raport de cercetare cantitativĂ sondaj de opinie
TRANSCRIPT
1
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 4. „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare” Domeniul major de intervenţie 4.1. „Întărirea capacităţii SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare” Titlul proiectului: „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi Eficiente” Contract POSDRU/123/4.1/S/129860
RAPORT DE CERCETARE CANTITATIVĂ
SONDAJ DE OPINIE ŞOMERI ÎNREGISTRAŢI
PENTRU REGIUNEA NORD-VEST
Activitatea 6. Realizare cercetări, prognoze şi analize privind piaţa muncii
Subactivitatea 6.2 Analiză, cercetare şi expertiză privind instrumentele şi programele aplicate
2
Raport de cercetare cantitativă
sondaj de opinie şomeri înregistraţi
pentru regiunea Nord-Vest
1. Problematica socială şi contextul derulării cercetării
1.1. Justificarea şi contextualizarea proiectului
Proiectul POSDRU 129860 „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare
şi Eficiente” este un proiect multiregional implementat de AJOFM Timiș, în parteneriat cu
AJOFM Caraş-Severin, AJOFM Arad, AJOFM Bistriţa-Năsăud, Fundaţia Aequilibrium, Siveco
România S.A. şi S.C. Media One S.R.L., fiind cofinanţat din Fondul Social European, prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară
4 „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”, Domeniul major de intervenţie 4.1
„Întărirea capacităţii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de
ocupare”. Proiectul cuprinde regiunile Vest şi Nord-Vest, fiind implementat în judeţele:
Timiş, Caraș-Severin, Arad şi Bistrița-Năsăud.
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă modernizarea SPO prin furnizarea de
servicii inovative şi integrate care vizează creşterea angajabilităţii clienţilor SPO din
două regiuni de implementare.
Obiectivul descrie în mod generic impactul – servicii de ocupare accesibile şi apreciate de
către clienţii SPO care să constituie o contribuţie vizibilă la creşterea ocupării –
considerată garanţia succesului strategiei EU2020 în rândul populaţiei cu vârste cuprinse
între 20 şi 64 de an, cu atenţie specială acordată gradului de ocupare a tinerilor.
Obiectivul general este atins prin intermediul a două obiective specifice: îmbunătăţirea
capacităţii SPO de anticipare a schimbărilor de pe piaţa muncii prin furnizarea de analize
şi prognoze privind piaţa muncii şi îmbunătăţirea şi diversificarea tipurilor de servicii
3
furnizate prin dezvoltarea de servicii de tip self-service care vizează creşterea amabilităţii
clienţilor SPO.
În cadrul proiectului „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi
Eficiente”, o activitate centrală a fost cea de cercetare – A.6. Realizare cercetări,
prognoze şi analize privind piaţa muncii, în cadrul căreia, la subactivitatea 6.2 Analiză,
cercetare şi expertiză privind instrumentele şi programele aplicate, este prevăzut un
raport pentru sondaj de opinie şomeri luaţi în evidenţă pentru regiunea Nord-Vest.
Cercetarea realizată a avut în vedere analiza privind funcționarea SPO pe piața
muncii, adresându-se principalilor actori ai pieţei muncii şi clienţi SPO, în cele două
regiuni.
Dinamica schimbărilor de pe piaţa muncii este resimţită în mod deosebit în
judeţele/regiunile vizate (Vest şi Nord-Vest), unde mobilitatea forţei de muncă (inter şi
intraregională, dar şi transnaţională) este relativ mare, unde rata investiţiilor şi
diversitatea acestora pune o presiune asupra fiecărei persoane în căutarea unui loc de
muncă – prin nevoia de a se adapta cerinţelor dinamice ale angajatorilor.
În contextul socio-economic al regiunilor, la care se adăugă o dinamică demografică
nefavorizantă a creşterii economice, devine necesară adaptarea serviciilor de ocupare la
noile condiţii, cerute atât de clienţii acestor servicii, cât şi de angajatori.
Serviciile self-service sunt în concordanţă cu politicile naţionale şi europene, respectând
cerinţa de a dezvolta servicii uşor accesibile, transparente şi rapide pentru fiecare client
posibil. Serviciile dezvoltate vor constitui o măsură eficientă pentru creşterea ocupării –
vizând rata de ocupare a Strategiei EU 2020 de 75%, cu ţinta pentru România de 7o% - în
general, dar şi în mod special prin dedicarea acestor servicii unor categorii în rândul
cărora rata de şomaj este mai mare decât media globală, deci categorii cu risc crescut de
marginalizare profesională şi socială.
În vederea sustenabilităţii demersurilor este necesar ca întreaga activitate dezvoltată să
fie bazată pe cercetări şi analize aprofundate ale fenomenelor studiate, astfel încât
4
instrumentele create prin proiect să poată fi ajustate, adaptate şi nuanţate în
concordanţă cu aşteptările şi nevoile atât a personalului AJOFM, care le va utiliza în
activitatea curentă, cât şi a principalelor categorii de clienţi ai Serviciului Public de
Ocupare. De asemenea, în această amplă activitate de cercetare sunt implicate şi
categoriile de potenţiali clienţi SPO, adică publicul larg şi elevii şi studenţii care vor trebui
integraţi pe piaţa muncii. Instrumentele nou create trebuie fundamentate pe cercetări şi
informaţii actualizate permanent privind piaţa muncii foarte dinamică. Beneficiarii acestor
servicii vor experimenta o tranziţie facilă şi eficienţa pe piaţa muncii, unde vor fi capabili
să îşi păstreze capacitatea de a avea un loc de muncă şi de a progresa în carieră.
Totodată, prin proiect se realizează prognoze privind evoluţiile pe piaţa muncii, pentru a
putea înlocui măsurile reactive în intervenţii proactive. Se urmăreşte în principal corelarea
ofertei cu cererea de forţă de muncă prin scheme de asistenţă personalizată adresate
persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi inclusiv celor care aparţin grupurilor
vulnerabile, precum şi identificarea aspectelor care permit clienţilor ocuparea unei poziţii
care are cea mai bună potrivire cu capacităţile acestora, incluzând şi posibilitatea de a-şi
îmbunătăţi profilul profesional prin formare continuă la locul de muncă. Pe termen lung,
este vorba despre o schimbare de paradigmă, prin concentrarea asupra potrivirii
competenţelor clienţilor la cerinţele pieţei, a mediului economic real, în loc de eforturi
investite în căutarea unui loc de muncă care să răspundă dorinţelor clienţilor.
Ne aşteptăm ca personalul care a parcurs întregul ciclu să fie în măsură să internalizeze
procesul parcurs şi să-l repete de fiecare dată când condiţiile externe vor cere acest lucru,
prin valorificarea rezultatelor cercetării. Personalul care va asigura funcţionarea acestor
servicii, cu nivel de competenţe crescut şi potrivit cerinţelor clienţilor, va putea să creeze
un mediu de lucru în care să-şi pună în valoare aceste competenţe, însemnând satisfacţii
profesionale la nivel individual şi al organizaţiilor implicate.
1.2. Instrumentele self-service dezvoltate prin proiect
Strategia pentru dezvoltarea platformei de consiliere online realizată în cadrul proiectului,
plecând de la premisele dezvoltate în urma experienţei în priză directă a relaţiei dintre
5
AJOFM Timiş şi publicul instituţiei (şomeri, angajatori, alte persoane în căutarea unui loc
de muncă etc.), s-a cristalizat în jurul nevoii creării unui instrument care să unească toate
măsurile active pe care personalul AJOFM le are la dispoziţie în consilierea şomerilor şi a
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi în medierea ocupării locurilor de
muncă vacante din regiunile la care se raportează proiectul.
Acest instrument se bazează pe premisele conceptului de angajabilitate introdus de
politica europeană de resurse umane care îşi propune să realizeze evoluţia metodelor de
consiliere practicate până în prezent spre un nivelul superior, prin interpretarea şi
intervenţia în cheie unică, personală, pentru fiecare subiect al consilierii, urmărind
anularea punctelor slabe şi sporirea celor forte şi prin realizarea evoluţiei personale din
perspectiva angajabilităţii pentru fiecare subiect ce apelează la serviciile de consiliere
disponibile prin personalul AJOFM.
În acest sens, ca instrument de lucru pe platforma spunespo.ro, a fost gândit conceptul
“Scor personal de angajabilitate”, care înseamnă şanse sporite de a găsi locul de muncă
ideal, pentru şomeri sau persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, iar pentru
angajatori înseamnă un instrument de evaluare a candidaţilor, pentru a alege angajatul
potrivit pentru ocuparea unui loc de muncă. Concret, acest instrument este o punte de
interacţiune directă între angajaţi şi angajatori.
În cadrul platformei spunespo.ro aceste instrumente au fost dezvoltate pe cinci nivele
cheie:
Nivelul 1. Premium CV: acest nivel oferă posibilitatea integrării tuturor informaţiilor
personale, ale unui utilizator şomer său persoana aflată în căutarea unui loc de muncă,
legate de competențe, calificări şi personalitate, într-un format uşor descifrabil de către un
potenţial angajator. Pentru asta utilizatorul este direcţionat către portalul spo-online.ro,
instrument de consiliere unde se pot accesa, vizualiza şi genera instrumente ca: analiza
personală prin matricea SWOT, curriculum vitae Europass, Video-CV, Fişa de consiliere şi
evaluare, Plan de dezvoltare personală şi profesională. Comunicarea în cadrul acestui nivel
se face prin conceptul PremiumCV care descrie ideea că prin platforma spunespo se
6
adaugă valoare CV-ului, instrument de lucru de bază în activitatea de resurse umane,
indiferent de care parte te afli, şomer sau angajator.
Nivelul 2. Super TU: Acest nivel oferă direcţionare spre instrumente de evaluare şi testare
personală, care pot a creeze o imagine sintetică despre abilităţi, competenţe şi tip de
personalitate. Rezultatele testelor sunt un instrument de consiliere pus la dispoziţia
utilizatorului în eventualitatea optării pentru unul dintre cursurile de dezvoltare de
competențe, ce se regăsesc pe platformă. Asociind cele două tipuri de instrumente,
informare şi evaluare a personalităţii şi abilitaţilor, un utilizator îşi poate forma o imagine
de ansamblu privind compatibilitatea personală cu trăsăturile generale ale unei
specializării vizate. Comunicarea în cadrul acestui nivel se face prin conceptul Super TU
care descrie sintetic nevoia de mărirea gradului personal de performanţă prin evaluare şi
informare, ceea ce în final duce la mărirea angajabilităţii personale.
Nivelul 3. Momentul X: La acest nivel, platforma spunespo.ro oferă, pentru utilizatorii
aflaţi în căutarea unui loc de muncă, încă un instrument de experimentare virtuală a
momentului interviului. Instrumentul VideoInterviu online constă în interacţiunea video
(preînregistrată) cu un intervievator care adresează utilizatorului în mod direct, ca la o
întâlnire faţa în faţă, o serie de întrebări, care au un set de răspunsuri predefinite. Din
aceste răspunsuri utilizatorul trebuie să aleagă răspunsul pe care îl considera corect.
Platforma va interpreta opţiunea/răspunsul din perspectiva consecinţelor de interpretare
ale unui potenţial angajator şi îi va indica direcţia de abordare corectă, ceea ce generează
autoevaluare şi perfecţionare. Această procedură funcţionează pentru fiecare întrebare din
video interviu în parte şi este evaluată într-un scor final al răspunsurilor corecte, care
generează angajabilitate, după finalizarea fiecărei runde complete (toate întrebările) de
interviu. Utilizatorul va avea la dispoziţie diferite structuri de videointerviu, cu grade
diferite de complexitate, fiecare utilizator putând să parcurgă oricare nivel al video-
interviului de oricâte ori doreşte. Evaluarea răspunsurilor corecte după fiecare parcurgere
a oricărui nivel de video-interviu este înregistrată în scorul personal al utilizatorului şi
revizuit după fiecare utilizare a instrumentului. Comunicarea în cadrul acestui nivel se face
7
prin conceptul Momentul X care sintetizează experienta interviului şi induce utilitatea
instrumentului dezvoltat într-o situaţie decisive şi tipică de ocupare a unui post.
Nivelul 4. Post vacant: Acest nivel oferă informare şi consiliere despre modul de creare şi
completare a unei scrisori de intenţie, prin prezentarea a trei modele de scrisoare de
intenţie şi posibilitatea completării unui formular predefinit, cu poziţia sau locul de muncă
vizat, din într-o listă a locurilor de muncă vacante (LMV), care va fi la dispoziţia tuturor
utilizatorilor platformei. Toate elementele şi experienţa acumulată în nivelele anterioare
vor putea fi integrate într-o scrisoare de intenţie pentru a aplică la un post real disponibil.
Comunicarea în cadrul acestui nivel se face prin sintagma Post vacant care sintetizează o
listă a locurilor de muncă vacante (LMV), punând-o la dispoziţia tuturor utilizatorilor.
Nivelul 5: Job Shadow: Acest nivel introduce conceptul de experimentare „pe viu” ce
înseamnă ocuparea unui anumit post, ce tip de specializare, activităţi şi relaţionare
presupune acesta, dar din perspectiva pasivă, ca o umbră a celui ce ocupă postul respectiv.
Angajatorii, prin participarea la programul job shadow oferă persoanelor interesate
posibilitatea de a experimenta realitatea unui post. Şomerii sau persoanele în căutarea
unui loc de muncă ce se înscriu în programul job shadow câştigă experienţa în priză
directă a unui post, ceea ce contribuie la filtrarea mai eficientă a opţiunilor în viitor.
Comunicarea în cadrul acestui nivel se face prin conceptul Job shadow care clarifică ideea
de job shadow în termeni accesibili oricui reliefând avantajele acestui concept.
Parcurgerea primelor patru niveluri ale instrumentului dezvoltat prin platforma
www.spunespo.ro contribuie la maximizarea SCORULUI PERSONAL DE ANGAJABILITATE
pentru un utilizator - persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, înseamnă şanse
sporite de a obţine locul de muncă potrivit. Nivelul 5, Job Shadow reprezintă un bonus
pentru persoanele cu un scor de angajabilitate mare, acestea putând participa la
experimentarea pe viu a unui loc de muncă.
8
2. Date şi statistici relevante
În cadrul activităţii de cercetare a proiectului, a fost derulată o amplă documentare pentru
obţinerea de informaţii relevante privind piaţa muncii la nivel regional. Astfel, în perioada
decembrie 2014 - martie 2015, a fost asigurată o cercetare online pentru identificarea
informațiilor relevante, culegerea și prelucrarea datelor și indicatorilor statistici, utilizând
ca surse de informare Institutul Naţional de Statistică, Eurostat, AJOFM, ANOFM, dar și alte
studii, rapoarte, analize elaborate de instituții naționale și internaționale.
În urma acestei analize, pot fi prezentate sintetic o serie de informaţii relevante
prezentului raport, informaţii în măsură să integreze în contextul actual rezultatele
cercetării şi să explice o serie de aspecte considerate importante.
Regiunea de dezvoltare Nord - Vest este una din cele opt regiuni de dezvoltare ale
României si include 6 judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj.
Suprafaţa regiunii este de 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din suprafaţa ţării. Regiunea
cuprinde 421 unităţi administrativ-teritoriale: 6 judeţe, 42 de oraşe din care 15 municipii
şi 398 comune şi 1.823 de sate. Regiunea dispune de o poziţie geografică strategică, având
graniţe cu Ungaria şi Ucraina cât şi cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest şi Nord-Est din
România.
Până la manifestarea crizei economico financiare, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest era,
după Bucureşti-Ilfov, cea mai atractivă din punct de vedere economic, dintre regiunile de
dezvoltare ale României. Faptul se datora pieţei muncii şi salariilor, investiţiilor străine,
dar şi mediului privat şi concurenţei de piaţa ca şi intrărilor de tehnologii moderne.
Regiunea Nord-Vest este o regiune cu o dezvoltare economică în creştere, cu un Produs
Intern Brut (PIB)/cap locuitor cu tendinţe de uşoară creştere în ultimii ani, fără a atinge
însă valorile înregistrate înainte de criza şi recesiunea economică. În contextul unei
creşteri uşoare generale, contribuţia celor 6 judeţe la formarea produsului intern brut
regional diferă sensibil, fiind în strânsă corelaţie cu aportul economic al fiecăruia dintre
ele.
9
Referitor la populaţia acestei regiuni, se constată o tendinţă de scădere permanentă a
populaţiei, în timp ce la nivel naţional a existat o anumită fluctuaţie, cu o creştere uşoară
până în 2011 şi apoi o nouă reducere. De exemplu, faţă de anul 2008, populaţia regiunii a
scăzut în 2014 cu 19828 locuitori, iar scăderi au fost înregistrate în toate judeţele din
regiune, mai puţin judeţul Cluj în care s-a înregistrat o creştere a umărului de locuitori în
anul 2014 faţă de anul 2008. Tendinţa de scădere a populaţiei în ultimele decenii este şi
mai bine ilustrată de comparaţia datelor recensămintelor.
Resursele de muncă, la 1 ianuarie 2014, erau, la nivel regiune, de 1239,2 mii persoane şi
reprezentau doar 13,7% din resursele de muncă la nivel naţional. Comparativ cu celelalte
regiuni, Regiunea Nord Vest înregistrează a doua cea mai mare populaţie - resurse de
muncă, după regiunea Bucureşti Ilfov. Resursele de muncă la nivel regional au scăzut în
2011 faţă de 2008, iar după 2011 au înregistrat o tendinţă de creştere în anul 2012,
urmată de o uşoară creştere în anul 2013. Cu toate acestea, în 2013 (01 ianuarie 2014),
resursele de muncă erau doar cu 11,1 mii persoane mai mult decât în 2008, deci scăderea
nu a fost aşa pronunţată ca în cazul populaţiei.
La nivelul anului 2013 (începutul lui 2014) Regiunea Nord - Vest dispunea de un total de
1239,2 mii persoane active, ceea ce înseamnă o creştere cu 11,1 mii persoane faţă de faţă
de 2008. Astfel, după o reducere semnalată în anul 2011, populaţia activă a înregistrat o
tendinţă de creştere în anul 2012 (cu 32,2 mii persoane faţă de anul 2011) urmată de o
uşoară tendinţă de scădere la sfârşitul anului 2013. Populaţia activă civilă din regiune
reprezenta în acelaşi an 13,7% din totalul la nivel naţional.
Referitor la resursele de muncă, în regiunea Nord - Vest se înregistra în anul 2013 o rată
de activitate de 69,8%, situându-se pe locul 2, după Regiunea Bucureşti-Ilfov. Rata de
activitate în acelaşi an era cu 5,2 puncte procentuale peste media la nivel naţional. Rata de
activitate a resurselor de muncă a înregistrat aceeaşi fluctuaţie ca a indicatorilor
prezentaţi anterior, respectiv de scădere în 2011 faţă de 2008, de la 71,% la 68% şi apoi de
creştere uşoară, astfel că în 2013 indicatorul avea o valoare de 69,8%, fără a ajunge însă la
valoarea anului de referinţă (2008).
10
Regiunea Nord - Vest este o zonă de creştere a ratei de activitate a forţei de muncă, în
special în judeţele Cluj (75,7), Bihor (73,6%) şi Sălaj (71%). Judeţele cu o rata a activitate
mai scăzută sunt: Satu Mare (65,5%), Maramureş (62,5%) şi Bistriţa Năsăud (65,6%).
Tendinţa de scădere în 2011 faţă de 2008, apoi de creştere uşoară până în 2013, observată
la media regională şi naţională a indicatorului, se regăseşte şi în cazul judeţelor, cu
excepţia judeţului Cluj care a înregistrat o scădere uşoară a indicatorului şi în 2011 şi
2012, urmând o creştere în anul 2013 chiar peste nivelul anului 2008 (75,7%). Totuşi, în
2013, în afara judeţului Cluj, atât judeţele, cât şi regiunea, aveau rate de activitate ale
resurselor de muncă sub valorile anului 2008.
Pe fondul evoluţiilor nefavorabile cauzate de criza economică şi financiară şi a măsurilor
de austeritate luate de Guvern, de noua recesiune (2011) la nivel internaţional, cu efecte şi
asupra economiei româneşti, rata de ocupare a resurselor de muncă a scăzut în 2011 faţă
de 2008, de la 68,6% la 65%, apoi a crescut uşor la 66,7% în 2012, şi 66,9% în anul 2013
fiind totuşi sub valoarea anului de referinţă (2008). Populaţia de sex masculin a
înregistrat rate ale ocupării peste cele ale populaţiei de sex feminin.
Distribuţia ratei de ocupare pe medii de rezidenţă arată o rată de ocupare a populaţiei din
mediul urban (64,9% în 2013) mai mare decât cea a populaţiei din mediul urban (61,8%
acelaşi an). Judeţele Cluj şi Bihor au înregistrat, pe toată perioada analizată, cele mai
ridicate rate de ocupare, în timp ce judeţele Satu Mare şi Maramureş s-au situat la polul
opus, cu rate ale ocupării sub media regiunii.
Având în vedere obiectivul UE 2020 privind o ocupare a forţei de muncă de 70% a tuturor
persoanelor cu vârsta 20 ‐ 64 de ani, se poate spune că România, cât şi Regiunea Nord Vest
sunt încă departe de atingerea acestui obiectiv, cu o rată de ocupare de doar 63,9% și
respectiv 67,5% în 2013.
Rata de ocupare a tinerilor (15 – 24 ani) de numai 24,6% în 2013, a fost peste media
corespunzătoare a României de 23,5% dar sub media UE (28 ţări) de 32,1%. Indicatorul a
crescut în 2013 faţă de 2008 cu 1,1 pp.
11
Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55 – 64 ani) la nivelul regiunii în 2013, aceasta a
fost de 41,0%, în creştere cu 1,1 pp. comparativ cu anul 2008, dar puţin sub media
naţională de 41,5% şi consistent sub cea europeană de 50,1%.
În anii 2008, 2010 populaţia adultă (25-54 ani) din regiune a înregistrat rate ale ocupării
sub peste mediile naţionale corespunzătoare, dar începând cu anul 2011 au înregistrat
creşteri ale acestui indicator, acest trend menţinându-se şi în anul 2013, valoarea
indicatorului (67,5%) faţă de media la nivel naţional de 63,9%.
O situaţie îngrijorătoare pentru regiune, dar şi pentru România în general, este creşterea
numărului de tineri (15 – 24 ani), care nu sunt nici ocupaţi, nici în educaţie sau formare –
„NEETs”. În anul 2008, 8,4% din persoanele cu vârsta 15 - 24 de ani din regiune
aparţineau grupului NEETs, valoarea acestui indicator crescând semnificativ în anul 2011
la (14%), iar în anul 2013 a înregistrat o valoare de 12,9%. Cota acestor persoane a fost
sub media naţională (în anul 2013 17,2%,) şi sub media europeană din acelaşi an de
13,0%. Pentru aceşti tineri va fi nevoie de un efort conjugat, bine direcţionat astfel având
în vedere ca riscă să fie excluşi definitiv de pe piaţa muncii şi să devină dependenţi de
prestaţiile sociale şi să fie expuşi riscului major de sărăcie şi excluziune socială. Pentru toţi
actorii implicaţi în gestionarea acestui fenomen va fi mult mai dificil în a identifica şi
aplica ea mai adecvată politică publică pentru a contracara aceste fenomen, şi, de
asemenea, costul “reabilitării” acestora poate deveni o povară asupra bugetului de stat.
La nivelul regiunii, rata de ocupare a tinerilor 15 – 24 ani a fost pe toata perioada 2008-
2013 sub nivelul ratei de ocupare de la nivel naţional, înregistrând în anul 2013 o valoare
de 24,6%
Pe fondul crizei economice (2008) şi a recesiunii economice instalate în 2011 (după cea
din 2009), mai ales în zona Euro, crearea de noi locuri de muncă a fost semnificativ
încetinit, având efecte negative atât asupra ofertei cât şi a cererii forţei de muncă, şi care a
contribuit la migraţia forţei de muncă spre zone mai puţin afectate de criza economică.
12
În anul 2013, în regiunea Nord Vest s-a înregistrat un număr mediu anual de 4504 locuri
vacante faţă de 3145 în 2011. Sectoarele cu cele mai multe locuri de muncă vacante în
2013 au fost: Industria Prelucrătoare, Alte Activităţi de Servicii, Comerţ cu Ridicata şi cu
Amănuntul; Repararea Autovehiculelor şi Motocicletelor, Administraţie Publică şi Apărare
etc. Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au înregistrat în sectorul Agricultura,
Silvicultură şi Pescuit, Industria Extractivă, Hoteluri şi Restaurante, tranzacţii imobiliare,
etc.
Unul dintre efectele crizei economice şi financiare din 2008 a fost creşterea numărului de
şomeri, atât la nivel european cât şi la nivelul României. Spre sfârşitul anului 2010
numărul de şomeri a prezentat o tendinţă de scădere, însă pe fondul evoluţiilor
nefavorabile ulterioare la nivel UE, cu o nouă fază a recesiunii în 2011-2012, evoluţii s-au
resimţit şi la nivelul pieţei muncii din România, numărul de şomeri crescând şi în 2012 şi
în 2013, iar acest lucru s-a întâmplat atât la nivel naţional cât şi la nivelul Regiunii Nord
Vest. La nivelul Regiunii Nord Vest, 51327 pers. erau înregistrate ca şomeri la agenţiile
teritoriale de ocupare a forţei de muncă, în anul 2013, faţă de 40230 persoane în 2008.
Ponderea bărbaţilor în totalul şomerilor înregistraşi a fost mai mare decât cea a femeilor.
În general, ponderea şomerilor indemnizaţi din regiune a fost mai mare decât cea a
şomerilor neindemnizaţi.
Persoanele cu studii superioare au înregistrat cele mai mici ponderi în totalul şomerilor
înregistraţi (8,3% în 2013), urmaţi de şomerii cu studii medii (24,6% în 2013 - absolvenţi
ai învăţământului liceal şi postliceal). La popul opus s-au aflat şomerii cu pregătire
inferioară (absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional) care au
constituit categoria predominantă în rândul şomerilor, cu o pondere de 66,9% (2013) în
total. Cu toate acestea, se constată că numărul şomerilor cu studii superioare şi a celor cu
studii medii a crescut în 2013 faţă de 2008, iar creşterea a fost atât în cifre absolute cât şi
în cifre relative. Pe perioada analizată, Regiunea Nord Vest a înregistrat una din cele mai
mici rate ale şomajului înregistrat, situându-se pe locul 1 pe ţară în 2008, respectiv locul 3
pentru perioada 2011 - Trim. II 2014.
13
Valoarea indicatorului a oscilat între 3,3% la sfârşitul anului 2008 (cea mai mică valoare)
şi 4,4% la sfârşitul anului 2011 (cea mai mare valoare), respectiv sfârşitul anului 2012. În
trimestrul II 2014 rata şomajului era de 3, 5% , cu 1,4 pp. sub media naţională de 4,9%. O
evoluţie oscilantă a avut şi rata şomajului BIM, care a fost de 3,8% în 2008 şi 2011, 5,2% în
2012 şi 4,5% în 2013, sub media naţională (7,3% în 2013), ca şi în cazul ratei şomerilor
înregistrați.
Judeţul afectat cel mai mult de şomaj a fost Judeţul Sălaj, urmat de Judeţul Satu Mare şi
Maramureş În aceste judeţe, rata şomajului înregistrat s-a situat în de cele mai multe ori
peste media regiunii. Pe toată perioada analizată, Sălaj a reprezentat cele mai mari valori
ale ratei şomajului înregistrate în regiunea Nord Vest. Cel mai puţin afectate de şomaj au
fost judeţele Cluj şi Bistriţa Năsăud.
În ceea ce priveşte incidenţa şomajului pe sexe, există diferenţe între rata şomajului
bărbaţi şi rata şomajului femei, în unele regiuni diferenţele fiind semnificative iar în altele
uşor perceptibile. Astfel, rata şomajului în rândul bărbaţilor a oscilat între 3,3% în 2008 şi
4,7% în 2013, iar cea în rândul femeilor între 3,3% (2008) şi 4,2%(2013), diferenţele fiind
uşor în defavoarea populaţiei de sex masculin.
Rata şomajului în rândul tinerilor (15 – 24 ani) a înregistrat valori mai scăzute în
comparaţie cu celelalte regiuni, cu media naţională şi cea europeană. Astfel, în 2013
aceasta era de 15,8% , sub media corespunzătoare a României de 23,6% şi media UE (28
ţări) de 23,6%. Totuşi este de subliniat că tinerii au o rată a şomajului mare, în comparaţie
cu celelalte grupe de vârstă. În cazul tinerilor se pare că cele mai afectate de şomaj au fost
femeile.
Şi în cazul populaţiei 20-64 de ani din regiune, rata şomajului în anul 2013 a avut valoarea
de 4,0% mult sub media UE de 10,6% dar şi sub media naţională de 6,6%. Valoarea
indicatorului a fluctuat între 3,6% în anul 2008 şi cea mai mare valoare înregistrată în anul
2011 – 5,1% ( cea mai mare valoare). Deşi rata şomajului pentru populaţia 20-64 de ani de
4,0% în 2013 a fost cu mult sub media UE, rata ocupării pe acelaşi interval de vârstă a fost
de doar 63,4% (tot sub media UE)- acest lucru poate să fie şi un semnal că pe piaţa forţei
14
de muncă există încă o zonă „gri” care include acele persoane care nu sunt nici în rândul
şomerilor şi nici în rândul persoanelor ocupate.
În Regiunea Nord Vest, rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste conform
definiţiei internaţionale) a avut o tendinţă de permanentă scădere. În 2013, rata şomajului
de lungă durată a fost de 2,0%, sub media europeană de 5,1% şi cea naţională de 3,2%.
Pentru acelaşi an, regiunea se situa pe locul 3 faţă de celelalte regiuni la acest indicator, la
egalitate cu regiunea Nord Est.
Participarea la măsuri active de ocupare a avut o tendinţă „descrescătoare înregistrată
începând cu 2008 (de exemplu, participarea la subvenţii/credite pentru stimularea
angajării sau creare de locuri de muncă). Insuficienţa resurselor financiare şi umane la
nivelul serviciilor locale de ocupare ar putea explica progresele modeste în domeniul
politicilor active pe piaţa muncii” aşa cum se menţionează şi în Strategia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă, 2014-2020.
Cu toate că Învăţarea pe tot Parcursul Vieţii (ÎPV) este deosebit de importantă în adaptarea
competenţelor forţei de muncă la cerinţele în permanentă schimbare ale pieţei muncii, în
Regiunea Vest performanţele la acest capitol sunt şi mai slabe decât la nivel naţional,
având în vedere că doar 0,9% din adulţi (25-64 ani) au participat la ÎPV în 2013,
comparativ cu media naţională de 2% şi cu cea UE de 10,5%. Rata de participare la ÎPV în
regiune variat în perioada analizată prezentând în anul 2008 o valoare de 1,4 %. La nivelul
anului 2011 valoarea acestui indicator a crescut la 2,0%, ca apoi în anul 2012 a scăzut la
nivelul a 1,4%. La nivel naţional a fost înregistrată o uşoară creştere în ultimii 3 ani
analizaţi.
Un alt fenomen îngrijorător pentru România în general, dar şi pentru Regiunea Nord Vest,
este cel de Părăsire Timpurie a Şcolii. În regiune, rata părăsirii timpurii a şcolii sau rata
PTŞ a crescut în 2012 şi 2013, în timp ce la nivel UE (28 ţări) aceasta a avut o tendinţă de
scădere uşoară. Cu o valoare de 15,9% în 2013, rata părăsirii timpurii a şcolii în regiunea a
fost cu 3,9 pp. peste media UE 28 dar sub media naţională cu 1,4 pp. Comparativ cu
15
celelalte regiuni, Regiunea Nord Vest ocupa totuşi locul 3 la acest indicator, regiunile cu o
rată mai mică fiind Regiunile Vest şi Bucureşti - Ilfov.
Pe baza celor prezentate pentru regiunea Nord Vest au fost identificate câteva aspecte
cheie ce necesită elaborarea şi implementarea unor politici publice coerente şi adecvate
astfel încât să poată fi susţinută dezvoltarea economică şi crearea unor locuri de muncă
adecvate ofertei de forţă de muncă:
scăderea demografică în această regiune, dar şi în România în general, cu efecte
grave asupra forţei de muncă şi a pieţei de muncii;
îmbătrânirea demografică care generează o presiune asupra bugetului de pensii
prin creşterea ratei de dependenţă a bătrânilor. De asemenea, majoritatea
populaţiei care îmbătrâneşte înregistrează rate de activitate în scădere;
rată de activitate mică a tinerilor din regiune reprezintă un aspect care necesită
suportul consecvent şi constant referitor la implementarea politicilor publice care
susţin ocuparea tinerilor;
ponderea mare a tinerilor care nu sunt angajate în nici o formă de învăţământ,
muncă sau instruire (NEET), dar şi creşterea continuă a acesteia este îngrijorătoare,
având în vedere că aceste persoane
sunt expuse, pe termen lung, unui risc foarte mare de sărăcie. Daca pentru această
categorie nu vor fi luate măsuri de cuprindere în învăţământ ori ocupare, va
reprezenta o “povară” asupra bugetului de stat;
deşi rata şomajului şi rata şomajului pe termen lung au avut niveluri satisfăcătoare,
fiind sub media naţională şi cea europeană, tinerii au o rată a şomajului mare, în
comparaţie cu celelalte grupe de vârstă;
creşterea numărului de şomeri cu studii superioare şi medii reprezintă o altă
provocare cu care instituţiile responsabile trebuie să se confrunte şi pentru care
sunt necesare măsuri şi acţiuni specifice;
16
nivelul scăzut al cheltuielilor cu politicile active pe piaţa muncii şi implicit
participarea redusă la aceste măsuri;
în ceea ce priveşte participarea la programele de învăţare pe tot parcursul vieţii au
fost sub cele la nivel naţional, şi cu mult sub progresul minim cerut de CE. Această
măsură trebuie să fie susţinută şi dezvoltată fiind o activitate importantă pentru
păstrarea şi adaptarea permanentă a competenţelor profesionale;
părăsirea timpurie a şcolii este un fenomen ce are repercusiuni directe asupra
pieţei muncii şi de aceea acest aspect trebuie privit într-un aspect integrat, alături
de politicile de ocupare a forţei de muncă.
3. Analiza, definirea şi operaţionalizarea conceptelor
3.1. Conceptele cercetării
Esenţa proiectului „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi
Eficiente” este dezvoltarea de servicii tip „self-service" prin care să venim în
întâmpinarea aşteptărilor clienţilor, să asigurăm o mai bună accesibilitate a
serviciilor. Acesta contribuie direct şi eficient la modernizarea Serviciului Public de
Ocupare (SPO) prin furnizarea de servicii inovative şi integrate care vizează creşterea
angajabilității clienţilor SPO din două regiuni de implementare.
Serviciile oferite de sistemul public de ocupare
Categorii de beneficiari: persoane aflate în căutarea unui loc de muncă - se află în căutarea
unui loc de muncă; au devenit şomeri în sensul prevederilor art. 5 pct. IV lit c) al Legii
76/2002; ocupă un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia.
Serviciile oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sunt:
A. Servicii de preconcediere (conform art. 51 din Legea nr. 76/2002): în cazul unor
restructurări ale activității care pot conduce la modificări substanțiale ale numărului și
structurii profesionale a personalului, angajatorii au obligaţia să înștiințeze agențiile
pentru ocuparea forței de muncă în vederea adoptării unor măsuri pentru combaterea
17
șomajului și prevenirea efectelor sociale nefavorabile. Astfel, angajatorii sunt obligaţi să
acorde preaviz, conform prevederilor Codului Muncii sau ale contractului colectiv de
muncă, angajaților ce urmează a fi disponibilizaţi. În perioada preavizului, angajații vor
participa la serviciile de preconcediere realizate de către agențiile pentru ocuparea forței
de muncă. Pentru a veni în sprijinul persoanelor afectate de restructurările care au loc în
economie, angajatorii au obligaţia de a înștiinţa agenţiile judeţene pentru ocuparea forței
de muncă cu cel puţin 30 de zile înaintea acordării preavizelor prevăzute de lege.
Agențiile județene, prin personalul propriu, pot derula următoarele activități:
informarea privind prevederile legale referitoare la protecţia șomerilor și
acordarea serviciilor de ocupare și de formare profesională;
plasarea pe locurile de muncă vacanţe, existente pe plan local;
instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă;
reorientarea profesională în cadrul unei unităţi sau prin cursuri de formare de
scurtă durată;
sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de
combatere a șomajului.
De serviciile de preconcediere pot beneficia, la cerere, şi alte persoane ameninţate de
riscul de a deveni șomeri.
B. Informare și consiliere (conform art. 58 din Legea nr. 76/2002): informarea și
consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii oferite persoanelor în căutarea
unui loc de muncă, în mod gratuit. Acestea sunt:
furnizarea de informații privind piața muncii și evoluţia ocupaţiilor;
evaluarea și autoevaluarea personalității în vederea orientării profesionale;
dezvoltarea abilității și a încrederii în sine a persoanelor aflate în căutarea unui loc
de muncă în vederea luării deciziei privind propria carieră;
18
instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă (prezentarea la
interviu, întocmirea unui CV).
Informarea și consilierea profesională se realizează de către centre specializate organizate
în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forței de muncă. Informarea privind piața muncii,
stabilirea traseului profesional, evaluarea și autoevaluarea se realizează prin
autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliere individuală sau de grup oferite
persoanelor în căutarea unui loc de muncă sau în cadrul job-club-urilor organizate de
agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.
Consilierea profesională şi instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă şi
de prezentare la interviuri în vederea ocupării se realizează de către consilieri de orientare
a carierei, în cadrul centrelor de informare şi consiliere privind carieră sau, la cerere, în
cadrul altor forme organizate de instruire.
C. Medierea muncii (conform art. 59 din Legea nr. 76/2002): serviciile de mediere a
muncii reprezintă punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui
loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu. Agențiile
județene pentru ocuparea forţei de munca au obligaţia de a identifica locurile de muncă
vacante şi de a le face cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Participarea la
serviciile de mediere este obligatorie pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de
șomaj. Serviciile de mediere constau în oferirea de informaţii privind locurile de munca
vacante şi condiţiile de ocupare a acestora, prin publicarea, afişarea acestora şi
organizarea de burse ale locurilor de muncă, medierea electronică având ca scop punerea
automată în corespondenţă a cererilor şi ofertelor de locuri de muncă prin intermediul
tehnicii de calcul, preselecţia candidaţilor corespunzător cerinţelor locurilor de munca
oferite şi în concordanţă cu pregătirea, aptitudinile, experienţa şi cu interesele acestora. În
vederea realizării măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă, agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a întocmi, pentru fiecare persoană în căutarea
unui loc de muncă, planul individual de mediere. Şomerii care nu beneficiază de
indemnizaţii de şomaj trebuie să depună o cerere la agenţiile judeţene pentru ocuparea
19
forţei de muncă pentru a fi luaţi în evidenţă în vederea medierii şi, în cazul neîncadrării în
muncă, să reînnoiască cererea la 6 luni.
De servicii de mediere gratuite beneficiază, la cerere, şi:
cei care ocupă un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;
cei care au obţinut statutul de refugiat sau altă formă de protecţie internaţională,
conform legii;
cetăţenii străini sau apatrizi care au fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri
în România, conform legii;
cei care nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din
detenţie.
Medierea muncii se poate realiza şi contra cost de către furnizori de servicii specializate,
din sectorul public său privat, acreditaţi de ANOFM. ANOFM organizează în fiecare an o
bursă generală a locurilor de muncă şi alte burse pentru grupuri tinta cum ar fi pentru
absolvenţi, pentru persoanele de etnie romă, pentru tinerii care părăsesc sistemul de
protecţie a copilului.
D. Cursuri de formare profesională (conform art. 63 - art. 66 din Legea nr. 76/2002)
Agenţia Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează, gratuit, cursuri de
calificare/recalificare pentru șomeri. Persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă li se
oferă astfel posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice specifice unei noi
meserii care să mărească şansele ocupării unui loc de muncă. Formele prin care se
realizează formarea profesională sunt: cursuri, stagii de practică şi specializare, precum şi
alte forme, în condiţiile legii.
Accesul la programele de formare profesională se face în urma activităţii de informare şi
consiliere profesională sau de mediere.
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei
de muncă prevede că serviciile de formare profesională se acordă, gratuit, următoarelor
20
categorii de persoane: șomeri, persoane care nu au putut ocupa loc de muncă după
absolvirea unei instituţii de învăţământ, persoane care au obţinut statutul de refugiat sau
altă formă de protecţie internaţională, conform legii, cetăţeni străini sau apatrizi care au
fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri în România, conform legii, persoane care nu
au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenţie, persoane
care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează
venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare şi care sunt
înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.
Serviciile de formare profesională se asigură, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu
acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, şi pentru persoanele aflate în
următoarele situaţii:
au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului
până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;
au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după pensionarea
pentru invaliditate;
persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, care mai au de executat
cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei.
Persoanele înscrise la cursurile gratuite de formare profesională au următoarele drepturi:
Să beneficieze de pregătire teoretică și practică pe toată durata cursului;
Să beneficieze de rechizite și materiale de instruire și să primească în folosinţă
manuale;
Să beneficieze, dacă este cazul, de echipament de protecţie pe timpul instruirii
practice;
Să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de abonament
gratuit pe mijloacele de transport în comun sau, după caz, de decontarea
cheltuielilor de transport, pentru cel mult patru deplasări în cursul unei luni, dacă
21
nu se poate deplasa zilnic la unitatea de pregătire, în condiţiile prevăzute de
reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi regiilor autonome
cu specific deosebit, pe perioada delegării şi deplasării în altă localitate, precum şi
în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interes de serviciu;
Să beneficieze de consultaţii medicale, analize medicale şi teste necesare
frecventării cursului;
Persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la o
distanţa mai mare de 50 km de aceasta, au dreptul, pe perioada cât participă la
pregătirea profesională, să beneficieze de cazare şi de o sumă de bani pentru
acoperirea mesei la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariaţii
instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării
şi deplasării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în
interes de serviciu. Persoanele care beneficiază de aceste drepturi nu pot beneficia
de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru traseul de la
domiciliu la unitatea de pregătire.
E. Consultanţă pentru începerea unei afaceri (conform art. 71 din Legea nr. 76/2002)
Pentru șomeri: consultanță și asistență pentru începerea unei activități
independente sau pentru iniţierea unei afaceri se acordă, la cerere, persoanelor în
căutarea unui loc de muncă, sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare,
metode şi tehnici eficiente de management şi alte servicii de consultanţă. Aceste
servicii pot fi realizate de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sau, după caz,
de firme private, organizaţii profesionale, fundaţii şi asociaţii specializate în aceste
domenii, cu care agenţiile încheie contracte. Serviciile se acordă, gratuit, o singură
dată, pentru fiecare perioadă în care persoanele beneficiază de indemnizaţii de
șomaj.
22
F. Completarea veniturilor salariale (conform art. 72 din Legea nr. 76/2002)
Persoanele care se angajează pentru program normal de lucru în perioada în care primesc
indemnizaţia de şomaj beneficiază, din momentul angajării şi până la sfârşitul perioadei
pentru care erau îndreptăţite să fie indemnizate, de o sumă lunară, neimpozabilă,
reprezentând 30% din indemnizaţia de şomaj.
Persoanele menţionate beneficiază de această sumă și în situația în care, în perioada
pentru care au dreptul la indemnizaţia de şomaj, le încetează raportul de muncă sau de
serviciu la primul angajator și se încadrează la un alt angajator.
H. Stimularea mobilității forţei de muncă (conform art. 74 - 75 din Legea nr. 76/2002, cu
modificările şi completările ulterioare)
Persoanele care, în perioada în care primesc indemnizaţia de şomaj, se încadrează în
muncă într-o localitate aflată la peste 50 km de domiciliu, beneficiază de o primă de
încadrare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj egală cu de două ori valoarea
indicatorului social de referinţă în vigoare la data acordării.
Persoanele care, în perioada în care primesc indemnizaţia de şomaj, se încadrează într-o
altă localitate şi, astfel, îşi schimbă domiciliul, primesc o primă de instalare, egală cu şapte
ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării.
Conceptul de angajabilitate
Acest instrument se bazează pe premisele conceptului de angajabilitate introdus de
politica europeană de resurse umane care îşi propune să realizeze evoluţia metodelor de
consiliere practicate până în prezent spre un nivelul superior, prin interpretarea şi
intervenţia în cheie unică, personală, pentru fiecare subiect al consilierii, urmărind
anularea punctelor slabe şi sporirea celor forte şi prin realizarea evoluţiei personale din
perspectiva angajabilităţii pentru fiecare subiect ce apelează la serviciile de consiliere
disponibile prin personalul AJOFM.
23
Activitatea de desksearch ne arată că angajabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea
unei persoane de a obţine un loc de muncă în concordanţă cu competenţele sale, de a-l
menţine, de a se dezvolta profesional capacitatea de antreprenoriat a unei persoane şi
posibilitatea acesteia de a-şi schimba locul de muncă.
În plus, acest concept face referire la capacitatea unei persoane de a se mişca pe piaţa
muncii şi de a-şi realiza potenţialul pin intermediul unui loc de muncă viabil. Găsirea unui
loc de muncă depinde bine înţeles de cunoştinţele, abilităţile şi talentele fiecărui individ şi
de modul în care foloseşte aceste avantaje în fata angajatorilor şi de modul în care reuşeşte
să se mişte pe piaţa locurilor de muncă.
În momentul actual, termenului de “angajabilitate” i se atribuie mai multe interpretări. În
general acesta reflectă relevanţa programelor de studiu pentru piaţa forţei de muncă.
Angajabilitatea este una dintre liniile de acţiune ale Procesului Bologna şi este definită
ca fiind capacitatea unei persoane de a obţine un loc de muncă în concordanţă cu
competenţele sale, de a-l menţine, de a se dezvolta profesional capacitatea de
antreprenoriat a unei persoane şi posibilitatea acesteia de a-şi schimba locul de
muncă.
Angajabilitatea reprezintă unul dintre cele patru principii ale Strategiei Europene de
Angajare, aşa cum a fost definită în 1997. Directivele pentru Ocuparea Forţei de Muncă
adoptate de Summitul Special de la Luxemburg al Consiliului European (Summitul pentru
Locurile de Muncă din noiembrie 1997) s-au organizat în jurul a patru teme: angajabilitate,
antreprenoriat, adaptabilitate şi oportunităţi egale. În urma evaluării din 2002 a rezoluţiei
pentru angajabilitate, Comisia Europeană a recunoscut faptul că mai multă atenţie trebuie
acordată categoriilor dezavantajate, minorităţilor etnice care se pot confrunta cu probleme
majore în căutarea unui loc de muncă. Documentul a subliniat de asemenea diferenţele din
ce în ce mai mari între competentele oferite de sistemul universitar şi cele cerute de către
piaţa muncii. Mai mult, diferenţe din ce în ce mai mari sunt observate în accesul la formare
între persoanele cu studii superioare şi cele fără.
În legătură cu acest ultim aspect, trebuie subliniat faptul că angajabilitatea nu este o
capacitate dată, legată doar de abilităţile vocaţionale şi de rezultatele universitare.
24
Persoanele în căutarea unui loc de muncă se pot confrunta cu numeroase blocaje mai ales
de tip psihologic. Pentru a-şi putea găsi un loc de muncă adaptat, numeroase persoane au
nevoie de sprijin sub forma cursurilor de formare sau a dezvoltării capacităţilor personale,
aducerea la zi a capacităţilor şi cunoştinţelor lor. În plus, indivizii în căutarea unui loc de
munca au nevoie de informaţii relevante şi utile despre piaţa de muncă pentru a şti cum să
îşi calculeze acţiunile şi să îşi evalueze cât mai bine şansele.
Angajabilitatea este un concept care s-a alăturat vocabularului individual, naţional şi al
resurselor umane. A fost citat ca reprezentând mijloacele prin care indivizii pot face faţă
condiţiilor schimbătoare ale procesului de angajare, organizaţiile îşi pot menţine
capacitatea de a se adapta şi de reuşi, iar naţiunea îşi poate creşte spiritul de
competitivitate.
Aceste lucruri se referă la capacitatea ta de a-ţi face treaba şi sunt numite uneori “hard
skills”. Pot include abilităţi tehnice, cunoştinţe, calificări.
Însă, angajabilitatea nu e o capacitate dată, legată doar de abilităţile vocaţionale şi de
rezultatele universitare. Persoanele în căutarea unui loc de muncă se pot confrunta cu
numeroase blocaje mai ales de tip psihologic. Pentru a-şi putea găsi un loc de muncă
adaptat, numeroase persoane au nevoie de sprijin sub forma cursurilor de formare sau a
dezvoltării capacităţilor personale, aducerea la zi a capacităţilor şi cunoştinţelor lor. În
plus, indivizii în căutarea unui loc de muncă au nevoie de informaţii relevante şi utile
despre piaţa de muncă pentru a şti cum să îşi calculeze acţiunile şi să îşi evalueze cât mai
bine şansele.
Conceptul de self-service
De-a lungul anilor, companiile s-au angajat într-o multitudine de tehnici într-un efort de a
avea un impact pozitiv asupra rezultatelor finale, în acelaşi timp concurând pe o piață
dinamică, cu un ritm rapid şi fără limite. Aceste tehnici au variat de la mobilizarea new
media pentru a-şi creşte lista de clienţi până la a-şi externaliza competențe auxiliare de
organizare către surse mai ieftine. Minimizarea costurilor spre maximizarea profitului
conduce în mod firesc la exploatarea fenomenului de self-service, responsabilitatea
furnizării service-ului fiind transferată (parțial său complet) consumatorilor de servicii. În
25
schimbul responsabilităţii suplimentare de furnizare parțiala sau completă de servicii,
consumatorul de servicii are o mai mare flexibilitate în implicarea fata de servicii,
proprietate asupra constituirii sau furnizarea serviciului, și poate alege din mai multe
opțiuni de livrare (de exemplu, servicii interpersonale sau auto-servire).
Beneficiarii acestor servicii vor experimenta o tranziţie facilă şi eficienţa pe piaţa muncii,
unde vor fi capabili să îşi păstreze capacitatea de a avea un loc de muncă şi de a progresa
în carieră. Personalul care asigură funcţionarea acestor servicii, cu nivel de competenţe
crescut şi potrivit cerinţelor clienţilor, va putea să creeze un mediu de lucru în care să-şi
pună în valoare aceste competenţe, însemnând satisfacţii profesionale la nivel individual şi
al organizaţiilor implicate.
Arhitectura procesului de auto-servicii și Tehnologii Self-Service (TSS) trebuie să ia în
considerare și alți factori impliciţi ce pot avea un impact asupra modului în care un
consumator de servicii beneficiază de un anume serviciu și, în cele din urmă, determină
dacă un self-service reușește sau nu.
Importanța și relevanța cercetării în domeniul serviciilor management-ul și leadership-ul
capăta o formă nouă în societatea actuală, alimentată de tehnologie şi inovaţie. Nu mai este
acceptabil a se livra oferte de servicii, pentru care ramificaţiile sociale și tehnice nu au fost
bine temeinic gândite.
Din punctul de vedere al clientului, decizia de a utiliza tehnologia de auto-servire („self-
service technology”) se bazează şi depinde de o multitudine de factori. Clienții utilizează
auto-servicii, care sunt convenabile, care oferă acces ușor spre deosebire de ofertele
personalizate, care sunt ușor de utilizat și care funcţionează conform aşteptărilor livrând
rezultatele așteptate şi de încredere.
Self-service-ul reprezintă o schimbare fundamentală în natura serviciilor, a cărei
importanță va continua să crească că utilizarea de self-service devine din ce în ce mai
răspândită. Aplicabilitatea conceptului de self service se va realiza prin schemele de
intervenţie de tip self service, scheme ce vor micşora distanta creată între angajatori şi
clienţii SPO. Reţeaua de cooperare ce se va crea în cadrul proiectului va aduce un plus ca şi
instrument de utilizare şi va asigura sustenabilitatea serviciului dezvoltat.
26
Serviciul va avea un anumit specific adresabil clienţilor SPO, construit special dar şi
completat de instituţionalizarea acestuia.
27
3.2. Obiectivele cercetării
Obiectivele generale ale cercetării au fost structurate pe următoarele două direcţii:
1. colectarea informațiilor, opiniilor și propunerilor cu privire la funcționarea serviciului
public de ocupare;
2. identificarea cerinţelor şi perspectivelor de pe piaţa muncii din regiunea Nord-Vest.
Relativ la aceste obiective şi la categoria de public-ţintă vizată, cercetarea s-a realizat pe
baza unor obiective specifice: analiza percepţiei şomerilor înregistraţi cu privire la
serviciile SPO actuale şi la cerinţele de pe piaţa muncii din regiune şi identificarea
serviciilor suport inovative pentru creşterea angajabilităţii, obiective care au în
vedere:
- Analiza percepţiei faţă de serviciile SPO şi funcţionarea acestuia pe piaţa muncii;
- Analiza serviciilor şi instrumentelor suport pentru îmbunătăţirea serviciilor SPO şi
creşterea angajabilităţii;
- Analiza nevoilor de formare profesională, a obstacolelor în participarea la formare
profesională şi a metodelor pentru eliminarea acestora;
- Analiza şi prognoza pieţei muncii actuale.
Aceste obiective conduc la atingerea scopului proiectului, și anume creşterea calităţii
Serviciilor Publice de Ocupare şi a angajabilităţii la nivelul regiunilor Nord și Nord Vest.
Pentru atingerea obiectivelor cercetării, au fost create instrumente de cercetare care au în
vedere culegerea informaţiilor relevante pentru sondajul de opinie şi prezentul raport, cât
şi pentru analizele şi prognozele elaborate la nivelul regiunilor de implementare ale
proiectului.
3.3. Operaţionalizarea conceptelor
După o analiză aprofundată, prezentată anterior pe scurt, la nivelul proiectului, pornind de
la obiectivele generale şi specifice ale amplei activităţi de cercetare şi având în vedere
determinările metodologice existente, echipa de experţi a proiectului a propus o serie de
28
dimensiuni operaţionale ce au fost discutate, actualizate şi agreate cu beneficiarul
proiectului.
Operaţionalizarea este procesul care face trecerea de la nivelul conceptual la cel empiric,
direct observabil în realitate. Elaborarea schemei operaţionale de cercetare permite
obţinerea de informaţii relevante despre domeniul studiat. Analiza conceptuală şi
operaţionalizarea se află în strânsă legătură: operaţionalizarea se fundamentează pe
analiză, dar permite evaluarea performanţei sistemului conceptual.
Analiza conceptelor: specificarea semnificaţiei conceptelor se realizează pe calea
definiţiilor. Între definiţie şi cunoaştere există o relaţie de dependenţă: cunoaşterea
depinde de definiţia domeniului şi a termenilor, definiţiile sunt dependente de stadiul
cunoaşterii.
Definiţia nominală reprezintă specificarea înţelesului unui termen cu ajutorul altor
termeni, descrierea verbală a semnificaţiei unui concept (S. Chelcea, 2004). Definiendum-
ul, cuvântul al cărui înţeles trebuie arătat, are aceeaşi semnificaţie ca şi definiens-ul,
cuvintele cu ajutorul cărora se instituie un nume. Definiţia nominală nu poate fi nici
adevărată, nici falsă. Ea este o convenţie: ori de câte ori auzim sau citim un cuvânt,
înţelegem un anumit lucru.
Definiţia operaţională face trecerea de la nivelul teoretic la cel empiric prin realizarea unor
operaţii care ajută la determinarea semnificaţiei conceptului; se bazează pe definiţia
nominală; face trecerea de la concepte la semne direct observabile în realitate.
Definiţia operaţională are o deosebită importanţă în ştiinţele sociale şi comportamentale
pentru că cele mai multe dintre obiectele şi calităţile designate prin termenii din
vocabularul acestor ştiinţe nu pot fi direct observabili.
Operaţionalizarea conceptelor constă în:
- reprezentarea imagistică a conceptului
- identificarea dimensiunilor
- selectarea indicatorilor
29
- elaborarea indicilor empirici şi a variabilelor
Termenul de „dimensiune” exprimă o proprietate dinamică, schimbătoare, capabilă să ia
diverse valori. De aceea, variabilele (dimensiunile) trebuie măsurate spre a se putea
preciza valoarea lor. Mijlocul de măsurare a variabilelor sunt indicatorii, care apar ca
expresia măsurabilă. În accepţia restrânsă (folosită în limbajul de cercetare), înţelegem
prin concepte operaţionale acea specie de concepte capabile a servi nemijlocit în
cercetarea realităţii.
Conceptele operaţionale joacă un rol deosebit de important în cunoaşterea ştiinţifică.
Condiţiile principale în elaborarea conceptelor operaţionale sunt că dimensiunile la care se
referă să reflecte corect realitatea şi că acestea să poată fi corelate direct cu o serie de
indicatori măsurabili cantitativ sau calitativ.
Prima condiţie are în vedere necesitatea ca în elaborarea conceptului să găsim
(cunoaştem) acele dimensiuni care reflectă în mod corect proprietăţile obiectului definit. A
doua condiţie releva cerinţa că domeniul „decupat” să poată fi delimitat, în cadrul
cercetării, prin indicatori măsurabili care marchează caracteristicile concrete ale
obiectului.
Pornind de la cele spuse, pot fi delimitate două tipuri de concepte operaţionale:
concepte operaţionale totale, adică acelea care pot fi precizate în întregime printr-
un număr finit, practic accesibil de indicatori măsurabili, altfel spus, dimensiunea
(dimensiunile) prin care este operaţionalizat conceptul poate fi măsurată în
întregime prin indicatori cantitativi sau calitativi;
concepte operaţionale deschise (parţiale), a căror dimensiune (dimensiuni) de
operaţionalizare poate fi parţial măsurata prin indicatori.
În ceea ce priveşte primul tip, aşa cum este cazul de faţă, există atât concepte operaţionale
simple, în cazul în care un singur indicator este necesar şi suficient în măsurarea
dimensiunii de operaţionalizare a conceptului, cât şi complexe, atunci când dimensiunea
care operaţionalizează conceptul poate fi măsurată printr-un număr finit, practic accesibil
de indicatori.
30
Pentru orice ştiinţă empirică, una din problemele sale fundamentale este aceea de a stabili
modalităţile prin care se realizează legătura dintre universul teoretic-conceptual şi
realitatea empirică. În cadrul acestei chestiuni generale, un loc aparte îl ocupa problema
operaţionalizării conceptelor, înţelegând prin aceasta ansamblul operaţiilor prin care
însuşirile definitorii ale noţiunii pot fi identificate, evaluate sau chiar măsurate în
universul empiric „conceptele operaţionale” – acea specie de concepte care servesc direct
în investigaţia empirică a realităţii – se construiesc în câmpul operaţionalizării conceptelor
generale şi sunt redate prin dimensiuni, variabile, indicatori şi indici.
Eficienţa proceselor de concretizare depinde de felul cum „caracteristicile” sau
„trăsăturile” sunt alese. Acest procedeu constă în fixarea „dimensiunilor” şi „indicatorilor”.
Operaţionalizarea conceptelor este trecerea de la concept la dimensiuni, variabile,
indicatori şi indicii săi specifici. Termenul de „dimensiune” este inclus în schema clasică de
operaţionalizare, el prezintă totuşi un grad înalt de relativism şi poate ambiguitate.
Dimensiunile unui anumit concept nu se impun de la sine. Nu numai că nu decurg automat
odată ce s-a definit conceptul, dar nici nu pot fi elaborate ca model unic. Un criteriu
orientativ pentru elaborarea dimensiunilor îl constituie obţinerea de elemente concrete
suplimentare de definire a variabilelor sociale.
Dimensiunile unui concept sunt clase de informaţii necesare pentru a studia spaţiul de
atribute al unui concept, adică gama sau evantaiul de însuşiri pe care conceptul le
„decupează” din realitate. Dimensiunile sunt tot concepte, dar concepte cu un grad mai
redus de generalitate decât conceptul-matcă.
Indicatorii – un concept care redă un semn observabil, măsurabil, referitor la anumite
aspecte ale realităţii sociale. Este conceptul care face că ceva anume să poată fi consumat,
observat şi măsurat direct, nemijlocit. Indicatorii mediază cunoaşterea unei dimensiuni
prin variabile aferente acesteia, redând aspectul observabil şi măsurabil al realităţii, în
timp ce dimensiunea (deşi mai „concretă” decât conceptul) dă informaţii despre fapte
neobservabile direct. În termeni statistici, indicatorul este „o caracteristică”, exprimată
numeric a unei categorii economice, sociale, fiind noţiunea pentru o expresie numerică
determinată pe bază de observaţii statistice.
31
Criteriile formale de selectare a indicatorilor prin care se operaţionalizează domeniul
cercetat se referă la numărul, neechivocitatea, semnificaţia, perfectibilitatea, actualitatea şi
interşanjabilitatea indicatorilor.
Conceptele/termenii care stau la baza problematicii studiate, și anume piața muncii, se
referă la analiza modalităţilor, cerinţelor şi obstacolelor în găsirea/menţinerea forţei de
muncă/locurilor de muncă, analiza pieţei muncii, angajabilitate, deschiderea unei activităţi
independente etc. Conceptele sunt strâns legate unul de celălalt, suprapunându-se că sferă
semantică şi legislativă.
În cadrul cercetării adresate şomerilor înregistraţi cu privire la serviciile SPO actuale şi la
cerinţele de pe piaţa muncii din regiune şi identificarea serviciilor suport inovative pentru
creşterea angajabilităţii, ca şi categorie de clienţi principali ai Serviciului Public de
Ocupare, pe baza obiectivelor specifice, au fost definite şi construite, prin analiza
amănunţită a necesarul de informaţii, specificul proiectului şi după consultarea cu
beneficiarul proiectului, dimensiunile cercetării. Au fost stabiliţi indicatorii care pot
măsura fiecare dimensiune propusă, astfel:
Obiectiv specific Dimensiune Indicator
Analiza nevoilor de formare profesională, a obstacolelor în participarea la formare profesională şi a metodelor pentru eliminarea acestora
Necesarul de formare profesională
Interesul pentru cursuri de formare profesională
Meseriile/competenţele pentru care există interes pentru cursuri FPC
Obstacolele în participarea la FPC
Obstacolele/motivele dezinteresului pentru FPC/obstacolele în participarea la FPC
Strategia în domeniul FPC Furnizorii de FPC
Analiza percepţiei faţă de serviciile SPO şi funcţionarea acestuia pe piaţa muncii
Percepţia faţă de serviciile oferite de SPO
Serviciile de care au beneficiat
Satisfacţia cu serviciile SPO
Motivele satisfacţiei/insatisfacţiei cu serviciile SPO
32
Analiza serviciilor şi instrumentelor suport pentru îmbunătăţirea serviciilor SPO şi creşterea angajabilităţii
Angajabilitate/ îmbunătăţirea serviciilor SPO
Propunerile de îmbunătăţire a serviciilor oferite
Utilitatea consilierului în găsirea unui loc de muncă
Serviciile/măsurile utile pentru creşterea angajabilităţii
Frecvenţa utilizării internetului
Preferabilitatea pentru măsurile de suport noi
Propuneri de măsuri noi
Deschiderea unei activităţi independente
Instrumentele suport pentru antreprenoriat
Analiza şi prognoza pieţei muncii actuale
Analiza modalităţilor, cerinţelor şi obstacolelor în găsirea/menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă
Demersuri în găsirea unui loc de muncă
Motivele respingerii după interviu
Surse de informare privind ocuparea locurilor de muncă/angajarea
Criteriile de angajare
Dificultăţile în găsirea/menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă
Analiza pieţei muncii
Meseriile/locurile de muncă de interes
Interesul pentru un loc de muncă în altă localitate
Motivele interesului pentru un loc de muncă în altă localitate
Interesul pentru un loc de muncă în străinătate
Motivele interesului pentru un loc de muncă în străinătate
33
Cunoaşterea condiţiilor de muncă în altă ţară
Disponibilitatea de a lucra pe un post inferior pregătirii
Cunoaşterea riscurilor muncii ilegale în străinătate
Perspective privind evoluţia piaţei muncii
Domeniile de activitate şi locurile de muncă de perspectivă
Dimensiune 1: Necesarul de formare profesională
Pentru această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată fi
obţinute informaţii relevante despre formarea profesională din regiune, relativ la analiza
nevoilor şomerilor la formarea profesională:
Interesul pentru cursuri de formare profesională: stabilirea nevoilor şomerilor
în ceea ce priveşte formarea profesională ce sunt considerate de interes reprezintă
o informaţie care contribuie la dezvoltarea pieţei muncii din regiune, respectiv
creşterea angajabilităţii populaţiei pe piaţa muncii. Astfel ar fi posibil atât creşterea
competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa
muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţa
a muncii modernă şi flexibilă, cât şi activitatea specifică a Serviciului Public de
Ocupare să poată să-şi adapteze tipologia cursurilor de formare profesională cu
nevoile populaţiei şi alinierea la piaţa europeană.
Meseriile/competenţele pentru care există interes pentru cursuri de formare
profesională: un efect al proiectul poate fi identificarea meseriilor/competenţelor
necesare îmbunătăţirii/dobândirii de noi aptitudini şi abilităţi specifice, necesare
flexibilizării ocupaţionale în regiune, prin furnizarea de programe de formare
profesională astfel încât să crească şansele de ocupare a şomerilor pe piaţa muncii,
scăzând rata şomajului sau să se dezvolte în carieră sau să accepte mobilitatea
ocupaţională.
34
Dimensiune 2: Obstacolele în participarea la formarea profesională continuă
Indicatorii în baza cărora pot fi obţinute informaţii relevante despre obstacolele în
participarea la cursurile de formare profesională, cât şi a metodelor pentru eliminarea
acestora, pentru această dimensiune, au fost construiţi astfel:
Obstacolele/motivele dezinteresului pentru cursuri de formare
profesională/obstacolele în participarea la formarea profesională continuă:
în urma desfăşurării sondajului de opinie adresat şomerilor în cadrul proiectului se
pot cunoaşte motivele care sunt prioritare din punct de vedere al opiniei şomerilor
din lista prezentată în cadrul chestionarului.
Dimensiune 3: Strategia în domeniul formării profesionale continue
La această dimensiune, a fost stabilit un singur indicator, în urma căruia instituţiile sau
furnizorii de servicii să-şi stabilească strategia pentru programele de formare profesională
oferite de către aceştia în urma exprimării preferinţelor şomerilor pe baza gradului de
informare publică cu privire la aceştia, astfel:
Furnizorii de formare profesională continuă: participarea la programele de
formare profesională continuă şi la diverse instruiri este deosebit de importantă,
deoarece pe lângă faptul că permite dezvoltarea carierei profesionale prin
dobândirea şi aprofundarea cunoştinţelor, conferă şi un grad mai ridicat de
siguranţă ocupaţională şi în acelaşi timp creşte gradul de adaptabilitate la
schimbările ce au loc în plan profesional şi chiar socio-politic.
Dimensiune 4: Percepţia faţă de serviciile oferite de Serviciul Public de Ocupare
Privind această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată
fi obţinute informaţii relevante despre Serviciul Public de Ocupare din regiune
(notorietate, locaţie, servicii, gradul de satisfacţie). Este extrem importantă cunoaşterea
percepţiei faţă de SPO din mai multe puncte de vedere, pentru stabilirea nivelului actual al
gradului de informare şi pentru compararea pe diferite populaţii a acestui aspect:
35
Serviciile de care au beneficiat: de asemenea, prin analiza răspunsurilor, din lista
de servicii oferite de AJOFM, se poate stabili o ierarhie a categoriile de servicii mai
cunoscute sau care sunt cele mai puţin cunoscute.
Satisfacţia cu serviciile Serviciului Public de Ocupare: gradul de satisfacţie în
rândul şomerilor a fost măsurat cu ajutorul unei întrebări care a cerut să marcheze
doar un singur răspuns din cele stabilite.
Motivele satisfacţiei/insatisfacţiei cu serviciile SPO: gradul de satisfacţie în
rândul şomerilor a fost măsurat şi cu ajutorul altei întrebări care solicită persoanei
intervievate un răspuns spontan să motiveze răspunsul marcat.
Dimensiune 5: Angajabilitate/îmbunătăţirea serviciilor SPO
Pentru această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată fi
obţinute informaţii relevante privind îmbunătăţirea serviciilor SPO care va conduce la
întărirea relaţiei dintre SPO şi clienţi, la o mai bună ancorare a serviciilor în mutaţiile de pe
piaţa muncii şi generarea de efecte pozitive pe termen lung asupra clienţilor SPO:
Propunerile de îmbunătăţire a serviciilor oferite: propunerile de îmbunătăţire
precizate vor contribui la dezvoltarea unor servicii personalizate cât mai bune de
asistenţă pentru beneficiarii SPO, cât şi la creşterea vizibilităţii şi accesibilităţii
serviciilor oferite;
Utilitatea consilierului în găsirea unui loc de muncă: serviciile de informare şi
orientare în carieră sunt oferite de AJOFM, gradul de implicare a consilierului va
facilita accesul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, la
informare/documentare, autoevaluarea intereselor profesionale, pregătirea
documentelor necesare pentru accesul la serviciile de ocupare, consultarea
ofertelor de locuri de muncă şi a ofertelor de formare profesională astfel încât să
permită integrarea cât mai facilă pe piaţa muncii.
Serviciile/măsurile utile pentru creşterea angajabilităţii: în urma analizei
răspunsurilor, se va putea stabili o ierarhie a măsurilor suport care ar fi utile pentru
36
creşterea şanselor de ocupare a şomerilor pe piaţa muncii, astfel rezultând o
scădere a ratei şomajului în regiune.
Frecvenţa utilizării internetului: în urma aplicării chestionarului şomerilor se va
observa care este frecvenţa cu care accesează internetul, demonstrând că societatea
informaţională are un impact multiplu asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor, atât
acasă, cât şi la serviciu, fiind considerată esenţială.
Preferabilitatea pentru măsurile de suport noi: în contextul celor prezentate
mai sus, pentru a intervenii în sprijinul acestor SPO, este nevoie de o regândire a
relaţiei cu clientul, prin trecerea spre serviciile online (platformă online, asistenţă
online) sau îmbunătăţirea serviciilor prin realizarea şi implementarea unui serviciu
de tip „self-service” sau job-shadow, conducând la îmbunătăţirea activităţii SPO
prin experimentarea unei noi dimensiuni a serviciilor oferite, acţionând în mod
activ prin asumarea unui set de instrumente noi şi specializate.
Propuneri de măsuri noi: îmbunătăţirea serviciilor oferite de AJOFM ar fi posibil
şi în urma analizei răspunsurilor spontane în rândul şomerilor conducând la
creşterea vizibilităţii SPO.
Dimensiune 6: Deschiderea unei activităţi independente
La această dimensiune, a fost stabilit un singur indicator, în urma căruia persoanele care
doresc să-şi deschidă o afacere în urma exprimării populaţiei cu referire la antreprenoriat,
astfel:
Instrumentele suport pentru antreprenoriat: prin analiza răspunsurilor, din
lista de instrumente suport, se poate stabili o ierarhie a categoriilor de instrumente
care ar fi necesare îmbunătăţirii mediului antreprenorial, înlăturarea obstacolelor
sau acţiuni directe de sprijin, intensificarea măsurilor pentru promovarea acestuia,
astfel încât să aibă loc creşterea competitivităţii economice şi crearea locurilor de
muncă.
Dimensiune 7: Analiza modalităţilor, cerinţelor şi obstacolelor în găsirea/
menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă
37
Indicatorii care au fost construiţi pe baza informaţiilor obţinute despre forţa de muncă din
regiune, respectiv a locurilor de muncă, pentru această dimensiune, sunt:
Dificultăţile în găsirea/menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă:
proiectul vizează atât identificarea motivelor principale pentru care persoanele în
căutarea unui loc de muncă întâmpină dificultăţi la angajare, cât şi propuneri de
îmbunătăţire a acestor neajunsuri, integrarea pe piaţa muncii, cu rol major în
reducerea şomajului şi prelungirea vieţii active.
Demersuri în găsirea unui loc de muncă: prin analiza răspunsurilor, din lista de
răspunsuri stabilite, se poate stabili o ierarhie a demersurilor întreprinse de şomeri
în căutarea unui loc de muncă. Căutarea unui loc de muncă presupune mai multe
demersuri ce trebuie realizate din timp pentru ca rezultatul să fie cel optim -
găsirea unui loc de muncă.
Motivele respingerii după interviu: după fiecare interviu de angajare la care ne
ducem aşteptăm să primim un răspuns, indiferent de natura acestuia. Unul dintre
rolurile principale ale recrutorului este să ofere şi acest feedback din care să
înţelegem ce nu a fost bine şi să învăţăm ce avem de făcut mai departe. În urma
desfăşurării sondajului de opinie adresat şomerilor în cadrul proiectului se poate
întocmi un clasament al motivelor principale de respingere după un interviu pe
baza răspunsurilor vizate din lista prezentată în cadrul chestionarului.
Surse de informare privind ocuparea locurilor de muncă/angajarea:
persoanele intervievate au fost rugate să bifeze unu sau mai multe răspunsuri date,
rezultând în urma analizei răspunsurilor care sunt cele mai utilizate modalităţi,
respectiv surse, folosite în căutarea unui loc de muncă.
Criteriile de angajare: şomerii au fost rugaţi să ierarhizeze criteriile enumerate
care sunt avute în vedere la angajare, în funcţie de cât de prioritare le consideră, iar
pe baza răspunsurilor obţinute, se va alcătui un clasament al criteriilor prioritare la
angajare.
38
Dimensiune 8: Analiza pieţei muncii
Pentru această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată fi
obţinute informaţii relevante despre piaţa muncii din regiune, relativ la percepţiile şi
opiniile şomerilor:
Meseriile/locurile de muncă de interes: stabilirea opiniei şomerilor în ceea ce
priveşte meseriile/locurile de muncă ce sunt considerate de interes reprezintă o
informaţie care contribuie esenţial atât la analiză, cât şi la prognoza pieţei muncii
din regiune. Astfel se pot cunoaşte tendinţele spre anumite domenii de activitate şi
meserii în aşa fel încât atât strategiile şi politicile regionale, cât şi activitatea
specifică a Serviciului Public de Ocupare să poată fi adaptate necesităţilor pieţei
muncii.
Interesul şi motivele pentru un loc de muncă în altă localitate: disponibilitatea
populaţiei de relocare într-o altă localitate, pentru găsirea unui loc de muncă, este o
informaţie care contribuie la determinarea mobilităţii populaţiei. În plus, sunt
importante motivele exacte pentru care populaţia ar fi dispusă să se relocheze sau
să facă naveta într-o altă localitate.
Interesul şi motivele pentru un loc de muncă în străinătate: în completarea
datelor anterioare, dinamica pieţei muncii poate fi previzionată prin identificarea
disponibilităţii populaţiei de relocare într-o altă ţară, mai ales în contextul actual al
transformărilor de pe piaţa muncii.
Cunoaşterea condiţiilor de muncă în altă ţară: în plus, pentru persoanele
dispuse să lucreze într-o altă ţară, este important de stabilit dacă acestea s-au
interesat/consideră cu sunt la curent cu condiţiile de muncă de acolo.
Disponibilitatea de a lucra pe un post inferior pregătirii: în contextul actual al
pieţei muncii, putem afla care este procentul persoanelor care sunt dispuse să
ocupe o poziţie pentru care sunt supracalificaţi.
39
Cunoaşterea riscurilor muncii ilegale în străinătate: pentru persoanele dispuse
să lucreze într-o ţară strină, care este procentul celor care sunt conştienţi de
riscurile lucrului ilegal.
Dimensiune 9: Perspective privind evoluţia pieţei muncii
Indicatorul stabilit privind evoluţia pieţei muncii în regiune este:
Domeniile de activitate şi locurile de muncă de perspectivă: În urma analizei
răspunsurilor se pot cunoaşte tendinţele spre anumite domenii de activitate şi
meserii în aşa fel încât atât strategiile şi politicile regionale, cât şi activitatea
specifică a Serviciului Public de Ocupare să poată fi adaptate necesităţilor pieţei
muncii. SPO îşi consolidează capacitatea de furnizare şi asigură creşterea calităţii
serviciilor de ocupare oferite, întărirea relaţiei dintre SPO şi clienţi, precum şi
realizarea unei corelări mai bune a ofertei cu cererea de pe piaţa muncii,
contribuind la creşterea oportunităţilor pentru un număr sporit de persoane în
demersul lor de a deveni persoane ocupate pe piaţa muncii, prin facilitarea şi
creşterea accesului la măsurile active de ocupare. De asemenea, va conduce la o mai
bună ancorare a serviciilor în mutaţiile de pe piaţa muncii şi va genera efecte
pozitive pe termen lung asupra clienţilor SPO, acţionând în mod activ.
4. Ipotezele cercetării
În afară de înregistrarea în evidenţă, cei mai mulţi dintre şomerii înregistraţi au apelat la
Serviciul Public de Ocupare pentru cursurile de formare profesională.
Majoritatea şomerilor înregistraţi sunt mulţumiţi în mare şi foarte mare măsură de
serviciile oferite de Serviciul Public de Ocupare.
Majoritatea şomerilor consideră în mare şi foarte mare măsură că un consilier îi poate
ajuta în găsirea unui loc de muncă.
Cele mai utile servicii şi măsuri suport oferite de Serviciul Public de Ocupare sunt
informaţiile despre locurile de muncă vacante.
Majoritatea şomerilor înregistraţi accesează internetul cel puţin o dată pe săptămână.
Tinerii accesează cel mai frecvent internetul.
40
Majoritatea şomerilor înregistraţi preferă în primul rând crearea platformei online prin
care să poată beneficia de servicii de informare, consiliere, mediere etc.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că cele mai utile măsuri pentru încurajarea
deschiderii unei afaceri sunt informaţiile privind legislaţia specifică şi prezentarea unui
model de plan de afaceri.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că este util un curs de formare profesională.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că principala dificultate de a participa la
cursuri de formare profesională o reprezintă lipsa informațiilor privind
posibilitățile/programele de formare profesională.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră Serviciul Public de Ocupare ca principal
furnizor de formare profesională.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră Serviciul Public de Ocupare ca fiind sursa
principală de informare cu privire la locurile de muncă vacante.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că principalele motive ale dificultăţii la
angajare sunt lipsa locurilor de muncă şi lipsa experienţei profesionale. Tinerii consideră
în primul rând lipsa experienţei profesionale ca fiind principalul motiv al dificultăţii la
angajare.
Majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că principalul criteriu la angajare sunt studiile
şi calificările.
Şomerii înregistraţi sunt mai degrabă interesaţi de un loc de muncă într-o altă localitate la
mai puţin de 50 de km distanţă de domiciliu.
41
5. Metodologia cercetării
5.1. Descrierea populaţiei, conform cerinţelor metodologice ale proiectului
O parte foarte importantă a cercetării necesită obţinerea informaţiilor primare necesare
analizei, prin sondaj, adică de la un anumit eşantion. Un eşantion se constituie dintr-un
număr de unităţi care sunt selectate din rândurile acelei populaţii care face obiectul
cercetării. Sensul de populaţie poate fi atribuit oamenilor, în general, familiilor, agenţilor
economici de un anumit tip, studenţilor etc. În cercetare, unitatea de observare este
constituită din fiecare element component, simplu său complex, al populaţiei sau
colectivităţii cercetate.
Procesul eşantionării implică o serie de activităţi specifice şi anume:
definirea populaţiei care face obiectul cercetării;
alegerea cadrului de eşantionare;
alegerea metodei de eşantionare;
stabilirea modalităţilor de selecţie a unităţilor eşantionului;
stabilirea mărimii eşantionului;
alegerea unităţilor efective ale eşantionului;
desfăşurarea activităţii de teren.
Toate aceste activităţi se află în legătură, iar deciziile care se adoptă privind realizarea lor
sunt puternic corelate între ele.
Obiectivul cercetării ştiinţifice este descoperirea unor adevăruri cu un anumit grad de
generalitate. Din punct de vedere statistic, „generalul” este reprezentat de totalitatea
valorilor care descriu o anumită caracteristică şi este numit „populaţie”. Din păcate însă,
investigarea tuturor „indivizilor” (valorilor) care compun o anumită populaţie nu este
aproape niciodată posibilă. Ca urmare, în practica cercetării ştiinţifice se supun
investigaţiei loturi mai restrânse, extrase din ansamblul colectivităţii vizate, ai căror
parametri descriptivi sunt extrapolaţi, generalizaţi, în anumite condiţii şi cu ajutorul unor
proceduri specializate, la populaţia din care fac parte.
42
Stabilirea populaţiei cercetate sau a populaţiei relevante are în vedere determinarea
ansamblului persoanelor sau organizaţiilor către care se orientează cercetarea şi asupra
cărora se vor răsfrânge rezultatele cercetării.
Populaţia are sfera cea mai largă; este denumirea pentru toţi subiecţii care prezintă
calitatea care interesează în studiu. Populaţia reprezintă totalitatea „unităţilor de
informaţie” care constituie obiectivul de interes al unei investigaţii. Prin „unităţi
individuale de informaţie” înţelegem cel mai adesea „persoane” (sau „subiecţi”,
„respondenţi”, „participanţi”). În esenţă, prin „populaţie” trebuie să înţelegem extinderea
maximă posibilă, sub aspectul volumului, a respectivei „unităţi de informaţie”. Încă de la
începutul unei cercetări ştiinţifice, se va preciza populaţia cercetării, adică domeniul de
extindere a rezultatelor şi a concluziilor ce urmează a fi trase.
Dacă am reuşi recoltarea datelor cu privire la întreaga populaţie care face obiectul
cercetării, am putea trage concluzii directe cu privire la aceasta, dar acest lucru nu este
aproape niciodată posibil şi, ca urmare, rezultatele obţinute la nivelul eşantionului sunt
utilizate pentru a face estimări, inferenţe, cu privire la rezultatele populaţiei.
Cu alte cuvinte, prin populaţie înţelegem toţi membrii unei colectivităţi specifice şi căreia îi
este caracteristică o anumită lege naturală, o anumită însuşire, particularitate (ex:
tineretul 18-25 ani, studenţii).
Definirea populaţiei a fost făcută cu mare atenţie pentru a evita fie tendinţa de a
alege o populaţie nejustificat de largă, fie tendinţa de a alege o populaţie nejustificat
de restrânsă.
Pentru cercetările adresate şomerilor înregistraţi, populaţia cercetării se poate defini
astfel: totalitatea şomerilor înregistraţi la nivelul AJOFM din cele două regiuni de
dezvoltare acoperite de proiect, axându-se pe judeţele partenere ale proiectului, având în
vedere că doar acestea vor fi beneficiare ale rezultatelor proiectului. În plus, vor fi
implicaţi şi şomerii din celelalte judeţe ale regiunii, având în vedere că este vorba despre
cercetări regionale.
43
5.2. Stabilirea eşantionului
Constituirea eşantionului presupune stabilirea unităţii de eşantionare. Unitatea de
eşantionare este reprezentată de un element distinct sau un grup de elemente distincte din
cadrul populaţiei cercetate, ce poate fi selectat pentru a forma eşantionul. Unitatea de
eşantionare poate fi o persoană, o familie, o gospodărie, o firmă sau o întreprindere, o
localitate etc.
Eşantionarea răspunde la întrebarea cum şi câţi. Comportamentele, scorurile, punctajele
obţinute obţinute prin măsurarea eşantionului sunt utilizate pentru a deduce, estima prin
inferenţa statistică scorurile sau comportamentele pe care le-am obţine dacă am testa
întreaga populaţie.
Metode de eşantionare
Literatura de specialitate prezintă două tipuri de eşantionare: eşantionare aleatoare
(probabilistică) şi eşantionare nealeatoare (empirică) sau pe bază de raţionament
(raţională). Pentru tipurile de cercetare probabilistică (aleatoare) este necesar accesul la
întreaga populaţie a cercetării, de o listă a acesteia din care să se extragă în mod aleator un
număr de subiecţi, având şanse egale de a fi ales.
Pentru aplicarea unei tehnici aleatoare trebuie să dispunem de baze de date actualizate, iar
costurile pe care le ocazionează aceste tehnici de eşantionare sunt uneori extrem de
costisitoare, în proiectul de faţă nefiind incluse ca eligibile astfel de costuri. Pe de altă
parte, aceste metode de eşantionare necesită o perioadă mai mare pentru proiectare şi
realizare, fiind mai puţin operative în comparaţie cu o tehnică raţională de eşantionare.
Din aceste motive, în practica sondajului statistic s-au dezvoltat, în funcţie de
particularităţile populaţiei statistice şi de obiectivele cercetării, o serie de metode
nealeatoare (tehnici ale alegerii raţionale).
Ţinând cont că de cele mai multe ori, aşa cum este şi cazul de faţă, întreaga populaţie de
investigat nu este cunoscută, precum şi de toate determinările care există în cadrul
proiectului de faţă, pentru cele patru tipuri de cercetări cantitative, a fost selectată o
eşantionare neprobabilistică. Totodată, pentru acest proiect nu se consideră necesară
44
folosirea unei tehnici de eşantionare probabilistică, în special având în vedere mărimea
eşantionului deja prevăzut prin specificaţiile acestuia.
Tehnicile de eşantionare nealeatoare sunt numite în literatura de specialitate şi tehnici
raţionale de eşantionare. Aceste metode vizează asigurarea reprezentativităţii
eşantionului în raport cu structura populaţiei de referinţă în raport cu o serie de
caracteristici esenţiale. Alegerea caracteristicilor este dictată de informaţiile disponibile,
precum şi implicaţiile acestora în cadrul cercetării. Reprezentativitatea eşantionului este
determinată de volumul eşantionului, dar şi de calitatea seriilor de date a caracteristicilor
folosite pentru determinarea structurii populaţiei.
De cele mai multe ori, în funcţie de necesităţile cercetării şi de ceea ce vrem să analizăm, se
combină modalităţile de eşantionare.
Pentru aceste două cercetări, a fost selectată o tehnică de eşantionare dirijată
(neprobabilistică) - tehnica de eşantionare la locul de cumpărare sau la locul de
consumare, care presupune stabilirea populaţiei studiate în funcţie de locul în care se
manifestă comportamentul analizat (de ex. locul de cumpărare a unor bunuri sau servicii:
clienţii unui centru comercial, clienţii unei anumite reţele de restaurante, vizitatorii unei
anumite agenţi turistice etc.). Selecţia subiecţilor se realizează, spre exemplu, în cazul unui
complex comercial, fie la intrările sau ieşirile din complex, fie în interiorul lui. În cazul
cercetării adresate şomerilor înregistraţi, este cea mai potrivită tehnică având în vedere că
aceştia sunt principalii clienţi ai AJOFM, frecventând sediile instituţiilor periodic şi
beneficiind de aceste servicii. Chestionarele au fost aplicate la întărea sau ieşirea în sediile
instituţiilor, urmând cele două criterii: persoanele trebuie să fie şomer înregistrat
(indemnizat sau neindemnizat) şi înscris la SPO din cele 10 judeţe ale celor două regiuni
de dezvoltare).
Mărimea eşantionului: conform specificaţiilor proiectului, cele două sondaje de opinie
adresate şomerilor înregistraţi trebuie să fie de 1.100 de respondenţi, cu precădere din
cele patru judeţe partenere, dar acoperindu-se cât mai mult din cele 10 judeţe ale celor
două regiuni de dezvoltare.
45
Astfel, în cadrul cercetării adresate şomerilor înregistraţi din regiunea Vest au fost
aplicate chestionare în toate cele şase judeţe ale regiunii: Bistriţa Năsăud, Cluj,
Maramureş, Sălaj, Bihor şi Satu Mare, pe un total de 325 de şomeri înregistraţi.
Număr chestionare aplicate
Regiune Judeţ de aplicare Şomeri
înregistraţi
Regiunea Vest
Caraş-Severin 320
Timiş 320
Arad 301
Hunedoara 30
SUBTOTAL 971
Regiunea Nord-Vest
Bistriţa Năsăud 118
Cluj 10
Maramureş 110
Sălaj 10
Bihor 57
Satu Mare 20
SUBTOTAL 325
TOTAL 1296
5.3. Stabilirea metodelor de cercetare şi elaborarea instrumentului
Cercetarea este de tip cantitativ, ceea ce permite obţinerea unor volume mari de
date din mediul social, pentru o ulterioară prelucrare şi analiză statistică.
Folosirea chestionarului în ceea ce priveşte sondajul prezintă câteva avantaje.
Chestionarul se dovedeşte una dintre cele mai frecvent utilizate tehnici, populaţia
începând să fie din ce în ce mai familiarizată cu acest tip de metodă de cercetare. Astfel,
chestionarul reprezintă o tehnică şi, corespunzător, un instrument de investigare constând
dintr-un ansamblu de întrebări scrise ordonate logic şi psihologic, care, prin administrarea
de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea
persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.
Prin intermediul chestionarului pot fi obţinute informaţii referitoare la atitudinile,
cunoştinţele, motivaţia şi interesele, dispoziţiile şi înclinaţiile persoanelor care fac parte
din populaţia cercetării.
46
Construirea instrumentului de cercetare
Respectând regulile de construire a instrumentului de cercetare, precum şi obiectivele şi
dimensiunile stabilite, a fost elaborat chestionarul pentru analiza percepţiei şomerilor
înregistraţi cu privire la serviciile AJOFM actuale şi identificarea cerinţelor şi
perspectivelor de pe piaţa muncii din regiune în vederea creşterii calităţii serviciilor şi
angajabilităţii.
Chestionarul cuprinde 32 de întrebări/cerințe.
Cele 32 de întrebări/cerințe ale chestionarului sunt ușor de utilizat întrucât, la elaborarea
acestora, au fost respectate o serie de reguli și recomandări specifice sondajelor de opinie:
Între întrebări sunt lăsate spaţii suficiente, absolut necesare pentru buna lor
recepţionare (chiar dacă în felul acesta a crescut dimensiunea chestionarului - 9
pagini).
Pentru fiecare întrebare este lăsat un spațiu suficient pentru formularea
răspunsurilor.
Întrebările sunt numerotate (de la 1 la 32). Fiecărei întrebări i s-a rezervat câte un
paragraf.
Toate întrebările au inserate (imediat după formulare) instrucţiuni sau lămuriri de
care trebuie să ţină seama respondenții în formularea răspunsurilor.
Exemplu: (un singur răspuns posibil, bifați vă rugăm o singură căsuță); (răspuns multiplu,
bifați vă rugăm una sau mai multe căsuțe); (Consilierul este persoana din cadrul AJOFM care
discută cu discută cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, analizează profilele
personale şi capacităţile specifice care ar permite integrarea pe piaţa muncii, oferă alte
informații și sprijin specializat în căutarea unui loc de muncă.).
Pentru a se asigura percepţia lor cât mai uşoară, instrucţiunile/lămuririle au fost incluse în
chestionar cu alt tip de scris decât cel folosit pentru redactarea întrebărilor şi variantelor
de răspuns.
Redactarea întrebărilor s-a făcut folosind un scris mare şi clar (Cambria 10 Bold).
47
Tipul chestionarului
1. După conținutul informațiilor, chestionarul este atât de tip factual (partea a treia a
chestionarului), întrucât se obțin date administrative, cât și de opinie (partea a patra a
chestionarului), deoarece se obțin date imposibil de observat direct.
2. După cantitatea informaţiilor obţinute, este un chestionar de tip special, cu o singură
temă, respectiv analiza percepţiei şomerilor înregistraţi cu privire la serviciile actuale ale
AJOFM şi la cerinţele de pe piaţa muncii şi identificarea serviciilor suport inovative pentru
creşterea angajabilităţii.
3. După forma întrebărilor, a stimulilor, chestionarul este atât cu întrebări închise
(precodificate), care nu permit decât alegerea răspunsurilor dinainte fixate în chestionar,
cât și cu întrebări deschise, care lasă persoanelor chestionate libertatea unei exprimări
individualizate a răspunsurilor.
Întrebări închise sunt întrebările cu numerele 1-2, 22, 24, 26, 28-30, iar întrebări deschise
sunt cele cu numerele 3-6, 23, 25, 27, 31-32.
Exemplu de întrebare închisă:
Întrebarea 12. V-ar interesa un loc de muncă în altă localitate? (un singur răspuns posibil,
bifați vă rugăm o singură căsuță)
a. da, într-o localitate aflată la mai puţin de 50 km
b. da, într-o localitate aflată la mai mult de 50 km
c. nu aş fi interesat
Exemplu de întrebare deschisă:
Întrebarea 5. Care sunt meseriile/locurile de muncă de care sunteți interesat? (vă rugăm
specificați în căsuța de mai jos)
În ceea ce privește întrebările închise, acestea sunt de 3 feluri:
dihotomice - întrebările 14, 17, 22
48
Exemplu de întrebare dihotomică:
Întrebarea 14. Dar un loc de muncă în străinătate v-ar interesa? (un singur răspuns posibil,
bifați vă rugăm o singură căsuță)
a. da
b. nu
cu răspunsuri la alegere - întrebările 1, 8-13, 15, 19-21, 24, 26, 28-30
Exemplu de întrebare cu răspunsuri la alegere:
Întrebarea 28. Care este frecvenţa cu care accesaţi internetul? (un singur răspuns posibil,
bifați vă rugăm o singură căsuță)
a. zilnic
b. cel puţin o dată pe săptămână
c. de 2-3 ori pe lună
d. cel puţin o dată pe lună
e. ocazional
f. niciodată
semantice sau cu răspunsuri ierarhizate - întrebările 2, 7, 16, 18.
Exemplu de întrebare semantică:
Întrebarea 7. În ce măsură consideraţi că un consilier vă poate ajuta în găsirea unui loc de
muncă? (un singur răspuns posibil, bifați vă rugăm o singură căsuță) Consilierul este
persoana din cadrul AJOFM care discută cu discută cu persoanele în căutarea unui loc de
muncă, analizează profilele personale şi capacităţile specifice care ar permite integrarea pe
piaţa muncii, oferă alte informații și sprijin specializat în căutarea unui loc de muncă
a. În foarte mare măsură
b. În mare măsură
c. Într-o oarecare măsură
d. În mică măsură
e. În foarte mică măsură
49
Aplicarea instrumentului de cercetare
Având în vedere specificul şi determinările proiectului, în cercetarea de faţă instrumentul
de cercetare a fost aplicat atât de operatorii de teren şi call-center, cât şi autoadministrat.
A. Chestionare autoadministrate: presupun înregistrarea răspunsurilor de către înseşi
persoanele incluse în eşantionul investigat, însă în cazul de faţă sub supravegherea
sau cu îndrumarea operatorului de interviu.
B. Chestionarele administrate de operatorii de anchetă: constituie modalitatea cel mai
des utilizată de culegere a informaţiilor în jachetele şi sondajele psihosociologice.
Folosirea operatorilor de anchetă asigură reprezentativitatea eşantionului, poate
lămuri înţelesul întrebărilor şi permite să răspundă la chestionar şi persoanele cu
un nivel de şcolarizare scăzut.
Avantajele chestionarelor telefonice sau pe mail
În cercetarea de faţă au fost aplicate chestionare direct, faţă în faţă, cât şi electronic şi
telefonic, pentru asigurarea acoperirii volumului eşantionului specificat prin proiect. La
nivel mondial, odată cu dezvoltarea telefoniei fixe, mobile şi a internetului, sondajele
telefonice sau trimise pe e-mail au început să devină o alternativă viabilă în raport cu
metodele de intervievare tradiţionale. Creşterea gradului de penetrare a serviciilor de
telefonie şi internet la nivelul organizaţiilor şi al gospodăriilor a influenţat favorabil gradul
de reprezentativitate a eşantioanelor utilizate în sondajele telefonice şi online, în privinţa
colectivităţilor studiate.
Utilizarea tot mai amplă a interviurilor telefonice şi pe e-mail se poate explica prin
avantajele specifice, faţă de metoda sondajului personal: costul mic, natura imperativă a
telefonului/e-mail-ului, rapiditatea, cooperarea, rata finală de răspuns, obţinerea de
răspunsuri la întrebările sensibile.
Cheltuielile implicate de interviurile telefonice (chiar şi interurbane) sau pe internet sunt
mai mici comparativ cu cheltuielile de deplasare în teren, în cazul interviurilor personale.
Telefonul sau internetul este o metodă eficace de captare a atenţiei respondenţilor
50
potenţiali. Adesea, la auzirea semnalului telefonului, persoanele apelate simt că nevoia de
a răspunde este mai urgentă decât cea de a finaliza activitatea pe care o desfăşoară.
Sondajul telefonic sau pe internet permite obţinerea de economii de timp, în raport cu
sondajele personale. Într-un interval de timp mai scurt, se pot efectua mai multe apeluri
telefonice. În plus, nu mai este necesară deplasarea operatorilor pe teren, pentru
contactarea respondenţilor. Un operator ce dispune de cunoştinţele şi abilităţile necesare
poate să realizeze mai multe interviuri pe oră.
Atitudinea respondenţilor este mai favorabilă faţă de interviurile telefonice sau pe e-mail
decât faţă de interviurile personale. În mod special, anumite persoane sunt reticente mai
ales faţă de sondajele personale desfăşurate la domiciliu. Totodată, gradul de cooperare a
operatorilor de interviu creşte comparativ cu interviurile personale, deoarece preferă să
apeleze telefonic un respondent, în loc să comunice cu el faţă în faţă, mai ales seara, atunci
când interviul are loc în zone mai puţin sigure.
Metodele de administrare a chestionarului (D. Colibaba, 2011) pot fi analizate comparativ
din punctul de vedere al costului administrării, al gradului de confidenţialitate acordate
respondentului, al oportunităţii de a pune întrebări ajutătoare, riscul părtinirii
operatorului sau riscul apariţiei non-răspusurilor:
51
Baza de comparaţie Poşta E-mail – Internet, Fax
Telefon Direct (personal)
Costul administrării Medii, deoarece include şi costul
returnării chestionarului
Mari, deoarece iau în considerare şi costul
echipamentelor
Destul de mari, în funcţie de numărul
de întrebări şi complexitatea răspunsurilor
Cele mai mari, deoarece iau în
considerare timpul şi cheltuielile de
călătorie ale operatorului
Confidenţialitatea acordată
respondentului
Completă, deoarece nu necesită o
semnătură
Medie, deoarece returnarea poate
conţine adresa expeditorului
Medie, deoarece există numărul format şi lista
abonaţilor
Mică, datorită contactului faţă în
faţă
Abilitatea de a pune întrebări ajutătoare
Mică, deoarece chestionarele sunt autoadministrate, deci trebuie să fie scurte şi simple
Medie, deoarece chestionarele
trebuie să fie scurte şi nu se poate
detalia
Mare, deoarece operatorul poate utiliza materiale
suplimentare (plane)
Posibilitatea ca operatorul să fie
părtinitor
Nu există, deoarece chestionarul nu este
completat în prezenţa
operatorului
Nu există, deoarece chestionarul nu este
completat în prezenţa
operatorului
Mică, deoarece pot exista inflexiuni în vocea operatorului
Mare, datorită vocii şi expresiei feţei
operatorului
Posibilitatea apariţiei non – răspunsurilor
Mare, deoarece oamenii pot fi
comozi şi nu se deplasează la oficiul
poştal
Medie, deoarece costul expedierii poate influenţa
Medie, deoarece nu există nimeni care să răspundă la apel
Mică, deoarece există posibilitatea
abordării persoanelor în locuri potrivite
52
5.4. Ancheta pilot
Ancheta pilot este o repetiţie generală, înainte de derularea anchetei propriu-zise, în care
s-au utilizat metodele, tehnicile şi instrumentele de investigaţie folosite în anchetă de bază.
Obiective principale urmărite:
prima testare a ipotezelor de lucru;
o mai bună estimare a duratei şi a aspectelor anchetei;
testarea metodelor şi, mai ales, a instrumentelor de investigaţie sub aspectul
gradului lor de adecvare la populaţia investigată şi completitudinii lor (măsurii în
care se asigură culegerea tuturor informaţiilor necesare realizării obiectivelor
investigaţiei);
sugerarea unor noi aspecte demne de a fi luate în consideraţie în ancheta propriu-
zisă.
Această etapă reprezintă o activitate recomandată anterioară cercetării propriu-zise, care
presupune verificarea faptului că problemele asupra cărora solicităm informaţii sunt reale,
că întrebările sunt formulate clar, că oamenii sunt dispuşi să răspundă la chestionare,
eventuale erori sau greşeli etc. (Ion Cauc, 2004). Astfel, ancheta pilot este o etapă a
cercetării selective prin intermediul căreia se verifica metodologia cercetării şi se aduc
îmbunătăţiri acolo unde este necesar.
Realizarea unui studiu pilot nu garantează succesul acţiunii de amploare căreia i se
precede, însă contribuie semnificativ la creşterea şanselor ca rezultatele obţinute să
răspundă în mod eficient temelor urmărite. Avantajul major oferit de implementarea unui
studiu pilot îl reprezintă faptul că oferă un feedback pertinent în ceea ce priveşte căile de
îmbunătăţire, practicile eficiente de urmat, precum şi estimarea corectă a gradului de
amploare a viitoarei acţiuni vizate.
În perioada ianuarie-februarie 2015, a fost derulată etapa de cercetare pilot, constând în
testarea instrumentelor de cercetare cantitative – respectiv chestionarul adresat şomerilor
înregistraţi, astfel încât acesta să îndeplinească rigorile ştiinţifice şi să fie într-o formă care
nu ridică probleme respondenţilor.
53
Au fost respectate următoarele criterii:
Au fost aplicate atât de către operatorii de teren, cât şi de operatorii de callcenter
din proiect la nivelul celor patru judeţe din care provin AJOFM-urile partenere ale
proiectului: Timiş, Arad, Bistriţa şi Caraş-Severin.
Au fost aplicate pe un total de 125 de subiecţi, pe categoriile de public pe care s-au
realizat sondajele de opinie propriu-zise, inclusiv şomeri înregistraţi.
Operatorii de teren au respectat instructajului standardizat special creat pentru
activitatea de cercetare a proiectului.
La finalul derulării cercetării pilot, au fost analizate şi centralizate, la nivelul celor patru
judeţe, observaţiile şi feedback-ul obţinut în urma aplicării chestionarelor, pe baza
reacţiilor „din teren”, realizându-se atât un raport de teren, cât şi un raport de callcenter.
Relativ la aceste observaţii, a fost modificate/adaptat şi definitivat instrumentul de
cercetare.
Cercetare cantitativă adresată şomerilor înregistraţi:
itemii au fost clari şi nu au fost întâmpinate dificultăţi în obţinerea răspunsurilor,
întrebările au o formulare accesibilă, sunt într-o ordine coerentă;
respondenţii tind să solicite informaţii suplimentare cu privire la unii termeni, cum
ar fi self-service, job shadow; la itemul 31, şomerii au solicitat sprijinul operatorilor
pentru a înţelege mai bine care pot fi măsuri inovatoare;
însă, respondenţii au fost, în general, familiarizaţi cu aspectele prevăzute în itemi;
la itemul 12 subiecţii s-au arătat interesaţi de distanţa faţă de locul de muncă şi
mijloacele de transport, aspect care nu reiese clar din întrebare: opţiunea
răspunsului poate diferi dacă este vorba despre o localitate la mai mult sau mai
puţin de 50 de km;
la itemul 21, punctul f, se recomandă să fie trecut la sfârşit sau punctele f şi k să fie
doar o singură formulare;
la itemul 23, se va corecta Dacă 22=a, nu 1, atunci 23;
54
la itemul 27, se corectează la întrebarea 26, nu 23;
la itemul 26, se va corecta Dacă 22=a, nu 1, atunci 26;
itemii 26 şi 27 se recomandă să fie după itemul 23, ar fi mai uşor de urmărit.
Durata aplicării chestionarelor: în urma derulării anchetei pilot, a fost calculat timpul
mediu necesar aplicării chestionarului adresat şomerilor înregistraţi – 20 de minute.
Concluzii şi recomandări
activitatea de intervievare s-a dovedit utilă şi necesară în rândul respondenţilor.
Aceştia au fost deschişi şi consideră util acest gen de activitate. Nu s-au semnalat
probleme, obiecţiuni.
s-a constatat faptul că aplicarea instrumentelor necesită un timp mare de aplicare,
ceea ce presupune o disponibilitate mare din partea respondenţilor în a parcurge în
mod complet chestionarele şi de a formula răspunsuri la întrebările deschise. În
plus, numărul destul de mare de întrebări şi filtrele aplicate necesită o atenţie
sporită din partea operatorilor în aplicarea acestora;
operatorii trebuie să fie bine familiarizaţi cu înţelesul itemilor, trebuie să cunoască
fiecare termen specific;
ca urmare a derulării anchetei pilot, s-a confirmat necesarul de suport identificat şi
discutat la nivelul parteneriatului proiectului în aplicarea instrumentelor de
cercetare, prin facilitarea accesului către categoriile de respondenţi şi
intermedierea relaţiei cu aceştia de către reprezentanţii AJOFM, respectând
criteriile de selecţie a respondenţilor.
5.5. Instructajul standardizat
A fost creat şi aplicat un instructaj standardizat adresat operatorilor de chestionar, care a
avut ca sferă de aplicabilitate cercetările cantitative (sondajele de opinie). În urma
definitivării formelor finale ale chestionarelor, ţinând cont de rezultatele obţinute în urma
derulării anchetei pilot, acest document a stat la baza aplicării instrumentelor de cercetare
de către operatori, care şi-au însuşit regulile de aplicare anterior lucrului de teren: cinci
55
operatori callcenter, opt operatori de teren şi patru experţi derulare activităţi directe cu
grupuri vulnerabile şi cu mediul economic.
Acesta a inclus regulile de aplicare a chestionarelor: reguli generale, discursul de început,
Completarea itemilor chestionarului (date de identificare, itemii chestionarului), discursul
de final, reguli de conduită, principii generale ale comunicării în aplicarea chestionarelor,
situații problamatice în procesul de aplicare al chestionarului.
5.6. Procedură de lucru pentru arhivarea şi înregistrarea datelor
A fost creată şi respectată o procedură de lucru pentru arhivarea şi înregistrarea datelor
furnizate în cadrul activităţii de cercetare, pentru stabilirea unui set unitar de reguli şi
proceduri pentru arhivarea fizică şi electronică a datelor culese prin derularea activităţii
de cercetare şi a documentelor realizate.
În conformitate cu acest document, arhivarea datelor culese în cadrul activităţii de
cercetare s-a derulat în trei etape de bază: arhivarea chestionarelor pe suport de hârtie,
scanarea chestionarelor în format electronic şi introducerea datelor în baza de date.
6. Centralizarea şi interpretarea rezultatelor
Vezi Anexa.
7. Verificarea ipotezelor
Prima ipoteză se verifică pentru regiunea Nord-Vest, adică în afară de înregistrarea în
evidenţă, 64% dintre şomerii înregistraţi au apelat la Serviciul Public de Ocupare pentru
cursurile de formare profesională.
Ipoteza a doua este validă pentru ambele regiuni: majoritatea şomerilor înregistraţi (76%
pentru ambele regiuni) sunt mulţumiţi în mare şi foarte mare măsură de serviciile oferite
de Serviciul Public de Ocupare. Media tuturor răspunsurilor, pe o scară de la 1 la 5, este în
jurul valorii de 4, ceea ce plasează răspunsurile la gradul “în mare măsură”.
56
De asemenea, cea de-a treia ipoteză este validă: majoritatea şomerilor din ambele regiuni
consideră în mare şi foarte mare măsură că un consilier îi poate ajuta în găsirea unui loc de
muncă. Media răspunsurilor pe o scară de la 1 la 5, este de 3,5, ceea ce plasează
răspunsurile între “într-o oarecare mare măsură” şi “în mare măsură”.
Şi ipoteza a patra se verifică în ambele regiuni: pentru şomeri cele mai utile servicii şi
măsuri suport oferite de AJOFM sunt considerate a fi informaţiile despre locurile de muncă
vacante, atât din România, cât şi din străinătate (45% în regiunea Nord-Vest şi 49% în
regiunea Vest).
Ipoteza a cincea este validă: majoritatea şomerilor înregistraţi (70% din şomerii din
regiunea Nord-Vest şi 64% din Vest) accesează internetul cel puţin o dată pe săptămână. În
ambele regiuni, şomerii tineri între 16 şi 24 de ani folosesc cel mai frecvent internetul,
aproximativ 80% zilnic şi 6-8% cel puţin o dată pe săptămână.
Ipoteza a şasea este corectă, adică cei mai mulţi dintre şomeri din ambele regiuni se
declară interesaţi în primul rând de de crearea platformei online prin care să poată
beneficia de servicii de informare, consiliere, mediere etc. (43%).
În ambele regiuni, se verifică ipoteza a şaptea, ceea ce arată că cei mai mulţi şomeri
consideră că cele mai utile măsuri sunt informaţii privind legislaţia specifică (58% în
regiunea Nord-Vest şi 51% în regiunea Vest). Pe locurile doi şi trei, şomerii plasează
modelul de plan de afaceri şi informaţiile privind legislaţia specifică (40-47%).
Ipoteza a opta este corectă: 82% din şomerii din regiunea Nord-Vest şi 68% din regiunea
Vest consideră că este util un curs de formare profesională pentru îmbunătăţirea
competenţelor sau dobândirea unor competenţe noi.
Cea de-a noua ipoteză nu se verifică, însă: pentru şomerii înregistraţi din ambele regiuni
principala dificultate de a participa la cursuri de formare profesională nu o reprezintă lipsa
informațiilor privind posibilitățile/programele de formare profesională, ci lipsa resurselor
financiare pentru a participa la un curs de formare profesională. Însă, lipsa informațiilor se
plasează pe locul următor.
57
În ambele regiuni se confimă şi cea de-a 10-a ipoteză: majoritatea şomerilor înregistraţi
consideră Serviciul Public de Ocupare ca principal furnizor de formare profesională.
În ceea ce priveşte ipoteza 11, aceasta se verifică pentru regiunea Vest: majoritatea
şomerilor înregistraţi consideră Serviciul Public de Ocupare ca fiind sursa principală de
informare cu privire la locurile de muncă vacante, însă în Nord-Vest AJOFM se plasează pe
locul al doilea.
Ipoteza 12 este validă în regiunea Nord-Vest: majoritatea şomerilor înregistraţi consideră
că principalele motive ale dificultăţii la angajare sunt lipsa locurilor de muncă (39%) şi
lipsa experienţei profesionale (35%). Cele două criterii se plasează pe locurile doi şi trei în
Vest: lipsa locurilor de muncă (40%) şi lipsa experienţei profesionale (26%). Tinerii
consideră în primul rând lipsa experienţei profesionale ca fiind principalul motiv al
dificultăţii la angajare (83% în Nord-Vest şi 74% în Vest),
Nu se verifică ipoteza 13: majoritatea şomerilor înregistraţi consideră că principalul
criteriu la angajare este experienţa în muncă, studiile şi calificările fiind pe locul doi.
Ipoteza 14 este corectă: şomerii înregistraţi sunt mai degrabă interesaţi de un loc de
muncă într-o altă localitate la mai puţin de 50 de km distanţă de domiciliu.
58
Bibliografie
Septimiu Chelcea (2004). Iniţiere în cercetarea sociologică. Bucureşti. Editura Comunicare.ro.
D. Colibaba (2011). Net-Chestionarul – instrument valoros în cercetarea pieţei. Revista
Informatică Economică nr. 3 (19)/2001.
Ion Cauc, Beatrice Manu, Daniela Pârlea, Laura Goran (2004). Metodologia cercetării
sociologice – metode şi tehnici de cercetare – Ediţia a II-a. Bucureşti: Editura Fundaţiei
României de mâine
http://www.ellipse-marketing.ro/studiu-pilot.html
http://leap.ro/
http://www.anosr.ro/profesional/angajabilitate/
http://noi.fgbweb.eu/flexicovery-wiki/node/42
http://www.business24.ro/locuri-de-munca/resurse-umane/ce-sunt-aptitudinile-de-
angajabilitate-1457095
file:///C:/Users/Uşer/Downloads/rezumat_phd_pavelea_romană.pdf
http://www.crips.ro/doc/bexcelnet.pdf
Balanța Forței de Muncă (BFM)
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest
http://www.adrvest.ro/index.php?page=domain&did=48
http://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea%20Vest%20Demografie%20si%20resurse%2
0umane%20versiunea%202014.pdf).
Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, 2014-2020
59
Legea nr. 76/2002, privind bugetul asigurărilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de
munca;
DATE DEMOGRAFICE
Gen
Mediul de reşedinţă
gen
Frecvenţă ProcentValid feminin 211 65
masculin 114 35
Total 325 100,065%
35%feminin
masculin
42%
58%
rural
urban
mediu
Frecvenţă ProcentValid rural 135 42
urban 190 58
Total 325 100,0
Vârstă
0 10 20 30
1954
1957
1959
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
18%
42%
31%
6%
3%
16-24 ani
25-39 ani
40-54 ani
55-69 ani
NR
27%
38%
32%
3%primar, gimnazial și profesional
liceal și policeal
universitar
NR
Nivel de studii
studii
Frecvenţă ProcentValid primar, gimnazial
și profesional 87 27
liceal și policeal 123 38
universitar 106 32
NR 9 3
Total 325 100,0
DATE DEMOGRAFICE
Statutul
69%
24%
7% șomer indemnizat
șomer neindemnizat
Majoritatea respondenţilor sunt şomeri indemnizaţi – 69%.Din aceştia, aproape jumătate sunt indemnizaţi cu 3-6 luni. Dintre şomerii neindemnizaţi, majoritatea au indicat aceeaşi perioadă – 3-6 luni.
şomer indemnizat
18%
38%10%3%
31%
mai puţin 3 luni
între 3 şi 6 luni
între 6 şi 9 luni
între 9 şi 12 luni
peste 12 luni
19%
48%
17%
13%
3%
mai puţin 3 luni
între 3 şi 6 luni
între 6 şi 9 luni
între 9 şi 12 luni
peste 12 luni
şomer neindemnizat
DATE DEMOGRAFICE
26%
6%
15%22%
26%
5%fără vechime/experienţă înmuncă1 an
1-5 ani
5-10 ani
peste 15 ani
NR
Vechimea/experiența în muncă avută la data înregistrării la AJOFM
Q1. De care dintre serviciile oferite de Serviciul Public de Ocupare (SPO) reprezentat de Agenția Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de muncă (AJOFM) aţi beneficiat/beneficiaţi în prezent?
Aşa cum era firesc, cele mai frecvente servicii de care au beneficiat sau beneficiază respondenţii sunt înregistrarea în evidenţă (72%), cursurile de formare profesională (64%) şi informare privind drepturile și obligațiile șomerilor (50%).
Pe ultimele locuri, se află internshipul, serviciile de preconcediere şi alte servicii – mai puţin de 1%.
233
208
162
116
85
8 8 7 5 3 3 3 2 20
50
100
150
200
250
Q2. În ce măsură sunteţi mulţumit/ă de serviciile oferite de AJOFM?
76% din respondenţi sunt mulţumiţi în foarte mare (37%) şi în mare măsură (39%) de serviciile oferite de AJOFM.
De asemenea, media tuturor răspunsurilor este de 4, ceea ce plasează răspunsurile la gradul “în mare măsură”.
37%
39%
19%
2%1% 2%
În foarte mare măsură
În mare măsură
Într-o oarecare măsură
În mică măsură
În foarte mică măsură
NR
Compartiv pe judeţe, media răspunsurilor indică judeţele Sălaj (4,5) şi Satu Mare (4,4) ca fiind pe primele locuri ca grad de satisfacţie faţă de serviciile oferite de AJOFM, Bihor şi Cluj fiind pe ultimele locuri. În Sălaj, jumătate din răspunsuri sunt “în mare măsură” şi jumătate “în foarte mare măsură”. Însă diferenţele faţă de celelalte judeţe nu sunt semnificative, toate fiind peste media de 3,7.
Dintre toate judeţele, Cluj are cel mai mare procetaj de răspunsuri “în mică măsură”, însă tot în Cluj regăsim şi cel mai mare procentaj de “în mare măsură”, astfel că relevantă este media care situează judeţul în jurul răspunsului de “în mare măsură”.
6%
32%
32%
10%
45%
50%
50%
44%
41%
70%
30%
50%
40%
16%
26%
17%
10%
20%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Bihor
Bistrita Nasaud
Cluj
Maramures
Salaj
Satu Mare
NR
În foarte mare măsură
În mare măsură
Într-o oarecare măsură
În mică măsură
În foarte mică măsură
Q3. Motivaţi, vă rugăm, varianta de răspuns aleasă la întrebarea 2.
Cei mai mulţi dintre respondenţii care au oferit argumente pentru gradul de satisfacţie faţă de serviciile oferite de AJOFM apreciază faptul că instituţia le-a oferit posibilitatea participării la cursuri de formare profesională (58 de răspunsuri). În aceste răspunsuri se face referire şi la alte detalii, însă acest serviciu este în prim-plan:•Posibilitatea învăţării unei noi meserii;•Sunt mulţumită deoarece îmi dă ocazia de a urma o meserie;•Indemnizaţia este foarte mică, dar compensează cu calificările şi formările profesionale;•Mă bucur că ni se oferă şansa să ne calificăm şi să facem diverse cursuri;•Sunt mulţumită de cursurile care se oferă, de personalul calificat, de ajutorul pe care ni-l oferă;•Sunt mulţumită de serviciile oferite de AJOFM deoarece am beneficiat de cursuri şi instruire;•Mi-a oferit posibilitatea de formare profesională şi în alt domeniu;•Mi s-a oferit şansa să urmez un curs de recalificare fără costuri;•Sunt mulţumit deoarece am posibilitatea de a mă perfecţiona într-un anumit coaforului;•O bună informare cu privire la locurile de muncă vacante, dar şi la cursurile de formare profesională;•Sunt mulţumit de AJOFM fiindcă mi s a oferit şansa să particip la cursul de calificare;•Pentru că învăţ ceva;•Datorită acestei instituţii am făcut un curs de calificare;•Sunt mulţumită de serviciile oferite deoarece mă ajută în viitorul meu profesional;•Promptitudine, informaţii privind piaţa muncii, organizarea de cursuri de calificare la nivel local.
3
58
24
12
52
0 10 20 30 40 50 60 70
Altele
Cursuri de formare gratuite
Informare corespunzătoare/experienţă plăcută
Ofertă locuri de muncă
Seriozitate/Promptitudine/Profesionalism
Q3. Motivaţi, vă rugăm, varianta de răspuns aleasă la întrebarea 2.
Pe de altă parte, şomerii pun accentul pe aptitudinile şi serviciile oferite de personalul Serviciului Public de Ocupare, formulând afirmaţiicare fac trimitere la seriozitatea, profesionalismul, operativitatea, amabilitatea şi promtitunirea cu care au primit informaţiile şi suportul necesar, atât în ceea ce priveşte relaţionarea şi informarea, cât şi serviciile de mediere:•Am întâmpinat puţine obstacole în depunerea dosarului, pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj, dar împreună cu personalul AJOFM le-am rezolvat în timp util;•Am primit răspunsurile la fiecare întrebare sau problemă de care m-am lovit;•Indemnizaţia soseşte la timp, doamnele sunt foarte amabile, posibilitatea efectuării unui curs pe perioada şomajului;•Am cunoscut oameni foarte implicaţi în ceea ce fac, începând de la înscriere, până la predarea cursului care se face cu mare profesionalism;•Ne este oferită multă atenţie, informaţii utile şi precise;•Personal profesionist, bine informat;•Am fost informată şi consiliată ori de câte ori am cerut;•Profesionalism, informaţii suficiente;•Seriozitatea şi experienţa personalului;•Am avut nevoie urgent de o adeverinţă şi mi s-a eliberat pe loc fără să mă pună pe drumuri;•Operativitate la înregistrare în evidenţă, informare privind drepturile şi obligaţiile şomerului, îndrumare către bursa locurilor de muncă.
Oarecum pe aceeaşi linie, şomerii care s-au declarat satisfăcuţi de Serviciul Public de Ocupare (în mare şi foarte mare măsură) fac trimitere şi la calitatea şi cantitatea informaţiilor primite pe diferite direcţii, care i-au ajutat în drumul profesional şi la facptul că relaţionarea cu AJOFM a reprezentat o experienţă plăcută:•Deschide uşi pentru persoanele care nu au un loc de muncă;•Mă ajuta în unele domenii;•Acordă o şansă sau mai mult dacă sunt persoana interesate;•Mediere şi abordare între şomeri şi angajatori;•A fost o experienţă plăcută;•Am acumulat cunoştinţe noi;•Modul de abordare;•Primire informaţii utile;•Sprijinirea activităţii şi formării şomerilor;•Sprijin necondiţionat;•Bună informare;•Am fost consiliată corect;•S-au furnizat destul de multe informaţii
Şomerii fac trimitere şi la postarea de locuri de muncă vanacte:•Ajută oamenii în găsirea unui loc de muncă;•Avem posibilitatea de a găsi un loc de muncă mult mai uşor;•Ne oferă şansa unui loc de muncă;•Este foarte bine că înveţi anumite meserii indiferent de vârstă.
Q3. Motivaţi, vă rugăm, varianta de răspuns aleasă la întrebarea 2.
În ceea ce priveşte argumentele negative, care sunt în număr mai redus, acestea se referă la anumite situaţii în care şomerii au beneficiat de o informare incompletă din partea SPO şi la birocraţia care uneori îngreunează procesul: •AJOFM-ul nu informează şomerii despre posibilitatea găsirii unui loc de muncă, nu oferă şomerilor consultanţăprivind începerea unui loc de muncă;•Actualizarea şi verificare listelor cu posturi vacanţe ar trebui făcută mai des;•După părerea mea lipsesc anumite informaţii care ar trebui făcute cunoscute de către toată lumea;•Nu ar strica mai multă informare a cetăţenilor despre aceste servicii;•Îmbunătăţirea comunicării cu şomerii;•Comportament neadecvat al consilierului;•Nu se ocupă eficient de tinerii şomeri;•La anumite ghişee nu am primit informaţii complete, comunicare greoaie;•Prea multă birocraţie;•Modul de organizare şi informaţiile primite au fost satisfăcătoare, însă aşteptare pentru un răspuns în ce priveşte începerea unui curs a fost destul de lungă;•Timpul petrecut la înregistrare prea mare;•Timpul pierdut la rând pentru viza.
În câteva cazuri a fost invocat faptul că ar trebui oferite şomerilor mai multe anunţuri de locuri de muncă şi cursuri de formare profesională.
13
6
5
2
4
0 2 4 6 8 10 12 14
Informare incompletă
Mai multe cursuri de formare/locuri de muncă
Prea multă birocraţie
Valoare mică a ajutorului de şomaj
Altele
Q4. Care sunt propunerile dvs. de îmbunătățire a serviciilor AJOFM?
Principalele propuneri de îmbunătăţire a serviciilor oferite de SPO sunt cele legate de relaţia cu şomerii şi procesul de comunicare şi informare a acestora:•Modul de abordare;•Mai multă comunicare;•O mai bună colaborare intre instituţiile statului;•Mai multe programe de informare şi consiliere;•O centralizare mai bună a datelor pentru a plasa pe piaţa muncii fiecare persoană în funcţie de domeniul
de activitate;•De foarte multe ori la biroul de informaţii unde se depun dosarele este aglomeraţie;•Să îmbunătăţească sistemul de lucru şi să mărească salariul oamenilor;•Timpul să fie mai scurt;•Consider că lumea ar trebui informată mai mult despre serviciile AJOFM;•Eliminarea birocraţiei;•Comportament profesional orientat spre clienţi;•Mai multă informare pentru cursurile de formare;•Mai multă răbdare şi amabilitate al personalului;•Informatizarea serviciilor, corespondenţă online;•Explicare completă întrebărilor adresate;•Sistemul informativ să fie mai bine pus la punct (internet).
6
11
13
6
21
11
0 5 10 15 20 25
Cerinţe legate de cursuri de formare profesională
Mai multe locuri de muncă/cursuri de formare
Măsuri noi/inovatoare
Oferirea posibilității unor stagii de practică
Procesul de comunicare/informare/centralizare adatelor
Altele
Q4. Care sunt propunerile dvs. de îmbunătățire a serviciilor AJOFM?
Trebuie menţionate sgestiile privind introducerea unor măsuri sau intrumente noi, menite să fluidizeze suportul oferi de persoanalul SPO, care, deşi în unele cazuri nu sunt detaliate, este totuşi simţintă nevoia identificării şi implementării acestora:•Măsuri noi inovatoare pentru şomeri;•Consider că măsurile inovatoare pentru şomeri ar fi o îmbunătăţire necesară, fiindcă o dată cu ele lucrurile
în această societate ar merge mai bine;
•Abordare şi măsuri noi;•Măsuri noi inovatoare pentru şomerii care doresc o calificare în alt domeniu;•O informare mai eficientă în mediul online cu privire la ofertele disponibile;•Să fie implicați, inovatori, creativi; •Locurile de muncă vacante să se trimită prin e-mail persoanelor care sunt înregistrate ca şi şomer.
Este evident menţionată şi necesitatea punerii la dispoziţie a mai multe locuri de muncă, deşi acest aspect nu constituie în mod direct responsabilitatea AJOFM.
De asemenea, există câteva propuneri privind facilitarea obţinerii din partea angajatorilor a posibilităţii implementării unor stagii de practică în companii:•Implementarea stagiilor în diverse firme,pe perioada stagiului, cu posibilitate ulterioara de angajare;•După terminarea cursului să avem posibilitatea de a face practică câteva luni pentru a ne obişnui, deoarece majoritatea cer recomandări•Firmele care au locuri de muncă disponibile,prezentate la AJOFM,ar trebui să organizeze interviuri cu şomerii specializaţi pentru acele locuri de muncă,după terminarea unor cursuri de recalificare şomerilor să li se ofere ocazia să facă şi practică la anumite firme ale AJOFM;•Aş dori foarte mult să se pună mare preţ pe practică în acest domeniu ca să învăţăm până la terminarea cursului ceva;•Aplicarea adecvată a strategiilor pentru fiecare tip de client.
Alte propuneri sunt cele exemplificate mai jos, o parte dintre ele neputând fi considerate pertinente:•Şomerii sunt puşi în dificultate chiar dacă beneficiază de cursuri gratuite,deoarece nu pot acoperi costurile cu transportul;•Ajutor de şomaj pe termen mai lung;•Să ofere o masă pe parcursul cursului;•Mai multă implicare din partea angajatorilor•Consiliere profesională, consultanţă pentru începerea unei afaceri
Q5. Care sunt meseriile/locurile de muncă de care sunteți interesat?
Principalele preferinţe pentru meserii/locuri de muncă sunt cele în doemeniul economic -economist/contabil - şi cele în domeniul înfrumuseţării - cosmetician, coafor/frizer. Pe următoarele locurie se află lucrărorul în construcţii şi finisorul.
Căutate sunt şi posturile de secretar sau asistent manager, agent comercial, inspector de resurse umane, instalator, posturi în domeniul IT sau operator computer, tâmplar sau dulgher.
78
10
18
28
34
4
18
11
8
14
16
13
7
19
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
altele
agent comercial
coafor/frizer
cosmetician
economist/contabil
electrician/electronist
finisor
inspector resurse umane
instalator
IT/operator calculator
lucrător în construcții
secretar/asistent manager
tâmplar/dulgher
tehnician maseur
Q6. Care credeți că sunt domeniile de activitate şi locurile de muncă/meseriile care se cer/sunt de perspectivă pe piața muncii?
Principalele domenii de activitate de perspectivă sunt IT, comerţ şiînfrumuseţare corporală (cosmetică, coafor, manichiură etc.). Apoi, şomerii consideră că de viitor sunt şi domeniul medical, prestările de servicii, cel economic/contabil şibancar şi domeniul construcţiilor.
47
21
29
18
13
50
1916
11
0
10
20
30
40
50
60
12
4
6
13
20
7
37
0 10 20 30 40
agent comercial
coafor/frizer
cosmetician
economist/contabil
IT
lucrător în construcții
altele
În aceeaşi linie, principala meserie considerată de prespectivă este în domeniul IT, urmată de cea de economist/contabil şi agent comercial. Şomerii mai consideră de viitor şi postul de lucrător în construcţii, cosmetician şi coafor/frizer.
Q7. În ce măsură consideraţi că un consilier vă poate ajuta în găsirea unui loc de muncă?
Mai mult de jumătate din respondenţi consideră că un consilier îi poate ajuta în găsirea unui loc de muncă: 20% în foarte mare măsură şi 33% în mare măsură.
Media tuturor răspunsurilor este de 3,5, ceea ce plasează răspunsurile între “într-o oarecare mare măsură” şi “în mare măsură”.Doar 8 procente consideră că un consilier nu poate fi util în acest proces.
20%
33%
34%
5%
3%
5% În foarte mare măsură
În mare măsură
Într-o oarecare măsură
În mică măsură
În foarte mică măsură
NR
În special şomerii cu nivel primar, gimnazial şi profesional consideră util consilierul (în foarte mare şi mare măsură – 70%), comparativ cu cei care au terminat liceul sau postlicealul (52%) şi universitatea (43%).
30%
24%
7%
40%
28%
36%
22%
37%
41%
6%
8%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
primar, gimnazial şi profesional
liceal şi postliceal
universitar
În foarte mare măsură
În mare măsură
Într-o oarecare măsură
În mică măsură
În foarte mică măsură
NR
Q8. Ce modalităţi/surse utilizaţi/ați utilizat, cu preponderență, în căutarea unui loc de muncă?
111
57
155
169
187
5
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
presa scrisă
firme private de recrutare
site-uri cu locuri de muncă vacante
AJOFM
prieteni, cunoştinţe, familie
altele
Sursa principală de informare cu privire la locurile de muncă vacante este cea informală, pe bază de recomandări din partea cunoscuţilor. AJOFM-ul reprezintă a doua sursă de informare când vine vorba de căutarea unui loc de muncă – 52% dintre sespondenţi au indicat această valoare.
Pe ultimul loc, se află firmele private de recrutare, care sunt preferate de 18% din respondenţi.
25%32%
39%
50%
15% 18% 18% 20%
41%
55%
44%40%
53%
45%
57%
70%
56% 55%
65%
50%
0
10
20
30
40
50
60
70
80
16-24 ani 25-39 ani 40-54 ani 55-69 ani
presa scrisă
firme private derecrutaresite-uri cu locuri demuncă vacanteAJOFM
prieteni, cunoştinţe,familiealtele
La serviciile AJOFM în găsirea unui loc de muncă apelează în principal cei de peste 55de anişi cel mai puţin cei cu vârsta între 25 şi 39 de ani.Cea mai puţin preferată sursă este cea formată din firme private de recrutare în rândul tuturor categoriilor de vârstă. Site-urile cu locuri de muncă sunt preferate în proporţii asemănătoare de toate categoriile (între 40% şi 55%).
Q9. Concret, ce demersuri aţi făcut pentru găsirea unui loc de muncă?
163
142
111
104
92
24
17
10
5
3
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
am apelat la prieteni, rude, cunoștințe
m-am înscris la AJOFM
am depus cereri de angajare la firme, instituții etc.
am participat la interviuri/concursuri
am urmat un curs de formare profesională
am apelat la firme private de recrutare
nu am realizat nici un demers
am dat anunțuri în ziare
altele
am apelat la organizații private (asociații, ONG-uri) …
În aceeaşi linie cu răspunsurile la întrebarea anterioară, principalele demersuri întreprinse pentru găsirea unui loc de muncă sunt cele informare, prin recomandări din partea cunoscuţilor (50%) şi prin intermediul AJOFM (44%). Însă, la mică distanţă se regăseşte aplicarea directă pentru joburi prin depunerea de CV-uri şi cereri de angajare şi urmarea cursurilor de formare.
Pe ultimele locuri, se află organizaţiile private (sub 1%), anunţurile în presă (3%) şi firmele de recrutare (7%).
Doar 5% din respondenţi declară că nu au întreprins niciun demers pentru a-şi găsi un loc de muncă.
Q10. Care considerați ca au fost motivele respingerii după interviu?
20%
18%
17%11%
5%2%
27%
nu am corespuns cerințelor postului
nu am avut experiența în muncă cerută
nu am avut calificarea cerută
altele
ceilalți candidați au fost mai buni
nu m-am descurcat bine la interviu
nu am făcut față la proba practică
NR
Principalul motiv de respingere este considerat de respondeţi ca fiindfaptul că nu au corespuns cu cerinţe postului (20%), urmat de lipsa experienţei în muncă pentru postul de muncă vizat (18%) şi lipsa calificării solicitate (17%).
Este interesant de remarcat faptul că 27% din respondenţi nu au oferit un răspuns la această întrebare, rata de nonrăspunsuri putând fi interpretată fie ca imposibilitatea formulării sau identificării unui motiv al respingerii, fie indisponiblitatea respondenţilor de a oferi un răspuns la această întrebare, din motive personale, care ţin mai degrabă de latura emoţională.
În primul caz, acest lucru poate însemna că mulţi dintre şomerii care îşi caută un loc de muncă şi participă la interviuri nu cunosc cauza pentru care nu pot obţine un job fie pentru ca angajatorii nu oferă aceste informaţii, fie pentru că persoanele însele nu sunt conştiente de propriile limitări sau lacune, fie pentru că nu pot fi identificate motive reale ale eşecului la angajare, motivele ţinând mai degrabă de latura subiectivă a angajatorului.
26%
29%
33%
25%
0
5
10
15
20
25
30
35
fără
vec
him
e/ex
per
ien
ţă în
mu
ncă
1 a
n
1-5
an
i
5-1
0 a
ni
pes
te 1
5 an
i
nu am corespuns cerințelor postului
nu am făcut față la proba practică
nu m-am descurcat bine lainterviu
nu am avut experiența în muncă cerută
nu am avut calificarea cerută
ceilalți candidați au fost mai buni
altele
NR
Aşa cum era de aşteptat, cei cu puţină experienţă în muncă au invocat acest aspect ca motiv pentru respingerea după interviu. Cei cu o experienţă mare consideră că nu au obţinut postul vizat din cauza faptului că nu au corespuns cerinţelor acestuia, ia cei cu o exprienţă de 1-5 ani consideră că motivul respinderii a fost faptul că nu au avut calificarea necesară.
Q11. Care din criteriile de mai jos credeţi că sunt avute în vedere, cu prioritate, la angajarea unei persoane?
Raportat la preferinţele şi opiniile respondenţilor, poate fi realizat un clasament al criteriilor avute în vedere de către angajatori în procesul de recrutare. Pentru stabilirea acestui clasament din punct de vedere statistic, au fost calculate mediile pentru fiecare răspuns în parte, apoi aranjate în ordine. În acelaşi timp, au fost comparate predominanţele răspunsurilor pentru fiecare criteriu în parte.
criteriile vizate de companii la angajare
medie poziţieexperienţa în muncă 1,79 1studiile/calificările 2,49 2vârsta 3,12 3competenţe profesionale/abilităţi practice 3,52 4competenţe-cheie 4,43 5altele 5,68 6
Astfel, pe primul loc se situează experienţa în muncă, plasată pe această poziţie de 61% din respondenţi. Studiile/calificările se află pe locl doi (46%), iar vârsta pe locul trei (38%).
Pe locul patru se poziţionează competenţele profesionale/abilităţi practice , pe cinci competenţele-cheie, iar pe ultimul loc alte criterii.
61%
46%
38%
51%
61%
85%
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0
experienţa în muncă
vârsta
studiile/calificările
competenţele profesionale/abilităţile practice
competenţele-cheie
altele
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
Q12. V-ar interesa un loc de muncă în altă localitate?
48% din respondenţi se declară interesaţi de un loc de muncă într-o altă localitate, însă mai degrabă într-o localitate la mai puţin de 50 de km distanţă (36%).
Astfel, doar 12% din respondenţi sunt dispuşi să lucreze la peste 50 km.
39% din şomeri declară că nu i-ar interesa un loc de muncă în altă localitate.
36%
12%
39%
13%da, într-o localitate aflatăla mai puţin de 50 km
da, într-o localitate aflatăla mai mult de 50 km
nu aş fi interesat
NR
35%
42%
40%
34%
30%
20%
5%
28%
10%
44%
53%
36%
21%
60%
70%
70%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Bihor
Bistrita Nasaud
Cluj
Maramures
Salaj
Satu Mare
da, într-o localitateaflată la mai puţin de50 km
da, într-o localitateaflată la mai mult de50 km
nu aş fi interesat
Comparativ pe judeţe, şomerii din Maramureş (62%) şi Bistriţa-Năsăud (47%) sunt cel mai interesaţide un loc de muncă într-o altă localitate. Poate fi remarcat că în judeţul Maramureş există cel mai mare interes pentru un loc de muncă la o localitate aflată la o distanţă mai mare de 50 km.
Cel mai puţin interesaţi de acest aspet sunt şomerii din Satu Mare şi Sălaj (30%).
47%
38%
28%
35%
12%
12%
14%
5%
37%
39%
43%
20%
3%
10%
16%
40%
0 10 20 30 40 50
16-24 ani
25-39 ani
40-54 ani
55-69 ani
NR
nu aş fi interesat
da, într-o localitate aflatăla mai mult de 50 km
da, într-o localitate aflatăla mai puţin de 50 km
Disponibilitatea pentru un loc de muncă în afara localităţii la mai mai mult de 50 km este asemănătoare pentru toate categoriile de vârstă. Cel mai puţin interesaţi de un loc de muncă la mai puţin de 50 km sunt cei cu vârta 40-54 ani, iar cei mai interesaţi sunt cei între 16 şi 24 de ani.
Q13. Care sunt motivele pentru care v-ar interesa un loc de muncă în altă localitate?
Pentru cei care sunt dispuşi să lucreze în altă localitate (au fost luate în considerare răspunsurile afirmative de la întrebarea precendentă), principalele motive ale interesului sunt faptul că nu au găsit un loc de muncă în localitatea în care locuiesc (35%),un salariu mai mare (24%) şi dezvoltarea profesională (11%).
Ultimele motive care i-ar determina să lucreze în altă localitate ar fi dezvoltarea personală sau dorinţa de a se muta.
Este de remarcat şi procentul mare de nonrăspunuri, ceea ce indică o incertitudine din partea respondenţilor: fie nu şi-au pus problema până în prezent, fie nu s-au hotărât în acest sens, fie nu au disponibiliatate pentru a declara concluzia/intenţia proprie.
motivele interesului pentru un loc de muncă în altă localitate
Frecvenţă ProcentValid
nu îmi găsesc un loc de muncă în localitatea în
care locuiesc în prezent 68 35
pentru dezvoltarea personală 7 4
pentru dezvoltarea profesională 22 11
este mai bine plătit 47 24
aş vrea să mă mut în altă localitate 1 1
altele 1 1
NR 51 26
nu îmi găsesc un loc de muncă în localitatea în care locuiesc în prezent
35%
pentru dezvoltarea personală
4%
pentru dezvoltarea profesională
11%
este mai bine plătit24%
aş vrea să mă mut în altă localitate
0%
altele0%
NR26%
Q14. Dar un loc de muncă în străinătate v-ar interesa?
50%
50%
nu
da
În ceea ce priveşte interesul faţă deun loc de muncă în străinătate, părerile sunt împărţite în mod egal – jumătate dintre şomeri se declară interesaţi şi jumătate nu sunt dispuşi să plece în străinătate pentru un loc de muncă.
82%
41%
30%
38%
80%
75%
18%
59%
70%
62%
20%
25%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Bihor
Bistrita Nasaud
Cluj
Maramures
Salaj
Satu Mare
da
nu
Comparând judeţele, şomerii din Bihor (82%) şi Sălaj (80%) sunt cel mai interesaţi de un loc de muncă în străinătate. Pe ultimele locuri se află Maramureş (38%) şi Cluj(30%).
75%
50%
43%
35%
0
10
20
30
40
50
60
70
80
16-24 ani 25-39 ani 40-54 ani 55-69 ani
Cei mai interesaţi de un loc de muncă în străinătate sunt tinerii între 16 şi 24 de ani (75%), iar cei mai indisponibili din acest punct de vedere sunt cei din categoria de vâsrtă 55-69 ani.
Q15. Care sunt motivele pentru care v-ar interesa un loc de muncă în stăinătate?
Principalul motiv al interesului faţă de un loc de muncă în străinătate, cu o pondere mare comparativ cu celelalte motive, este faptul că ar fi mai bine plătit (64%).
Pe locurile doi şi trei, la diferente foarte mici (12% şi 13%), se află dezvoltarea profesională şi faptul că nu îşi găsesc un loc de muncă în România. La fel ca în cazul interesuliu faţă de un loc de muncă în altă localitate, motivele principale se află în topul preferinţelor. De asemenea, la finalul clasamentului regăsim dezvoltarea personală (tot cu 4 procente) şi dorinţa de relocare (2%).
12% 4%
13%
64%
2% 1%
4%nu îmi găsesc un loc de muncă în ţară
pentru dezvoltarea personală
pentru dezvoltarea profesională
este mai bine plătit
aş vrea să mă mut în altă ţară
altele
NR
motivele interesului pentru un loc de muncă în altă ţară
Frecvenţă ProcentValid nu îmi găsesc un loc de muncă în ţară 20 12
pentru dezvoltarea personală 6 4
pentru dezvoltarea profesională 22 13
este mai bine plătit 106 64
aş vrea să mă mut în altă ţară 4 2
altele 2 1
NR 6 4
Q16. În ce măsură cunoaşteţi condiţiile de muncă şi de viaţă în ţara de destinaţie în care aţi fi interesat/ă să munciţi?
14%
24%
45%
10%
3% 4%
În foarte mare măsură
În mare măsură
Într-o oarecare măsură
În mică măsură
În foarte mică măsură
NR
45% din respondenţii dispuşi să lucreze în străinătate consideră că ştiu într-o oarecare măsură condiţiile de lucru şi de viaţă din ţara străină în care ar lucra.
Media răspunsurilor este de 3,2, ceea ce indică acelaşi grad de cunoaştere.
Q17. Aţi fi dispus/ă să lucraţi pe un post inferior pregătirii dvs. profesionale în străinătate?
31%
66%
3%
nu
da
NR
Este interesant de remarcat că 66% din cei interesaţi să lucreze în străinătate sunt dispuşi să se angajeze pe un post inferior pregătirii profesionale.
27%
34%
71%
27%
73%
66%
29%
65%
100%
100%
8%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Bihor
Bistrita Nasaud
Cluj
Maramures
Salaj
Satu Mare
nu
da
NR
Şi mai interesant este că în judeţele Satu Mare şi Sălaj şomerii ar fi dispuşi în proporţie de 100% să lucreze pe un post inferior pregătirii, însă în afara ţării, comparativ cu judeţul Cluj unde procentul este de 29%.
Q18. În ce măsură cunoaşteţi riscurile lucrului fără forme legale în străinătate?
11%
31%
35%
13%
6%
4%
În foarte mare măsură
În mare măsură
Într-o oarecare măsură
În mică măsură
În foarte mică măsură
NR
42% din şomerii dispuşi să lucreze în străinătate cunosc în foarte mare şi mare măsură risurile lucrului fără forme legale în străinătate.
Cu toate acestea, 35% din respondenţi declară că ştiu înntr-o oarecare măsură aceste riscuri, iar media răspunsurilor este de 3,1, ceea ce ne permite să tragem concluzia că riscurile nu sunt suficient de cunoscute în rândul şomerilor interesaţi să lucreze într-o ţară strină.
În judeţele Cluj (85%) şi Bihor (63%), şomerii cunosc cel mai bine riscurile lucrului fără forme legale în străinătate, în Cluj fiind cea mai mare proporţie a celor care declară că ştiu aceste riscuri în foarte mare măsură (71%), iar în Sălaj jumătate dintre respondenţi declară că le cunosc în mare măsură.
27%
7%
14%
10%
50%
20%
36%
31%
71%
27%
20%
9%
41%
14%
34%
50%
40%
17%
13%
20%
27%
3%
7% 10%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Bihor
Bistrita Nasaud
Cluj
Maramures
Salaj
Satu Mare
În foarte mare măsură
În mare măsură
Într-o oarecare măsură
În mică măsură
În foarte mică măsură
NR
Q19. Care credeţi că sunt motivele pentru care este dificil să vă găsiţi un loc de muncă?
Şomerii consideră că principalele motive ale dificultăţii la angajare sunt lipsa locurilor de muncă (39%) şi lipsa experienţei profesionale (35%). Ei consideră că nu lipsa competenţelor antreprenoriale sau a altor competenţe-cheie sunt principalii factori, acestea aflându-se pe ultimul loc.
83%31%
47%
33%
30%
47%
75%
0 20 40 60 80 100
16-24 ani
25-39 ani
40-54 ani
55-69 ani
altele
lipsa unor tehnici de căutare a unui loc demuncălipsa altor competenţe-cheie
lipsa anumitor competenţeprofesionale/abilităţi practicelipsa competențelor antreprenoriale
lipsa competențelor informatice/IT
necunoaşterea unei limbi străine
lipsa studiilor/calificărilor într-un anumitdomeniu cerut pe piaţa munciivârsta
lipsa locurilor de muncă pentru calificareadvs.lipsa experienţei în muncă
Lipsa experienţei în muncă reprezintă principala dificultate pentru tineii până în 24 de ani (83%), iar pentru cei cu vârsta peste 55 de ani – vârsta (75%), care este într-un procent puţin mai mic principalul motiv şi pentru cei din categoria 40-54 de ani (47%). Lipsa locurilor de muncă penntru calificarea deţinută reprezintă o dificultate pentru toate categoriile de vârstă.
126113
86
6858
3118 17 12 11 10
0
20
40
60
80
100
120
140
lipsa
locu
rilo
r d
em
un
că p
entr
uca
lific
are
a d
vs.
lipsa
exp
erie
nţe
i în
mu
ncă
vârs
ta
lipsa
stu
diil
or/
calif
icăr
ilor
într
-un
an
um
it…
nec
un
oaş
tere
a u
nei
limb
i str
ăin
e
lipsa
co
mp
eten
țelo
r in
form
atic
e/IT
lipsa
un
or
teh
nic
i de
cău
tare
a u
nu
i lo
c d
em
un
că
lipsa
an
um
ito
rco
mp
eten
ţep
rofe
sio
nal
e/a
bili
tăţi
…
alte
le
lipsa
alt
or
com
pet
en
ţe-
che
ie
lipsa
co
mp
eten
țelo
r an
trep
ren
ori
ale
Q20. Care dintre serviciile/ măsurile de mai jos credeți că ar fi folositoare pentru creșterea șanselor dvs. de ocupare?
147
111 108 101
53 52 5039 35 31 29 21
5
020406080
100120140160
Cele mai utile servicii şi măsuri suport oferite de AJOFM sunt considerate a fi informaţiile despre locurile de muncă vacante, atât din România, cât şi din străinătate (45%), precum şi infomaţiile despre măsurile suport în sine oferite la nivel de AJOFM (34%). Totodată, cursurile de formare profesională şi informaţiile despre acestea sunt considerate utile de 33%, respectiv 31% din respondenţi.
servicii şi măsuri suport folositoare
Frecvenţă Procent
informații despre locurile de muncă vacante (piața muncii) în țară și străinătate 147 45
informații despre măsurile suport oferite de AJOFM 111 34
cursuri de formare profesională 108 33
informații despre posibilități/cursuri de formare profesională 101 31
bursa locurilor de muncă 53 16
asistență în căutarea unui loc de muncă 52 16
subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri 50 15
certificarea/recunoașterea unor competențe pe care le-am dobândit fără a urma un
curs 39 12
stagii de practică pentru absolvenți 35 11
calificare la locul de muncă-ucenicie 31 10
încadrarea elevilor și studenților pe perioada vacanțelor 29 9
prime de mobilitate 21 6
altele 5 2
Q21. Ce competenţe consideraţi că ar fi necesar să vă îmbunătăţiţi/să dobândiţi pentru dezvoltare în carieră/creșterea șanselor de ocupare?
Cei mai mulţi şomeri consideră că este nevoie să dobândească sau să îşi dezvolte competenţele pentru limbi străine (49%), calificarea sau specializarea cutentă (45%) şi competenţele IT (34%). Respondenţii consideră că cel mai puţin importante sunt competenţele matematice şi aritmetice (2%), antreprenoriat (5%) şi comunicarea orală şi în scris (6%).
Poate fi remarcat faptul că doar 1% din şomeri consideră necesară dobândirea de competenţe pentru o altă meserie căutată pe piaţa muncii.
158
146
112
38
34
30
20
15
8
4
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
limbi străine
calificarea/specializarea curentă
IT
lucrul în echipă
organizare
soluţionare a problemelor
comunicare orală sau în scris
antreprenoriat
matematică/aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi…
într-o altă meserie cerută pe piața muncii
competenţele necesar a fi dobândite sau dezvoltate
Procent
limbi străine 49
calificarea/specializarea curentă 45
IT 34
lucrul în echipă 12
organizare 10
soluţionare a problemelor 9
comunicare orală sau în scris 6
antreprenoriat 5
matematică/aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii 2
într-o altă meserie cerută pe piața muncii 1
Q21. Ce competenţe consideraţi că ar fi necesar să vă îmbunătăţiţi/să dobândiţi pentru dezvoltare în carieră/creșterea șanselor de ocupare?
Comparând rezultatele pe categorii de vârstă, se pot observa următoarele:
dezvoltarea competenţelor IT: în special de categoria de vârstă de peste 55 de ani consideră că are nevoie de dobândirea sau dezvoltarea acestei competenţe (55%), comparativ cu cei de 16-24 de ani care şi-au exprimat nevoia în acest domeniu în proporţie de doar 11%.în ceea ce priveşte limbile străine, raportul este invers: tinerii consideră în mai mare măsură că este nevoie să-şi îmunătăţească această competenţă, în special cei cu vârsta între 16 şi 24 de ani, urmaţi de categriile 25-39 şi 40-54 de ani. Nevoia de calificare sau specializare curentă este resimţită similar la nivelul tuturor grupelor de vârstă.
11%
56%
55%
25%
0 10 20 30 40 50 60
IT
limbi străine
calificarea/specializarea curentă
organizare
soluţionare a problemelor
antreprenoriat
lucrul în echipă
comunicare orală sau în scris
matematică/aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şiscrierii
într-o altă meserie cerută pe piața muncii
55-69 ani
40-54 ani
25-39 ani
16-24 ani
Q22. Pentru îmbunătăţirea competenţelor/dobândirea unora noi, consideraţi că ar fi util un curs de formare profesională?
18%
82%
nu
da
Cei mai mulţi dintre respondenţi (82%) consideră că este util un curs de formare profesională pentru îmbunătăţirea competenţelor sau dobândirea unor competenţe noi.
Tinerii între 16 şi 24 de ani sunt cei mai interesaţi de un curs de formare profesională, urmaţi de categoria de vârstă 25-39 de ani.
32%
9%
15%
30%
40%
68%
91%
100%
85%
70%
60%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Bihor
Bistrita Nasaud
Cluj
Maramures
Salaj
Satu Mare
nu
da
Este important de observat că şomerii din Cluj sunt cel mai interesaţi de cursurile de formare profesională (100%), urmaţi de cei din Bistriţa-Năsăud (91%).
92%85%
79%
65%
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
16-24 ani 25-39 ani 40-54 ani 55-69 ani
Q23. În ce meserie/domeniu consideraţi că v-ar fi util un curs de formare profesională?
Cei mai mulţi dintre şomeri consideră că le-ar fi utile cursuri de formare profesională în domeniul IT (fie operator calculator, fie programataror, fie inginer IT).
Foarte căutate sunt cursurile în domeniul înfrumuseţării corporale, în special cele de cosmetician şi coafor, dar şi cele de tehnician maseur, manichiurist/pedichiurist, make-up.
Există interes şi pentru cursurile de limbi străine, în special limba engleză
Într-o măsură mai mică, există interes şi pentru calificările de tipul lucrător în construcţii, sudor, dulgher, instalator, electrician etc.
13
17
4
8 7
27
7
3 4
36
0
5
10
15
20
25
30
35
40
coaf
or
cosm
eti
cian
eco
no
mie
/co
nta
bili
tate
elec
tric
ian
inst
alat
or IT
limb
i str
ăin
e
lucr
ăto
r în
co
nst
rucț
ii
teh
nic
ian
mas
eu
r
alte
le
Q24. La care din instituțiile/furnizorii de servicii menționați în tabelul următor aţi apela cu prioritate pentru programele de formare profesională?
88%
57%
61%
76%
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0100,0
AJOFM
furnizori privați
asociații, ONG-uri
alte instituţii care derulează proiecte specifice
4.00
3.00
2.00
1.00
Raportat la preferinţele şi opiniile respondenţilor, poate fi realizat un clasament al furnizorii de formare profesională. Pentru stabilirea acestui clasament din punct de vedere statistic, au fost calculate mediile pentru fiecare răspuns în parte, apoi aranjate în ordine. În acelaşi timp, au fost comparate predominanţele răspunsurilor pentru fiecare furnizor în parte.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă reprezintă principalul furnizor de formare profesională pentru şomeri (88% din şomerii care au răspuns afirmativ la întrebarea cu privire la utilitatea unui curs de formare pentru îmbunătăţirea competenţelor).
Pe locul doi se poziţionează furnizorii privaţi, plasaţi astfel de 57% din respondenţi, iar pe locul al treilea se regăsesc asociaţiile şi ONG-urile (61%).
Pe locul patru sunt alte instituţii care au în implementare proiecte care oferă astfel de cursuri (76%).
institutii/furnizori de formare profesionala
medie pozitieAJOFM 1,18 1furnizori privați 2,40 2asociații, ONG-uri 2,82 3alte instituţii care derulează proiecte
specifice 3,61 4
Q25. Motivaţi, vă rugăm, preferinţele exprimate în răspunsul la întrebarea 24.
Cei care ar apela în primul rând la AJOFM ca furnzor de servicii pentru cursuri de formare profesională fac trimitere la profesionalismul şi experienţa instituţiei, la seriozitatea şi competenţa acesteia, la oferta diversificată, la informarea completă şi clară, la accesibilitatea şi gratuitatea cursurilor oferite şi la faptul că AJOFM oferă o diplomă certificată:•Se realizează în mod gratuit pentru şomeri;•Sunt cei mai în măsură, calificaţi, sunt mai bine informaţi;•AJOFM oferă informaţii folositoare;•Este mai uşor şi la îndemâna oricui să apeleze la AJOFM pentru programele de formare profesională, celelalte opţiuni sunt foarte costisitoare şi nu la îndemâna oricui;•AJOFM pentru că este instituţia care poate ofer informaţii exacte ,certe şi verificate;•Pentru că sunt sigură că m-ar ajuta cu mare plăcere;•Pentru seriozitatea instituţiei;•Abordabili,cea mai la îndemână soluţie;•Diploma recunoscută;•Urmez un curs la AJOFM şi sunt foarte mulţumită;•Sunt multe cursuri şi este mai sigur.
Persoanele care ar apela mai degrabă la furnizori privaţi consideră că: •Furnizorii privaţi lucrează mai eficient, mai profesional;•Furnizorii privaţi au o rapiditate mai mare de activitate, au fonduri mult mai mari decât cele de la stat;•Unele instituţii derulează proiecte interesante şi se ocupă, cred, şi de găsirea unui loc de muncă pentru cel care a urmat cursul.
Q26. Care sunt obstacolele pe care le întâmpinați în participarea la un curs de formare profesională?
82
67
47 46 44
31 29
17 16 15
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
lipsa
res
urs
elo
r fi
nan
ciar
e p
entr
ua
par
tici
pa
la u
n c
urs
de
form
are
pro
fesi
on
ală
lipsa
info
rmaț
iilo
r p
rivi
nd
p
osi
bili
tăți
le/p
rogr
amel
e d
e fo
rmar
e p
rofe
sio
nal
ă o
feri
te d
e A
JOFM
lipsa
info
rmaț
iilo
r p
rivi
nd
p
osi
bili
tăți
le/p
rogr
amel
e d
e fo
rmar
e p
rofe
sio
nal
ă o
feri
te d
e al
ți f
urn
izo
ri d
e fo
rmar
e …
pre
găti
rea
pra
ctic
ă p
e ca
re a
şd
ob
ând
i-o
nu
est
e su
fici
en
tă
dis
tan
ța d
e p
arcu
rs d
e la
do
mic
iliu
la
fu
rniz
oru
l de
curs
uri
est
e m
are
curs
uri
le o
feri
te d
e al
ți f
urn
izo
ri
de
form
are
pro
fesi
on
ală
nu
su
nt
în d
om
eniil
e/ c
alif
icăr
ile c
are
mă
inte
rese
ază
curs
uri
le o
feri
te d
e A
JOFM
nu
sun
t în
do
me
niil
e/ca
lific
ările
car
em
ă in
tere
seaz
ă
pro
gram
ul c
urs
uri
lor
ofe
rite
de
AJO
FM n
u e
ste
fle
xib
il (d
e ex
.cu
rsu
ri c
u p
rogr
am r
edu
s, c
urs
uri
de
sear
ă)
pro
gram
ul c
urs
uri
lor
ofe
rite
de
alți
fu
rniz
ori
de
form
are
pro
fesi
on
ală
nu
est
e fl
exib
il (d
e ex
. cu
rsu
ri c
u p
rogr
am r
edu
s, …
alte
le
obstacole în găsirea urmare unui curs de formare profesională
Procent
lipsa resurselor financiare pentru a participa la un curs de formare profesională 25
lipsa informațiilor privind posibilitățile/programele de formare profesională oferite de AJOFM 21
lipsa informațiilor privind posibilitățile/programele de formare profesională oferite de alți furnizori de formare
profesională 14
pregătirea practică pe care aş dobândi-o nu este suficientă 14
distanța de parcurs de la domiciliu la furnizorul de cursuri este mare 14
cursurile oferite de alți furnizori de formare profesională nu sunt în domeniile/ calificările care mă
interesează 10
cursurile oferite de AJOFM nu sunt în domeniile/calificările care mă interesează 9
programul cursurilor oferite de AJOFM nu este flexibil (de ex. cursuri cu program redus, cursuri de seară) 5
programul cursurilor oferite de alți furnizori de formare profesională nu este flexibil (de ex. cursuri cu
program redus, cursuri de seară) 5
altele 5
Principala dificultate a şomerilor de a participa la cursuri de formare profesională o constituie lipsa resurselor financiare pentru a participa la un curs de formare profesională, pe care au selectat-o însă doar 25% din respondenţi. Pe următorul loc se află lipsa informațiilor privind posibilitățile/programele de formare profesională oferite de AJOFM (21%), însă cu un procent mic totuşi.În fapt, procentele obţinute la majoritatea variantelelor la această întrebare sunt relativ mici, ceea ce poate însemna că şomerii nu resimt o dificultate presantă în participarea la un curs de formare.
Q27. Care consideraţi că ar fi metodele pentru eliminarea obstacolelor întâmpinate în participarea la un curs de formare profesională?
În urma centralizării răspunsurilor la chestionare, poate fi formulată o listă a propunerilor din partea şomerilor în ceea ce priveşte metodele pentru eliminarea obstacolelor întâmpinate în participarea la un curs de formare profesională, astfel:
Cursuri cu practica în instituţii,firme care oferă angajare ulterioară;Ar trebui să se organizeze cursuri de formare profesională în toate sucursalele agenţiilor AJOFM;Mai multe resurse financiare;Mai multe locuri de muncă şi experienţă;Un program flexibil;Găsirea unei modalităţi de a sprijini locuirea participantului în localitatea unde se efectuează cursul;O comunicare mai bună între viitorii cursant şi cei care îl organizează.obţinerea unui loc de muncă după terminarea cursului şi unele beneficii materiale pentru a-I ajuta pe oameni să urmeze cursul;Cursurile să fie făcute cât mai aproape de localitatea participantului;Flexibilitatea programului;Acces la informaţii mult mai uşor;O mai bună informare.
Q28. Care este frecvenţa cu care accesaţi internetul?
60% din şomeri declară că accesează zilnic internetul, iar 10% cel puţin o dată pe săptămână. 19% intră pe internet ocazional. Aceste procente pot demonstra o accesiblitate şi o disponibilitate destul de crescută din partea respondenţilor în utilizarea computerului şi a internetului.
60%10%3%
1%
19%
3% 4% zilnic
cel puţin o dată pe săptămână
de 2-3 ori pe săptămână
cel puţin o dată pe lună
ocazional
niciodată
NR
78
66%
45%
35%
8
12%
10%
5%
5%
8
16%
29%
30%
6%
20%
0% 50% 100%
16-24 ani
25-39 ani
40-54 ani
55-69 ani
zilnic
cel puţin o dată pe săptămână
de 2-3 ori pe săptămână
cel puţin o dată pe lună
ocazional
niciodată
NR
Tinerii între 16 şi 24 de ani folosesc cel mai frecvent internetul: 78% zilnic şi 8% cel puţin o dată pe săptămână. Categoria următoare este cea de 25-39 de ani, care accesează internetul zilnic sau în cel puţin o dată pe săptămână în proporţie de 78%.Cu toate acestea, şi categoria de vâsrtă 55-69 de ani accesează internetul în proporţie de 45% zilnic sau de câte ori pe săptămână.
43%
72%
12%9%
4%1%
32%
10%
0
10
20
30
40
50
60
70
80
rural urban
zilnic
cel puţin o dată pesăptămână
de 2-3 ori pe săptămână
cel puţin o dată pe lună
ocazional
niciodată
Făcând comparaţia între mediul rural şi cel urban, se constată că şomerii din mediul urban folosesc mai frecvent internetul zilnic (72% în mediul urban comparativ cu 43% în mediul rural).
Q29. Prin proiectul de față se intenționează introducerea unor măsuri noi de suport. De care dintre aceste noi măsuri (enumerate în tabelul următor) ați fi cel mai interesat/ă?
platformă online prin care orice persoană poate beneficia de
servicii de informare, consiliere, mediere etc.
de oriunde43%
servicii self-service la sediul AJOFM (incluzând servicii de informare şi consiliere cu asistenţă
din partea SPO);22%
job shadow: perioadă în care persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă o pot petrece
într-o companie şi pot observa activitățile
zilnice într-o ocupaţie de interes, pot afla
detalii despre ocupaţia respectivă
15%
asistenţă online pentru începerea unei afaceri
pe cont propriu9%
NR11%
Cei mai mulţi dintre respondenţi se declară interesaţi de crearea platformei online prin care să poată beneficia de servicii de informare, consiliere, mediere etc. (43%). Pe locul doi se situează serviciile self-service de la sediul AJOFM (22%), pe locul al treilea – măsura “job shadow” (15%), iar pe locul al patrulea asistenţa pentru începerea unei afaceri (9%).
masuri noi suport
Frecvenţă ProcentValid platformă online prin care orice persoană poate beneficia de servicii de
informare, consiliere, mediere etc. de oriunde139 43
servicii self-service la sediul AJOFM (incluzând servicii de informare şi
consiliere cu asistenţă din partea SPO);72 22
job shadow: perioadă în care persoanele aflate în căutarea unui loc de
muncă o pot petrece într-o companie şi pot observa activitățile zilnice
într-o ocupaţie de interes, pot afla detalii despre ocupaţia respectivă50 15
asistenţă online pentru începerea unei afaceri pe cont propriu 29 9NR 35 11Total 325 100,0
Q30. Care dintre instrumentele suport de mai jos credeţi că ar fi de folos celor care doresc să-și deschidă o afacere pe cont propriu?
187
153
133
130
69
2
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
informaţii privind legislaţia specifică deschiderii unei…
model de plan de afacere
prezentarea posibilităţilor de finanţare
informaţii privind legislaţia muncii
cursuri de antreprenoriat
altele
În ceea ce priveşte asistenţa pentru începerea unei afaceri independente, cei mai mulţi şomeri consideră că cele mai utile măsuri sunt informaţii privind legislaţia specifică (58%) şi un model de plan de afaceri (47%).
masuri suport pentru deschiderea unei afaceri
Frecvenţă Procent
informaţii privind legislaţia specifică deschiderii unei
activităţi independente 187 58
model de plan de afacere 153 47
prezentarea posibilităţilor de finanţare 133 41
informaţii privind legislaţia muncii 130 40
cursuri de antreprenoriat 69 21
altele 2 1
Q31. Ce alte măsuri noi, inovatoare, ar fi necesare pentru creșterea șanselor dvs. de ocupare
Ca măsuri suport inovatoare necesare pentru creșterea șanselor de angajare, majoritatea propunerilor fie nu țin de responsabilitata AJOFM (de ex. crearea mai multor locuri de muncă), fie sunt cele deja existente (de ex. oferirea de cursuri de formare profesională). Menţionăm, totuşi, o serie de propuneri mai jos:•Facilitarea stagiilor de practică în companii private;•Asistenţă pentru începerea unei afaceri pe cont propriu;•Oferirea cursurilor de calificare;•O informare mai bună și relevantă despre posturile vacante;•Locurile de muncă să se ocupe în funcţie de rezultatul unui concurs.