raport de mediu puz parc eolian mitocapmbc-old.anpm.ro › upload › 42715_raport de mediu puz...
TRANSCRIPT
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
1
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
2011
RAPORT DE MEDIU
PUZ
PARC EOLIAN
MITOC
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
2
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Lista cu semnături:
Dr. Gușă Delia Nicoleta
Drd. Maftei Daniel Ioan
Dr. Ghiurcă Daniel Ștefan
Prof. Univ. Emerit dr. Rang Catalin
RAPORT DE MEDIU
PUZ
PARC EOLIAN
MITOC
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
3
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
I. Contents I. INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 7
II. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI,
PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE ....................................................... 12
I.1. Obiectivele principale ale planului .................................................................................................... 15
I.2. Relaţia cu alte planuri şi programe ................................................................................................... 17
I.3. Conţinutul planului ........................................................................................................................... 29
I.3.1 Detalii despre amplasament ....................................................................................................... 29
I.3.2 Identificarea suprafetelor necesare pentru realizarea proiectului de parc eolian ..................... 33
Intravilanul existent și propus în cadrul P.U.Z. ................................................................................... 34
I.3.3. Elemente de construcţii şi funcţionare ale turbinelor eoliene .................................................. 38
I.3.4. Circulatia .................................................................................................................................... 42
I.3.5. Ocuparea terenurilor ................................................................................................................. 43
I.3.6. Modificările fizice ce decurg din implementarea proiectelor ce decurg din plan ..................... 44
III. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN
SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS ..................................................... 47
II.1. Localizare ......................................................................................................................................... 47
II.2. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu apă ............................................................ 48
II.3. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu aer ............................................................ 48
II.4. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu sol, subsol ................................................. 50
II.5 Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu biodiversitate ............................................ 53
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
4
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
II. 5.1. Informaţii privind aria naturală protejată de interes avifaunistic - ROSPA0058 Lacul Stânca
Costeşti (cf. ORD. 1964/2007) si ASPA Lacul Stânca Costeşti ( cf. HG 2151/2004) - afectată de
implementarea PP:.............................................................................................................................. 53
II. 5. 2.Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a
relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora:
............................................................................................................................................................ 94
II. 5.3. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate
de interes avifaunistic ....................................................................................................................... 102
II.6. Aspecte de mediu relevante pentru monumentele istorice /aşezări culturale/arhitectura ......... 106
II.7. Evoluţia stării mediului în cazul în care planul nu ar fi implementat ............................................. 106
III. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV ........................ 110
III.1. Caracteristici ale factorului de mediu APA ................................................................................... 110
III.2. Caracteristici ale factorului de mediu SOL .................................................................................... 114
III.3. Caracteristici ale factorului de mediu AER .................................................................................... 123
III.4. Zgomot şi Vibraţii .......................................................................................................................... 125
III.5. Efecte asupra peisajului ................................................................................................................ 129
III.6. Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatei si faunei terestre. ......................................... 130
IV. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUZ ....................................................... 131
V. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU
INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ŞI MODUL ÎN CARE S-A ŢINUT
CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII
PLANULUI SAU PROGRAMULUI ................................................................................................................ 138
VI. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:
BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII
CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI
ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI ............................................... 148
VI.1. Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei ........................................................................... 148
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
5
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
VI.2. Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural, inclusive cel architectonic arheologic şi
peisagistic .............................................................................................................................................. 150
VI.3. Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană ........................................................................ 150
VI.4. Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite .................................................................... 152
VI.5. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice .. 153
VI.6. Interferenţa electromagnetică .................................................................................................... 154
VI.7. Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului ............................................................................ 155
VI.8. Impactul cumulat .......................................................................................................................... 156
VI.9. Gestiunea deşeurilor .................................................................................................................... 157
VII. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN
CONTEXT TRANSFRONTIERA ..................................................................................................................... 160
VIII. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE
EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ........................ 161
VIII.1. Măsuri de prevenirea riscului în perioada de construcţii –montaj ............................................ 161
IX. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE
A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT DEFICIENŢELE
TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE ......... 167
IX.1. Analiza alternativelor .................................................................................................................... 167
IX.1.1. Alternativa „ZERO” ................................................................................................................. 168
IX.1.2. ALTERNATIVE DE AMPLASARE ŞI DE PROIECTARE ................................................................. 168
IX.1.3. ALTERNATIVE TEHNOLOGICE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PE BAZA ENERGIEI
EOLIENE ............................................................................................................................................. 169
IX.2. EVALUAREA IMPACTULUI ............................................................................................................. 170
X. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE
ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI .............................................................................. 174
XI. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .............................................................................................. 177
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
6
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei ................................................................................... 178
Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural, inclusive cel architectonic arheologic şi
peisagistic .............................................................................................................................................. 180
Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană .................................................................................. 180
Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite .............................................................................. 182
Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice ........... 183
Interferenţa electromagnetică.............................................................................................................. 184
Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului ..................................................................................... 185
Impactul cumulat .................................................................................................................................. 185
Gestiunea deşeurilor ............................................................................................................................. 186
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
7
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
I. INTRODUCERE
DENUMIREA PLANULUI:
PLAN URBANISTIC ZONAL AMENAJARE PARC EOLIAN – AEOLUS 1
– extravilan comuna Mitoc, judetul Botosani
BENEFICIARUL PUZ – Primaria Mitoc
TITULAR PROIECT: SC RENN CONSULT SRL CAMPINA pentru
SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
PROIECTANT:
SC CONSYS SRL BOTOSANI
AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:
SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al elaboratorilor de
studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM,
BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745
509779, nr. fax 0334 407239, email [email protected],
AMPLASAMENT : Parcul eolian va fi compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele
transport energie electrica, statie de colectare si transformare energie electrica si
este propus a se amplasa in comuna Mitoc, județul BOTOSANI.
Comuna Mitoc este situata in partea de nord a judetului Botosani are in
componenta doua sate: Mitoc –resedinta administrativa si Horia .
Se invecineaza cu:
- la E cu Republica Moldova
- la S cu comuna Manoleasa
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
8
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
- la V cu comuna Avrameni
- la N cu comuna Cotusca
Accesul pe teritoriul adminstrativ al comunei se realizeaza prin DN 24C,
drum nemodernizat, pietruit intre localitatile Radauti Prut- Mitoc –
Manoleasa Prut si DJ 294A.
Teritoriul administrativ al comunei are o suprafață de 4450 ha din care 420
ha intravilan si 4030 ha extravilan.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
9
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Investiţia “PARC EOLIAN - AEOLUS 1 situat in extravilanul com. Mitoc,
jud. Botosani”, va fi alcatuita din 46 turbine eoliene cu putere instalata de 2.5-
3Mw, cu o putere totala instalata de 115-138 MW .
Terenurile analizate in PUZ, reprezinta suprafete mari din comuna si au fost
impartite in mai multe zone:
Zona 1 situata in partea de nord-vest a comunei si a satului Horea, la limita
teritoriului administrativ al comunei Cotusca, pe ambele parti ale DN 24C are o
suprafata de 53,65 ha;
Zona 2 situata in partea de centru a teritoriului administrativ, intre
localitatile Mitoc si Horea si DN 24C are o suprafata de 508,02 ha;
Zona 3 situata in partea de sud est a teritoriului administrativ, pe ambele
parti ale DN 24C si DJ 294A si la limita teritoriului administrativ al comunelor
Manoleasa si Avrameni,are o suprafata de 734,10 ha
Suprafata totala a parcului eolian este de 1295,80 ha
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
10
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
11
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
12
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
II. EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR
PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM
ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE
Evaluarea de mediu pentru planuri și programe este un proces conform cu
legislaţia naţională privind protecția de mediului, care prevede ca planurile
susceptibile a avea efecte semnificative asupra mediului, să fie supuse unui proces
de evaluare a acestor efecte înainte de aprobarea lor, în scopul promovării celei mai
favorabile alternative din punct de vedere a protectiei mediului.
Lucrarea de faţă a fost elaborată în baza Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului Nr.195/2005 privind Protecţia Mediului aprobată prin
Legea.265/2006, cu completările și modificarile ulterioare, a Hotărârii Guvernului
Nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri şi programe şi cu respectarea conţinutului-cadru al raportului de mediu din
Anexa nr. 2 a procedurii.
Scopul documentației este de a asigura integrarea obiectivelor şi cerinţelor
de protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea planului prin evaluarea
posibilelor efecte ale PUZ-ului elaborat pentru ”Amenajare Parc Eolian MITOC –
AEOLUS 1-Extravilan Comuna Mitoc” și de a identifica modalități de minimizare
a acestor efecte, în vederea obținerii Avizului de Mediu necesar pentru aprobarea
planului.
Orice intervenție asupra mediului natural poate produce atat efecte directe
cat si efecte indirecte care trebuiesc evaluate în scopul minimizarii pagubelor.
Necesitatea, analizării tuturor efectelor determinate de intervenția propusă și
evaluarea impactului asupra mediului este determinată de cel puţin trei argumente :
iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte
potențiale nedorite – principiul precauției;
evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor și posibilităţilor reale pentru
selecţia alternativei optime care să conducă la atingerea scopului planului cu
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
13
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
integrarea măsurilor necesare pentru respectarea prevederilor privind
protecția mediului;
consultarea și implicarea factorilor de decizie in promovarea unor activităţi
care ne pot influenţa viaţa într-un fel sau altul, corelat cu respectarea
dreptului participarii publicului la luarea deciziilor privind mediul.
Evaluarea de mediu are rolul de a analiza efectele produse prin schimbarea
destinatiei terenurilor in vederea desfasurarii unor activitati cu impact
semnificativ asupramediului si alegerea variantei optime
Evaluarea de mediu reprezinta de asemenea elaborarea raportului de mediu,
consultarea publicului si a autoritatilor publice interesate de efectele
implementarii unui plan, luarea in considerarea a raportului de mediu si a
rezultatelor consultarii publicului in procesul luarii decizional si asigurarea
informarii cu privire la decizia luata.
Raportul de mediu, care este parte a documentatiei Planului de Urbanism
Zonal – in aceasta situatie- identifica ,descrie si evaluiaza posibilele efecte
semnificative asupra mediului aparute prin aplicarea proiectului propus, alte
alternativele rationale propuse , tinand cont de amplasament si zona geografica
aferenta, conform legislatiei de mediu existente.
Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor şi cerinţelor de
protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea unui plan propus a se implementa pe
un anumit amplasament. De asemenea are rolul de a furniza informaţii factorilor de
decizie (titularul planului, autoritatile implicate, publicul interesat sau potențial
afectat) astfel încât să fie adoptate cele mai adecvate măsuri pentru reducerea sau
eliminarea potențialelor efecte negative generate de acesta, în relație directă cu
condițiile concrete din teren.
Procedura de evaluare de mediu include elaborarea raportului de mediu,
consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării
planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a
rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra
deciziei luate;
Elaborarea Raportului de mediu la PUZ s-a făcut în conformitate cu
prevederile din următoarele legi, normative și ghiduri:
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
14
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr.195/2005 privind Protecţia Mediului
aprobată prin Legea.265/2006, cu completările și modificările ulterioare;
H.G. Nr.1076 din 08-07-2004 - privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
Ordinul MMP 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind
evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra
ariilor naturale protejate de interes comunitar
Ordinul 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii
de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe
Legea Apelor Nr.107/1996, cu completările și modificările ulterioare;
Legea Protecţiei Muncii Nr. 90/1996;
Legea Nr. 426/2001, modificată prin OUG 61/2006 şi aprobată ca Legea
27/2007, privind regimul deşeurilor;
H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionare deşeurilor ;
H.G.Nr.188 din 20-03-2005 -norme privind descărcarea in mediu acvatic a
apelor uzate ;
OM 4/2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de
protecție și de siguranță aferente capacitaților energerice
Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 -reglementări privind evaluarea poluării
mediului ;
Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 privind condiţiile tehnice pentru protecţia
atmosferei ;
Ordonanța de Guvern nr. 57/29.06.2007, completată şi modificată prin OUG
Nr. 154/2008 - Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice.
Ordinul MMDD Nr. 1964 / 13.12.2007 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe de amenajare a
teritoriului și urbanism elaborat în cadrul proiectului PHARE 2004/016-
772.03.03/02.01 ”Întărirea capacității instituționale pentru implementarea
Directivelor SEA și Raportare”;
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
15
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe din sectorul
energetic, elaborat în cadrul proiectului PHARE 2004/016-772.03.03/02.01
STRATEGIC ENVIRONMENTAL ASSESSMENT (SEA) current
practices, future demands and capacity-building needs by Maria Rosário
Partidário (env. eng., MSc, PhD) Portugal, Lisbon
Wind energy developments and NATURA 2000 – Ghid EU pentru
dezvoltarea parcurilor eoliene în concordanță cu legislația EU privind
protecția naturii
Scopul elaborării Raportului de mediu
Scopul elaborării Raportului de Mediu pentru Planul de Urbanism
Zonal este integrarea obiectivelor şi cerinţelor de protecţie a mediului în
etapa de pregătirea şi adoptare a planului prin evaluarea impactului potențial
asupra mediului și identificarea alternativei optime din punct de vedere a
protectiei mediului, pentru obţinerea de catre SC INTERNATIONAL WIND
ENERGY BOTOSANI SRL .a Avizului de Mediu, necesar, pentru
aprobarea PUZ-ului întocmit pentru dezvoltarea ”Amenajare Parc Eolian
Mitoc– AEOLUS 1-Extravilan Comuna Mitoc” ( conform art 9 alin (4) din
OUG 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea 265/2006, cu
modificările și completările ulterioare).
I.1. Obiectivele principale ale planului
Obiectivele PUZ ”Amenajare Parc Eolian Mitoc – AEOLUS 1-Extravilan
Comuna Mitoc”, jud. Botoșani, constau în:
stabilirea terenurilor afectate ca urmare a realizarii PUZ și a servituților
impuse de aceasta;
stabilirea modului de utilizare a terenurilor din extravilanul propus;
delimitarea zonelor afectate de servituți publice, de interdicții temporare și
permanente de construire;
evidențierea deținătorilor de terenuri și modul preconizat de circulație a
terenurilor din zona de influență a exploatării;
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
16
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite și
amenajate;
stabilirea destinației terenurilor care fac obiectul prezentei documentații,
aflate în extravilanul comunei Mitoc
evidențierea posibilitatilor de dezvoltare a localității ca urmare a realizării
investiției;
Obiectivele Planului Urbanistic Zonal analizat se referă la studierea zonei
si promovarea unei alternative în utilizarea anumitor suprefețe de teren din
extravilanul localității MITOC,, care să conducă la dezvoltarea economică a
localităţii în scopul ameliorării nivelului de viaţă al populaţiei prin atragerea unor
investiţii importante, care să fie realizate în contextul dezvoltării durabile şi a
protecţiei mediului înconjurător și de asemenea la o dezvoltare a zonei din punct de
vedere industrial.
Obiectivul principal al planului este realizarea unui ansamblu energetic
neconvențional -parc eolian cu stație de transformare și racord electric care au
drept scop principal producerea de energie verde prin exploatarea potentialului
eolian al zonei.
Coraborat cu acest obiectiv evidențiem şi alte obiective de importanţă
majoră:
Astfel, prin implementarea planului se pune în valoare una din principalele
resurse de energie curată, energia potenţială a vântului în zona comunei MITOC,
judeţul Botoșani, amplsată in nord-estul acestui județ.
In concordanță cu principiile dezvoltării durabile, un alt obiectiv al
planului este acela de a contribui la reducerea emisiilor de noxe în atmosferă, cum
ar fi CO2 , SO2 şi NOx prin înlocuirea unei părţi din energia electrică produsă de
termocentrale. Prin aceasta planul contribuie la realizarea angajamentelor România
asumate prin Protocolul de la Kyoto
Planul asigură de asemena crearea cadrului pentru promovarea unor
investiții noi care vor asigura dezvoltarea zonei și locuri de munca.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
17
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
I.2. Relaţia cu alte planuri şi programe
Preocuparea pentru asigurarea resurselor energetice a trecut treptat în
ultimele decenii topul agendei politice internaţionale. Energia regenerabilă, în
special, se bucură de o atenție mare ca opţiune în ambele arene respectiv protecția
mediului şi al dezvoltării. Poziţia sa a fost consolidată în mod semnificativ în
ultima vreme de creşterea îngrijorărilor geopolitice cu privire la securitatea
aprovizionării cu energie şi creşterea preţurilor la petrol legate de la unele dintre
cele mai înalte niveluri istorice.
La nivelul Uniunii Europene, directiile de acțiune în domeniul energiei au
fost stabilite prin Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice
produsă din surse regenerabile pe piața unică de energie și de curând prin Planul
european de redresare economică, adoptat de Comisie la 26 noiembrie 2008 ca
măsură de răspuns la criza economică și financiară din Europa.
Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsă din
surse regenerabile pe piata unică de energie stabilit ca obiectiv creșterea
contribuției energiei produse din surse regenerabile de la 14% la 22% din
consumul brut al statelor membre în 2010. Această directivă și legislația
românească de referință fixează următoarele titluri indicative:
stabilirea unei cote țintă privind consumul de energie electrică produsă din
surse regenerabile de energie, în mod diferențiat de la o țară la alta;
adoptarea de proceduri adecvate pentru finanțarea investițiilor în sectorul
surselor regenerabile de energie;
simplificarea și adecvarea procedurilor administrative de implementare a
planurilor de valorificare a surselor regenerabile de energie.
Din analiza efectuată în 2006 în raportul de progres s-a constatat faptul că UE a
atins o cotă de 7% (din consumul intern brut) și este puţin probabil să atingă țintele
stabilite pentru anul 2010, fapt care a condus la o reevaluare a situațiilor concrete
din fiecare țară și Comunitatea a convenit obiectivele pentru anul 2020.
In anul 2007 Comisia Europeană a decis că este necesar să se elaboreze noi
strategii și acte normative în vederea promovarii și susținerii producției de energie din
surse regenerabile. Astfel au fost agreate obiectivele în acest domeniu și anume:
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
18
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
- un angajament independent al UE de a atinge cel puţin o reducere de 20% din
gazele cu efect de seră până în 2020, comparativ cu nivelurile din 1990 şi un
obiectiv de reducere cu 30% până în 2020, sub rezerva încheierii unui acord
internaţional cuprinzător privind schimbările climatice;
- un obiectiv obligatoriu pentru UE ca până în 2020, 20% din producția de
energie să fie produsă din surse regenerabile.
Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Botoșani pentru
perioada 2008-2013, are ca obiectivul general:
Reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judeţul Botoşani şi celelalte judeţe ale
regiunii Nord-Est, precum şi a decalajelor intrajudeţene dintre mediul rural şi
urban.
Dintre proiritățile de dezvoltare stabilite menționăm:
- dezvoltarea mediului rural, respeciv creșterea calitatății vieţii în zonele
rurale şi diversificarea economiei rurale. Printre măsurile identificate pentru
atingerea acestui obiectiv se numără dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii de utilităţi publice şi de comunicaţii -
extindere/modernizare/reabilitare reţele alimentare cu energie electrică și
sprijinirea diversificării economiei rurale, prin promovarea altor sectoare de
activitate;
- extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului - acţiuni de
reabilitare şi modernizare, care vor viza inclusiv construirea, modernizarea şi
extinderea surselor de energie regenerabilă (energie solară, eoliană etc.);
- dezvoltarea mediuluide afaceri cu accent pe investiţii în tehnologii moderne
şi/sau inovative, nepoluante
Planul urbanistic zonal Planul Urbanistic Zonal elaborat pentru
”AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC - AEOLUS 1 extravilan comuna
MITOC” este de asemenea corelat cu următoarele planuri naționale, regionale şi
locale:
Strategia Energetică a României în Perioada 2007 – 2020;
Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013;
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
19
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României - Orizonturi
2013 – 2020 – 2030;
Strategia Regională de Dezvoltare Nord-Est 2007 – 2013;
Planul Regional de Acţiune Pentru Mediu – Regiunea N-E.
Plan Local de Acţiune Pentru Mediu - Judeţul Botoșani prin care se stabilesc
responsabilităţile Autorităţilor Locale pentru rezolvarea problemelor de
mediu din judeţ în vederea asigurării unei dezvoltării durabile;
Planul Urbanistic General Al Comunei MITOC.
Propunerile din planul elaborat pentru ”Amenajare parc eolian MITOC –
AEOLUS 1” este în deplină concordanţă cu noua politica energetică a UE,
elaborată după anul 2007, care subliniază că energia este un element esențial al
dezvoltării la nivelul Uniunii Europene, dar, în aceeasi masură este o provocare în
ceea ce privește impactul sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, a
creşterii dependenței de importul de resurse energetice precum şi a creşterii
preţului energiei. Pentru depașirea acestor provocări, Comisia Europeana (CE)
consideră absolut necesar ca UE sa promoveze o politica energetică comună,
bazată pe securitate energetică, dezvoltare durabilă și competitivitate.
Așa cum este subliniat în preambului Directivei Directivei 2009/28/CE A
Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea
utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a
Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, ”Atunci când se favorizează dezvoltarea
pieţei pentru surse regenerabile de energie, este necesar să se ţină cont de impactul
pozitiv asupra posibilităţilor de dezvoltare regionale și locale, asupra posibilităţilor
de export, asupra coeziunii sociale și încadrării în muncă, în special în privinţa
întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a producătorilor de energie
independenţi.”
Promovarea producției din surse regenerabile, promovată și prin "Pachetul
Energie” adoptat de CE este primordial având în vedere că dioxidul de carbon
rezultat din producerea energiei pe bazăde combustibili fosili înseamnă trei sferturi
din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
20
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Politica energetică a Comisiei include și un Plan de Acțiune energetic în
zece puncte, cu un calendar de măsuri prin care țările din UE să fie îndrumate pe
calea de a atinge noul obiectiv strategic.
Din punct de vedere al structurii consumului de energie primară la nivel
mondial, evoluţia și prognoza de referinţă realizată de Agentia Internațională
pentru Energie (IEA) evidenţiază pentru următoarea decadă o creștere mai rapidă a
ponderii surselor regenerabile.
Aceasta presupune folosirea mai bună a pieței interne de energie, prin
obligarea statelor membre și a organismelor naționale să ia măsuri pentru a asigura
o parte din energie din resurse regenerabile.
Punctul de plecare pentru o politică energetică pentru Europa vizează trei
aspecte:
lupta împotriva schimbărilor climatice;
promovarea creşterii economice şi a dezvoltării de noi locuri de muncă;
limitarea dependenţei externe a UE de importurile de gaze şi petrol.
În vederea atingerii acestor obiective, Comisia de Energie a UE îşi propune
să se orienteze aspra câtorva măsuri privind domeniul energiei, cum ar fi:
îmbunătăţirea eficienţei energetice;
sporirea ponderii deţinute de energiile regenerabile în cadrul surselor de
energie;
Promovarea surselor energetice regenerabile (SRE)
Evaluarea CE realizată în 2007 privind progresele făcute în dezvoltarea SRE
a ajuns la următoarele concluzii:
La nivel comunitar, s-a stabilit că, până în 2010, un procent de 21% energie
electrică produsă în statele membre UE să provină din surse regenerabile de
energie. Acest obiectiv a fost prevăzut de Directiva nr. 2001/77/EC privind
promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, care
stabileşte obiective naţionale diferenţiate.
UE rămâne liderul mondial în ceea ce priveşte energia eoliană, deţinând
60% din producţia mondială de energie electrică din această sursă. Din anul 2000
până în anul 2007, capacitatea de producere a energiei electrice din sursă eoliană a
crescut cu mai mult de 150% în UE.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
21
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
În privinţa progreselor înregistrate de Statele – Membre (UE 25) în utilizarea
surselor regenerabile de energie, 9 State-Membre au înregistrat progrese
semnificative în domeniu iar 11 State-Membre nu au realizat ţintele propuse.
Raportul cuprinde de asemenea un număr de 8 acţiuni recomandate de
Comisie, printre care:
implementarea Directivei privind energia electrică produsă din surse
regenerabile de energie
înlăturarea barierelor administrative
îmbunătăţirea schemelor-suport
implementarea Planului de Acţiune privind Biomasa
elaborarea unui nou cadru legislativ pentru promovarea surselor regenerabile
de energie.
Potrivit prevederilor din Foaia de parcurs a Comisiei pentru Energii
Regenerabile, 34% din consumul total de energie electrică în 2020 este de aşteptat
să provină din surse regenerabile şi în jurul a 12% ar putea fi generate de energia
eoliană. Aceasta ar presupune o creştere de trei ori în ponderea actuală având în
vedere că energia eoliană are o pondere de aproximativ 4.8% în 2008 din consumul
de electricitate al UE.
Prezentăm mai jos situația comparativă a capacităților instalate de producție
a energiei electice la nivelul anului 2007,conform datelor prezentate pe site-ul UE
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
22
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
2007 total conventionala nucleara eoliana geotermala hidro
UE 779192 449129 123829 56270 698 140266
% 57,64% 15,89% 7,22% 0,09% 18,00%
RO 20203 12458 1411 3 0 6331
% 61,66% 6,98% 0,02% 0% 31,34%
Din tabelul de mai sus se poate observa diferența existentă între capacitatile
instalate pentru producerea energiei eoliene la nivel UE și Romania, chiar dacă în
ultimii ani au început a fi promovate proicete în acest domeniu.
Comisia UE pentru energie a elaborat un plan de acţiune privind energia,
format din zece puncte unde la loc de frunte se găseşte o foaie de parcurs şi alte
iniţiative de promovare a surselor regenerabile.
România, odată cu intrarea în Uniunea Europeana are și ea de facut eforturi
în acest sens și de îndeplinit câteva angajamente clare în domeniul energiilor
regenerabile
Pentru atingerea acestor obiective Guvernul României, şi-a schimbat
politica în domeniul energiei în ultimul timp fapt confirmat prin elaborarea
STRATEGIEI ENERGETICE NATIONALE.
Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea
necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț
cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață
civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor
dezvoltării durabile.
OBIECTIVELE STRATEGIEI ENERGETICE NATIONALE stabilite
prin acest document sunt:
Siguranta energetică
• Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse
energetice și limitarea dependenței de resursele energetice de import;
• Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice și a rutelor de
transport a acestora;
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
23
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
• Creșterea nivelului de adecvanţă a reţelelor naționale de transport a
energiei electrice, gazelor naturale şi petrolului;
• Protecția infrastructurii;
Dezvoltare durabilă
• creșterea eficienţei energetice;
•promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;
• promovarea producerii de energie electrică și termică în centrale cu
cogenerare;
• susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor
cercetărilor aplicabile;
• reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului
înconjurător.
• utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare.
Competitivitate
• dezvoltarea pieţelor concurenţiale de energie electrică, gaze naturale,
petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera şi
servicii energetice;
• liberalizarea tranzitului de energie şi asigurarea accesului permanent şi
nediscriminatoriu al participanţilor la piaţă la reţelele de transport, distribuţie şi
interconexiunile internaţionale.
Direcțile de actiune ale strategiei energetice a României, convergente cu cele
ale politicii energetice a Uniunii Europene, sunt;
promovarea utilizării resurselor energetice regenerabile, în conformitate cu
practicile din Uniunea Europeană;
asigurarea investiţiilor pentru dezvoltarea sectorului energetic, inclusiv prin
atragerea de capital privat;
creşterea capacităţii de inovaţie şi dezvoltare tehnologică;
realizarea obiectivelor de protecţie a mediului şi reducere a emisiilor de gaze
cu efect de seră;
Așadar se accentuează imperiozitatea valorificării cât mai eficiente a
resurselor neconvenționale, regenerabile și prietenoase față de mediu, în direcția
producerii de energie.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
24
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Pentru sustinerea promovarii productiei de energie din surse regenerabile a
fost elaborat cadrul legislativ sectorial, din care mentionam Legea 220/27.10.2008
– Lege pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie din surse
regenerabile de energie , continuat prin Legea 139/2010 privind modificarea şi
completarea Legii nr. 220/2008.
De asemena a fost aprobat prin Ordinul nr. 1342 din 15 octombrie 2009
Ghidului de finanțare a Programului privind producerea energiei din surse
regenerabile: eoliana, geotermală, solară, biomasă și hidro
România a aderat la Parteneriatul pentru Energie Regenerabilă si Eficiență a
Energiei.
Desigur, valorificarea la maximum a întregului potențial pe diferitele
categorii de energii verzi presupune investiții serioase și presupune facilitati
acordate investitorilor din acest sector. Principalul instrument destinat investitorilor
în energii curate îl reprezintă Certificatele Verzi.
Acesta este un sistem prin care toti furnizorii de energie electrică trebuie să
achiziționeze o cotă obligatorie de energie electrică provenită din surse
regenerabile, pe care să o furnizeze consumatorilor. Un certificat verde este
echivalent cu 1 MWh de energie „curată”, iar pentru el, producatorul primește,
alături de prețul energiei electrice stabilit de piață, un preț suplimentar, stabilit pe o
piață paralelă, unde sunt tranzacționate beneficiile aduse mediului.
În acest sens, sunt încurajați agenții economici, precum și autoritățile locale
să acceseze fonduri pentru implementarea unor soluții de producere a energiei din
surse neconvenționale.
Potentialul României în domeniul producerii de energie verde este
urmatorul:
· 65% biomasă
· 17% energie eoliană
· 12% energie solară
· 4% microhidrocentrale
· 1% + 1% voltaic +geotermal
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
25
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
În cadrul conferinței de presă din data de 02.08.2007, referitoare la energiile
regenerabile, susținute de Ministrul Mediului a dat publicității harta eoliană
României întocmită de Administratia Națională de Meteorologie.
Distributia teritorială a energiilor regenerabile este:
I - Delta Dunarii (energie solară);
II - Dobrogea (energie solară energie eoliană);
III - Moldova (câmpie si platou: micro-hidro, energie eoliană, biomasă);
IV – Carpați (IV1 – Carpații de Est; IV2 - Carpatii de Sud; IV3 – Carpații de
Vest, potențial ridicat în biomasă,
micro-hidro si eoliana);
V - Platoul Transilvaniei (potențial ridicat pentru micro-hidro și biomasă);
VI - Câmpia de Vest (potențial ridicat pentru energie geotermică și eoliană);
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
26
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
VII – Subcarpații (VII1 – Subcarpații getici; VII2 – Subcarpații de curbură;
VII3 – Subcarpații Moldovei: potențial ridicat pentru biomasă, micro-hidro,
eoliană);
VIII - Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermică, energie solară).
După cum se vede din harta eoliană, zona Moldovei ( implicit zona comunei
MITOC, jud. Botoșani.) este caracterizată de viteze a vântului care fac ca
amplasamentul să fie favorabil pentru instalarea centralelor eoliene.
Prezentul PUZ este indisolubil legat de PLANUL NATIONAL DE
DEZVOLTARE 2007 - 2013 care, în vederea atingerii obiectivului global şi a
obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, măsurile şi acţiunile avute în
vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate
pe cunoştinte;
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii
sociale şi întărirea capacităţii administrative;
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul
agricol;
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
27
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
6. Diminuarea dispariţiei de dezvoltare între regiunile ţării.
Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) este suportul
dezvoltării complexe și durabile inclusiv al dezvoltării regionale a teritoriului și
reprezintă contribuția specifică a țării noastre la dezvoltarea spațiului european și
premiza înscrierii în dinamica dezvoltării economico-sociale europene.
PATN este în corelare cu priorităţii Strategiei Lisabona revizuite, care
îndeamnă “să facem din Europa un loc mai atractiv pentru a trăi şi a investi”.
Există preocupări tot mai intense privind starea mediului în Europa şi în ţară.
Provocările de mediu cu care se confruntă Guvernele ţărilor membre U.E. au
consecinţe semnificative pentru sănătatea umană calitatea vieţii cetăţenilor şi
performanţa economică.
Problemele actuale de mediu sunt deosebit de complexe, deoarece cauzele
sunt interdependente. Iniţiativele locale de rezolvare a unor probleme pot genera
probleme noi, în alt domeniu şi pot fi în contradicţie cu politicile la nivel naţional
sau regional.
Este recunoscut la scară largă că majoritatea autorităţilor locale de succes
utilizează abordarea integrată pentru a administra protecţia mediului prin adoptarea
de strategii pe termen lung şi de planuri de acţiune.
Societatea actuală se confruntă cu provocări în domeniul energiei şi
mediului, acute pentru Europa, şi în care sunt implicate toate statele membre.
Acestea sunt legate de: asigurarea unor surse de energie competitive şi curate
pentru Europa în contextul nefavorabil al schimbărilor climatice, intensificarea
cererii de energie la nivel global şi nesiguranţa privind aprovizionarea pe viitor. In
capacitatea unui stat membru de a face faţă acestor provocări va afecta alte state
membre. În cazul apariţiei unor probleme în afara Uniunii Europene, acestea pot
avea impact asupra întregii Uniuni. Acesta este motivul pentru care este necesară
elaborarea unei politici europene solide în domeniul energiei.
Analiza strategică realizată de Comisia Europeană asupra situaţiei energetice
constituie un pas important spre o politică energetică eficientă pentru Europa.
Punctul de plecare pentru o politică energetică pentru Europa vizează trei
aspecte:
lupta împotriva schimbărilor climatice,
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
28
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
promovarea creşterii economice şi a ocupării locurilor de muncă
limitarea dependenţei externe a UE faţă de sursele de enrgie din
import.
Linia directoare a noii politici reprezintă un obiectiv energetic esenţial
pentru Europa: reducerea, până în 2020, cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de
seră generate de consumul de energie al UE.
Planul Urbanistic Zonal elaborat pentru ”Amenajare Parc eolian MITOC –
AEOLUS - 1” răspunde la unul din principalele obiective naţionale de mediu cum
ar fi cel legat de rentabilizarea terenurilor agricole (o suprafaţă mică ocupată de un
turbinele eoliene în raport cu suprafaţa totală de amplasament generează o valoare
mare prin energia produsă) și reabilitarea drumurilor de exploatare din zona
propusă.
Planul Urbanistic Zonal elaborat pentru ”Amenajare Parc eolian MITOC –
AEOLUS - 1” prin promovarea unor tehnologii de ultima oră, vine să raspundă
acestor deziderate și răspunde tendințelor actuale resimțite la nivel global si
regional marcate de o acută crestere a nevoii de energie.
Energia produsă din surse regenerabile nu este poluantă şi este, teoretic,
inepuizabilă, pe termen mediu şi lung, iar costurile sale sunt influențate în special
de valoarea investiţiilor (în scădere, datorită dezvoltării producției în masă), în
condiţiile în care preţul combustibilor fosili creşte. Sursele regenerabile de energie
asigură totodată creşterea securităţii în alimentarea cu energie şi limitarea
importului de resurse energetice.
Energia eoliană s-a dovedit a fi una dintre soluţiile larg acceptate la nivel
mondial în scopul asigurării resurselor energetice necesare. Utilizarea resurselor
regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin modul
particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea
surselor. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe
poluante şi gaze cu efect de seră. Funcţionarea centralelor eoliene nu generează
deşeuri pe perioada funcționării.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
29
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
In literatura de specialitate se arată că exploatarea acestui tip de echipamente
se face cu costuri unitare reduse. Costul energiei electrice produse în centralele
eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în unele ţări să fie
chiar mai mic decât în cazul energiei generate din combustibili fosili, chiar si dacă
nu se iau în considerare externalităţile negative inerente utilizării combustibililor
convenţionali.
I.3. Conţinutul planului
I.3.1 Detalii despre amplasament
Conform Plan Urbanistic General (P.U.G.) – comuna Mitoc – plan de
amenajare a teritoriului prin care s-au stabilit zonele din intravilan, zonificarea,
funcțiunile și organizarea urbanistică, s-a constatat ca zona luată în studiu este
situată în extravilanul și intravilanul comunei unde folosința actuală și cea propusă
a terenului este teren arabil,pășuni și curți construcții.
Planul Urbanistis Zonal reglementeaza functionarea unor suprafete de
teren aflate in extravilanul comunei Mitoc, care din punct de vedere juridic aparţin
domeniului privat al persoanelor fizice , sau juridice şi care au fost închiriate sau
concesionate de către SC INTERNAŢIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
pe terenurile studiate se va amplasa Parcul Eolian – AEOLUS 1 – si se afla în
extravilanul comunei Mitoc.
Planul Urbanistic Zonal a fost întocmit în scopul introducerii în intravilan și
modificarea destinației funcționale a zonei analizate, din zonă cu destinație
agricolă prin apariția elementului major de activitate economică, în zonă cu
destinație agricol-industrială necesară “CONSTRUIRII PARCULUI EOLIAN,
DRUMURI DE ACCES, CABLURI ELECTRICE SUBTERANE, CENTRU
DE CONTROL SI ORGANIZARE DE SANTIER IN EXTRAVILANUL
COMUNEI MITOC, JUD. BOTOSANI”, si stabileşte amplasarea a 46
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
30
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
turbine eoliene pe amplasamentele hotărâte de beneficiar în urma studiilor
eoliene effectuate in zona.
In vederea începerii demersurilor legale pentru realizarea ansamblului
energetic neconvențional, au fost emis de către Consiliul Județean Botoșani
certificatul de urbanism, prin care se solicită întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal
și se identifica reglementari obligatorii necesar a fi studiate in cadrul documentatiei
de fata, in conformitate cu prevederile Art 32 din Legea 350/2001 privind
amenajarea teritoriului şi urbanismul
SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL își propune să
construiască și să pună în funcțiune pe acest amplasament un parc eolian ce va
produce energie electrică din surse neconvenționale regenerabile – energia eoliană,
alcatuit din 46 centrale eoliene de cca 2500-3000kw, cu o putere totala instalata de
115-138 MW.
Pentru reglementarea indicilor urbanistici maximali, a zonelor edificabile, a
zonelor de protecție și a zonelor de siguranță a fost întocmit studiu urbanistic Plan
Urbanistic Zonal.
Terenul pe care va trebui să fie amplasat PARCUL EOLIAN, a fost ales
ţinând cont de anumite criterii social- economice şi tehnice cum ar fi:
costurile legate de pregătirea terenului și posibilitățile de acces;
posibilităţile de conectare la utilităţi necesare;
gradul de afectare a factorilor de mediu;
varianta ,,0,, de utilizare a terenului
gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei
caracteristicile terenului de fundare pentru asigurarea rezistentei
necesare realizarii unor astfel de instalatii
potenţialul eolian din zonă, dat fiind costurile ridicate de realizarea
investiţiei.
Așa cum este precizat în Certificatul de urbanism, terenul este situat în
extravilanul și intravilanul localității, cu categoria de folosință – teren arabil,
pășuni curți construcții. Funcțiunile premise în conformitate cu PUG comunei
MITOC sunt lucrări pentru magistrale căi de cominicație, îmbunătățiri funciare,
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
31
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
rețele de telecomunicații ori alte lucrări de infrastructură, construcții/amenajări
pentru combaterea și prevenirea acțiunilor factorilor naturali distructivi
(inundații,alunecări de teren) precum și construcții și amenjări speciale. Pe
amplasament există ca utilități drumuri de exploatare și linii electrice.
CU precizează ca terenurile din extravilan nu sunt incluse într-o
documentație de urbanism avizată/aprobată.
Menționăm ca prin CU nu au fost indicate zone de protecție, situri
arheologice sau culturale. Pe amplasament nu se află rețele ale sistemelor de
irigații, imbunătățiri funciare, conducte de gaze, rețele de telefonie.
Teritoriul administrativ al comunei are o suprafață de 4450 ha învecinându-
se cu urmatoarele localități:
1. R. Moldova nord si est
2. Manoleasa sud -est
3. Avrameni sud
4. Cotusca vest
Legatura comunei cu municipiul Botosani-resedinta judetului, cu orasul
Saveni, precum si cu Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei de la
barajul Stânca-Costesti de la Radauti Prut se realizeaza prin drumul national DN
24C, precum si prin drumurile judetene DJ 282, DJ 293 si DJ 293A (drumuri de
interes judetean) care asigura legatura între comuna Mitoc cu resedintele de
comune vecine.
Pentru transportul elementelor de construcție a ansamblului energetic
neconvențional din comuna MITOC vor fi utilizate drumuri preexistente în
consecintă pentru desfasurarea in conditii bune a activitatii, pe parcursul timpului
se vor executa periodic lucrari de intretinere si reparatii a drumurilor de exploatare,
pe cheltuiala proprie a S.C. INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI
SRL cât și realizarea unor drumuri de acces pe amplasamente – deviatii din
drumurile actuale.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
32
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Suprafata drumurilor de exploatare noi si reabilitate ce urmează a se
realiza este de 44.096 mp Pe lângă drumurile de acces mai sunt necesare căi de
acces pentru fiecare parcelă în parte (drumuri de incintă); acestea se vor realiza pe
masură ce avansează implementarea proiectului ulterior acestui plan. Construcția
efectivă a centralelor eoliene se face etapizat, funcție de planificarea pe care o va
realiza titularul.
In zona studiată nu există reţele de alimentare cu apă, cu gaze naturale și nici
retea de canalizare.
Vecinătățile fiecărui lot se pot vizualiza în planșele cu ”Reglementări” dar și
în restul planselor anexate.
Prin documentația P.U.Z. pentru care se întocmește prezentul raport de
mediu s-a studiat și propus zonarea funcțională, restricții și permisivități, relația cu
vecinătățile și s-a reglementat zona de protecție și zona de siguranță aferentă
capacității energetice. De asemenea s-a propus reglementarea introducerii în
intravilanul comunei MITOC a suprafețelor terenurilor pe care urmează să se
desfășoare activităț de producție energie electrică.
Alegerea acestui amplasament este justificat ca fiind cel mai avantajos din
următoarele cauze :
Zona are un ridicat potenţial eolian, lucru dovedit de măsurătorile efectuate
de S.C. INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL.în studiile
preliminare acestei propuneri;
Pe acest amplasament se desfăşoară activitate agricolă, iar terenul este lipsit
de construcţii civile sau industriale, rețele care să necesite lucrări de
relocare;
Functiuna propusă - zona agricol-industrială - nu intră în conflict cu zonele
funcționale existente din vecinatate zona de productie agricol-industrială ce
va fi reglementată prin PUZ nu va afecta negativ terenurile activitățile care
se desfășoară în prezent pe teritoriul comunei;
Terenul este într-o zonă accesibilă la căile rutiere judeţene. Acesul la
parcelele pe care se propune realizarea centralelor eoliene se poate face din
drumuri de exploatare existente după realizarea unor lucrări de ameliorare;
Utilităţile necesare organizării de şantier sunt accesibile.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
33
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Din studiile efectuate zona nu este supusă riscurilor naturale și nu există
pericol de inundare a zonei.
I.3.2 Identificarea suprafetelor necesare pentru realizarea proiectului de parc eolian
În general, organizarea funcțională a localitații s-a păstrat, modificările
propuse nu vor acutiza probleme rezultate din disfuncționalitațile identificate în
cadrul PUG.
Reglementarile urbanistice locale stabilite în PUG MITOC pentru zona
studiată în prezent sunt cele particulare destinației agricole extravilane.
Prin PUZ s-a reglementat o suprafata maximă de edificare a construcțiilor.
Numai în interiorul acestui perimetru este permisă construirea turbinelor,
dimensionarea lor exactă facându-se la faza următoare de realizare a proiectului
tehnic.
Din documentaţia tehnică a echipamentelor Parcurilor Eoliene similare,
rezultă că suprafețele aproximative necesare sunt :
pentru fundația turbinei eoliene: 196 mp/ turbină - suprafață
ocupată definitiv.
pentru realizarea instalației (turnul de montaj al turbinei): 375 mp –
suprafată ocupată temporar, pe perioada realizării lucrărilor de construcții-montaj;
drumuri de acces pentru utilajele de constructii( latime min 4m și
max.6m);
canale tehnologice pentru cablurile de conexiune dintre turbine și
stația de transformare – suprafața ocupată temporar;
drumuri tehnologice pentru intreținerea instalațiilor pe parcursul
exploatării instalațiilor parcului eolian.
Având în vedere cele de mai sus, elaboratorul PUZ a calculat bilanțul teritorial
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
34
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Intravilanul existent și propus în cadrul P.U.Z.
BILANT TERITORIAL
REGLEMENTARI
MP. %
SUPRAFATA PARC EOLIAN - CF. PLAN
TOPO - din care:
1.238.732,00
100
TERENURI ÎN EXPLOATARE AGRICOLA 937.530,00 75,7
TERENURI OCUPATE EFECTIV DE
INVESTIŢIE
Din care:
301.202,00 24,3 / 100
a. - DRUMURI DE EXPL. AGRICOLA
EXISTENTE
CE SE REABILITEAZA
103.100,00
34,3
b. - DRUMURI PROPUSE 90.133,20 29,9
c. - LOTURI ANSAMBLARE TURBINE +
FUNDATII 60.478,80 20,1
d. - TEREN PENTRU ORGANIZARE DE
ŞANTIER 4.915,00 1,6
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
35
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
Dezvoltarea activitatii de exploatare este conditionata de factorii economici
(rentabilitatea economica a activitatii pe baza analizei cost – beneficiu, evoluția
cererii de energie pe piața de desfacere) și condițiile de exploatare a surselor de
energie (vânt).
Astfel, titularul activității va scoate din circuitul agricol doar suprafețele
afectate de construcții definitive, în funcție de factorii menționați anterior.
Investiţia “Amenajare parc eolian MITOC – AEOLUS 1, com. Mitoc
jud. Botosani”, va fi alcatuita din 46 centrale eoliene cu putere instalata de
2.5-3Mw, cu o putere totala instalata de 115-138 Mw in extravilanul comunei
Mitoc.
Suprafata pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism este de
15,37 ha, din care:
Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol - 6,3 ha
Suprafata teren scos definitiv din circuitul agricol – 9,07 ha
In vederea optimizării amplasării fiecărei centrale eoliene în parte, ținând
cont de caracteristicile terenului, s-a rezervat suprafața maximă edificabilă.
e. - SUPRAFATA CONSTRUITA TURBINE 575,00 0,2
DRUM NATIONAL + DRUM JUDETEAN 42.000,00 13,9
- TEREN CE SE SCOATE TEMPORAR DIN
CIRCUITUL AGRICOL ( c + d)
65.393,80
- TEREN CE SE SCOATE DEFINITIV
DIN
CIRCUITUL AGRICOL ( b + e )
90.708,20
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
36
Copierea partiala sau integrala doar cu acordul autorilor
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
37
Suprafetele au fost rezervate pentru proiectarea urmatoarelor obiective în
limita admisă de indicii urbanistici maximali reglementați pentru fiecare lot în
parte :
46 turbine
cai de comunicație rutieră ( drumuri noi și extindere a drumurilor
existente)
platforme provizorii necesare funcționării utilajelor necesare în faza
de edificare a pilonilor și montarea turbinei
Prezenta documentație va rezolva următoarele obiective principale:
Reconsiderarea structurii funcţionale a terenului și adoptarea cadrului
arhitectural - urbanistic adecvat.
Asigurarea accesului carosabil și pietonal la nivelul cerintelor actuale.
Zona va fi reglementată prin:
Stabilirea amplasamentrului fiecărei instalații eoliene
Rezervarea suprafetelor de teren necesare trasarii zonelor de circulatie
necesare asigurarii intretinerii centralelor eoliene
Zona de restricție pentru fiecare centrală eoliană
După realizarea constructiilor și a platformelor carosabile terenul rămas
liber va fi reamenajat ca zona agricolă.
Se considera ca între turbinele eoliene se poate mentine functiunea de teren
agricol (arabil sau pasune) in continuare.
În parcul eolian compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele transport
energie electrica, statie colectare si transformare energie electrica se propune
amplasarea a 46 turbine eoliene, cu respectarea reglementarilor cuprinse in
plansele de „Reglementari urbanistice” întocmite în PUZ.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
38
I.3.3. Elemente de construcţii şi funcţionare ale turbinelor eoliene
Realizarea documentatiei “PUZ PARC EOLIAN MITOC” urmărește,
implicatiile generate de amplasarea activității economice – AMENAJARE PARC
EOLIAN MITOC-AEOLUS 1, com. MITOC, jud. Botosani
Grupul generator eolian este echipamentul care asigură transformarea forței
vântului în energie electrică. Grupul generator eolian este echipat cu un rotor
prevăzut cu trei pale echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse în
mișcare de rotație de forța vântului.
Viteza de rotație a palelor este direct proporțională cu viteza masei de aer, cu
densitatea aerului și implicit cu temperatura aerului care străbate rotorul.
Mișcarea rotorului este transmisa prin intermediul unui reductor,
generatorului de curent electric, care în funcție de caracteristicile constructive
generează curent electric la anumiți parametri specifici.
Curentul electric generat de ansamblul rotor-generator este apoi transportat
în rețeaua națională de energie electrică prin intermediul unei stații de
transformare.
Principalele părți componente ale turbinelor eoliene, sunt următoarele:
Rotorul cu trei pale;
Nacela cu generatorul și sistemul electric de comandă;
Pilonul de susținere a nacelei;
Fundația centralei eoliene.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
39
Figura 1. Reprezentarea schematică a unei turbine eeoliene
Rotorul
Rotorul este montat pe arborele principal al grupului generator eolien și are
în capătul exterior butucul rotorului în care sunt montate cele trei pale.
Rotorul poate opera cu viteze variabile permițând optimizarea eficienței
aerodinamice a ansamblului.
Grupurile generatoare de generație nouă, utilizate în marea majoritate a
parcurilor eoliene, sunt echipate cu un sistem care reglează palele după direcția și
viteza vântului pentru optimizarea puterii și nivelului de zgomot.
Palele sunt realizate din materiale compozite (fibre de sticlă cu carbon
așezate pe câte două lonjeroane prinse de butucul rotorului), care asigură rezistența
mecanică, flexibilitate, elasticitate și greutate redusă.
Rotația palelor este asigurată prin trei cilindrii pentru fiecare aripă.
Axul rotorului transmite puterea la generator prin cutia de viteze.
Caracteristiile rotorului:
Rotorul (inclusiv palele) are diametrul de 128 m;
Aria de rotație a palelor este de 12.868 mp;
Viteza de rotație statică: 16.1 rot/minut;
Lungimea unei pale 62,5 m.
Nacela
Nacela, prezentată în figura 1, are în componență și protejază următoarele
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
40
subansamble:
Arborele principal al rotorului;
Multiplicatorul de turație;
Motoreductorul;
Dispozitivul de frânare;
Generatorul;
Sistemul de pivotare.
Arborele principal al grupului generator eolien este prins la rotor, are turație
redusă și transmite mișcarea de rotație la multiplicatorul de viteză cu roți dințate.
Multiplicatorul de turație este utilizat pentru a mări viteza de turație redusă a
arborelui principal la valori corespunzătoare necesare generatorului de current
electric. Mișcarea de rotație cu turație ridicată este transmisă din multiplicatorul de
turație la generatorul electric, prin intermediul arborelui secundar (cuplaj).
Generatorul este de tip asincron cu patru bobine pe rotor, operează la viteză
variabilă și are funcția de a transforma energia mecanică a arborelui secundar în
energie electrică. Puterea nominală la ieșire este de 2.500-3.000 KW. Generatorul
electric este prevăzut cu sistem de răcire asigurat de un ventilator centrifugal. Sunt
prevăzute sisteme pentru optimizarea energiei, operarea la nivele reduse de zgomot
și reducerea sarcinii pe cutia de viteze și la alte componente vitale. Sistemele
menționate controlează curentul în circuitul rotorului și generator, ermițând un
control precis al puterii reactive și conectarea omogenă la rețea.
Dispozitivul de frânare aste amplasat pe arborele secundar înainte de
generatorul electric și este utilizat în următoarele cazuri:
pentru frânarea completă a rotorului când se efectuează lucrări de
reparație sau întreținere;
când apar deficiențe în funcționarea dispozitivului de reglare a unghiului
de înclinare a palelor. Trebuie precizat că viteza de rotație a turbinelor eoliene se
menține constantă prin reglarea unghiului de înclinare a palelor în funcție de viteza
vântului, fără a utiliza dispozitivul de frânare a arborelui secundar.
Sistemul de pivotare permite rotirea nacelei în plan orizontal la capătul
superior al turnului. Pivotarea nacelei are rolul de a orienta grupului generator după
direcția vântului în vederea obținerii unei viteze optime de roație a arborelui
principal. Sistemul de pivotare are în componență motorul electric și elementul de
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
41
transmisie a mișcării prin angrenarea cu roți dințate. Mecanismul de pivotare este
comandat printr-un sistem automatizat, în funcție de schimbarea diecției vântului.
Modificarea direcției vântului este sesizată de girueta montată pe nacelă, care
comandă automat sistemul de pivotare al grupului generator. Tot pe nacelă este
montat anemometrul pentru urmărirea vitezei vântului. Anemometrul comandă
pornirea grupului generator eolian când viteza vântului depășește 4 m/s, precum și
oprirea pentru viteze ale vântului care depășesc 25 m/s. Nacela este protejată cu o
carcasă de fibră de sticlă care apără componentele interioare de ploaie, zăpadă,
praf, razele solare, etc.
Turnul (pilonul)
Pilonul (turnul) grupului generator eolian este o construcție metalică tip
tubular conic, de 125 m înălțime, între fundație și butuc. Are rolul de a susține
nacela și de a asigura accesul în perioada de operare precum și pentru întreținere și
reparații.
Pilonul grupului generator eolian este o construcție segmentată în patru
module metalice pentru facilitatea transportului și a montării echipamentelor.
Diametrul la baza 8,8 m.
În interiorul pilonilor se montează atât rețeaua de distribuție a energiei
electrice produse de grupul generator eolian, cât și scările de acces spre nacelă.
Grupul generator eolian este prevăzut cu deschideri de urgență/salvare în
nacelă și în turn.
Fundația grupului generator eolian
Fundația grupului generatoar eolien are rolul de a susține turnul (pilonul),
rotorul, palele și nacela cu toate echipamentele și de a transmite solului încărcările
specifice menționate, fără a produce deformații care să compromită funcționarea în
siguranță a lucrării (fără a depășii capacitatea portantă a terenului de fundare).
Fundatia tipica a grupului generatoar eolian este o fundație izolată, tip talpă
de beton, de greutate, realizată din beton armat turnat monolit.
Fundațiile sunt proiectate luând în considerare următoarele elemente:
- încarcarea dată de grupul generator eolian: turnul (pilonul), nacela,
rotorul, echipamente electrice;
- caracteristicile terenului de fundare;
- sarcini exterioare (vânt, seism).
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
42
Calculul fundațiilor grupurilor generatoare eoliene se va face ținând seama
de Directiva produselor pentru construcții (CPD), utilizând norme de proiectare
Eurocode sau similare.
În cazul de față fundarea grupului generator eolian se va realiza prin
intermediul unui bloc de beton armat, peste care se va face legătură la centrală prin
intermediul unui cilindru cu diametrul de cca.8,8 m și înălțimea de 0,85 m.
Cilindrul din beton al fundației iese deasupra terenului cu 30 cm. Fundarea se va
realiza direct pe terenul existent, iar în jurul turnului va fi amenajat un trotuar de
gardă.
Detalii tehnice ale fundației grupului generator eolian, conexiunea între
grupurile generatoare eoliene, săpăturile pentru pozarea cablajului,
drumurile de exploatre, etc. vor fi detaliate în proiectul tehnic de execuție.
Instalatii aferente constructiilor şi parcului eolian
Cablurile din interiorul parcelelor vor fi pozate în pământ, iar traseul
cablurilor va urmări pe cât posibil drumurile interioare pentru asigurarea
eventualelor intervenții.
Canalele necesare cablurilor se vor realiza casetat si vor fi acoperite cu placi
si grinzi iar pentru zona de subtraversare a drumurilor se vor realiza conform
normativelor specifice.
Cablurile de medie tensiune se vor poza în pământ, în profile la adancimea
de sub 1m.
Alte instalații:
- instalatie de securitate la efractie;
- instalatie de semnalizare incendiu si de stingere incendiu cu gaz inergen;
I.3.4. Circulatia
In prezent circulatia in zona este asigurata de drumurile de exploatare
existente (zone de circulatie rutiera neamenajata corespunzator).
Pentru a se asigura cobdiții optime de acces la fiecare parcela pe care se
propune amplasarea turbinelor eoliene este necesar ca drumurile de exploatare din
zonă să fie reabilitate atât în ce priveste suprafața acestora - se propune realizarea
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
43
unei suprafețe de rulare intre 4 și 6 m lățime – cât și reabilitarea din punct de
vedere a planeității și rezistenței.
Suprafata drumurilor de exploatare noi si reabilitate ce urmează a se
realiza este de : drumuri de exploatare necesare 9,0133 ha drumuri de acces la
turbine; 6,0478 ha platforme pentru montajul si mentenanta tuirbinelor care
include si fundatia pilonului in suprafata de 1,167 ha
Comuna Mitoc, este strabatuta de urmatoarele artere de circulatie:
DN 24C- care strabate extremitatea estica a judetului Botosani pe directia
NV-SE, de-a lungul râului Prut. DN 24C are urmatorul traseu Durnesti- Santa
Mare- Damideni- Românesti- Stefanesti, Stânca-Ripiceni- Manoleasa- Manoleasa
Prut- Mitoc- Miorcani- Radauti Prut;
DJ 294A
Profilul transversal este format dintr-o bandă pe sens, fără trotuare. Din
această arteră rutieră sunt asigurate accesele carosabile şi pietonale la toate
parcelele agricole prin drumuri de exploatare agricolă.
Starea drumurilor existente este nesatisfacatoare.Pentru montarea şi ulterior
întreţinerea turbinelor eoliene , vor fi pregatite drumurile existente, care sunt din
pământ şi care necesita realizarea unei infrastructure din straturi de piatra spartă şi
ballast , de asemeni vor trebui extinse intersectiile .Drumurile de acces vor trebui
realizate înainte de instalarea turbinelor eoliene. În orice moment , inclusive după
instalare, trebuie sa fie posibil accesul la turbine cu vehicule de întreţinere şi
macarale pentru orice reparaţie sau asistenţă tehnică.
Reteaua de transport aferenta comunei Mitoc este retea de transport auto iar cea
mai apropiata statie pentru transport pe CF se afla în localitatea Ungureni.
I.3.5. Ocuparea terenurilor
Loturile studiate în cadrul PUZ sunt libere de construcții și au în prezent
funcţiune de teren arabil, pășune, curți construcții fără zone de protecție, situri
arheologice sau culturale. Pe amplasament nu se află rețele ale sistemelor de
irigații, imbunătățiri funciare, conducte de gaze, rețele de telefonie.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
44
I.3.6. Modificările fizice ce decurg din implementarea proiectelor ce decurg din plan
Principalele lucrari ce trebuie desfasurate pentru constructia investitiei cu
destinatie de parc eolian sunt urmatoarele:
trasarea drumurilor de acces si a platformelor tehnologice;
realizarea drumurilor de acces si a platformelor tehnologice. Acesata
etapa presupune lucrari de pregatire a platformei drumurilor de acces
si a suprafetelor platformelor tehnologice (curatire, indepartare
vegetatie, deseuri si steril); dupa care se asterne piatra sparta si se
compacteaza;
lucrari de excavatii pentru realizarea fundatiei,
indepartarea/eliminarea sterilului rezultat din excavatie;
pozarea armaturilor si sapatura pentru fundatie si turnarea betonului.
betonul este preparat la stațiile de preparare betoane si este adus in
amplasamentul fiecarui grup generator eolian cu autobetonierele;
transportul componentelor grupului generator eolian (modulele
pilonului, nacela, rotorul, palele, componentele electrice, etc );
montarea pilonului si a echipamentelor grupului generator eolien;
realizarea conexiunilor electrice si pozarea cablurilor subterane intre
grupurile generatoare și statia colectare si transformare energie
electrica;
ecologizarea zonei prin indepartarea deseurilor rezultate din
activitatile de constructii montaj, nivelarea terenului si refacerea
covorului vegetal in jurul pilonilor, unde este necesar;
retragerea utilajelor de constructii si transport.
Modificarile fizice care decurg din proiect in perioada de construire:
In perioda de construire a centralei electrice eoliene de la MITOC,
modificarile fizice sunt generate de urmatoarele activitati:
Excavațiile pentru fundația celor 46 piloni (pâna la cca. 2,5-3,5 m
adancime);
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
45
Indepartarea solului vegetal pe ampriza drumurilor de acces proiectate
si a platformelor tehnologice (cca 0.25 m adancime);
Săparea șanțurilor pentru pozarea cablurilor electrice până la cca1 m
adancime.
La finalizarea excavatiei, in cadrul lucrarilor de refacere ecologica se produc
urmatoarele modificari:
Refacerea covorului vegetal in dreptul fundatiei pilonilor;
Refacerea zonei ocupate temporar de platforma tehnologica utilizata pentru
lucrarile de constructie-montaj ale grupurilor generatoare eoliene;
Acoperirea santurilor in care au fost pozate cablurilor electrice, nivelarea si
refacerea covorului vegetal.
Modificarile fizice in perioada de exploatare a grupurilor generatoare
eoliene – activitatea de producere energie electrică din sursă eoliană nu presupune
modificări fizice ale terenurilor din zona amplasamentului
Modificari fizice la inchiderea, dezafectare, demolare
Restaurarea amplasamentului la finalizarea perioadei de functionare, tinand
cont ca ciclul de viata a grupurilor generatoare eoliene este apreciat la 20-25 ani.
La sfarsitul acestei perioade exista doua posibilitati:
dezafectarea grupurilor generatoare eoliene si restaurarea
amplasamentului;
inlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi.
Dezafectarea centralei electrice eoliene necesita urmatoarele lucrari:
dezmembrarea grupurilor generatoare eoliene si pilonului cu
recuperarea si
valorificarea metalelor si in general a materialelor refolosibile;
demolarea fundatiilor si utilzarea betonului concasat pentru diferite
amenajari (platformele drumurilor, diverse umpluturi);
recuperarea si valorificarea cablurilor electrice;
umplerea/nivelarea gropii fundatiei si refacerea covorului vegetal.
Inlocuirea grupurilor generatoare eoliene cu altele noi necesita mai putine
interventii
Se poate constata ca volumul lucrarilor genereaza modificari fizice in
amplasament este foarte redus pentru a afecta semnificativ zona.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
46
Resurse necesare implementării proiectului ce decurg din plan
La realizarea lucrarilor proiectate nu se utilizeaza resursele naturale din
zona, cu excepția suprafetelor de teren ocupate de drumuri, plaforme tehnologice si
fundațiile pilonlor centralelor eoliene.
Implementarea proiectului nu necesita preluare de apa pe durata executiei
lucrarilor. Nu necesita consum de gaze naturale, iar consumul de energie electrica
este redus si se asigura prin grupuri generatoare mobile alimentate cu combustibili
lichizi.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
47
III. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A
MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA
NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS
Parcul eolian compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele transport
energie electrica, statie colectare si transformare energie electrica este propus a se
implementa în localitatea MITOC județul BOTOSANI.
In cadrul județului, localitatea este amplasată în partea de nord – est a
acestuia la o distanţă de aproximativ 80 km de reşedinţa de judeţ, respectiv
municipiul Botoşani, 35 km fata de orasul Saveni
Teritoriul administrativ al comunei are o suprafață de 4450 ha învecinându-
se cu urmatoarele localități:
- nord –vest comuna Cotusca
- vest , comuna Avrameni
- sud – vest comuna Manoleasa
- nord si la est – Republica Moldova
Investiţia “Amenajare parc eolian MITOC – AEOKUS 1, jud.
Botosani”, va fi alcatuita din 46 centrale eoliene cu putere instalata de 2.5-
3Mw, cu o putere totala instalata de 115-138 MW in extravilanul comunei
MITOC.
Suprafata pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism este de
123,8732 ha, din care:
Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol – 6,5393 ha
Suprafata teren scos definitiv din circuitul agricol – 9,0708 ha
Conform Planului Urbanistic General al comunei MITOC –plan de
amenajare a teritoriului prin care s-au stabilit zonele din intravilan, zonificarea,
funcțiunile și organizarea urbanistică, s-a constatat ca zona luată în studiu este
II.1. Localizare
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
48
situată în extravilanul comunei unde folosința actuală și cea propusă a terenului
este teren arabil, pășune.
Comuna MITOC este situată la cca. 80 km spre nord de oraşul Botosani,si 35
km de Saveni este aslcatuita din doua sate Mitoc si Horia şi se invecineaza la sud-
vest cu comuna Manoleasa, la sud cu comunele Avrameni, la nord cu comuna
Cotusca, la nord si la est cu Republica Moldova
Pe teritoriul judeţului, comuna este situată în partea nordica.
Teritoriul administrativ al comunei este străbătut de la est la vest de DJ 294A
care asigura legatura intre Avrameni - Mitoc
Legătura cu cea mai importantă localitate vecină – Darabani – se realizează pe
o distanţă de aproximativ 20 km prin DJ 294A.
Amplasamentul PUZ – ”Amenajare parc eolian MITOC – AEOLUS 1,
comuna MITOC, jud. Botoșani, este parte componenta a Campiei Moldovei, zona
Prutului Mijlociu, Valea Prutului si este traversat pe partea centrala de paraul
Ghireni
Nu exista risc de inundabilitate în zona amplasamentelor propuse pentru
turbinele eoliene.
Comuna MITOC se găseşte în Campia Moldovei, caracterizata de vai largi si
interfluvii domoale, pe alocuri sub forma de poduri intinse aflate la un nivel de
150-250 m altitudine. Predomina forme mai abrupte, asimetrice spre partea de nord
vest cu coline mai domoale spre sud si sud est cu procese de eroziune areolara pe
suprafete cu pante moderate si alunecari pe cele cu inclinari mai accentuate,
situaţie care îi imprimă astfel un climat temperat continental cu nuante de
II.2. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu apă
II.3. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu aer
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
49
excesivitate, cu vanturi de nor-vest si invazii frecvente de aer continental dinspre
est si nord est, secetoase vara, producatoare de viscole iarna.
Tipul de climat menţionat este caracterizat prin producerea unor geruri mari
iarna şi a unor călduri tropicale vara, frecvente viscole violente şi secete prelungite
în unii ani.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 8 ° C, cu temperatura lunară
minimă de – 25 ° C (ianuarie) şi temperatura lunară maximă de + 35-40˚C
Excesivitatea este data si de numarul mare al zilelor de vara tropicale 50-100
de zile/an si numarul mare al zilelor de inghet 120-150 zile .
Cantitatile de precipitatii sunt moderate, cu excedete in timpul primaverii, dar
mai scazute in luna februarie, insumand intre 500-600 mm/an
Precipitaţiile care cad în zonă sunt direct proporţionale cu temperatura aerului,
originea maselor de aer, dinamica acestora, fiind influenţate şi de orografia şi
localizarea geografică a judeţului Botoşani. Astfel că, aceste cauze impun ca 2/3
din cantitatea de precipitaţii să cadă în intervalul aprilie – august, după care scad în
intervalul decembrie-aprilie.În zona comunei MITOC şi comunele limitrofe,
dominante sunt vânturile de nord – vest ( 23,6 % ) sud-est ( 18,7 % ), nord ( 10,7
%), vest ( 2,1 % ), est ( 1,7 % ) .
Din datele disponibile pe site-ul administrației de meteorologie se pot observa
variațiile temperaturilor medii si a precipitatiilor înregistrate pentru județul Botoșani
Fenomenul îngheţului apare cel mai devreme în lunile octombrie, iar cele din
urmă zile de îngheţ se întâlnesc chiar şi pe la începutul lunii mai. Cam în aceleași
perioade sunt primele şi ultimile ninsori.
Regimul climato-meteorologic specific arealului geografic, căruia îi aparţine
comuna MITOC, impune încadrarea în zona C – după STAS 10101/21-92 şi zona
B – după STAS 10101/20-92.
Adâncimea maximă de îngheţ, conform STAS 6054-77 este considerată
100110 cm.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
50
Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile. Sursele fixe sunt
acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie localizată în spaţiu, cum ar fi
dispozitivele de combustie industriale sau menajere. Sursele mobile sunt legate de
mijloacele de transport.
Pe teritoriul comunei MITOC, în zona amplasamentului analizat nu există
surse fixe de poluare a aerului, iar sursele mobile (traficul rutier) au emisii care se
încadrează în limitele legale.
Conditii geomorfologice şi pedogeografice locale
Comuna MITOC este situată în partea nordica a judetului Botosani.
II.4. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu sol, subsol
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
51
Comuna M se încadrează în unitatea „Câmpia Moldovei”, subdiviziunea Jijia
Superioară şi a Başeului ce apare ca o zonă deluroasă, fragmentată prin văi de
eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul reţelei hidrografice a Jijiei. Prezintă un
aspect larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase sau sub forma de platouri
joase, toate acestea lasand impresia ca provin dintr-o suprafață unică tăiată în râuri.
Substratul geologic este constituit predominant din depozite argilo-
nisipoase, apartinand ca varsta Sarmatianului inferior. Structura acestor depozite
este foarte simpla, stratele fiind inclinate usor, de la nord-vest spre sud-est. Peste
formatiunile sarmatiene sunt asezate cele mai noi depozite de varsta cuaternara
(pleisticen si holocen), alcatuite din aluviuni pe sesuri, dealuri si versanti si numai
pe unele dealuri din luturi loessoide.
Din punct de vedere geologic, zona studiată este situată pe Platforma
Moldovenească, ce are un fundament format din şisturi cristaline magmatice şi roci
eruptive, care alcătuiesc un soclu rigid, soclu ce a suferit mişcări de coborâre
(transgresiuni marine) şi ridicare (regresiuni marine). Vârsta soclului este
precambriană şi este cutat şi metamorfozat în timpul proterozoicului mediu. În
perioadele de transgresiuni marine s-au acumulat sedimente de depuneri ce au
format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile, care erau determinate de mişcările
de coborâre, au avut loc mişcările de erodare însoţite de regresiuni marine în
timpul cărora erau prezente formele denudaţionale, care au acţionat asupra
reliefului existent.
Formaţiunile întâlnite în zona studiată aparţin cuaternarului şi sarmaţianului.
Sarmaţianul formează fundamentul întregii zone şi este puternic degradat la
suprafaţă de acţiunea apelor subterane care descompun argila marnoasă,
schimbându-i caracterul iniţial.
Cuaternarul este format dintr-un orizont argilos-prăfos, uneori nisipos sau cu
intercalaţii subţiri de nisip. În anumite zone acest orizont are caracter loessoid.
Tectonica
Comuna MITOC este situata in apropierea de fractura care trece pe langa
localitatile Ibanesti-Borzesti-Todireni .
Din aceasta structura rezulta o zona cu stabilitate mare pe plan local, dar
labila prin influenta miscarilor seismice, provocate de epicentru mai indepartate.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
52
In judetul Botosani, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de seisme
locale, care nu au avut intensitate mai mare de gradul 4 ( Atanasiu le numeste
„cutremure moldavice” ).
Intre 1893 – 1916 au avut loc 3 cutremure locale in judetul Botosani :
In mai 1895 - 5h 35 min., Horodniceni, gr.3, local;
In 28 decembrie 1898 – 1h 38 min., Dorohoi, gr.3, local;
In 7 mai 1902 – 16h 35 min., Botosani, gr. , local.
Seismele din nordul Moldovei, cel putin acelea cu focarul pe linia Botosani
– Curtesti, Dorohoi se claseaza intre cutremurele care isi au focarele pe linii ale
Platformei Podolice.
Intre anii 1893 – 1916 – pe linia Botosani – Dorohoi s-au inregistrat cutremurele:
10 septembrie 1893 – Botosani gr., Curtesti gr. 3;
31 august 1884 - Botosani gr. 4, Dorohoi gr. 3;
6 februarie 1904 – Botosani gr. 3;
6 octombrie 1908 – Botosani gr.4;
7 iunie 1912 – Botosani si Dorohoi gr.4.
Conditii geotehnice intilnite in lucrarile de prospectiuni geotehnice
Pentru cunoasterea şi precizarea caracteristicilor geotehnice ale
pamânturilor din amplasamentul studiat, s-au efectuat lucrări de cercetere
geotehnică constand din executarea unor foraje geotehnice, cu foreza
geotehnica din dotarea unitatii.
Din lucrarile de prospectare s-a evidenţiat următoarea stratificaţie:
- sol vegetal negru ;
- argilă prafoasa galbena plastic vartoasa;
- argila nisipoasa galbena plastic vartoasa ;
- argila galbena plastic vartoasa;
- argila marnoasa vartoasa la tare.
Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor
Terenurile interceptate sunt constituite din:
argile prafoase
argile,
argile nisipoase
argila marnoasa, de consistenta medie care in adancime devine plastic
vartoasa sau plastic vartoasa la tare .
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
53
Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor vor fi prezentate in urmatoarele
faze de proiectare dupa incheierea lucrarilor de laborator.
Amplasamentul studiat nu ridica probleme de stabilitate si se poate realiza
parcul eolian cu o putere totala instalata de 67500-81000kw.
Terenul studiat pentru amplasarea investitiei nu este supus pericolului
inundatiilor.
Surse de poluare a solurilor
Amplasamentul propus pentru implementarea PUZ-ului analizat este situat
în cea mai mare parte în extravilanul comunei MITOC are drept întrebuinţare de
teren arabil sau pășune.
Studiului geotehnic evidenţiază caracteristicile concrete ale amplasamentul
propus pentru amplasarea turbinelor eoliene.
II. 5.1. Informaţii privind aria naturală protejată de interes avifaunistic - ROSPA0058 Lacul Stânca Costeşti (cf. ORD. 1964/2007) si ASPA Lacul Stânca Costeşti ( cf. HG 2151/2004) - afectată de implementarea PP:
II.5. 1.1. Date generale privind ariile protejate
PARCUL EOLIAN MITOC se afla amplasat la 9,8-9,9 km de ROSPA0058 –
Lacul Stanca Costesti si la 550m de ASPA Lacul Stanca Costesti.
II.5 Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu
biodiversitate
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
54
ROSPA0058 LACUL STANCA COSTESTI
LOCALIZAREA SITULUI
Coordonatele sitului
Latitudine
N 47º 55' 15''
Longitudine
E 27º 8' 50''
Suprafaţa
sitului (ha)
2 051.7
Altitudine (m)
Min. Max.Med.
74 94 83
Regiunea biogeografică Continentală
Regiunile administrative NUTS Numele judeţului %
RO012 Botoşani 100
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibări
t
Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv.
Izolare Global
A090 Aquila clanga 1-3 i A A C B
A404 Aquila heliaca 1-3 i A B B B
550m
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
55
A089 Aquila pomarina 3-7 i C B C C
A024 Ardeola ralloides 2-5 p D B C C
A060 Aythya nyroca 35-60 i 600-1200
i
C B C C
A031 Ciconia ciconia 450-600 i D B C C
A429 Dendrocopos syriacus 15-20 p D B C C
A026 Egretta garzetta 10-15 i D B C C
A098 Falco columbarius 5-10 i D B C C
A002 Gavia arctica 1-3 i D B C C
A075 Haliaeetus albicilla 2-5 i C B C B
A092 Hieraaetus pennatus 5-6 i C B C C
A022 Ixobrychus minutus 2-3 p D B C C
A338 Lanius collurio 18-25 p D B C C
A339 Lanius minor 20-25 p D B C C
A068 Mergus albellus 40-60 i C B C C
A073 Milvus migrans 3-5 i C B B C
A094 Pandion haliaetus 2-5 i C B C C
A072 Pernis apivorus 3-5 i C B C C
A007 Podiceps auritus 8-15 i B A B B
Caracteristici ale sitului Situl este situat pe platforma moldovenească a cărei fundament este
format din roci cristaline, magmatice si roci eruptive ce alcătuiesc un soclu rigid care a suferit o serie de mişcări de ridicare şi coborâre de-a lungul erelor geologice, având loc mai multe transgresiuni şi regresiuni marine.
Odată cu sfârşitul etapei de arie mobilă, geosinclinală, relieful cristalin a fost preluat de către agenţii externi care şi-au început activitatea de eroziune. Succesiunea de formaţiuni geologice prezentate pe cursul Prutului poate fi sintetizată în: - orizontul de gresii cu silexuri din Badenianul.
Lacul Stânca-Costeşti este un lac de acumulare construit în vederea
exploatării hidroenergiei;lacul prezintă variaţii de nivel în funcţie de regimul precipitaţiilor şi utilizare. Sub depunerile măloase există un punct stâncos calcaros care poate fi observat şi la ţărm.
Calitate şi importanţă: SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de
BirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6. Avifauna din perimetrul lacului de acumulare este constituită din 178 de specii de păsări, unele cu apariţii
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
56
neregulate, altele fiind prezente în timpul pasajului şi mai ales, iarna,lacul de acumulare fiind un important cartier de internare a păsărilor din bazinul românesc al Prutului. Avifauna regiunii cuprinde 136 de specii folosite drept criterii pentru identificarea ariilor de importanţă avifaunistică, reprezentând 76,40%din totalul avifaunei râului Prut. C3 – aglomerări de specii migratoare, neameninţate la nivelul Uniunii Europene - 1 specie C4 – aglomerări mari de păsări de apă în timpul migraţiei
şi iarna Zona propusă cuprinde lacul de acumulare amenajată pe valea Prut, în amonte de Costeşti – până la localitatea Sadoveni. Lacurile
sunt un important loc de popas pentru păsările de apă în timpul migraţiei, respectiv putând fii observate regulat stoluri mari de raţe, gâşte, pescăruşi, lişiţe, cufundari etc. În perioada de cuibărit puţine păsări de apă pot fi întâlnite, dar avifauna clocitoare poate să se îmbogăţească pemăsură ce pe malurile lacului se dezvoltă o vegetaţie mai abundentă.
ASPA Lacul Costesti – conform HG 2151/2004 Arie de protectie speciala avifaunistica Lacul Stanca - Costesti, 2.950 ha,
localitatile Mitoc, Liveni, Manoleasa, Manoleasa-Prut, Sadoveni, Ripiceni, Stanca, judetul Botosani.
Descrierea limitelor Limita nordica: porneste din punctul de varsare al paraului Ghireni în lac,
lânga Santierul arheologic Mitoc, urmareste limita sudica a parcelei cadastrale Ps69 la o distanta de 10 m în interiorul acesteia, pana la punctul de cadere al perpendicularei imaginare dusa din coltul sud estic al parcelei Ps69, pe linia de frontiera de la mijlocul latimii acumularii;
Limita estica: porneste din punctul estic al limitei nordice a ariei (situat pe linia de frontiera) si se continua spre sud urmarind traiectoria liniei de frontiera între, România si Republica Moldova, marcata cu geamanduri lestate pe vechiul senal al raului Prut, pana în dreptul postului hidrometric Stanca-aval (comuna Stefanesti);
Limita sudica: porneste de la postul hidrometric Stanca-aval situat la 50 m de lacul de linistire, continua spre vest traversand drumul de acces catre coronamentul barajului, traverseaza mijlocul parcelelor cadastrale L117, A110, traverseaza parcela A109 la o distanta de 150 m de extremitatea estica a acesteia pana în dreptul limitei cu parcele cadastrala N113;
Limita vestica: porneste din punctul situat pe limita dintre parcelele cadastrale A109 si N113, la o distanta de 350 m de extremitatea estica a parcelei
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
57
cadastrale N113, urmareste traiectoria limitei nordice a acestei parcele (la 10 m de linia bornata a nivelului normal de retentie), continua în parcela Al 08 pana la hotarul cu comuna Manoleasa. În continuare, urmeaza traseul ce traverseaza limitele estice ale urmatoarelor parcele cadastrale situate pe teritoriul comunei Ripiceni: A316, A313, A299, A298, traverseaza drumul de exploatare De 296, continua pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A 294, A280, traverseaza De 279, continua pe limitele estice ale parcelelor cadastrale A272, A229, PD227, PD222, A221, PD220, traverseaza valea Cinghineaua, A154, PD150, P148, P141, traverseaza paraul Badu, continua pe limita estica a parcelelor cadastrale P140, A127, A128, NR137, F135, A38, A24, A22, A18 (parcela care se invecineaza cu limita intravilanului localitatii Ripiceni); se continua apoi pe limita estica a parcelei cadastrale NR17 care se invecineaza cu pichetul de graniceri din localitatea Ripiceni. Limita se continua pe teritoriul comunei Manoleasa, traverseaza limitele estice ale urmatoarelor parcele cadastrale: A942, NR946 (invecinata cu statia meteo), NR947 (situata în apropierea statiei hidrologice Ripiceni), zona în care limita ariei coincide cu limita vestica a rezervatiei floristice de Schiverekia podolica de la Ripiceni-Manoleasa, invecinata cu cariera de piatra (CCP 949). În continuare, limita traverseaza parcelele cadastrale A951, A953, Ps958, F100, A1004, F1008, Ps1009, Ps1011, NR1015, Ps1016, Ps10185 A1032, drumul de exploatare De 1033 care porneste din localitatea Sadoveni pana pe malul lacului, parcelele cadastrale A1045, A1043, F1042, Ps519, Ps521, NR517, NR515, Ps514, A512, Ps511, Ps507, NR504, - care se invecineaza cu limita intravilanului localitatii Manoleas-Prut, NR288, A253, NR245, A257, A242, A240 (invecinata cu limita intravilan a localitatii Liveni), A59, Ps48. În continuare, limita vestica se continua pe teritoriul comunei Mitoc traversand partea estica a parcelelor cadastrale A98, NR84, Ps74, NR 73 aflata în apropierea limitei estice a intravilanului localitatii Mitoc. Limita vestica a zonei are o lungime de 70 km, situandu-se în zona inundabila a acumularii, la o distanta de 10 m de nivelul luciului de apa aflat la NNR (nivel normal de retentie) atins la cota de 90,80;
curba de nivel corespunzatoare acestei cote este materializata în teren prin borne situate la o distanta de 1 km.
Descrierea suprafetei Aria de protectie speciala avifaunistica Lac Stanca-Costesti cuprinde luciul
de apa al lacului Stanca – Costesti (suprafata aflata pe teritoriul romanesc) extins pe teritoriile comunelor: Stefanesti (HA1115), Ripiceni (HL139), Manoleasa (HL506) si Mitoc (HL1) si suprafata de uscat situata la cca. 10 metri în interiorul luncii inundabile a acumularii. Zona de uscat traverseaza parcelele cadastrale
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
58
L117, A110, A109, N113, N114, A108 (comuna Stefanesti), parcelele cadastrale A316, A313, A299, A298, A294, A280, A272, A229, PD227 (u.a.40A), PD222 (u.a. 40B si 40C), A221, PD220 (u.a. 42), A154, PD150 (u.a. 41), PUS, P141, P140, A127, A128, NR137, F135, A38, A24, A22, A18, NR17 (comuna Ripiceni), parcelele cadastrale A942, NR946, NR947, A951, A953, Ps958, F100, A1004, F1008, Ps1009, Ps1011, NR1015, Ps1016, Ps1018, A1032, A1045, A1043, F1042, Ps519, Ps521, NR517, NR515, Ps514, A512, Ps511, Ps507, NR504, NR 288, A253, NR245, A257, A242, A240, A59, Ps48 (comuna Manoleasa) si parcelele cadastrale Ps69; A98, NR 84, Ps74, NR73 (comuna Mitoc). Parcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale întocmite în anii 1988 (Stefanesti si Ripiceni) si 1986 (Manoleasa si Mitoc). Unitatile amenajistice sunt preluate din amenajamentul U.P. V Zavoi Prut a O.S. Trusesti.
Cai de acces În zonă accesul este posibil de pe DN 29d între localităţile Botoşani şi Ştefăneşti şi apoi pe DN 24c între Ştefăneşti şi Lacul Stânca - Costeşti. Accesul mai este posibil şi de pe DN 24c, drumul este pe valea Prutului până în localitatea Ştefăneşti şi apoi spre lac. Biotopuri principale Ape stătătoare (100%) Specii de pasari calificative Mergus albellus Anser anser Aythya nyroca Bucephala clangula Cygnus cygnus Phalacrocorax pygmeus ASPA adăposteşte regulat peste 20.000 de păsări acvatice.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
59
II.5.1.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al
ROSPA0058 LACUL STANCA COSTESTI si ASPA Lacul Stanca Costesti Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 3 3 V
Anthus campestris - Fâsă de
câmp
Mărimea: 16.5 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară. Mod de
cuibărire: Cuibărește în regiuni
deschise, aride și nisipoase cu
vegetație joasă. Ponta: 4-5 ouă;
uneori două ponte pe an. Colorit pal,
slab dungat atât deasupra cât și
dedesubt, de dimensiuni mari, care o
deosebesc de celelalte fâse din
Europa. Sprânceană pală, în general
bine conturată. Habitat: câmpii şi
terenuri ierboase cu suprafeţe întinse.
Hrana: insecte şi alte nevertebrate de
talie mică, seminţe (graminee).
Specia cuibărește în tot
habitatul agricol. Folosește
pentru amplasarea cuibului
marginile drumurilor
interioare și a rigolelor.
Evită terenul folosit în mod
intensiv pentru cultură.
Uneori scoate 2 rânduri de
pui, dar nu în fiecare an. De
obicei după ce puii au
părăsit cuibul, păsările
migrează deja către sud.
Înălțimea de zbor în timpul
manifestărilor teritoriale nu
depășește 20-25 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
60
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
2 A0
90
3 1 E
Aquila clanga – Acvila
ţipătoare mare
Mărimea: 50 - 70 de cm. Categorie
fenologică: pasaj, oaspete de iarnă.
Descriere: Se aseamănă cu acvila
țipătoare mică și cu șorecarul. Este o
pasăre de talie mare, de culoare brun-
negricioasă, deasupra cozii penele au
vârful alb. Deasupra aripilor, la baza
remigelor primare prezintă o pată
deschisă şi ştearsă. Capul şi ciocul
sunt de dimensiuni mici. Sexele sunt
nediferențiate. Este specie de pasaj,
fiind foarte rară și protejată pe plan
global. Mod de cuibărire: Nu
cuibăreşte în ţară. În alte părţi
cuibărește în pădurile mari din
apropierea zonelor umede. Habitat:
Preferă pădurile mari de deal din
apropierea zonelor umede, lunca
râurilor sau lângă mlaștini. Hrana:
păsări, mamifere mici şi mijlocii,
cadavre.Vânează în terenurile
deschise sau în culturile agricole.
Acvila țipătoare mare apare
în mod accidental în lungul
văii Prutului. Uneori se
abate în căutare de hrană și
pe terenurile agricole dacă
de pe acestea s-a recoltat,
astfel încât vegetația să aibă
înălțime mică, permițând o
eventuală observare a
prăzii. Practic este puțin
probabil ca specia să apară
în zona câmpului eolian.
Înălțimea de zbor pentru
vânătoare nu depășește 20-
30 m, iar în deplasarea de
migrație este de peste 200
m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
61
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
3 A4
04
3 1 E
Aquila heliaca – Acvila de
câmp
Mărimea: 70 – 80 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Descriere: Este o pasăre rară, ocrotită
pe plan global. Acvila de câmp este o
pasăre mare, putând fi confundată ca
alură cu acvila de munte. Adulţii sunt
de culoare maro – negru, cu ceafa
crem – deschis, scapulare albe şi
coada gri deschis în porţiunea
mijlocie. Mod de cuibărire: aprilie -
iunie. Cuibul îl construieşte în arbori
sau ţărmuri abrupte. Femela depune
2 – 3 ouă de culoare gălbuie, pătate
cu brun roşcat, pe care le cloceşte
timp de 43 de zile. Puii sunt nidicoli.
Habitat: Este prezentă în zonele de
deal şi câmpie cu pâlcuri de copaci şi
păduri mici, uneori în apropierea apei,
în pădurile de luncă. Local poate fi
găsită şi în pădurile din ţinuturile
joase subcarpatice, dar numai pe
liziere. Hrana: păsări, mamifere mici şi
mijlocii, cadavre.
Acvila de câmp apare în
mod accidental în lungul
văii Prutului. Uneori se
abate în căutare de hrană și
pe terenurile agricole dacă
de pe acestea s-a recoltat,
astfel încât vegetația să aibă
înălțime mică, permițând o
eventuală observare a
prăzii. Practic este puțin
probabil ca specia să apară
în zona câmpului eolian.
Înălțimea de zbor pentru
vânătoare nu depășește 20-
30 m, iar în deplasarea de
migrație este de peste 200
m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
62
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
4 A0
89
3 3 R
Aquila pomarina – Acvila
ţipătoare mică
Mărimea: 56 - 68 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărit: cuibăreşte în arborii
din pădurile bătrâne şi îşi amplasează
cuibul în coroanele înalte.
Caracteristicile cuibului: foloseşte
acelaşi cuib mai mulţi ani,
completându-l, cuibul este construit
din bucăţi de ramuri; interiorul este
căptuşit cu iarbă, frunze şi crenguţe
fine; înălţimea faţă de sol: 20 - 25 m.
Perioada de cubărit: aprilie – mai.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de
ouă în pontă: 2 - 4 ouă de culoare
alburie cu pete violacee şi brune. .
Timp de clocire: 38 - 40 zile. Timp de
şedere în cuib a puilor. 50 - 55 zile.
Puii sunt nidicoli. Habitat: păduri de
foioase din apropierea întinderilor
mari de apă, terenuri deschise. Hrana:
mamifere, păsări, reptile, batracieni
dar şi insecte mari şi hoituri.
Acvila țipătoare mică apare
în mod accidental în lungul
văii Prutului. Uneori se
abate în căutare de hrană și
pe terenurile agricole dacă
de pe acestea s-a recoltat,
astfel încât vegetația să aibă
înălțime mică, permițând o
eventuală observare a
prăzii. Practic este puțin
probabil ca specia să apară
în zona câmpului eolian.
Înălțimea de zbor pentru
vânătoare nu depășește 20-
30 m, iar în deplasarea de
migrație este de peste 200
m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
63
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
5 A0
24
3 3 V
Ardeola ralloides - Stârcul
Galben
Mărimea: 47-52 cm Categorie
fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărit: în arbori sau tufişuri,
pe sol, în stufăriş sau în vegetaţia de
mlaştină. Cuibăresc în mai - iunie, în
colonii mixte cu Ardea cinerea, A.
purpurea, Nycticorax nycticorax,
Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis
falcinellus şi Egretta garzetta.
Caracteristicile cuibului: poate fi din
trestie, stuf,rogoz sau crengi de salcie.
Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi mai
ales cu insecte acvatice. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în
pontă: 4-6 ouă de culoare albastru
verzui.. Timp de clocire: 22-24 zile.
Timp de şedere în cuib a puilor. 32
zile. Cel mai mult cloceşte
femela.Habitat: lagune, bălţi cu stuf,
zone inundabile. Hrana: insecte, larve
acvatice, peștișori, broscuțe, șopârle,
moluște mici, crustacee, viermi și ceva
hrană vegetală.
Stârcul galben nu
cuibărește în apropierea
câmpului eolian. Specia
folosește doar lungul văii
Prutului, atât pentru
migrație, cât și pentru
căutarea hranei. Zona
favorabilă cu stufării este
foarte depărtată față de
aria câmpului eolian.
Înălțimea de zbor nu
depășește 10-15 m, culoarul
folosit fiind doar cel din
lungul văii Prutului.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
64
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
3 3 V Anser anser - Gâsca de vară
Mărimea: 76 - 93 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară. Mod de
cuibărit: cuibul este amplasat pe locuri
umede, în stufării şi pe plaur vechi.
Caracteristicile cuibului: construit din
trestie, ierburi şi alte plante, căptuşit
cu puţin puf şi pene mici. Perioada de
cubărit: martie-aprilie. Număr de ouă
în pontă: 5-6. Timp de clocire: 28-29
zile. Timp de şedere în cuib a puilor.
părăsesc cuibul imediat după
eclozare, însă sunt supravegheaţi de
părinţi încă 8 săptămâni. Cloceşte
numai femela. Puii sunt nidifugi.
Habitat: lacuri, câmpuri cultivate,
mlaştini cu apă sărată sau dulce,
păşuni şi mirişti. Hrana: vegetal -
iarbă, plante furajere verzi, cereale
verzi, frunze de sfeclă, boabe de
cereale, seminţe, rar insecte acvatice.
Gasca de vara nu cuibărește
în apropierea câmpului
eolian. Specia folosește
doar lungul văii Prutului,
atât pentru migrație, cât și
pentru căutarea hranei.
Zona favorabilă cu stufării
este foarte depărtată față
de aria câmpului eolian.
Înălțimea de zbor nu
depășește 10-15 m, culoarul
folosit fiind doar cel din
lungul văii Prutului.
Lipsa conditiilor
de cuibarire sau
popas,
determina
aceasta specie
sa nu fie
intalnita
constant in
zona.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
65
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
6 A0
60
3 1 V
Aythya nyroca – Raţa roşie
Mărimea: 38-42 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară, ocazional
iernează şi la noi pe apele
neîngheţate. Mod de cuibărit: la
marginea apei, în desișurile de stuf.
Caracteristicile cuibului: cuibul este
construit din plante din imediata
vecinătate, căptușit bogat cu puf și
pene. Perioada de cubărit: mai.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de
ouă în pontă: 7-11. Timp de clocire:
25-27 zile. Timp de şedere în cuib a
puilor. 50-60 zile. Habitat: lacuri,
mlaştini cu vegetaţie bogată, ochiuri
de apă bine adăpostite. Hrana: mai
mult vegetală vara: plante acvatice,
lintiță, semințe, rădăcini și animală
iarna: crustacee, moluște, viermi,
larve, insecte, broscuțe, peștișori.
Rața roșie folosește pentru
pasaj culoarul de zbor din
lungul văii Prutului.
Deoarece își procură hrana
doar prin scufundare,
specia nu poate fi întâlnită
în zonele agricole din
perimetrul câmpului eolian.
Înălțimea de zbor pentru
hrănire este de circa 35-40
m, în timp ce pentru
migrație este de 200-300 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
66
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Bucephala clangula - Raţă
sunătoare
Mărimea: 46-47 cm. Categorie
fenologică: rar oaspete de vară, pasaj,
oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: nu
cuibăreşte în ţară. Habitat: de-a lungul
bălţilor şi lacurilor. Hrana: moluşte,
crustacei, insecte acvatice şi larvele
lor, plante acvatice.
Rata sunatoare nu
cuibărește în apropierea
câmpului eolian. Specia
folosește doar lungul văii
Prutului, atât pentru
migrație, cât și pentru
căutarea hranei. Zona
favorabilă cu stufării este
foarte depărtată față de
aria câmpului eolian.
Înălțimea de zbor nu
depășește 10-15 m, culoarul
folosit fiind doar cel din
lungul văii Prutului.
Lipsa conditiilor
de cuibarire sau
popas,
determina
aceasta specie
sa nu fie
intalnita
constant in
zona.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
67
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
7 A0
31
3 2 V
Ciconia ciconia – Barza albă
Mărimea: 100 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară. Mod de
cuibărit: pe stâlpi de telegraf, copaci
înalţi sau pe acoperişul din stuf sau
şindrilă al caselor. Caracteristicile
cuibului: este o construcţie mare
reutilizată an de an, realizată din
crengi şi crenguţe în amestec cu iarbă
şi pământ; interiorul este căptuşit cu
resturi de plante, fulgi şi cârpe;
înălţimea faţă de sol: 5 – 10 m.
Perioada de cubărit: aprilie - iulie.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de
ouă în pontă: 3 – 5. Timp de clocire:
31 - 34 zile. Timp de şedere în cuib a
puilor. 33 - 35 zile. Habitat: arături
proaspete, câmpii ierboase şi umede,
mlaştini. Hrana: nevertebrate diverse
de talie mare (râme, gândaci, viermi,
melci) dar şi vertebrate de talie mică
(broaşte, şopârle, şerpi, şoareci).
Barza albă folosește în
timpul pasajelor ca locuri
pentru căutarea hranei de
regulă terenurile agricole
proaspăt arate. Deplasarea
pentru căutarea hranei nu
depășește 10-20 m înălțime
de la sol.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
68
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
8 3
Circus aeruginosus - Eretele de
stuf
Mărimea: 48-56 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară, pasaj,
oaspete de iarnă. Mod de cuibărit: în
mlaştini, la adăpostul stufărişului.
Caracteristicile cuibului: construit pe
pământ, câteodată refolosit. Este o
grămadă mare de beţe, stuf uscat,
căptuşit cu iarbă. Perioada de cubărit:
aprilie-iunie. Număr de ouă în pontă:
3-6. Timp de clocire: 31-36 zile. Timp
de şedere în cuib a 38-40 zile.
Cloceşte numai femela. Puii sunt
nidicoli. Habitat: terenuri descoperite
şi mlăştinoase cu mult stuf. Hrana:
broaşte, şobolani de apă, şerpi, peşti,
insecte mari, dar şi păsări adulte (de
preferinţă lişiţe), tinere sau pui de
cuib, mai ales în perioada de hrănire a
puilor. Consumă cu plăcere şi ouă.
Eretele de stuf cuibărește în
stufăriile din coada lacului
Stânca Costești la distanță
mare de aria câmpului
eolian. După ce terenurile
au fost dezgolite de
vegetație în urma
recoltărilor, pasărea le
parcurge pentru vânătoare.
Înălțimea de zbor în această
situație nu depășește 10-15
m de la sol.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
69
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
9 A1
22
3 1 V
Crex crex – Cristel de câmp
Mărimea: 25 - 30 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară. Mod de
cuibărit: cuibăreşte la sol în poienile
umede cu iarbă înaltă; uneori
foloseşte şi culturile perene cum ar fi
lucerna şi trifoiul. Caracteristicile
cuibului: cuibul este instalat într-o
adâncitură a pământului şi este
căptuşit cu ierburi sau alte resturi
vegetale. Perioada de cubărit: mai –
iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr
de ouă în pontă: 8 - 12 ouă de culoare
gălbuie cu pete gri sau roşcate. Timp
de clocire: 15 - 20 zile. Cloceşte mai
mult femela. Puii sunt nidifugi şi devin
zburători după circa 35 de zile.
Habitat: lacuri cu rogoz, câmpii cu
vegetaţie bogată şi umedă. Hrana:
seminţe şi uneori plante tinere,
nevertebrate cu predilecţie larve de
insecte sau chiar adulţi
Cristelul de câmp folosește
pentru cuibărit unele
suprafețe agricole cu culturi
perene, sau puternic
înierbate în pârloagă.
Acestea sunt de regulă în
afara perimetrului câmpului
eolian, dar pasărea se
deplasează în căutare de
hrană și în această zonă.
Deplasarea obișnuită o face
pășind pe sol, luându-și
zborul doar în momentul
unor pericole iminente de
care nu poate scăpa cu
fuga. Înălțimea de zbor în
această situație nu
depășește 5 m de la sol.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
70
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
3 1 V Cygnus cygnus- Lebădă de
iarnă
Mărimea: 145-150 cm Categorie
fenologică: oaspete de iarnă.
Descriere: Coloritul este complet alb,
ciocul este spre vârf negru, iar la bază
galben. Picioarele sunt negre. Mod de
cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. De
obicei cuibărește în nordul Siberiei,
iernează la noi și primăvara se
întoarce spre locurile de reproducere.
Habitat: litoral, lacuri cu mari
suprafeţe, zone inundabile. Hrana:
mai ales vegetală: iarbă, plante
acvatice, semințe de ierburi, dar și
viermi, insecte, moluște, broaşte,
câteodată și pești.
Lebada de iarna nu
cuibărește în apropierea
câmpului eolian. Specia
folosește doar lungul văii
Prutului, atât pentru
migrație, cât și pentru
căutarea hranei. Zona
favorabilă cu stufării este
foarte depărtată față de
aria câmpului eolian.
Înălțimea de zbor nu
depășește 10-15 m, culoarul
folosit fiind doar cel din
lungul văii Prutului.
Lipsa conditiilor
de cuibarire sau
popas,
determina
aceasta specie
sa nu fie
intalnita
constant in
zona.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
71
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
10 A4
29
3 4 (S)
Dendrocopos syriacus -
Ciocănitoare (pestriță) de
grădină
Mărimea: 24 cm. Categorie
fenologică: sedentară. Mod de
cuibărit: în scorburi de copaci.
Caracteristicile cuibului: simplu,
necăptuşit. Perioada de cubărit:
aprilie - iunie. Număr de ponte pe an:
1. Număr de ouă în pontă: 5-7 ouă de
culoare albă. Timp de clocire: 10-14
zile. Timp de şedere în cuib a puilor:
24 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat:
păduri tinere, parcuri, grădini cu
vegetaţie rară. Hrana: diferite insecte,
viermi, larve, pupe şi ponte, în sezonul
rece consumă şi seminţe tari, boabe.
Ciocănitoarea pestriță de
grădină este o specie care
folosește în exclusivitate
habitatele antropice, fiind
sedentară. Teritoriul de
căutare a hranei nu
depășește perimetrul
localităților. Înălțimea de
zbor nu depășește pe cea a
pomilor, de circa 10 - 20 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești" este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
72
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
11 A0
26
3
Egretta garzetta - Egretă mică
Mărimea: 56 - 63 cm Categorie
fenologică: oaspete de vară. Mod de
cuibărit: aprilie - iunie. Cuibul îl
construieşte în arbori sau stuf, fiind
alcătuit din plante uscate. Cuibăresc
în colonii mixte cu Ardea purpurea,
Ardeola ralloides, Nycticorax
nycticorax, Phalacrocorax pygmaeus.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de
ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare
albastru verzuie. Timp de clocire: 20-
24 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp de
şedere în cuib a puilor. 41 zile. Puii
sunt nidicoli. Habitat: fluvii, deltă,
terenuri cu tufişuri şi ape, lacuri cu
suprafeţe întinse dar nu prea adânci.
Hrana: peşti mici, insecte acvatice,
broaşte.
Egreta mică folosește
pentru deplasările din
timpul pasajelor doar
culoarul văii Prutului. Tot pe
acest culoar se află și zona
de unde specia își poate
procura hrană. Înălțimea de
zbor obișnuită este de circa
10-20 m. În timpul
migrațiilor înălțimea de
zbor depășește 150 - 200 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
73
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
12 A0
98
Falco columbarius - Şoim de
iarnă
Mărimea: 25-30 cm. Categorie
fenologică : oaspete de iarnă.
Descriere: este cel mai mic dintre
răpitoarele din Europa. Masculul
evident mai mic decât femela, gri-
albastru deasupra, crem+ruginiu
dedesubt. Femela este maronie
deasupra. Mod de cuibărire: nu
cuibăreşte în ţară. Habitat: peisaje
descoperite, dealuri împădurite,
mlaştini de-a lungul litoralului. Hrana:
se hrăneşte cu păsări mici până la
mărimea unei vrăbii, pe care le prinde
din zbor după o urmărire în forţă.
Consumă şi mamifere mici.
Șoimul de iarnă apare în
mod accidental doar în
perioada hiemală. De regulă
însoțește stolurile de
passeriforme de talie mică.
Odată cu zăpezile mari
pasărea părăsește zona.
Înălțimea de zbor obișnuită
este de circa 10-20 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
74
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
13 A0
02
3 3 V
Gavia arctica - Fundac polar,
Cufundac
Mărimea: 65 cm. Categorie
fenologică: oaspete de iarnă, pasaj.
Descriere: Vara, nota distinctă o
constituie gâtul şi bărbia de culoare
neagră şi creştetul gri închis; când
înoată ciocul este ţinut aproape
orizontal; ciocul este conic lung şi
ascuţit,mai subţire decât al
cufundarului mare. Mod de cuibărire:
nu cuibăreşte în ţară. Habitat: lacuri,
bălţi, cursuri de râuri cu suprafeţe
întinse,bogate în peşte. Hrana: peşti,
moluşte, crustacei, insecte acvatice,
primăvara consumă şi plante acvatice.
Fundacul polar apare în
perioada hiemală, în număr
redus de exemplare. Specia
folosește valea Prutului
pentru a se deplasa către
zonele cu apă adâncă, de
unde își procură hrana
constituită în exclusivitate
din pești. Pe timpul
gerurilor mari, când luciul
de apă îngheață, specia
folosește zonele de apă
curgătoare neînghețate. De
obicei nu folosește zborul
pentru deplasare, dar
atunci când o face, nu
depășește 5-10 m deasupra
apei.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
75
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
14 A0
75
3 3 R
Haliaeetus albicilla - Codalb
Mărimea: 80-100 cm. Categorie
fenologică: sedentară. Mod de
cuibărit: în vecinătatea apelor.
Caracteristicile cuibului: Cuibul îl
construieşte în arbori sau pe ţărmurile
abrupte, este o construcţie masivă,
mărită mereu în decursul anilor,
formată din beţe şi crengi, căptuşită
cu plante verzi, ramuri cu frunze, lână,
cârpe, etc. Perioada de cubărit: martie
- iunie. Număr de ponte pe an: 1.
Număr de ouă în pontă: 1-3 ouă de
culoare albă, rar pătate cu brun sau
violet spre gri. Timp de clocire: 35-42
zile. Cloceşte numai femela. Timp de
şedere în cuib a puilor. aproximativ 56
zile. Puii sunt nidicoli. Habitat: în
apropierea lacurilor interioare, de-a
lungul malurilor. Hrana: peşti, reptile,
broaşte ţestoase, şerpi, raţe rănite,
iepuri, popândăi, hoituri.
Codalbul cuibărește în
zonele de luncă izolate de
pe valea Prutului, în număr
mic de perechi. Exemplarele
tinere rămân uneori iarna și
se deplasează în căutare de
hrană în lungul apei
curgătoare sau chiar în
apropierea staniștilor de
odihnă ale păsărilor.
Înălțimea obișnuită de zbor
nu depășește 30-40 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
76
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
15 A0
92
3 3 R
Hieraetus pennatus – Acvila
mică
Mărimea: 46-55 cm Categorie
fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărit: Foloseşte cuiburile
părăsite ale altor păsări răpitoare
(gaie, şorecari), mai rar pe stânci.
Caracteristicile cuibului: este o
construcție mare din rengi, căptușită
în interior cu frunze verzi sau cu ace
de conifere. Perioada de cubărit: mai -
iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr
de ouă în pontă: 1-2 ouă de culoare
alb verzuie pătate cu roşu şi mici
punctuleţe cenuşii.. Timp de clocire:
35-39 zile. Clocesc ambii părinţi. Timp
de şedere în cuib a puilor. 8
săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat:
păduri mixte sau de foioase cu multe
luminişuri, zone deluroase, adesea în
regiuni puţin accidentate. Hrana:
vânează numai pradă vie, preferă
prepelițe, însă consumă și ciori grive,
păsări din curți, mamifere până la
mărimea puilor de iepure.
Acvila mică poate fi
observată în mod accidental
doar în lungul văii Prutului.
Specia vânează de obicei în
apropierea zonelor litorale
și nu folosește habitatele
agricole. Înălțimea de zbor
obișnuită pentru căutarea
hranei este de 10-20 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
77
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
16 A0
22
3 3 (V)
Ixobrychus minutus - Stârc
pitic
Mărimea: 35-38 cm Categorie
fenologică: oaspete de vară. Mod de
cuibărit: izolat, pe pământ, în stufării,
pe vegetaţia frîntă sau plutitoare, la
înălţime mică deasupra apei, pe
crengile joase din mlaştini sau în
tufişuri nu prea mari, rar în copaci.
Caracteristicile cuibului: îl
construieşte în stuf, fiind alcătuit din
tulpini şi frunze uscate de papură şi
stuf. Perioada de cubărit: mai - iunie.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de
ouă în pontă: 5-6 ouă de culoare
albă.. Timp de clocire: 16-19 zile.
Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere
în cuib a puilor. 30 zile. Puii sunt
nidicoli. Habitat: lacuri şi bălţi cu
malurile acoperite de păpuriş şi
trestie. Hrana: în special insecte
acvatice şi larve, dar şi peştişori,
broscuţe, mormoloci, lipitori, moluşte,
uneori chiar şi câte un şoarece, o
şopârlă sau un pui de cuib.
Stârcul pitic cuibărește în
stufăriile din coada lacului
Stânca Costești de pe
zonele colmatate. Atât în
timpul migrației, cât și
pentru căutarea hranei,
pasărea se deplasează doar
în lungul cursului de apă,
sau al litoralului. Înălțimea
de zbor nu depășește 20 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
78
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
17 A3
38
3 3 (D)
Lanius collurio – Sfrâncioc
roşiatic
Mărimea: 18 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară. Mod de
cuibărit: cuib construit în tufişurile şi
luminişurile din pădurile de foioase, în
arbori sau arbuşti spinoşi, pe izlazuri,
fâneţe sau lunci, la mică înălţime faţă
de sol. Caracteristicile cuibului: este
construit din crenguţe, rădăcini,
muşchi, frunze; căptuşit cu material
vegetal fin sau păr, lână şi puf de
pasăre.Perioada de cubărit: mai -
iunie. Număr de ponte pe an: frecvent
1. Număr de ouă în pontă: 5 - 6 ouă de
culoare variată (galbene, brune, verzi,
roşcate) cu pete întunecate.. Timp de
clocire: 15 - 16 zile.Cloceşte numai
femela. Timp de şedere în cuib a
puilor: 12 - 16 zile. Puii sunt nidicoli.
Habitat: terenuri degajate şi cu
tufişuri multe, de-a lungul văilor largi
ale râurilor montane. Hrana: diferite
insecte (lăcuste, gândaci, muşte,
fluturi, viespi, bondari, ploşniţe,
libelule), vertebrate mici (şopârle,
şoareci, păsărele mici). Are obiceiul de
a-şi crea rezerve de hrană înfigând
diverse animale de talie mică în ţepii
Sfrânciocul roșietic
folosește frecvent pentru
amplasarea cuibului tufele
izolate din terenurile
deschise agricole sau în
pârloagă. După ce puii au
părăsit cuibul, păsările
pleacă de obicei către sud.
Înălțimea obișnuită de zbor
atunci când caută hrana nu
depășește 10 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
79
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
18 A3
39
3 2 (D)
Lanius minor – Sfrâncioc cu
frunte neagră
Mărimea: 20 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară. Mod de
cuibărit: Cuibul este amplasat în
arbuştii spinoşi sau în arbori, fiind
construit din plante înflorite (pelin),
căptuşit cu pene, lână, fire de păr.
Perioada de cubărit: mai - iulie.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de
ouă în pontă: 4-5 ouă de culoare
verzui albăstruie, cu pete brun
violacee.. Timp de clocire: 15 zile.
Timp de şedere în cuib a puilor. 2
săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat:
peisaje descoperite, presărate cu
arbori şi arbuşti, adeseori în zonele
împădurite. Hrana: insecte mari,
melcișori, rareori pui de păsări și
șoareci. Îşi face rezerve de mâncare
fixându-le în spinii arbuştilor.
Sfrânciocul cu frunte neagră
este rareori prezent în zona
studiată. Specia este adesea
confundată cu sfrânciocul
mare Lanius excubitor, care
în prezent se află în
expansiune în ceea ce
privește arealul de cuibărit.
Înălțimea obișnuită de zbor
a speciei este de maximum
15-20 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
80
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
19 A0
68
3 V
Mergus albellus – Ferestraş
mic
Mărimea: 40-48 cm. Categorie
fenologică: pasaj, oaspete de iarnă.
Descriere: Poposesc pe maluri şi ape
marine de coastă, deseori împreună
cu diverse specii de raţe şi pescuiesc
în ape puţin adânci. Iarna este prezent
pe bazine de acumulare, lacuri,
ocazional în golfuri. Mod de cuibărire:
nu cuibăreşte în ţară. Habitat: lacuri,
bălţi mărginite de arbori, ochiuri de
apă bine adăpostite. cu suprafeţe
mari. Hrana: în majoritate dar şi
moluşte, insecte acvatice şi larvele
lor, broaşte, peşti mici, alge.
Ferestrașul mic apare în
număr redus de exemplare
în lungul văii Prutului, atât
în perioadele de pasaj, cât și
în timpul iernatului.
Stolurile nu depășesc de
regulă 3-5 exemplare.
Specia își caută hrana doar
în apele adânci în care se
scufundă. Odată cu
înghețarea apelor pasărea
părăsește zona,
deplasându-se tot în lungul
apelor. Înălțimea de zbor nu
depășește 5-10 m deasupra
apei.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
81
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
20 A0
73
3 3 V
Milvus migrans - Gaia brună
Mărimea: 55 - 60 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară, pasaj,
oaspete de iarnă. Descriere: Are un
colorit relativ uniform. Capul este mai
deschis, cu striuri înguste,
longitudinale, în rest fiind brun. Aripa,
ventral este brună, cu o zonă mai
deschisă spre vârf. Coada în zbor este
uşor bifurcată. Mod de cuibărire:
Cuibul îl construieşte în arbori, fiind
alcătuit din crengi, căptuşit cu hârtie,
bucăţi de pânză şi piele. perioada de
cuibărit: aprilie - iunie. Depune 1-2
ouă de culoare albă pătate rarefiat cu
roşu brun. Puii sunt nidicoli.Habitat: în
terenuri deschise care alternează cu
păduri tinere de foioase, în
apropierea lacurilor şi râurilor
mărginite de arbori şi în apropierea
localităţilor unde caută prin gunoaie.
Hrană: insecte, peşti, reptile, păsări
mici, micromamifere, resturi de
animale găsite pe sol.
Gaia brună apare în mod
accidental în zonă. Specia
poate fi rareori observată în
căutare de hrană deasupra
terenurilor agricole de unde
a fost înlăturat covorul
vegetal, sau în habitatele
înierbate cu vegetație
scundă. Înălțimea de zbor
obișnuită a păsării este de
maximum 10-15 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
82
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
21 3 3 D
Nycticorax nycticorax - Stârc
de noapte
Mărimea: 61 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărit: cuibul îl construieşte
în arbori sau stuf, fiind alcătuit din
crengi, fire de trestie şi alt material
vegetal, dispus radial. Perioada de
cubărit: mai - iunie. Număr de ponte
pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4
ouă de culoare verzui albăstruie. Timp
de clocire: 20 zile. Cloceşte numai
femela. Cuibăresc în colonii mixte cu
Ardea cinerea, A. purpurea, Ardeola
ralloides, Phalacrocorax pygmaeus,
Plegadis falcinellus şi Egretta
garzetta. Timp de şedere în cuib a
puilor: 7-8 săptămâni. Puii sunt
nidicoli şi sunt hrăniţi cu peşti mici,
broscuţe şi insecte acvatice. Habitat:
lacuri şi bălţi cu vegetaţie bogată. În
timpul zilei stă cocoţat pe un arbore,
arbust sau pe crengi uscate deasupra
apei. Hrana: pești, broaște, lipitori,
insecte acvatice, mormoloci,
crustacee mici, moluște, mici
mamifere (şoareci).
Stârcul de noapte apare
doar în perioadele pasajelor
de primăvară și de toamnă.
Căile de deplasare sunt în
exclusivitate în lungul văii
râului sau zona litorală a
sitului. În deplasările pentru
hrană, dacă apa este
limpede, păsările nu
depășesc înălțimea de 10-
15 m față de luciul apei, dar
în timpul migrației zborul se
execută la peste 150-200 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
83
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
22 A0
94
3 3 R
Pandion haliaetus - Vulturul
pescar, Uliganul pescar
Mărimea: 53-61 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară, pasaj.
Mod de cuibărire: Construieşte un
cuib mare din crengi în locuri expuse,
de exemplu pe vârful arborilor sau
stâncilor. Perioada de cuibărit: aprilie
- iunie. Depune 3-4 ouă de culoare
albă cu stropi mici roşii ruginii şi brun
întunecat. Puii sunt nidicoli, hrăniţi
numai cu peşte. Habitat: lacuri, fluvii
şi de-a lungul malurilor bine
adăpostite. Hrana: Se hrăneşte
exclusiv cu peşte, pe care îl caută
zburând pe loc la înălţimi de 10-40m,
după care plonjează cu capul înainte.
Foarte rar consumă şi broaşte.
Vulturul pescar apare în
număr redus de eexmplare
în timpul pasajelor de
primăvară și de toamnă, dar
nu în fiecare an. Pasărea
folosește în exclusivitate
culoarul văii curgătoare a
Prutului. Nu depășește în
zbor înălțimea de 20-30 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
84
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
23 A0
72
3 4 S
Pernis apivorus – Viespar
Mărimea: 45 - 50 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară şi de
pasaj. Mod de cuibărit: cuibăreşte în
păduri bătrâne dar şi în liziere, uneori
foloseşte cuiburile părăsite de cioara
de semănătură sau grivă.
Caracteristicile cuibului: materialul
folosit pentru construcţie este alcătuit
din crenguţe uscate; înălţimea faţă de
sol: circa 10 m. Perioada de cubărit:
mai – august. Număr de ponte pe an:
1. Număr de ouă în pontă: 1 - 3 ouă
de culoare albă, pătate cu brun
roşcat. Timp de clocire: 28 - 35 zile.
Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere
în cuib a puilor: 40 - 55 zile. Puii sunt
nidicoli, hrăniţi cu larve de insecte (în
special de himenoptere). Habitat:
păduri de foioase, poieni. Hrana:
viermi (râme), larve şi adulţi de
insecte (cu predilecţie pentru
bondari, viespi şi albine),reptile,
mamifere mici, rar fructe.
Viesparul trece în zbor de
regulă în timpul pasajului
din luna octombrie. În
restul intervalului de timp
pasărea nu este observată.
Înălțimea de zbor în timpul
migrației depășește de
regulă 200 - 300 m. Nu are
obiceiul să vâneze în zonele
agricole.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
85
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
24 A2
34
3 3 D
Picus canus – Ghionoaie sură
Mărimea: 27 cm. Categorie
fenologică: sedentar. Mod de cuibărit:
în scorburile din arborii situaţi în
pădurile de foioase sau mixte bătrâne
(peste 100 ani). Caracteristicile
cuibului: diametrul intrării: 60 mm;
adâncimea scorburii: 25 - 30 cm;
diametrul scorburii: 12 - 15 cm;
înălţimea faţă de sol: 3 - 5 m. Perioada
de cubărit: mai – iulie. Număr de
ponte pe an: 1. Număr de ouă în
pontă: 5 - 6 (max. 10) ouă de culoare
albă. Timp de clocire: 17 - 18 zile.
Timp de şedere în cuib a puilor: 24 -
25 zile. Puii sunt nidicoli. Habitat:
păduri mixte şi de foioase, terenuri
descoperite presărate cu arbori şi
arbuşti, versanţi muntoşi împăduriţi.
Hrana: ouă, larve şi pupe de insecte,
adesea furnici. Aceste ciocănitori au
obiceiul de a consuma furnici
scormonind furnicarele. Rar fructe şi
seminţe.
Ghionoaia sură folosește
pentru cuibărit și
procurarea hranei
habitatele forestiere, dar și
cele antropice. De regulă nu
părăsește limitele acestor
habitate. Zborul păsării nu
se face la înălțime mai mare
de 10-20 m.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
86
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
25 A0
07
Podiceps auritus - Corcodelul
de iarnă
Mărimea: 32-36 cm. Categorie
fenologică: pasaj (accidental).
Descriere: Coloritul este vara brun pe
spate, roșcat pe gât și flancuri, alb pe
partea inferioară; iarna, brun-albicios.
Ciocul cenușiu-albăstrui cu vârf
albicios, la bază roz. Picioarele
cenușiu-albăstrii sau cenușiu-verzui.
Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în
ţară. Habitat: Trăiește în vecinătatea
apelor (lacuri şi ape curgătoare).
Hrana: insecte acvatice, larve,
moluște mici, crustacee mici,
peștișori, plante acvatice.
Corcodelul de iarnă apare în
număr redus de exemplare
atât în pasaj, cât și în
perioada hiemală, în lungul
văii curgătoare a Prutului.
De obicei specia se
deplasează către zonele cu
ape adânci ale lacului, dar
își caută hrana și prin
scufundări în lungul apei
curgătoare. Deplasările prin
zbor se fac rareori, iar
atunci pasărea nu
depășește 5-10 m de la
luciul de apă.
Distanța locației
față de situl
Natura 2000 și
Aria de
protecție
specială
avifaunistică
"Lacul Stânca
Costești” este
foarte mare
pentru a o
putea influența.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
87
Nr.
Crt
cod Anexa Spec Statut
pericli
tare
Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul
studiat
Relevanţa pentru sit
0 1 2 3 4 5 6 7 8
A3
93
3 Phalacrocorax pygmeus –
Cormoranul mic
Mărimea: 48-52 cm. Categorie
fenologică: oaspete de vară. Mod de
cuibărit: în copaci, în răchitiș, rar pe
pământ. Caracteristicile cuibului: este
contruit cu precădere din stuf, dar şi
din crenguţe şi ramuri, fiind căptuşit
cu material mai fin. Cuibăreşte în
colonii mixte cu Ardea cinerea, A.
purpurea, Ardeola ralloides,
Nycticorax nycticorax, Plegadis
falcinellus şi Egretta garzetta.
Perioada de cubărit: aprilie - iunie.
Număr de ponte pe an: 1. Număr de
ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare albă.
Timp de clocire: 27-30 zile. Timp de
şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni.
Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi
sunt nidicoli. Habitat: deltă, lagune,
lacuri, bălţi şi zone inundabile cu
arbori. Hrana: exclusiv peşti, rareori
lipitori.
Cormoranul mic nu
cuibărește în aceasta zona.
Poate aparea doar
accidental si nu in fiecare
an. Specia folosește doar
lungul văii Prutului, atât
pentru migrație, cât și
pentru căutarea hranei.
Zona favorabilă cu stufării
este foarte depărtată față
de aria câmpului eolian.
Înălțimea de zbor nu
depășește 10-15 m, culoarul
folosit fiind doar cel din
lungul văii Prutului.
Lipsa conditiilor
de cuibarire sau
popas,
determina
aceasta specie
sa nu fie
intalnita
constant in
zona.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
88
Pe amplasamentul viitorului parc eolian a fost identificată clasa de habitat de
culturi (teren arabil) – N 12 şi alte terenuri arabile – N 15, care sunt influenţate în
mare măsură de un climat continental.
Se edifica un habitat de Pajişti cu Festuca valesiaca corespunzătoar asociaţiei vegetale Medicagini minime-Festucetum valesiacae Wagner 1940 aflat printre terenurile agricole .
Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă. De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că producţia
acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la alta în funcţie de gradul de degradare al islazului.
Vegetaţia este dominată de păiuş - Festuca valesiaca, pir crestat – Agropyron repens şi colilie – Stipa capillata, printre care cresc un mumăr mare de graminee şi dicotiledonate perene. Pe lângă speciile edificatoare, se întâlnesc în mod frecvent: Dactylis glomerata, Taraxacum serotinum, Taraxacum officinale, Achillea milefolium, Lamium amplexicaule, Erodium cicutarium, Senecio vernalis, Capsella bursa-pastoris, Plantago lanceolata, Erophila verna, Cardaria draba, Trifolium arvense etc.
II.5.1.3.Speciile de păsări identificate in perimetrul parcului eolian
În zona câmpului eolian din comuna Mitoc (jud. Botoșani) şi a habitatelor
învecinate au fost identificate un număr de 87 de specii de păsări.
Tabel -Observaţii asupra avifaunei din câmpul eolian al comunei Mitoc
judeţul Botoșani. Nr.
Crt
Anexa Spec Statut
pericli-
tare
Specia
I II III IV V VI VII VII
I IX X XI XII
Statut
fenologic
origine
geogra-
fica
Regim
alimen-
tar
Habitate
preferate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1 Accipiter gentilis –
Uliu porumbar + + + + + + + + + + + + S Tp Cv Ub
2 Accipiter nisus – Uliu
păsărar + + + + + + + + + + + + S Tp Cv Ub
3 3 V Alauda arvensis -
Ciocârlia de câmp + + + + + OV,P Mo
In,
Nv,Sm Ag
4 Anas platyrhynchos -
Rață mare + + + + + + + + + + + + OV,P,OI Tp
Nv, Gr,
Vg Ac
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
89
Nr.
Crt
Anexa Spec Statut
pericli-
tare
Specia
I II III IV V VI VII VII
I IX X XI XII
Statut
fenologic
origine
geogra-
fica
Regim
alimen-
tar
Habitate
preferate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
5 3 3 V Anthus campestris -
Fâsă de câmp + + + + + OV Mo In, Sm Ag
6 3 1 E Aquila clanga – Acvila
ţipătoare mare + P E Cv Ub
7 3 1 E Aquila heliaca – Acvila
de câmp + P E Cv Ub
8 3 3 R Aquila pomarina –
Acvila ţipătoare mică + + + P E Cv, Cd Ub
9 Ardea cinerea - Stârc
cenuşiu + + + + + + + + + P Tp
Pv, Cv,
Nv
Ac, St,
Pa
10 3 3 V Ardeola ralloides -
Stârcul Galben + + + P Md Pv, Nv
Ac, St,
Pa
11 Asio otus - Ciuful de
pădure + + + + + + + + + + + + S, OI Tp Cv Ub
12 4 3 D Athene noctua –
Cucuvea + + + + + + + + + + + + S Mo Cv Ub
13 3 1 V Aythya nyroca – Raţa
roşie + + + + + P E Pv, Nv Ac
14 Buteo buteo –
Şorecar comun + + + + + + + + + + + + OV,P,OI Tp Cv Ub
15 Buteo lagopus -
Şorecar încălţat + + + + + + P,OI A Cv Ub
16 4 4 S Carduelis cannabina -
Câneparul + + + + + + + + + + + + S E
In, Sm,
Gr An, Ag
17 4 Carduelis carduelis -
Sticletele + + + + + + + + + + + + S,OI E
In, Sm,
Gr An, Ag
18 4 4 S Carduelis chloris –
Florinte + + + + + + + + OV,P E
In, Sm,
Gr An, Ag
19 3 2 V Ciconia ciconia –
Barza albă + + + + + + + OV,P E Cv, Nv
Ac, Ag,
An, Pa
20 3 Circus aeruginosus -
Eretele de stuf + + + + + + + + + + + + S Mo Cv Ub
21 4 Coccothraustes
coccothraustes -
Botgrosul
+ + + + + + + + + + + + S,P,OI E Gr, In,
Nv Fo, An
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
90
Nr.
Crt
Anexa Spec Statut
pericli-
tare
Specia
I II III IV V VI VII VII
I IX X XI XII
Statut
fenologic
origine
geogra-
fica
Regim
alimen-
tar
Habitate
preferate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
22 4 S Columba oenas -
Porumbelul de
scorbură
+ + + + + P E Gr, Vg Fo, Ag
23 4 S Columba palumbus -
Porumbelul gulerat + + + + + P E Gr, Vg Fo, Ag
24 4 Corvus corax – Corb + + + + + + + + + + + + S Tp Cd, Cv Ub
25 Corvus corone cornix -
Cioara grivă + + + + + + + + + + + + S E
Cv, Cd,
Gr Ub
26 Corvus frugilegus -
Cioara de semănătură + + + + + + + + + + + + S,OI E
Gr, Nv,
Cd Ub
27 4 (S) Corvus monedula –
Stăncuţă + + + + + + + + + + + + S E Gr, Nv Ub
28 3 V Coturnix coturnix -
Prepeliţa + + + + + + + + OV,P E
Nv, Gr,
Vg Ag
29 3 1 V Crex crex – Cristel de
câmp + + + + + OV,P E
Nv, Gr,
Vg Ag, St
30 Cuculus canorus –
Cuc + + + + + + + OV,P Tp In Ub
31 Delichon urbica -
Lăstunul de casă + + + + + OV Tp In Ub
32 Dendrocopos major –
Ciocănitoare pestriţă
mare
+ + + + + + + + + + + + S Tp In, Gr,
Fv Fo, An
33 3 4 (S) Dendrocopos syriacus
- Ciocănitoare
(pestriță) de grădină
+ + + + + + + + + + + + S Md In, Gr,
Fv An
34 3 Egretta garzetta -
Egretă mică + + + + + + + P Md Pv, Nv Ac, St
35 4 (S) Emberiza citrinella -
Presura galbenă + + + + + + + + + + + + OV,P,OI E
Gr, Nv,
In, Vg Ag, An
36 Falco columbarius -
Şoim de iarnă + + + + + OI S Cv Ub
37 4 3 D Falco tinnunculus -
Vânturelul roşu + + + + + + + + OV,P Tp Cv Ub
38 4 S Fringilla coelebs –
Cinteză + + + + + + + + + OV,P E
Gr, Sm,
In, Nv Fo, An
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
91
Nr.
Crt
Anexa Spec Statut
pericli-
tare
Specia
I II III IV V VI VII VII
I IX X XI XII
Statut
fenologic
origine
geogra-
fica
Regim
alimen-
tar
Habitate
preferate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
39 3 (D) Galerida cristata -
Ciocârlan + + + + + + + + + + + + S Mo
Sm, In,
Nv Ag
40 Garrulus glandarius –
Gaiţă + + + + + + + + + + + + S E
Cv, Gr,
Nv, In Ub
41 3 3 V Gavia arctica - Fundac
polar, Cufundac + + + + + + OI S Pv Ac
42 3 3 R Haliaeetus albicilla -
Codalb + + + + + + P Tp Cv Ub
43 3 3 R Hieraetus pennatus –
Acvila mică + P E Cv Ub
44 3 D Hirundo rustica -
Rândunica + + + + + + OV,P Tp In Ub
45 3 3 (V) Ixobrychus minutus -
Stârc pitic + + + + + + + + OV,P E
Nv, Pv,
In
Ac, St,
Pa
46 3 3 (D) Lanius collurio –
Sfrâncioc roşiatic + + + + + OV E
In, Cv,
Nv Ag
47 3 D Lanius excubitor –
Sfrâncioc mare + + + + + + + + + + + + OV,P,OI Tp
In, Cv,
Nv Ag
48 3 2 (D) Lanius minor –
Sfrâncioc cu frunte
neagră
+ + + + + OV E In, Cv,
Nv Ag
49 Larus argentatus -
Pescăruş argintiu + + + + + + + + + + + + P Tp Pv, Cd Ac
50 Larus ridibundus -
Pescăruşul râzător + + + + + + + + + + + + P Tp
Pv, Cd,
Nv Ac
51 4 (S) Luscinia
megarhynchos –
Privighetoare roşcată
+ + + + + + OV E Nv, In,
Fv Fo, An
52 3 V Mergus albellus –
Ferestraş mic + + + + + + OI S Pv, Nv Ac
53 4 3 D Merops apiaster -
Prigoria + + + + + OV Md In Ub
54 3 3 V Milvus migrans - Gaia
brună + P E Cv Ub
55 4 Motacilla alba –
Codobatură albă + + + + + + + OV,P E Nv, In Ag, An
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
92
Nr.
Crt
Anexa Spec Statut
pericli-
tare
Specia
I II III IV V VI VII VII
I IX X XI XII
Statut
fenologic
origine
geogra-
fica
Regim
alimen-
tar
Habitate
preferate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
56 4 Motacilla flava -
Codobatura galbenă + + + + + OV Tp Nv, In Pa
57 4 3 D Muscicapa striata –
Muscar sur + + + + P E In, Fv Fo
58 3 3 D Nycticorax nycticorax -
Stârc de noapte + + + + + P Md Pv, Nv
Ac, St,
Pa
59 Oenanthe oenanthe -
Pietrarul sur + + + + + OV,P Tp
Nv, Sm,
Fv Ag
60 4 Oriolus oriolus –
Grangur + + + + + + + OV,P E Fv, In Fo
61 3 3 R Pandion haliaetus -
Vulturul pescar,
Uliganul pescar
+ + + P Tp Pv, Cv Ac
62 4 S Parus caeruleus –
Piţigoi albastru + + + + + + + + + + + + S E
In, Fv,
Sm Fo, An
63 Parus major – Piţigoi
mare + + + + + + + + + + + + S E
In, Fv,
Sm Fo, An
64 Parus palustris –
Piţigoi sur + + + + + + + + + + + + S S
In, Fv,
Sm Fo, An
65 Passer domesticus –
Vrabie de casă + + + + + + + + + + + + S Tp
Gr, Nv,
In, Fv An, Ag
66 Passer montanus –
Vrabie de câmp + + + + + + + + + + + + S Tp
Gr, Nv,
In, Fv An, Ag
67 3 V Perdix perdix -
Potârnichea + + + + + + + + + + + + S E
Gr, Fv,
Nv, In Ag
68 3 4 S Pernis apivorus –
Viespar + P E Cv, In Ub
69 Phasianus colchicus -
Fazan + + + + + + + + + + + + S Ch
Nv, Cv,
Gr, Fv Ub
70 4 Phylloscopus collybita
– Pitulice mică + + + + P Tp In, Fv Fo
71 4 Phylloscopus trochilus
- Pitulicea fluierătoare + P E In, Fv Fo
72 Pica pica – Coţofană + + + + + + + + + + + + S E
Cv, Fv,
Cd, Gr Ub
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
93
Nr.
Crt
Anexa Spec Statut
pericli-
tare
Specia
I II III IV V VI VII VII
I IX X XI XII
Statut
fenologic
origine
geogra-
fica
Regim
alimen-
tar
Habitate
preferate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
73 3 3 D Picus canus –
Ghionoaie sură + + + + + + + + + + + + S E
In, Nv,
Gr Fo, An
74 Podiceps auritus -
Corcodelul de iarnă + + + + + + OI S Pv Ac
75 3 D Riparia riparia -
Lăstunul de mal + + + + + OV Tp In Ub
76 4 Sitta europaea –
Ţiclean, ţoi + + + + + + + + + + + + S Tp
In, Nv,
Sm Fo
77 Streptopelia decaocto
– Guguştiuc + + + + + + + + + + + + S Md Gr, Vg An, Ag
78 3 D Streptopelia turtur –
Turturică + + + + P E Gr, Vg Fo, Ag
79 Sturnus vulgaris –
Graur + + + + + + + + OV,P E
Nv, In,
Sm
An, Fo,
Ag
80 Sylvia curruca –
Pitulice de grădină + + + + + OV E In, Fv An
81 Troglodytes
troglodytes –
Ochiuboului
+ + + + + + + + + + + + S E In, Fv Fo, An
82 4 S Turdus merula –
Mierlă + + + + + + OV,P E
Nv, In,
Fv Fo, An
83 4 S Turdus philomelos –
Sturz cântător + + + + + + OV,P E
Nv, In,
Fv Fo, An
84 4* S Turdus pilaris –
Cocoşar + + + + + + + + + + + + OV,P,OI S
Nv, In,
Fv Fo, An
85 4 S Turdus viscivorus –
Sturz de vâsc + + + + + P,OI E
Nv, In,
Fv Fo
86 4 Upupa epops –
Pupăză + + + + + OV E In, Nv Fo, Ag
87 Vanellus vanellus -
Nagâțul comun + + + + + + + + + OV,P Mo
Nv, In,
Vg, Sm Ag, Pa
Legendă
SPEC – conform BirdLife International
1 = SPEC1 (Specii de interes conservativ la nivel global)
2 = SPEC2 (Concentrate în Europa și cu statut conservativ nefavorabil)
3 = SPEC3 (Nu sunt concentrate în Europa și au statut conservativ nefavorabil)
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
94
4 = SPEC4 (Concentrate în Europa și cu statut conservativ favorabil)
Statut periclitare – conform BirdLife
International Statut fenologic
E = periclitată (Endangered) OV = oaspete de vară
(cuibăritor în zonă)
V = vulnerabilă (Vulnerable) P = specie de pasaj
R = rară (Rare) OI = oaspete de iarnă
D = în declin (Declining) S = specie sedentară în zonă
L = localizată (Localized)
Ins = insuficient cunoscută (Insufficiently
known)
S = sigură (Secure)
() = statut provizoriu (Status provisional)
Origine geografică Regim alimentar
A = Arctic In = Insectivor
Ch = Chinez Gr = Granivor
E = European Fv = Frugivor
Md = Mediteranian Cv = Carnivor
Mo = Mongol Vg = Consumator de vegetale, altele
decât fructe și semințe
S = Siberian Pv = Piscivor
Tp = Transpalearctic Sm = Consumator de semințe mici
Nv = Consumator de nevertebrate
Cd = Consumator de cadavre
Habitate preferate
Ag = Agricol
Ac = Acvatic
Fo = Forestier
An = Antropic
St = Stufării
Pa = Zone umede
Ub = Ubiquist
II. 5. 2.Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora:
Statutul fenologic al speciilor identificate cuprinde: 28 de specii sedentare;
32 de specii cuibăritoare în zonă doar în timpul verii; 46 de specii care trec în pasaj
şi 15 specii care apar ca oaspeţi de iarnă.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
95
În mod normal, o specie poate avea mai multe statute fenologice. Aceasta
se datorează faptului că, deşi este observată tot timpul anului, nu avem de a face
cu aceeaşi populaţie stabilă şi locală.
Peste acelaşi teritoriu se pot suprapun populaţii diferite ale aceleiaşi specii.
Unele dintre acestea sunt constituite din păsări aflate în migraţie din nordul
Europei către locurile de iernat situate mai în sud, iar altele se pot opri în zonă şi îşi
petrec iarna aici, dacă şi sursele de hrănire rămân accesibile. Adesea, atunci când
solul este acoperit cu un strat gros de zăpadă un timp mai îndelungat, multe păsări
vor părăsi zona către locuri mai sudice cu hrană. Nu sunt rare cazurile, mai ales la
răpitoare, când, datorită lipsei surselor de hrană, acestea nu mai au suficientă
energie pentru a se deplasa şi mor de foame. Uneori mortalitatea, la nivelul
acestora este foarte ridicată, ajungând până la dispariţia tuturor indivizilor care
staţionau în zonă. Frigul din iarnă joacă un rol important și asupra speciilor de
păsări acvatice din care majoritatea zboară în lungul cursului râului Prut, pentru a
ajunge la o distanță apreciabilă (15-20 km) pe suprafața Sitului Natura 2000 ”Lacul
Stânca Costești”. Prin înghețarea apei se elimină posibilitatea găsirii unei hrane
accesibile pentru toate speciile de păsări acvatice. Chiar dacă nu există dovada că
acestea mor din lipsă de hrană, este sigur faptul că acestea părăsesc zona căutând
locuri cu apă curgătoare neînghețată.
Originea geografică a speciilor identificate cuprinde: 43 specii cu origine
europeană, 24 de specii cu origine transpalearctică, 6 specii cu origine mongolă, 6
specii cu origine siberiană, 6 specii cu origine mediteraneeană, 1 specie cu origine
arctică, 1 specie cu origine chinezească.
S23%
OV27%
P38%
OI12%
S
OV
P
OI
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
96
Acest fapt demonstrează apartenența la faunele înrudite (europeană și
transpalearctică) a majorității speciilor prezente în zonă.
Regimul alimentar al speciilor identificate cuprinde: 46 specii insectivore,
40 specii consumatoare de nevertebrate, 27 specii carnivore, 25 specii granivore,
22 specii frugivore, 14 specii consumatoare de semințe mici, 12 specii piscivore, 9
specii consumatoare de vegetale, altele decât cele fructe și semințe și 7 specii
consumatoare de cadavre.
A1%
Ch1%
E49%
Md7%
Mo7%
S7%
Tp28% A
Ch
E
Md
Mo
S
Tp
In23%
Gr12%
Fv11%Cv
13%
Vg4%
Pv6%
Sm7%
Nv20%
Cd4%
In
Gr
Fv
Cv
Vg
Pv
Sm
Nv
Cd
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
97
Regimul alimentar constituie de fapt principalul factor în funcție de care
speciile de păsări folosesc pe parcursul unui an diferite habitate. În regimul
alimentar al păsărilor observate în zona de studiu se constată că nevertebratele
(20%) și insectele (23%) au ponderile cele mai ridicate. În realitate foarte multe
specii de păsări, în perioada postembrionară, nu consumă decât hrană din aceaste
categorii. De obicei aceasta este adusă de părinți pentru nidicole, dar poate fi și
căutată în mod individual de către cele nidifuge.
Putem face remarca referitoare la regimul alimentar că sunt foarte puține
specii de păsări care folosesc o singură categorie de hrană, cum ar fi granivorele
exclusive (porumbeii), carnivorele (răpitoarele) sau piscivorele (stârci, cufundaci
etc.)
În mod obișnuit o anumită specie aparține mai multor categorii de hrănire,
chiar și în același habitat. În funcție de hrana preferată pe care o găsește, sau mai
mult, de hrana accesibilă pe care o poate consuma fără a depune eforturi deosebite
la un moment dat.
Habitatele preferare a speciilor identificate cuprind: 28 specii care preferă
mai multe habitate fiind ubiquiste, 25 specii care preferă habitatul agricol, 24
specii care preferă habitatul antropic, 23 specii care preferă habitatul forestier, 14
specii care preferă habitatul acvatic, 7 specii care preferă zonele umede, 6 specii
care preferă habitatul format din stufării.
Ag20%
Ac11%
Fo18%An
19%
St5%
Pa5%
Ub22%
Ag
Ac
Fo
An
St
Pa
Ub
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
98
Categoriile SPEC conform BirdLife International a speciilor identificate
cuprinde: 4 specii din categoria SPEC1 (Specii de interes conservativ la nivel
global), 2 specii din categoria SPEC2 (Concentrate în Europa și cu statut
conservativ nefavorabil), 25 specii din categoria SPEC3 (Nu sunt concentrate în
Europa și au statut conservativ nefavorabil), 15 specii din categoria SPEC4
(Concentrate în Europa și cu statut conservativ favorabil) și 41 specii non-SPEC.
Statutul de periclitare conform BirdLife International a speciilor identificate
cuprinde: 15 specii din categoria sigure, 12 specii vulnerabile, 13 specii în declin, 4
specii rare, 2 specii periclitate, 0 specii localizate și 41 neevaluate din punct de
vedere al statutului de periclitare.
SPEC 15%
SPEC 22%
SPEC 329%
SPEC 417%
Non-spec47%
SPEC 1
SPEC 2
SPEC 3
SPEC 4
Non-spec
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
99
Lista cu speciile observate cuprinde şi 22 taxoni menţionaţi în Anexa 3 a
OUG nr. 57/2007. Acestea sunt: Anthus campestris, Aquila clanga, Aquila heliaca,
Aquila pomarina, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Ciconia ciconia, Circus
aeruginosus, Crex crex, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Gavia arctica,
Haliaeetus albicilla, Hieraetus pennatus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio,
Lanius minor, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Pandion haliaetus, Pernis
apivorus, Picus canus.
Din punct de vedere biologic, acestea nu trebuiesc tratate în mod separat,
deoarece relaţiile ecologice de la nivelul comunităţilor nu pot fi separate pe diverse
grupe de specii, după cum omul le observă mai des sau mai rar, într-un habitat sau
altul.
Structura de 87 de specii de păsări observate reprezintă doar o etapă din
ansamblul avicenozei şi ea poate varia de la un an la altul, sau chiar mai des, în
funcţie de posibilităţile de adăpost şi sursele de hrană existente la un anumit
moment.
Cele 22 specii menţionate (conform Anexei 3) trăiesc împreună cu celelalte
65 care nu au statut de „interes comunitar”.
Multe din speciile menționate în studiu parcurg drept traseu principal de
migrație cursul râului Prut. Acestea de regulă au drept țintă finală a deplasării
suprafața lacului Stânca Costești pentru locuri de adăpost și căutarea hranei.
În timpul iernii, pe geruri mari, când tot luciul de apă este îngheţat, acestea
vor fi obligate toate să părăsească zona sau mor de foame.
S17%
V14%
D15%
R5%
E2%
Neevaluate din punct de
vedere statut periclitare
47%
S
V
D
R
E
Neevaluate din punct de vedere statut periclitare
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
100
În cazul creșterii suprafețelor cu luciu de apă datorate unor perioade cu
precipitații mai abundente, aspectul avifaunistic al comunităţii de păsări va suferi
modificări structurale specifice, în sensul creşterii diversităţii, fără însă a se
materializa în numărul mai mare de perechi cuibăritoare.
În timpul perioadelor de migraţie, de primăvară sau de toamnă, acest habitat
poate fi folosit, pentru câtva timp, de speciile aflate în migraţie, ca locuri de
adăpost şi pentru surse de hrană. Din această cauză nici staţionarea nu durează
mult timp şi nici nu se remarcă prezenţa stolurilor cu exemplare numeroase.
Zonele agricole, datorită faptului că au numeroase parcele în stadiu de
pârloagă, pot oferi locuri de adăpost sau chiar hrănire pentru specii comunitare ca:
Anthus campestris, Circus aeruginosus, Crex crex, Lanius collurio, dar şi pentru
alte numeroase specii componente ale reţelelor trofice din avicenoza din zonă.
Unele trec doar în pasaj de scurtă durată, iar altele, în special oaspeţii de
iarnă, pot fi puternic influenţate de căderile masive de zăpadă sau de gerurile
puternice. Aceste evenimente pot avea chiar şi un efect mortal prin eliminarea
accesibilităţii surselor de hrană.
Influenţa unui câmp de generatoare eoliene are foarte puţină importanţă din
mai multe motive:
Caracteristicile de construcţie a unui generator, presupun un câmp ocupat pe
verticală cuprins între 45-50 m şi 150 de metri deasupra solului, atât cât presupune
distanţa dintre marginile palelor corelată cu înălţimea de amplasare a generatorului.
Cu rare excepţii, păsările folosesc pentru drumurile lor de procurare a hranei
înălţimi de zbor obişnuite cuprinse între 2-3 m peste nivelul vegetaţiei sau a solului
şi 25-40 m. Puţine specii (gen Alauda, Anthus, Motacilla) se înalţă, în timpul
manifestărilor teritoriale până la 30-40 m. Acest fapt se petrece însă în plan
vertical, deasupra locului de paradă şi nu presupune deplasări orizontale.
Majoritatea migratoarelor, cu precădere cele solitare, dar şi unele stoluri
urmăresc, la vedere, spaţiul terestru, acoperit sau neacoperit cu vegetaţie şi nu
depăşesc nici ele altitudinea de zbor de 20-40 m.
Passeriformele au chiar obiceiul să urmărească vegetaţia ierebacee, arbustivă
sau forestieră şi nu depăşesc înălţimea acesteia în zbor.
Literatura de specialitate confirmă şi faptul că, pentru migraţiile care
presupun distanţe lungi într-o singură etapă, păsările obişnuiesc să se înalţe la cel
puţin 200-300 m deasupra solului, după care zboară în linie dreaptă spre destinaţia
următoare. Fenomenul este asemănător atât ziua cât şi noaptea.
Experienţa acumulată cu ocazia activităţilor de capturare cu plase japoneze
(foarte invizibile) a păsărilor, în migraţie pentru acţiuni de inelare, a scos în
evidenţă faptul că, şi în timpul nopţii păsările (limicolele de exemplu) observă
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
101
aceste obstacole şi le evită. Pentru a avea cât de cât succes în aceste activităţi de
captură, am fost nevoiţi să folosim paravanele create de porţiuni de vegetaţie
naturală terestră sau acvatică, sau cel mai adesea să amplasăm plasele în interiorul
vegetaţiei dese.
Posibilitatea ca păsările să nu observe la timp obstacole, de genul
generatoarelor eoliene, pentru a le evita, nu este reală şi dacă ţinem cont măcar de
faptul că acuitatea vizuală a acestui grup de animale este foarte mare.
În cazul momentelor de instalare a ceţii este cunoscut faptul că majoritatea
păsărilor evită zborul în condiţiile lipsei de vizibilitate.
De asemenea, în cazul vânturilor puternice speciile de păsări, în stare
normală de sănătate, evită lansarea în zbor pentru deplasări pe orice distanţe.
Caracteristicile tehnice de funcţionare a generatoarelor constituie un factor
important în evitarea impacturilor.
Faptul că rotaţia palelor se realizează cu 10-15 rotaţii pe minut înseamnă că
mişcarea se desfăşoară foarte lent iar instalaţia poate fi observată cu uşurinţă şi
evitată din timp.
De asemenea, deoarece la viteze ale vântului de peste 90 km/oră instalaţia se
opreşte din funcţionare şi deci, nu mai are poziţionări variabile, ceea ce permite o
bună observare a acesteia precum şi posibilitatea de evitare chiar şi în cazul în care
păsările sunt purtate accidental de curenţi de aer, pe care de obicei îi evită.
Experienţa ţărilor nordice (Olanda, Danemarca) care au deja de mulţi ani
câmpuri de generatoare eoliene, exact în lungul căilor de migraţie litorale, a permis
concluzia că, cu cât sunt mai multe generatoare instalate într-o locaţie, cu atât este
mai uşor pentru păsări să identifice un obstacol asemănător unei coline şi să evite
locul, trecând pe alocuri.
Instalarea câmpului eolian presupune şi lucrări de îngropare a conductorilor
electrici. Aparent aceste operaţiuni pot provoca o serie de perturbări, mai ales în
viaţa unor specii cuibăritoare la sol, prin eventuala distrugere a unor cuiburi deja
instalate. Dacă lucrările sunt însă efectuate în afara perioadei de cuibărire (sfârşitul
lui aprilie – sfârşitul lunii iunie) acestea nu vor mai avea efectul de aspect negativ
asupra populaţiilor locale care cuibăresc.
În plus, solul afânat care va acoperi şanţurile, va constitui un habitat
favorabil pentru săparea adăposturilor multor altor animale legate de viaţa la sol.
Drumurile de acces construite pentru vizitarea generatoarelor, vor constitui
un element de impact în timpul cuibăritului, atunci când sunt create. În această
situaţie se poate evita acest aspect dacă lucrările nu sunt efectuate între lunile
aprilie – iunie.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
102
După darea în folosinţă a acestor drumuri, datorită faptului că sunt acoperite
cu pietriş, acestea vor constitui o sursă importantă de gastroliţi folosiţi de
numeroase specii de păsări pentru triturarea hranei. Practic, doar răpitoarele
exclusiv carnivore nu folosesc în cursul digestiei aceşti gastroliţi.
În plus, rigolele înierbate ale drumurilor vor constitui un habitat important
cu rol de adăpost, dar şi de hrănire, pentru numeroase specii de păsări precum şi
pentru alte grupe sistematice de animale a căror viaţă este legată de sol, începând
de la nevertebrate şi ajungând la mamifere.
În culturile agricole cu sistem intensiv (cereale, floarea soarelui etc.), aceste
drumuri constituie fâşii permanente (cu lăţimi între 5-7 m) în care ciclurile
biologice nu sunt fracturate brutal (arături, discuiri, ierbicidări sau alte lucrări de
folosire a pesticidelor, recoltări etc.) creând astfel reţele importante de refugiu
pentru cele mai diferite grupe de faună. Practic, aceste drumuri sunt folosite doar
ocazional. Rigolele acestora îşi păstrează valoarea incontestabilă semnalată
anterior.
În plus de acesta, în perioada când culturile agricole se află în faze
fenologice de dezvoltare maximă şi acoperă suprafaţa solului, aceste drumuri pot
constitui teritorii importante de procurare a hranei pentru numeroşi răpitori, mai
ales păsări, dar şi pentru insectivore.
Chiar şi suprafeţele de sărături, care sunt, de fapt, rezultatul unor degradări
de habitate create de operaţiunile funciare de desecare şi care, la momentul actual,
sunt păşunate intens, aceste drumuri de acces neoferind o hrană accesibilă pentru
animalele domestice, sunt mult mai puţin folosite de către acestea şi astfel devin
zone de protecţie naturală pentru numeroase elemente de faună din zonă.
II. 5.3. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes avifaunistic
Pentru a le identifica si a discuta despre aceste relatii este necesara clarificarea
unor noţiuni şi termeni ce vor fi folosiţi în cele ce urmeaza.
“Relatiile dintre populatiile apartinand unor specii diferite de plante si
animale care intra in componenta unei biocenoze nu se reduc la relatiile trofice. In
realitate, orice populatie din structura unei biocenoze se plaseaza intr-o retea de
relatii interspecifice directe si indirecte, a caror semnificatie trebuie sa fie
analizata cel putin in trei planuri distincte:
- Dispersia populatiilor;
- Controlul impactului pradatorilor. Al accesului la resursele de hrana si
spatiu si in general a dinamicii biocenozei, respectiv ecosistemul;
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
103
- Transferul de materie, energie si informatie intre modulele trofice ( nivelele
trofice ) si reciclarea elementelor minerale.
Componentele biocenozei interconenctate printr-o retea complexa de relatii
directe si indirecte ( multe dintre ele mediate pe cale chimica – Botnariuc N.,
Vadineanu A., 1982), sunt implicate in relatii directe si indirecte cu toate
componentele fizice si chimice ale unitatii hidrogeomorfologice.
Componentele fizice si chimice ale unitatii hidrogeomorfologice ( cunoscute
mai bine sub denumirea de factorii abiotici) au rol de variabile de comanda pentru
componentele biocenocezei.”( Dezvoltare Durabila : teorie si practica , vol. I,
Vadineanu A., 1998, Editura Universitatii Bucuresti.
Între populaţiile ce coexistă într-o microbocenoză se stabilesc conexiuni
(relaţii interspecifice) ce determină atât structura, cât şi funcţiile biocenozei ca
suprasistem integrator. Cu cât conexiunile sunt mai diverse şi variate, cu atât va fi
şi biocenoza mai complexă şi mai stabilă.
”Capitalul natural este interpretat prin prisma modului in care este
perceput mediu fizic, chimic si biologic, ca reprezentand totalitatea sistemelor
ecologice natural si seminaturale:
- Sistemele ecologice naturale sunt interpretate ca sisteme care se autointretin
si asupra carora influenta antropica directa este absenta sau foarte limitata
( in general, activitati pentru satisfacerea nevoilor de ordin I ale
populatiilor locale, cercetare si in ultimul timp ecoturismul);
- Sistemele ecologice seminaturale sunt reprezentate de catre sistemele care
desi suporta influenta antropica directa ( in special exploatarea industrial a
resurselor regenerabile) isi conserva trasaturile structural si functionale
prin care se autointretin si se dezvolta.” Dezvoltare Durabila : teorie si
practica , vol. I, Vadineanu A., 1998, Editura Universitatii Bucuresti
Relatiile intraspecifice sunt relatiile intrapopulationale, dintre indivizii
aceleiasi populatii. În cazul nostru, dacă ne raportăm strict la amplasament aceste
relaţii sunt aproape inexistente întrucât şi numărul speciilor existenite sau a
indivizilor dintr-o populaţie este mic şi nu intră în competiţie. Raportându-ne la
întreg habitatul aceste relaţii reglează cantitativ speciile care fac parte din el.
Conform lucrării „Ecologie şi Protecţia Mediului” (Maniu Maria, 2004),
ecologia este definita ca „o ştiinţă biologică de sinteză cu un profund caracter
interdisciplinar, care studiaza relaţiile complexe ale omului şi ale celorlalte
vieţuitoare cu mediul inconjurător planetar”.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
104
ECOLOGIA MEDIUL DE VIATA ORGANISMELE VII (Factorii abiotici, biotici, antropici) (plante, animale,oameni)
Ecologia are ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).
Prin ecosistem înţelegem unitatea elementară a biosferei formată dintr-un biotop, ocupat de o biocenoză. Un ecosistem cuprinde întreaga materie vie dintr-un spaţiu finit, deci toate animalele, plantele, microorganisme (ciuperci, bacterii şi virusuri), împreună cu toată substanţa organică moartă existentă în acel teritoriu.
ECOSISTEM
BIOTOP BIOCENOZĂ Apă Temperatură Lumină Minerale Aer Plante Animale Microorganisme
Ecosistemul se caracterizează printr-o organizare specifică, fiind alcătuit din
două structuri funcţionale: structura de biotop (mediul neviu sau componenta abiotică) şi structura de biocenoză (mediul viu sau componenta biotică).
Plantele produc prin fotosinteză hrana care constituie sursa de materie şi energie pentru celelalte specii. La rândul lor, plantele depind de condiţiile de mediu: umiditate, temperatură, lumină, fertilitatea solului etc. Aspectul exterior al unui ecosistem este puternic influenţat de speciile de plante care îl populează.
Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei, cât şi de interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relaţii, ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale: funcţia energetică, funcţia de circulaţie a materiei şi funcţia de autoreglare.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
105
Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie şi materie. Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de substanţă şi energie, asigură o anumită stabilitate a sistemului. Intrările sunt alcătuite în principal din energia solară, precipitaţii şi substanţe organice şi minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de: căldură, dioxid de carbon, oxigen şi materiile pe care le antrenează apa.
În acest sens se poate spune că: orice unitate care include toate organismele de pe un teritoriu dat, care interacţionează cu mediul şi care are o anumită structură trofică, o diversitate de specii şi un circuit de energie şi substanţe în teritoriul sistemului, reprezintă un ecosistem.
Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariei sunt
legate de condiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere pe de-o parte, iar pe de altă
parte de presiunea antropică şi a tuturor factorilor externi care pot afecta
biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare
survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puţin integritatea
ariei.
În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea
parcului eolian, nu vor afecta habitatele speciilor descrise în Formularul Standard
Natura 2000 ROSPA 0058 LACUL STANCA COSTESTI deoarece terenul
viitorului parc eolian este situat la o distanță de 10 km de situl Natura 2000. Acesta
înseamnă că din punct de vedere al zgomotelor și vibrațiilor păsările nu vor fi
afectate nici în faza de construcție și nici în faza de funcționare a parcului.
Menționăm de la început faptul că proiectantul parcului, a recurs, la folosirea unor
turbine silențioase, astfel încât, acestea să fie încadrate în limitele admise conform
legislației din vigoare.
În concluzie, integritatea ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA
0058 LACUL STANCA COSTESTI nu este afectată de construirea parcului
eolian deoarece:
1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de
interes comunitar-viitorul parc eolian este în afara sitului Natura 2000.
2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar-viitorul parc
eolian este în afara sitului Natura 2000;
3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes avifaunistic –
amenajarea parcului eolian nu va afecta starea favorabilă de conservare a sitului. În
perioadele de migraţie a păsărilor, înălţimile de zbor sunt cuprinse între 600 – 1000
m şi trec cu uşurinţă peste amplasamentul vitorului parc eolian.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
106
4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura
şi/sau funcţia ariei naturale protejate.
Amplasamentul pe care se propune PUZ ”Amenajare Parc eolian MITOC –
AEOLUS 1” este situat in extravilanul comunei.
Situl de la „Malul Galben” in care s-au descoperit ateliere de lucru in silex, o
amuleta pandantiv sculptata in crusta de silex cu o vechime de 26.000 ani cea mai
veche lucrare de arta de acest fel din Europa, cat si un monument sarmatic datand
din sec.III-IV i.e.n.
Situl „Paraul lui Istrate” se afla la 2 km, sud est de satul Mitoc. Cea mai
veche datare ca asezare este din paleolitic.
Situl „Valea Izvorului” se afla la o distanta de 0,5 km de satul Mitoc .
Siturile au fost incluse in lista monumentelor istorice din ludetul Botosani.
Amplasamentul PUZ ”Amenajare Parc eolian MITOC-AEOLUS” comuna
MITOC jud. Botoșani, este situat în zona de extravilan a localităţii, zona teren
arabil, pășune Factorii de mediu analizaţi în cazul în care planul nu ar fi
implementat au fost :
Calitatea apei
Cea mai apropiată apă de suprafaţă este parâul Ghireni, care are debitul mediu
multianual de 0.434(m3/s)
Apele subterane se află la diverse adâncimi dar care datorită condiţiilor climatice şi
de strat au, în general, debite reduse şi conţinut ridicat în săruri.
Apele subterane se gasesc la diferite adancimi sub forma de ape freatice si ape
subterane captive ; la inaltimi mai mari de 150 m s-au format lacuri tasare pe loess
II.6. Aspecte de mediu relevante pentru monumentele istorice
/aşezări culturale/arhitectura
II.7. Evoluţia stării mediului în cazul în care planul nu ar fi
implementat
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
107
sub forma circulara sau alungita, cu suprafete de cateva zeci de metri patrati si
adancimi de sub 1 m. Acestea sunt alimentate in general de precipitatii si au o
vegetatie hidrofila.
Sistemul de Gospodărirea Apelor Botoşani monitorizează calitatea apei din 27
foraje de observaţie. Din acestea, doar 2 foraje corespund cerinţelor legislaţiei în
vigoare privind calitatea apei, şi anume: Rădăuţi-Prut F1, Rădăuţi-Prut F3. Se
menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-
chimici. Cele mai frecvente depăşiri s-au înregistrat la indicatorii amoniu, azotaţi,
azotiţi, sulfaţi, mangan.
Amplasamentul analizat este pe un teren cu funcţiune de teren arabil şi care
datorită caracteristicilor climaterice ale zonei este supus fenomenelor de eroziune.
Astfel în situaţia neimplementării acestui proiect, terenul va avea aceeaşi
funcţiune care în final va duce la degradarea acestuia.
Implementarea prevederilor PUZ ”Amenajare Parc eolian MITOC
AEOLUS 1”, datorită lucrărilor de stabilizare care vor fi efectuate prin realizarea
fundațiilor și a lucrărilor de reabilitare a drumurilor de exploatare din zonă, vor
diminua riscul de apariție eroziunilor pe anumite suprafețe, ceea ce va conduce la
ameliorarea calității apelor de suprafață prin scăderea cantității de aluviuni
transportate de apa provenită din precipitații.
Calitatea aerului
Arealul unde urmează a fi amplasat PUZ-ul analizat este situat in cea mai
mare parte în extravilanul localității MITOC, pe un teren arabil şi nu sunt
dezvoltate alte activităţi.
În cazul neimplementării planului asupra calităţii aerului pot intervenii
modificări, sub aspect negativ determinat de avansarea procesului de degradare a
terenului în lipsa unor lucări de ameliorare a solurilor, aerul putând fi impurificat
cu pulberi şi praf rezultate din fărâmiţarea solului, mai ales în perioadele de vânt
intens.
Zgomotul şi vibraţiile
Amplasamentul analizat pentru PUZ este într-o zonă de teren arabil și nu
sunt dezvoltate alte activităţi, zona fiind în cea mai mare parte în extravilan.
În cazul neimplementării planului asupra nivelului de zgomot şi vibraţii
actual nu vor interveni modificări.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
108
Calitatea solului
Zona este relativ antropizată, în prezent terenul amplasamentului are drept
folosinţă teren agricol.
Suprafeţele de teren care nu vor fi ocupare de construcţii şi căi de acces, vor
fi utilizate în continuare tot pentru practicarea agriculturii. Adâncimea de îngheţ,
în zona amplasamentului, este de 1,00 – 1,20 m.
În absenţa implementării planului ”Amenajare Parc eolian MITOC-
AEOLUS 1” calitatea solului din zona de interes nu ar avea o evoluţie pozitivă în
timp, decât în situaţia în care s-ar efectua lucrări de combatere a eroziunii solului și
de stabilizare a anumitor zone, cu implicaţii dintre cele mai defavorabile pentru
populaţia din comuna MITOC.
Starea florei şi faunei
În zona de amplasament PUZ –ului, terenul este acoperit cu vegetație
cultivată sau ierboasă și se resimte influenţa activităților agricole, care atâta timp
cât va fi practicată va influenţa evoluția și compoziţia vegetaţiei.
În absenţa implementării planului amenajare a teritoriului pentru instalare a
centralelor eoliene, vegetaţia ierboasă a zonei vizate nu ar avea o evoluţie pozitivă
în timp, decât în situaţia în care s-ar efectua lucrări de ameliorare a solului care să
reducă fenomenele de eroziune a solului. În acest mod vegetaţia s-ar putea menține
la valorile actuale.
Starea monumentelor naturale şi istorice
In satul MITOC exista monumente istorice (situri arheologice), în prezent
terenul este în extravilan şi are destinaţia de teren agricol. Se vor lua masuri de
protejare a siturilor arheologice prin colaborarea cu Directia de Cultura Botosani.
Situaţia economică şi socială, starea de sănătăte
Amplasamentul analizat este situat în extravilanul comunei MITOC judeţul
Botoșani. In absența implementării planului, evoluția indicilor de sănătate a
populației ar rămâne la cotele actuale. Din punct de vedere social,
neimplementarea planului ar conduce la stagnarea gradului de dezvoltare a
localității.
Neimplementarea PUZ va genera un impact neutru sau potenţial negativ
asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de locuri
de muncă temporare sau contribuţia la veniturile Primăriei.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
109
În situaţia neimplementării planului ar putea fi afectaţi negativ factorii
climatici şi vegetaţia din zonă. Astfel, lucrările de consolidare, reabilitare a
drumurilor, aerarea intensă şi umbra lăsată de turbinele Parcului Eolian fac să se
dezvolte mai bine vegetaţia în zonă şi tot odată o relativă îmbunătăţire a
biodiversităţii. Exploatarea intensivă a terenurilor agricole, coroborat cu
fenomenele de eroziune, fără lucrări și intervenții în scopul menținerii și
îmbunătățirii caracteristicilor pedologice, poate conduce la la un moment dat la
degradarea calității acestor suprafețe.
În situaţia neimplementării planului ar putea fi afectaţi negativ factorii sol şi
apă. Astfel, în lipsa unor consolidări a terenului, propus prin construcţiile care se
vor realiza acesta s-ar putea degrada, prin accelerarea proceselor de eroziune
datorate secetei vara alternate cu ploi torențiale care intensifică scurgerile de pe
versanți, cu antrenare de material solid( sol) şi gerului / viscolului din timpul iernii.
Prin realizarea construcţiilor propuse prin plan se are în vedere şi o bună
gospodărire a apelor provenite din precipitaţii.
Degradarea solului şi acţiunea negativă a apelor din precipitaţii pot afecta în
anumită măsură flora şi fauna din zonă şi implicit biodiversitatea.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
110
III. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI
AFECTATĂ SEMNIFICATIV
Apele subterane şi de suprafaţă şi utilizarea resurselor de apă
Amplasamentul PUZ – ”Amenajare Parc eolian MITOC-AEOLUS 1”
comuna MITOC jud. Botoșani, este situat din punct de vedere hidrogeologic, în
bazinul hidrografic al râului Prut .
Cea mai apropiată apă de suprafaţă este paraul Ghireni, care are debitul
minim inregistrat de 0,003 m3/s și un debitmaxim înregistrat de 57,1 m3/s. Bazinul
hidrografic al râului Ghireni are o suprafață de 66 km2, iar de la izvoare până la
varsarea din apropierea localității Ripiceni, are o lungime de 20 km. Codul raului
XIII.1.7. Emisarul raului este raul Prut
Calitatea apelor subterane
Caracteristicile litologice ale Platformei Moldoveneşti, reprezentată prin
depozite cuaternare şi terţiare dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice,
siluriene şi chiar presiluriene, au fost favorabile acumulării de ape subterane la
diverse adâncimi dar care datorită condiţiilor climatice şi de strat au, în general,
debite reduse şi conţinut ridicat în săruri.
III.1. Caracteristici ale factorului de mediu APA
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
111
Apele subterane din cadrul platformei, în raport cu posibilităţile naturale de
drenare, respectiv de legătură cu apele de suprafaţă, sunt sub presiune şi libere.
În categoria apelor subterane libere se includ straturile acvifere lipsite de presiune,
la care se remarcă o zonă de alimentare şi una de descărcare, drenate natural.
Apele freatice se acumulează în primul orizont de materiale permeabile,
alimentarea făcându-se din precipitaţii, din unităţile hidrogeologice vecine şi local
din revărsarea râurilor.
Apele sub presiune se acumulează în depozite permeabile intercalate între
straturi argilomarnoase repartizate pe mai multe niveluri şi sunt întâlnite în zonele
secţionate de văile râurilor.
Alimentarea acestui tip de acvifere se face din precipitaţii şi din unităţile
hidrogeologice superioare prin capătul mai ridicat al stratului, iar drenarea se face
prin capătul mai coborât. Deci, ele pot alimenta acviferele freatice şi pot fi
alimentate de acestea.
De cele mai multe ori, condiţiile de zăcământ sunt favorabile mineralizării
apelor; la acestea se adaugă frecvent sărurile de pe soluri care sunt spălate de
precipitaţiile ce se infiltrează, ca urmare, au un grad ridicat de mineralizare.
Sistemul de Gospodărirea Apelor Botoşani monitorizează calitatea apei din 27
foraje de observaţie. Din acestea, doar 2 foraje corespund cerinţelor legislaţiei în
vigoare privind calitatea apei, şi anume: Rădăuţi-Prut F1, Rădăuţi-Prut F3. Se
menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-
chimici. Cele mai frecvente depăşiri s-au înregistrat la indicatorii amoniu, azotaţi,
azotiţi, sulfaţi, mangan.
Apa subterană în zona studiată
În forajele executate in aceasta etapa pentru construirea parcului eolian, apa
subterana a fost interceptată la adancimia de 4,0 - 6,0m - in zona forajelor F1- F3
iar in zona forajelor F4, F5 apa subterană nu a fost interceptată fiind cantonata la
adancimi mai mari decat adancimea forajelor executate.
Informatiile cu privire la nivelul apei subterane vor fi completate dupa
executarea lucrarilor de prospectiuni, pe fiecare locatie din aceasta investitie prin
realizarea de foraje si monitorizarea nivelului apei .
În ceea ce priveşte apele freatice, se disting două feluri de impurificatori a apelor
freatice:
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
112
impurificare naturală produsă prin încărcarea excesivă a apelor cu săruri
din rocile pe care le traversează. Aversele de ploaie contribuie la
modificarea calităţii apei în corelaţie cu durata acestora şi caracteristicile
bazinului de recepţie (pantă, litologie, grad de acoperire cu vegetaţie).
impurificarea artificială are loc prin deversarea apelor uzate menajere,
industriale, de la unităţi agrozootehnice sau de la alte surse de poluare:
depozite de gunoi pe malurile cursurilor de apă sau lacurilor (Tabel nr. 12),
batale de dejecţii la complexele zootehnice.
Monitorizarea calitativă a apelor din județul Botoșani este realizată de către
laboratorul de calitatea apei SGA Botoșani, care efectuează analize fizico-chimice,
biologice și bacteriologice prin programe de monitoring.
În conformitate cu datele publicate Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad,
Buletin de calitate a apelor, iulie-septembrie, 2010 pe râul Ghireni nu sunt surse de
impurificare a apelor subterane cu excepția activităților agricole, zona comunei
MITOC nu este listată în Ordiul nr. 743/2008 pentru aprobarea listei localităților
pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole ca zona vulnerabilă la
poluarea cu nitrați.
Nu exista risc de inundabilitate în zona amplasamentelor propuse pentre
turbinele eoliene.
Managementul apelor uzate
Activitățile necesare pentru implementarea proiectului care decurge din
PUZ-ul analizat sunt activități specifice de construcții montaj. Având în vedere
caracteristicile specifice acestiu tip de proiecte, în scopul coordonării și
eficientizării acestora lucrările se vor realiza etapizat (execuția a 2 maxim 3
centrale eoliene în paralel) după reabilitarea drumurilor de acces către trupurile de
teren pe care se execută lucrările.
Intreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului
(obiectivului ) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje, organianizare
de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare temporară de
efective umane.
Toate aceste activităţi pot constitui surse de poluare pentru apă, aer şi sol.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
113
Activitățile din organizările de şantier pot uneori genera surse punctiforme
de poluare a apelor de suprafață, solului și aerului cu ape uzate,deseuri menajere,
hidrocarburi sau diverse alte substante.
Prognozarea impactului
În perioada de construcţii montaj
Din analiza tehnologiei de execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a
Parcului Eolien rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este
justificată şi de faptul lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea ce
înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în
tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea
de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă. De asemenea se reduce
semnificativ suprafața necesară pentru depozitarea materialelor de construcție.
Totuşi se impun măsuri eficiente de limitare a interactiunii dintre
organizarea de santier si mediul inconjurător.
Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către
constructor a tuturor conditiilor de mediu.
Utilizarea apei se face diferit în cele două etape construcție-montaj și
funcționare, luate în considerare la efectelor asupra mediului.
În perioada de construcţii – montaj necesarul de apă este reprezentat de:
- apa potabilă pentru personalul din șantier – apă îmbuteliată, nu se vor
executa captări de apă sau puțuti de alimentare cu apă pe amplasament;
- apă necesară igienizării personalului;
- apă necesară proceselor tehnologice (turnări de betoane)
Apa uzată va fi doar apă uzată tip menajer, având în vedere că betoanele
necesare fundațiilor se prepară în stații de betoane din afara amplasamentului de
unde sunt transportate cu mijloace de transport speciale iar apa tehnologică este
necesară eventual doar pentru punerea în operă, în cantități foarte mici, pierderile
fiind neglijabile. În astfel de procese, cea mai mare cantitate de apă se pierde prin
evaporare.
Apa uzată menajeră rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în
containere etanşe – ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului
la o Staţie de epurare apă uzată menajeră.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
114
În perioada de exploatare a instalaţiilor de Turbine Eoliene procesul
tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică
utilizarea apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc ape uzate.
Apele care pot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor
fi drenate spre văile din zonă. Produsul realizat de centrala de eoliane este energia
electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.
Pe parcursul construcției șii a funcționării Parcului Eolien nu există risc de
poluare a apelor freatice.
Conditii geomorfologice şi pedogeografice locale
Comuna MITOC este situată în partea nordica a judetului Botosani.
Comuna se încadrează în unitatea „Câmpia Moldovei”, subdiviziunea Jijia
Superioară şi a Başeului ce apare ca o zonă deluroasă, fragmentată prin văi de
eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul reţelei hidrografice a Jijiei. Prezintă un
aspect larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase sau sub forma de platouri
joase, toate acestea lasand impresia ca provin dintr-o suprafață unică tăiată în râuri.
Substratul geologic este constituit predominant din depozite argilo-
nisipoase, apartinand ca varsta Sarmatianului inferior. Structura acestor depozite
este foarte simpla, stratele fiind inclinate usor, de la nord-vest spre sud-est. Peste
formatiunile sarmatiene sunt asezate cele mai noi depozite de varsta cuaternara
(pleisticen si holocen), alcatuite din aluviuni pe sesuri, dealuri si versanti si numai
pe unele dealuri din luturi loessoide.
III.2. Caracteristici ale factorului de mediu SOL
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
115
Câmpia Moldovei ocupă cea mai mare parte a teritoriului judeţului Botoşani, este
o zonă joasă cu altitudinea medie de 200-220m, iar denumirea de câmpie este
legată atât de înălţimea redusă cât şi de specificul predominant agricol. Din punct
de vedere litologic, câmpia se caracterizează prin prezenţa argilelor cu intercalaţii
de nisipuri sarmaţiene.
Caracteristic este relieful cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii netede ca
nişte platouri şi cu energie de relief redusă ( 60-70m), ceea ce imprimă de altfel
acest aspect de câmpie. Altitudinea scăzută în raport cu unităţile de relief limitrofe
care o domină cu 100-300m, fac din Câmpia Moldovei o unitate depresionară
denumită adesea Depresiunea Jijia-Bahlui; dar densitatea fragmentării (0,7-1,1km)
se apropie de valorile specifice unei câmpii proriu-zise, în schimb, energia medie
de relief menţionată anterior (100-150m) depăşeşte valorile de câmpie. De
asemenea, reţeaua hidrografică cu orientare preponderentă consecventă (NNV-
SSE), dă naştere unei fragmentări tipic colinare, motiv pentru care Câmpia
Moldovei mai este cunoscută şi sub numele de Câmpia colinara a Jijiei, având o
suprafaţă de 8000km, adică ¾ din teritoriul judeţului Botoşani.
Totuşi numele de Câmpia Jijiei sau Depresiunea Jijiei este justificat de faptul că
mare parte din acest teritoriu este drenat de Jijia şi de afluenţii săi, iar o treime din
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
116
suprafaţă este drenată de Başeu şi de alte râuri mai mici, tributare Prutului.
Subunităţi de relief principale ale Câmpiei Moldovei din cuprinsul judeţului
Botoşani , pe lângă luncile și văile Prutului, Siretului, Jijiei şi Sitnei, sunt:
Depresiunea Botosani-Dorohoi reprezintă partea cea mai joasa a câmpiei,
care se desfăşoară pe 10-15km lungime, rar depăşind 200m altitudine, cu cea mai
redusă energie medie de relief (30-40m), prezentând astfel cele mai caracteristici
aspecte de câmpie. Sub aspect genetic este o subunitate tectono-erozivă.
Catena dealurilor vestice este formata din Dealul Ibanesti cu inaltimi
variabile intre 284 m si 385 m, Dealul Bour ( 318 m si 426 m), seaua Bucecii (270
m si 359 m), Dealul Mare ( 343 m si 587 m ), Dealul Cozancea – Guranda (264 m),
Dealurile Prutului ( 245 m si 269 m). Aceste dealuri sunt reflectarea in relief a
caracteristicilor rocilor din subsol. Paralel cu catena dealurilor vestice se
desfasoara Depresiunea Botosani Dorohoi, cu inaltimi cuprinse intre 160 m – 200
m.
Peste acestea si Dealurile Prutului se intinde depresiunea Baseului (56 – 246
m), iar in sudul acesteia si a Dealurilor Cozacea – Guranda, se gaseste o parte a
Campiei Jijiei Inferioare, care pe teritoriul judetului are inaltimi de 202 m -188 m.
Cea mai redusa energie de relief are valori maxime de 50 – 100 m ( la sud de
Ibănești).
Valori mai ridicate in regiunea Dumeni – Havarna. Cele mai mari valori sunt
intalnite in zona Copalau – Todireni – Trusesti si in continuare spre nord,
cuprinzand aproape tot teritoriul dintre Jijia si Prut.
In Campia Moldovei predomina interfluviile cu largimi in jur de 700 –
800m, fragmentarea fiind mai slaba in nord si mai accentuata in sud.
Din punct de vedere geomorfologic, Campia Moldovei se imparte in:
Campia Jijiei Superioare si a Baseului;
Campia Jijiei Inferioare si a Bahluiului;
Lunca Prutului.
Campia Jijiei Superioare si a Baseului cuprinde:
Microraionul toltrylor;
Microraionul Darabani – Saveni;
Microraionul Dorohoi – Botosani.
Campia Jijiei Inferioare si a Bahluiului cuprinde:
Microraionul central al Campiei Jijiei Inferioare si a Baseului;
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
117
Grupa microraioanelor de contact ( Depresiunea Frumusica, Harlau, Tudora,
Barnova, Voinesti );
Lunca Prutului.
Comuna MITOC, din punct de vedere al unitatilor de relief este amplasata in
Cimpia Moldovei.
Din punct de vedere geologic, zona studiată este situată pe Platforma
Moldovenească, ce are un fundament format din şisturi cristaline magmatice şi roci
eruptive, care alcătuiesc un soclu rigid, soclu ce a suferit mişcări de coborâre
(transgresiuni marine) şi ridicare (regresiuni marine). Vârsta soclului este
precambriană şi este cutat şi metamorfozat în timpul proterozoicului mediu. În
perioadele de transgresiuni marine s-au acumulat sedimente de depuneri ce au
format cuvertura. Alternativ cu transgresiunile, care erau determinate de mişcările
de coborâre, au avut loc mişcările de erodare însoţite de regresiuni marine în
timpul cărora erau prezente formele denudaţionale, care au acţionat asupra
reliefului existent.
Formaţiunile întâlnite în zona studiată aparţin cuaternarului şi sarmaţianului.
Sarmaţianul formează fundamentul întregii zone şi este puternic degradat la
suprafaţă de acţiunea apelor subterane care descompun argila marnoasă,
schimbându-i caracterul iniţial.
Cuaternarul este format dintr-un orizont argilos-prăfos, uneori nisipos sau cu
intercalaţii subţiri de nisip. În anumite zone acest orizont are caracter loessoid.
Tectonica
Comuna MITOC este situata in apropierea de fractura care trece pe langa
localitatile Ibanesti-Borzesti-Todireni .
Din aceasta structura rezulta o zona cu stabilitate mare pe plan local, dar
labila prin influenta miscarilor seismice, provocate de epicentru mai indepartate.
In judetul Botosani, de-a lungul timpului, au avut loc o serie de seisme
locale, care nu au avut intensitate mai mare de gradul 4 ( Atanasiu le numeste
„cutremure moldavice” ).
Intre 1893 – 1916 au avut loc 3 cutremure locale in judetul Botosani :
In mai 1895 - 5h 35 min., Horodniceni, gr.3, local;
In 28 decembrie 1898 – 1h 38 min., Dorohoi, gr.3, local;
In 7 mai 1902 – 16h 35 min., Botosani, gr. , local.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
118
Seismele din nordul Moldovei, cel putin acelea cu focarul pe linia Botosani
– Curtesti, Dorohoi se claseaza intre cutremurele care isi au focarele pe linii ale
Platformei Podolice.
Intre anii 1893 – 1916 – pe linia Botosani – Dorohoi s-au inregistrat cutremurele:
10 septembrie 1893 – Botosani gr., Curtesti gr. 3;
31 august 1884 - Botosani gr. 4, Dorohoi gr. 3;
6 februarie 1904 – Botosani gr. 3;
6 octombrie 1908 – Botosani gr.4;
7 iunie 1912 – Botosani si Dorohoi gr.4.
Categoria geotehnică
Având în vedere caracteristicile investitiei precum şi condiţiile de teren, se
estimează, o categorie geotehnică 2, iar riscul geotehnic moderat.
In vederea stabilirii categoriei geotehnice, s-a procedat conform tabel B3
din anexa 1.1.a Indicativului NP 074/2007 luindu-se in consideratie factorii de
risc geotehnic .
Factori de avut in vedere Aprecieri Punctaj
Conditiile de teren Terenuri medii 3
Apa subterana Cu epuismente normale 2
Clasificarea constructiei dupa
categoria de importanta.
Normala
3
Vecinatati Risc moderat 3
Riscul seismic a(g) = 0,16 1
Riscul geotehnic Moderat 12pct.
Incadrarea in categorii geotehnice se face in functie de punctajul mai sus obtinut,
conform urmatorului tabel.
Nr.crt.
Risc geotehnic
Categoria geotehnica Tip Limite punctaj
1 Redus 6……..9 1
2 Moderat 10…….14 2
3 Major 15…….21 3
Conditii geotehnice intilnite in lucrarile de prospectiuni geotehnice
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
119
Pentru cunoasterea şi precizarea caracteristicilor geotehnice ale
pamânturilor din amplasamentul studiat, s-au efectuat lucrări de cercetere
geotehnică constand din executarea unor foraje geotehnice, cu foreza
geotehnica din dotarea unitatii.
Din lucrarile de prospectare s-a evidenţiat următoarea stratificaţie:
- sol vegetal negru ;
- argilă prafoasa galbena plastic vartoasa;
- argila nisipoasa galbena plastic vartoasa ;
- argila galbena plastic vartoasa;
- argila marnoasa vartoasa la tare.
Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor
Terenurile interceptate sunt constituite din:
argile prafoase
argile,
argile nisipoase
argila marnoasa, de consistenta medie care in adancime devine plastic
vartoasa sau plastic vartoasa la tare .
Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor vor fi prezentate in urmatoarele
faze de proiectare dupa incheierea lucrarilor de laborator.
Amplasamentul studiat nu ridica probleme de stabilitate si se poate realiza
parcul eolian cu o putere totala instalata de 67500-81000kw.
Terenul studiat pentru amplasarea investitiei nu este supus pericolului
inundatiilor.
Surse de poluare a solurilor
Implementarea proiectului pentru care s-a intocmit prezentul PUZ pentru
Parcul eolian analizat, se va face pe un amplasament a cărui folosință actuală este
teren agricol.
Pentru perioada de implementare a planului, trebuie sa distingem faptul că se
propune schimbarea destinației actuale a unor suprafețe reduse de teren, disparate
pe amplasamentul analizat, restul zonei rămâne cu aceiași destinație și folosință.
Sursele de poluare a solului pot fi grupate pe trei nivele de semnificaţie,
respectiv:
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
120
• Nivelul I- surse de poluare permanente;
• Nivelul II- surse potenţiale de poluare;
• Nivelul III- surse de poluare indirecte:
Poluarea solului se manifestă prin :
• Degradare fizică, respectiv compactare şi degradarea structurii;
• Degradare chimică, determinată de creşterea conţinutului de metale grele,
pesticide şi ca urmare modificarea pH-ului;
• Degradare biologică, determinată de germeni patogeni.
Poluarea solului reprezintă orice acţiune care dereglează funcţionarea
normală a acestuia. Activităţile care pot produce poluarea solului sunt în general
activităţile de producţie care pot genera una din degradările menţionate anterior.
Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi:
• Excavaţiile masive efectuate în scopul decopertării și exploatării agregate
sau zăcăminte. Poluarea este produsă în acest caz fie de depozitarea sterilului,
procesele tehnologice de preparare a minereurilor fie prin alte dereglări de formă
care pot duce la pierderea stabilității și alunecări de teren.
• Metale grele, care apar în urma depozitării necorespunzătoare a produselor
cu acest gen de componente, sau din gazele de combustie ale motoarelor cu ardere
internă care utilizează combustibili cu conținut ridicat de Pb.
• Nămolurile provenite din apele uzate,în cazul netratării sau nedepozitării
corespunzătoare, difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.
• Materiale radioactive, în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi
nămolurile apelor uzate utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung
în sol.
• Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă negestionate
corespunzător, datorită unor componente por afecta calitatea solurilor.
• Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea
conţinutului de nitraţi din sol.
• Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă solul cu
substanţe ce conduc la degradarea chimică.
• Nămolurile separate din apele uzate, conţin substanţe organice şi
anorganice care în exces duc la degradarea chimică sau biologică a solului.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
121
• Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea
la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol
determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei
vegetaţii.
Prognozarea poluării solului
Poluarea solului în cazul planului analizat, poate intervenii în două etape
distincte :
- Etapa de realizare a construcţieiilor aferente proiectului care decurge din
plan ;
- Etapa de funcționare a parcului eolian construit pentru producerea energiei
electrice.
În etapa de realizare a investiţiei se poate mentiona că pentru obiectivul
propus planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de
deşeuri de construcţie este minimă.
Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mici de
materiale de constructie clasice si implicit cantităţi mult mai mici de deşeuri care
rezultă din aceste activităti.
In acelasi timp, suprafețele pe care se manipulează materialele de construcții
sunt reduse, utilizarea modulelor prefabricate specifice acestui tip de proiect
implică o perioadă redusă de realizare a fiecărei centrale eoliene. De asemenea
personalul care execută lucrările este în număr redus.
Intreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică
activitatea unui parc divers de utilaje performante, organizarea de șantier este de
mici dimensiuni, .
Zona de execuție a lucărilor pe fiecare amplasament în parte poate genera
surse punctiforme de poluare a apelor de suprafață și solului cu ape uzate, deseuri
menajere, hidrocarburi sau diverse alte substante.
Ţinând cont de cele prezentate, rezultă că în faza de construcţie a parcului
eolian, poluarea solului poate interveni prin degradare fizică, datorate lucărilor
necesare executării fundațiior pilonilor de susținere a centralelor eoliene, prin
compactare şi modificarea structurii solului.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
122
În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide
sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces
cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel,
trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a parcului eolian se pot utiliza
până la 5÷10 tone de produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.
Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte în faza de
construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru
fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru
realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din moluzul rezultat
din eventuala finalizarea şi finisarea lucrărilor de construcţie - montaj.
În etapa I, de construcţii - montaj în organizarea de şantier se vor utiliza doar
construcţii uşoare tip baracă pentru depozitarea unor materiale de construcţii în
cantități reduse şi a unor echipamente şi unelte utilizate la aceasta etapă.
Pentru apele uzate menajere se vor utiliza un container echipat cu grupuri
sanitare ecologice. Se va amenaja o zonă de colectare a deşeurilor, cu zone
separate pentru deșeurile menajere și deșeurile din materiale de construcții.
De asemenea solol poate fi afectat de depozitarea necorespunzătoare a
volumelor de material excavat din amplasamentul fundațiilor. Acesta va fi
gestionat în funcție de caracteristicila sale respectiv solul vegetal va fi utilizat în
activitățile de refacere a amplasamentului de la finalizarea fiecărei lucrări în parte
iar restul la reabilitarea drumurilor de acces și drumurilor de incintă.
În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanți ce pot afecta
solul și subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea și in structura solului și
a subsolului datorită modernizării drumurilor existente și a realizarii drumurilor
suplimentare de acces, a realizării platformelor de montaj, a turnării fundațiilor
(beton armat), a realizării camerei de comandă și liniei elctrice vor fi minore.
Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzatoare
fiecarei situaţii in parte și vor fi detaliate la faza de proiect tehnic.
Tehnologie de construcţii- montaj corelată cu montarea secvenţială a
turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce
posibilitatea de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine
gestionaţi.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
123
Poluarea solului în etapa a-II-a, în timpul desfăşurării activităţii specifice
exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi
deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de
schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţilor.
Menționăm de asemenea că prin reabilitarea drumurilor din zonă se va
reduce poluarea cu pulberi datorată traficului (actual și viitor).
Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat ca si în cazul liniilor
electrice putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultura sau pășunat.
Surse si poluanţi generaţi
Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile.
Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie
localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere.
Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.
România a ratificat Conventia Cadru privind Schimbările Climatice la
nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat sa
reduca emisiile gazelor ce produc efectul de sera cu 8% fata de valorile anului
1989.
Pentru implementarea Directivei Uniunea Europeane 2001/80/Ec, amendată
de Directivele 2006/105/CE și 2009/31/CE, Guvernul Romaniei a adoptat o serie
de acte normative referitoare la limitarea emisiilor in atmosfera provenind de la
centralele mari de peste 50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele
Uniunea Europeana ( emisii de pulberi, SO2 si NOX ), respectiv
- HG 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în
aer a unor poluanți proveniți de la instalațiile mari de ardere;
- OM MMGA/MEC/MAI nr. 833/545/859/2005 (MO nr. 888/04.10.2005)
pentru aprobarea Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf,
oxizi de azot si pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;
- OM nr. 712/2003 (MO nr. 145/18.02.2004) pentru aprobarea Ghidului
privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor
III.3. Caracteristici ale factorului de mediu AER
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
124
anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de
ardere
Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin
apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi
biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.
Poluarea aerului poate proveni din surse naturale , dar cel mai des din surse
artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiţii
elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin emanaţii, cutremurele
generatoare de praf, erupţiile vulcanice, ş.a. Ca surse artificiale de poluare sunt cele
legate de activitatea umană în industrie, transporturi, agricultură şi alte activităţi.
Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei
Amenajare parc eolian din locaţia situată în comuna Mitoc, judeţul Botoșani
sunt:
• Sursele mobile respectiv mijloacele de transport, echipate cu motoare cu
ardere internă ce funcţionează pe motorină si benzina;
• Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care de
degajă de la o eventuală gospodărie de combustibili și lubrifianţi amenajată în
timpul organizării de şantier.
Prognozarea poluarii aerului
Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în
faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de
construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.
Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor
de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia
este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi
economic ar fi abordarea a maxim cinci poziţii de montaj simultan. Această
abordarea nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare,
estimat fiind că toate mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în
zonă nu ar consuma, în total, mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră.
Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că
desfăşurarea activităţii de construcţii- montaj se face în actualul extravilan al
localității. Există propunerea ca pe anumite trupuri de teren aflate în imediata
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
125
vecinătate a unor construcții existente (locuințe și anexe gospodărești) să se realize
centrale, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.
În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul
a 5÷6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesar o gospodărie de combustibil şi
ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.
Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul investitorului de
realizarea investiţiei.
Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenţial
eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.
Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care utilizează
substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea compuşilor organici
volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp capacitatea carcaselor
tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă (maxim 10litri) ca să poată
genera o cantitate se remarcabilă de substanţe volatile.
Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului din
zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea amplasamentului.
Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondiala de generare
a energiei electrice folosind energia eoliana, a cunoscut o crestere cu mai mult de
30% pe an, astfel a sărit de la mai putin de 5 000 megawati in 1995, la 39 000
megawati in 2005 – o creștere de aproape opt ori.
Ca orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în funcționare
zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcționare, a despicării aerului de palele
în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susținere, când se produce o
comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens
populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanții de turbine
și se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că în urma
unor măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare a
zgomotelor produse de turbina respectivă.
III.4. Zgomot şi Vibraţii
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
126
Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte
pentru amplasamentul propus pentru PUZ – ”Amenajare parc eolian Mitoc –
AEOLUS 1” Comuna MITOC, judeţul Botoșani, respectiv în perioada de realizare
a construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea
energiei electrice din potenţial eolian.
Perioada de execuție: Activităţile de construcţia PUZ – PARC EOLIAN
COMUNA MITOC judeţul Botoșani, sunt lucrări de construcţii montaj şi sunt
producătoare de zgomote şi vibraţii.
Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele de
observare :
zgomot la sursă;
zgomot în câmp apropiat;
zgomot în câmp îndepărtat.
Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi:
condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbția în aer, topografia terenului,
vegetaţia etc.
În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un șantier au următoarele
puteri acustice asociate (tabelul urmator):
Nr. crt Utilajul Puterea acustică asociată
1 Buldozere 110
2 Vole 112
3 Excavatoare 117
4 Compactoare 105
5 Finisoare 115
6 Basculante 107
Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe
baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier
vor exista nivele de zgomot de până la 100dB (A) pentru scurte intervale de timp.
NIVELE SONORE CONTINUE ECHIVALENTE DIFERITELOR FAZE A
CONSTRUCŢIEI
FAZE A B
Pregătirea terenului 84 84
Excavare 88 78
Cimentare, compactare şi 88 88
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
127
armarea şanţurilor.
Aşezarea structurii 79 78
Terminarea, inclusivcurătarea 84 84 A: Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare
Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi
vibrațiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de
lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la
distanţa de 100 m față de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot
inferioare valorii de 50 dB (A).
În vederea reducerii nivelului de zgomot și vibratii beneficiarul investitiei va
trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură
care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte și alte noxe. Consultanţii în
acustică, Southampton şi Machynlleth au constatat că practic, orice mașină sau
utilaj cu părţile aflate în mişcare va face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac
excepţie. Turbinele eoliene sunt bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi
în comparaţie cu zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de
construcţie etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.În plus,
turbinele eoliene din ultimele generații sunt realizate din construcție astfel încât
nivelul de zgomot produs să fie mult diminuat față de cele din generațiile
anterioare.
Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distanță de 300 m de un
parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă aflat la 50 – 100 m
distanță sau cu foșnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru este similar cu
nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc de gaz pornit, sau în
sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un birou liniştit, cu aer
condiţionat.
Sursa / Activitate Indicative nivel de zgomot dB
(A)
Pragul de auz 0
Circulatia Rurală în timpul nopţii de
fundal
20-40
Linişte 127 35
Parc eolian la 350 m 35-45
Masina la 40 mph la 100 m 55
Ocupatii generale de birou 60
Camion la 30 mph la 100 m 65
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
128
Găurit 128pneumatic la 7 m 95
Avion cu reacţie la 250 m 105
Pragul de durere 140 Informatii preluate din Biroul Scoţian, Departamentul de Mediu, Planificare aviz, PAN 45, Annes A: eoliană, A.27.
Tehnologii de energie regenerabilă, august 1994.
După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt mai
puţin obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când creşte viteza
vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.
În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice
În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:
Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze;
Funcţionarea generatorului electric;
Funcţionarea palelor turbinei eoliene.
Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot
nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici
fonoabsorbante.
Conform studiilor efectuate de specialişti din țările Uniunii Europene care
deţin suprafețe întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu sunt
zgomotoase, majoritatea fabricanților garantând că la nivelul rotorului turbinei
zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB (A), echivalent cu un zgomot
din orice industrie prelucrătoare.
În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii
sunetului la o distanță de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB(A), ceea ce
echivalează cu nivelul unei conversații umane obișnuite. La 150 m zgomotul scade
la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuință, iar la distanța de
peste 300 m zgomotul funcționării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de
vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcție contrară, nivelul zgomotului
receptionat scade cu circa 10 dB(A).
Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de
zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe suficiente
față de așezările umane, diverse anexe gospodărești, instituții publice, monumente
istorice și de arhitectură, parcuri, spitale și alte așezăminte de interes public.
În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
129
Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină (funcţie de
viteza vântului) scade şi ea.
Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea proporţional
cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea nivelului de zgomot
după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2 au scos în
evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:
puterea turbinei;
viteza vântului;
distanţa şi înălţimea faţă de turbină.
Pentru turbine cu o putere nominală de 2,5 MW la viteza vântului de
10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m distanță) şi
35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10 m.
Pentru estimarea nivelului de zgomot la diferite distanţe de ansamblul de
turbine eoliene ce urmează a se monta în locaţia din extravilanul comunei MITOC,
pe baza unui algoritm de calcul al zgomotului se poate elabora o hartă a curbelor
de nivel de zgomot constant. Aceste hărţii conţin şi efectul dat de compunerea
zgomotelor şi vibraţiilor ca urmare a funcţionării simultane a turbinelor eoliene.
Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din parcul eolian
MITOC cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene, pe baza analizei
hărţilor curbelor de zgomot generat de funcţionarea turbinelor, elaborate în baza
standardului german putem spune că nivelul de zgomot se încadrează în limitele
recomandate de legislaţia de mediu în domeniu.
Într-un parc eolian, din considerente de valorificare maximală a energiei
eoliene, distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice,
ceea ce pentru turbine mari înseamna de la câteva sute de metri la peste un
kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca
stâlpii liniilor de înalta tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul
nostru, dar cu care ne-am obisnuit și pe care nu le mai consideram cu un impact
negativ asupra peisajului.
III.5. Efecte asupra peisajului
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
130
Amplasamentul pe care se impune implementarea planului nu se află în zone
protejate din punct de vedere al peisajelor, locația se află la periferia localității
MITOC, în afara zonelor circulate sau cu potențial de dezvoltare din punct de
vedere turistic. Centralele eoliene nu se vor constitui un obstacol între localitate și
zona adiacentă.
La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din
energia cinetica a vântului transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval
de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui scăderi de viteza a vântului
este de așteptat ca local umiditatea relativă a aerului sa crească cu câteva procente.
Prin creșterea umiditatii, vegetația se dezvoltă mai bine, cu efecte benefice
asupra întregului lanț trofic din acest areal. Din trecerea în revista a experientei
occidentale putem afirma că parcurile eoliene mari, cu un număr semnificativ de
turbine, dacă sunt amplasate rațional, în majoritatea amplasamentelor nu va
produce impact major asupra aerului, apelor de suprafață și subterane, vegetației și
faunei terestre, solului și subsolului și nici asupra asezărilor umane sau altor
obiective din zonă.
Deși nu se referă strict la populația dintr-o anumita zona cu parc eolian, nu
putem neglija efectul global și deosebit de important al contribuției la reducerea
emisiilor de CO2,SO2 si NOx prin producere de energie electrică utilizând forța
vântului. Aceste reduceri sunt evaluate la: 670 Kg CO2/MWh, 2,4Kg SO2/ MWh si
2000Kg NOx/ MWh.
Pe plan mondial energetica vântului se afla într-un stadiu avansat de
maturitate tehnologică, se poate aprecia că în România ponderea energiei din surse
eoliene în balanța energetică, pe termen scurt, se situează sub posibilitațile reale de
valorificare economică, datorită prețului mare și dificultăților administrative.
Aceste motive au împiedicat pâna în prezent energiile regenerabile să intre cu
adevarat în competiție cu combustibilii fosili.
III.6. Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatei si faunei
terestre.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
131
IV. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE
PENTRU PUZ
In urma analizei caracteristicilor mediului din zona amplasamentului propus
pentru planul ”Amenajare parc eolian MITOC – AEOLUS 1, – în comuna
MITOC au fost identificată o singură problemă care ar putea influența acest plan și
anume la posibilitatea ca zona să constitue un culoar de migrație pentru
păsările de interes comunitar aflate în pasaj către nordul Europei.
Amplasamentului “PUZ PARC EOLIAN MITOC” se afla la o distanta 2,5km
de Aria de protectie avifaunistica ROSPA 0058 „Lacul Stanca Costesti” (HG
1284/2007) – 10km distanta , si aria de protectie avifaunistica de interes
national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG 2151/2004 – la 550m distanta
. Zona poate constitui un culoar de migratie pentru pasarile de interes comunitar
aflate in pasaj.
Analiza impactului asupra biodiversitatii s-a efectuat in STUDIUL DE
EVALUARE ADECVATA, elaborat conform ORD. 19/2010.
În urma observatiilor noastre in teren (martie 2010 – martie 2011) au fost
inregistrate 87 specii de păsări, aflate în pasaj sau hrănindu-se în zone de băltire
din vecinatatea pertimetrului analizat. Am mai facut observaţii şi în lunca râului
Prut pentru a putea stabili dacă speciile de păsări care vin în pasaj trec şi peste
perimetrul viitorului parc eolian întrucât întreg acest tronson reprezintă şi un
important culoar de migraţie pentru păsări.
Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces până
în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi
zonele păşunate.
Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a urmărit
turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de minute interval
de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse activităţi (deplasări
de la un trup la altul de pădure/zonă umedă, căutarea hranei, adăpare,
manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut cu ajutorul binoclului şi prin
identificarea de semnale sonore specifice.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
132
Lista cu speciile observate cuprinde şi 22 taxoni menţionaţi în Anexa 3 a
OUG nr. 57/2007. Acestea sunt: Anthus campestris, Aquila clanga, Aquila heliaca,
Aquila pomarina, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Ciconia ciconia, Circus
aeruginosus, Crex crex, Dendrocopos syriacus, Egretta garzetta, Gavia arctica,
Haliaeetus albicilla, Hieraetus pennatus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio,
Lanius minor, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Pandion haliaetus, Pernis
apivorus, Picus canus.
Din punct de vedere biologic, acestea nu trebuiesc tratate în mod separat,
deoarece relaţiile ecologice de la nivelul comunităţilor nu pot fi separate pe diverse
grupe de specii, după cum omul le observă mai des sau mai rar, într-un habitat sau
altul.
Structura de 87 de specii de păsări observate reprezintă doar o etapă din
ansamblul avicenozei şi ea poate varia de la un an la altul, sau chiar mai des, în
funcţie de posibilităţile de adăpost şi sursele de hrană existente la un anumit
moment.
Cele 22 specii menţionate (conform Anexei 3) trăiesc împreună cu celelalte
65 care nu au statut de „interes comunitar”.
Multe din speciile menționate în studiu parcurg drept traseu principal de
migrație cursul râului Prut. Acestea de regulă au drept țintă finală a deplasării
suprafața lacului Stânca Costești pentru locuri de adăpost și căutarea hranei.
În timpul iernii, pe geruri mari, când tot luciul de apă este îngheţat, acestea
vor fi obligate toate să părăsească zona sau mor de foame.
În cazul creșterii suprafețelor cu luciu de apă datorate unor perioade cu
precipitații mai abundente, aspectul avifaunistic al comunităţii de păsări va suferi
modificări structurale specifice, în sensul creşterii diversităţii, fără însă a se
materializa în numărul mai mare de perechi cuibăritoare.
În timpul perioadelor de migraţie, de primăvară sau de toamnă, acest habitat
poate fi folosit, pentru câtva timp, de speciile aflate în migraţie, ca locuri de
adăpost şi pentru surse de hrană. Din această cauză nici staţionarea nu durează
mult timp şi nici nu se remarcă prezenţa stolurilor cu exemplare numeroase.
Zonele agricole, datorită faptului că au numeroase parcele în stadiu de
pârloagă, pot oferi locuri de adăpost sau chiar hrănire pentru specii comunitare ca:
Anthus campestris, Circus aeruginosus, Crex crex, Lanius collurio, dar şi pentru
alte numeroase specii componente ale reţelelor trofice din avicenoza din zonă.
Unele trec doar în pasaj de scurtă durată, iar altele, în special oaspeţii de
iarnă, pot fi puternic influenţate de căderile masive de zăpadă sau de gerurile
puternice. Aceste evenimente pot avea chiar şi un efect mortal prin eliminarea
accesibilităţii surselor de hrană.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
133
Influenţa unui câmp de generatoare eoliene are foarte puţină importanţă din
mai multe motive:
Caracteristicile de construcţie a unui generator, presupun un câmp ocupat pe
verticală cuprins între 45-50 m şi 150 de metri deasupra solului, atât cât presupune
distanţa dintre marginile palelor corelată cu înălţimea de amplasare a generatorului.
Cu rare excepţii, păsările folosesc pentru drumurile lor de procurare a hranei
înălţimi de zbor obişnuite cuprinse între 2-3 m peste nivelul vegetaţiei sau a solului
şi 25-40 m. Puţine specii (gen Alauda, Anthus, Motacilla) se înalţă, în timpul
manifestărilor teritoriale până la 30-40 m. Acest fapt se petrece însă în plan
vertical, deasupra locului de paradă şi nu presupune deplasări orizontale.
Majoritatea migratoarelor, cu precădere cele solitare, dar şi unele stoluri
urmăresc, la vedere, spaţiul terestru, acoperit sau neacoperit cu vegetaţie şi nu
depăşesc nici ele altitudinea de zbor de 20-40 m.
Passeriformele au chiar obiceiul să urmărească vegetaţia ierebacee, arbustivă
sau forestieră şi nu depăşesc înălţimea acesteia în zbor.
Literatura de specialitate confirmă şi faptul că, pentru migraţiile care
presupun distanţe lungi într-o singură etapă, păsările obişnuiesc să se înalţe la cel
puţin 200-300 m deasupra solului, după care zboară în linie dreaptă spre destinaţia
următoare. Fenomenul este asemănător atât ziua cât şi noaptea.
Experienţa acumulată cu ocazia activităţilor de capturare cu plase japoneze
(foarte invizibile) a păsărilor, în migraţie pentru acţiuni de inelare, a scos în
evidenţă faptul că, şi în timpul nopţii păsările (limicolele de exemplu) observă
aceste obstacole şi le evită. Pentru a avea cât de cât succes în aceste activităţi de
captură, am fost nevoiţi să folosim paravanele create de porţiuni de vegetaţie
naturală terestră sau acvatică, sau cel mai adesea să amplasăm plasele în interiorul
vegetaţiei dese.
Posibilitatea ca păsările să nu observe la timp obstacole, de genul
generatoarelor eoliene, pentru a le evita, nu este reală şi dacă ţinem cont măcar de
faptul că acuitatea vizuală a acestui grup de animale este foarte mare.
În cazul momentelor de instalare a ceţii este cunoscut faptul că majoritatea
păsărilor evită zborul în condiţiile lipsei de vizibilitate.
De asemenea, în cazul vânturilor puternice speciile de păsări, în stare
normală de sănătate, evită lansarea în zbor pentru deplasări pe orice distanţe.
Caracteristicile tehnice de funcţionare a generatoarelor constituie un factor
important în evitarea impacturilor.
Faptul că rotaţia palelor se realizează cu 10-15 rotaţii pe minut înseamnă că
mişcarea se desfăşoară foarte lent iar instalaţia poate fi observată cu uşurinţă şi
evitată din timp.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
134
De asemenea, deoarece la viteze ale vântului de peste 90 km/oră instalaţia se
opreşte din funcţionare şi deci, nu mai are poziţionări variabile, ceea ce permite o
bună observare a acesteia precum şi posibilitatea de evitare chiar şi în cazul în care
păsările sunt purtate accidental de curenţi de aer, pe care de obicei îi evită.
Experienţa ţărilor nordice (Olanda, Danemarca) care au deja de mulţi ani
câmpuri de generatoare eoliene, exact în lungul căilor de migraţie litorale, a permis
concluzia că, cu cât sunt mai multe generatoare instalate într-o locaţie, cu atât este
mai uşor pentru păsări să identifice un obstacol asemănător unei coline şi să evite
locul, trecând pe alocuri.
Instalarea câmpului eolian presupune şi lucrări de îngropare a conductorilor
electrici. Aparent aceste operaţiuni pot provoca o serie de perturbări, mai ales în
viaţa unor specii cuibăritoare la sol, prin eventuala distrugere a unor cuiburi deja
instalate. Dacă lucrările sunt însă efectuate în afara perioadei de cuibărire (sfârşitul
lui aprilie – sfârşitul lunii iunie) acestea nu vor mai avea efectul de aspect negativ
asupra populaţiilor locale care cuibăresc.
În plus, solul afânat care va acoperi şanţurile, va constitui un habitat
favorabil pentru săparea adăposturilor multor altor animale legate de viaţa la sol.
Drumurile de acces construite pentru vizitarea generatoarelor, vor constitui
un element de impact în timpul cuibăritului, atunci când sunt create. În această
situaţie se poate evita acest aspect dacă lucrările nu sunt efectuate între lunile
aprilie – iunie.
După darea în folosinţă a acestor drumuri, datorită faptului că sunt acoperite
cu pietriş, acestea vor constitui o sursă importantă de gastroliţi folosiţi de
numeroase specii de păsări pentru triturarea hranei. Practic, doar răpitoarele
exclusiv carnivore nu folosesc în cursul digestiei aceşti gastroliţi.
În plus, rigolele înierbate ale drumurilor vor constitui un habitat important
cu rol de adăpost, dar şi de hrănire, pentru numeroase specii de păsări precum şi
pentru alte grupe sistematice de animale a căror viaţă este legată de sol, începând
de la nevertebrate şi ajungând la mamifere.
În culturile agricole cu sistem intensiv (cereale, floarea soarelui etc.), aceste
drumuri constituie fâşii permanente (cu lăţimi între 5-7 m) în care ciclurile
biologice nu sunt fracturate brutal (arături, discuiri, ierbicidări sau alte lucrări de
folosire a pesticidelor, recoltări etc.) creând astfel reţele importante de refugiu
pentru cele mai diferite grupe de faună. Practic, aceste drumuri sunt folosite doar
ocazional. Rigolele acestora îşi păstrează valoarea incontestabilă semnalată
anterior.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
135
În plus de acesta, în perioada când culturile agricole se află în faze
fenologice de dezvoltare maximă şi acoperă suprafaţa solului, aceste drumuri pot
constitui teritorii importante de procurare a hranei pentru numeroşi răpitori, mai
ales păsări, dar şi pentru insectivore.
Chiar şi suprafeţele de sărături, care sunt, de fapt, rezultatul unor degradări
de habitate create de operaţiunile funciare de desecare şi care, la momentul actual,
sunt păşunate intens, aceste drumuri de acces neoferind o hrană accesibilă pentru
animalele domestice, sunt mult mai puţin folosite de către acestea şi astfel devin
zone de protecţie naturală pentru numeroase elemente de faună din zonă.
Pe amplasamentul viitorului parc eolian a fost identificată clasa de habitat de
culturi (teren arabil) – N 12 şi alte terenuri arabile – N 15, care sunt influenţate în
mare măsură de un climat continental.
Se edifica un habitat de Pajişti cu Festuca valesiaca corespunzătoar asociaţiei vegetale Medicagini minime-Festucetum valesiacae Wagner 1940 aflat printre terenurile agricole .
Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă. De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că producţia
acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la alta în funcţie de gradul de degradare al islazului.
Vegetaţia este dominată de păiuş - Festuca valesiaca, pir crestat – Agropyron repens şi colilie – Stipa capillata, printre care cresc un mumăr mare de graminee şi dicotiledonate perene. Pe lângă speciile edificatoare, se întâlnesc în mod frecvent: Dactylis glomerata, Taraxacum serotinum, Taraxacum officinale, Achillea milefolium, Lamium amplexicaule, Erodium cicutarium, Senecio vernalis, Capsella bursa-pastoris, Plantago lanceolata, Erophila verna, Cardaria draba, Trifolium arvense etc.
Integritatea ariei naturale
protejate de interes comunitar este
afectată dacă PP poate:
Situl Natura 2000 ROSPA 0049 “Iazurile de pe
valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi”
să reducă suprafaţa habitatelor
şi/sau numărul exemplarelor speciilor
de interes comunitar;
Amplasarea Parcului Eolian Comuna MITOC nu
se vor reduce suprafata habitatelor sau numărul de
specii protejate.
să ducă la fragmentarea
habitatelor de interes comunitar;
Nu se vor fragmenta habitatele de interes
comunitar, perimetrul viitorului parc eolian fiind
situat la 10 km în afara sitului Natura 2000.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
136
să aibă impact negativ asupra
factorilor care determină menţinerea
stării favorabile de conservare a ariei
naturale protejate de interes comunitar;
Nu va exista un impact negativ asupra
conditiilor de habitat necesare speciilor de
vieţuitoare declarate protejate. Terenul de
amplasare a turbinelor eoliene nu prezinta conditii
specifice de cuibarire, surse de hrana sau de popas
Zona de amplasare a parcului eolian este
un teren agricol, supus in fiecare an lucrarilor
mecanizate de aratura fapt care conduce la
limitarea suprafeţelor de cuibărit.
să producă modificări ale
dinamicii relaţiilor care definesc
structura şi/sau funcţia ariei naturale
protejate de interes comunitar.
Amplasarea turbinelor eoliene nu va
modifica funcția ariei naturale protejate de interes
avifaunistic.
În cadrul studiului de evaluare adecvată s-a procedat la identificarea şi
evaluarea tuturor tipurilor de impact negativ al PUZ – PARC EOLIAN COMUNA
MITOC susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de
interes avifaunisti
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
137
CONCLUZII
Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei, cât
şi de interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relaţii,
ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale: funcţia energetică,
funcţia de circulaţie a materiei şi funcţia de autoreglare.
Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie şi
materie. Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de
substanţă şi energie, asigură o anumită stabilitate a sistemului. Intrările sunt
alcătuite în principal din energia solară, precipitaţii şi substanţe organice şi
minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de: căldură, dioxid de carbon,
oxigen şi materiile pe care le antrenează apa.
În acest sens se poate spune că: orice unitate care include toate organismele de
pe un teritoriu dat, care interacţionează cu mediul şi care are o anumită structură
trofică, o diversitate de specii şi un circuit de energie şi substanţe în teritoriul
sistemului, reprezintă un ecosistem.
Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariei sunt
legate de condiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere pe de-o parte, iar pe de altă
parte de presiunea antropică şi a tuturor factorilor externi care pot afecta
biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare
survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puţin integritatea
ariei.
În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea
parcului eolian, nu vor afecta habitatele speciilor descrise în Formularul Standard
Natura 2000 ROSPA 0058 „Lacul Stanca Costesti” si aria de protectie
avifaunistica de interes national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG
2151/2004 – la 550m distant.Acesta înseamnă că din punct de vedere al
zgomotelor și vibrațiilor păsările nu vor fi afectate nici în faza de construcție și nici
în faza de funcționare a parcului. Menționăm de la început faptul că proiectantul
parcului, a recurs, la folosirea unor turbine silențioase, astfel încât, acestea să fie
încadrate în limitele admise conform legislației din vigoare.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
138
V. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA
NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE
SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ŞI MODUL
ÎN CARE S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE
ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL
PREGĂTIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-a realizat ţinând seama de
prevederile următoarelor documente naţionale şi internaţionale referitoare la
obiectivele de protecţia mediului:
1. PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BĂNCII
MONDIALE (1994), care conţine „Managementul urban şi mediul” ce face
referire la utilizarea terenului şi managementul urban ecologic.
Acesta propune o strategie integrată privind managementul terenurilor care
este orientată pe următoarele direcţii:
- Realizarea echilibrului între protecţia mediului şi dezvoltarea urbană;
- Protejarea resurselor funciare sensibile;
- Gestionarea zonelor expuse la riscuri;
- Protejarea resurselor culturale;
- Conservarea spaţiilor deschise;
- Descurajarea extinderii urbane excesive;
- Gestionarea terenurilor agricole.
Pentru implementarea acestei strategii se consideră necesare o serie de
politici şi instrumente pentru îndrumarea şi motivarea comportamentului adecvat al
actorilor, între care unele sunt legate de asigurarea infrastructurii, informarea şi
instruirea populaţiei.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
139
2. DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA ŞI GESTIUNEA UNUI
HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABILĂ, un document al
Comisiei Europene ONU pentru Europa, elaborat în 1996.
Directivele se adresează în principal autorităţilor locale şi responsabililor
privind aşezările umane la nivel naţional, urmărind să ofere acestora un suport
pentru adaptarea politicilor, legislaţiei şi reglementărilor naţionale în sensul
dezvoltării unui habitat care să favorizeze calitatea vieţii, sănătatea şi bunăstarea.
Dezvoltarea Durabilă ca obiectiv, a imprimat o schimbare a însăşi viziunii
tradiţionale a amenajării şi gestiunii oraşelor, determinând apariţia noţiunii de
planificare în funcţie de ecosisteme care presupune:
- integrarea tuturor elementelor naturale, fizice, sociale, culturale şi
economice ca şi a relaţiilor dintre acestea;
- luarea în considerare a interacţiunii dintre aer, sol, apă, zgomot şi
organismele vii, inclusiv fiinţele umane;
- accentul pe natura dinamică a ecosistemelor;
- urmărirea restaurării şi conservarea integrităţii, calităţii şi sănătăţii
sistemelor.
3. DIRECTIVE ALE COMISIEI ECONOMICE ONU PENTRU
EUROPA PRIVIND ADMINISTRAREA BUNURILOR FUNCIARE,
document care a fost publicat în 1996 de către Comisia Economică ONU pentru
Europa, care are ca premise câteva principii foarte clare şi la obiect între care:
- terenul şi informaţiile referitoare la acesta sunt resurse a căror gestiune este
necesară pentru creşterea economică;
- indiferent de măsura implicării sectorului privat nu se poate asigura
dezvoltarea durabilă dacă statul nu îşi asumă gestiunea informaţiilor în ceea ce
priveşte proprietatea, valoarea şi modul de utilizare a terenurilor.
4. ACORDURI INTERNAŢIONALE ŞI ALINIEREA LA NORMELE
EUROPENE care vizează:
- Politica industrială;
- Cercetarea-dezvoltarea şi inovarea tehnologică;
- Politica energetică , cu Carta Albă a Energiei pentru Viitor;
- Investiţiile în domeniul mediului;
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
140
- Principiile celui de-al şaselea Plan de Acţiune Comunitar în domeniul
Protecţiei Mediului, precum şi politica Comunitară de ansamblu în domeniul
Protecţiei Mediului;
- Dezvoltarea resurselor umane - principiile Strategiei Europene de ocupare,
ca şi obiectivul pe termen lung enunţat de Consiliul European de la Lisabona, şi
anume acela ca Uniunea Europeană să devină până în 2010 economia cea mai
competitivă, bazată pe cunoştinţe tehnice;
- Susţinerea programelor de instruire;
- Continuarea dezvoltării unor noi tehnologii de comunicare şi informare
pentru toţi membrii săi.
5. DOCUMENTE EUROPENE, semnificative în domeniul amenajării
Teritoriului şi pentru acest plan:
- The European Investment Bank (EIB) supports EU environmental
policy- Environmental Action Programme (6EAP)2 and itsThematic
Strategies3, as well as - for activities outside the EU - by the mandates of the
Bank.
- Carta de la Torremolinos adoptata de Conferinţa Europeană a Miniştrilor
pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT) în cadrul Consiliului Europei.
- Raportul „Europa 2000” privind perspectivele de dezvoltare a teritoriului
comunitar care a fost actualizat ulterior sub titlul „Europa 2000”
- Cooperare pentru amenajarea teritoriului european”. Acest document a
servit ca bază pentru elaborarea ESDP „Perspectiva Dezvoltării Spaţiului
European”.
- Programul comunitar INTERREG IIC, lansat de UE şi destinat în principal
amenajării teritoriului transnaţional;
- Tratatului de la Amsterdam, document UE care accentuează, asupra
politicilor de dezvoltării durabile, cuprinse în Tratatul de la Maastricht din 1992.
- - Primul program de acţiune pentru punerea în aplicare a Agendei teritoriale a
Uniunii Europene ("Primul program de acţiune"), adoptat în cadrul Consiliului
informal al miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului şi dezvoltarea
urbană, organizat la Ponta Delgada (Azore) la 23-24 noiembrie 2007,
- Agenda teritorială a UE: Spre o Europă mai competitivă şi mai durabilă a
diverselor regiuni ("Agenda teritorială") şi Carta de la Leipzig privind oraşele
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
141
europene durabile ("Carta de la Leipzig"), adoptate în cadrul Consiliului informal
al miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană,
organizat la Leipzig la 24-25 mai 2007,
- "Acordul de la Bristol", adoptat în cadrul Consiliului informal al miniştrilor
privind comunităţile durabile, organizat la Bristol la 6-7 decembrie 2005,
- "Acquis-ul urban", adoptat în cadrul Consiliului informal al miniştrilor
responsabili cu coeziunea teritorială, organizat la Rotterdam la 29 noiembrie 2004,
- noua Cartă de la Atena din 2003, proclamată la Lisabona la 20 noiembrie 2003 cu
ocazia Consiliului european al urbaniştilor, precum şi viziunea prezentată în cadrul
acesteia privind viitorul oraşelor europene,
- "Programul de acţiune de la Lille", adoptat în cadrul Consiliului informal al
miniştrilor responsabili cu afacerile urbane, organizat la Lille la 3 noiembrie 2000,
- Perspectiva europeană a dezvoltării teritoriului (PEDT), adoptată în cadrul
Consiliului informal al miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului organizat
la Potsdam la 11 mai 1999,
- Carta oraşelor europene pe calea durabilităţii, astfel cum a fost aprobată în cadrul
Conferinţei europene privind oraşele durabile, organizată la Aalborg, Danemarca,
la 27 mai 1994,
- Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2008 intitulată "Cartea verde privind
coeziunea teritorială: transformarea diversităţii teritoriale într-un avantaj",
- Comunicarea Comisiei din 19 iunie 2008 intitulată "Al cincilea raport intermediar
privind coeziunea economică şi socială: regiuni în creştere, o Europă în creştere",
- ghidul Comisiei intitulat "Dimensiunea urbană a politicilor comunitare pentru
perioada 2007-2013", adoptat la 24 mai 2007,
- Decizia 2006/702/CE a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind orientările
strategice comunitare în materie de coeziune ,
- Rezoluţia din 21 februarie 2008 privind monitorizarea Agendei teritoriale şi a
Cartei de la Leipzig - Spre un program european de acţiune pentru dezvoltare
spaţială şi coeziune teritorială ,
Principii directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului
european” care are rol determinant pentru orientarea politicilor respective în
Europa, document adoptat la Hanovra la Conferinţa Europeană a Miniştrilor
Responsabili cu Amenajarea Teritoriului. Acest Document introduce următoarele
principii ale politicilor de amenajare durabilă a teritoriului:
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
142
Promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socioeconomică echilibrată
şi ameliorarea competitivităţii;
Promovarea acţiunilor de dezvoltare angrenate de funcţiunile urbane şi de
îmbunătăţirea relaţiilor rural-urban;
Promovarea condiţiilor mai echilibrate de accesibilitate;
Dezvoltarea accesului la informaţii şi cunoştinţe;
Reducerea prejudiciilor provocate mediului;
Valorificarea şi protecţia resurselor şi patrimoniului natural;
Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;
Dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranţei;
Promovarea turismului calitativ şi durabil;
Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.
Tabel comparativ obiectivele din documente strategice la nivel european, național,
regional și obiectivele PUZ-ului pentru care s-a întocmit prezentul raport de
mediu:
Document
strategic
Obiective UE si nationale Obiectivele
planului
Concordanta dintre
obiectivele planului
propus cu obiectivele
planurilor/programelor
la nivel strategic
Directiva
2001/77/EC
privind
promovarea
energiei
electrice
produsa din
surse
regenerabile pe
piata unica de
energie
Obiectul prezentei directive este de
a promova creșterea contribuției
surselor de energie regenerabile la
producția de electricitate pe piața
internă de electricitate și de a pune
bazele unui viitor cadru comunitar
în acest domeniu.
Dezvoltarea unui
parc eolian pentru
obţinerea energiei
electrice prin
exploatarea
potentialului eolian
al zonei.
100%
Comunitatea recunoaște
necesitatea promovării surselor de
energie regenerabile ca o măsură
prioritară, deoarece exploatarea lor
contribuie la protecția mediului și
la dezvoltarea durabilă
Promovarea utilizarii
potentialului eolian
al zonei
100%
Promovarea electricității produse
din surse de energie regenerabile
este o prioritate comunitară
importantă, după cum s-a subliniat
în Cartea Albă privind sursele de
Asigurarea surselor
alternative de
energie
Reducerea
importului de
100%
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
143
energie regenerabile din motive de
securitate și diversificare a
aprovizionării cu energie, de
protecție a mediului și de coeziune
socială și economică.
combustibili fosili
Intensificarea utilizării electricității
produse din surse de energie
regenerabile constituie o
componentă important a pachetului
de măsuri necesare pentru
respectarea Protocolului de la
Kyoto la Convenția-cadru a
Organizației Națiunilor Unite
privind schimbările climatic și a
oricărui pachet de măsuri destinat
respectării angajamentelor
ulterioare.
Reducerea emisiilor
de gaze cu efect de
sera
100%
Când se favorizează dezvoltarea
unei piețe pentru surse de energie
regenerabile, este necesar să se
țină cont de impactul pozitiv
asupra posibilităților de dezvoltare
regionale și locale, asupra
posibilităților de export, asupra
coeziunii sociale și încadrării în
muncă, în special în privința
întreprinderilor mici și mijlocii,
precum și asupra producătorilor de
electricitate independenți
independenta
energetica prin
producerea de
energie din surse
locale
Asigurare de locuri
de munca
100%
Planul european
de redresare
economică,
adoptat de
Comisie la 26
noiembrie 2008
ca măsură de
răspuns la criza
economică și
financiară din
Europa.
Obiectiv - de a aduce Uniunea
Europeană mai aproape de
îndeplinirea obiectivelor în ceea ce
privește energia și schimbările
climatice, și anume securitatea și
diversificarea resurselor
energetice, funcționarea pieței
interne a energiei și reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră.
dezvoltarea unui
parc eolian pentru
obţinerea energiei
electrice prin
exploatarea
potentialului eolian
al zonei.
Reducerea emisiilor
de gaze cu efect de
sera
100%
Strategia
Energetică a
României in
perioada 2007 –
2020;
Obiectivul general - satisfacerea
necesarului de energie atat in
prezent, cat si pe termen mediu
si lung, la un pret cat mai scazut,
adecvat unei economii moderne
de piata si unui standard de
viata civilizat, in conditii de
calitate, siguranta in alimentare,
Producerea de
energie electrica
pentru satisfacerea
nevoilor pietei
interne, din surse
regenerabile,
nepoluante
100%
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
144
cu respectarea principiilor
dezvoltarii durabile
Cresterea sigurantei energetice
prin asigurarea necesarului de
resurse energetice si limitarea
dependentei de resursele
energetice de import
Asigurarea unei
productii de energie
din surse locale
100%
Promovarea producerii energiei
pe bază de resurse regenerabile
Valorificarea
potentialului eolian
al zonei
100%
Reducerea impactului negativ al
sectorului energetic asupra
mediului înconjurător
Producerea de
energie electrica din
surse nepoluante
100%
dezvoltarea pieţelor concurenţiale
de energie electrică,
Dezvoltarea unui
parc eolian pentru
prodecerea de
energie electrica
100%
Strategia
Naţională pentru
Dezvoltare
Durabilă a
României -
Orizonturi 2013
– 2020 – 2030
Orizont 2013 Încorporarea
organica a principiilor si
practicilor dezvoltarii durabile în
ansamblul programelor si
politicilor publice ale României ca
stat membru al UE
Obiectiv national: Satisfacerea
necesarului de energie pe termen
scurt si mediu si crearea
premiselor pentru securitatea
energetica a tarii pe termen lung
conform cerintelor unei economii
moderne de piata, în conditii de
siguranta si competitivitate;
îndeplinirea obligatiilor asumate în
baza Protocolului de la Kyoto
privind reducerea cu 8% a
emisiilor de gaze cu efect de sera;
promovarea si aplicarea unor
masuri de adaptare la efectele
schimbarilor climatic si
respectarea principiilor dezvoltarii
durabile
Dezvoltarea unui
parc eolian pentru
obţinerea energiei
electrice prin
exploatarea
potentialului eolian
al zonei.
Asigurarea
independentei
energetice
Reducerea emisiilor
de gaze cu efect de
sera
100%
Orizont 2020: Atingerea nivelului
mediu actual al tarilor Uniunii
Europene la principalii indicatori
ai dezvoltarii durabile
Dezvoltarea zonei
rurale
100%
Orizont 2030: Apropierea
semnificativa a României de
Productie de energie
din surse nepoluante
100%
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
145
nivelul mediu din acel an al arilor
membre ale UE din punctul de
vedere al indicatorilor dezvoltarii
durabile
Planul National
de Dezvoltare
2007 – 2013
Obiective orizontale: dezvoltarea
durabilă, egalitatea de şanse şi
promovarea societăţii
informaţionale Dezvoltarea ţării
trebuie să aibă un caracter
durabil din punct de vedere
economic, social şi al protecţiei
mediului.
Productie de energie
din surse nepoluante
Dezvoltarea zonei
rurale
100%
Strategia
Regională De
Dezvoltare
Nord-Est 2007 –
2013.
obiectivul general al Strategiei
Regionale Nord-Est 2007-2013
este reducerea decalajului
existent fata de regiunile
dezvoltate ale Romaniei prin
cresterea gradului de
competitivitate si atractivitate
regional.
Dezvoltarea zonei
rurale
Promovarea unor noi
tehnologii, ecologice
Asigurarea
independentei
energetice
100%
Dezvoltarea si modernizarea
infrastructurii fizice si sociale
prezervand in acelasi timp
conditiile de mediu
promovarea unei
investitii noi pentru
productia de energie
din surse
regenerabile
100%
Dezvoltarea mediului rural in
vederea cresterii nivelului de trai a
locuitorilor
Asigurarea energiei
electrice din surse
locale
Cresterea numarului
de locuri de munca
100%
Strategia de
dezvoltare
economico-
socială a
județului
Botoșani pentru
perioada 2008-
2013
Obiectiv general :
Reducerea decalajelor de
dezvoltare dintre judeţul Botoşani
şi celelalte judeţe ale
regiunii Nord-Est, precum şi a
decalajelor intrajudeţene dintre
mediul rural şi urban.
Creșterea nivelului
de trai a populației
comunei prin
sporirea fondurilor
de care va dispune
comunitatea locala
(impozite de la
investitor)
100%
PRIORITATI DE
DEZVOLTARE
Dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii fizice şi sociale, cu
respectarea şi prezervarea
condiţiilor de mediu
Acţiuni:
Dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii de utilităţi publice şi
de comunicaţii Acţiunile de
dezvoltare şi modernizare vor viza
Dezvoltarea unui
parc eolian pentru
obţinerea energiei
electrice prin
exploatarea
potentialului eolian
al zonei.
Asigurarea
independentei
energetice
Reducerea emisiilor
100%
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
146
reabilitarea, modernizarea şi
extinderea infrastructurii de
utilităţi, la nivelul întregului judeţ,
atât în medul urban cât şi rural:
Dezvoltarea mediului de afaceri
3.1. Dezvoltarea infrastructurii de
afaceri
Acţiuni:
• investiţii în tehnologii moderne
şi/sau inovative, nepoluante;
3.4. Stimularea investiţiilor şi
promovarea produselor şi
serviciilor
5. Dezvoltarea mediului rural
5.3. Calitatea vieţii în zonele
rurale şi diversificarea economiei
rurale
Acţiuni:
• sprijinirea diversificării
economiei rurale, prin promovarea
altor sectoare de activitate;
de gaze cu efect de
sera
Diversificarea
acrivitatilor in
mediul rural
Promovarea
tehnologiilor
moderne, nepoluante
Agenda 21
adoptată la
Summit-ul de la
Rio în 1992
Promovarea dezvoltării
durabile a aşezărilor umane, prin:
- planificarea şi managementului
durabil al utilizării terenului;
- asigurarea infrastructurii
integrate legate de protecţia
mediului privind asigurarea
utilităţilor respectiv apă, energie
electrică, energie termică,
salubritate şi canalizare
- promovarea unor sisteme
conforme cu principiile DD pentru
producerea şi transportul energiei;
Dezvoltarea zonei
rurale
Promovarea unor noi
tehnologii, ecologice
100%
Planul Regional
de Acţiune
pentru Mediu –
Regiunea N-E
Obiectiv general Reducerea
poluării atmosferei rezultată din
instalaţii mari de ardere
Obiectiv specific Reducerea
emisiilor de CO, NOx, SO2,
pulberi
Productie de energie
din surse nepoluante
Reducerea emisiilor
de gaze cu effect de
seră
100%
Plan Local de
Acţiune pentru
Mediu - Judeţul
Botoșani
Obiectiv general Imbunatatirea
calitatii aerului in judetul Botoșani
. Obiectiv specific Reducerea emisiilor provenite din sistemele de producere a energiei
Productie de energie
din surse nepoluante
100%
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
147
Realizarea drumurilor pietruite în mediul rural
Reabilitarea
drumurilor de acces
pe terenurile agricole
100%
Stabilizarea evoluţiei terenurilor supuse eroziunii şi refacerea ecologică a acestora
Stabilizarea
terenurilor din zona
turbinelor
100%
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
148
VI. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA
MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA:
BIODIVERSITATEA, POPULAŢIA, SĂNĂTATEA UMANĂ,
FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI,
VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL,
INCLUSIV CEL ARHITECTONIC ŞI ARHEOLOGIC, PEISAJUL ŞI
ASUPRA RELAŢIILOR DINTRE ACEŞTI FACTORI
În cadrul studiului de evaluare adecvată am analizat posibilul impact generat
de amplasarea şi funcționarea turbinele eoliene asupra biodiversităţii din situl
Natura 2000 ROSPA 0058 „Lacul Stanca Costesti” si aria de protectie
avifaunistica de interes national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG
2151/2004 – la 550m distant, cât şi asupra culoarului de migraţie de pe râul Prut
(calea est-elbica).
Obiectivele de conservare a ariilor de protecție de interes comunitar stabilite
conform caracteristicilor fiecărei arii naturale protejate constituie obiectivul
principal a elaborării Planurilor de management a fiecărei arii de protecție care
trebuie elaborate de fiecare custode până în anul 2013.
În lipsa unui Plan de management vom analiza evaluarea impactului planului
propus PUZ – PARC EOLIAN COMUNA COTUSCA asupra integrității sitului
Natura 2000 ROSPA 0058 „Lacul Stanca Costesti” si aria de protectie
avifaunistica de interes national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG
2151/2004 – la 550m distanta. Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATA
PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010 – STUDIUL DE
EVALUARE ADECVATA(EA).
Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei, cât
şi de interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relaţii,
ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale: funcţia energetică,
funcţia de circulaţie a materiei şi funcţia de autoreglare.
Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie şi
materie. Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de
substanţă şi energie, asigură o anumită stabilitate a sistemului. Intrările sunt
VI.1. Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
149
alcătuite în principal din energia solară, precipitaţii şi substanţe organice şi
minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de: căldură, dioxid de carbon,
oxigen şi materiile pe care le antrenează apa.
În acest sens se poate spune că: orice unitate care include toate organismele de
pe un teritoriu dat, care interacţionează cu mediul şi care are o anumită structură
trofică, o diversitate de specii şi un circuit de energie şi substanţe în teritoriul
sistemului, reprezintă un ecosistem.
Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariei sunt
legate de condiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere pe de-o parte, iar pe de altă
parte de presiunea antropică şi a tuturor factorilor externi care pot afecta
biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare
survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puţin integritatea
ariei.
În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea
parcului eolian, nu vor afecta habitatele speciilor descrise în Formularul Standard
Natura 2000 ROSPA 0058 „Lacul Stanca Costesti” si aria de protectie
avifaunistica de interes national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG
2151/2004 – la 550m distant. Acesta înseamnă că din punct de vedere al
zgomotelor și vibrațiilor păsările nu vor fi afectate nici în faza de construcție și nici
în faza de funcționare a parcului. Menționăm de la început faptul că proiectantul
parcului, a recurs, la folosirea unor turbine silențioase, astfel încât, acestea să fie
încadrate în limitele admise conform legislației din vigoare.
În concluzie, integritatea ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA
0058 „Lacul Stanca Costesti” si aria de protectie avifaunistica de interes
national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG 2151/2004 – la 550m distant.
nu este afectată de construirea parcului eolian deoarece:
1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de
interes comunitar-viitorul parc eolian este în afara sitului Natura 2000.
2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar-viitorul parc
eolian este în afara sitului Natura 2000;
3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes avifaunistic –
amenajarea parcului eolian nu va afecta starea favorabilă de conservare a sitului. În
perioadele de migraţie a păsărilor, înălţimile de zbor sunt cuprinse între 600 – 1000
m şi trec cu uşurinţă peste amplasamentul vitorului parc eolian.
4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura
şi/sau funcţia ariei naturale protejate.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
150
Luând în considerarea parametrii analizaţi prin indicatorii culturali respectiv,
prezenţa monumentelor istorice a monumentelor arheologice sau a locurilor de
recreere, planul nu are impact cu nici unul din elementele menţionate.
Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce
investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei,
asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra
creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor
publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.
Locaţia din comuna MITOC, judeţul Botoșani este situată într-o zona
intravilan și extravilană cu funcţiune de teren agricol.
Amplasamentele au fost astfel stabilite încât să se respecte distanțele minime
față de zona de locuit.
Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări
asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna MITOC.
Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică operaţiuni
atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.
Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din
zonele imediat adiacente.
În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 100
oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor lucrări
specifice.
Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe
amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu
primarul comunei MITOC care reprezentă și reprezentanți din Consiliului Local, şi
cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra
existenţei unui impact negativ al parcului eolian atât în perioada de construcţii-
montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele
VI.2. Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural,
inclusive cel architectonic arheologic şi peisagistic
VI.3. Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
151
intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au manifestat o
atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în zonă.
Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:
• În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca
indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient
de mare;
• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial
determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.
• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat
trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de
energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar în
cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de
energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa
potenţialului eolian nu trebuie respinsă.
• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de
producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice.
După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă
de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare in
cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un
consum semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea utilizarea unor
resurse umane de înaltă calificare.
Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce
investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a
mediului.
Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian pe amplasamentul din
extravilanul comuna MITOC, judeţul Botosani nu are nici un impact negativ asupra
acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaţiei. De asemenea nu
sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu, sol apă şi aer. Singurul
parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în perioada de
construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia se află
departe de zonele locuite. Impactul dat de umbra turbinelor este de asemenea
nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite
face ca umbra să nu atingă aceste zone. Se preconizează o intensă circulaţie a
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
152
aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când noxele
provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor fi mai
repede dispersate.
De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei.
Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de
construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau
mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste
materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact
asupra sănătăţii personalului.
Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea
construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din
construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia
muncii.
Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de
turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ
asupra sănătăţii acestora.
Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.
Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele
impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul
WindPro (modulul Shadow).
VI.4. Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
153
Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri
de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o
zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care
variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru
respectiva locatie.
Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:
- dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente
in format electronic in baza de date a programului
caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare
versanti) fiecarei turbine
In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai dezavantajoasa
(worst/case”), când:
- durata de strălucire a Soarelui este continuă;
- turbina este permanent in funcţiune;
- rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar acesta este
acoperit in proporţie de 20% de către rotor;
- unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la
valori mai mici se considera un impact nul).
Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona MITOC
cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza analizei
hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate de turbinele
eoliene rezultă un impact nesemnificativ.
Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare faţă de ultima
locuinta a localitatii MITOC şi zona agricolă din imediata apropiere a
amplasamentului.
Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al
umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea impactului
real al umbrei turbinelor.
VI.5. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi
proximitatea cablurilor electrice
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
154
Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc
diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.
În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi
stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul
solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc
curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă ,
robusteţe , şi alte caracteristici.
Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea tensiuni
care generează câmpul este mai mare de 50kV.
În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de zona de
amplasare a turbinelor eoliene.
De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri
subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor,
faunei şi florei.
Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic din
potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi
electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.
Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp
electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care
deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru instalaţiile care deservesc
turbinele eoliene.
Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul
comunicării. Orice structură mare mobilă poate produce interferenţe
electromagnetice.
Turbinele eoliene pot cauza interferenţă prin reflectarea semnalelor
electromagnetice la impactul cu palele turbinelor, astfel încât receptorii din
apropiere preiau atât semnalul direct cât si pe cel reflectat. Interferenţa se produce
deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de undă frecvenţelor
proprii ale turbinei cât şi efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa este
VI.6. Interferenţa electromagnetică
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
155
mai pronunţată apare pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slabă
pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice (absorbante).
Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenţă, îmbrăcat
cu poliester armat cu fibră de sticla sunt parţial transparente la undele
electromagnetice. Frecventele de comunicaţie nu sunt afectate semnificativ dacă
lungimea de undă a emiţătorului este de 4 ori mai mare decât înălţimea totală a
turbinei.
Interferenţa cu un număr mic de receptori de televiziune poate fi o problemă
ocazională care se poate rezolva printr-o gama bogata şi accesibilă de măsuri
tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmiţători şi/sau receptori
directionaţi, sau difuzării prin reţea de cablu.
Amplasamentul PARC EOLIAN COMUNA MITOC, judeţul
BOTOȘANI este într-o zonă cu relief de podiş jos.
Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu vegetaţie
specific culturilor agricole sau pășunilor.
În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme,
excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi diverse
materiale.
Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor
consuma materialele.
La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase
utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai
atrăgătoare decât starea anterioară.
Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor
antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de montaj sunt vizibile
de la distanţe mari.
Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va
face prin :
Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj,
aducerea lui la cotele iniţiale;
VI.7. Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
156
Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va diminua
efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii la distanţă.
VI.8. Impactul cumulat
1. Impactul asupra speciilor/habitatelor care se pot intalni in zona de interes
a planului
Amplasarea Parcului Eolian Mitoc fata de celelalte parcuri de eoliene ce se vor
dezvolta in zona
In zona de vecinatate a PARCULUI EOLIAN MITOC se dezvolta:
Parc eolian Cotusca - 2.7km:
Parc eolian Viisoara – 12.58km;
Parc eolian Paltinis – 17.41km.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
157
Distantele dintre parcuri sunt mari, populatiile de pasari ce se vor afla in
pasaj in aceasta zona vor avea sufficient loc de a se deplasa. Deasemenea s-a
demonstrate in cadrul analizei pentru aspectul de biodiversitate ca nu
prognozam aparitia unui impact. Recomanadam ca in perioada de construire si
in primii 4 ani de functionare sa se realizeze o monitorizare a populatiilor de
pasari aflate in migratie ( martie-aprilie si septembrie – noiembrie) pentru a se
observa exact impactul generat si pentru ase putea lua masuri de reducere
aimpactului, daca acesta a fost demonstrat.
2. "Efect bariera" în directia si viteza vântului pentru alte proiecte/planuri
de parcuri eoliene
Distantele dintre parcurile de eoliene ce se dezvolta in zona sunt respectate.
ORD; ANRE 49/2007- ,,Norma Tehnica Privind Delimitarea Zonelor de
Protectie si Siguranta Aferente Capacitatilor Energetice”2007/
ANRE,spefica ca distanat reglementata ca fiind optima intre doua parcuri de
eoliene este urmatoarae:
Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi
agregatul cel mai apropiat, aparţinând celeilalte ferme eoliene, va
fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci
când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant,
respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci
când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului
predominant.
In cazul nostru diametrul unui turbogenerator = 90 m deci distanta
minima va fi de 630 m pe directia vantului,si de 360 m
perpendicular pe directia vantului
În faza de construcţie:
Regimul gospodăririi deșeurilor produse în timpul execuției va face obiectul
organizării de șantier, în conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deșeuri
vor fi colectate, transportate și depuse la o rampă de depozitare în vederea
neutralizării lor.
Deșeurile preconizate sunt de următoarele tipuri :
menajere sau asimilabile ;
VI.9. Gestiunea deşeurilor
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
158
metalice rezultate din activitățile de execuție a structurilor
metalice de rezistență și din activitatea de întreținere a
utilejelor;
deșeuri materiale de construcție, dacă nu se respectă graficele
de lucru și se rebutează încarcături de betoane;
deșeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier;
anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină și alte produse
petroliere uzate ;
cartoanele, hârtia din ambalaje şi activitățile de birou din
cadrul organizarii de șantier.
În conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor,
deșeurilor menajere și cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul
organizării de șantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.
Aceste deșeuri, periodic, vor fi transportate în condiții de siguranță la rampa
de gunoi în condițiile stabilite de comun acord cu APM Botoșani, pe bază de
contract cu firme de specialitate.
Deseurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta
amplasamentului și vor fi valorificate prin unități specializate.
Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite din punct
de vedere al poluării mediului. În perioada de execuție aceste deșeuri împreună cu
deșeurile inerte provenite din excavații vor fi depozitate temporar într-un spațiu
special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi,
construirea căilor de acces permanente în zonă.
Cantitățile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament și transportate pe
locurile special amenajate.
Deșeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau
valorificate ca lemn de foc pentru populație.
Acumulatorii uzați cu potențial ridicat de poluarea mediului vor fi stocați și
păstrați corespunzător în vederea valorificarii lor prin unitățile specializate.
Anvelopele uzate, dacă va fi cazul vor fi depozitate în locuri special
amenajate ca spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de societăţi abilitate pentru
colectarea şi depozitarea deşeurilor.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
159
Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului
de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea
mediului.
În faza de funcţionare:
Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod
continuu.
Activitatea de mentenanţă a unui parc eolian poate genera deşeuri din
întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice
rezultate din această activitate sunt:
uleiuri uzate;
decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;
piese de schimb (mai rar);
piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):
materiale textile de curăţat;
ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;
ambalajele materialelor consumabile.
O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal
rămas pe areal după montarea turbinelor eoliene.
Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt
biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul
incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ al terenului
vegetal.
Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.
De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu constituie
o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu.
Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare
curentă cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi transferate
unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
160
VII. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA
MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT
TRANSFRONTIERA
Construcţia şi amplasarea turbinelor eoliene prin implementarea PUZ -
PARC EOLIAN COMUNA MITOC, judeţul Botoșani, nu poate avea un impact
semnificativ asupra factorilor de mediu din zonă şi cu atât mai puţin în context
transfrontalier.
De remarcat este că această investiţie vine în întâmpinarea politicilor
Europene de protecţia mediului, prin producerea de energie curată.
Pozitia turbinelor amplasate cel mai aproape de raul Prut ( granite cu
Republica Moldova):
o T11 – 550m:
o T19 – 510.12m;
o T44 – 538.53m;
o T46 – 517.60m.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
161
VIII. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI
COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT
ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI
SAU PROGRAMULUI
Pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în timpul
activităţilor de construcţii-montaj, lucrările se vor efectua în conformitate cu
standardele naţionale şi internaţionale aplicabile. Astfel, se va avea în vedere :
Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor utilajelor,
echipamentelor şi sculelor;
Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în cazurile unde
se impune aceasta;
Lucrările de construcţii-montaj, instalaţii sanitare şi instalaţii electrice se vor
realiza pe baza unor proiecte tehnice în care sunt notificate şi situaţiile de risc;
Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea incendiilor şi
reducerea efectelor acestora;
Se vor lua în consideraţie situaţiile de vânt puternic pentru lucrările la
înălţime;
Se vor lua în consideraţie situaţiile de precipitaţii abundente pentru
protejarea amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe
amplasament.
Factori de risc în perioada de exploatare a PARC EOLIAN COMUNA
MITOC, judeţul Botoșani
Tinând cont de condiţiile de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene s-au
detaşat următorii factori de risc:
VIII.1. Măsuri de prevenirea riscului în perioada de construcţii –
montaj
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
162
Tipurile de
subsisteme surse
de pericol
Etapa
punerii
in opera
(proiectare,
construcţie,
exploatare,
reparaţie)
Eveniment iniţiator Eveniment iniţial Infuentele cimp. Factori
climatici Distanta sursa-
tinta
Extern
Mediu activ
Intern De
natura
intriseca
Asociat de
mat. de constr.
Asociat
fluidului
Evenim.
principal
Evenim. final
Stâlp turbina Proiectare,
construcţie,
exploatare
Vant,
cutremur,
precipitaţii ,
diferente de
temp
incarcari
statice
Comprimare,
rupere, indoire,
răsturnare
Coroziune,
oboseala
materialului
îndoire,
răsturnare
Rupere -
distrugerea
intregii structuri
Pale turbina Proiectare,
construcţie,
exploatare,
reparaţie
Vant,
precipitaţii,
descărcări
electrice,
inghet,
dezgheţ
Forte
dinamice
Ciobire,
rupere 0.5
Desprinderea
bucăţilor de
gheata
Ciobire,
rupere 2.5
Rupere
Nacela Proiectare,
construcţie,
exploatare,
reparaţie
Vant.
precipitaţii
descărcări
electice,
inghet
dezgheţ,
Forte
dinamice.
Comprimare,
răsturnare Răsturnare Distrugerea
ansamblului
Rotor Proiectare,
construcţie,
exploatare,
reparaţie
Forte
dinamice
Rupere Rupere Distrugerea
rotorului si a
palelor turbinei
Sistem de rotire a
nacelei
Proiectare,
construcţie,
exploatare,
reparaţie
Forte
dinamice
Compresiun. Defectare,
blocare
Scăderea
productivităţii
turbinei,
distrugerea
structurii
Sistem de rotire a
nacelei
Proiectare,
construcţie,
exploatare,
reparaţie
Forte
dinamice
Compresiun. Defectare,
blocare
Scăderea
productivităţii
turbinei,
distrugerea
structurii
Frâna
mecanica
Proiectare,
exploatare Forte
dinamice
Uzura, rupere Defectare, Scăderea
productivităţii
turbinei
Distrugerea
str.structurii
Posibilităţile de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra
mediului
Alti factori importanţi care garanteaza reducerea impactului asupra mediului
sunt:
utilizarea unui personal în experienta in realizarea acestui tip de lucrari.
executarea mecanizată a unor lucrări atât în perioada de realizare a
investiţiei.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
163
Asa cum s-a aratat in capitolele anterioare, măsurile luate pentru lucrările
propuse pentru realizarea investitiei cât şi cele de reabilitare a spaţiului în urma
terminării construcţiilor face ca impact asupra mediului natural si artificial, să
fie nesemnificativ.
Zona propusă amplasării parcului eolian comuna Mitoc nu afectează
integritatea sitului Natura 2000- ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei -
Başeului – Podrigăi”:
nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă
comunitară;
nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă
comunitară;
nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale
protejate de interes comunitar;
nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile
de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi
faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de
interes comunitar.
Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a
parcului eolian și în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu normele
tehnologice și a legislaţiei de mediu în vigoare, și în mod special
respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de
mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia, vor fi afectaţi negativ
într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter
semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra avifaunei nu se va
manifesta semnificativ, asfel încât să afecteze semnificativ biodiversitatea,
parcul eolian va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social
şi economic.
Având în vedere că nu există impact asupra populațiilor de păsări care
poposesc sau se află în migrație spre situl Natura 2000 - ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei - Başeului – Podrigăi”propunem o serie de masuri ce vor fi luate
în considerare în vederea diminuării potențialelor efecte atât în perioada de
funcționare cât și de construire.
O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a proiectului în vederea diminuării efectelor potențiale negative de impact
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
164
asupra factorilor de mediu în perioada de construcţii - montaj este dată în tabelul de mai jos
Factor de
mediu
Măsuri de reducere a
impactului
Resp.
implementare
Supraveghere
Zgomot din
activ. de
constr.
montaj
Restricţii referitoare la orele de lucru,
utilizarea unor amortizoare de zgomot
pentru echipamente, furnizarea de
informaţii pentru public, pentru a se
respecta SR 10009/1998
constructor Titular
Pulberi
(Praf)
Excavaţii supravegheate, acoperirea
camioanelor care transportă material
de umplutură se vor instala structuri
tip portal ce vor pulveriza apa pe
pământul din autobasculantele care
vor trece pe sub ele, pentru a forma o
crustă care să împiedice antrenarea
pământului de curenţii de aer;
Constructor Titular
Mirosuri
Identificarea surselor punctiforme
utilizarea unor dispozitive de stopare a
mirosurilor
Constructor Titular
Vegetaţie Se va urmări identificarea speciilor
protejate si strict protejate, endemice,
incluse in lista rosie naţionala si in
convenţii internaţionale (inclusiv cele
de la Berna, Bonn şi cea privind
biodiversitatea).
Se va proceda la refacerea vegetaţiei
prin reconstrucţia ecologica în zona de
impact. Exemplarele de vegetaţie
protejată din locaţiile în care se vor
executa lucrări de construcţii vor fi
identificate anterior realizării
lucrărilor si se va proceda la
strămutarea acestora în arealul
rezervaţiei în care se regăsesc condiţii
identice de sol.
Constructor
Titular
Faună
Supravegherea zonei şi asigurarea
identificării si protejării exemplarelor
importante.
Realizarea unei monitorizari asupra
populatiilor de pasari in perioadele de
migratie (martie-aprilie și septembrie-
noiembrie) timp de patru ani în
perioada de functionare a Parcului
Eolian MITOC
Constructor Titular
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
165
Apă Colectarea corespunzătoare a apelor
uzate, transport prin pompare şi
depozitare, asigurarea de servicii
specializate, pentru respectarea HG
352/2005
Interzicerea descărcării oricăror
materiale în apele de suprafață sau
subterane.
Utilizarea unor tehnologii moderne de
depoluare în cazul poluării accidentale
cu hidrocarburi
Constructor Titular
Gestionarea
materialului
excavat
Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a
materialului inert excavat, in aceeaşi
zona pentru refacerea habitatelor
Evacuarea excavaţiilor în exces, după
examinarea corespunzătoare, la
depozite de deşeuri inerte;
Constructor Titular
Protecţia
proprietăţilor
adiacente
Acces blocat la proprietăţile adiacente
Furnizarea de informaţii către public;
solicitarea accesului temporar
Constructor Constructor
Sănătatea
populaţiei şi
a
personalului
Managementul tehnic şi al resurselor
corect executat. Elaborarea planului
de intervenţie în caz de poluări
accidentale.
Constructor Titular
Mediu
ambiant
Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii
mediului
Constructor Titular
Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a
proiectului în vederea diminuării efectelor potentiale negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a parcului eolian este dată în tabelul de mai jos:
Problema de
mediu
Măsuri de reducere a
impactului
Resp.
implementare
Supraveghere
Impact vizual Alegerea unor materiale care se
armonizează cu împrejurimile
Utilizarea de elemente naturale pentru
ecranare
Păstrarea construcţiilor în stare
tehnică bună
Proiectant Titular
Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin
reconstrucţia ecologica în zona de
impact.
Titular Autoritatea
competentă
Faună Protejarea faunei și avifaunei întâlnită
local.
Autoritate cu
atribuţii în acest
Autoritatea
competentă
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
166
sens
Dacă s-au constatat efecte negative
asupra populațiilor de păsări în
perioada de migrație recomandăm să
se reducă activitatea turbinelor care se
află cel mai apropape de situl Natura
2000 în perioada de migratie.
Titular Titular
Sănătatea
populaţiei şi a
personalului
Folosirea procedurilor şi
echipamentelor de protecţie
corespunzătoare instalaţii de iluminat
şi semne de avertizare.
Întreţinerea instalaţiilor.
Pentru siguranţa, populaţia trebuie
avertizată şi anunţată de acţiunile
desfăşurate in timpul exploatării care
o pot afecta accidental.
Constructor/
Titular
Autoritatea
competentă
Deşeuri Colectarea corespunzătoare,
selectarea, depozitarea şi transportul
deşeurilor de către servicii
specializate
Titular Autoritatea
competentă
Mediu ambiant Monitorizarea factorilor de mediu
posibil a fi afectaţi
Titular /
Autoritatea
competentă
Autoritatea
competentă
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
167
IX. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA
SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A
MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV
ORICE DIFICULTĂŢI (CUM SUNT DEFICIENŢELE TEHNICE
SAU LIPSA DE KNOW-HOW) ÎNTÂMPINATE ÎN
PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE
În cadrul acestui capitol se analizează, din punct de vedere al protecţiei
mediului atât alternative „Zero”, cât şi alternativele studiate de titularul proiectului.
Înainte de prezentarea rezultatelor acestor analize se apreciază ca necesară
evidenţierea beneficiilor asociate opţiunii titularului privind alternativele pentru
producerea energiei electrice – cea mai importanţă categorie de alternative – şi
anume, producerea de energie electric utilizând ca sursă energia eoliană.
Tehnologia de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene
prezintă următoarele avantaje, în comparaţie cu alte tehnologii:
• eliminarea oricăror emisii de poluanţi în atmosferă, spre deosebire de
tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care au
asociate emisii importante de poluanţi atmosferici;
• producerea de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră, spre
deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei
care sunt surse majore de gaze cu efect de seră;
• contribuie la atingerea ţintelor naţionale şi ale Uniunii Europene privind
producerea de energie din surse regenerabile, precum şi cu privire la reducerea
emisiilor de gaze cu effect de seră;
• contribuie la conservarea resurselor naturale (cărbuni, gaze naturale, ţiţei,
păduri, apă), spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor;
• riscurile pentru sănătatea publică şi pentru cea a operatorilor sunt cu mult
mai mici, atât ca arie de influenţă, cât şi ca intensitate, decât cele asociate
tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor sau pe energia nucleară;
IX.1. Analiza alternativelor
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
168
• producerea energiei electrice se realizează fără generarea de deşeuri, spre
deosebire de tehnologiile bazate pe arderea cărbunelui şi a biomasei şi pe energia
nucleară care sunt generatoare continue de deşeuri (periculoase în cazul centralelor
nucleare);
• impactul asupra biodiversităţii este limitat, spre deosebire de impactul
asociat tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor, care poate prezenta forme
semnificative atât ca extindere, cât şi ca intensitate şi persistenţă.
IX.1.1. Alternativa „ZERO”
Alternativa „Zero” implică nerealizarea proiectului.
Consecinţele optării pentru această alternativă sunt:
• anularea contribuţiilor la atingerea ţintelor cu privire la: producerea de
energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
conservarea resurselor naturale;
• anularea premiselor pentru îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice
din comunităţile locale, cu efecte negative privind locurile de muncă, veniturile din
chirii şi din compensaţii pentru proprietarii de terenuri, veniturile din taxe şi
impozite la bugetele locale, dezvoltarea unor activităţi conexe (servicii);
• menţinerea situaţiei actuale privind condiţiile de mediu.
Luând în considerare faptul că impactul proiectului asupra mediului este, în
ansamblu, limitat atât ca extindere, cât şi ca intensitate, se apreciază că pierderea
beneficiilor asociate realizării acestuia nu va compensa impactul generat.
IX.1.2. ALTERNATIVE DE AMPLASARE ŞI DE PROIECTARE
În etapa de pregătire a studiilor de oportunitate a investițiilor în parcuri
eoliene, titularul a efectuat un studiu complex a amplasamentelor pretabile la
construirea parcurilor eoliene, la nivelul întregii țări. Dintre zonele studiate, au fost
selectate aceela care îndeplinesc cumulativ mai multe criterii, dintre care două au
fost cele hotărâtoare respectiv potențialul eolian și condițiile geotehnice.
Din studiile de vânt realizate, una dintre propunerile de amplasament a fost
cea din nordul județului Botoșani, respectiv a comunei MITOC
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
169
S-a trecut la identificarea amplasamentelor punctuale din cadrul comunei
MITOC, prin studierea amănunțită a condițiilor locale, iar din multitudinea de
amplasamente care au fost verificate s-au propus cele prezentate în documentația
PUZ și în capitolul de descriere a acestui plan.
Selecția a fost realizată astfel încât aceste locații să corespundă atât din
punct de vedere a condițiilor geologice, a distanțelor necesare a fi respectate între
turbinele eoliene cât și a condițiilor de protecție a mediului, conform legislației în
vigoare.
IX.1.3. ALTERNATIVE TEHNOLOGICE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PE BAZA ENERGIEI EOLIENE
Proiectantul a analizat diverse variante tehnologice disponibile pe piaţă şi a
optat pentru construirea unui număr mai mic de turbine eoliene de putere mai
mare, în locul alternativei unui număr mai mare de turbine eoliene de dimensiuni
mai mici, dar cu puteri mai reduse.
Pe baza experienţei internaţionale s-a demonstrat că sunt de preferat
turbinele de puteri mari în locul celor mai mici. Deşi la o primă analiză, turbinele
eoliene mai mici cu turnuri mai scurte ar părea că au un impact oarecum mai mic,
cel puţin din punct de vedere vizual, totuşi întreaga infrastructură care le serveşte
poate fi mult mai largă, pentru că este nevoie de un număr de turbine mult mai
mare pentru realizarea necesarului de energie electrică optimă din punct de vedere
economic. Din acest considerent, lucrările de construire a infrastructurii de acces şi
a celei de colectare şi transmitere a energiei, precum şi suprafeţele solicitate de la
proprietarii de terenuri vor fi mai mari.
Turbinele eoliene propuse în acest proiect sunt fabricate pe baza celor mai
noi tehnologii din domeniu, realizându-se atât creşterea eficienţei şi a securităţii,
precum şi minimalizarea impactului asupra mediului. Pe baza celor prezentate mai
sus, se consideră optimă varianta tehnologică aleasă de titular pentru construirea
parcului eolian MITOC.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
170
+1
0
-1
Ic = (0;+1], influenţe pozitive, mediul este afectat în limite admisibile;
Ic = 0, mediul nu este afectat;
Ic = [-1;0), influenţe negative, mediul este afectat în limite admisibile.
Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu s-au
elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale
asupra calităţii fiecărui factor de mediu.
Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de
interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare.
Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot
reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.
Estimarea efectelor asupra mediului are la bază o “mărime” care se
determină luând în consideraţie nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizează
efectele.
Transformarea aspectelor calitative în mărimi cuantificabile se face printr-o
metodă care permite agregarea şi medierea lor pe o scară de tipul:
“+” influenţă pozitivă;
“0” fără influenţă;
“-” influenţă negativă.
Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se exprimă prin
indici de calitate IC, care caracterizează efectele sub formă de mărimi cantitative E.
Indicii de calitate pentru fiecare factor de mediu analizat se calculează cu
relaţia:
E
IIC
Semnul şi mărimea indicilor de calitate calculaţi au următoarele semnificaţii:
IX.2. EVALUAREA IMPACTULUI
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
171
Valoarea indicelui de calitate IC este dată de relaţia IC = 1 / E.
indice de calitate pentru apă, IC = + 4;
indice de calitate pentru aer, IC = - 1;
indice de calitate pentru biodiversitate, Ic = -1;
indice de calitate pentru aşezări umane, IC = + 4;
indice de calitate pentru sol şi subsol, IC = 0.
Valorile indicelui de calitate au următoarele semnificaţii:
apele de suprafaţă şi acviferele, nu vor fi afectate, nivel +4, având în vedere
dezvoltarea redusă a acesteia; singura sursă de poluare posibilă este reprezentată de
scurgerile accidentale de produse petroliere.
aerul, va fi afectat, nivel –2, în principal de particulele degajate de
activităţile de amplasare a turbinelor în faza de construcţie;
biodiversitatea -3 nu va suferi un impact deosebit, având în vedere valoarea
naturală scăzută a amplasamentului analizat, iar prin masurile minime de protectie
se va asigura integritatea zonei din punct de vedere a biodiversităţii .
SURSE GENERATOARE
Efecte asupra factorilor de mediu
Apă Aer Biodi-
versitate
Aşezări
umane Sol şi
subsol
A. Amplasament şi modul de ocupare a terenului
1. Distanţa de amplasare
-arii protejate 0 0 -1 0 0
-elemente de importanţă istorică şi arheologică 0 0 0 - -
2. Utilizarea terenurilor
- decapări şi rambleieri necesare 0 - -1 - -
- dezvoltarea reţelelei de apă 0 0 0 + -
- spaţii verzi + + + + +
3. Igienizarea incintei
- colectarea deşeurilor (lichide, solide) + + + + +
- depozitarea de deşeurilor + + + + +
B. Tehnologii aplicate
- în scopul realizării infrastructurii + - 0 + 0
- în scopul reţelelor edilitare + - 0 + 0
C. Încadrarea proiectului în peisaj
-existenţa infrastructurii în zona de intervenţie 0 - - + 0
-existenţa altor activaţăţi industriale în apropierea
amplasamentului analizat - 0 - - -
MĂRIMEA EFECTELOR ( E ) (+4) (-2) (-3) (+4) (0)
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
172
aşezări umane, vor fi favorizată de proiect, nivel +4, realizarea investiţiei va
creşte siguranţa traficului şi mai ales vor apărea locuri de muncă pentru populatia
din zonă.
solul şi subsolul, nu vor suferii un impact semnificativ, iar acesta va fi doar
pe timp limitat in perioada realizării constructiilor, nivel 0 având în vedere faptul
că pe amplasamentul analizat presiunea antropică a fost exercitată anterior.
O altă posibilitate de evaluare a impactului global este aceea de a aprecia, în
baza unor indicatori sintetici, starea de sănătate sau de poluare a elementelor
componente ale mediului – metoda Rojanschi.
Se consideră mediul, în ansamblul lui ca o suprafaţă definită vectorial de un
număr de factori de mediu din cei mai relevanţi care prin unirea vârfurilor definesc
un spaţiu poligonal. Fiecare vector are o mărime egală şi defineşte starea iniţială în
arealul analizat. Fiecare din aceşti factori de mediu poate suferi un nivel de poluare
care în final îi poate deteriora parţial, într-un anume grad sau total calitatea.
Acestui nivel de poluare i se atribuie o valoare care se marchează pe vectorul
respectiv. Prin unirea acestor valori se defineşte în interiorul poligonului de stare
iniţială a mediului, un alt poligon de stare afectată a mediului. Prin raportarea
ariilor celor 2 suprafaţe, se obţine o valoare scalată care defineşte nivelul global de
afectare a mediului şi în acelaşi timp permite să se depisteze elementele
componente ale mediului afectate şi deci să se stabilească măsurile de eliminare,
reducere sau diminuare asupra mediului.
Pentru obiectivul analizat, în condiţiile “variantei raţionale” definite sau luat
în considerare ca factori de mediu ce pot fi afectaţi următorii:
aerul;
apa;
solul şi subsolul;
fauna;
flora;
sănătatea populaţiei;
peisajul.
Pentru analizarea tuturor situaţiilor şi întocmirii unei scări a indicelui de
poluare globală s-au calculat valorile acestuia pentru cazurile posibile şi a fost
întocmită o scară de la 1 la 6 cu următoarea semnificaţie:
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
173
IPG ≤1 mediul natural neafectat de activităţile umane;
1 IPG 2 - mediul supus efectelor activităţii umane în limite admisibile;
2 IPG 3 - mediu supus activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă;
3 IPG 4 - mediu supus activităţilor umane, provocând tulburări formelor de viaţă;
4 IPG 6 - mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă;
IPG ≥ 6 mediu degradat ireversibil, impropriu formelor de viaţă.
Luând în considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si
situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de
bonitate exprimata prin note de la “1” la “10”, care pune in evidenta efectul
poluantilor asupra mediului inconjurator.
Valorile Ip calculate sunt:
-pentru factorul de mediu apa: Ip =0 nota 10,00
-pentru factorul de mediu aer: Ip =0,25 nota 9
-pentru factorul de mediu sol-subsol: Ip =0,5 nota 9
-pentru factorul de mediu flora-fauna: Ip =0,05 nota 10
-pentru factorul de mediu asezari umane: Ip =0,25 nota 10
In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,25 rezulta ca prin
realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite
admisibile.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
174
X. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor
destinate protectiei mediului în lucrărilor de construcţii montaj
În timpul realizării lucrărilor de construcţii montaj pot apărea unele situaţii
care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor
activităţi care pot genera asemenea situaţii. Astfel, se impune :
Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca aceştia să
nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;
Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să nu producă
poluarea aerului;
Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor;
Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul vopselelor,
diluanţilor, detergenţilor şi coloranţilor organici şi anorganici;
Monitorizarea respectării regulilor PSI;
Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaţiilor post construcţii
montaj.
Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor
destinate protectiei mediului în timpul funcţionării
Supravegherea factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare permanentă
a agentului economic care exploatează PARCUL EOLIAN COMUNA MITOC,
judeţul Botoșani.
Se va monitorizarea activitatea prin:
- colectarea deşeurile rezultate din construcţii, în special din
excavaţiile de la construcţia fundaţiilor turbinelor,
- respectarea nivelului de zgomot generat de funcţionarea turbinelor
din parc ;
- impactul produs asupra florei şi avifaunei.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
175
Pentru că o parte din pamantul rezultat din excavaţii va fi utilizat la
construcţia fundaţiilor, evacuarea acestuia se va face când construcţia întregului
parc, va fi finalizată. Solul fertil de la suprafata va fi adunat intr-un depozit care va
fi folosit la acoperiri. Până la eliminarea pamantului din sapaturi de pe
amplasament , acesta se va aduna într-un depozit .
Pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va folosi pamantul din cele
doua depozite , în felul acesta se evita modificarea echilibrului biologic dintre
plante, biodiversitatea din zonă
Asupra evacuării apelor meteorice de pe amplasament se va urmării drenarea
lor astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea fundaţiilor
turbinelor.
Avand in vedere impactul relativ prognozat asupra avifaunei din zonă
se impune să fie făcută monitorizare biodiversitatii in primii 2(3) ani de
functionare. Studiul comportamentul păsărilor în zonele de construcţie şi
funcţionare a turbinelor eoliene a fost o preocupare a ornitologilor încă de la
începutul acestei activităţi. Multitudinea factorilor de care depinde a făcut ca
problema să nu fie pe deplin elucidată, existând la ora actuală unele indicaţii
care nu sunt general valabile, ci pot fi luate în considerare sub rezerva
caracteristicilor speciale ale amplasamentului. În această situaţie
monitorizarea comportamentului păsărilor va trebui făcută după intrarea în
funcţie a turbinei, de către personalul agentului economic care deserveşte
parcul de turbine.
Daca în aceasta perioada sa constata ca au fost identificate specii de pasari
incluse in Formularul Standard – ROSPA 0049 “Iazurile de pe valea Ibănesei -
Başeului – Podrigăi” afectate, recomandam o reevaluare a impactului si
stabilirea masurilor care se impun.
SE va minitoriza atat in faza de constructie cat si in cea de exploatare a
Parcului eolian MTOC – AEOLUS 1 aplicarea masurilor care sa nu afecteze
siturile istorice existente pe teritoriul comunei MITOC.
După intrare în functiune a parcului eolian se va monitoriza tot pentru o
perioada de 2(3) ani , efectele zgomotului asupra populatiei si pasarilor.. Aceasta
se va face :
În apropierea turbinelor eoliene;
La limita parcului eolian;
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
176
La limita ariei protejate învecinate si la limita localitatilor – La finalul
acestei perioade se va face o evaluare pe ansamblu si se vor impune masurile
care se impun dacă se vor constatat efecte negative.
În tabelul de mai jos este dată propunerea planului de monitorizare a
factorilor de mediu în perioada de construcţii- montaj.
PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE
Factor de
Mediu
Indicator Loc Frecventă/an
AVIFAUNA Monitorizarea populatiilor de specii
de păsări incluse în Formularul
Standard a sitului Natura 2000
ROSPA0058 în perioadele de
migratie timp de 4 ani.
Ampasamentul Parcului
Eolian MITOC
Perioadele de migratie (
martie-aprilie si
septembrie –
octombrie) timp de 4
ani.
Aer La limita
amplasamentului
Numai in perioada
construcției se va
monitoriza emisiile de
pulberi pe
amplasamentele din
vecinatatea zonei
locuite
Sol În zona organizării de
şantier
Monitorizare pe toata
durata lucrărilor de
execuție pentru
prevenirea poluării
solului cu produse
petroliere
Ape uzate
menajere
Instalaţie de colectarea
ecologică a apelor
menajere
Periodic de câte ori va
fi cazul Eliminarea se
va face de către firme
specializate
Deşeuri Deşeuri menajere şi deşeuri
rezultate din materialele de
construcţii;
Produse petroliere
Colectarea şi stocarea
provizorie în pubele
metalice standard
Colectarea se va face în
locuri special
amenajate, de unde vor
fi selectate pentru
revalorificare
Periodic de câte ori va
fi cazul (transportul şi
eliminarea lor revin în
sarcina firmelor de
salubrizare
Periodic, se va urmări
tehnologia adoptată
pentru revalorificare
Pentru perioada de funcţionare se propune monitorizarea unor factori de
mediu legaţi în special de biodiversitatea din zona de interes.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
177
XI. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
DENUMIREA PLANULUI:
PLAN URBANISTIC ZONAL AMENAJARE PARC EOLIAN – AEOLUS 1
– extravilan comuna Mitoc, judetul Botosani
BENEFICIARUL PUZ – Primaria Mitoc
TITULAR PROIECT: SC RENN CONSULT SRL CAMPINA pentru
SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
PROIECTANT:
SC CONSYS SRL BOTOSANI
AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:
SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al elaboratorilor de
studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM,
BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745
509779, nr. fax 0334 407239, email [email protected],
AMPLASAMENT : Parcul eolian va fi compus din turbine eoliene, drumuri acces, retele
transport energie electrica, statie de colectare si transformare energie electrica si
este propus a se amplasa in comuna Mitoc, județul BOTOSANI.
Comuna Mitoc este situata in partea de nord a judetului Botosani are in
componenta doua sate: Mitoc –resedinta administrativa si Horia .
Se invecineaza cu:
- la E cu Republica Moldova
- la S cu comuna Manoleasa
- la V cu comuna Avrameni
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
178
- la N cu comuna Cotusca
Accesul pe teritoriul adminstrativ al comunei se realizeaza prin DN 24C,
drum nemodernizat, pietruit intre localitatile Radauti Prut- Mitoc –
Manoleasa Prut si DJ 294A.
Investiţia “AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC – AEOLUS 1, com.
Mitoc, jud. Botosani”, va fi alcatuita din 46 centrale eoliene cu putere
instalata de 2.5-3Mw, cu o putere totala instalata de 115-138 Mw in
extravilanul comunei Mitoc.
Suprafata pentru care a fost eliberat certificatul de urbanism este de
123,87 ha, din care:
Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol - 6.539 ha
Suprafata teren scos definitiv din circuitul agricol – 9,071 ha
În cadrul studiului de evaluare adecvată am analizat posibilul impact generat
de amplasarea şi funcționarea turbinele eoliene asupra biodiversităţii din situl
Natura 2000 ROSPA 0058 „Lacul Stanca Costesti” si aria de protectie
avifaunistica de interes national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG
2151/2004 – la 550m distant, cât şi asupra culoarului de migraţie de pe râul Prut
(calea est-elbica).
Obiectivele de conservare a ariilor de protecție de interes comunitar stabilite
conform caracteristicilor fiecărei arii naturale protejate constituie obiectivul
principal a elaborării Planurilor de management a fiecărei arii de protecție care
trebuie elaborate de fiecare custode până în anul 2013.
În lipsa unui Plan de management vom analiza evaluarea impactului planului
propus PUZ – PARC EOLIAN COMUNA COTUSCA asupra integrității sitului
Natura 2000 ROSPA 0058 „Lacul Stanca Costesti” si aria de protectie
avifaunistica de interes national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG
2151/2004 – la 550m distanta. Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATA
PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010 – STUDIUL DE
EVALUARE ADECVATA(EA).
Impactul asupra biodiversităţii, florei şi faunei
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
179
Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei, cât
şi de interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. Pe baza acestor relaţii,
ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale: funcţia energetică,
funcţia de circulaţie a materiei şi funcţia de autoreglare.
Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie şi
materie. Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de
substanţă şi energie, asigură o anumită stabilitate a sistemului. Intrările sunt
alcătuite în principal din energia solară, precipitaţii şi substanţe organice şi
minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de: căldură, dioxid de carbon,
oxigen şi materiile pe care le antrenează apa.
În acest sens se poate spune că: orice unitate care include toate organismele de
pe un teritoriu dat, care interacţionează cu mediul şi care are o anumită structură
trofică, o diversitate de specii şi un circuit de energie şi substanţe în teritoriul
sistemului, reprezintă un ecosistem.
Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariei sunt
legate de condiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere pe de-o parte, iar pe de altă
parte de presiunea antropică şi a tuturor factorilor externi care pot afecta
biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare
survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puţin integritatea
ariei.
În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea
parcului eolian, nu vor afecta habitatele speciilor descrise în Formularul Standard
Natura 2000 ROSPA 0058 „Lacul Stanca Costesti” si aria de protectie
avifaunistica de interes national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG
2151/2004 – la 550m distant. Acesta înseamnă că din punct de vedere al
zgomotelor și vibrațiilor păsările nu vor fi afectate nici în faza de construcție și nici
în faza de funcționare a parcului. Menționăm de la început faptul că proiectantul
parcului, a recurs, la folosirea unor turbine silențioase, astfel încât, acestea să fie
încadrate în limitele admise conform legislației din vigoare.
În concluzie, integritatea ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA
0058 „Lacul Stanca Costesti” si aria de protectie avifaunistica de interes
national ASPA – Lacul Stanca Costesti – cf. HG 2151/2004 – la 550m distant.
nu este afectată de construirea parcului eolian deoarece:
1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de
interes comunitar-viitorul parc eolian este în afara sitului Natura 2000.
2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar-viitorul parc
eolian este în afara sitului Natura 2000;
3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes avifaunistic –
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
180
amenajarea parcului eolian nu va afecta starea favorabilă de conservare a sitului. În
perioadele de migraţie a păsărilor, înălţimile de zbor sunt cuprinse între 600 – 1000
m şi trec cu uşurinţă peste amplasamentul vitorului parc eolian.
4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura
şi/sau funcţia ariei naturale protejate.
Luând în considerarea parametrii analizaţi prin indicatorii culturali respectiv,
prezenţa monumentelor istorice a monumentelor arheologice sau a locurilor de
recreere, planul nu are impact cu nici unul din elementele menţionate.
Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce
investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei,
asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra
creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor
publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.
Locaţia din comuna MITOC, judeţul Botoșani este situată într-o zona
intravilan și extravilană cu funcţiune de teren agricol.
Amplasamentele au fost astfel stabilite încât să se respecte distanțele minime
față de zona de locuit.
Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări
asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna MITOC.
Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică operaţiuni
atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.
Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din
zonele imediat adiacente.
În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 100
oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor lucrări
specifice.
Impactul asupra valorilor materiale, patrimonial cultural, inclusive
cel architectonic arheologic şi peisagistic
Impactul asupra populaţiei şi sănătatea umană
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
181
Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe
amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu
primarul comunei MITOC care reprezentă și reprezentanți din Consiliului Local, şi
cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra
existenţei unui impact negativ al parcului eolian atât în perioada de construcţii-
montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele
intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au manifestat o
atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în zonă.
Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune:
• În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine ca
indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient
de mare;
• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial
determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.
• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat
trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de
energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar în
cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de
energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa
potenţialului eolian nu trebuie respinsă.
• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de
producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice.
După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă
de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare in
cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un
consum semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea utilizarea unor
resurse umane de înaltă calificare.
Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce
investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a
mediului.
Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian pe amplasamentul din
extravilanul comuna MITOC, judeţul Botosani nu are nici un impact negativ asupra
acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaţiei. De asemenea nu
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
182
sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu, sol apă şi aer. Singurul
parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în perioada de
construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia se află
departe de zonele locuite. Impactul dat de umbra turbinelor este de asemenea
nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite
face ca umbra să nu atingă aceste zone. Se preconizează o intensă circulaţie a
aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când noxele
provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor fi mai
repede dispersate.
De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei.
Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de
construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau
mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste
materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact
asupra sănătăţii personalului.
Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea
construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din
construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia
muncii.
Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de
turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ
asupra sănătăţii acestora.
Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.
Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele
impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul
WindPro (modulul Shadow).
Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti parametri
de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o
zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care
Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
183
variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru
respectiva locatie.
Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:
- dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente
in format electronic in baza de date a programului
caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare
versanti) fiecarei turbine
In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai dezavantajoasa
(worst/case”), când:
- durata de strălucire a Soarelui este continuă;
- turbina este permanent in funcţiune;
- rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar acesta este
acoperit in proporţie de 20% de către rotor;
- unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului (la
valori mai mici se considera un impact nul).
Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona MITOC
cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza analizei
hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate de turbinele
eoliene rezultă un impact nesemnificativ.
Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare faţă de ultima
locuinta a localitatii MITOC şi zona agricolă din imediata apropiere a
amplasamentului.
Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al
umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea impactului
real al umbrei turbinelor.
Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice produc
diverse efecte asupra mediului şi oamenilor.
În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre doi
stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul
solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc
Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi
proximitatea cablurilor electrice
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
184
curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă ,
robusteţe , şi alte caracteristici.
Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea tensiuni
care generează câmpul este mai mare de 50kV.
În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de zona de
amplasare a turbinelor eoliene.
De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri
subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor,
faunei şi florei.
Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic din
potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi
electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.
Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp
electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care
deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru instalaţiile care deservesc
turbinele eoliene.
Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul
comunicării. Orice structură mare mobilă poate produce interferenţe
electromagnetice.
Turbinele eoliene pot cauza interferenţă prin reflectarea semnalelor
electromagnetice la impactul cu palele turbinelor, astfel încât receptorii din
apropiere preiau atât semnalul direct cât si pe cel reflectat. Interferenţa se produce
deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de undă frecvenţelor
proprii ale turbinei cât şi efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferenţa este
mai pronunţată apare pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slabă
pentru lemn sau materiale din răşini epoxidice (absorbante).
Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenţă, îmbrăcat
cu poliester armat cu fibră de sticla sunt parţial transparente la undele
electromagnetice. Frecventele de comunicaţie nu sunt afectate semnificativ dacă
lungimea de undă a emiţătorului este de 4 ori mai mare decât înălţimea totală a
turbinei.
Interferenţa electromagnetică
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
185
Interferenţa cu un număr mic de receptori de televiziune poate fi o problemă
ocazională care se poate rezolva printr-o gama bogata şi accesibilă de măsuri
tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmiţători şi/sau receptori
directionaţi, sau difuzării prin reţea de cablu.
Amplasamentul PARC EOLIAN COMUNA MITOC, judeţul
BOTOȘANI este într-o zonă cu relief de podiş jos.
Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu vegetaţie
specific culturilor agricole sau pășunilor.
În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare, platforme,
excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi diverse
materiale.
Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor
consuma materialele.
La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase
utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai
atrăgătoare decât starea anterioară.
Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor
antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de montaj sunt vizibile
de la distanţe mari.
Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va
face prin :
Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj,
aducerea lui la cotele iniţiale;
Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va diminua
efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii la distanţă.
Impactul cumulat
3. Impactul asupra speciilor/habitatelor care se pot intalni in zona de interes
a planului
Peisajul din zonă şi impactul asupra peisajului
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
186
In zona de vecinatate a PARCULUI EOLIAN MITOC se dezvolta:
Parc eolian Cotusca - 2.7km:
Parc eolian Viisoara – 12.58km;
Parc eolian Paltinis – 17.41km.
Distantele dintre parcuri sunt mari, populatiile de pasari ce se vor afla in
pasaj in aceasta zona vor avea sufficient loc de a se deplasa. Deasemenea s-a
demonstrate in cadrul analizei pentru aspectul de biodiversitate ca nu
prognozam aparitia unui impact. Recomanadam ca in perioada de construire si
in primii 4 ani de functionare sa se realizeze o monitorizare a populatiilor de
pasari aflate in migratie ( martie-aprilie si septembrie – noiembrie) pentru a se
observa exact impactul generat si pentru ase putea lua masuri de reducere
aimpactului, daca acesta a fost demonstrat.
4. "Efect bariera" în directia si viteza vântului pentru alte proiecte/planuri
de parcuri eoliene
Distantele dintre parcurile de eoliene ce se dezvolta in zona sunt respectate.
ORD; ANRE 49/2007- ,,Norma Tehnica Privind Delimitarea Zonelor de
Protectie si Siguranta Aferente Capacitatilor Energetice”2007/
ANRE,spefica ca distanat reglementata ca fiind optima intre doua parcuri de
eoliene este urmatoarae:
Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi
agregatul cel mai apropiat, aparţinând celeilalte ferme eoliene, va
fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci
când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant,
respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci
când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului
predominant.
In cazul nostru diametrul unui turbogenerator = 90 m deci distanta
minima va fi de 630 m pe directia vantului,si de 360 m
perpendicular pe directia vantului
În faza de construcţie:
Regimul gospodăririi deșeurilor produse în timpul execuției va face obiectul
organizării de șantier, în conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deșeuri
Gestiunea deşeurilor
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
187
vor fi colectate, transportate și depuse la o rampă de depozitare în vederea
neutralizării lor.
Deșeurile preconizate sunt de următoarele tipuri :
menajere sau asimilabile ;
metalice rezultate din activitățile de execuție a structurilor
metalice de rezistență și din activitatea de întreținere a
utilejelor;
deșeuri materiale de construcție, dacă nu se respectă graficele
de lucru și se rebutează încarcături de betoane;
deșeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier;
anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină și alte produse
petroliere uzate ;
cartoanele, hârtia din ambalaje şi activitățile de birou din
cadrul organizarii de șantier.
În conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor,
deșeurilor menajere și cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul
organizării de șantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.
Aceste deșeuri, periodic, vor fi transportate în condiții de siguranță la rampa
de gunoi în condițiile stabilite de comun acord cu APM Botoșani, pe bază de
contract cu firme de specialitate.
Deseurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta
amplasamentului și vor fi valorificate prin unități specializate.
Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite din punct
de vedere al poluării mediului. În perioada de execuție aceste deșeuri împreună cu
deșeurile inerte provenite din excavații vor fi depozitate temporar într-un spațiu
special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi,
construirea căilor de acces permanente în zonă.
Cantitățile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament și transportate pe
locurile special amenajate.
Deșeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau
valorificate ca lemn de foc pentru populație.
Acumulatorii uzați cu potențial ridicat de poluarea mediului vor fi stocați și
păstrați corespunzător în vederea valorificarii lor prin unitățile specializate.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
188
Anvelopele uzate, dacă va fi cazul vor fi depozitate în locuri special
amenajate ca spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de societăţi abilitate pentru
colectarea şi depozitarea deşeurilor.
Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului
de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea
mediului.
În faza de funcţionare:
Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod
continuu.
Activitatea de mentenanţă a unui parc eolian poate genera deşeuri din
întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice
rezultate din această activitate sunt:
uleiuri uzate;
decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor;
piese de schimb (mai rar);
piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):
materiale textile de curăţat;
ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese;
ambalajele materialelor consumabile.
O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal
rămas pe areal după montarea turbinelor eoliene.
Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt
biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul
incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ al terenului
vegetal.
Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic.
De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu constituie
o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu.
Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare
curentă cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi transferate
unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
189
CONCLUZII
Recomandam amplasarea PARCULUI EOLIAN MITOC , jud. BOTOSANI cu
respectarea masurilor de reducere a impactului si a planului de monitorizare.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
190
Bibliografie:
GH. Zamfir- Poluarea Mediului Ambiant-Ed. Junimea 1974 ;
S Visan s.a.- Mediul Inconjurator, Poluare si Protecţie - Ed. Economica
2000;
Vladimir Rojanschi s.a.- Protecţia si Ingineria Mediului- Ed.
Economica 2002 ;
Vladimir Rojanschi s.a.- Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de
Mediu- Ed. ASE-2004 ;
L.Mihaiescu s.a.- Arzatoare turbionare Ed. Tehnica 1986 ;
**** Geografia Fizica a Romaniei- Ed. Academiei 1983 ;
S. Tumanov- Calitatea aerului -Ed. Tehnica 1989 ;
V. Voicu - Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei ;
C Rauta- Poluarea si Protectia Mediului- Ed. Stiintifica si
Enciclopedica 1978.
Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare
dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea
Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45
Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice
în flora României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti
Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.
Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona,
Biriş A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,
496 pp.
Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si
Enciclopedica, Bucureşti, p. 35-39.
Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea
Bucureşti, p. 1-6.
Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind
farm. Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p.
296-298.
Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote
techniques for counting and estimating the number of bird-wind turbine
collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
191
Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of
wind farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.
Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP
Tehnopress, Iasi, p. 35-37
Maria Rosário Partidário (env. eng., MSc, PhD) STRATEGIC
ENVIRONMENTAL ASSESSMENT (SEA) current practices, future
demands and capacity-building needs by Portugal, Lisbon
Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din
Romania - Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma
Mater, Cluj Napoca, pp. 307.
xxx. 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD
ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG
305/15.04.1999.
xxx. 2010 Wind energy developments and NATURA 2000 – Ghid EU
pentru dezvoltarea parcurilor eoliene în concordanță cu legislația EU privind
protecția naturii.
Studii și publicații disponibile pe paginile web ale autorităților.
CERTIFICATE INREGISTRARE IN REGISTRUL UNIC AL EVALUATORILOR
RAPORT DE MEDIU PUZ AMENAJARE PARC EOLIAN MITOC-AEOLUS 1 Beneficiar: SC INTERNATIONAL WIND ENERGY BOTOSANI SRL
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. Bacău
192