radu g. Ţeposu. monografie radu g. Ţeposu. monographyold.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...
TRANSCRIPT
Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: Burse doctorale si postdoctorale pentru cercetare de excelenta
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/134378
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov
Universitatea Transilvania din Braşov
Şcoala Doctorală Interdisciplinară
Facultatea de Litere
Drd. Andreea Oana OPREA
Radu G. Ţeposu. Monografie
Radu G. Ţeposu. Monography
Conducător ştiinţific
Prof.univ.dr. Ovidiu MOCEANU
BRAŞOV, 2016
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-
410525
RECTORAT
D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov
Nr. 8353 din 1.11.2016
PREŞEDINTE: Conf. univ. dr. Adrian LĂCĂTUŞ
Decan al Facultăţii de Litere
Universitatea Transilvania din Braşov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Ovidiu MOCEANU
Universitatea Transilvania din Braşov
REFERENŢI: Prof. univ. dr. Iulia BOLDEA
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş
Prof. univ. dr. Vasile SPIRIDON
Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău
Prof. univ. dr. Rodica Maria ILIE
Universitatea Transilvania din Braşov
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 17/12/2016, ora 11.00, sala Gh.
Crăciun (Corpul T), Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania din Braşov, B-dul
Eroilor, nr. 25
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le
transmiteţi în timp util, pe adresa: [email protected]
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.
Vă mulţumim.
3
CUPRINS
Pg.
teza
Pg.
rezumat
Argument 6 9
1. Biografia lui Radu G. Ţeposu. Drumul spre carieră 11 10
1.1. O familie de ardeleni 12 10
1.2. Drumul devenirii. De la Şirnea la Cluj 13 11
1.3. Începuturi echinoxiste 18 11
1.4. Ironie. Umor. Ludic. Grupul Ars Amatoria 20 11
1.5. Întemeierea unei familii 22 12
1.6. Supliciul navetei unui profesor 23 12
1.7. Viaţă de gazetar 24 12
1.8. Prezenţa Securităţii 26 13
1.9. Burse, premii, distincţii 28 13
1.10. Între volume şi colaborări 29 13
1.11. Planuri nefinalizate 31 13
1.12. 5 noiembrie 1999. Un sfârşit tragic 32 14
2. Volumele lui Radu G. Ţeposu 34 14
2.1. Viaţa şi opiniile personajelor 34 14
2.2. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă 50 15
2.2.1. De la postmodernism la „un romantism întors” 61 15
2.2.2. Lista lui Radu G. Ţeposu 73 15
2.3. Suferinţele tânărului Blecher 81 16
2.4. Critificţiunea, un melanj postmodernist 90 16
2.5. Notele definitorii ale criticii lui Radu G. Ţeposu 111 17
2.6. Radu G. Ţeposu despre critica literară. Articole şi interviuri comentate 116 17
3. Prefeţe şi postfeţe 125 17
3.1. Prefeţe şi postfeţe alografe 127 18
3.1.1. Mara de Ioan Slavici 127 18
3.1.2. Horia Lovinescu interpretat de… 132 18
3.1.3. Nimeni nu are nimic de ascuns de Ovidiu Ioaniţoaia 135 18
4
3.1.4. Antumele 4. Antumele 5 de Aurelian Titu Dumitrescu 135 19
3.1.5. Geapanale de Sm. M. Vizirescu 138 19
3.1.6. ***Poetica romanului românesc 144 19
3.1.7.Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată
de Max Blecher
147 20
3.1.8. Puncte de sprijin pentru suflet de Vlad Neagoe 151 20
3.1.9. Vînătorii de staruri de Cristian Brancu 152 20
3.2. Prefeţe auctoriale 153 20
3.2.1. Suferinţele tânărului Blecher 153 20
3.2.2. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă 154 21
4. Colaborări 156 21
4.1. ***Scriitori români (1978) 157 21
4.2. Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1981) 159 22
4.3. Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice (1994) 161 22
4.4. ***Dicţionarul scriitorilor români I-IV (1995-2001) 163 22
5. Dicţionarul amorului – Schiţă de proiect 168 23
5.1. Sadicul însingurat 169 23
5.2. Don Juan necredinciosul 171 23
5.3. Pentru femei, piciorul bărbatului este indiferent 172 23
5.4. Regimul alimentar al iubirii 173 24
5.5. Mînăstirea diavolilor 174 24
5.6. Imaginaţia erotică 176 24
5.7. Elegie şi satiră 177 24
6. Creaţia lirică 179 25
6.1. Versuri de licean 179 25
6.2. Trecere şi Alter ego 180 26
6.3. Domnişoara cu rochia mov 181 26
6.4. Cîntec final 181 26
6.5. Versuri pentru copii 182 26
7. Publicistica lui Radu G. Ţeposu 185 26
7.1. Debutul publicistic 186 27
7.2. Cronici şi recenzii 187 27
5
7.3. Articole teoretice 191 27
7.4. Eseu despre sine 194 28
7.5. Interviuri cu: Alexandru Graur, Sânziana Pop şi Eugène Ionesco 195 28
Concluzii 199 29
BIBLIOGRAFIE 202 31
Rezumat (română/engleză) 287 45
Curriculum Vitae (română/engleză) 288 46
6
Table of Contents
Pg.
thesis
Pg.
Summary
Foreward 6 9
1. Radu G. Ţeposu‟s Biography. The Road to his Career 11 10
1.1. A Family of Transylvania 12 10
1.2. The Road to Becoming. From Şirnea to Cluj 13 11
1.3. The Beginnings at Echinox 18 11
1.4. Irony. Humor. Ludic. Ars Amatoria Group 20 11
1.5. Starting a Family 22 12
1.6. The Ordeal of a Teacher‟s Commute 23 12
1.7. The Life of a Journalist 24 12
1.8. The Presence of the Security 26 13
1.9. Scolarships, Awards, Honors 28 13
1.10. Between books and Collaborations 29 13
1.11. Unfinished Plans 31 13
1.12. November 5, 1999. A tragic End 32 14
2. Radu G. Ţeposu‟s Volumes 34 14
2.1. Viaţa şi opiniile personajelor 34 14
2.2. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă 50 15
2.2.1. From Postmodernism to a “returned Romanticism” 61 15
2.2.2. Radu G. Ţeposu‟s List 73 15
2.3. Suferinţele tânărului Blecher 81 16
2.4. Critifiction, a Postmodernist Mélange 90 16
2.5. The Defining Notes of Radu G. Ţeposu‟s Criticism 111 17
2.6. Radu G. Ţeposu about Literary Criticism. Commented Articles and
Interviews
116 17
3. Prefaces and Afterwords 125 17
3.1. Prefaces and Afterwords for other‟s Books 127 18
3.1.1. Mara by Ioan Slavici 127 18
7
3.1.2. Horia Lovinescu interpretat de 132 18
3.1.3. Nimeni nu are nimic de ascuns by Ovidiu Ioaniţoaia 135 18
3.1.4. Antumele 4. Antumele 5 by Aurelian Titu Dumitrescu 135 19
3.1.5. Geapanale by Sm. M. Vizirescu 138 19
3.1.6. ***Poetica romanului românesc 144 19
3.1.7. Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina
luminată by Max Blecher
147 20
3.1.8. Puncte de sprijin pentru suflet by Vlad Neagoe 151 20
3.1.9. Vînătorii de staruri by Cristian Brancu 152 20
3.2. Authorial Prefaces 153 20
3.2.1 Suferinţele tânărului Blecher 153 20
3.2.2. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă. 154 21
4. Collaborations 156 21
4.1. ***Scriitori români (1978) 157 21
4.2. Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1981) 159 22
4.3. Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice (1994) 161 22
4.4. ***Dicţionarul scriitorilor români I-IV (1995-2001) 163 22
5. Dicţionarul amorului – A Project‟s Draft 168 23
5.1. Sadicul însingurat 169 23
5.2. Don Juan necredinciosul 171 23
5.3. Pentru femei, piciorul bărbatului este indiferent 172 23
5.4. Regimul alimentar al iubirii 173 24
5.5. Mînăstirea diavolilor 174 24
5.6. Imaginaţia erotică 176 24
5.7. Elegie şi satiră 177 24
6. The Lyrical Creation 179 25
6.1. Versuri de licean 179 25
6.2. Trecere şi Alter ego 180 26
6.3. Domnişoara cu rochia mov 181 26
6.4. Cîntec final 181 26
6.5. Children Lyrics 182 26
7. Radu G. Ţeposu‟s Journalistic Work 185 26
8
7.1. The Journalistic Debut 186 27
7.2. Chronicles and Reviews 187 27
7.3. Theoretical Articles 191 27
7.4. Essay about Himself 194 28
7.5. Interviews with: Alexandru Graur, Sânziana Pop and Eugène Ionesco 195 29
Conclusions 199 29
BIBLIOGRAPHY 202 31
Summary (Romanian/English) 287 45
Curriculum Vitae (Romanian/ English) 288 46
9
Argument
Radu G. Ţeposu reuşeşte rapid să ajungă o autoritate în peisajul criticii literare
româneşti, în ciuda faptului că se stinge din viaţă la doar 45 de ani. Fiind autorul unui
număr de trei volume de critică literară, a numeroase prefeţe/ postfeţe şi colaborări la
volume colective, dar având şi o activitate intensă în domeniul publicistic, Radu G. Ţeposu
se bucură, cât timp este în viaţă, de atenţia exegeticii. Toate cele trei cărţi ale sale
beneficiază de interesul criticii de întâmpinare prin cronicile lui Nicolae Manolescu, Ion
Simuţ, Adrian Marino, Gheorghe Perian, Liviu Papadima, Ion Bogdan Lefter, Al.
Cistelecan, Iulian Boldea şi alţii. Receptarea sa critică se regăseşte şi în volumele: Arca lui
Noe de Nicolae Manolescu, ediţia a III-a; Prezent de Mircea Iorgulescu, Encyclopedia of
World Literature in 20th
Century, vol V, editat de W. Glandze şi S. Serafin prin studiul
Romanian Literature de Virgil Nemonianu; Postmodernism (An International History),
editat de DoWe Fokkema şi Hans Bertens prin studiul Romanian Postmodernism: the
Politics of Poetics de Marcel Corniş-Pope; Apărarea şi ilustrarea criticii de Monica
Spiridon; Critica de tranziţie de Ion Simuţ şi Metamorfozele textului de Iulian Boldea. Însă
situaţia se schimbă după decesul acestuia, interesul pentru activitatea sa fiind masiv
diminuat. Semnalările se rezumă la un număr restrâns de articole comemorative, apoi la
prefaţa detaliată semnată de Al. Cistelecan pentru ediţia a III-a a Istoriei tragice & groteşti
a întunecatului deceniu literar nouă. Preocuparea unitară pentru biografia şi opera lui
Radu G. Ţeposu nu a reprezentat o zonă fertilă de cercetare, până acum, decât pentru
Cosmin Perţa în studiul său Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie. Mai exact, o
valorificare a lucrării de licenţă, cartea este o analiză succintă, îndreptată preponderent
către cele trei volume de autor ale criticului şi, secundar, către realizarea unei miniaturale
biografii. Regretabil, criticii care au scris despre Radu G. Ţeposu au omis publicistica
acestuia, iar viaţa a fost atinsă doar tangenţial. De aceea, o cercetare omogenă care să
acopere atât partea biografică, cât şi opera critică şi publicistă a lui Radu G. Ţeposu este
nu numai necesară pentru înţelegerea personalitaţii complexe a acestuia, dar reprezintă şi
un aport semnificativ la readucerea în atenţia publicului, specializat sau nu, a unui critic
literar cu o activitate memorabilă.
Prezenta lucrare, Radu G. Ţeposu. Monografie, îşi propune să trateze cât mai
complet întreaga activitate a criticului, fără a avea intenţii exhaustive, pentru a obţine o
10
imagine detaliată a acestuia şi pentru a umple un gol semnalat în istoria literară
românească. În acest sens, documentarea va avea un rol important în realizarea cercetării,
trecând prin toate etape necesare, de la identificarea, la selectarea, sistematizarea şi
valorificarea tuturor surselor existente cu privire la subiectul monografiei. Nu vor fi
scăpate din atenţie opera tipărită, colaborările la realizarea unor volume, ediţiile critice,
articolele din domenii diferite, mărturiile apropiaţilor, referinţele critice existente în
publicistică sau în volum, precum şi fragmentele inedite, urmărind, astfel, reunirea tuturor
informaţiilor de natură socială şi cultural-artistică importante realizării portretului omului
de cultură, Radu G. Ţeposu. Interpretarea datelor biografice colectate prin intermediul
interviurilor, dar şi prin consultarea tuturor informaţiilor prezente în publicaţii sau pe
copertele volumelor de autor, va fi urmată de o analiză aproape de text, aplicată tuturor
categoriilor de texte care reunesc activitatea de critic şi de gazetar a lui Radu G. Ţeposu.
Scopul aplicării metodei experimentale este identificarea particularităţilor exegezei
acestuia.
1. Biografia lui Radu G. Ţeposu
Demersul începe prin secţiunea dedicată vieţii lui Radu G. Ţeposu, organizată în
funcţie de anumiţi centri de interes. Astfel, în primul capitol al tezei sunt valorificate toate
datele biografice colectate prin intervievarea soţie acestuia, Otilia Ţeposu, a profesorului şi
a mentorului Ion Pop, dar şi a colegilor Al. Cistelecan şi Virgil Podobă, cu scopul
conturării unui traseu existenţial în evoluţie, punând accent pe acele momente definitorii în
devenirea lui Radu G. Ţeposu. Prin mărturiile acestora, care au beneficiat de avantajul
scurgerii unei perioade de timp relativ scurte de la evenimentele rememorate, ceea ce a
însemnat posibilitatea oferirii unor detalii semnificative, la care s-au adăugat articolele
publicate în numărul tematic al revistei Vatra apărut în mai 2000, s-a urmărit reunirea
tuturor contextelor cu rol formator.
1.1. O familie de ardeleni
În aceasta primă secţiune a capitolului 1, am prezentat cadrul familial în care se
naşte şi se formează Radu G. Ţeposu. În urma analizei mărturiilor soţiei acestuia, s-au
putut completa puţinele informaţii existente privitoare la componenţa familiei Ţeposu. În
ceea ce priveşte perioada copilăriei, personalitatea lui Radu G. Ţeposu era dominată de o
11
curiozitate ieşită din comun, acesta punând frecvente întrebări în legătura cu orice era nou,
anticipând inteligenţa de care va da dovadă mai târziu. De asemenea, avea înclinaţii
artistice, cânta la fluier, la acordeon şi chitară şi participa cu mici spectacole muzicale la
serbările şcolare.
1.2. Drumul devenirii. De la Şirnea la Cluj
Parcursul educaţional al exegetului, începând cu frecventarea cursurilor primare şi
gimnaziale la Şcoala Generală Şirnea şi continuând cu liceul „Andrei Şaguna” din Braşov
şi Facultatea de Filologie, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, este expus în cel de
al doilea subcapitol al secţiunii dedicate biografiei lui Radu G. Ţeposu. Notabile sunt
primele manifestări literare ale lui Radu G. Ţeposu din liceu, prin câteva poeme şi
completarea unui jurnal de munte, continuate şi la maturitate. În timpul facultăţii, Radu G.
Ţeposu începe să se implice masiv în viaţa culturală studenţească.
1.3. Începuturi echinoxiste
Radu G. Ţeposu ajunge să facă parte din redacţia Echinox chiar din anul doi de
studii universitare. Acesta scrie primul text critic despre piesa Zamolxe a lui Lucian Blaga,
care îi este şi publicat în revistă, iar de atunci Marian Papahagi, Ion Vartic şi Ion Pop îi
dau funcţia de secretar general de redacţie. Mediul echinoxist a reprezentat pentru Radu G.
Ţeposu, ca şi pentru mulţi alţii care au trecut prin cenaclu, o adevărată şcoală de critică
literară în care erau cultivate „nu doar spiritul critic absolut necesar şi exigenţa etică,
morală de natură să asigure onestitatea opiniei şi ţinuta demnă de un intelectual aflat în
anii săi de ucenicie”1.
1.4. Ironie. Umor. Ludic. Grupul Ars Amatoria
Ironia fină, umorul şi ludicul, elemente specifice ale scriiturii exegetului, au început
să se manifeste încă din perioada studenţiei, mai ales în cadrul grupului Ars Amatoria. În
acest sens, prezentarea înfiinţării grupului literar-artistic Ars Amatoria, dar şi a specificului
acestuia, a reprezentat o componentă esenţială în trasarea personalităţii criticului, în primul
capitol al tezei. Astfel, Radu G. Ţeposu devine membru fondator al grupului literar-artistic
în perioada studenţiei. Nucleul grupului se formează în armată când Radu G. Ţeposu îi
1 Vezi Interviu cu Virgil Podoabă, în Anexa nr. 1, pp. 227-242.
12
întâlneşte pe viitorii colegi de facultate: Ioan Groşan, George Ţâra, Lucian Perţa şi Horia
Pop. La grupul format atunci, se alătură, mai târziu, Ioan Buduca şi Emil Hurezeanu.
Numele grupului este ales de Radu G. Ţeposu care consideră sintagma din Ovidiu
potrivită spiritului grupului nou format. Cel mai mare succes al grupului este înregistrat
prin jucarea pe scenă a comediei Şcoala ludică, cu ocazia finalizării cursurilor facultăţii.
Pe lângă toate calităţile artistice şi intelectuale ale grupului, dovedite în numeroasele texte
scrise şi piese puse în scenă, meritul absolut al acestuia este de a fi schimbat atmosfera
cenaclului, aducând un spirit nou, ludic, degajat, creativ.
1.5. Întemeierea unei familii
În aceasta secţiune, am continuat prezentarea rolului extraordinar pe care Echinox
l-a avut în viaţa exegetului. Tot la o şedinţă a cenaclului Echinox, Radu G. Ţeposu o
cunoaşte pe Otilia, alături de care va întemeia o familie şi va avea patru copii. Pentru
copiii săi, Radu G. Ţeposu s-a dovedit a fi un tată foarte bun şi generos. Un moment care i-
a marcat firul existenţial este moartea uneia dintre fetiţe pe nume Otilia-Roxana, cu puţin
timp înainte să împlinească 6 ani, despre care criticul aminteşte sumar în volumul său
Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă .
1.6. Supliciul navetei unui profesor
În următorul subcapitol, este expusă, pe scurt, perioada de profesorat a lui Radu G.
Ţeposu, meseria de cadru didactic fiind prima profesie îmbrăţişată de exeget, imediat
după absolvirea facultăţii. Ca cei mai mulţi dintre colegii de generaţie, Radu G. Ţeposu
nu a avut acces la un post de profesor în capitală. Aşadar, s-a văzut nevoit să facă o
navetă istovitoare între Bucureşti şi satul Mârşa, din judeţul Giurgiu, timp de cinci ani.
1.7. Viaţă de gazetar
Gazetăria a reprezentat o permanentă atracţie pentru Radu G. Ţeposu, începută în
studenţie şi continuată până în ultimul moment. Astfel, de la secretar de redacţie şi
cronicar la revista Echinox trece prin redacţiile altor publicaţii ca Flacăra, Amfiteatru şi
Viaţa studenţească, colaborează la România literară, Luceafărul, Contemporanul, Secolul
XX, Dilema, 22, Familia, Vatra, Tomis, Caiete critice, Tribuna, Orizont, Convorbiri
literare, Steaua, Astra, Nouveaux Cahiers de l’Est, Le Figaro şi ajunge directorul general
al societăţii Cuvântul.
13
1.8. Prezenţa Securităţii
În ceea ce priveşte prezenţa Securităţii în activitatea sa de critic literar, de publicist
şi în viaţa familială, aceasta se face simţită permanent, deşi la Consiliul Naţional pentru
Studierea Arhivelor Securităţii nu s-a păstrat niciun dosar pe numele lui Radu G. Ţeposu.
Relatările soţiei acestuia aduc dovezi ale supravegherii permanente a activităţii lui Radu G.
Ţeposu de către Securitate.
1.9. Burse, premii, distincţii
Meritele lui Radu G. Ţeposu sunt recunoscute prin numeroasele premii, burse de
specializare şi distincţii, pe care le-a primit pentru activitatea sa intensă în domeniul
criticii, istoriei literare şi în jurnalism.
1.10. Între volume şi colaborări
Între 1977 şi 1999, Radu G. Ţeposu colaborează la realizarea unor importante
volume colective, redactează prefeţe şi postfeţe pentru un număr de nouă cărţi şi are
rubrica permanentă la mai multe posturi de radio. În volum debutează cu Viaţa şi opiniile
personajelor, publicată la editura Cartea Românească, în toamna anului 1983, carte scrisă
cu dificultate din cauza navetei către satul Mârşa, din judeţul Giugiu. Urmează publicarea
volumului Suferinţele tânărului Blecher, la Editura Minerva, în 1996, iniţial lucrarea sa de
diplomă neapărută în momentul finalizării, anul 1978, din cauza impedimentelor editurilor
din acea perioada. În 1993, apare şi Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu
literar nouă, la editura Eminescu, având un nume parcă predestinat deoarece volumul trece
prin mai multe etape până la publicare.
1.11. Planuri nefinalizate
În această secţiune, sunt prezentate proiectele de volume pe care Radu G. Ţeposu
nu a mai reuşit să le ducă la bun sfârşit, stingându-se din viaţă neaşteptat. Acesta obişnuia
să îşi strângă articolele în arhiva sa personală, în dosare . În plus, eseurile despre scriitorii
români dorea să le reunească într-un volum numit Lecturi suplimentare, dar demersul a
rămas la stadiul de proiect. Aceeaşi soartă a avut-o şi lucrarea Biblioteca lui Don Quijote,
care ar fi trebuit să reunească toate eseurile despre literatura universală. Un volum despre
14
care se ştie mai multe este Dicţionarul amorului, din acesta păstrându-se câteva texte
publicate postum în numărul comemorativ din Vatra, în mai 2000.
1.12. 5 noiembrie 1999. Un sfârşit tragic
Interpretarea mărturiilor care ţin de sfârşitul tragic în accidentul de maşină, din 5
noiembrie 1999, la care se adaugă trecerea în revistă a tuturor produselor culturale
memoriale, de la articole omagiale, la redenumirea Căminului Cultural din locul natal cu
numele criticului, la organizarea unei întâlniri anuale a scriitorilor în memoria acestuia, au
la bază interesul pentru reconstruirea totalizatoare a imaginii lui Radu G. Ţeposu, a cărui
personalitate continuă să se perpetueze prin intermediul acestora, şi fac obiectul ultimului
subcapitol al acestei secţiuni.
2. Volumele lui Radu G. Ţeposu
Capitolul al doilea se concentrează asupra analizei detaliate a celor trei volume de
autor, în ordinea cronologică a publicării: Viaţa şi opiniile personajelor, Istoria tragică &
grotescă a întunecatului deceniul literar nouă şi Suferinţele tânărului Blecher. Cele trei
cărţi nu au beneficiat integral de atenţia cuvenită, consemnările din partea criticii fiind
prilejuite de lansările volumelor, sub forma unor recenzii şi cronici literare, de întâlnirile
comemorative organizate după decesul în urma accidentului de maşină sau de studiul de
mici dimensiuni, semnat de Cosmin Perţa. În Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie,
Cosmin Perţa urmăreşte concis şi analitic viaţa, opera lui Radu G. Ţeposu şi receptarea
acesteia, atât cât poate permite întinderea unei lucrări de licenţă, fără a putea zăbovi
suficient asupra particularităţilor
2.1. Viaţa şi opiniile personajelor
Astfel, în primul subcapitol, am analizat specificul volumului de debut, din 1983,
un volum a cărui miză este panoramarea universului romanesc autohton de la începuturi
până la scrierile generaţiei ‟60. Supuse analizei în ordine cronologică sunt romanele
reprezentative, capodoperele literaturii române de la Dimitrie Bolintineanu cu Manoil şi
ajungând la Cartea Milionarului de Ştefan Bănulescu. Concret, am descris parcursul
personajului în drumul spre dobândirea independenţei faţă de narator, aşa cum îl trasează
Radu G. Ţeposu, în concordanţă cu acţiunile negatoare ale individului faţă de
15
transcendenţă, am expus metoda critică utilizată în analiza universului romanesc, denumită
de exeget „retorică existenţială”2. Asemănarea cu volumul lui Nicolae Manolescu, Arca lui
Noe, în ceea ce priveşte structura, romanele analizate şi evidenţierea a trei categorii
romaneşti a condus şi la o necesară reliefare a trăsăturilor care le diferenţiază şi care se
rezumă la: perspectiva din care este urmărită evoluţia romanului, unul concentrându -se
asupra autorului, celălalt asupra personajului, şi construcţia celui de-al treilea tip
romanesc, mai lax la Nicolae Manolescu, incluzându-l şi pe cel al lui Radu G. Ţeposu.
2.2. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă
De Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă m-am ocupat în
cea de a doua secţiune a acestui capitol, demonstrând că intuiţiile iniţiale ale lui Radu G.
Ţeposu au trecut proba timpului, majoritatea scriitorilor cuprinşi în istoria sa încă existând
în peisajul literaturii române.
2.2.1. De la postmodernism la „un romantism întors”
Pentru identificarea viziunii asupra postmodernismului din volumul publicat în
1993, în acest subcapitolul, am urmat firul teoretic parcurs de exeget, începând cu
prezentarea perspectivelor teoreticienilor occidentali ai postmodernismului consultaţi şi de
Radu G. Ţeposu şi continuând cu teoriile exegeţilor români, tocmai pentru a sublinia
particularităţile concepţiei lui Radu G. Ţeposu.
2.2.2. Lista lui Ţeposu
Pe lângă meritele volumului care au fost evidenţiate în toate cronicile prilejuite de
apariţia oricăreia dintre cele trei ediţii, un alt reproş adus în majoritate covârşitoare de
critici este acela al nedivulgării directe a ierarhiei literare pe care, în mod clar, Ţeposu a
încercat să o răstoarne sau măcar să o atace prin propunerea unei alte ierarhii, problematică
expusă detaliat în subcapitolul intitulat Lista lui Ţeposu. În ciuda aparentei divergenţe,
ierarhia manolesciană şi cea propusă de Ţeposu în Istoria... sa sunt similare într-un anumit
punct, acela al personalităţilor considerate cele mai importante pentru a ilustra specificul
generaţiei de scriitori. Însă diferenţa esenţială care dă, în acelaşi timp, şi valoare, şi
importanţă textului lui Ţeposu este includerea unor nume cu totul noi în tabla de valori,
2 Radu G. Ţeposu, Viaţa şi opiniile personajelor, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1983, p. 188.
16
nume de scriitori importanţi pentru generaţia deceniului nouă, care fuseseră cu totul
ignoraţi până atunci. În ciuda acuzelor aduse de exegeză în ceea ce priveşte inadecvarea
teoretizării conceptului de postmodernism, care devine pentru Radu G. Ţeposu, cum cel
mai bine afirma Al. Cistelecan, „când o voluptate, când o calamitate”3, a nedivulgării
ierarhiei valorice pe care încearcă să o răstoarne, volumul are meritul principal de a fi o
primă panoramare a perioadei, care vizează legitimarea generaţiei ‟80, surprinse în plină
afirmare.
2.3. Suferinţele tânărului Blecher
Ipostaza de critic literar este urmărită şi în subcapitolul Suferinţele tânărului
Blecher, din perspectiva identificării particularităţilor gândirii critice a exegetului
braşovean, volumul având o însemnătate deosebită şi prin faptul că este materializarea
lucrării de licenţă într-un studiu publicat în 1996, cu minime modificări. Cartea este un
eseu interpretativ al vieţii şi al operei lui Max Blecher, îndreptat preponderent spre cea de
a doua parte, a creaţiei blecheriene, împărţită în proză şi în poezie. Analiza propriu-zisă a
tânărului Radu G. Ţeposu este mărginită de două texte introduse în momentul publicării:
primul - o scurtă istorie a parcursului manuscrisului, cel de al doilea - un text confesiv
inspirat de lectura operei lui Max Blecher.
2.4. Critificţiunea, un melanj postmodernist
Pornind de la analiza textelor critice ale lui Radu G. Ţeposu din cele trei volume,
următorul pas firesc a fost reliefarea elementelor care îl încadrează într-o tipologie a
criticii literare, dar şi a particularităţilor care-i trasează unicitatea. Evidenţierea trăsăturilor
particulare ale criticii lui Radu G. Ţeposu începe în secţiunea Critificţiunea, un melanj
postmodernist, unde sunt puse în discuţie pornirile confesive ale criticului, manifestate în
volumele sale prin fragmentarea discursului critic cu pasaje referitoare la fiica decedată,
înainte de a împlini vârsta de şase ani, şi prin pagini de pură ficţiune, alternanţă care îl
apropie de termenul de critificţiune.
3 Al.Cistelecan, „Postmodernul bovaric”, în Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă,
Ediţia a III-a, Cartea Românească, Bucureşti, 2006, p. 10.
17
2.5. Notele definitorii ale criticii lui Radu G. Ţeposu
Tratarea subiectului continuă şi în subcapitolul următor. Aici demonstraţia pleacă
de la schema tripartită a criticii literare româneşti formulată de Virgil Podoabă, Radu G.
Ţeposu practicând preponderent o critică de judecată, cu intermitenţe ale criticii de
identificare. Imposibilitatea definirii specificului criticii lui Radu G. Ţeposu printr-o
singură sintagmă vine din complexitatea intricată care-i caracterizează scriitura, în care
ironia, ludicul, autoironia, înflăcărarea, perspicacitatea intuiţiei se întâlnesc cu o
melancolie abil mascată în spatele textelor.
2.6. Radu G. Ţeposu despre critica literară. Articole şi interviuri comentate
Analiza volumelor criticului şi identificarea aspectelor specifice exegeticii acestuia
sunt completate prin secţiunea finală a acestui capitol, în care sunt puse laolaltă şi
interpretate toate afirmaţiile semnificative ale criticului privitoare la raţiunea alegerii
domeniului criticii literare, tehnica aplicată în redactarea textelor şi tipul de critică
practicat. Aceste discuţii au fost prilejuite de acordarea unor interviuri, dintre care cele
mai edificatoare sunt: primul, pentru Angela Baciu-Moise, publicat în revista Agero, cel de
al doilea, pentru Leo Butnaru, interviu apărut iniţial în revista Semn de la Bălţi, apoi în
volumul Răspund, deci exist, în 2008.
3. Prefeţe şi postfeţe
În cel de-al treilea capitol al tezei, am tratat tipologic toate paratextele semnate de
Radu G. Ţeposu, realizând o delimitare între prefeţele şi postfeţele alografe şi cele
auctoriale. Analiza acestui tip de discurs îşi găseşte justificarea prin menirea prezentului
studiului monografic de a realiza o imagine cât mai completă a vieţii şi a operei lui Radu
G. Ţeposu. Activitatea lui Radu G. Ţeposu în ipostaza de prefaţator şi postfaţator al unui
număr de şapte volume ale unor scriitori aflaţi la debut sau deja consacraţi şi al celor două
volume ale sale apărute în 1993 şi în 1996 va fi prezentată cronologic, în funcţie de anul de
apariţie al volumului pe care îl însoţesc.
18
3.1. Prefeţe şi postfeţe alografe
3.1.1. Mara de Ioan Slavici
Romanul Mara de Ioan Slavici, publicat la editura Minerva, în anul 1979, este
însoţit de o postfaţă şi de o bibliografie semnate de Radu G. Ţeposu. Întins pe un număr
considerabil de pagini, mai exact 14, textul lui Radu G. Ţeposu ilustrează tipologia prefeţei
lecturii contemplative, combinată cu cea a lecturii participative. Posfaţa nu este lipsită de
fraze specifice interpretării ideologice absolut necesare, având în vedere anul în care apare
volumul, însă perspectiva ideologică ocupă un spaţiu infim în economia textului. Scopul
principal al postfeţei este unul didacticist, mai exact acela de a îi pune la dispoziţie
cititorului o grilă de lectură, cu alte cuvinte de a îi arăta cum trebuie citit romanul, şi de a
îi oferi posibilitatea verificării validităţii propriei analize aplicate romanului. Autorul
postfeţei preferă o lectură preocupată de o analiză în amănunt a romanului. Se va opri
asupra temei şi asupra personajului principal, lăsând interpretarea ideologică să apară doar
în partea de început.
3.1.2. Horia Lovinescu interpretat de...
În Horia Lovinescu interpretat de Virgil Ardelean, Al. Andriţoiu şi Eugen Barbu,
criticul alege să organizeze prefaţa redactată pentru acest volum prin adăugarea unor
subtitluri care desemnează analiza unor elemente diferite din opera scriitorului avut în
vedere, fiind un text de dimensiuni generoase, şi alocă între două şi trei pagini fiecărei
secţiuni. În ceea ce priveşte apropierea paratextului de tema lui cum sau a lui de ce, criticul
pare mai interesat să convingă cititorul să citească adecvat, propunând o lectură
preponderent contemplativă.
3.1.3. Nimeni nu are nimic de spus de Ovidiu Ioaniţoia
Un text de dimensiuni reduse, prefaţa semnată de Radu G. Ţeposu pentru cartea lui
Ovidiu Ioaniţoaia, publicată în 1985, la editura Eminescu, urmează modelul volumului, la
fel de scurt şi într-un format de carte de buzunar. Caracterizată prin concentrarea
discursului critic, prefaţa are scopul de a îi prezenta lectorului atât personalitatea autorului,
cât şi universul operei. Mizând pe lectura de plăcere a acestei cărţi, Radu G. Ţeposu oferă
cititorului informaţii legate de biografia literară a autorului şi o interpretare succintă a
culegerii de reportaje şi interviuri a lui Ovidiu Ioaniţoaia.
19
3.1.4. Antumele 4. Antumele 5 de Aurelian Titu Dumitrescu
Volumul publicat în 1986, la editura Litera, Antumele 4. Antumele 5, al lui
Aurelian Titu Dumitrescu, este însoţit de o prefaţă semnată de Radu G. Ţeposu. Textul
alcătuit din doar două pagini şi jumătate se va construi, preponderent, în jurul temei lui
cum, dar va include şi tema lui de ce, fiind o ilustrare clară a unei prefeţe în care lectura
contemplativă se va împleti cu cea participativă. Scopul principal al prefaţatorului nu mai
este încadrarea creaţiei literare în sfera ideologicului prin identificarea forţată a unor
elemente care ar face opera dezirabilă conducerii, ci oferirea unor linii de ghidare
cititorului virtual şi apropierea acestuia de universul operei. Ba mai mult, nu există urme
ale perioadei comuniste în acest text.
3.1.5. Geapanale de Sm. M. Vizirescu
Ocupându-se de realizarea volumului Geapanale, Radu G. Ţeposu îi adăugă o
prefaţă şi o notă asupra ediţiei. Implicarea considerabilă în realizarea ediţiei se face simţită
la nivelul construcţiei prefeţei în care criticul dă dovadă deseori de o exaltare a limbajului.
De asemenea, prefaţa este una substanţială, întinzându-se pe 21 de pagini de carte, de
format mic. Textul ilustrează o variantă a prefeţei în care lectura participativă, care
valorifică tema lui de ce, coexistă cu lectura contemplativă, făcându-se o trecere subtilă de
la biografie, în care este prezentă şi viziunea ideologică, la operă şi particularităţile
acesteia.
3.1.6. ***Poetica romanului românesc
Un paratext cu totul atipic faţă de celelalte este prefaţa care însoţeşte volumul
Poetica Romanului românesc, antologie, note şi repere bibliografice de Mircea Regneală,
publicat în 1987, la editura Eminescu. Atât structura textului, cât şi dimensiunile generoase
ale acestuia apropie prefaţa de un studiu literar. Un element definitoriu pentru această
prefaţă este tocmai falia dintre cele două părţi care alcătuiesc paratextul, marcată nu doar
printr-un semn grafic, un asterisc, ci prin diferenţele majore de conţinut, de scop şi de
dimensiuni dintre texte. Acest text se va construi majoritar in jurul temei lui cum, fiind
orientat majoritar spre punerea în temă a cititorului virtual cu subiectul. Tocmai formatul
acestei cărţi, de culegere de texte diferite, a făcut necesară o introducere în subiect, criticul
urmărind să prezinte cititorului istoria romanului în spaţiul românesc.
20
3.1.7. Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Max
Blecher
Prefaţa semnată de Radu G. Ţeposu poartă titulatura „Studiu introductiv”, în
cuprinsul volumului, iar autorul acesteia alege să-i dea titlul de „În căutarea identităţii
pierdute”. Prefaţa se ocupă doar de cele trei romane ale lui Max Blecher, ale căror titluri
denumesc volumul, deşi ediţia cuprinde şi un alt roman Corp transparent, proza scurtă,
publicistica şi corespondenţa scriitorului. Apărută după căderea comunismului, această
prefaţă nu mai poartă urmele viziunii ideologice. Prin urmare, Radu G. Ţeposu urmăreşte
prezentarea subiectului romanelor, poziţionarea scriitorului în istorie, comparaţia cu alţi
scriitori autohtoni şi nu numai, calificarea operei în categoria romanului autobiografic.
Refuzând să reia tiparele interpretative devenite norme, Radu G. Ţeposu construieşte un
discurs prin care încearcă plasarea creaţiei lui Max Blecher pe noi coordonate, obţinând o
prefaţă specifică temei lui cum.
3.1.8. Puncte de sprijin pentru suflet de Vlad Neagoe
Apărută în 1999, la editura Vinea, cartea scriitorului de peste Prut se numără printre
ultimele pentru care Radu G. Ţeposu a mai reuşit să scrie texte de escortă, în acelaşi an,
criticul stingându-se din viaţă. Textul scris de exegetul braşovean se întinde pe o pagină şi
jumătate, făcând parte dintre acele paratexte concise în care accentul cade pe
familiarizarea cititorului cu universul artistic al scriitorului.
3.1.9. Vînătorii de staruri - de Cristian Brancu
Chiar ultima prefaţă redactată de Radu G. Ţeposu înainte de regretabilul accident
de maşină, textul scris pentru cartea de debut a mult mai tânărului coleg de redacţie de la
revista VIP, apărută în 1999, la editura Cuvîntul, este unul scurt, dar reprezentativ pentru
stilul lui Radu G. Ţeposu. Fraza abilă, suplă, uşor metaforizată curge lin în faţa cititorului,
criticul reuşind să realizeze un paratext care atrage întocmai ca o poveste.
3.2. Prefeţe auctoriale
3.2.1. Suferinţele tînărului Blecher de Radu G. Ţeposu
Prefaţa studiului intitulată „Cîteva cuvinte pentru uzul cititorului” este o scurtă
naraţiune a parcursului manuscrisului până la publicare şi nu vizează propunere unei grile
21
de lectură, având în vedere şi tipul de text prefaţat, critică literară, care prin esenţă propune
o variantă de interpretare a literaturii.
3.2.2. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă de Radu G.
Ţeposu
Textul de escortă, semnat de Radu G. Ţeposu, urmează structura celui din volumul
publicat în 1996, fiind tot o scurtă naraţiune a traseului manuscrisului de la momentul
finalizării, 1985, până la momentul apariţiei, 1993. De asemenea, şi această lucrare s -a
confruntat cu factorii decizionali ai perioadei predecembriste. Ceea ce face şi această
prefaţă este să atragă simpatia cititorului şi să aducă un plus de prestigiu autorului
volumului care a rezistat presiunilor perioadei comuniste.
4. Colaborări
De acelaşi statut de pionierat al demersului, ca şi capitolul anterior, beneficiază şi
secţiunea a patra, Colaborări, în care am tratat colaborările lui Radu G. Ţeposu la volume
de critică şi istorie literară. Maniera de abordare a colaborărilor lui Radu G. Ţeposu ţine
cont de gruparea articolelor în jurul volumelor şi de criteriul cronologic. Urmărirea
gradului de noutate al articolelor precum şi al identităţii cu alte medalioane critice
publicate anterior în ziare şi reviste culturale sau volume de autor au făcut absolut necesară
analiza tuturor textelor incluse în volumele la care a colaborat.
Valenţele critice ale textelor redactate şi în cazul colaborărilor sunt urmărite din
perspectiva rolului lor în relevarea stilului exegetic al lui Radu G. Ţeposu. În plus, deşi
textele urmează schema impusă de specificul volumului, se poate observa, printre rânduri,
curgerea penelului cu uşurinţa pentru scriitorii care fac obiectul preferinţei sale.
4.1.*** Scriitori Români (1978)
Respectând întocmai structura articolelor indicată de coordonator, în Scriitori
români Radu G. Ţeposu se ocupă de trei scriitori: Max Blecher, Horia Lovinescu şi Fănuş
Neagu. Pentru doi dintre ei, interesul criticului s-a manifestat în mod evident şi cu alte
ocazii. De Max Blecher a fost preocupat încă din studenţie, când cercetarea biografiei şi
operei acestuia devin subiectul lucrării de licenţă. Iar despre Horia Lovinescu va realiza o
antologie şi va scrie un adevărat studiu literar, ataşat ca prefaţă, doar câţiva ani mai târziu,
22
în 1983. Despre Fănuş Neagu nu există înregistrări precedente notabile. În toate cele trei
analize se remarcă plăcerea lui Radu G. Ţeposu de a îşi expune erudiţia.
4.2. Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991)
Dacă personalitatea creativă a lui Radu G. Ţeposu este ţinută în frâu în dicţionare,
mărcile stilului său fiind limitate de structura cărţii în cauza, Portret de grup cu Ioana Em.
Petrescu oferă posibilitatea observării elementelor specifice ale criticii exegetului
braşovean. Deşi multe dintre analizele criticilor, din volum, coincid ca tematică,
diferenţele majore apar datorită stilul exegetic specific fiecăruia. În acest volum, Radu G.
Ţeposu manifestă predilecţia pentru un limbaj metaforizant, pentru jocul de cuvinte şi
afirmaţii emblematice
4.3. Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice (1994)
Printre autorii ale căror texte au fost incluse în culegerea despre generaţia ‟80, se
numără şi Radu G. Ţeposu. Acesta participă cu patru texte, dintre care două sunt versiuni
reproduse după pagini din Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă,
iar altele două sunt articole deja publicate în reviste culturale.
4.4.***Dicţionarul scriitorilor români I-IV ( 1995-2001)
Radu G. Ţeposu participă la toate cele patru volume cu articole despre un număr
considerabil de autori. Comună tuturor studiilor critice semnate de Radu G. Ţeposu pentru
D.S.R. este respectarea structurii indicate de coordonatori în „Notă”. Astfel că, scurta
biografie, aşezată la începutul fiecărui articol, oferă informaţii despre datele de naştere,
moarte (după caz), locul naşterii, părinţii, parcursul educaţional, calitatea scriitorului,
debutul, ziarele şi revistele la care a contribuit, opera publicată, premii, apartenenţa la vreo
grupare, curentul literar, pseudonimul (dacă există). Deşi stilul lui Radu G. Ţeposu din
aceste medalioane nu este în totalitate diferit faţă de stilul său critic afişat în întreaga sa
activitate de exeget, cu totul nou este faptul că nu ezită să amendeze punctele slabe ale
creaţiilor literare pe care le analizează.
23
5. Dicţionarul amorului – Schiţă de proiect
Dintre toate proiecte rămase nefinalizate din cauza morţii neaşteptate a lui Radu G.
Ţeposu, singurul din care s-a păstrat o serie de texte este Dicţionarul amorului. Volumul
pare a fi, cel puţin în intenţie, o lucrare în care conceptul de amor este tratat integral, ca
un concept cumulativ pentru sfera erotismului, cuprinzând atât latura erotismului carnal,
trupesc, cât şi pe cea a afectelor. Studiul fragmentelor inedite păstrate din volumul-proiect,
în cel de-al cincilea capitol al tezei vizează observarea jocului relaţional dintre pornirile
creatoare ale lui Radu G. Ţeposu în textele în care inventează adevărate pagini de literatură
şi aspectele de critică literară atinse în paragrafele în care sunt analizate opere literare.
5.1. Sadicul însingurat
Textul ilustrează o teorie ţeposiană asupra erotismului. Trimiterile la marchizu l de
Sade prin expunerea concepţiei lui Alexandrian asupra amorului, prin tratarea temei într-
un dublet cu ura, dar şi prin opţiunea de a se concentra asupra imaginii masculine a
partenerului sadic dezvăluie intenţia criticului braşovean de a prefigura coordonatele
propriei viziuni asupra erotismului, pe urmele lui Donatien Alphonse François.
5.2. Don Juan necredinciosul
În cel de al doilea text păstrat, în ordinea expusă în numărul comemorativ al
revistei Vatra, Radu G. Ţeposu îşi concentrează atenţia asupra lui Don Juan, după cum
reiese din titlu. Prin analiza personajului lui Tirso de Molina, Radu G. Ţeposu urmăreşte
sublinierea opoziţiei dintre viziunea donjuanescă asupra iubirii şi cea a dogmei creştine în
care erotismul îşi găseşte utilitatea doar în scopul procreării.
5.3. Pentru femei, piciorul bărbatului este indiferent
Plecând de la afirmaţia lui Garabet Ibraileanu din romanul Adela: „Pentru femei,
piciorul femeii este indiferent. Pentru ele a spus-o un alt maestru nu există tentaţia şi
tortura imaginilor”4, care poate fi concentrată în zicala populară „Bărbatul trebuie să fie
puţin mai frumos decît dracul”5, Radu G. Ţeposu scrie un text prin care analizează
contrastiv raportarea femeii şi a bărbatului la frumuseţea trupului.
4 Radu G. Ţeposu, „Pentru femei, piciorul bărbatului este indiferent”, în Vatra, nr. cit, p. 38.
5 Ibidem.
24
5.4. Regimul alimentar al iubirii
În fragmentul al patrulea, este tratată relaţia dintre alimentaţie şi erotism. Radu G.
Ţeposu foloseşte ca primă ipoteză, de la care porneşte în scurta sa demonstraţie,
importanţa regimului alimentar în intricatele iţe ale dragostei , din tratatul de medicină al
lui Hipocrat, în care părintele medicinei demonstrează că trecerea de la o alimentaţie pur
naturală cu fructe, legume şi carne neprocesată termic, la o alimentaţie elaborată este în
strânsă legătură cu evoluţia omului de la erotismul primitiv, la o nouă accepţiune complexă
a amorului. Scurtul text în care sunt abordate şi puse împreună registre aparent fără
legătură, cel alimentar şi cel erotic, subliniază evoluţia erotismului de la act sexual
primitiv cu principala funcţie de reproducţie, la „O formă de dresură a instinctului”6
5.5. Mînăstirea diavolilor
În aceasta secţiune, am prezentat maniera în care Radu G. Ţeposu descrie felul în
care marchizul de Sade neagă religia şi morala şi glorifică principiul său coordonator în
viaţă: satisfacerea propriilor plăceri prin violentarea sexuală a partenerului. Analiza este
realizată în special asupra personajului principal, Justine, urmărit de critic în etapele
trecerii de la idealul castităţii, la realitatea desfrâului de la mînăstirea Sante Marie des
Bois. Adiacent este atinsă tema relaţiei dintre iubire şi creştinism, în acest caz ambele fiind
căzute în decreptitudine.
5.6. Imaginaţia erotică
Titlul, „Imaginaţia erotică”, reuneşte mai multe paragrafe diferite ca stil şi intenţie,
singurul element comun fiind tema generală a iubirii. Formulările succinte dau impresia că
paragrafele sunt de fapt însemnări ale gândurilor de moment, în urma unor întâmplări din
viaţa cotidiană, sau a unor lecturi, care trebuie dezvoltate în texte de sine stătătoare şi
adăugate Dicţionarului amorului. Trecerea de la un pasaj la altul se face printr-un semn
grafic şi prin începerea frazei cu alineat.
5.7. Elegie şi satiră
Un text unitar, de dimensiuni mai mari decît celelalte, “Elegie şi satiră”, este o
analiză a poeziei de dragoste a elegiacilor latini. Specificul elegiei latine este urmărit la
trei dintre reprezentanţi: Propertiu, Tibul şi Iuvenal.
6 Ibidem.
25
6. Creaţia lirică
În secţiunea a şasea a tezei, am analizat o parte prea puţin cunoscută din opera lui
Radu G. Ţeposu, poezia. Dacă fragmente din Dicţionarul amorului au fost publicate şi în
Luceafărul7, nu aceasta este şi soarta înclinaţiei sale către poeziei. S-au păstrat numai şapte
poeme în arhiva personală a criticului, pusă la dispoziţie de soţia acestuia. Majoritatea au
un caracter strict personal, fiind versuri de licean în căutarea stilului scriiturii proprii,
exerciţii ludice dedicate copiilor spre amuzamentul acestora sau încercări care nu s-au
ridicat la exigenţa tânărului critic încât să fie demne de trimis spre publicare unei reviste
culturale. Doar o singură poezie este publicată. Este vorba despre poezia intitulată Cântec
final8, apărută în revista Echinox, în anul 1977, când Radu G. Ţeposu încă urma cursurile
Facultăţii de Filologie la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj şi activa în cadrul grupării
clujene Echinox. Deşi redusă ca număr al productelor literare, creaţia lirică dezvăluie noi
faţete ale personalităţii lui Radu G. Ţeposu, compusă din imaginea tânărului interesat de
timpuriu de literatură, cu o înţelegere adecvată a fenomenelor care o caracterizează şi cu o
arie vastă de manifestări, şi imaginea candidă a tatălui preocupat de familie.
6.1. Versuri de licean
Primele versuri redactate de Radu G. Ţeposu au fost recuperate de soţia acestuia
dintr-un dosar al criticului. Acestea au fot scrise pe o bucăţică de hârtie, cel mai probabil
ruptă de la sfârşitul vreunui caiet, care poartă însemnele mâzgăliturilor făcute în timpul sau
în pauzele dintre ore ale liceanului Radu G. Ţeposu. Scurtul poem poartă marca influenţei
perioadei ermetice a poeziei lui Ion Barbu, cel mai probabil, recent citit de liceanul
impresionat de motivul oului ca simbol al vieţii şi al închiderii, o reprezentare a
macrocosmosului la scară microscopică. Se remarcă şi o anumită ambiguitate a limbajului
şi utilizarea tehnicii ingambamentului, ideile fiind continuate în versurile următoare , scrise
cu literă mică de la început de rând. Ţinând cont de perioada în care sunt redactate,
versurile relevă o minte iscusită, preocupată de mişcările interne ale literaturii, care anunţă
devenirea criticului şi a eseistului literar de mai târziu, înzestrat cu inteligenţă, intuiţie şi
bun simţ critic, calităţi dublate de o cunoaştere temeinică a literaturii.
7 Este vorba de textul „Dimineaţa răsfoind un roman de dragoste”, în Luceafărul, nr. 27, 1991, p. 5.
8 Radu G. Ţeposu, „Cîntec final”, în Echinox, anul IX, nr. 3-4, martie-aprilie 1977.
26
6.2. Trecere şi Alter Ego
Alte două scurte poeme, redactate cu stiloul pe hârtie în perioada liceului, sunt
numite Trecere şi Alter Ego. Ambele poeme poartă semnătura autorului cu apelativul ludic
„Ţepi”, care pare că s-ar fi păstrat şi mai târziu, criticul fiind cunoscut în rândul prietenilor
săi cu acest diminutiv. Fără a fi mari capodopere ale liricii, cele două poezii sunt tributare
modernismului şi sunt marcate de preocuparea pentru conceptul filozofic de timp.
6.3. Domnişoara cu rochia mov
Tot din perioada liceului datează şi poezia Domnişoara cu rochia mov. Textul
poartă o accentuată notă ironică la adresa unei domnişoare care pare a îşi fi pierdut din
înţelegerea inocentă a iubirii, fiind interesată de latura materială a existenţei. Versurile au
intenţia clară de a fi o critică a comportamentului unei domnişoare anume, sau chiar a
femeii în general, care îşi pierde idealul de virtute, un amendament la pervertirea femeii la
principiile unei societăţi în degradare. De remarcat este prezenţa rimei pereche.
6.4. Cîntec final
Revenind la poezia publicată în Echinox, în timpul facultăţii, aceasta surprinde
regretul eului liric faţă de moartea scriitorilor.
6.5. Versuri pentru copii
Ultimele, în ordinea redactării lor, sunt versurile pentru copii: o poezie adresată
fetelor, două poezii despre arici şi o scrisoare în versuri. Toate sunt exerciţii ludice menite
să stârnească amuzamentul copiilor, deci fără valoare stilistică, însă cu o valoare afectivă
extraordinară, dezvăluind un Radu G. Ţeposu în postura de tată iubitor, implicat în
dezvoltarea copiilor săi, pe care-i priveşte cu dragoste.
7. Publicistica lui Radu G. Ţeposu
Capitolul al şaptelea reprezintă o altă explorare cu caracter inovator, publicistica
exegetului nefiind tratată singular sau unitar până în acest moment. Radu G. Ţeposu
activează în gazetărie din momentul debutului în revista Echinox, în 1975, până în
momentul ruperii firului existenţial. În cei 23 de ani are o producţie consistentă, fiind
27
autorul a peste 2500 de articole. Urmărirea adecvării analizelor şi completarea viziunii sale
exegetice reprezintă miza abordării publicisticii. O organizare a articolelor strict
cronologică sau în funcţie de ziarele şi revistele în care au fost publicate ar fi imprimat
demersului un aspect limitativ. De aceea, structurarea s-a realizat din perspectivă tematică,
urmărind păstrarea unei coerenţe, pe de o parte pentru înţelegerea evoluţiei stilului lui
Radu G. Ţeposu, iar pe de altă parte, cu scopul semnalării unei continuităţi cu volumele
publicate. Sunt avute în vedere texte diferite, care acoperă întreaga perioadă de activitate,
distribuite în subcapitolele distincte.
7.1. Debutul publicistic.
„Funcţia spaţiului în Zamolxe”9
Deşi mai redactase până atunci şi alte texte cu valenţe critice, primul articol
memorabil este o analiză a spaţiului în piesa de teatru Zamolxe a lui Lucian Blaga, care
marchează şi debutul său editorial. O trăsătură demnă de a fi luată în seamă a acestui text
de început este faptul că atestă „deja calitătile unui condei sigur, cu lecturi substanţiale şi
deschideri sper un evantai larg de scriitori şi stiluri”10
.
7.2. Cronici şi recenzii
În această secţiune m-am oprit asupra cronicilor şi recenziilor semnate de Radu G.
Ţeposu. Analiza mea a condus la remarcarea faptului că toate calităţile prefigurate în
publicistica de început se dezvoltă de la un text la altul. Condeiul tânărului critic devine
mai sigur, intuiţia, bună de la început, oferă rezultate stabile, iar judecaţile de valoare,
specifice criticii de întâmpinare, sunt rostite cu mai multă vehemenţă. Textele sale de
întâmpinare sunt caracterizate de concizie, de claritate şi adecvare a discursului critic la
subiectul analizat, la care se adaugă un bun instinc critic, intuiţiile sale iniţiale fiind valide
şi astăzi.
7.3. Articole teoretice
Pe parcursul anilor, Radu G. Ţeposu scrie şi articole în care îşi expune teoriile
despre critica literară, această parte din publicistică jucând un rol desosebit de important în
înţelegerea criticii practicate de Radu G. Ţeposu. Componenta ironico-ludică a discursului
9 Radu G. Ţeposu, „Funcţia spaţiului în Zamolxe”, în Echinox, an VII, nr. 4-5, aprilie-mai 1975, p. 7.
10 Vezi Gânduri despre Radu G. Ţeposu – Ion Pop, în Anexa nr.1, pp. 244-249.
28
critic al lui Radu G. Ţeposu, dublată de o anumită incisivitate necesară criticulu i de
întâmpinare, imprimă articolelor teoretice ale acestuia o anumită notă de noncoformism
care intrigă, dar şi atrage spre lectură.
7.4.Eseu despre sine
„Iluzia unei insule”11
Articolul publicat în luna august a anului 1999, cu doar câteva luni înaintea
tragicului accident de maşină prin care criticul se stinge din viaţă, este un exerciţiu
imaginativ al lui Radu G. Ţeposu, plecând de la presupoziţia bogăţiei pecuniare. În ultimi i
ani de existenţa, criticul vorbea din ce în ce mai des despre gazetărie ca despre o corvoadă
care îi consuma tot timpul pe care ar fi vrut să-l dedice întocmirii volumelor de critică
literară. Un supliciu pe care, paradoxal, îl adora, meseria de jurnalis t trecuse printr-o
evoluţie pentru el, de la redactarea unor rubrici permanente în mai multe reviste, la munca
administrativă pe care o implica conducerea lor. Birocraţia, ca oricărui al spirit liber, îi
displăcea lui Radu G. Ţeposu însă nu o putea abandona din dorinţa bunului mers al
publicaţiilor pe care le conducea şi în a căror dezvoltare se implicase cu întreaga sa fiinţă.
7.5. Interviuri cu: Alexandru Graur, Sânziana Pop şi Eugèn Ionesco
Pentru a fi supuse analizei, au fost selectate trei interviuri. Dintre acestea, primele
două, interviul luat Sânzianei Pop şi cel luat lui Alexandru Graur, sunt redactate în
perioada în care Radu G. Ţeposu avea rubrică permanentă la revista Flacăra şi poartă o
anumită amprentă a realităţii comuniste din acea perioadă. Fiind în primii ani de gazetărie,
aceste interviurile ale lui Radu G. Ţeposu sunt mai degrabă sarcini de serviciu decât
alegeri personale, iar de aici şi specificul întrebărilor puse. Cel de al treilea interviu este
scris când Radu G. Ţeposu era deja un nume cu rezonaţă pentru presa românească, iar
discursul său este unul deja aşezat. De menţionat este faptul că primele două interviuri au
fost culese din arhiva personală a criticului.
În ceea ce priveşte intervenţiile lui Radu G. Ţeposu din interviurile realizate, se
poate constata o evoluţie a acestora, de la primele interviuri , la acesta din urmă. Ajuns deja
la maturitate, prin întrebările pe care i le adresează interlocutorului său, Radu G. Ţeposu
demonstrează un profil critic ferm conturat, o înţelegere adecvată a fenomenului literar,
11
Radu G., Ţeposu, „Iluzia unei insule”, în Formula AS, nr. 375, 1999.
29
dar şi o abilitate deosebită a jurnalistului de presă culturală, exersată în miile de articole
scrise de el însuşi sau în editarea textelor altora.
Concluzii
Prezenta lucrare, Radu G. Ţeposu. Monografie, reprezintă o primă cercetare de
dimensiuni substanţiale asupra operei şi a biografiei lui Radu G. Ţeposu. Beneficiind de
avantajul pionieratului, monografia de faţă nu pretinde totuşi că ar avea statutul de studiu
exhaustiv, deţinător al unor adevăruri incontestabile. Prin urmare, lucrarea poate
reprezenta doar un punct emergent viitoarelor cercetări, nefăcând altceva decât să ofere
una dintre posibile faţete ale interpretării activităţii considerabile a lui Radu G. Ţeposu. Cu
toate acestea, consider că monografia îşi atinge scopul iniţial de a readuce în atenţia
publicului şi a exegeţilor un om de cultură valoros, a cărui existenţă a avut un rol
semnificativ în critica şi gazetăria românească.
Astfel, în capitolul care deschide lucrarea, „Biografia lui Radu G. Ţeposu. Drumul
spre carieră”, am recompus cronologic imaginea criticului, epuizând toate informaţiile
existente în sursele tipărite, dar şi pe cele colectate prin intermediul mărturiilor
apropiaţilor. În cel de al doilea capitol, „Volumele lui Radu G. Ţeposu”, am tratat integral
cele trei cărţi ale criticului braşovean, insistând asupra trăsăturilor particulare şi
demonstrând importanţa fiecăreia. Apoi, a apărut ca o necesitate identificarea
caracteristicilor stilului exegetic al lui Radu G. Ţeposu. Am demonstrat, pe parcursul a trei
subcapitole, că Radu G. Ţeposu este dificil de încadrat într-o singură tipologie. Totuşi,
stilul său complex, marcat de ironie, ludic, pasiune a scriiturii, bună intuiţie critică,
tendinţă către confesiv, dublate de un substrat melancolic care imprimă o anumită gravitate
textului, este antrenat în slujba criticii de judecată estetică, cu subtile manifestări ale
criticii de identificare. În capitolul 3, „Prefeţe şi Postfeţe”, am realizat o analiză integrală a
paratextelor semnate de Radu G. Ţeposu, având miza abordării totale a operei exegetului şi
urmărind recurenţa trăsăturilor definitorii ale criticii lui Radu G. Ţeposu. De la aceleaşi
premise a plecat şi analiza din cel de-al patrulea capitol, „Colaborări”, dovenind că, în
ciuda respectării formulei impuse de editori, personalitatea lui Radu G. Ţeposu transpare
din fiecare text. Următorul capitolul, „Dicţionarul amorului - Schiţă de proiect”, este o
primă analiză, din perspectiva stilului exegetic al lui Radu G. Ţeposu, a fragmentelor
inedite păstrate din volumul ce nu a mai reuşit să ajungă la finalita te din cauza decesului.
30
În capitol 6, „Creaţia lirică”, sunt recuperate şi analizate cele câteva poezii redactate de
Radu G. Ţeposu atât în perioada liceală, cât şi la maturitate, subliniind specificul fiecăreia.
Ultimul capitol, „Publicistica lui Radu G. Ţeposu”, este alcătuit din cercetarea tematică a
unui grupaj de articole împărţite în: articole teoretice, cronici şi recenzii, eseu, interviuri şi
debutul publicistic, semnate de acesta în perioada 1975-1999, pentru diferite publicaţii. De
asemenea, am subliniat relaţia paradoxală a lui Radu G. Ţeposu cu publicistica pe care
oricât de mult o iubea, o simţea şi ca o povară care îl consuma lăuntric şi care îi ocupa
timpul ce ar fi trebuit dedicat criticii literare.
În final, obiectivul principal al acestui studiu monografic este de a oferi o
reprezentare cât mai detaliată a criticului, a publicistului şi a omului Radu G. Ţeposu,
fundamentată pe necesitatea readucerii în atenţie a unui critic a cărui personalitate şi
activitate nu merită lăsate sub acoperirea vălul uitării, având speranţa că imposibilitatea
epuizării subiectului în paginile lucrării de faţă va reprezenta premisa unor noi demersuri
în cercetare.
31
BIBLIOGRAFIE
OPERA
I. Scrierile lui Radu G. Ţeposu
Ţeposu, Radu G., Viaţa şi opiniile personajelor, Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 1983.
Ţeposu, Radu G., Suferinţele tânărului Blecher, Editura Minerva, Bucureşti, 1996.
Ţeposu, Radu G., Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă ,
Editura Eminescu, Bucureşti, 1993
Ţeposu, Radu G., Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă,
Ediţia a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002
Ţeposu, Radu G., Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă ,
Ediţia a III-a, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2006
II. Scrieri în colaborare
Competiţia continuă. Generaţia’80 în texte teoretice. Antologie de Gheorghe Crăciun,
Editura Vlasie, Piteşti, 1994
Dicţionarul Scriitorilor Români, volumele I-IV, coordonate şi revizuite ştiinţific de
Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu, Editura Fundaţiei Culturale Române,
Bucureşti, 1995-2001
Portret de grup cu Ioana M. Petrescu, volum realizat de Diana Adamek şi Ioana Bot,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991
Scriitori români, coordonare şi revizie ştiinţifică de Mircea Zaciu, în colaborare cu
Marian Papahagi şi A. Sasu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978
III. Prefeţe şi postfeţe
Blecher, Max, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată ,
Editura Aius, Craiova, Editura Vinea, Bucureşti, 1999
Brancu, Cristian, Vînătorii de staruri, Editura Cuvîntul, Bucureşti, 1999
Dumitrescu, Titu Aurelian, Antumele 4, Antumele 5, Editura Litera, Bucureşti, 1986
32
Ioaniţoaia, Ovidiu, Nimeni nu are nimic de ascuns, Editura Eminescu, Bucureşti, 1985
Neagoe, Vlad, Puncte de sprijin pentru suflet, Editura Vinea, Bucureşti, 1999
Slavici, Ioan, Mara, Editura Minerva, Bucureşti, 1979
Vizirescu, Sm. M., Geapanale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987
Horia Lovinescu interpretat de: Virgil Ardeleanu, Al. Andriţoiu, Eugen Barbu ,
Antologie, prefaţă, tabel cronologic şi bibliografie de Radu G. Ţeposu, Editura Eminescu,
Bucureşti, 1983
Poetica romanului românesc, Antologie, note şi repere bibliografice de Mircea
Regneală, Editura Eminescu, Bucureşti, 1987
IV. Articole şi studii
Ţeposu, Radu G., „Funcţia spaţiului în Zamolxe”, în Echinox, an VII, nr. 4-5, aprilie-
mai 1975
Ţeposu, Radu G., „Renaşterea poetului”, în Echinox, an VIII, nr. 9-10, septembrie-
octombrie 1976
Ţeposu, Radu G., „Cezar Baltag. Unicorn în oglindă”. în Echinox, an VIII, nr. 9-10,
septembrie-octombrie 1976
Ţeposu, Radu G., „Cîntec final”, în Echinox, anul IX, nr. 3-4, martie-aprilie 1977
Ţeposu, Radu G., „Starea de luciditate”, în Amfiteatru, an XVIII, nr. 7, iulie 1983
Ţeposu, Radu G., „Poezia unei promoţii”, în Amfiteatru, an XVIII, nr. 9, septembrie
1983
Ţeposu, Radu G., „Cavalcada poetică. Promisiunea unei generaţii”, în Amfiteatru, an
XIX, nr. 1, ianuarie 1985
Ţeposu, Radu G., „Recurs la instinctul critic”, în Amfiteatru, an XXI, nr. 2 , februarie
1987
Ţeposu, Radu G., „Coana Chiriţa, critic literar”, în Amfiteatru, an XXI, nr. 5, mai
1987
Ţeposu, Radu G., „Două prototipuri”, în Amfiteatru, an XXI, nr. 10, octombrie 1987
Ţeposu, Radu G., Ioan T. Morar, „A dat Dumnezeu de-a crăpat răul cel mare”, interviu
realizat cu Eugène Ionesco, în Amfiteatru, nr. 7-8, iulie-august, 1990
Ţeposu, Radu G., „Dimineaţa răsfoind un roman de dragoste”, în Luceafărul, nr. 27,
1991
33
Ţeposu, Radu G., „Le postmodernisme chez le Roumanins. La memoire des piles des
livres”, în Euresis, nr. 1-2, 1995
Ţeposu, Radu G., „Iluzia unei insule”, în Formula As, nr. 375, 1999
LUCRĂRI DE SPECIALITATE
Abrams, M. H., Doing Things with Texts. Essay in Criticism and Critical Theory ,
W.W. Norton & Co., New York, 1991
Adams, Hazard, Searle, Leroy (eds.), Critical Theory since 1965, Florida State
University Press, Tallahassee, 1990
Anghelescu Irimia, Mihaela, Dialoguri postmoderne, Editura Fundaţiei Culturale
Române, Bucureşti, 1999
Antohi, Sorin, Modernism şi antimodernism. Noi perspective interdisciplinare, Editura
Muzeului Literaturii Române, Bucureşti, 2008
Barthes, Roland, Plăcerea textului. Roland Barthes despre Roland Barthes, Lecţia ,
traducere de Marian Papahagi şi Sorina Dănăilă, Editura Cartier, Chişinău, 2006
Barthes, Roland Gradul zero al scriiturii. Noi eseuri critice, traducere de Alexandru
Cistelecan, Editura Cartier, Chişinău, 2008
Bataille, Georges, Erotismul, trad.: Dan Petrescu, Editura Nemira, Bucureşti, 2005
Berry, R., M., Jeffrey, R., Di Leo (eds.), Fiction’s Present. Situating Contemporary
Narrative Innovation, State University of New York, Albany, 2008
Bertens, Hans, The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, London and New
York, 1995
Bertens, Hans; Fokkema, Douwe (ed.), International postmodernism: theory and
literary practice, Amsterdam, Philadelphia, John Benjamins Pub. Co., 1997
Bertens, Hans & Joseph Natoli (eds.), Postmodernism: The Key Figures, Wiley-
Blackwell, Massachussetts and Oxford, 2002
Butnaru, Leo, Răspund, deci exist, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008
Boldea, Iulian, Metamorfozele textului, Editura Ardealul, Târgu-Mureş, 1996
Boldea, Iulian, De la modernism la postmodernism, Colecţia Studii, Editura
Universităţii „Petru Maior”, Târgu-Mureş, 2011
34
Bourdieu, Pierre, Regulile artei. Geneza și structura câmpului literar. Ed. a II-a, trad.:
Laura Albulescu și Bogdan Ghiu, pref.: Mircea Martin, Grupul Editorial Art, Bucureşti,
2007
Brown, Marshall (ed.), The Uses of Literary History, Duke University Press, Durham
and London, 1995
Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. a II-a,
Editura Minerva, București, 1986
Călinescu, Matei, Aspecte literare- Gânduri despre critica literară, Editura pentru
Literatură, Bucureşti, 1965
Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii, Editura Univers, Bucureşti, 1995
Cărtărescu , Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999.
Cârneci, Magda, Arta anilor’80. Texte despre postmodernism, Editura Litera,
Bucureşti, 1996
Colebrook, Claire, New Literary Histories. New Historicism and Contemporary
Criticism, Manchester University Press, Manchester and New York, 1997
Conceptul de istorie literară în cultura românească. Studiu și antologie de Paul
Cornea, Editura Eminescu, Bucureşti, 1978
Connor, Steven, Postmodernist Culture. An Introduction to Theories of the
Contemporary, 2nd edition,Wiley-Blackwell Publishers, Massachussetts and Oxford, 2006
Cornea, Paul, Delimitări şi ipoteze. Comunicări şi eseuri de teorie literară şi studii
culturale, Editura Polirom, Iaşi, 2008
Cornea, Paul, Iluzia teoriei și constrângerile practicii. Despre conceptul de sistem ,
Editura Polirom, Iaşi, 2008
Crane, R. S., Critical and Historical Principles of Literary History, The University of
Chicago Press, Chicago, 1971
Corniș-Pope, Marcel, Neubauer, John (eds.), History of the Literary Cultures of East
– Central Europe. Junctures and Disjunctures in the 19th and 20 th Centuries, vol. I, John
Benjamins Publishing Company, Amsterdam, 2004
Corniș-Pope, Marcel, Neubauer, John (eds.), History of the Literary Cultures of East –
Central Europe. Junctures and Disjunctures in the 19th and 20 th Centuries, vol. II:, John
Benjamins Publishing Company, Amsterdam, 2004
Crăciun, Gheorghe, Aisbergul poeziei moderne, Editura Paralela 45, Piteşti, 2009
35
Diaconu, Mircea A., Istoria literaturii, adică despre haos, labirint și metodă.
Concepte în mișcare. Studii despre stadiul actual al criticii și istoriei literare românești,
Editura Academiei Române, București, 2010
Dobrescu, Caius, Modernitatea ultimă, Editura Univers, Bucureşti, 1998
Docker, John, Postmodernism and Popular Culture. A Cultural History, 4th edition
Cambridge University Press, Cambridge, 1997
Eagleton,Terry, Teoria literaturii. O introducere, trad. Delia Ungureanu, Editura
Polirom, Iaşi, 2008
Eco, Umberto, Limitele interpretării, trad. Ştefania Micu şi Daniel Bucşă, Editura
Pontica, Constanţa, 1996
Federman, Raymond, Critifiction. Postmodern Essays, State University of New York
Press, Albany, 1993
Foster, Hal, The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture, The New Press, New
York, 1998
Fotache, Oana, Divanul criticii. Discursuri asupra metodei în critica românească
postbelică, Editura Universității din București, Bucureşti, 2009
Genette, Gerard, Paratext- Thresholds of Interpretation, Cambridge University Press,
Cambridge, 1997
Goldiș, Alex, Critica în tranșee. De la realismul socialist la autonomia esteticului,
Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2011
Grice, Paul, Logic and conversation, New York, Academic Press, 1975
Holban, Ion, Istoria literaturii române contemporane. Vol. I-III. Poezia. Proza.
Critică, eseu, memorialistică, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2006
Huizinga, Johan, Homo Ludens, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007
Hutcheon, Linda, The Politics Of Postmodernism, Routledge, New York, 1989
Hutcheon Linda, Natoli, Joseph (eds.), A Postmodern Reader, State University of
New York Press, Albany, 1993.
Hutcheon, Linda, A Poetics of Postmodernism. History, Theory, Fiction , Routledge,
New York and London, 2000
Iorgulescu, Mircea, Prezent, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1985
Koselleck, Reinhart, Future Past. On the Semantics oh Historical Time, Colombia
University Press, New York, 2004
36
Lefter, Ion Bogdan, Despre identitate. Temele postmodernităţii, Ediţia a II-a, Editura
Paralela 45, Piteşti, 2012
Lyotard, Jean François, Condiţia postmodernă, Editura Babel, Bucureşti, 1993
Lupan, Radu, Moderni şi postmoderni, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1982
Malpas, Simon, The Postmodern, Routledge, London and New York, 2005
Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe: Eseu despre romanul românesc, Vol I-III, Editura
Minerva, Bucureşti, 1980-1983
Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, Editura Grama, Bucureşti, 2007
Manolescu, Nicolae, Lecturi infidele, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966
Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu. Poezia ,
Editura Aula, Braşov, 2001
Marion, Jean-Luc, Fiind dat: O fenomenologie a donaţiei, trad. de Maria-Cornelia și
Ioan I. Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 2003
Marino, Adrian, Hermeneutica ideii de literatură, Editura Dacia, București, 1987
Marino, Adrian, Introducere în critica literară, Ediţia a II-a, Editura Aius Printed,
Craiova, 2007
Martin, Mircea, Generație și creație, Ediția a II-a, nerevăzută, dar adăugită, Editura
Timpul, Reşiţa, 2000
Martin, Mircea, Singura critică, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2006
McHale, Brian, Postmodernist Fiction, Londra şi New York, Methuen, 1987
Mincu, Marin, Textualism şi autenticitate, Editura Pontica, Constanţa, 1993
Micu, Dumitru, Istoria literaturii române de la creaţia populară la postmodernism.
Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2000
Moisan, Clément, Istoria literară, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2000
Oţoiu, Adrian, Trafic de frontieră. Proza generaţiei 80. Strategii transgresive , I,
Editura Paralela 45, Piteşti, 2000
Negrici, Eugen, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, Bucureşti,
2008
Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. 1948 – 1964, vol. I, Editura Cartea
Românească, Bucureşti, 2010
Negoițescu, Ion, Istoria literaturii române, vol. I, Editura Minerva, București, 1991
Papană, Anca, Claudia, Strategii discursive în prefeţele perioadei comuniste, teză de
doctorat, Braşov, Universitatea Transilvania din Braşov, 2015
37
Perian, Gheorghe, Scriitori români postmoderni, Editura Didactica şi Pedagogică,
Bucureşti, 1996
Perian, Gheorghe, Literatura în schimbare, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010
Perkins, Duke (ed.), Theoretical Issues in Literary History, Harvard University Press,
Cambridge and London, 1991
Perkins, David (ed.), Is literary History Possible?, The Johns Hopkins University
Press, Baltimore and London, 1993
Perţa, Cosmin, Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie, Editura Muzeul literaturii
Române, Bucureşti, 2012
Petrescu, Ioana Em., Modernism-postmodernism: o ipoteză, Editura Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2003
Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Editura Paralela 45, Piteşti, 1996
Petrescu, Ioana Em., Modernism-postmodernism: o ipoteză, Casa cărţii de ştiinţă,
Cluj- Napoca, 2003
Podoabă, Virgil, Fenomenologia punctului de plecare, Editura Universităţii
Transilvania, Braşov, 2008
Puşcariu, Sextil, Spiţa unui neam din Ardeal, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1998
Raţiu, Dan Eugen, Disputa modernism-postmodernism. O introducere în teoriile
contemporane asupra artei, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2012
Seaton, James, Literary Criticism from Plato to Postmodernism. The Humanistic
Altenative, Cambridge University Press, New York, 2014
Searle, John, Expression and Meaning. Studies in the Thoery of Speech Acts,
Cambridge University Press, New York, 1979
Semnificaţiile criticii contemporane. Perspective ideologice . Studiu şi antologie de
Florin Mihăilescu, Editura Eminescu, Bucureşti, 1976
Simuţ, Ion, Critica de tranziţie, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1996
Southgate, Beverly, Postmodernism in History. Fear or Freedom?, Routledge,
London and New York, 2003.
Sperber, Dan, Wilson, Dreide (eds.), Irony and the Use-Mention, Distinction in
Radical Pragmatics, Academic Press, New York, 1981
Spiridon, Monica, Apărarea şi ilustrarea criticii, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1996
38
Ștefănescu, Alex, Istoria literaturii române contemporane 1941 – 2000, Editura
Mașina de scris, Bucureşti, 2005
Terian, Andrei, Teorii, metode și strategii de lectură în critica și istoriografia literară
românească de la T. Maiorescu la E. Lovinescu. O abordare comparatistă, Editura
Muzeului Național al Literaturii Române, Bucureşti, 2013
Thibaudet, Albert, Fiziologia criticii. Pagini de critică și de istorie literară , studiu
introductiv, selecție, traducere și note de Savin Bratu, Editura pentru Literatură Universală,
Bucureşti, 1966
Tӧtӧsy de Zepetnek, Steven, The Social Dimension of Fiction: on the Rhetoric and
Function of Prefacing Novels in the Nineteenth-Century Canadas, Vieweg, Wiesbaden,
1993
Vattimo, Gianni, Sfîrşitul modernităţii, Editura Pontica, Constanţa, 1993
Wellek, Rene, Conceptele criticii, Editura Univers, Bucureşti, 1970
Woods, Tim, Beginning Postmodernism, Manchester University Press, Manchester
and New York, 2009
DICŢIONARE
***Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a III-a, 2009, Editura Univers
Enciclopedic, București, 2009
Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri, I, Editura Artemis,
Bucureşti, 1993
***Oxford English Dictionary, ediția online: http://www.oed.com/view/Entry/235332
Petraș, Irina, Panorama criticii literare românești. Dicționar ilustrat (1950-2000),
Editura Casa Cărţii de Ştinţă, Cluj-Napoca, 2001
ARTICOLE ŞI STUDII
Anghelescu, Mircea, „Istoria literară: una sau mai multe?”, în Clasicii noștri, Editura
Eminescu, Bucureşti, 1996
Atanasiu, Victor, „Scriitorii clasici şi critica tânără”, în Vatra, an XVI, nr. 3(180), 20
martie 1986
Boldea, Iulian, „O poetică a suferinţei”, în Vatra, nr.312, martie 1997
Boldea, Iulian, „Vocația istoriei literare”, în Luceafărul, nr. 3/1997
39
Boldea, Iulian, „Canonul literar. Limite și ierarhii”, în Viața Românească, nr. 3-
4/2009
Botez, Mihai, „Radu G. Ţeposu: Viaţa şi opiniile personajelor”, în Ateneu, nr. 5 (174),
mai 1984
Brumaru, A.I. , „Între critici”, în Astra, an XX, nr. 1(160), ianuarie 1985
Buduca, Ioan, „Romanul persoanei”, în Cuvîntul, an II(VII), nr. 9 (233), septembrie
1996
Cistelecan, Al., Mihai Drăgolea, Cristian Moraru, Aurel Pantea, Gh. Perian, Virgil
Podoabă, „Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu literar nouă. de Radu G.
Ţeposu”, interviu realizat de Mihai Drăgolea în Vatra, an XXIII, nr. (270) 9, septembrie
1993
Cistelecan, Al., „Postmodernismul bovaric”, în Radu G. Ţeposu, Istoria tragică &
grotescă a întunecatului deceniu literara nouă, Ediţia a III-a, Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 2006
Condurache,Val, „Viaţa din cărţi”, în Convorbiri literare, an XC, nr. 4(1172), aprilie
1984
Corniş-Pope, Marcel, „Postmodern Dalogics in Eastern Europe before and after
1989”, în Eureris, cahiers roumanins d’études littéraires, nr.1-2, 1996
Corniş – Pope, Marcel, „Romanian Postmodernism: the Politics of Poetics”, în Hans
Bertens and Douwe W. Fokkema (eds.), International Postmodernism: Theory and literary
practice, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam/ Philadelphia, 1997
Cristea, Radu Călin, „Personajul a murit, trăiască personajul!”, în Viaţa Românească,
an LXXIX, nr. 10, octombrie 1984
Constantinescu, Claudiu, „Un dicţionar”, în România Literară, an XXVI, nr. 27, 14 –
20 iulie, 1993
Crohmălniceanu, Ov.S., „Postmodernism: Ce se spune şi ce nu”, în Caiete critice,
nr.1-2,1995
Cubleşan, Constantin, „Deceniul literar nouă”, în Steaua, an XLIV, nr. 10, octombrie
1993
Demetrian, Bucur, „O istorie postmodernistă”, în Ramuri, nr.1-2 (944 – 945), ianuarie
– februarie 1995
Dimisianu, Gabriel, „Critică şi confesiune”, în România Literară, an XXX, nr. 18,
1997
40
Dugneanu, Paul, „Radu G. Ţeposu: Viaţa şi opiniile personajelor‟‟, în Luceafărul,
nr.12 şi 14, an XXVII, 24 martie şi 7 aprilie 1984
Iorgulescu, Mircea, „Meta-critica”, în Flacăra, an XXXIII, nr 79 1496), februarie,
1984
Gheorghiu, Mihai Dinu, „Critica reflexivă”, în Cronica, an XIX, nr. 26(961), 29 iunie
1984
Grigurcu, Gheorghe, „Viaţa şi opiniile personajelor de Radu G. Ţeposu”, în Familia,
nr. 7 (227), iulie 1984, an 20 (120)
Glodeanu, Gheorghe, „Radu G. Ţeposu, Viaţa şi opiniile personajelor”, în Steaua, an
XXV, nr. 8, august 1984
Hassan, Ihab, „The Dismemberment of Orpheus”, în Towards a Postmodern
Literature, Oxford University Press, New York, 1982
Hassan, Ihab, „POSTmodernISM. The literature of silence”, în The Postmodern Turn.
Essays in Postmodern Theory and Culture, Ohio State University Press, Columbus, 1987
Iacob, Valentin, „Radu G. Ţeposu, un critic mai talentat ca poeţii”, în Formula AS, an
IV, nr 21(120), iunie 1994
Iorgulescu, Mircea, „Meta-critica”, în Flacăra, an XXXIII, nr 79 (1496), februarie,
1984
Ivăncescu, Ruxandra, „Chinuitul Max Blecher şi tânărul Radu G. Ţeposu”, în Vatra,
nr. 312, martie 1997
Lefter, Ion Bogdan, „Secvenţe despre scrierea unui <roman de idei>”, în Caiete
critice, nr.1-2, 1986
Lefter, Ion Bogdan, „Analiză sau sinteză?”, în Amfiteatru, an XX, nr. 9(249),
septembrie, 1986
Lefter, Ion Bogdan, „Monografia istorico-literară”, în Observator Cultural, nr.
133/2002
Manolescu, Nicolae, „Emanciparea personajului”, în România literară, an XVII, nr.2,
12 ian 1984
Manolescu, Nicolae, „Generaţii biologice, generaţii literare”, în România literară, nr.
13/2010
Manolescu, Nicolae, „Problema istoriei literare”, în România literară, nr. 8/2012
Manolescu, Nicolae, „Alte probleme ale istoriei literare”, în România literară, nr.
9/2012
41
Manuscriptum, an 170 (XLIV), nr. 2-2015
Marino, Adrian, „Procedee critice şi literare”, în Tribuna, nr. 21 (1483), an XXIX,
joi, 23 mai 1985
Marino, Adrian, „O nouă istorie literară”, în Jurnalul literar, an IV, nr. 37–40,
octombrie 1993
Mihalache, Ştefania, „Suferinţele tânărului Radu G. Ţeposu”, în Vatra, nr. 8/9 aug-
septembrie, 2002
Mihăieş, Mircea, „Hârjoană şi dizertaţie”, în Orizont, an XXXV, nr. 8(828), februarie,
1984
Mihăieş, Mircea, „Discreţia freneziei”, în Orizont, an XXXVIII, nr. 16 (1052), 17
aprilie, 1987
Mihăilescu, Dan C. , „Emanciparea Personajului”, în Contemporanul, nr. 9(1946), 24
februarie, 1984
Moraru, Cornel, „Selecția valorilor”, în Vatra, nr. 1-2/2006
Muşina, Alexandru , „Postmodernismul- o frumoasă poveste”, în Astra, 1988, nr. 4
Nemoianu, Virgil, „Romanian Literature”, în W. Glandze, S. Serafin (eds.),
Encyclopedia of World Literature in 20th
Century, vol V(suppl.), New York, 1993
Oprea, Andreea Oana, „Radu G. Ţeposu‟s criticism and the national identity”, Iulian
Boldea (Editor), Globalization and Intercultural Dialogue. Multidisciplinary Perspectives,
Arhipelag XXI Press, Tîrgu-Mureş, 2014
Oprea Andreea Oana, „Radu G. Ţeposu and the character‟s emancipation from slavery”,
în Iulian Boldea (Coordinator), Identities in Metamorphosis. Literature, Discourse and
Multicultural Dialogue, Arhipelag XXI Press, Tîrgu-Mureş 2014
Oprea Andreea Oana, „Radu G. Ţeposu and the criti-fiction”, în Romanian Journal of
Literary Studies, Arhipelag XXI Press, Tîrgu-Mureş, nr. 4/ 2014
Oprea Andreea Oana, „Radu G. Ţeposu‟s literary history. The identity of the 80‟s
generation”, în Iulian Boldea (Editor), Discourse as a form of Multiculturalism in Literature
and Communication, Arhipelag XXI Press, Tîrgu-Mureş, 2015
Oprea Andreea Oana, „Radu G. Ţeposu‟s criticism: prefaces and postface”, în Iulian
Boldea (Editor), Globalization. Intercultural Dialogue and National Identities. Studies on The
Strategies of Intercultural Dialogue, Iulian Boldea (Editor) Arhipelag XXI Press, 2016
Spiridon Monica, „Mitul ieşirii din criză”, în Caiete critice, nr.1-2, 1996
42
Spiridon, Monica, „Însemnări pe marginea unei istorii a literaturii române”, în Scrisul
Românesc, nr. 10 (74)/2009
Papadima, Liviu, „ Radu G. Ţeposu: „Viaţa şi opiniile personajelor‟‟, în Tribuna
României, an XII, nr. 268, 16 mai 1984
Pecie, Ion, „Viaţa şi opiniile personajelor de Radu G. Ţeposu”, în Ramuri, nr. 5 (239),
15 mai 1984
Perian, Gheorghe, „Cititorul de romane”, în Vatra, an XIV, nr. 163, 20 octombrie
1984
Pop, Sânziana, „Ştiri din spatele frontului”, în Luceafărul, nr.XXVII, nr. 23(1153),
sâmbătă, 9 iulie 1984
Radu, Tania, „Radu G. Ţeposu, <Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu
literar nouă>‟‟, în Revista de istorie şi teorie literară, an XLII, nr. 2, aprilie – iunie 1994
Simuţ, Ion, „Un studiu de etapă”, în Familia, an 29 (1300), nr. 10 – 11(337),
octombrie – noiembrie 1993
Simuţ, Ion, „Resursele istoriei literare”, în Familia, nr. 2, februarie 1997
Soviany,Octavian, „Noroiul şi placa de gramofon”, în Contemporanul, nr. 39, 26
septembrie 1996
Spiridon, Monica, „Ce nu este postmodernismul?”, în Viaţa Românească, an
LXXXIX, nr. 7-8, iulie-august 1994
Stănescu, C., „Autorul acestei cărţi este un ipocrit”, în Adevărul literar şi artistic, an
IV, nr. 176, 25 iunie 1993
Stănescu, Savina, „Suferinţele tânărului Blecher”, în Adevărul, nr. 1953, 23 august
1996
Ştefănescu, Alex, „Criticii tineri”, în Semnal, nr. 2, 1984
Tupan, Maria Ana, „Avatarurile personajului”, în SLAST, an VII, nr 37(321), sâmbătă,
12 septembrie 1987
Ulici, Laurenţiu, „Un <stop-cadru> cât un film...”, în România Literară, vineri, 21
ianuarie 1994, an VI
Ungureanu, C., „Scriitorii întunecatului deceniu”, în Orizont, nr. 17 (1329), an IV, 25
noiembrie 1993
Vasile, Geo, „Cruciaţii cosmo-haosului”, în Baricada, an IV, nr. 30(185), 27 iulie
1993
43
Vârgolici, Teodor, „Un studiu despre M. Blecher”, în Adevărul literar şi artistic, an
V, nr. 336, 15 septembrie 1996
SURSE ONLINE
Alui Gheorghe, Adrian, „Ancheta: Istoria literaturii române între premise şi realizări,
Cine are nevoie de <istoriile literaturii ...>, autorii lor sau literatura română? Aceasta e
întrebarea...!”, în Convorbiri literare, nr.4/ 2009, ediţie online, http://convorbiri-
literare.dntis.ro/cuprinsapr9.html, pagină accesată în 7.09.2015
Barthes, Roland, „Moartea Autorului”, http://www.tbook.constantvzw.org/wp-
content/death_authorbarthes.pdf, pagină accesată în 5.05.2015
Bodiu, Andrei, „Despre viaţa şi moartea istoriilor literare”, în Euphorion, nr. 9-10 /
2009, ediţie online, http://www. romaniaculturala.ro/articol.php?cod=13800, pagină
accesată în 19.05.2016
Baciu-Moise, Angela, „In memoriam. Dialog cu marele critic literar Radu G.
Ţeposu”, în Agero, ediţia online, http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA
AGERO/JURNALISTICA/Dialog%20cu%20Radu%20Teposu%20de%20Angela%20Baciu
-Moise.htm, pagină accesată în 23.08.2015
Butnaru, Leo, „Printre personajele literaturii amestec personajele propriei mele vieţi”,
interviu cu Radu G. Ţeposu, disponibil la https://vasilegogea.wordpress.com/2011/11/03/cu-
radu-g-teposu-si-inca-altii-la-sirnea-in-memoriam/, pagină accesată în 12.12.2013.
Cistelecan, Al., „Radu G. Ţeposu”, în Cultura, nr. 323, 12 mai 2011, ediţia online,
http://revistacultura.ro/nou/2011/05/radu-g-teposu/, pagină accesată în 25.03.2015
Manolescu, Nicolae, „Dicţionarul scriitorilor români”, în România literară, nr. 2,
1999, ediţia online, http://www.romlit.ro/dictionarul_scriitorilor_romni, pagină accesată în
10.07.2015
Mironescu, Doris, „O inspecţie a conceptului de monografie. Cazul Blecher”, în
Revista 22, 11 februarie, 2011,ediţie online, http://revista22.ro/9287/bucurestiul-cultural-
nr-102----o-inspectie-a-conceptului-de-monografie-cazul-m-blecher.html, pagină accesată
în 17.07.2015
Simuț, Ion, „Tristețea istoriei”, în România literară, nr. 51-52/2007, ediţie online,
http://www.romlit.ro/tristetea_istoriei, pagină accesată în 19.05.2016
44
Simuţ, Ion, „Prima pledoarie pentru o istorie critică a literaturii române”, în România
literară,nr.3/2010,ediţieonline,http://www.romlit.ro/prima_pledoarie_pentru_o_istorie_critica_
a_literaturii_romane, pagină accesată în 19.05.2013
Terian, Andrei, „Optzecismul intră în istorie”, în Ziarul de duminică, 30.05.2008, ediţie
online, http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/optzecismul-intra-in-istorie-3091091/poze/, pagină
accesată în 25.03.2015
Ţeposu, Otilia, Curriculum vitae, în Formula AS, ediţie online, http://www.formula-
as.ro/redactia/otilia-teposu-18, pagină accesată în 15.01.2015
Radu G. Ţeposu, „Printre personajele literaturii amestec personajele propriei mele vieţi”,
interviu realizat de Leo Butnaru, https://vasilegogea.wordpress.com/2011/11/03/cu-radu-g-
teposu-si-inca-altii-la-sirnea-in-memoriam/, pagină accesată în 12.12.2013
ACKNOWLEDGEMENT: This paper is supported by the Sectoral Operational Programme Human
Resources Development ( SOP HRD), ID134378 financed from the European Social Fund and by the
Romanian Government
45
Conducător ştiinţific Doctorand
Prof. univ. dr. MOCEANU Ovidiu OPREA Andreea Oana
RADU G. ŢEPOSU. MONOGRAFIE
Rezumat
Lucrarea de faţă îşi propune să trateze cât mai complet întreaga activitate a lui Radu G.
Ţeposu pentru a obţine o imagine detaliată a acestuia şi pentru a umple un gol semnalat în
istoria literară românească. Cercetarea acoperă atât viaţa, cât şi opera criticului braşovean. În
ceea ce priveşte secţiunea dedicată biografiei, organizată în funcţie de anumiţi centri de interes,
sunt valorificate toate datele biografice colectate prin intermediul interviurilor, dar şi prin
consultarea tuturor informaţiilor prezente în publicaţii sau pe copertele cărţilor sale. Aria de
cercetare a creaţiei lui Radu G. Ţeposu cuprinde nu doar cele trei volume de autor, Viaţa şi
opiniile personajelor, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă,
Suferinţele tânărului Blecher, dar şi colaborările la realizarea unor volume colective, prefeţele
şi postfeţele semnate de Radu G. Ţeposu, publicistica acestuia, un număr restrâns de poezii,
paginile păstrate din proiectele sale. Analiza urmăreşte identificarea trăsăturilor scriiturii
exegetului care îl încadrează într-o tipologie, dar şi a particularităţilor care-i trasează unicitatea.
Demersul se încheie prin prezentarea unor texte inedite, transcrise după manuscrisele din
arhiva personală a criticului.
Scientific Adviser Ph. D. C.
MOCEANU Ovidiu, Pd. D. OPREA Andreea Oana
RADU G. ŢEPOSU. MONOGRAPHY
Abstract
This paper aims to investigate the entire activity of Radu G. Ţeposu in order to get a
detailed image of him and to fill a gap reported in the Romanian literary history. The research
covers both the life and the work of the Romanian critic. In the section that deals with the
biography, organized by certain centers of interest, the investigation focuses on all the
biographical data collected through the field research. The information presented in
publications or on the covers of Ţeposu‟ s books will not be neglected. The research area of
Radu G. Ţepos‟s work includes not only his three volumes, Viaţa şi opiniile personajelor,
Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Suferinţele tânărului Blecher,
but also the collaborations at some collective volumes, the prefaces and the afterwords signed
by the critic, his small lyrical production and fragments kept from his projects. The analysis
aims to identify the main characteristics of Radu G. Ţeposu‟s criticism that fall within a
typology, but also the specific features that draw his uniqueness. The approach ends with the
presentation of several unpublished text, transcribed after the manuscripts from the critic‟s
personal archive.
46
CURRICULUM VITAE
OPREA Andreea Oana
Informaţii personale:
Data naşterii: 19/08/1988
Domiciliu stabil: Com. Fântânele, Jud. Prahova, nr. 522
Telefon: +40727524750
Adresa de e-mail: [email protected]
Experienţe profesionale anterioare:
01.09.2013 – 01.09.2014: Profesor de limba şi literatura română, Şcoala Gimnazială Sânpetru,
Braşov
Educaţie şi formare:
Tipul de formare: stagiu extern de cercetare
Perioada: 1.03.2015 - 30.05.2015
Instituţia de învăţământ: Universitatea Carolină din Praga, Facultatea de Arte, Departamentul
de Studii Sud-Slavonice şi Balcanice
Îndrumător: Prof. Libuše Valentová
Tipul de formare: studii universitare de doctorat (Ciclul III) – doctorand cu frecvenţă
Perioada: 2013 – 2016
Instituţia de învăţământ: Universitatea „Transilvania” din Braşov
Departamentul: Literatură şi Studii Culturale
Domeniu: Filologie
Aria tematică: Literatura română / Teoria literaturii
Tipul de formare: studii universitare de masterat (Ciclul II)
Perioada: 2010-2012
Instituţia de învăţământ: Universitatea „Transilvania” din Braşov
Departamentul: Literatură şi Studii Culturale
Domeniu: Filologie
Specializarea: Studii de limba şi literatura română
Tipul de formare: studii universitare de licenţă (Ciclul I)
Perioada: 2007-2010
Instituţia de învăţământ: Universitatea „ Transilvania” din Braşov
Departamentul: Literatură şi Studii Culturale
Domeniul: Filologie
Specializarea: Limba şi literatura română/ Limba şi literatura engleză
47
Listă selectivă de lucrări:
a) Articole ştiinţifice publicate:
o „Radu G. Ţeposu and the criti-fiction”, în Romanian Journal of Literary
Studies, Editura Arhipelag Press, Tîrgu-Mureş, nr.4/ 2014
o „Adrian Alui Gheorghe – Urma”, în Corpul T, nr. 1-2/2014
o „Petronela Rotar – Alive”, în Corpul T, nr. 1-2/ 2015
b) Lucrări ştiinţifice susţinute în cadrul unor conferinţe:
o „Radu G. Ţeposu‟s criticism and the national identity”, în Iulian Boldea
(Editor), Globalization and Intercultural Dialogue. Multidisciplinary Perspectives,
Editura Arhipelag XXI Press, Tîrgu-Mureş, 2014
o „Radu G. Ţeposu and the character‟s emancipation from slavery”, în Iulian
Boldea (Coordonator), Identities in Metamorphosis. Literature, Discourse and
Multicultural Dialogue, Editura Arhipelag Press, 2014
o „Radu G. Ţeposu‟s literary history. The identity of the 80‟s generation”, în
Iulian Boldea (Editor), Discourse as a form of Multiculturalism in Literature and
Communication, Editura Arhipelag XXI Press, Tîrgu-Mureş, 2015
o „Radu G. Ţeposu‟s criticism: prefaces and postface”, în Iulian Boldea (Editor),
Globalization. Intercultural Dialogue and National Identities. Studies on The
Strategies of Intercultural Dialogue, Editura Arhipelag XXI Press, 2016
48
CURRICULUM VITAE ( English)
OPREA Andreea Oana
Personal information:
Birth Date: 19/08/1988
Address: Fântânele, Prahova, nr. 522
Telephone no. : +40727524750
E-mail adress: [email protected]
Previous Work Experience:
2013- 2014: Romanian language and literature teacher, Sânpetru Elementary School, Braşov
Education and Training:
Nature of the training: doctoral fellowship for research project
Dates: March 1, 2015 – May 30, 2015
At: Charles University in Prague, Department of South Slavonic and Balkan Studies, Faculty
of Arts
Research advisor: Prof. Libuše Valentová
Nature of training: Doctoral studies (3rd
Cycle)
Dates: 2013-2016
At: “Transilvania” University of Braşov
Department: Literature and Cultural Studies
Area: Philology
Field: Romanian Literature/ Literary Theory
Nature of the training: Master Degree Programme (2nd
Cycle)
Dates: 2010- 2012
At: “Transilvania” University of Braşov
Department: Literature and Cultural Studies
Area: Philology
Field: Studies in Romanian Language and Literature
Nature of the training: Bachelor Degree Programme (1st Cycle)
Dates: 2007- 2010
At: “Transilvania” University of Braşov
Department: Literature and Cultural Studies
Area: Philology
Field: Romanian and English Languages and Literatures
49
Selected Works:
a) Scientific articles and reviews:
o “Radu G. Ţeposu and the criti-fiction”, in Romanian Journal of Literary
Studies, Issue no. 4, Arhipelag XXI Press Publishing House, Tîrgu-Mureş, 2014
o “Adrian Alui Gheorghe” – Urma, in Corpul T, no. 1-2/2014
o “Petronela Rotar – Alive”, in Corpul T, no. 1-2/ 2015
b) Contributions to scientific conferences:
o “Radu G. Ţeposu‟s criticism and the national identity”, in Iulian Boldea
(Editor), Globalization and Intercultural Dialogue. Multidisciplinary Perspectives,
Arhipelag XXI Press Publishing House, Tîrgu-Mureş, 2014
o “Radu G. Ţeposu and the character‟s emancipation from slavery”, in Iulian
Boldea (Coordinator), Identities in Metamorphosis. Literature, Discourse and
Multicultural Dialogue, Arhipelag XXI Press Publishing House, 2014
o “Radu G. Ţeposu‟s literary history. The identity of the 80‟s generation”, in
Iulian Boldea (Editor), Discourse as a form of Multiculturalism in Literature and
Communication, Arhipelag XXI Press Publishing House, Tîrgu-Mureş, 2015
o “Radu G. Ţeposu‟s criticism: prefaces and postface”, in Iulian Boldea (Editor),
Globalization. Intercultural Dialogue and National Identities. Studies on The
Strategies of Intercultural Dialogue, Arhipelag XXI Press Publishing House, 2016