raport de activitate turism cjs
TRANSCRIPT
RAPORT DE ACTIVITATE 2009
ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ DE TURISM SIBIU
23 martie 2010
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
2
Cuvântul președintelui
Pentru asociaţia noastră, anul 2009 a fost plasat sub auspiciile crizei economice pe care a traversat-o societatea românească.
În lipsa unui fond destinat iniţierii şi susţinerii de proiecte, asociaţia noastră s-a concentrat asupra misiunilor trasate de Consiliul Judeţean Sibiu :
- coordonarea realizării master planului de dezvoltare turistică a judeţului Sibiu; - implementarea planului de semnalizare turistică a judeţului; - animarea reţelei judeţene de Centre de Informare Turistică; - participarea la târgurile de turism.
Chiar şi cu un număr foarte redus de persoane (2 persoane cu normă întreagă şi o persoană cu
jumătate de normă), asociaţia a reuşit să-şi îndeplinească obiectivele graţie implicării deosebite
şi militantismului echipei executive şi a membrilor activi.
Problema personalului este de altfel una sensibilă pentru asociaţie. La fel ca şi în anii precedenţi,
misiunile asociaţiei sunt complexe şi multiple, fapt pentru care vom încerca în anul 2010
completarea schemei de personal cu încă 2 persoane, graţie măririi cotizaţiilor. Aceasta va
permite, pe lângă desfăşurarea activităţii în condiţii normale, fără necesitatea efectuării de ore
suplimentare în mod constant de către echipa executivă şi dezvoltarea asociaţiei. În situaţia
actuală, este practic de neconceput dezvoltarea asociaţiei către noi direcţii în ceea ce priveşte
dezvoltarea turismului în judeţ, şi imposibil de implementat activităţile şi acţiunile cuprinse în
master planul în domeniul turismului.
O altă problemă pe care a întâlnit-o asociaţia în anul 2009 şi care se acutizează în prezent este
fragilizarea asociaţiilor profesionale. În ultimii ani şi mai ales în 2009, pe fondul crizei
economice, actorii din industria turismului sibian şi-au diminuat interesul de participare activă
în structurile lor profesionale (Asociaţia Turismului Sibian, Asociaţia Turism Rural Transilvan,
ANTREC Sibiu). Lipsa unor parteneri structuraţi este problematică pentru AJTS întrucât există
cereri individuale şi aşteptări din partea mediului turistic sibian, atât pe partea de promovare la
târguri, cât şi alte cereri punctuale de colaborare, care, tratate individual solicită mult timp şi
energie. Dacă aceste probleme ar fi tratate şi discutate în cadrul unor asociaţii profesionale,
misiunea AJTS ar fi mult mai uşor de îndeplinit. Pentru aceasta, vom stabili o direcţie clară de
acţiune pentru 2010 în vederea susţinerii asociaţiilor profesionale.
În ceea ce priveşte realizarea master planului pe turism, asociaţia şi-a consacrat o bună parte din
timp şi resurse pentru colaborarea cu firma care a realizat master planul. Cu toate ca toate
obiecţiile şi observaţiile AJTS au fost integrate în master plan, acestuia îi lipseşte viziunea
strategică şi tratează problemele strict din perspectiva misiunilor pe care le are, încredinţate
prin lege, Consiliul Judeţean. Acestea sunt insuficiente pentru dezvoltarea reală a turismului în
judeţ, fapt pentru care asociaţia noastră va trebui să se implice în găsirea unor surse de finanţare
pentru implementarea unor proiecte de anvergură în dezvoltarea turistică. De asemenea,
încheierea unui protocol cu Consiliul Judeţean în care să fie stipulate clar misiunile încredinţate
AJTS ar putea ajuta la îmbunătăţirea activităţii asociaţiei.
Ca şi elemente pozitive ale activităţii asociaţiei, ne-am consolidat rolul de interlocutor principal
în ceea ce priveşte turismul judeţean. Relaţia foarte bună atât cu ministerul de resort, Consiliul
Judeţean Sibiu, ceilalţi parteneri la nivel regional şi naţional, şi faptul că suntem pentru aceştia o
sursă de inspiraţie mă fac să consider că asociaţia este pe drumul cel bun.
Alin Chipăilă
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
3
CUPRINS
Coordonarea planificată a dezvoltării şi promovării turistice a judeţului Sibiu ...................... 4
Rolul AJTS - etapele implicării ........................................................................................... 4
Îmbunătăţirea infrastructurii de semnalizare turistică .................................................................... 5
Prezentarea contextului ................................................................................................... 5
Rezultate aşteptate .......................................................................................................... 5
Rolul AJTS ....................................................................................................................... 5
Etapele proiectului ........................................................................................................... 6
Continuarea proiectului în anul 2010 ................................................................................. 8
Creşterea vizibilităţii judeţului Sibiu ca destinaţie turistică ........................................................... 9
Participarea la târguri de turism ........................................................................................ 9
Distribuirea de broşuri ................................................................................................... 11
Promovarea şi co-organizarea de evenimente ................................................................... 11
Relaţia cu mass media .................................................................................................... 12
Repertorierea resurselor turistice ale judeţului............................................................................... 13
1. Monumente ............................................................................................................ 13
2. Meşteşugari ............................................................................................................ 13
3. Muzee .................................................................................................................... 14
4. Evenimente ............................................................................................................ 14
5. Cazare .................................................................................................................... 14
6. Alimentaţie............................................................................................................. 17
7. Toalete ................................................................................................................... 18
Consolidarea şi extinderea reţelei de Centre de Informare Turistică ....................................... 19
Recapitularea rolului asociaţiei ....................................................................................... 19
Întâlniri de lucru ............................................................................................................ 20
Îmbunătăţirea comunicării între structurile implicate în turism şi creşterea calităţii
serviciilor turistice ....................................................................................................................................... 23
Observare turistică....................................................................................................................................... 24
Analiza informaţiilor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică ...................................... 24
Monitorizarea circulaţiei turistice în CIT-uri ..................................................................... 25
Intensificarea cooperării la nivel regional și naţional .................................................................... 26
Asociaţia Regională de Turism ........................................................................................ 26
Federaţia Asociaţiilor de Promovare Turistică (FAPT) ....................................................... 27
Cooperare internaţională ................................................................................................ 27
Funcţionarea asociaţiei .............................................................................................................................. 28
Organigrama asociaţiei ................................................................................................... 28
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
4
Coordonarea planificată a dezvoltării şi promovării turistice a judeţului Sibiu
Dezvoltarea turismului în judeţul Sibiu poate să atingă maximul de eficienţă în măsura în care se realizează într-un mod coordonat, ţinând cont de resurse, relaţiile între actori şi strategiile acestora, de oportunităţile de finanţare, de contextul economic şi social. Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu a apreciat iniţiativa Consiliului Judeţean Sibiu de a se dota cu un document de planificare în domeniul turismului pentru perioada 2010 - 2020. Acest demers vizează creşterea eficienţei politicii judeţene în materie de turism, prin crearea unui document unic, de referinţă pentru toţi cei implicaţi. Strategia contribuie la poziţionarea judeţului Sibiu în raport cu clientela turistică şi la recunoaşterea tuturor celor care îşi aduc aportul la „punerea pe piaţa turistică” a teritoriului judeţean.
Rolul AJTS - etapele implicării
Asociaţia a făcut parte din grupul de lucru, constituit pentru a întocmi caietul de sarcini, care s-a reunit în perioada ianuarie - martie. Ca urmare a tuturor discuţiilor purtate de membrii grupului de lucru şi cu membrii AJTS, s-a făcut o propunere de caiet de sarcini.
Odată cu începerea procedurii de achiziţie a serviciilor de realizare a master planului, am participat în comisia de licitaţie. De asemenea, am făcut parte din comisia internă a Consiliului Judeţean cu rolul de a recepţiona, lunar, capitolele lucrării. În fiecare întâlnire cu firma câştigătoare am subliniat necesitatea de a aborda turismul ca pe o ramură a economiei înainte de a se crampona de limitările de atribuţii conferite de lege instituţiei Consiliului Judeţean.
Totodată, s-a organizat un grup de lucru, format din structuri interesate în turism, cu rolul de a analiza şi a aduce feedback asupra lucrării. Asociaţia a moderat reuniunile grupului de lucru, care s-a întâlnit lunar, în perioada mai - decembrie.
Pe tot parcursul procesului de elaborare a acestei lucrări, ne-am oferit disponibilitatea şi sprijinul. De asemenea, am informat actorii locali asupra stadiului lucrării, am redactat observaţii şi am solicitat părerea instituţiilor specializate.
Masterplanul va fi recepţionat la începutul anului 2010. El rămâne o sursă de informare asupra resurselor cu potenţial turistic ale judeţului, pe baza căruia actorii interesaţi vor putea construi proiecte de protejare şi de valorificare a acestora.
Asociaţia a făcut totodată parte din Comitetul de Coordonare Strategică, organizat de către Consiliul Judeţean în perioada mai – decembrie, în vederea actualizării strategiei de dezvoltare a judeţului.
• propunere
Caiet de sarcini • lunar
Moderarea
Grupului de lucru • bilunar
Informarea actorilor asupra
evoluției
Oferirea de informații și
feedback Master plan în turism
2010 - 2020
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
5
Îmbunătăţirea infrastructurii de semnalizare turistică
Prezentarea contextului
La începutul anului 2009 semnalizarea rutieră a obiectivelor turistice din judeţ era cvasi inexistentă:
un monument era semnalizat rutier doar Muzeul de icoane pe sticlă din Sibiel avea un panou de semnalizare rutieră niciun Centru de Informare Turistică nu era presemnalizat
50 de panouri pictate, amplasate de Consiliul Judeţean Sibiu în 2007 pentru 20 de monumente istorice şi localităţi de interes turistic, erau singura modalitate de a direcţiona vizitatorii către aceste obiective. De asemenea, informarea turistică la obiective este deficitară. Doar 13 monumente istorice din totalul de 347 aveau un panou informativ, şi alte 12 obiective erau menţionate pe panouri amplasate în centrul localităţii, în Valea Hârtibaciului. Având în vedere această constatare s-a hotărât să fie semnalizate obiectivele de interes turistic accesibile publicului. Semnalizarea turistică este un proiect complex, dar pentru anul 2009 s-a ales să se pună accentul pe două tipuri de panouri :
Panouri de semnalizare rutieră: sunt panouri de direcţionare, prevăzute în codul rutier, în formă de săgeată sau dreptunghiulare, care indică direcţia şi distanţa până la obiectiv.
Panouri de informare turistică: sunt panouri amplasate în apropierera obiectivului şi care conţin informaţii despre istoria acestuia, în trei limbi.
Observaţie: Nu au fost incluse în proiect monumentele istorice din municipiile Sibiu, Mediaş şi din oraşul Agnita deoarece considerăm că semnalizarea obiectivelor turistice trebuie să facă obiectul unui proiect integrat de semnalizare.
Rezultate aşteptate Amplasarea de 131 de panouri de direcţionare şi orientare, 45 de panouri de informare.
Rolul AJTS
Asociaţia s-a ocupat de partea tehnică a proiectului, de la selecţia obiectivelor care urmează a fi semnalizate până la realizarea schiţelor de amplasare necesare montajului.
• 40 de monumente• 6 muzee• 8 Centre de Informare Turistică
Semnalizarea rutieră a
• 45 de monumenteInstalarea de panouri
informative la
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
6
Etapele proiectului
1. Studierea documentaţiei existente
S-au consultat textele de lege şi standardele pentru amplasarea de panouri rutiere în România, obţinute de pe internet şi de la serviciul administrare drumuri şi poduri al Consiliul Judeţean.
Având în vedere că standardul românesc nu conţine prevederi pentru toate nevoile de semnalizare turistică, am completat această documentaţie cu norme şi bune practici din ţările dezvoltate din punct de vedere turistic, cum ar fi Franţa, Germania, sau Canada.
2. Crearea unei baze de date Access cu monumentele istorice
Pornind de la lista Institutului Naţional pentru Monumente Istorice, am creat o bază de date Access care permite analize rapide despre starea de semnalizare a monumentelor din judeţ.
3. Cooperarea cu structuri de specialitate
• Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu (DJCCPCN) Colaborarea a presupus consultări despre valoarea culturală a obiectivelor, modalitatea de amplasare a panourilor în proximitatea monumentelor, primirea de resurse bibliografice şi fotografii.
DJCCPCN l-a desemnat pe domnul Szatmari Carol drept persoană de contact.
• Direcţia Regională Drumuri și Poduri –filiala Sibiu Am fost în legătură cu domnul inginer-șef Hăuș pentru a ne informa despre reglementările în domeniu şi despre modalitatea de colaborare pentru amplasarea panourilor.
• Departamentele de urbanism ale primăriilor Cisnădie și Dumbrăveni Aceste departamente au fost consultate pentru a defini modalitatea de amplasare a panourilor în oraşele respective.
8. Urmărirea proiectului (Follow-up)
7. Redactarea caietelor de sarcini. Participare în comisia de licitaţie, organizată de Consiliul Judeţean, în calitate de expert tehnic.
6. Stabilirea tipurilor de panouri, a necesarului și a modalităţii de amplasare
5. Deplasări în teren pentru diagnostic
4. Selectarea obiectivelor
3. Cooperarea cu structuri de specialitate
2. Crearea unei baze de date cu monumentele istorice
1. Studierea documentaţiei existente (legislaţie, bune practici)
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
7
• Centrele de Informare Turistică din judeţ CIT-urile au făcut propuneri de obiective de semnalizat, însoţite de informaţii despre acestea, fotografii, hărţi ale localităţii.
• Agenţia pentru Protecţia Mediului – filiala Sibiu La începutul proiectului, s-a dorit şi semnalizarea parcurilor şi a rezervaţiilor naturale. După consultări cu domnul Mihai Petrescu a rezultat că această semnalizare ar fi prematură deoarece zonele protejate nu beneficiază de administrator.
• Consistoriul Districtual Evanghelic C.A. Sibiu Majoritatea monumentelor de pe lista noastră fiind biserici evanghelice fortificate, am fost în contact cu domnul Pfr. Dietrich Galter, decanul consistoriului.
• Biroul de coordonare biserici fortificate Acest birou va derula un proiect de reabilitare şi marketing turistic pentru 9 biserici fortificate din judeţul Sibiu. Colaborarea presupune concertarea inţiativelor de semnalizare.
• Parohia reformată Am fost în contact cu domnul Varos Sandor, protopopul-vicar al bisericii reformate din Sibiu, care ne-a furnizat documente despre istoria bisericilor.
• Mitropolia Ardealului Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan, consilier cultural, a fost informat despre proiect, şi ne-a oferit documente despre câteva biserici ortodoxe.
• Asociaţia Mioritics Domnul Mihai Dragomir ne-a pus la dispoziţie texte şi fotografii despre bisericile fortificate din judeţ.
• GAL Valea Hârtibaciului Domnul Jochen Cotaru ne-a furnizat informaţii despre panourile turistice amplasate în regiunea Valea Hârtibaciului.
• Ministerul Culturi și Cultelor (MCC) şi Ministerul Turismului (MT) Cele 2 ministere au iniţiat un program de semnalizare a monumentelor istorice din ţară. Asociaţia a oferit informaţii despre starea de semnalizare a monumetelor din judeţ şi a propus o listă de monumente de semnalizat prin programul naţional. Implementarea acestuia se va realiza în anul 2010.
Asociaţia a colaborat cu dna Monica Dumitrescu, dl. Octavian Arsene (MT) şi cu dl. Adrian Baicu (MCC).
4. Selectarea obiectivelor
Criteriile care au stat la baza selecţiei obiectivelor turistice de semnalizat au fost următoarele:
Sunt deschise publicului, cu program de funcţionare, sau cu persoană de contact pentru cheie
Nu pun în pericol siguranţa turiștilor Pentru monumente istorice: sunt înscrise pe lista monumentelor istorice în categoria
A (de interes naţional), sau fac parte dintr-un circuit turistic.
Am confruntat baza noastră de date cu aceste criterii, şi, după consultări cu partenerii menţionaţi mai sus, am selectat 58 de monumente pentru a fi semnalizate.
5. Deplasări în teren pentru cunoaşterea situaţiei actuale
În perioada iunie – august, au fost vizitate toate obiectivele selectate. S-a creat o fişă tip ce cuprinde elementele necesare diagnosticului monumentului: acces, starea clădirii, program, servicii complementare, nevoile de semnalizare, etc. Consiliul Judeţean ne-a pus la dispoziţie o maşină timp de o lună. De asemenea, am dispus de maşina Asociaţiei de Prietenie Ille et Vilaine- Sibiu timp de o săptămână.
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
8
6. Stabilirea tipurilor de panouri, a necesarului și a modalit ăţii de amplasare
Am studiat bunele practici din judeţele care s-au dotat cu panouri turistice: Maramureş, Braşov, Alba, Timiş. De asemenea, am solicitat opiniile firmelor specializate în semnalizare turistică.
7. Redactarea caietelor de sarcini. Participare în comisia de l icitaţie, organizată de Consiliul Judeţean, în calitate de expert tehnic.
Am redactat un caiet de sarcini pentru achiziţionarea serviciilor de execuţie de panouri rutiere şi trei caiete de sarcini pentru realizarea panourilor informative. Am colaborat cu departamentul achiziţii al CJS pentru derularea procedurii de licitaţie. De altfel, a fost nevoie de doua licitaţii pentru desemnarea prestatorului. În cadrul acestora, am avut rolul de expert tehnic cooptat şi am întocmit rapoartele tehnice aferente.
8. Urmărirea proiectului (Follow -up)
Pe perioada derulării contractului, am fost partenerul firmei Girod, am verificat şi validat fiecare machetă de panou (dimensiuni, culori, icoane şi texte).
În scopul obţinerii avizelor de amplasare, am realizat schiţe pentru panourile rutiere montate pe drumurile naţionale.
Continuarea proiectului în anul 2010
Proiectul va continua cu recepţia panourilor şi cu realizarea schiţelor de amplasare pentru panourile montate pe drumuri judeţene şi comunale.
S-a finalizat documentaţia necesară organizării procedurii de achiziţie de panouri de informare turistică, care va fi lansată la începutul anului viitor.
FIG
UR
A 1
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
9
Creşterea vizibilităţii judeţului Sibiu ca destinaţie turistică
Participarea la târguri de turism
Târgurile de turism sunt mediul întâlnirii cererii cu oferta, locul în care se ia pulsul aşteptărilor profesioniştilor din turism şi al consumatorilor. Târgurile sunt totodată propice schimburilor de experienţe şi bune practici, spaţiul în care iau naştere proiecte noi. În anul 2009, asociaţia a participat cu stand propriu la 4 târguri interne şi unul internaţional. Prin intermediul membrilor, destinaţia Sibiu a fost promovată la alte 5 târguri internaţionale (Budapesta, Londra, Munchen, Stuttgart, Varșovia).
Târgul de Turism al României (TTR), Bucureşti
Perioada: 19 – 22 martie
Realizare: Pentru a câştiga vizibilitate, dar şi coerenţă în promovarea destinaţiilor interne, Asociaţiile de Promovare pentru Sibiu, Litoralul Mării Negre - Delta Dunării, Maramureş şi Bucovina au participat împreună la acest eveniment. Ministerul a susţinut iniţiativa noastră şi ne-a oferit un spaţiu de 72mp.
La această ediţie s-a constatat o creştere a interesului vizitatorilor faţă de Sibiu. Informaţii frecvent solicitate au fost: orașul Sibiu cu muzeele sale, zona Mărginimea Sibiului cu pensiunile rurale, staţiunile Păltiniș, Bazna și Ocna Sibiului. Cunoscătorii judeţului Sibiu erau dornici să descopere locuri noi, de la zona bisericilor fortificate, la zona montană. S-au distribuit 4000 de unităţi de materiale.
Potrivit Romexpo, 45.000 de vizitatori au venit la TTR, ceea ce reprezintă o creştere cu aproximativ 20% faţă de anul 2008.
Târgul de Turism al Transilvaniei, Braşov
Perioada: 7 – 10 mai
Asociaţia şi-a propus să cucerească locuitorii din regiune pentru ca ei să devină vizitatori fideli ai judeţului Sibiu. Tema centrală a acestei participări a fost oferta de evenimente, de la cele cu notorietate, precum Festivalurile Internaţionale de Teatru, Jazz, Film sau Rock, pănă la sărbătorile organizate de fiecare comunitate în parte. Un produs prezentat în premieră şi foarte apreciat a fost Transilvanian Brunch, care promovează cultura şi gastronomia locală.
Cea de a 3-a ediţie a târgului a fost organizată de patronatul A.N.A.T. - Regiunea Centru, iar asociaţia a participat pe standul Ministerului Turismului.
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
10
Târgul de Turism Rural, Albac
Perioada: 5 – 6 septembrie
La invitaţia serviciului de turism al Consiliului Judeţean Alba, s-a participat la activităţile derulate cu ocazia târgului: prezentarea ofertei turistice a judeţului pe standul asociaţiei, a doua întâlnire regională a Centrelor de Informare Turistică, atelierul cu tema „managementul ariilor protejate”.
Alături de reprezentanţii AJTS, au participat CIT-urile ASTRA şi Bazna.
Târgul Internaţional de Turism al României, Bucureşti
Perioada : 14 – 18 octombrie
Asociaţia a participat alături de Biroul de Turism al Primăriei Municipiului Sibiu şi de Centrul de Informare Turistică ASTRA.
Standul Sibiului a fost căutat şi apreciat graţie atmosferii călduroase dată de ambianţa Crăciunului.
Pe perioada celor patru zile de târg s-au distribuit 3100 de materiale de promovare ale judeţului Sibiu şi s-au purtat discuţii cu 120 de agenţi de turism.
Informaţiile cele mai solicitate de către vizitatorii individuali au fost ofertele de sărbători, dar, din păcate, prea puţine oferte erau disponibile.
În zilele dedicate marelui public, standul a fost vizitat de persoane cu vârsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani, interesate de turismul cultural şi de natură.
Raportat la ediţiile anterioare, familiile aproape au dispărut. Agenţiile de turism au solicitat mape de prezentare a ofertei turistice globale a judeţului și oferte de programe.
19.000 de vizitatori au venit la TTR, ceea ce reprezinta o creştere cu aproximativ 10% faţă de anul 2008, potrivit Romexpo.
Târgul de Turism ITB BERLIN
Perioada: 11– 15 martie
Număr total vizitatori: 179 000
Număr agenţi economici: 110 857
Număr expozanţi:11 000
Suprafaţa târgului: 160 000 mp
Suprafaţa standului României: 605 mp
Spaţiu destinat Sibiului: 15 mp
Broşuri distribuite de AJTS: 2900
ITB –ul este considerat a fi cel mai mare târg de profil, locul în care se lansează tendinţele în domeniu și unde fiecare destinaţie turistică se poziţionează pe harta turistică a lumii. Anul de criză s-a resimţit, participarea agenţiilor de turism fiind în scădere.
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
11
Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu a intrat în contact cu aproximativ 50 de agenţii, în marea lor majoritate cunoscătoare a produsului turistic sibian, pe care îl propun deja clienţilor lor, dar care erau în căutare de noi programe și oferte.
Zilele dedicate marelui public ne-au adus vizitatori numeroși, interesaţi de regiunea Transilvania și de Sibiu. Aceștia au apreciat broșura generală a judeţului, precum și ghidul cu itinerarii turistice. Ghidul gastronomic a atras atenţia doamnelor.
Distribuirea de broşuri
Asociaţia a distribuit un număr de 57 807 de materiale turistice. Dintre acestea, 36 352 de broşuri au fost furnizate Centrelor de Informare Turistică, asigurând necesarul de materiale de informare despre atracţiile şi infrastructura de specialitate ale judeţului.
16 307 de materiale de promovare s-au distribuit cu ocazia târgurilor de turism. O altă parte a fost distribuită prin intermediul comunităţii locale, ambasadori ai judeţului cu ocazia vizitelor lor în străinătate, sau a primirii de oaspeţi la Sibiu.
Promovarea şi co-organizarea de evenimente
Un factor de atracţie al unei destinaţii turistice este oferta de evenimente, iar Sibiul şi-a câştigat notorietatea prin oferta sa, de calitate şi diversificată. Asociaţia a repertoriat în permanenţă evenimentele organizate în judeţ pentru a le promova în mod unitar.
Evenimentele sunt promovate sub forma unei agende anuale, solicitată adesea de profesioniştii din turism. Fluctuaţia perioadei de derulare, precum și apariţia de noi evenimente ne-au determinat să dedicăm acestui subiect o secţiune din buletinul lunar.
Asociaţia s-a implicat în organizarea a două evenimente care, prin antibioza lor, dovedesc unicitatea și frumuseţea judeţului Sibiu: în aceeași lună iunie am marcat deschiderea sezonului estival la Ocna Sibiului și ultima sărbătoare a zăpezii la Bâlea.
36352
63%
16307
28%
2495
4%
1250
2%
1403
3% CIT-uri
Târguri de turism
Conferinţe
Operatori turistici
Comunitatea locală
Nr. total de broșuri distribuite : 57 807
FIG
UR
A 2
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
12
Deschiderea sezonului estival la OCNA SIBIULUI 6 iunie, ediţia a 2-a
Parteneri: CIT Ocna Sibiului, Complexul balnear
Închiderea zonei lacurilor sărate în aer liber pentru reamenajare a fost o provocare. Astfel, am dorit să diversificăm oferta consacrată de „apă – soare - tratament” cu oferta culturală și de turism activ: vizita monumentelor istorice, expoziţie de miniaturi din lemn, trasee de bicicletă.
Evenimentul de deschidere a sezonului turistic a inclus și un târg de produse tradiţionale, dulci şi sărate, pregătite după reţetele locului. La târg au participat 10 producători, care au reamintit de vechea titulatură a zonei, de „Țară a pâinii”.
Această acţiune a făcut parte din agenda cultural-sportivă a judeţului, și a beneficiat de cofinanţare din partea Consiliului Judeţean Sibiu.
Serbările Estivale ale Zăpezii , BÂLEA 13 iunie, ediţia a 15-a
Obiective: • Consolidarea imaginii de destinaţie pentru sporturile de iarnă, pe plan naţional • Organizarea unui seminar pentru abordarea integrată a zonei Bâlea • Moderarea unui grup de lucru organizat pentru identificarea de soluţii de dezvoltare
durabilă a zonei.
La fel ca la ediţiile anterioare, acţiunea a fost organizată de Fundaţia „Bâlea Transilvania”, împreună cu Consiliul Judeţean Sibiu, SC Bâlea Turism SA şi diverşi sponsori sau colaboratori.
Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu s-a implicat în organizarea unei dezbateri cu privire la dezvoltarea acestei zone. Dezbaterea a fost astfel condusă încât pentru fiecare problemă ridicată să se identifice soluţii, iar participanţii să-şi asume responsabilitatea de a le rezolva. Dintre proiectele utile dezvoltării acestei zone s-au propus: întocmirea unui PUZ, obţinerea statutului de staţiune turistică, refacerea traseelor turistice, instalarea de panouri de informare, amenajarea unui Centru de Informare Turistică în viitorul sediu Salvamont, rezolvarea problemelor legate de gestionarea traficului şi a salubrităţii.
Participanţii au considerat utilă constituirea unei asociaţii care să se ocupe de dezvoltarea durabilă şi promovarea zonei Bâlea, şi care să reunească autorităţile locale şi judeţene, operatorii turistici, asociaţii, etc.
Ulterior acestei întâlniri, au existat alte trei reuniuni de lucru pentru ca zona Bâlea, arie protejată, să fie administrată în mod corespunzător. În acest demers a fost implicat, din partea Agenţiei de Protecţie a Mediului Sibiu, dl Mihai Petrescu.
Relaţ ia cu mass media
Realizarea unui dosar de presă în limbile română, engleză și franceză Primirea a 2 jurnaliști de la cotidianul francez „Le Figaro” în luna aprilie, la
Biertan, unde au participat la Transilvanin Brunch. Transmiterea de comunicate de presă cu ocazia evenimentelor organizate,
participări la târguri, noutăţi din industria turistică.
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
13
Repertorierea resurselor turistice ale judeţului
În anul 2009, Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu a creat şi consolidat baze de date care cuprind informaţii referitoare la :
1. Monumente
2. Meşteşugari
3. Muzee
4. Evenimente
5. Cazare
6. Alimentaţie
7. Toalete
1. Monumente
Patrimoniul construit al judeţul Sibiu este bogat în monumente, dintre care 926 sunt înscrise în lista monumentelor istorice. Am construit o bază de date care să ne permită urmărirea stării de conservare a acestora şi accesibilitatea lor pentru vizitare.
2. Meşteşugari
Au fost contactaţi 42 de meşteşugari din judeţ pentru a verifica continuitatea activităţii, datele de contact şi a primi acordul de a-i promova. Dintre cei contactaţi, 7 nu mai practică meseria. 20 de persoane au fost încântate să li se promoveze meşteşugul. Se constată un declin al artelor tradiţionale datorat pe de o parte îmbătrânirii artizanilor, dar şi regimului fiscal puţin încurajator.
FIG
UR
A 3
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
14
3. Muzee
S-a actualizat baza de date cu muzeele din judeţ. O atenţie sporită s-a acordat celor care funcţionează în extrasezon, contribuind astfel la atractivitatea generală a judeţului. Din cele 31 de muzee, 2 nu au program de iarnă.
4. Evenimente
Acestă bază de date este actualizată în permanenţă cu noi evenimente, se verifică informaţiile pentru cele perene. Asociaţia colaborează îndeaproape cu CIT-urile, primăriile, instituţii şi organizaţii implicate în organizarea de evenimente.
5. Cazare
Asociaţia monitorizează evoluţia bazei de cazare din judeţ şi informează asupra posibilităţiilor de cazare. Actualizarea informaţiilor se face trimestrial, prin preluarea datelor de la Ministerul de resort şi verificarea lor din alte surse.
Capacitatea de primire turistică la sfârşitul anului 2009 este de 360 unităţi de primire, cu o capacitate totală de 8085 locuri, ceea ce reprezintă 2,7% din totalul României. Cele 23 de structuri nou clasificate au crescut capacitatea de cazare cu 12,9%.
Din perspectiva repartizării spaţiilor de cazare pe suprafaţa judeţului, se observă concentrarea acestora în municipiul Sibiu (45%) şi în Mărginimea Sibiului (30%). Cele mai puţine locuri de cazare sunt în Valea Hârtibaciului şi Țara Secaşelor, care deţin 1% respectiv 4%. În Țara Oltului şi Podişul Mediaşului se înregistrează 11% respectiv 9% din totalul locurilor de cazare în funcţiune.
FIG
UR
A 4
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
15
Mu
nic
ipiu
l
Sib
iu
Măr
gin
imea
Sib
iulu
i
Țar
a O
ltulu
i
Val
ea
Hâr
tib
aciu
lui
Po
diș
ul
Med
iașu
lui
Țar
a
Sec
așel
or
To
tal
locu
ri
Hotel 2028 272 65 0 438 216 3019
Ap. de închiriat 4 0 0 0 0 0 4
Motel 58 138 17 0 0 14 227
Hostel 164 154 0 0 0 35 353
Vilă 0 71 36 0 140 0 247
Cabană 0 217 242 8 12 0 479
Camping 0 16 90 0 0 0 106
Pensiune 1302 1518 374 32 165 60 3451
Cam. de închiriat 93 8 6 0 0 22 129
Popas turistic 0 0 30 0 0 0 30
Bungalow 22 0 18 0 0 0 40
Total nr. locuri 3671 2394 878 40 755 347 8085
Total nr. structuri 122 161 38 4 23 12 360
Figura nr.6 Capacitatea de cazare pe regiuni turistice Sursa : Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului
FIG
UR
A 5
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
16
Evoluţia capacităţii de cazare în judeţul Sibiu, în intervalul 1990/ 1995/2000– 2009
An Capacitatea de cazare Capacitatea de cazare structuri nou clasificate
1990 6376 -
1995 5611 -765
2000 5269 -342
2001 5183 -86
2002 4583 -600
2003 4449 -134
2004 4589 140
2005 4754 165
2006 4333 -421
2007 5710 1377
2008 7161 1451
2009 8085 924
Figura nr.7
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică
În anul 2008 numărul locurilor de cazare a crescut cu 25% faţă de anul 2007. Şi în anul 2009 numărul acestora s-a menţinut ascendent (+ 13%).
Judeţul Sibiu se poziţionează pe locul doi, după judeţul Braşov, în ceea ce priveşte capacitatea de cazare la nivelul regiunii Centru, deţinând 17,2% din totalul regiunii.
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică
FIG
UR
A 8
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
17
6. Alimentaţie
La sfârşitul anului 2009, în Municipiul Sibiu sunt 52 de structuri de alimentaţie publică, iar în judeţ 50, însumând un număr total de 102 structuri de alimentaţie publică omologate.
Repartizarea structurilor de cazare şi de alimentaţie publică pe teritoriul judeţului Sibiu
FIG
UR
A 9
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
18
7. Toalete
Asociaţia a participat la campania iniţiată de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism, de identificare a modului în care obiectivele turistice sunt deservite de toalete publice. Ca urmare a deplasărilor în teren, echipa AJTS a întocmit o hartă a modului de repartizare a acestora.
Astfel, marea majoritate a obiectivelor judeţului nu sunt deficitare în grupuri sanitare pentru turismul individual. În localităţile cu Centre de Informare Turistică sunt toalete moderne, accesibile turiştilor. Totuşi, suntem deficitari în toalete pentru primirea grupurilor şi în semnalizarea acestora. De asemenea, este nevoie de eforturi de modernizare şi de igienizare a acestora.
„Marile lipsuri”: Sibiu - parcarea Sala Thalia, Păltiniş, Biertan, Slimnic.
Campania naţională a avut drept efect propunerea de includere în legea turismului a obligativităţii administratorilor şi a administraţiei locale de a prevedea grupuri sanitare în proximitatea obiectivelor
FIG
UR
A 1
0
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
19
Consolidarea şi extinderea reţelei de Centre de Informare Turistică
Recapitularea rolului asociaţiei
În perioada 28 - 30 aprilie, s-a participat în comisia de recepţie finală a CIT- urilor Ocna Sibiului, Sălişte, Biertan, Bazna, Valea Viilor, Avrig. S-au constatat deficienţe de construcţie la cele din Ocna Sibiului, Răşinari şi Avrig. Doar cele din Răşinari au fost remediate de către firmele constructoare. Extinderea reţelei continuă cu:
1. CIT Cârţişoara După lungi luni de tatonări pentru găsirea celui mai bun spaţiu, s-a decis să se amenajeze o cameră din cadrul Muzeului Badea Cârţan. Proiectul a început în luna mai prin elaborarea caietului de sarcini, iar recepţia lucrării s-a făcut la sfârşitul lunii august. Asociaţia a conceput caietul de sarcini, a menţinut legătura cu primarul comunei Cârţişoara, cu firma şi cu responsabilul de investiţii din cadrul Consiliului Judeţean. Noul centru are un rol strategic pentru dezvoltarea şi promovarea zonei turistice Valea Bâlii. Următoarea etapă este angajarea unei persoane, după deblocarea posturilor din administraţia publică.
2. CIT Cisnădie Asociaţia a pregătit caietul de sarcini pentru achiziţionarea de mobilier necesar reamenajării centrului. Restricţiile în achiziţii publice nu au permis realizarea acestuia.
10. Reprezentarea centrelor faţă de Ministerul de resort
9. Lobby pentru crearea de reglementări cu privire la modul de funcţionare și profilul angajaţilor
8. Integrarea CIT-urilor judeţene în reţeaua naţională
7. Colectarea de informaţii statistice și analiza lor
6. Furnizarea de broșuri turistice
5. Propunerea de metode comune de lucru pentru creșterea calităţii serviciilor
4. Formarea continuă a personalului
3. Consilierea administraţiilor locale și a personalului angajat . Implicarea lor în proiecte de dezvoltare.
2. Definirea politicii de resurse umane, de la fișa postului la participare în comisia de angajare.
1. Planificarea și coordonarea investiţiilor de amenajare. Redactarea caietelor de sarcini, întreţinerea relaţiilor cu prestatorii și cu primăriile beneficiare.
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
20
11 Centre de informare turistică, deservite de 22 de persoane, au funcţionat pe parcursul anului 2009. CIT-ul Răşinari a fost deschis în luna mai. Un nou angajat a asigurat permanenţa la CIT-ul Sălişte. Echipa CIT-ului Mediaş a crescut la trei persoane. Din păcate, CIT-urile Valea Viilor şi Biertan au rămas închise. CIT- ul Sibiel a fost deschis după un program fluctuant.
Asociaţia a continuat activităţile de informare şi formare, de mobilizare şi de punere în reţea.
Întâlniri de lucru
Asociaţia a organizat patru întâlniri de lucru la nivel judeţean şi una la nivel regional. Participarea personalului angajat este voluntară. S-a remarcat motivaţia puternică a marii majorităţi, dar şi o uşoară lipsă de interes a angajaţilor din anumite centre.
Sibiu, februarie
Teme: Acreditarea CIT-urilor, planificarea activităţii
Participanţi: 9 persoane din CIT- urile ASTRA, Avrig, Bazna, Mediaş, Sibiu
Locaţie: sediul AJTS
Subiectul principal a fost evaluarea stării de fapt a CIT-urilor în raport cu criteriile prevăzute de ordinul nr. 1096/03.09.2009 pentru obţinerea agrementului naţional. În concluzie, toate structurile îndeplinesc minimul de condiţii tehnice şi administrative. Minusurile ţin de pregătirea de specialitate a angajaţilor, dotarea cu parcări şi semnalizarea centrelor.
În ceea ce priveşte planificarea activităţii, s-a accentuat necesitatea deprinderii de a lucra organizat la nivel local, şi integrarea activităţiilor din turism în planul general de acţiuni al primăriei de care aparţin.
FIG
UR
A 1
1
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
21
Mediaş, aprilie
Teme: Informare reciprocă, semnalizarea obiectivelor turistice, dosarul Flora&Faună
Participanţi: 9 persoane din CIT- urile ASTRA, Bazna, Ocna Sibiului, Mediaş.
Locaţie: Mediaş, Casa Schuller
CIT Mediaş, gazda întâlnirii, a împărtăşit colegilor strategia de dezvoltare turistică, inclusiv procesul de construire a brandului. Participanţii au stabilit modalitatea de lucru pentru identificarea obiectivelor turistice care vor fi semnalizate. Un al subiect abordat a fost acela al creării de suporturi de prezentare a atracţiilor naturale din fiecare zonă pentru a facilita accesul turiştilor la acestea.
Întâlnirea s-a încheiat cu vizita ghidată a oraşului istoric. Această activitate este necesară pentru ca fiecare persoană angajată într-un CIT să devină ambasador avizat al judeţului.
Avrig, august
Tema: crearea reţelei regionale de Centre de Informare Turistică
Participanţi: 22 persoane din CIT- urile din judeţul Sibiu: ASTRA, Avrig, Cisnădie, Sălişte; judeţul Braşov: Braşov, Făgăraş, Predeal, Şinca Nouă; judeţul Alba: Câmpeni; judeţul Mureş: Saschiz (fundaţia ADEPT). Reprezentanţi ai Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Braşov, Asociaţia Microregiunea Turistică Munţii Bucegi, serviciul turism al Consiliul Judeţean Alba.
Locaţie: primăria Avrig
Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu în parteneriat cu CIT Avrig și Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din judeţul Braşov au organizat prima întâlnire de lucru a personalului din CIT-urile regiunii 7 Centru.
Obiectivul întâlnirii l-a constituit crearea unei reţele regionale menită să consolideze rolului CIT-urilor pentru industria turistică şi să ducă la prelungirea sejurului turiştilor în regiune, prin promovarea concertată a atracţiilor turistice.
În cadrul atelierelor de lucru animate de personalul AJTS, s-au dezbătut problemele cu care se confruntă angajaţii din CIT-uri, cauzele acestora și s-a schiţat un plan de acţiuni comun.
Participanţii au decis să înfiinţeze o asociaţie profesională care să contribuie, printre alte obiective, la crearea unui standard ocupaţional pentru meseria de lucrător în CIT. S-a considerat oportun ca viitoarea lege a turismului să ofere cadrul legal de organizare şi finanţare a centrelor, prevederi cu privire la modul de relaţionare cu administraţiile centrală și locală, dar și înfiinţarea unui departament responsabil cu CIT-urile, în cadrul Ministerului Turismului. S-a trimis, spre informare, procesul verbal al întâlnirii dlui Octavian Arsene, directorul direcţiei Dezvoltare din cadrul Ministerului de resort.
Rezultate concrete: cunoaşterea directă, schimb de materiale de promovare, crearea unei platforme de comunicare comună cu adresa: [email protected]
Programul a fost completat cu vizita atracţiilor orașului Avrig, muzeul etnografic, Palatul Brukenthal și, bineînţeles, Centrul de Informare Turistică.
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
22
Sibiu, noiembrie
Tema: evaluarea modului de funcţionare a reţelei judeţene de CIT-uri în anul 2009
Participanţi: 4 persoane din CIT-urile Avrig, Bazna, Răşinari, Mediaş.
Locaţie: sediul AJTS
În ciuda prezenţei reduse, nu s-a abdicat de la obiectivul întâlnirii, acela de a face un bilanţ al activităţii şi de a identifica soluţii de corectare a punctelor slabe. Acestea vor fi integrate în planurile de activitate pentru anul 2010.
+ Funcţionarea 11 CIT-uri deschise Dotarea cu sistem de încălzire (Răşinari), parcare la Bazna Personalul 22 persoane angajate Continuitatea personalului Se răspunde la telefon şi în scris, în mod mai profesionist Participare la cursuri de ghizi Întâlniri periodice; existenţa reţelei regionale Implicare în elaborarea Master planul judeţean în domeniul turismului Depunerea de proiecte de finanţare împreună cu alte instituţii (CIT Avrig) Misiunea de promovare Participarea ca partener în organizarea de evenimente culturale locale (Festivalul Brânzei şi al Țuicii, Comorile din Țara Oltului, Toamna Barocă, Produse şi Tradiţii în Țara Oltului, Carnavalul Mărţişorului) Semnalizarea obiectivelor turistice la Mediaş Realizarea de ghidaje oficiale, pliante, hărţi
turistice, site, lansarea brandului „Mediaş – cetatea
Luminii”, relaţia cu mass media
Participarea la târguri de turism Misiunea de „animator local” Întâlniri cu operatorii turistici la Mediaş
Observare turistică Analiza fluxului turistic (număr şi ţara/regiunea de origine)
- 2 CIT-uri închise: Biertan, Valea Viilor Slaba întreţinere a spaţiilor şi a dotărilor de bază: sistem de încălzire, apă curentă Lipsa programului afişat pe uşă Salariu nesatisfăcător, lipsa de motivaţie Concedii în sezon turistic, CIT închis în perioada de vârf Personal insuficient Participare slabă la formări/întâlniri de lucru Timp alocat pentru sarcini şi proiecte care nu au legătură cu turismul Iniţiative reduse în cunoaşterea ofertei locale Majoritatea CIT-urilor nu au broşuri proprii Slabă colaborare cu operatorii din turism, pe plan local Număr redus de indicatori
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
23
Îmbunătăţirea comunicării între structurile implicate în turism şi creşterea calităţii
serviciilor turistice
Dezvoltarea de produse turistice & participarea cu succes la târguri Sibiu, 25 mai
Partener: GTZ Bucureşti
Lector: Michael FLEISCHHAUER
Participanţi: 13 persoane din CIT-urile Avrig, ASTRA, Bazna, Mediaş, Sighişoara (Asociaţia Mioritics), biroul de promovare turistică a Municipiului Sibiu, hotelul Golden Tulip.
Locaţie: sediul Asociaţiei „Ille et Vilaine - Sibiu”
Sesiunea de formare a familiarizat participanţii cu noile mijloace de comunicare în marketing-ul turistic. Pe baza exemplelor concrete, precum „Sibiu, Capitală Culturală Europeană– strategie de marketing de lungă durată? ” s-au abordat subiecte utile în construirea unei strategii viabile de promovare.
• Informare, prin buletinul lunar, asupra noutăţilor în domeniu: legislaţia învigoare, statistici, tendinţe, studii, surse de finanţare active.
• Informare şi consultare despre cadrul programatic şi legislativ, de la nivellocal şi naţional:
Master planul judeţean în turismStrategia naţională de dezvoltare a turismului balnearLegea turismului
INFORMARE
• Organizarea de întâlniri cu profesioniştii din turism pentru o abordareconjugată a dezvoltării şi promovării turismului: ghizi locali, operatori dinturismul activ, hotelieri, CIT-uri, servicii publice.
• Schimburi de bune practici la nivel local, regional şi naţional.• Organizarea de sesiuni de formare.
FORMARE prin schimburi de experienţe şi sesiuni de formare
• Asociaţia nu are atribuţii de control, dar colaborează cu reprezentantul zonalal Ministerului de resort pentru asigurarea unei calităţi garantate a serviciilorturistice de cazare și alimentație publică.
CONTROL
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
24
Observare turistică
După anul capitalei culturale europene, turismul a prins aripi în Municipiu, dar și în întreg judeţul. Ulterior, criza mondială și contextul economico-social naţional au fragilizat consumul turistic. Turismul de afaceri a resimţit puternic aceste efecte. Anul 2009 a fost unul dificil pentru industrie, și este nevoie să devenim mai creativi pentru a contracara efectele negative ale crizei. Un prim pas este mai buna colaborare între factorii implicaţi în mod direct sau indirect în turism.
Asociaţia dorește ca, prin colectarea și analiza de date statistice, să cunoască volumul activităţii turistice și să acţioneze pentru a crește circulaţia și gradul de satisfacţie a vizitatorilor judeţului.
Analiza informaţiilor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică
Comparativ cu anul 2008, în anul 2009 frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare se caracterizează prin creșterea capacităţii de cazare turistică în funcţiune, și prin scăderea numărului de turiști, români și străini.
Numărul sosirilor și al înnoptărilor vizitatorilor români a înregistrat o scădere de 17 %, mai mult decât media naţională de 15%.
Durata medie de ședere în judeţul Sibiu este mică: o medie de 1,6 nopţi, faţă de 2,87 media pe ţară. Această cifră a rămas stabilă în perioada 2008 și 2009. Se observă o creștere a duratei de ședere a românilor și o scădere a duratei de ședere a străinilor.
Ca peste tot, în 2009 fluxul turiștilor în unităţiile de cazare a fost în scadere, dar proporţia de turiști străini ramâne constantă, și reprezintă în continuare un sfert dintre vizitatorii judeţului.
FIG
UR
A 1
4
FIG
UR
A 1
5
FIG
UR
A 1
3
FIG
UR
A 1
2
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
2008 2009
Sosiri în județul Sibiu
Străini
Români
0
100000
200000
300000
400000
500000
2008 2009
Înnoptări în județul Sibiu
Străini
Români
FIG
UR
A 1
4
FIG
UR
A 1
5
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
25
Monitorizarea circulaţiei turistice în CIT -uri
41 000 de turiști au apelat, în perioada mai – august 2009, la serviciile de informare ale Centrelor de Informare Turistică din judeţ. Majoritatea turiștilor care au intrat într-un CIT au fost de naţionalitate română, ajungând la aproximativ 90% din totalul de turiști la Ocna Sibiului. De asemenea, românii sunt majoritari în CIT-urile din nordul judeţului și în Marginimea Sibiului. În schimb, germanii sunt mai numeroși în sud-vestul judeţului.
Figura 12: Circulaţia turistică în CIT-uri, pe luni.
FIG
UR
A 1
3
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
26
Intensificarea cooperării la nivel regional și naţional
Colaborator al Biroului de coordonare Biserici Fortificate și al Biroului GTZ Sibiu Partener al Direcţiei Judeţene de Statistică Iniţiator al demersului de constituire a Asociaţiei Regionale de Turism, concretizat prin
înfiinţarea filialei ADI Centrul Transilvaniei Fondator al reţelei regionale de Centre de Informare Turistică Membru în Comitetul Regional de Evaluare Strategică și Corelare Membru fondator și membru în conducerea Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică
din România (FAPT) Membru al Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală Partener al Ministerului Turismului pe teme precum promovare, CIT-uri, semnalizare
turistică, clasificarea și controlul structurilor de primire turistică, investiţii publice în judeţul Sibiu.
Asociaţia Regională de Turism
După o perioadă de doi ani de întâlniri şi dezbateri, începutul de an promitea înfiinţarea unei structuri regionale de turism. Au existat mai multe propuneri cu privire la statutul juridic cel mai avantajos. Astfel, AJTS a întocmit documentaţia pentru varianta asociaţie conform OG nr. 26/2000 şi a prezentat avantajele/dezavantajele acesteia.
De asemenea, am solicitat fiecărei asociaţii de turism să completeze o fişă de prezentare, pe care am pus-o la dispoziţia preşedinţilor Consiliilor Judeţene din regiune pentru o mai bună cunoaştere reciprocă.
Ca urmare a întâlnirii din ianuarie de la Sibiu, unde au fost prezenţi reprezentanţii Consiliilor Judeţene şi ai asociaţiilor judeţene de turism, s-a decis ca :
Forma juridică să fie de asociaţie de dezvoltare intercomunitară, constituită de Consiliile Judeţene, prin extinderea ADI-ului existent „Centrul Transilvaniei”cu o filială de turism.
Asociaţiile judeţene de turism vor face parte din Consiliul Consultativ Regional, alături de alte doua structuri reprezentative pentru domeniul turismului din fiecare judeţ.
În ceea ce priveşte sediul, atât Consiliul Judeţean Sibiu cât şi cel din Braşov au oferit spaţiu şi susţinere. S-a hotărât ca sediul şi coordonarea filialei de turism al regiunii să fie la Braşov.
Nu au mai existat contacte ulterioare formale, dar structurile judeţene de turism au continuat schimbul de bune practici.
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
27
Federaţia Asociaţiilor de Promovare Turistică (FAPT)
După un an de zile de colaborare informală, în 25 iunie FAPT a dobândit personalitate juridică. Cu ocazia târgului de turism din octombrie, la Bucureşti, a avut loc lansarea oficială a federaţiei, structură care regrupează Asociaţiile Regionale de Promovare şi Dezvoltare a Turismului, constituite la nivel local - Braşov, Bucovina, Litoral– Delta Dunării, Maramureş, Prahova, Sibiu, Sighişoara.
FAPT îşi propune să dezvolte un sistem de bune practici pentru asociaţiile de management al destinaţiilor turistice şi să contribuie la îmbunătăţirea activităţilor de marketing.
În anul 2009, secretariatul a fost asigurat de Asociaţia Litoral- Delta Dunării, care deţine şi postul de preşedinte FAPT.
Federaţia este membru în Consiliul Consultativ al Turismului, care funcţionează pe lângă ministerul de resort. De asemenea, este partener al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.
Dintre activităţi, menţionăm participarea comună la târgurile de turism de la București și Brașov, aducerea de propuneri la legea turismului, schimburi de experienţe între echipele executive, schimburi de materiale de promovare, formări. Membrii și-au adus contribuţia la realizarea unui ghid al asociaţiilor de promovare, în cadrul proiectului GTZ. Acesta va fi definitivat în anul 2010.
Sub egida WBF/GTZ, care a susţinut înfiinţarea şi funcţionarea FAPT, a avut loc la Sibiu, în perioada 18- 19 noiembrie, seminarul internaţional cu tema „Dezvoltarea și aprofundarea cunoștinţelor de management al asociaţiei - din practică, pentru practică”.
Cooperare internaţională
Asociaţia a lucrat la un proiect de cooperare internaţională pentru dezvoltarea turismului social, al cărui purtător a fost Biroul Internaţional de Turism Social de la Bruxelles. Din păcate, proiectul nu a fost selectat de Comisia Europeană pentru finaţare.
Ra
po
rt d
e a
cti
vit
ate
20
09
28
Funcţionarea asociaţiei
Organigrama asociaţiei
Asociaţia este deservită de o echipa executivă alcătuită din două persoane cu normă întreagă şi una cu jumătate de normă. Simina Manea – director executiv [email protected] Tel.: 0728 961 413 Audrey Papuchon – coordonator proiecte [email protected] Tel.: 0720 059 425 Maria Maniţiu – asistent manager [email protected] Tel.: 0720 059 426 Acestei echipe i s-au alăturat doi stagiari: Ravi Poddar, care a făcut parte din programul de responsabilitate socială IBM Perioada: mai Tema: Redactarea planului de afaceri pentru website-ul destinaţiei turistice Sibiu Elise Jouandon, din partea Biroului de Itinerarii Culturale Luxemburg şi a Asociaţiei Mioritics Perioada: septembrie - noiembrie Tema: Documentare despre bisericile evanghelice, cu precădere fortificate.