raport la studiu de impact asupra mediului pentru … · 2011-09-22 · 1.4.5. informatii privind...
TRANSCRIPT
S.C. S.M. CONSULTING S.R.L. BUCURESTI Str. Visana, Nr. 5, Bl. 43, sc. A, Et. 1, Ap. 7, sector 4, Nr. R.C. J 40/625/1997, Cod. Fiscal RO9133914, Tel.: 0744 84 56 32; 331 54 13; fax.: 331 52 62
RAPORT LA STUDIU DE IMPACT ASUPRA
MEDIULUI PENTRU PROIECTUL
“PARC EOLIAN ALFA CU 17 TURBINE IDENTICE”
Municipiul Tecuci, judetul Galati
BENEFICIAR: SC KELAVENT ALFA S.R.L.
SEPTEMBRIE 2011
2
Borderou
1. Informaţii generale 4 1.1. Titularul proiectului 4 1.2. Autorul atestat al studiului 4 1.3. Denumirea proiectului 4 1.4. Descrierea proiectului 4 1.4.1. Necesitate, scop, oportunitate 4 1.4.2. Baza legala 5 1.4.3. Descrierea etapelor proiectului 7 1.4.4. Durata de functionare 18 1.4.5. Informatii privind productia care se va realiza si a resurselor folosite in scopul producerii energiei 18 1.4.6. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice 18 1.4.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa 19 1.4.7.1. Zgomotul 22 1.4.7.2. Interferentele electromagnetice 27 1.4.8. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica 28 1.4.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia din ele 28 1.4.9.1. Alternative de construire şi amplasament 28 1.4.9.2. Alternative acces amplasament 29 1.4.9.3. Alternative racordare la LEA 30 1.4.9.4. Alternativele tehnice ale Parcului eolian 30 1.4.9.5. Alternativele de construcţie-montaj 30 1.4.10. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect 31 1.4.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului 52 1.4.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta 53 2. Procese tehnologice 55 2.1. Procese tehnologice de productie 55 2.2. Activitati de dezafectare 63 2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate 63 2.2.2. Substante continute / stocate (incluiv azbest si PCB) 63 2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta 63 2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie 63 3. Deseuri 63 3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor 63 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora 67 4.1. Apa 68 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului 68 4.1.2. Alimentarea cu apa 68 4.1.3. Managementul apelor uzate 68 4.1.4. Prognozarea impactului 68 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului 70 4.2. Aerul 71 4.2.1. Date generale 71
3
4.2.2. Surse si poluanti generate 75 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului 77 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului 78 4.3. Solul si subsolul 78 4.3.1. Date generale 78 4.3.2. Surse de poluare a solului si subsolului 79 4.3.3. Prognozarea impactului 80 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului 81 4.4. Biodiversitate 81 4.4.1. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar 114 4.4.2. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) 114 4.4.3. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar 115 4.4.4. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management 115 4.4.5. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor 116 4.4.6. Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate si integritatii sitului 117 4.4.6.1. Impactul prognozat asupra habitatelor locale 119 4.4.6.2. Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale 120 4.4.6.3. Impactul prognozat în asupra nevertebratelor 120 4.4.6.4. Impactul prognozat în asupra vertebratelor 121 4.4.6.5. Masuri de diminuare a impactului 132 4.5. Peisajul şi impactul visual 134 4.5.1. Impactul prognozat 134 4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului 135 4.6. Mediul social şi economic 135 4.6.1. Impactul prognozat 138 4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului 139 4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural 139 4.8. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene (SC CUSTOMLINE ENERGY SRL, SC GRENERG SRL, SC CORNI EOLIAN SRL, SC BRIDGECONSTRUCT SRL IASI – in total 17 turbine) 139 5. Analiza alternativelor 139 6. Monitorizarea 144 6.1. Factorul de mediu apă 144 6.2. Factorul de mediu aer 144 6.3. Factor de mediu sol şi subsol 145 6.4. Factor de mediu biodiversitate 145 7. Situaţii de risc 146 8. Descrierea dificultăţilor 150 9. Rezumat fara caracter tehnic 150 9.1. Descrierea activitatii 152 9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului 152 9.3. Impactul prognozat asupra mediului 153 9.4. Descrierea zonei în care se resimte impactul 155 9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu 155
4
CONTINUTUL-CADRU AL MEMORIULUI
DE PREZENTARE
1. Informatii generale
1.1. Titularul proiectului:
SC KELAVENT ALFA SRL, cu sediul in str. Ipotesti, nr. 7, ap. 1, sector 4,
Bucuresti, reprezentata prin D-ul Michael LASSAGER
1.2. Autorul atestat al studiului:
STRAINESCU ELENA, reprezentant al S.C. S.M. CONSULTING S.R.L.,
str. Visana nr. 5, bl. 43, et 1, ap. 7, telefon 0744845632, fax 3315262
1.3. Denumirea proiectului: PARC EOLIAN ALFA CU 17 TURBINE IDENTICE
1.4. Descrierea proiectului
1.4.1. Necesitate, scop, oportunitate
Scopul proiectului consta in construirea a 17 turbine eoliene cu capacitatea de 1.8-
2.0 MW/turbina.
Directiva 2001/77/EC privind promovarea energiei electrice produsa din surse
regenerabile pe piata unica de energie si legislatia romaneasca de referinta fixeaza
urmatoarele titluri indicative:
- stabilirea unei cote tinta privind consumul de energie electrica produsa din surse
regenerabile de energie, in mod diferentiat de la o tara la alta;
- adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul
surselor regenerabile de energie;
- simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a
proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie.
Un alt obiectiv este acela de a reduce emisia de noxe în atmosferă, cum ar fi CO2,
SO2 şi NOx prin înlocuirea unei părţi din energia electrică produsă de termocentrale. Prin
aceasta România va putea să-şi atingă angajamentele asumate prin Contractul de Kioto.
5
Proiectul de realizare a PARCULUI EOLIAN este în deplină concordanţă cu
politica de promovare a energiei din resurse regenerabile notificată prin H.G. 443/2003;
H.G. 1892/2004, care stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din surse
regenerabile şi de asemenea Ordinul ANRE Nr. 39 din 13 decembrie 2006 privind
Regulamentul pentru calificarea producţiei prioritare de energie electrică din surse
regenerabile.
Poluarea aerului continuă să fie o problemă, mai ales în centrele urbane. Plecand
de la premiza cresterii concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă echivalentă cu
dublarea concentraţiei de CO2, fenomen prevăzut pentru începutul secolului 21, se
estimează că se va produce o încălzire depăşind de 4-5 ori limitele variabilităţii naturale.
În aceste condiţii se impun câteva obiective majore care duc la reducerea poluării
aerului, cum ar fi:
- promovarea conservării energiei;
- economisirea energiei în industrie;
- economisirea energiei menajere;
- creşterea gradului de utilizare a tehnologiilor curate;
- imbunătăţirea calităţii aerului urban prin înlocuirea cărbunelui şi a combustibililor
fosili grei (păcură) utilizaţi în centralele termoelectrice;
- controlul surselor staţionare de emisie a NOx;
- reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră prin creşterea eficienţei utilizării
energiei şi a proceselor tehnologice.
1.4.2. Baza legala
Din punct de vedere juridic, terenul pe care se doreste realizarea Parcului eolian
este in folosinta SC KELAVENT ALFA SRL, conform urmatoarelor contracte de
inchiriere:
- terenul nr. 1 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T2 – contract de inchiriere
autentificat sub nr. 4341 din 03.12.2009;
- terenul nr. 2 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T3 – contract de inchiriere
6
autentificat sub nr. 4246 din 24.11.2009;
- terenul nr. 3 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T4 – contract de inchiriere
autentificat sub nr. 4244 din 24.11.2009;
- terenul nr. 4 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T6 – contract de inchiriere
autentificat sub nr. 4243 din 24.11.2009;
- terenul nr. 5 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T11 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4242 din 24.11.2009;
- terenul nr. 6 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T12 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 210 din 19.01.2010;
- terenul nr. 7 cu suprafata de 10000 mp, aferent turbinei T13 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4239 din 24.11.2009;
- terenul nr. 8 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T14 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4251 din 24.11.2009;
- terenul nr. 9 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T15 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 3698 din 01.10.2009;
- terenul nr. 10 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T17 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4333 din 03.12.2009;
- terenul nr. 11 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T18 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4334 din 03.12.2009;
- terenul nr. 12 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T19 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 248 din 14.12.2009;
- terenul nr. 13 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T26 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 334 din 19.01.2010;
- terenul nr. 14 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T27 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 778 din 23.03.2010;
- terenul nr. 15 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T28 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 1273 din 23.03.2010;
- terenul nr. 16 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T29 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 1273 din 23.03.2010;
- terenul nr. 17 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T30 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 402 din 02.02.2010.
Suprafata totala de teren inchiriata este de cca. 90000 mp, si face parte dintr-un
teren cu suprafata de 133,94 ha si are folosinta de teren agricol.
7
1.4.3. Descrierea etapelor proiectului
Proiectul „Amenajare Parc eolian” compus din 17 turbine eoliene identice de
producere a energiei electrice amenajat în extravilanulul Municipiului Tecuci, judetul
Galati, propune realizarea următoarelor obiective:
- amplasare 17 turbine eoliene cu putere maximă 2 MW/turbină in limita ATR de
maxim 34 MW;
- constructii suport pentru realizarea parcului eolian.
Din cadrul-suport al parcului, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:
- fundaţii turbine – 4386 mp (258 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din
care suprafata ocupata definitiv 476 mp (28 mp /turbina inelul suprateran);
- platforme de montaj – 25636 mp (1508 mp – suprafaţa ocupată de o platformă);
- drumuri de acces la turbine – 14300 mp;
- componente electrice - 306 mp (post de transformare (18 mp) care se
amplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana, intr-o cabina de unde energia
electrica este transportata la statia de conexiuni care face legatura cu linia de inalta
8
tensiune) ;
- traseu conexiune LEA pe distanta de cca. 7 km la statia electrică 110 kV Tecuci.
Pentru organizarea de santier (depozit materiale + baraca + WC ecologic + parc
auto) se va rezerva o suprafata de 300 - 350 mp, din care depozitul de materiale va
ocupa o suprafata de 140 mp, iar parcul de masini si utilaje (elefant si betoniera sau
pentru macara) o suprafata de 100 mp. Acestea se vor amplasa pe o platforma realizata
din pietris.
Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate
cronologic astfel:
Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:
- delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de executie si cu
planurile de situatie intocmite de proiectant;
- realizarea organizarii de santier;
- realizarea de lucrari de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente
cat si a drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite accesul utilajelor;
- realizarea platformelor de montaj ;
- realizarea fundatiilor turbinelor eoliene.
Etapa a II - a – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:
- construirea/montarea turbinelor;
- realizarea posturilor de transformare aferente fiecărei turbine;
- realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la posturile de transformare;
- realizarea conexiunii la statia electrica 110 kV Tecuci.
Etapa a III - a – Funcţionare:
- probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectului.
- management şi întreţinere.
9
Etapa I - Lucrări de construcţii
Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor
de operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind:
- amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale
antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi
cele privind controlul execuţiei;
- aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în
conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.
Organizarea de şantier va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie într-un
număr limitat de locaţii, astfel încât să se respecte ordinea operaţiunilor (delimitare,
trasare, excavare, pregătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00,
montaj, probe) şi să se scurteze la minim timpul de execuţie.
În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:
- stabilirea baracamentelor;
- modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;
- modul de depozitare al materialelor folosite;
- numărul de utilaje de construcţie necesar;
- instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.
Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren
a amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi
cu planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi
împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanelor străine pe
şantier. Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a
garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi
împrejmuire metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.
Faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene,
presupune realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian, astfel
10
încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale
şi va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de
şantier.
Componentele turbinelor vor fi descarcate intr-unul din porturile de la Dunăre,
Tulcea sau Brăila şi transportate către locaţia Parcului Eolian Tecuci cu mijloace de
transport speciale.
Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura
rutieră existentă din zonă respectiv DJ 252 H care leaga oraşul Tecuci de localitatea
Furceni.
Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atat drumuri de exploatare
agricola existente care vor fi reabilitate astfel incat sa suporte sarcini mari de transport,
cât şi drumuri noi care in perioada de constructie vor fi utilizate pentru transportul
echipamentelor si materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei electrice eoliene
la operatiuni de intretinere, reparatii şi acces la turbinele electrice.
Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea,
compactarea şi pietruirea lor. Drumurile de acces propuse vor fi construite tinand cont de
topografia zonei, structura solurilor, investigatiile geotehnice. O parte din aceste drumuri,
sunt deja pietruite, ele deservind fermele agricole din zonă.
Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor si pentru a suporta sarcini mari de
transport, drumurile de acces trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- latimea maxima de 5 m a benzii de rulare in linie dreapta;
- inclinare longitudinala maxim 7-8º;
- inclinarea laterala maxim 2 º;
- masa maxima suportata de 15 t/osie;
- presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kN/mp;
- raza de curbura 25 m;
- compozitia constructiva a drumului de acces trebuie sa permita o drenare
11
eficienta a apelor pluviale catre rigole;
- sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie să asigure drenajul
apelor către zonele libere.
Suprafata totala a drumurilor de acces noi si modernizate este de 14300 mp.
Platformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate si construite sa reziste
la solicitari si presiuni mari suportand macarale de mare tonaj.
Platformele de montaj trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- inclinarea maxima laterala si longitudinala a platformei trebuie sa fie de maxim
2º;
- platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/mp;
- inclinarea laterala a peretilor platformei trebuie sa fie de maxim 45 º;
- diferenta inaltimii dintre platforma si fundatia turbinei nu trebuie sa depaseasca
5 m;
- zona de livrare echipamente trebuie sa fie adiacenta platformei de montaj, fiind
in zona de operare a bratului macaralei.
Platformele de montaj nu sunt constructii permanente fiind utilizate doar la
asamblarea turbinelor eoliene.
Suprafata totala a platformelor de montaj este de 25636 mp.
Zona de livrare echipamente este adiacentă platformei fiind situată în raza de
operare a braţului macaralei.
Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de
exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a
platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt
proiectate şi construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în
special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de
mare tonaj.
Suprafeţele proiectate suportă presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi
12
ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.
Fundatii
Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de
structura litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în
funcţie de solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa
de vânt în care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie
de geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o
fundaţie circulara cu diametrul de 5.5 m din beton armat cu bare de oţel-beton PC52,
adâncimea de fundare fiind de 1,650 m sub nivelul initial. Fundatia consta dintr-o fundatie
placa si un montant de 0,55 m inaltime si diametrul de 4,20 m.
Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure forma
initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul, si un trotuar de 1 m latime in jurul
acestuia.
Dupa realizarea montajului platforma de fundatie se acopera cu strat de pamant
vegetal pe care se vor reface textura vegetatiei intr-o maniera cat mai apropiata cu modul
in care aceasta vegetatie exista natural in zona. Astfel, suprafata de teren ocupata
definitive de o turbina eoliana este de 28 mp; pentru 17 turbine rezulta o suprafata de
476 mp.
Dupa finalizarea turnarii fundatiei aceasta se compacteaza cu argila si se acopera
cu un strat de sol vegetal pana la baza inferioara a fundatiei.
Etapa II – Lucrări de montaj şi electrotehnice
În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile:
- asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene;
- montajul sistemelor electrice aferente;
- conectarea sistemelor de automatizare.
Furnizarea componentelor turbinelor va fi programată astfel încât ele vor fi
instalate în fiecare locaţie fără o depozitare preliminară pe amplasament. Turnurile şi
13
turbinele vor fi asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale în
următoarele etape:
- amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia;
- montarea nacelei deasupra turnului;
- asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului;
- faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a rotorului şi
montarea pe turn.
Amplasarea turnului – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată
din fragmente tubulare din oţel cu înălţime maximă de 105 m şi care constau în 3-5
module asamblabile, care au un interior reticular din oţel, diametrul turnului având la
bază maxim 4,5 m.
Amplasarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme
anexe, care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este
fabricată din fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într-un mod ce permite
rotirea acesteia în jurul axei (180°), pentru captarea energiei vântului în funcţie de
direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela
este prevăzută cu un sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de
frânare/blocare hidraulic.
Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil
şi controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este
cel al acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 90 m; lungime pală 45 m înălţimea
totală a instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală maxim 150 m.
Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire
de 690 V şi o putere variabila până la 2 MW în funcţie de viteza vântului. De la generator
coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de la 690V
la 20 KV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de
producător.
14
Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe
arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric.
Viteza de rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de
înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al
turbinei. Dispozitivul de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare
al unghiului de înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă
a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.
Montajul dispozitivelor de măsură şi control:
Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după
direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în
funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse,
nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară
prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.
Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat
este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului
depăşeşte 3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte
25m/s.
Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic
conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice
şi generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este
format din 2 anemometre.
Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi
software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt
transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă
monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la
distanţă (precum închiderea şi deschiderea).
15
1. racitor ulei 2. racire apa pentru generator 3. transformator 4. senzor electronic 5. VMP – controller 6. sistem macara de intindere 7. generator OptiSpeed 8. disc cuplare 9. cablu cuplare 10. cutie viteza 11. mecanism franare 12. suport mecanism 13. lagar pale 14. pale 15. cilindru „pitch” 16. controller busca 17. controller Hub
Figura nr. 1 Descriere turbină eoliană
Realizarea conexiunii electrice
În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei
electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel soluţia
de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de
medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul eolian fiind
introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 17 centrale eoliene, va
fi distribuită în sistemul energetic naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni
aparţinând Transelectrica SA (staţia de 110 kV Tecuci).
16
Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul
ridicător de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un
conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport, cabluri
electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi postate pe cât
posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la
minimum dimensiunile reţelei.
Staţia electrică – staţia de transformare 110 kV subdivizată în aria de competenţă
a constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de tensiune
medie în înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip
industrial, pentru găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV, provenite
de la turbinele eoliene, cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă
sensibilitate împotriva scurtcircuitului şi legăturii cu solul şi un tablou în aer liber constituit
din aparaturi, (secţionatori, întrerupători). Punctele de transformare se vor racorda la
staţia de transformare Tecuci printr-o legatura LEA pe o distanţa de cca. 7 km.
Tabelul nr. 1 – Graficul desfasurarii lucrarilor de constructie-montaj
Perioada (luni) Activitate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Mobilizare si stabiliment al
amplasamentului
Amenajarea zonelor temporare de
transport si depozitare
Constructia fundatiilor si retelei electrice
transformare/transport
Montajul/amplasarea turbinelor eoliene
Realizarea conexiunilor si
punerea in functiune
17
Etapa a III-a – Funcţionarea parcului eolian
Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian, aşa cum a fost
prezentat mai înainte au principiul de funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul
acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel
mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante şi având costuri mai scăzute.
Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta fiind cea mai utilizată,
deoarece este simplă şi dă cele mai bune rezultate pentru puteri mari: nu are suprafeţe
de direcţionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse şi are o stabilitate mai bună.
Turbinele eolienele montate în amonte mai prezintă un avantaj, respectiv vântul
suflă pe faţa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia
vântului. Acest tip de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai
ridicat interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.
Turbina eoliană utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele
rotorului, aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei este
transformată în energie electrică de către generatorul cuplat mecanic la aceasta.
Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina şi generatorul au viteze
de acelaşi ordin de mărime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de
viteză.
Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată
în acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate
sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au şi pierderi. (ale generatorului şi ale
eventualelor sisteme de conversie), astfel, se poate menţiona un randament de ordinul a
89 - 95 %.
Operarea şi întreţinerea parcului eolian este asigurată în perioada de garanţie a
echipamentelor de către producător, acesta asigurând servicii de întreţinere şi reparaţii
conform programului:
18
Tabelul nr. 2 – Perioada activitatilor desfasurate in cadrul proiectului
Perioada Activitati desfasurate
Lunar Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport.
Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei, filtre. Colectarea şi managementul deşeurilor rezultate.
Annual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, componente. 5 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări anticoroziune.
La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate.
1.4.4. Durata de functionare
Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20 de ani, reprezentand
de altfel durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de producător.
1.4.5. Informatii privind productia care se va realiza si a resurselor
folosite in scopul producerii energiei
Obiectivul este destinat productiei de energie electrica, resursa folosita fiind
energia eoliana. Productie energie electrica estimata a se obtine este de aproximativ
140000 MWh.
1.4.6. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice
Tabelul nr. 3
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice*)
Denumirea materiei prime, a
substanţei sau a
preparatului chimic
Cantitatea anuală/ existentă
în stoc
(litri) Categorie-
Periculoase/ Nepericuloase
(P/N)
Periculozitate**) Fraze de risc*)
Ulei hidraulic 765 P
Ulei de transmisie 6120 P
Poate provoca efecte
adverse pe termen lung asupra
mediului acvatic
R53, S23, S51
Uleiul se schimba de doua ori/an, de catre firme specializate in domeniu, cu care
administratorul parcului eolian va incheia un contract de service si intretinere.
19
1.4.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa Tabelul nr. 4
Poluare calculata produsa de activitate si de eliminare /reducere
Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
Tip
ul p
olu
ari
i
Sursa de poluare
Numarul surselor de poluare
Po
luare
ma
xim
a p
erm
isa (
lim
ita
m
axim
a a
dm
isa p
en
tru
om
zi
med
iu)
Poluarea de fond
Pe z
on
a o
bie
cti
vu
lui
Pe zone de protectie/restrictie
aferente obiectivului,
conform legislatiei in vigoare Fara
masuri de eliminare/reducere a poluarii
Cu implementare
a masurilor de
eliminare/reducere a poluarii
Masuri de eliminare/reducere a
poluarii
Perioada de constructie Traficul rutier
(utilaje si autovehicule de transport)
emisii specifice
activitatilor de transport,
particule de praf
Functie de
numarul utilajelor si autovehiculelor care vor fi utilizate
in cadrul organizarii de
santier
CMA STAS
12574-87
-
Verificarea periodica a starii tehnice a utilajelor aflate in
dotare
Pol
uare
a at
mos
feric
a
Transportul si descarcarea materialelor (pulberi, COV)
CMA STAS
12574-87
-
Praf antrenat de curentii atmosferici in
zonele vecine
Acoperirea materialelor in
timpul transportului
20
Depozitarea necontrolata a
materiilor prime si
materialelor, a deseurilor generate
Ord.
MAPPM 756/1997
-
Respectarea conditiilor impuse in urma organizarii
de santier, amenajarea depozitelor specifice fiecarui tip de material, amenajarea
unei platforme betonate pentru operatiunile de incarcare-descarcare
Pol
uare
a so
lulu
i
Scurgeri de produse petroliere
Functie de starea tehnica a utilajelor
si masinilor
MAPPM 756/1997
-
Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnica realizata in
mod regulat. Schimburile de ulei se vor realiza de catre
persoane instruite/autorizate
Pol
uare
a fo
nica
Functionarea utilajelor
Functie de numarul utilajelor utilizate in cadrul
organizarii de santier
STAS 10009/88
Monitorizarea nivelului de
zgomot
Evacuarea necontrolata a
apelor menajere
In cazul aparitiei unor poluari
accidentale in perioada
organizarii de santier
NTPA
002/2002
Mentinerea intr-o stare buna de functionare a sistemului de colectare a apelor uzate
menajere (toalete ecologice)
Pol
uare
a ap
ei
Acumulari de ape pluviale
In functie de nivelul
precipitatiilor
Mentinerea/intretinerea rigolelor pentru dirijarea
apelor pluviale catre exteriorul amplasamentului
Perioada de functionare
Pol
uare
a so
lulu
i
Depozitarea necontrolata a
deseurilor rezultate in
urma intretinerii turbinelor eoliene
MAPPM 756/1997
Respectarea conditiilor impuse in timpul functionarii
instalatiei, amenajarea depozitelor specifice fiecarui tip de material, amenajarea
unei platforme betonate pentru operatiunile de incarcare-descarcare
21
Pol
uare
a fo
nica
Functionarea turbinelor eoliene
Functie de numarul turbinelor utilizate in cadrul parcului eolian
STAS 10009/88
Monitorizarea nivelului de zgomot produs de catre
utilaje la limita amplasamentului
22
1.4.7.1. Zgomotul
� in timpul lucrarilor de constructie
Activităţile de construcţie a Parcului eolian, sunt lucrări de construcţii montaj şi
sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.
Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluri de
observare :
- zgomot la sursa ;
- zgomot în câmp apropiat ;
- zgomot în câmp îndepărtat.
Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi :
condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia
etc.
In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri
acustice asociate:
Nr. crt.
Utilajul Puterea acustica asociata (Lw)
1. Buldozere 110 2. Vole 112 3. Excavatoare 117 4. Compactoare 105 5. Finisoare 115 6. Basculante 107
Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă.
Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în
şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A) pentru anumite intervale de
timp.
Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului şi ţinând
seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât
perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la distanţa de 100 m fata de
şantier se vor inregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).
23
In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii beneficiarul investitiei va trebui
să impună constructorului să nu foloseasca utilaje cu grad avansat de uzură care pot
emite pe lângă zgomote la niveluri mai inalte si alte noxe.
� in timpul functionarii parcului eolian
Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, prin
poluarea sonora desi zgomotul chiar si in aceste conditii poate fi considerat o problema
secundara.
Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene
este in general cam acelasi. Datorita faptului ca marii constructori de turbine au optimizat
constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale cu extremitati
mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in extremitatea palelor,
respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a electricitatii.
Cartea tehnica a turbinei Vestas V90-1.8-2.0 MW indica un nivel maxim de zgomot
de 95.1 dB la inaltimea de 10 m pentru o viteza a vantului de 4 m/s si 103.3 dB la 10 m in
cazul rularii la puterea nominala (viteza de peste 10 m/s).
Sistemul OptiSpeed reduce substantial emisia de zgomot deoarece regleaza
viteza rotorului functie de conditiile existente ale vantului.
Nici un loc nu este niciodata complet linistit. Pasarile si activitatile umane emit
sunete, si la viteze ale vantului de 4-7 m/s si sunetul provenit de la tufisuri, arbori, etc. vor
masca gradual orice sunet potential de la turbine.
In acest caz este extrem de dificil de masurat sunetul provenit de la turbinele
eoliene cu acuratete. La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in general
devine o problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de sunet a
turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet orice sunet
de turbina.
Reflectiile sunetului sau absorbtia de catre suprafata solului sau cladirilor poate
determina perceptia sunetului diferita in locatii diferite. In general, se percep sunete
24
foarte slabe dinspre turbine.
De cand s-a facut distinctia dintre sunete si zgomote, ca este un fenomen de
psihologie, nu este usor de facut un simplu si universal model satisfacator de fenomene
sonore. De fapt, un studiu recent intocmit de Institutul de Cercetare Danish DK Teknik
pare sa indice faptul ca perceperea oamenilor asupra zgomotului provenit de la turbine
eoliene este mai de graba guvernata de atitudinea lor fata de sursa sunetului, decat
sunetul real.
Autoritatile din toata lumea folosesc asa-zisa scala dB(A) sau decibeli (A) pentru a
cuantifica masuratorile sunetului.
In figura alaturata sunt indicate Presiunea sunetului si Nivelul presiunii sunetului.
Sunt realizate comparatii cu zgomote intalnite in diverse situatii, pentru a intelege
mai bine valorile acestei scari. Scala dB(A) masoara intensitatea sunetului cu frecvente
25
diferite auzibile, folosind apoi o schema cu relatarea faptului ca urechea umana are o
sensibilitate diferita pentru fiecare frecventa a sunetului.
In general, auzim mai bine sunetele de frecventa medie decat pe cele de frecventa
ridicata sau mica. Sistemul dB(A) spune ca presiunea sunetului la frecventele cel mai
auzibile trebuie multiplicata cu numere mari in timp ce frecventele sunetelor mai putin
auzibile sunt multiplicate cu numere mici, dupa care totul este adunat pentru obtinerea
unui index.
Schema cantaririi (A) este folosita pentru sunete slabe, cum sunt cele produse de
turbinele eoliene. Exista alte scheme de cantarire a sunetelor puternice numite (B) si (C),
desi sunt putin folosite.
Scala dB este logaritmica, o scala relativa. Asta inseamna ca dubland presiunea
sunetului, indexul creste cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB contine astfel
de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru masurarea sunetului in
acest fel este acela ca urechea noastra percepe sunetul mai de graba in termeni de
logaritmi ai presiunii sunetului, decat presiunea sunetului insasi.
Energia undelor sunetului va scade cu sfertul distantei de la sursa sunetului. Cu
alte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului va fi un sfert
din ce inseamna 100 m departare. Dublarea distantei va face nivelul dB sa scada la 6.
In practica, amortizarea sunetului si reflectia poate avea un rol intr-o anumita zona si
poate modifica rezultatele prezentate aici.
Unificarea sunetelor din mai multe surse
Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi distanta
de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va dubla.
Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3 dB (A). Patru turbine in
loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie de fapt de 10
turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru a observa
subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB).
26
Informatii despre sunetele produse de turbinele eoliene in practica
In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un nivel
teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct central,
desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului.
Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-101 dB pentru turbinele
eoliene moderne. Figura in sine este neinteresanta din moment ce nu exista un singur
punct in care poti sa experimentezi nivelul sunetului. Mai degraba este necesar pentru
predictia nivelului sunetului la diferite distante de turbinele eoliene.
Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene moderne.
Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat astazi.
S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor eoliene, in
principal prin reproiectarea elicelor si a componentelor mecanice. Drept urmare nivelul de
zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.
In conformitate cu studiile efectuate de Daniel J. Alberts, zgomotul turbinelor este
de doua tipuri: aerodinamic si mecanic. Sunetul aerodinamic este generat de trecerea
palelor prin aer. Puterea sunetului aerodinamic este determinat de relatia dintre viteza
palelor si viteza vantului.
In functie de modelul turbinei si de viteza vantului, zgomotul aerodynamic poate
semana cu un bazait, fasait, pulsatie si chiar ca un pocnet. Marea majoritate a
zgomotelor radiaza perpendicular pe directia de rotatie a palelor. Zgomotul de la doua
sau mai multe turbine se poate combina creand o oscilatie sau efectul de lovitura, efectul
„Wa-wa”.
Turbinele eoliene genereaza zgomote intr-o banda larga continand frecvente intre
20-3,600 Hz. Compozitia frecventelor variaza cu viteza vantului, puterea palelor, si viteza
palelor. O parte dintre turbine produc zgomote cu un inalt procent de sunete de joasa
frecventa la viteze mici ale vantului decat la viteze mari ale vantului.
Puterea are un rol foarte important in functionarea turbinelor, pentru a avea un
27
regim constant, turbina este programata sa aiba o rotatie constanta a palelor la o viteza
cat mai constanta posibila. Ajustarea schimba puterea zgomotului si frecventa
componentelor sale.
Zgomotul mecanic este generat de angrenajele interne ale turbinei. Utilitatea
scalei puterii sunetului este in mod normal folosita pentru prevenirea zgomotului mecanic
care provine din nacela si turn. Acest zgomot se intalneste des la turbinele mici datorita
proastei izolari fonice. Zgomotul mecanic poate sa contina sunete, tonuri disticte care pot
sa provoace iritari.
La viteze mai mari ale vantului, efectele, din punctul de vedere al zgomotului, sunt
si mai reduse pe masura cresterii zgomotului de fond.
Referitor la sunetele de frecventa joasa emise de turbinele pana in momentul de
fata, nu exista o evidenta stiintifica cu privire la nivelurile de sunet eoliene cu impact
asupra sanatatii oamenilor. Cu peste 68,000 turbine eoliene aflate in functiune in lume,
unele dintre ele vechi de peste 20 ani, au existat multe oportunitati pentru identificarea
unei imbolnaviri; nu a existat nici o dovada despre natura cancerigena a acestei
tehnologii.
Amplasarea parcului eolian la o distanta de aproximativ 550 m fata de casele din
satul Ivrinezul Mic conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului de zgomot,
sub 45 dB(A). Pentru respectarea nivelului de zgomot admis, distanta minima la care
poate fi amplasata o turbina eoliana fata de zona rezidentiala este de 500 m.
Turbinele eoliene nu produc vibratii in timpul functionarii. 1.4.7.2. Interferentele electromagnetice
Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice.
Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor
electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atat semnalul
direct cat si cel reflectat.
Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din doua motive:
28
datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de unda a frecventelor
proprii ale turbinei.
Interferenta este mai puternica in cazul materialelor metalice si mai slaba in cazul
lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibra de sticla si
materiale compozite si sunt partial transparente la undele electromagnetice.
Insa daca lungimea de unda a emitatorului este de patru ori mai mare decat
inaltimea totala a turbinei, frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ.
Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio,
televiziune, comunicatia radio celulara folosite pentru comunicarea civila si militara, sau
alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.
Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema care prin
masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre exemplu, se pot folosi
mai multi transmitatori sau receptori directionati, sau se poate folosi tehnologia prin retea
de cablu.
1.4.8. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica
Nu este cazul.
1.4.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si
indicarea alegerii uneia din ele
Proiectul propus a trecut prin etape succesive de evaluare din punct de vedere
tehnic. Astfel, au fost evaluate câteva alternative de amplasare a turbinelor, din care
prezentăm :
1.4.9.1. Alternative de construire şi amplasament
Analiza alternativelor de amplasare a Parcului eolin ia în considerare următoarele
elemente:
- producţia estimată de energie electrică, determinată de potenţialul eolian specific
fiecărui amplasament;
- impactul asupra fermelor din zona;
- impactul asupra principalilor factori de mediu;
29
- impactul asupra condiţiilor socio-economice.
De asemenea, la alegerea amplasamentului s-au avut in vedere si urmatorii
factori:
- existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;
- teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;
- distanţă considerabilă fată de zonele locuite;
- accesul la infrastructura rutieră.
Proprietarul Parcului eolian a ales amplasamentul din extravilanul Municipiului
Tecuci, judetul Galati având în vedere condiţiile unui bun potenţial eolian pentru
producerea energiei electrice.
Se apreciaza ca realizarea Parcului eolian va aduce beneficii economice
importante zonei prin valoarea de investitie ce se va realiza, dar si prin aportul la
dezvoltarea zonei. Dezvoltarea economica poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri
de munca pe perioada de executie a lucrarilor de construire si pe perioada de exploatare,
prin aparitia unor investitii noi atrase de prezenta dotarilor si a echiparii teritoriului.
Din punct de vedere constructiv, realizarea Parcului eolian în soluţia prezentată
impune lucrări importante de amenajare a terenului.
Din punctul de vedere al alternativelor privind poziţionarea turbinelor eoliene,
locaţia propusă este cea mai bună ţinându-se cont de potenţialul eolian.
1.4.9.2. Alternative acces amplasament
Accesul în zona se poate face din drumul ce face legatura intre Tecuci si
Cosmesti.
Accesul la platformele turbinelor eoliene se va face din drumul comunal, prin
drumul de exploatare agricolă existent ce deserveste fermele din zona. Acesta este
amenajat si pietruit. Caile de acces la turbine urmeaza sa se realizeze inainte de
montarea acestora.
30
Elementele principale supuse analizei pentru alegerea soluţiei optime la căile de
acces au fost:
- reducerea distantelor pe care se face amenajarea;
- reducerea riscului distrugerii echipamentelor;
- reducerea costurilor de amenajare a drumului;
- reducerea timpului parcurs pentru mijloacele care transportă echipamentele.
Legislaţia din România în domeniu arată că lucrările pentru amenajarea drumurilor
de acces constau in:
- decopertare strat superior, h = 30 cm de-a lungul unei lăţimi de 6,0 m;
- excavaţii/umplutură teren pentru a ajunge la înalţimea proiectată;
- compactare aşternut (terasament) minim, h = 15 cm grosime. 1.4.9.3. Alternative racordare la LEA
Pentru conectarea la Sistemul Energetic Naţional au fost realizate studii de soluţie
care cuprind numai fază de analiză a posibilităţilor de racordare.
Detalierea soluţiei de racordare se va realiza în conformitate cu legislaţia în
vigoare privind accesul utilizatorilor la reţelele electrice de utilitate publică.
1.4.9.4. Alternativele tehnice ale Parcului eolian sunt cele cu privire la:
- tipul de turbine eoliene care să fie instalate;
- configuraţia de aşezare în teren a turbinelor care să asigure un randament
maxim de producerea energiei electrice şi totodată să reducă impactul asupra factorilor
de mediu şi sociali;
- opţiunile oferite de producător pentru instalarea unor echipamente;
Tipul de turbine eoliene a fost ales de titularul pe baza performanţelor acestora
ţinând cont de condiţiile specifice de vânt din amplasament.
1.4.9.5. Alternativele de construcţie-montaj constau în realizarea lucrărilor în
etape succesive, fiecare etapă cuprinzând un anumit număr de turbine sau realizarea
Parcului într-o singură etapă. Analiza alternativelor de construcţie-montaj a avut în
31
vedere următoarele aspecte:
- generarea de zgomot în perioada de construcţii-montaj pentru zonele învecinate;
- ocuparea terenului şi impactul asupra vegetaţiei;
- impactul asupra peisajului pe o perioada de timp redusa;
- condiţii de realizare a proiectului din punct de vedere tehnic;
- situaţia administrativă a terenurilor.
În urma analizei ofertelor de turbine eoliene, beneficiarul a constatat că turbinele
de tip VERTAS V90-1.8/2.0 MW sunt mai avantajoase.
Astfel, se vor monta 17 turbine VERTAS V90-1.8/2.0 MW si câte un post de
transformare PT, care se amplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana, intr-
o cabina de unde energia electrica este transportata la statia de conexiuni care face
legatura cu linia de inalta tensiune.
Fiecare turbina eoliana este compusa dintru-un turn tubular cu diametru la baza
de 4,15 m, nacela care include generatorul, cutia de viteza, sistemul de comanda si
rotorul cu cele 3 pale, tot ansamblul montat pe o fundatie.
Zona poate deveni unul dintre parcurile de turbine eoliene si un producator
semnificativ de energie electrica din surse regenerabile nepoluante care sa valorifice
potentialul din aceasta zona.
Prezenta parcului de turbine eoliene pe amplasamentul studiat nu afecteaza in
vreun fel localitatile din zona, care se afla la o distanta de cca. 2 km.
1.4.10. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru
alternativele la proiect
Din punct de vedere geografic, amplasamentul viitorului Parc eolian este situat in
Municipiul Tecuci, judetul Galati.
Municipiul Tecuci se află asezat aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei
(14 km), la contactul cu Piemontul Poiana-Nicoresti, ambele subunitati ale Podisului
Moldovei, la cofluenta râului Bârlad cu pâraul Tecuci, aproape de valea Siretului (10 km),
32
în cuprinsul câmpiei de terase care poartâ numele orasului, Câmpia Tecuciului.
Harta morfologica
Amplasamentul analizat este situat intr-o zona agricola. Terenurile apartin in mare
parte fermelor din zona si sunt cultivate cu porumb, floarea soarelui, grau, trifoi, lucerna,
mazare.
Turbinele ce vor alcatui viitorul Parc eolian se vor amplasa pe terenuri cu
suprafaţe cuprinse între 5000 şi 10000 mp, acestea însumând o suprafaţă de
cca. 90000 mp, aflată în folosinţa beneficiarului conform contractelor de închiriere
anexate, după cum urmează:
- terenul nr. 1 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T2 – contract de inchiriere
autentificat sub nr. 4341 din 03.12.2009;
- terenul nr. 2 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T3 – contract de inchiriere
autentificat sub nr. 4246 din 24.11.2009;
- terenul nr. 3 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T4 – contract de inchiriere
autentificat sub nr. 4244 din 24.11.2009;
- terenul nr. 4 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T6 – contract de inchiriere
autentificat sub nr. 4243 din 24.11.2009;
33
- terenul nr. 5 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T11 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4242 din 24.11.2009;
- terenul nr. 6 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T12 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 210 din 19.01.2010;
- terenul nr. 7 cu suprafata de 10000 mp, aferent turbinei T13 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4239 din 24.11.2009;
- terenul nr. 8 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T14 – contract de inchiriere
autentificat sub nr. 4251 din 24.11.2009;
- terenul nr. 9 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T15 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 3698 din 01.10.2009;
- terenul nr. 10 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T17 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4333 din 03.12.2009;
- terenul nr. 11 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T18 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4334 din 03.12.2009;
- terenul nr. 12 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T19 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 248 din 14.12.2009;
- terenul nr. 13 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T26 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 334 din 19.01.2010;
- terenul nr. 14 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T27 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 778 din 23.03.2010;
- terenul nr. 15 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T28 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 1273 din 23.03.2010;
- terenul nr. 16 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T29 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 1273 din 23.03.2010;
- terenul nr. 17 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T30 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 402 din 02.02.2010.
34
Turbinele eoliene vor fi amplasate conform planului de situatie anexat, pe terenuri
inchiriate (conform contractelor anexate) cu suprafete cuprinse intre 5000 si 10000 mp,
fiind delimitate de urmatoarele vecinatati.
Limita perimetru Parc eolian
- amplasament turbina T2
- nord-est – drum de exploatare;
- nord-vest – teren proprietate privata Ozturk Manuela Ramona (restul de teren
neinchiriat);
- sud-vest – teren proprietate privata Ozturk Manuela Ramona (restul de teren
neinchiriat);
- sud-est – drum de exploatare.
Accesul pe teren se va face pe latura de sud-est din drumul de exploatare.
35
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 8 m fata de limita de nord-est a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita de nord-vest a terenului inchiriat;
- 122 m fata de limita de sud-est a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita de sud-vest a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T3
- nord-est – teren proprietate privata Diaconita Tudorel (restul de teren
neinchiriat);
- nord-vest – teren proprietate privata Diaconita Tudorel (restul de teren
neinchiriat);
- sud-est – teren proprietate privata Diaconita Tudorel (restul de teren
neinchiriat);
- sud-vest – drum de exploatare.
36
Accesul pe teren se va face pe latura de nord-est din drumul de exploatare.
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 11 m fata de limita de nord-est a terenului inchiriat;
- 122 m fata de limita de nord-vest a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita de sud-est a terenului inchiriat;
- 8 m fata de limita de sud-vest a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T4
- nord-est – drum de exploatare;
- nord-vest – teren proprietate privata Masgras Stefan (restul de teren
neinchiriat);
- sud-est – teren proprietate privata Masgras Stefan (restul de teren neinchiriat);
- sud-vest – teren proprietate privata Masgras Stefan (restul de teren
neinchiriat).
Accesul pe teren se va face pe latura de nord-vest din drumul de exploatare.
37
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 122 m fata de limita de nord-est a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita de nord-vest a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita de sud-est a terenului inchiriat;
- 8 m fata de limita de sud-vest a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T6
- nord – teren proprietate privata Capmare Valeriu (restul de teren neinchiriat);
- sud – teren proprietate privata Capmare Valeriu (restul de teren neinchiriat);
- est – drum de exploatare;
- vest – teren proprietate privata Capmare Valeriu (restul de teren neinchiriat).
Accesul pe teren se va face pe latura estica din drumul de exploatare.
38
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 16 m fata de limita nordica a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita sudica a terenului inchiriat;
- 512 m fata de limita estica a terenului inchiriat;
- 8 m fata de limita vestica a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T11
- nord – drum de exploatare;
- sud – teren proprietate privata Rusu Ionel (restul de teren neinchiriat);
- est – teren proprietate privata Rusu Ionel (restul de teren neinchiriat);
- vest – teren proprietate privata Rusu Ionel (restul de teren neinchiriat).
Accesul pe teren se va face pe latura nordica din drumul de exploatare.
39
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 122 m fata de limita nordica a terenului inchiriat;
- 8 m fata de limita sudica a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita estica a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita vestica a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T12
- nord – teren proprietate privata Meja Constantin (restul de teren neinchiriat);
- sud – teren proprietate privata Meja Constantin (restul de teren neinchiriat);
- est – teren proprietate privata Rusu Ionel (restul de teren neinchiriat);
- vest – drum de exploatare.
Accesul pe teren se va face pe latura vestica din drumul de exploatare.
40
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 11 m fata de limita nordica a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita sudica a terenului inchiriat;
- 8 m fata de limita estica a terenului inchiriat;
- 122 m fata de limita vestica a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T13
- nord-est – teren proprietate privata Alupoaiei-Iancu Maricel (restul de teren
neinchiriat);
- nord-vest – drum de exploatare;
- sud-est – teren proprietate privata Alupoaiei-Iancu Maricel (restul de teren
neinchiriat);
41
- sud-vest – teren proprietate privata Alupoaiei-Iancu Maricel (restul de teren
neinchiriat).
Accesul pe teren se va face pe latura de nord-vest din drumul de exploatare.
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 16 m fata de limita de nord-est a terenului inchiriat;
- 122 m fata de limita de nord-vest a terenului inchiriat;
- 8 m fata de limita de sud-est a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita de sud-vest a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T14
- nord-vest – teren proprietate privata Dumitru Gh. Liviu (restul de teren
neinchiriat);
- nord-est – teren proprietate privata Dumitru Gh. Liviu (restul de teren
neinchiriat);
42
- sud-est – teren proprietate privata Dumitru Gh. Liviu (restul de teren
neinchiriat);
- sud-vest – drum de exploatare.
Accesul pe teren se va face pe latura de sud-vest din drumul de exploatare.
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 8 m fata de limita de nord-est a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita de nord-vest a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita de sud-est a terenului inchiriat;
- 123,35 m fata de limita de sud-vest a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T15
- nord-vest – teren proprietate privata Marin Aurel si Marin Elena (restul de
teren neinchiriat);
- nord-est – teren proprietate privata Marin Aurel si Marin Elena (restul de teren
neinchiriat);
43
- sud-est – teren proprietate privata Marin Aurel si Marin Elena (restul de teren
neinchiriat);
- vest – drum de exploatare.
Accesul pe teren se va face pe latura de sud-est din drumul de exploatare.
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 8 m fata de limita de nord-est a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita de nord-vest a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita de sud-est a terenului inchiriat;
- 155,33 m fata de limita de vest a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T17
- nord – teren proprietate privata Stoica Ilie (restul de teren neinchiriat);
- sud – drum de exploatare;
- est – teren proprietate privata Stoica Ilie (restul de teren neinchiriat);
- vest – teren proprietate privata Stoica Ilie (restul de teren neinchiriat).
44
Accesul pe teren se va face pe latura sudica din drumul de exploatare.
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 8 m fata de limita nordica a terenului inchiriat;
- 122 m fata de limita sudica a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita estica a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita vestica a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T18
- nord-est – drum de exploatare;
- nord-vest – teren proprietate privata Neamtu V. Georgeta (restul de teren
neinchiriat);
45
- sud-est – teren proprietate privata Neamtu V. Georgeta (restul de teren
neinchiriat);
- sud-vest – teren proprietate privata Neamtu V. Georgeta (restul de teren
neinchiriat).
Accesul pe teren se va face pe latura de nord-est din drumul de exploatare.
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 122 m fata de limita de nord-est a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita de nord-vest a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita de sud-est a terenului inchiriat;
- 8 m fata de limita de sud-vest a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T19
- nord – teren proprietate privata Alexandrescu Adriadna (restul de teren
neinchiriat);
46
- sud – teren proprietate privata Alexandrescu Adriadna (restul de teren
neinchiriat);
- est – teren proprietate privata Alexandrescu Adriadna (restul de teren
neinchiriat);
- vest – drum de exploatare.
Accesul pe teren se va face pe latura estica din drumul de exploatare.
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 11 m fata de limita nordica a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita sudica a terenului inchiriat;
- 8 m fata de limita estica a terenului inchiriat;
- 122 m fata de limita vestica a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T26
- nord-est – teren proprietate privata Manoliu Ionut Bogdan (restul de teren
neinchiriat);
47
- nord-vest – teren proprietate privata Manoliu Ionut Bogdan (restul de teren
neinchiriat);
- sud-est – teren proprietate privata Manoliu Ionut Bogdan (restul de teren
neinchiriat);
- sud-vest – drum de exploatare.
Accesul pe teren se va face pe latura de sud-vest din drumul de exploatare.
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 8 m fata de limita de nord-est a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita de nord-vest a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita de sud-est a terenului inchiriat;
- 139 m fata de limita de sud-vest a terenului inchiriat.
- amplasament turbina T27
- nord-est – drum de exploatare;
48
- nord-vest – teren proprietate privata Radu Iancu si Radu Ana (restul de teren
neinchiriat);
- sud-est – teren proprietate privata Radu Iancu si Radu Ana (restul de teren
neinchiriat);
- sud-vest – teren proprietate privata Radu Iancu si Radu Ana (restul de teren
neinchiriat).
Accesul pe teren se va face pe latura nord-estica din drumul de exploatare.
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 122 m fata de limita de nord-est a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita de nord-vest a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita de sud-est a terenului inchiriat;
- 8 m fata de limita de sud-vest a terenului inchiriat.
49
- amplasament turbina T28
- nord – teren proprietate privata Demetriade Mihai-Dumitru, Alexandra Elena si
Ana (restul de teren neinchiriat);
- sud – teren proprietate privata Demetriade Mihai-Dumitru, Alexandra Elena si
Ana (restul de teren neinchiriat);
- est – drum de exploatare;
- vest – teren proprietate privata Demetriade Mihai-Dumitru, Alexandra Elena si
Ana (restul de teren neinchiriat).
Accesul pe teren se va face pe latura estica din drumul de exploatare.
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 16 m fata de limita nordica a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita sudica a terenului inchiriat;
- 240 m fata de limita estica a terenului inchiriat;
- 8 m fata de limita vestica a terenului inchiriat.
50
- amplasament turbina T29
- nord – teren proprietate privata Demetriade Mihai-Dumitru, Alexandra Elena si
Ana (restul de teren neinchiriat);
- sud – teren proprietate privata Demetriade Mihai-Dumitru, Alexandra Elena si
Ana (restul de teren neinchiriat);
- est – drum de exploatare;
- vest – teren proprietate privata Demetriade Mihai-Dumitru, Alexandra Elena si
Ana (restul de teren neinchiriat).
Accesul pe teren se va face pe latura estica din drumul de exploatare.
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 16 m fata de limita nordica a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita sudica a terenului inchiriat;
- 230 m fata de limita estica a terenului inchiriat;
- 8 m fata de limita vestica a terenului inchiriat.
51
- amplasament turbina T30
- nord – teren proprietate privata Mrejeru George si Florica (restul de teren
neinchiriat);
- sud – drum de exploatare;
- est – teren proprietate privata Mrejeru George si Florica (restul de teren
neinchiriat);
- vest – teren proprietate privata Mrejeru George si Florica (restul de teren
neinchiriat).
Accesul pe teren se va face pe latura sudica din drumul de exploatare.
Stalpul turbinei va respecta urmatoarele retrageri:
- 8 m fata de limita nordica a terenului inchiriat;
- 123,30 m fata de limita sudica a terenului inchiriat;
- 11 m fata de limita estica a terenului inchiriat;
- 16 m fata de limita vestica a terenului inchiriat.
52
Coordonatele Stereo ’70 ale perimetrului Parcului eolian sunt redate in tabelul de
mai jos
Nr. crt.
N
E
1. 482234.709 684454.540 2. 483218.956 685527.197 3. 482380.380 686852.952 4. 482483.594 687512.483 5. 481492.749 688023.952 6. 481158.474 687410.378 7. 479716.599 686769.797 8. 478949.673 686123.187 9. 478933.204 685826.908 10 479639.080 685461.790 11. 480012.700 685420.410 12. 480745.340 685372.230 13. 481143.580 684678.680 Coordonatele Stereo ’70 ale turbinelor eoliene sunt redate in tabelul de mai jos
Nr. crt.
Numar turbina N
E
1. T2 482257.413 684289.427 2. T3 481403.998 684937.393 3. T4 481767.206 685385.400 4. T6 481265.704 686223.628 5. T11 480593.817 686184.207 6. T12 481182.854 686874.506 7. T13 482230.886 686857.514 8. T14 482357.536 687422.770 9. T15 480907.557 685487.617 10 T17 479835.049 686715.303 11. T18 483090.023 685471.278 12. T19 481483.519 687520.768 13. T26 480153.433 685521.812 14. T27 482301.953 685072.878 15. T28 479629.927 685839.633 16. T29 478990.498 685891.932 17. T30 479100.064 686416.098
1.4.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind
planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului
Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea proiectului este de
teren arabil, si apartine domeniului public de interes local si proprietate privata a unor
persoane fizice, conform Certificatului de Urbanism nr. 90 din 26.04.2010.
Folosinţa actuală a terenului este conform regimului economic teren arabil şi
drumuri de exploatare existente.
Suprafaţa totală a terenului pe care se va realize Parcul eolian este de 90000 mp.
53
1.4.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la
infrastructura existenta
Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atat drumuri de exploatare
agricola existente care vor fi reabilitate astfel incat sa suporte sarcini mari de transport,
cât şi drumuri noi care in perioada de constructie vor fi utilizate pentru transportul
echipamentelor si materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei electrice eoliene
la operatiuni de intretinere, reparatii şi acces la turbinele electrice.
Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea,
compactarea şi pietruirea lor. Drumurile de acces propuse vor fi construite tinand cont de
topografia zonei, structura solurilor, investigatiile geotehnice. O parte din aceste drumuri,
sunt deja pietruite, ele deservind fermele agricole din zonă.
Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor si pentru a suporta sarcini mari de
transport, drumurile de acces trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- latimea maxima de 5 m a benzii de rulare in linie dreapta;
- inclinare longitudinala maxim 7-8º;
- inclinarea laterala maxim 2 º;
- masa maxima suportata de 15 t/osie;
- presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kN/mp;
- raza de curbura 25 m;
- compozitia constructiva a drumului de acces trebuie sa permita o drenare
eficienta a apelor pluviale catre rigole;
- sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie să asigure drenajul
apelor către zonele libere.
Suprafata totala a drumurilor de acces noi si modernizate este de 14300 mp.
Energia produsă de cele 17 centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul energetic
naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni aparţinând Transelectrica SA (staţia de
110 kV Tecuci).
54
În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei
electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel soluţia
de racordare are în vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de
medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul eolian fiind
introdusă în sistemul energetic naţional.
Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul
ridicător de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un
conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport, cabluri
electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi postate pe cât
posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la
minimum dimensiunile reţelei.
Staţia electrică – staţia de transformare 110 kV subdivizată în aria de competenţă
a constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de tensiune
medie în înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip
industrial, pentru găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV, provenite
de la turbinele eoliene, cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă
sensibilitate împotriva scurtcircuitului şi legăturii cu solul şi un tablou în aer liber constituit
din aparaturi, (secţionatori, întrerupători). Punctele de transformare se vor racorda la
staţia de transformare Tecuci printr-o legatura LEA pe o distanţa de cca. 7 km.
Reteaua care face legatura intre turbinele eoliene va fi formata din linii electrice in
cablu de 20 kV (medie tensiune). Cablurile de 20 kV se pozeaza in santuri intre doua
straturi de nisip cu grosimea de cca. 10 cm fiecare, peste care se pun placi avertizoare si
pamant rezultat din sapatura (se admite acoperirea cablurilor din sant cu pamant
prelucrat (astfel incat granulatia sa nu depaseasca 30 mm, fara pietre, bolovani sau alte
corpuri straine) si compactat pana se obtine o grosime de 10 – 15 cm si o suprafata
neteda si fara fisuri; stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi, de asemenea, bine
compactat).
55
Pozarea cablurilor in “straturi”, se va realiza in straturi orizontale si nu suprapuse
atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile
la cablurile inferioare. Pozarea cablurilor de 20 kV in pamant, se va face in profil de tip
1M (un singur fascicol cu trei cabluri pozate in trefla in sant) sau in profil 2M acolo unde
sunt 2 fascicole in paralel. Distanta intre fascicole va fi de minim 10 cm.
La subtraversarea drumurilor de exploatare pentru pozarea cablurilor se va
executa profil de tip «t» sau «2t» pentru unu sau doua fascicole.
Pozarea cablurilor de medie tensiune se va realiza conform specificatiilor din NTE
007/08/00, ”Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice”.
La executarea profilelor se vor respecta straturile de nisip prevazute in normativ,
iar razele de curbura ale cablurilor vor fi respectate fie conform prescriptiilor fabricantului
de cablu, fie conform NTE 007/08/00.
Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită realizarea unei surse apa.
Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durata
amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă
îmbuteliată).
Pe amplasamentul analizat singura sursă de apa uzata o va constitui apă uzată
menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.
Managementul apelor uzate menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al
personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării
parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice de productie
Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant.
Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic,
deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de putere, cost si viteza de
56
rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu doua
pale.
→ Stocare acumulatori Energie Energie Energie
cinetica → mecanica → electrica → Retele de deistributie vant rotor generator
→ Sarcini izolate
Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aerogeneratorul
utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului sau: aceasta este
transformata in energie mecanica, care la randul ei este transformata in energie electrica
de catre generatorul cuplat mecanic la turbine eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate
face fie direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se
poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe
posibilitati de a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este
distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.
Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un
randament de ordinul a 89 - 90 %.
Schema principiala de obtinere a energie electrice este prezentata in schema ce
urmeaza.
57
Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale
eventualelor sisteme de conversie. Turbinele in functie de pozitionarea axului sunt de mai
multe tipuri, cel utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal, se va descrie numai
aceasta solutie.
58
Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil
aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de putere,
cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de
rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece
randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai
putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.
Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele
sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vantului.
Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si
da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile de
manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.
Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de
directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe
directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.
59
Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte
In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat
interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala. Pe scurt procesul de
productie consta in generarea de energie electrica prin miscarea aerului ce antreneaza
rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare un generator electric asincron
60
Specificatii tehnice ale componentelor
Rotor Diametru 90 m Suprafata acoperita 6362 mp Viteza de rotatie statica 14,9 rpm Viteza operationala a rotorului, interval rotor 9,0-14,9 rpm Directia de rotatie sensul acelor de ceasornic Orientare contra vantului Inclinatie 6˚ Panta elicei 2˚ Frane aerodinamice Full feathering
Brat de elice Principiu paleta carcasa legate de grinda
de sustinere Material fibra de sticla Fibreglass armata
cu rasina epoxidica si fibra de carbon
Conectarea paletelor insertii de otel Paleta RIS P + FFA-W3
61
Lungime 44 m Baza palei 3,512 m Varful palei 0,391 m Rasucire (baza palei/varful palei) 17,5˚
Turn-tubular conic Material S355 Tratarea suprafetei vopsire Diametrul in varf 2,30 m Diametrul in baza 4,15 m Inaltime 105 m
Unitate de control Voltaj 690 V, 480 V Frecventa 50 Hz Necesar de putere pentru lumini 230 V AC/ 110 V Ac
Transformator Putere estimata 2100 kVA Inalta tensiune 6-33 kV
Activitati regulate de intretinere si operare
Activitatea de operare si intretinere se face urmand un program impus de
producatorul turbinei, referitor la frecventa verificarilor. Principalele activitati care sunt
implicate obligatoriu sunt: inspectia mecanica, gresarea partilor mecanice, curatarea
generala, teste electrice. Reviziile periodice se fac la o perioada de timp stabilita de
producator – 1 an, conform fisei tehnice. Alte activitati de monitorizare se fac mai des dar
se limiteaza la simpla vizitare. Acesti angajati sunt din zona si sunt angajati ai firmei care
detine contractul de construire si intretinere.
Activitatile generale de intretinere includ in general urmatoarele sarcini: fiecare
niplu de uns trebuie verificat pentru a se evita scurgeri de unsoare/grasime.
Niplurile avariate vor fi inlocuite. Procesul de verificare trebuie executat cu foarte
mare grija si se realizeaza intr-o ordine fireasca, de exemplu verificarea partii frontale a
nacelei si lucrand inspre partea din spate, apoi baza unde nacela este conectata si apoi
mergand in sus la turn.
Fiecare parte mecanica mobila a turbinei va fi unsa cu vaselina sau ulei. Toate
imbinarile, rulmentii si componentele similare trebuie umplute cu un strat nou de ulei sau
62
vaselina care este pompata in rulmenti. Toate cantitatile trebuie sa fie pre-stabilite, pentru
ca procesul sa fie eficient.
Un loc important in activitatea de intretinere il are activitatea de golire a uleiului.
Golirea uleiului se va efectua numai de catre specialisti competenti, autorizati in domeniu.
In general, procedura de golire a uleiului este urmatoarea:
- oprirea turbinei eoliene;
- asigurarea tuturor masinilor si utilajelor necesare;
- racordarea tevii de aspiratie la vana de golire ulei;
- transferul uleiului uzat in rezervoare de recuperare care se gasesc in camioane
special echipate;
- in timpul executarii operatiei de golire se schimba elementele filtrante.
Uleiul uzat aspirat este inlocuit cu uleiul proaspat pompat din partea de jos spre
partea de sus. Toate elementele de curatare – lavete, filtre uzate se colecteaza.
Reviziile, inlocuirea uleiului la transformator si la cutia de racire se executa la un
interval stabilit de producator, in general la un interval de 2 ani. Schimbul de ulei, este
depozitat in bidoane inchise si transportat pentru tratare la o unitate specializata.
Intreaga turbina eoliana trebuie sa fie curata pe durata executarii lucrarilor de
intretinere regulate. Fiecare scurgere de grasime trebuie sa fie curatata. Imediat dupa
lucrarile de ungere, cele mai apropiate sectiuni trebuie sa fie curatite si sa fie indepartate
petele de grasime sau de ulei. In acest mod, se respecta un nivel ridicat al sigurantei
muncii ca si cel al protejarii mediului ambiant.
Procedurile de verificare electrica vor fi inregistrate iar datele obtinute in timpul
acestor proceduri vor fi stocate, la fel si rezultatele in urma verificarilor mecanice.
In final, se va testa performanta turbinei, acoperind toate componentele principale,
de la pale, la suruburi si pana la fundatia turnului.
63
2.2. Activitati de dezafectare
2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate
Avand in vedere faptul ca obiectivul va fi amplasat pe un teren care in acest
moment are statutul de teren agricol, nu vor avea loc nici un fel de activitati de
dezafectare.
Investiţia analizată se doreşte a fi durabilă - aproximativ 20 ani, fiind proiectată
pentru o perioadă de funcţionare cât mai lungă, însă, în momentul în care investiţia nu va
mai satisface necesităţile beneficiarului şi se va dori schimbarea destinaţiei de bază a
terenului se vor efectua lucrări de dezafectare şi demolare în sensul invers de punere în
operă a acestora, pentru care se va respecta legislaţia de protecţia mediului în vigoare la
momentul dezafectării.
O mare parte din materialele rezultate din dezafectarea turbinelor pot fi reutilizate.
Otelul, fonta, cuprul, aluminiul, plumbul, pot fi reciclate.
2.2.2. Substante continute / stocate (incluiv azbest si PCB)
Nu este cazul.
2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta
Nu este cazul.
2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie
Nu este cazul.
3. Deseuri
3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea
deseurilor
Potentialele procese de poluare in ceea ce priveste generarea deseurilor, datorate
obiectivului sunt urmatoarele:
- procesul de amenajare a zonei obiectivului;
- procesul de montaj;
- procesul de functionare.
64
Managementul deseurilor
Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate din activitatea analizata pe
perioada de constructie
- deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 1,0 tone;
- deşeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 –
ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje
amestecate.) – 1,0 tone;
- deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 1,0 tone;
- pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 23800 mc.
Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate din activitatea analizata pe
perioada de constructie
- ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă
uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi
va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului
eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este
estimată la aproximativ 360 l/turbina si 6120 l/schimb parc eolian.
Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri
uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din
capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere,
cod 13 02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.
- ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri
uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două
ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul
parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri
hidraulice este estimată la aproximativ 45 l/turbina si 1350 l/schimb parc eolian.
Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri
uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din
capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere,
cod 13 01 10* - uleiuri minerale hidraulice neclorinate.
65
Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi
electronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de
echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente
electrice şi electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de
echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora.
Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a acestora se va face
în spaţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.
Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 –
deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente electrice şi
electronice, codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16
02 09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri,
societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita impactul acestora asupra
mediului.
Tabelul nr. 5 – Managementul deseurilor
V-valorificata; E-eliminare R-ramas in stoc
Managementul deseurilor
kg/an
Denumirea deseului *)
Cantitate generata
an
Stare S, L,
Semisol SS
Codul deseului conform
HG nr.856/2002
Codul privind
principala proprietate periculoasa
**)
Colectare
V
E
R
constructie Municipale 1,0 t SL 20 03 01 - europubele - D1 -
S 15 01 01 S 15 01 02 S 15 01 03
Ambalaje 1,0 t
S 15 01 06
- spatii special amenajate
R5 - -
S 17 04 05 Desuri metalice
1,0 t S 17 04 07
- spatii special
amenajate
R4 - -
Pamant excavat
23800 mc
S 17 05 04 - - Reintroducere in lucrarile de sistematizare
a terenului
- -
Ulei uzat hidraulic
765 l L 13 01 10* - recipiente metalice
- D10 -
Ulei uzat transmisie
6120 l L 13 02 05* - recipiente metalice
- D10 -
Deseuri electrice si electronice
- S 16 02 14 - spatii special
amenajate
D9 - -
66
Prognozarea impactului
Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe
platforme betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze
desfăşurarea activităţilor pe amplasament.
Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia
specifică în vigoare, astfel:
- pe platforme betonate şi acoperite/descoperite;
- spaţii special amenajate;
- în containere transportabile, butoaie metalice;
- în spaţii închise şi acoperite.
Măsuri de diminuare a impactului
Societatea va deţine un plan de gestionare a deşeurilor, generate pe
amplasament, în care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului,
cantitatea produsă, cantitatea valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la
sfârşitul anului. Poluarea, datorată generării deşeurilor, se consideră că se va situa în
domeniul nesemnificativ.
În perioada de construcţie cât şi în cea de funcţionare societatea va lua toate
măsurile necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor sa se realizeze
controlat, fără a duce la poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează
un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin
eliminarea acestor deşeuri de către firmele specializate.
În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice
şi electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005
privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va
realiza într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.
67
Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va
realiza cu o firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a
uleiurilor uzate generate de pe amplasament.
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor
mediului si masuri de reducere a acestora
Terenul destinat construcţiei parcului eolian se află în extravilanul Municipiului
Tecuci, judetul Galati conform Certificatului de Urbanism, nr. 90 din 26.04.2010.
Suprafaţa de teren de cca. 90000 mp aferentă proiectului este proprietate privată
a diferitelor persoana fizice, si aflata in folosinta SC KELAVENT ALFA SRL.
Pe perioada amenajării terenului şi construcţiei parcului eolian sunt generate
emisii de pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transportă materiale şi din
construcţia propriu-zisă a obiectivului.
În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului
constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea
pulberilor sedimentabile de pe sol să fie limitată.
Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul
execuţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive.
Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă
respectarea normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte
şi va asigura respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului
pentru tot personalul de execuţie.
Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi
antrenate cu apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii
în ape. Pot fi de asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să
fie spălate de apele pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a
materialelor şi a substanţelor periculoase, care să asigure protecţia şi managementul
eficient al acestora.
68
Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanta de 5600 m
de frontiera nu are impact transfrontalier deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi
propuse din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea
impactului asupra mediului în context transfrontalier.
4.1. Apa
4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Pe suprafata de teren pe care se va amplasa Parcul eolian nu se intalesc ape de
suprafata – rauri, balti, etc. Cel mai apropiat curs de apa este raul Siret, situat la
cca. 3 km fata de amplasament.
4.1.2. Alimentarea cu apa
Proiectul propus nu necesita realizarea unei surse de apa, si in consecinta nu este
nevoie sa fie alimentata cu apa. Pe timpul organizarii de santier se va pune la dispozitia
personalului implicat in derularea lucrarilor apa din comert.
4.1.3. Managementul apelor uzate
In timpul organizarii de santier singura sursă de ape uzate o va constitui apa uzată
menajera rezultata de la personalul implicat in realizarea lucrarilor.
Managementul apelor uzate menajere va fi asigurat prin amplasarea în zona
şantierului a unor toalete ecologice.
Functionarea Parcului eolian nu va genera ape uzate.
4.1.4. Prognozarea impactului
In timpul lucrarilor de constructii
Principalele surse de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:
- tehnologiile de execuţie propriu-zise;
- utilajele terasiere şi cele de transport;
- activitatea umană.
Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene
constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane.
Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi
69
depozitarea unor cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică.
Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care
antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi
pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului
rezultat din săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim.
Utilajele terasiere şi de transport
Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot
provoca în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor.
Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze
calitatea apei prin:
- spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;
- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;
- remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările
de excavaţii;
- stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.
Activitatea umană
Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu
impact asupra apelor, deoarece:
- produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi
antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;
- evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele
să afecteze calitatea apelor, dacă toaletele sunt improvizate.
Surse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatare
Principala sursa de poluare în faza de exploatare poate fi reprezentata de
depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea
parcului eolian.
70
În perioada de funcţionare a parcului, nu este sesizabil niciun impact negativ al
acţiunii turbinelor asupra factorului de mediu apă, având în vedere că nu există reţea de
canalizare, nu există ape menajere sau tehnologice, iar apele pluviale se scurg în mod
normal, gravitaţional şi prin infiltraţie.
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului
Impactul prognozat asupra componentei de mediu – apa – poate fi redus, dacă în
timpul activităţilor se respectă următoarele norme de ordin general:
- atacarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje, materiale şi
forţă de muncă;
- finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu
respectarea timpilor tehnologici necesari;
- realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din
precipitaţii;
- întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese,
de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri special amenajate;
- pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea
limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare
orăşeneşti şi în staţiile de epurare;
- condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru
managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;
- manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se
va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
- utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.
71
4.2. Aerul
4.2.1. Date generale
Teritoriul judeţul Galaţi se afla sub influenţa maselor de aer continental estice şi
mai puţin sudice, lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de
paravanul Munţilor Carpaţi. Regimul climatic pe teritoriul judeţului Galaţi este temperat-
continental, cu caracter de ariditate. Se înregistrează unele diferenţe între unităţile
componente, în funcţie de relief şi de orientarea reţelei hidrografice.
Temperaturi
Această zonă este delimitată de izoterma anuală de 10°C, care intersecteaza
teritoriul judeţului la Sud de Umbrăreşti, trecând către Sud-Est pe la Nord de confluenţa
Siret-Bârlad, pe la Sud de Slobozia Conachi apoi spre Nord-Est pe la Vest de Vânători,
Tuluceşti, Frumuşiţa şi Folteşti, atingând Prutul aproximativ în dreptul localităţii Vlădeşti.
În judeţ există 3 staţii meteorologice (Galaţi, Tecuci, Bereşti), care aparţin
Centrului Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi, şi câteva posturi pluviometrice.
Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la
Galaţi de 10°C şi la Tecuci de 9,8°C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între
21°C la Tecuci si 21,3°C la Galaţi.
Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -4°C.
Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7°C. În timpul anului sunt cca. 210 zile
cu temperaturi de peste 10°C.
Radiaţia solară variază între 118 şi 123 kcal/cm2/an, iar durata medie de strălucire
a soarelui este de 2235,7 h/an, valoare ridicată, asemănătoare staţiilor Medgidia şi
Sf. Gheorghe Deltă (cu 2311,8 h/an, respectiv 2370,3 h/an), distribuite astfel: în
semestrul cald se înregistrează 1579 h iar în semestrul rece 656,7 h.
Parametrii temperaturii solului urmăresc îndeaproape, dar cu o anumită inerţie,
ciclul anual al radiaţiei solare, având în vedere că pe parcursul anului se înregistrează un
maxim, în general în iulie şi un minim, preponderent în ianuarie. Temperatura medie
72
anuală reprezintă cel mai sintetic parametru al temperaturii solului, care pune în evidenţă,
mai ales, rolul acestuia de sursă de căldură. Faţă de temperatura medie anuală a aerului,
aceasta este superioară cu 2-3°C. La staţia Galaţi se înregistrează valori între 11 şi
12°C, valorile absolute fiind de 65,5°C respectiv -30,1°C. Durata medie a intervalului
anual fără îngheţ la sol este un parametru important, atât din punct de vedere teoretic (ca
indicator al potenţialului termic al diferitelor zone), cât şi din punct de vedere practic,
diferite ramuri economice, în primul rând agricultura, fiind influenţate de durata acestui
interval. La Galaţi această perioadă este cuprinsa între 170-180 zile pe an.
Temperatura medie multianuală a aerului variază între 9,1°C în Nord şi 10,5°C în
Sud (Drăguşeni 9,3°C, Bereşti 9,6°C, Tecuci 9,9°C, Galaţi 10,5°C).
Datorită interacţiunii dintre procesele advective şi cele de circulaţie locală generate
de bilanţul caloric al suprafeţei active, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -
3°C la Tecuci şi -2,6°C la Bereşti, iar în luna iulie media multianuală se încadrează între
21,2°C la Bereşti şi 22,5°C la Galaţi. Temperatura maximă absolută înregistrată a depăşit
40°C pe 11.VIII.1951 (40,6°C la Târgu Bujor-Moscu) şi pe 5.VII.2000 (40,2°C la Galaţi),
iar temperatura minimă absolută a fost de -32°C (la Drăguşeni, pe 11.II.1929). Valoarea
cea mai mare a amplitudinii termice absolute s-a înregistrat la Drăguşeni (70,5°C).
Temperaturile medii lunare şi pe anotimpuri înregistrează aceleaşi valori uşor
diferite între partea de Sud şi cea nordică. Cea mai rece lună a anului este ianuarie
(-2,2°C la Galaţi, -3,6°C la Tecuci), urmată de februarie (-0,4°C la Galaţi, -1,1°C la
Tecuci).
Temperaturile medii lunare ale primăverii au treceri aproape brusce: de la 4,1°C,
media lunii martie la Galaţi, la 10,9°C în aprilie şi 16,7°C în mai, iar la Tecuci de la 3,6°C
la 9,9°C şi la 15,9°C. Aproape acelaşi ritm înregistrează şi temperaturile medii ale lunilor
de toamnă: de la 17,1°C în septembrie la 11,2 în octombrie şi 5,2°C în noiembrie la
Galaţi, respectiv 16,7, 10,5 şi 4,4°C la Tecuci.
Temperatura medie anuală este de cca 11°C (12,6°C s-au înregistrat pe Dealu l
73
Ijdileni în intervalul nov 2008 – nov 2009). Iernile sunt reci, înăsprite adeseori de crivăţ,
iar verile sunt calde şi secetoase.
Precipitaţii
Precipitaţiile atmosferice însumează pe teritoriul judeţului Galaţi valori dintre cele
mai reduse din ţară. Acest fapt este nu numai rezultatul influenţelor estice, continentale,
dar şi o consecinţă a foenizării maselor de aer care circulă dinspre Vest şi Nord-Vest.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii atmosferice se apropie sau depăşeşte
500 mm în Colinele Covurluiului şi Tutovei (564 mm la Băleni, 530,8 mm la Drăguşeni,
504 mm la Bălăbăneşti, 495,4 mm la Nicoreşti), scăzând în Câmpia Înaltă a Covurluiului
la 394,4 mm la Pechea şi 368 mm la Schela, în Sudul judeţului. Precipitaţiile sunt
variabile şi se produc la intervale mari. Circa jumătate din totalul precipitaţiilor (53 %) cad
în intervalul cald al anului.
Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 480 mm, regimul ploilor fiind însă
neuniform repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici
cantităţi căzând iarna în lunile ianuarie şi februarie.
Fenomenele de uscăciune şi secetă sunt posibile în orice perioadă din an; din
totalul cazurilor de secetă înregistrate, cele „extreme” deţin 3,2 % la Tecuci şi 1,7 % la
Galaţi, iar cele „grave” deţin 29,1% la Tecuci şi 1,7% la Galaţi. Cea mai ridicată valoare a
cantităţii maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore (205,2 mm) s-a înregistrat la Oancea,
pe 4.VII.1987.
Nebulozitatea
Valorile de nebulozitate medie anuală variază între 5 şi 5,25 zecimi, fiind relativ
ridicată, dar apropiată valorilor care se înregistrează în general în Moldova (în
comparaţie cu Câmpia de Vest sau Depresiunea Transilvaniei unde se înregistrează şi
6 zecimi). Numărul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitate medie 0-3,5 zecimi) este de
127,4 la Galaţi (maximele fiind în lunile august – 18,5; septembrie – 17,2; iulie – 16,6) şi
126,9 la Tecuci.
74
Presiunea atmosferică şi Umiditatea relativă a aerului
Influenţa presiunii aerului asupra celorlalţi parametri climatici este importantă prin
rolul pe care aceasta îl are în deplasarea maselor de aer la nivel local şi regional. În zona
de amplasare a parcului presiunea atmosferică medie anuală (1961-2000) are valori
cuprinse între 980 şi 1000 hPa, caracteristice suprafeţelor de tranziţie între zona de deal
şi cea de câmpie. Media multianuală la Galaţi este de 1008,2 hPa. Starea higrometrică a
aerului este exprimată de variaţia anuală, lunară şi diurnă a umezelii relative a aerului.
Anual, valoarea medie înregistrată în zona de interes este de 76-78%. În timpul
primăverii (luna aprilie) aceasta are valori medii de 74-77 %, iar în sezonul rece de 84-
88 %.
Regimul eolian
În cursul anului, la Galaţi şi Tecuci cea mai mare frecvenţă o au vânturile din
direcţia Nord (23,8%, respectiv 26,6%), iar la Bereşti din direcţia NV (22 %), cele mai
reduse frecvenţe avându-le cele din direcţiile Est (2,1% la Bereşti, 2,2% la Tecuci) şi Vest
(5,5% la Galaţi).
Cele mai ridicate viteze medii le au vânturile din direcţiile Nord (4,7 m/s la Bereşti
şi 5,6 m/s la Galaţi) şi NV (5,1 m/s la Tecuci). Valoarea medie a calmului atmosferic
variază între 10 % la Galaţi şi 29,4 % la Bereşti. Iarna este specific Crivăţul, iar în unele
veri Suhoveiul. În medie, în zonă se înregistrează anual între 25 şi 50 de zile cu vânt tare
(1961-2000), respectiv zile în care viteza vântului a depăşit 16 m/s. Pe suprafaţa viitorului
amplasament al Parcului eolian, valoarea extrapolată a vitezei vântului variază între 6,8
şi 7,8 m/s.
Fenomene atmosferice periculoase
Frecvenţa zilelor cu oraje (electrometeori ce constau în manifestări vizibile şi/sau
sonore ale electricităţii atmosferice) este medie – cca 30-35 de zile. Furtunile cu grindină
sunt mai frecvente în lunile iunie-iulie.
75
Bruma se formează în medie în cca. 50 de zile pe an, iar vulnerabilitatea la polei,
viscol şi îngheţ este ridicată.
Poluarea aerului
Poluarea atmosferică se produce în zona Galaţi constând în aportul în aer a
substanţelor precum CO, SO2, NO, NO2, F2Ca, H2S, NH2, Cl, pulberi, funingine, fum,
cenuşi, vapori, iar la Tecuci cu diferite pulberi.
Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Climatul
comunei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi uscate şi
ierni reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 26°C.
4.2.2. Surse si poluanti generate
� perioada de constructie/amenajare
Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice proiectului studiat sunt surse
la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si prelucrarea
solului) si mobile (utilaje si autocamioane – emisii de poluanti). Toate aceste categorii de
surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafata.
O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in surse
de emisie a prafului.
Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor
balastoase si a cimentului/astfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii
suprafetei terasamentului.
Acestea sunt:
- sapaturi, incluzand:
- excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;
- incarcarea pamantului in basculante.
- umpluturi, care includ procese ca:
- descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante;
- imprastierea materialului;
76
- compactarea materialului;
-infrastructura - lucrari suplimentare.
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,
depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.
O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen
care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei, pentru un
anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului.
Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a
lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se
efectueaza lucrarile:
- buldozere;
- sisteme de transport.
Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de
esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific arderii
interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm),
metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd,
Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor
desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele elemente:
- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;
- cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe categorii de
lucrari;
- intensitatea lucrarilor;
- numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;
- durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;
- tehnologia de fabricatie a motorului;
- puterea motorului;
77
- consumul de carburant pe unitatea de putere;
- capacitatea utilajului;
- varsta motorului/ utilajului.
Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in marea
lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.
Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regasesc in atmosfera ca particule in
suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.
Emisiile corespunzatoare traficului auto la V=50 km/h Tip carburant NOx CO VOC CH4 Pulberi N2O NH3 Pb SO2 Benzina 11,22 137,65 11,62 0,37 0 0,029 0,012 0,154 0,409 Motorina 23,33 27,07 8,35 0,25 2,304 0,043 0,004 0 3,053 Total 34,55 164,72 19,97 0,62 2,304 0,072 0,016 0,154 3,462
� perioada de exploatare
În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare
a atmosferei.
Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în
perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer
datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale
calităţii aerului.
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului
În perioada executării lucrărilor de construcţie a parcului eolian impactul asupra
factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca
urmare a intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a
tranzitului de materii prime şi materiale.
Având în vedere următoarele aspecte:
- zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;
- natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.
Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local
manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul
78
va fi redus.
În perioada funcţionării obiectivului şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea
potenţiale emisii semnificative de poluanţi ai aerului.
4.2.4. Masuri de diminuare a impactului
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în
perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare,
nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a
aerului impurificat/gazelor reziduale.
Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată
durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară.
- utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte
nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi
puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
- alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de
alimentare carburanţi;
- procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt
puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea
utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;
- drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă
pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.
4.3. Solul si subsolul
4.3.1. Date generale
Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu
influenţă şi asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el
constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă
parte, un mijloc de răspuns dinamic la procesul de acumulare.
79
Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă
asupra celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie – apă – animale – oameni. În funcţie
de natura şi intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor,
amploarea modificărilor este diferită.
4.3.2. Surse de poluare a solului si subsolului
Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de
amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele
activităţi:
- decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;
- scurgeri accidentale de produse petroliere;
- transport utilizând utilaje de mare tonaj.
Odată cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o
cantitate de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrată acestui circuit, pe
masură ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea teritoriului, inclusiv a
învelişului de sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de menţionat este faptul că
aceste modificări ale solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea iniţială după
expirarea duratei de executie.
Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale
profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa,
proiectantul prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi
subsolului:
- utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea
condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale
utilajelor tehnologice;
- utilizarea unor tehnologii avansate de construire;
- refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie
şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea
80
vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;
Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul
îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum
şi refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în
construcţie, dar şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată
durata de funcţionare.
Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate
refacerii căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi
liniilor electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a
amplasamentului prevăzute în proiect.
Un factor ce influenţează mediul îl constituie eroziunea provocată de vânt care
însoţeşte în mod inerent lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei,
pentru un anumit interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii
vântului. Praful generat de manevrarea materialelor de construcţii şi de eroziunea
vântului este, în principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).
Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ,
pregnant se manifestă asupra vegetaţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând
închiderea partială sau totală a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi
biochimice ale plantelor. Impactul activităţii de construcţie a obiectivului asupra solului şi
subsolului va avea o perioadă limitată în timp.
4.3.3. Prognozarea impactului
Amenajarea/construcţia şi funcţionarea parcului eolian, se va desfăşura în condiţii
de siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele
de proiectare şi construcţie.
Realizarea investiţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece:
- deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;
81
- s-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de
construcţie/montaj;
- apele uzate sunt evacuate corespunzător.
4.3.4. Masuri de diminuare a impactului
În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de
poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea
mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.
În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:
- obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier
corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;
- prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de
lucru;
- în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,
care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele
pierderi,
- pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi
stratul freatic;
- evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente,
din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea
de materiale etc.;
- colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea
tuturor deşeurilor rezultate.
4.4. Biodiversitate
Amplasamentul obiectivului propus este situat în afara perimetrului sit-ului de
Importanţa Avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior cu importanţa speciala
din punct de vedere a speciilor de pasari ce cuibaresc si se afla in pasaj in arealul ariei
naturale protejate.
82
Situl de importanţa avifaunistica Lunca Siretului Inferior ROSPA0071, se întinde si
in zona administrativa a comunei Furceni si Movileni urmarind albia majora a raului Siret
fiind situata la aproximativ 2,2 km de amplasamentul proiectului.
LOCALIZAREA SITULUI
Coordonatele sitului
Latitudine Longitudine
N 45° 52' 42'' E 27° 16' 58''
2.2. Suprafata totala a ariei naturale
38 496.0 hectare
2.5 Regiunile administrative
NUTS % Numele judetului
RO021 4.5 % Braila
RO024 66.4 % Galati
RO026 29.1 % Vrancea
83
Descrierea ariei natural protejate
Cod % CLC Clase de habitate
N04 2 331 Plaje de nisip
N06 3 511, 512 Rauri, lacuri
N06 12 511, 512 Rauri, lacuri
N07 5 411, 412 Mlastini, turbarii
N09 4 321 Pajisti naturale, stepe
N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 8 231 Pasuni
N16 21 311 Paduri de foioase
N26 8 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)
Cod Specie Populatie: Rezidenta
Cuibarit Iernat Pasaj Sit
Pop. Conserv. Izolare Glob
A229 Alcedo atthis 15-25 p D B C C A029 Ardea purpurea 5-12 p D B C C A024 Ardeola ralloides 5-10 p D B C C
A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i C B C C A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i C B C C
A031 Ciconia ciconia 300-500 i C B C C
A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B C B A038 Cygnus cygnus 4-10 i D B C C
A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C C A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C C
A189 Gelochelidon nilotica 5-10 i B B C B A135 Glareola pratincola 10-14 i C B C C A022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C C
A338 Lanius collurio 15-25 p D B C C A339 Lanius minor 20-35 p C B C C A177 Larus minutus 20-35 i D B C C
A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p C B C C A019 Pelecanus onocrotalus 60-75 i C B C C
A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C C
A132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i C B C C A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D B C C
LEGENDA Abrevieri Statut, Cuibaritor: “F” - frecvent “E” - eratic “R” - rar “RC” - relativ comun “P” - pasaj “C” - cuibaritor “A” - abundent
84
“OI“- oaspete de iarna “OC” - ocazional cuibaritor “i” - indivizi “p” – perechi. POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: “A”- 100 ³ p > 15% “B”- 15 ³ p > 2% “C”- 2 ³ p > 0% “D”- populatie nesemnificativa CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective “A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I), “B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii “C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire normala a speciei: “A”- populatie (aproape) izolata; “B”- populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie; “C”- populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.
GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. “A”- valoare excelenta; “B”- valoare buna; “C”- valoare considerabila.
Alte specii importante de flora si fauna
Nume specie Populatie Motivatie
Vertigo angustior C C Vertigo moulinsiana C C
Descriere:
Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Braila, Vrancea. Arii
naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior:
Balta Potcoava şi Balta Talabasca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs parasit al
Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii
Siretului inferior, datorita suprafetei si adancimii mai mare si datorita legaturii stranse cu
85
stratul de apa freatica. Între balta Potcoava si raul Siret se afla paduri de lunca. Flora de
lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din
genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Balta Talabasca este o zona
de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei
numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta,
Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia),
anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina,
Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus
himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus,
Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias
hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
Alte caracteristici ale sitului:
Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întalnesc paduri de
lunca. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale
specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona
aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola
ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis
falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula,
Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra),
charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus,
Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide
(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica),
sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
Lista habitatelor prezente in Situl Lunca Siretului Inferior
Nr crt
Codul sitului
Denumirea sitului
1 3160 Lacuri distrofice si iazuri
2 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin
86
3 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea
4 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
5 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
6 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor rauri (Ulmenion minoris)
7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
8 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
Biotopuri principale intalnite in zona ariei naturale protejate sunt reprezentate de:
� terenuri arabile neirigate (34,2%);
� paşuni (7,6%);
� paduri de foioase (21,3%);
� zone cu vegetaţie ierboasa naturala (3,9%);
� zone de tranziţie paduri - tufarişuri (7,7%);
� mlaştini (4,7%);
� cursuri de apa (12,1%);
� ape statatoare (3,5%).
Desemnarea ariei natural protejate
Balta Potcoava: Hotararea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind
instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului Galati
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea a III-a - zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia 2.411. O.U.
nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001 Legislatia europeana
si internationala: Directiva Pasari 79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si
Fauna92/43/CEE, conventiile internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea
durabila a sistemelor socio-economice locale Balta Tălăbasca: Hotararea Consiliului
Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor
zone de pe teritoriul judetului Galati Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de
87
amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of.
152/2000, pozitia 2.412. O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of.
nr.433/2001 Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE,
Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile internationale privind
diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice locale
Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului:
� Balta Tălăbasca se află în custodie S.C. NEGRO S.R.L.;
� ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior – custode - Asociatia pentru
Conservarea Diversitatii Biologice.
88
Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente, mentionate în
formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ROSPA 0071.
Prezenta si ecologia speciilor de pasari caracteristice sitului ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior
Nr. crt.
Specie Nume popular Statut* Cuiba ritor**
IUCN WBD OUG
57/2007 Bern Bonn
Categorie SPEC*
1. Alcedo atthis Pescarus albastru R; C C LC I III SPEC 3 2. Ardea purpurea Starc rosu R; C C LC I III II II SPEC 3 3. Ardeola ralloides Starc galben R; C C LC I III II II SPEC 3 4. Aythya nyroca Rata rosie RC C ; P VU I III III I II SPEC 1 5. Chlidonias hybridus Chirighita cu obrajii albi F C ; P LC I III II SPEC 3 6. Ciconia ciconia Barza alba F,P P LC I III II II SPEC 2 7. Circus aeruginosus Eretele de stuf RC,P C LC I III II II Non-SPEC 8. Cygnus cygnus Lebada de iarba OI OI LC I III Non-SPECEW 9. Egretta alba Egreta mare RC; C; P LC I III II II Non-SPEC 10. Egretta garzetta Egreta mica RC C; P LC I III Non-SPEC 11. Gelochelidon nilotica Pescarita razatoare RC P VU I III SPEC 3 12. Glareola pratincola Ciovlica ruginie R P LC I III SPEC 3 13. Ixobrychus minutus Starc pitic RC C LC I III II SPEC 3 14. Lanius collurio Sfrancioc rosiatic F C LC I III II SPEC 3 15. Lanius minor Sfrâncioc mic R C LC I III SPEC 2 16. Larus minutus Pescarus mic R P LC I III SPEC 3 17. Nycticorax nycticorax Starc de noapte RC,P C LC I III II SPEC 3 18. Pelecanus onocrotalus Pelicanul comun RC,P P LC I III II I SPEC 3 19. Platalea leucorodia Lopatarul R C LC I III II II SPEC 2 20. Recurvirostra avosetta Ciocîntors R C; P LC I III II II Non-SPEC 21. Sterna hirundo Chira de balta RC C; P LC I III Non-SPEC
89
Abrevieri: Statut, Cuibaritor: F – frecvent E – eratic R – rar RC – relativ comun P – pasaj C – cuibaritor A – abundent OI – oaspete de iarna OC – ocazional cuibaritor Faza prezenta in zona PUZ: M – migratiune C – cuibarit H – hranire
IUCN – International Union for Conservation of NatureLista rosie a speciilor protejate
“EN” - Periclitat “NT” - Aproape amenintat “VU” - Vulnerabil “LC” –Nepericlitat.
WBD – „Wild Birds Directive” – 79/409/ECC, Directiva europeana pentru conservarea speciilor de pasari salbatice
I – Annex I II – Annex II OUG 57/2007 –Regimul ariilor naturale protejate III – Anexa III – specii care necesita desemnarea ariilor
speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica
*III – specie prioritara IV – Anexa IV – specii care necesita o protectie stricta Bern – Conventia de la Berna II – Annex II – specii de fauna strict protejate III – Annex III – specii de fauna protejate Bonn – Conventia de la Bonn I – Annex I II – Annex II
Specii intalnite in zona PUZ
4 categorii SPEC (Species of European Concearn) în care se încadrează speciile din avifauna României:
SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică ameninţate pe plan global şi sunt dependente de conservare.
SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.
SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.
SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ favorabil.
Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii care nu sunt concentrate în Europa şi ale
căror populaţii europene se află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate pentru protecţia
lor.
Dinamica speciilor de pasari din aria naturala protejata ROSPA 0071
Dinamica si perioadele de stationare in Lunca Siretului Inferior
Categoria fenologica Nr. Specia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII S-E OV P OI
Originea geografica
(dupa Vouss)
Cuibaritor Regim trofic
1. Alcedo atthis ispida Linnaeus, 1758 * LV IHT
2. Ardea purpurea purpurea Linnaeus, 1766 * TK-MED • ZOO
3. Ardeola ralloides (Scopoli, 1769) * ** ET • ZOO
4. Aythya nyroca (Giildenstadt, 1770) ** TK-MED • VEG
5. Chlidonias hybrida hybrida (Pallas, 1811) ** *** LV • ZOO
6. Ciconia ciconia ciconia (Linnaeus, 1758) * *** PAL • ZOO
7. Circus aeruginosus aeruginosus (Linnaeus, 1758)
* PAL • PR
8. Cygnus cygnus (Linnaeus, 1758) * PAL - MIXT
9. Egretta alba (Linnaeus, 1758) * ** CO - ZOO
10. Egretta garzetta garzetta (Linnaeus, 1766) * ** LV - ZOO
11. Gelochelidon nilotica * * ZOO
12. Glareola pratincola pratincola (Linnaeus, 1766)
* * IN-AF • INS
13. Ixobrychus minutus minutus (Linnaeus, 1766) * LV • ZOO
14. Lanius collurio collurio Linnaeus, 1758 * PAL INS
15. Lanius minor (J.F. Gmelin, 1788) * EU-TK INS
91
16. Larus minutus Linnaeus, 1766 * * PAL - MIXT
17. Nycticorax nictycorax nictycorax (Linnaeus, 1758) * CO • ZOO
18. Pelecanus onocrotalus Linnaeus, 1758 * * SAR - IHT
19. Platalea leucorodia leucorodia Linnaeus, 1758 * SAR • ZOO
20. Recurvirostra avosetta Linnaeus, 1758 * * TK-MED • ZOO
21. Sterna hirundo hirundo (Linnaeus, 1758) * * HOL • ZOO
Legenda:
Originea geografica: HOL - specie cu raspandire holarctica; LV - specie cu raspandire in lumea veche; SAR - specie cu raspandire
sarmatica; PAL - specie cu raspandire palearctica; TK-MED - specie cu raspandire turkestano-mediteraneana; CO - specie cosmopolita; ET -
specie de tip etiopian; ARC - specii cu origine arctica; PLXE - specii de tip paleoxeric; EU-TK - specii de tip europeo-turkestanic; EU - specii
de tip european; IN-AF - specii de tip indo-african; SIB - specii de tip siberian; TK - specii de tip turkestanic; MO-TIB - specii de tip mongolo-
tibetan; MED - specii de tip mediteranean; TIB - specii de tip tibetan; PLXM - specii de tip paleoxeromontan; SI-CA - specii de tip sibiro-
canadian.
Categoria fenologica: S-E - specie sedentara sau sedentar eratica; OV - oaspete de vara, P - specie de pasaj, OI - oaspete de iarna; *
prezenta in numar redus de exemplare; ** aparitie comuna; *** efective numeroase; • - specie cuibaritoare; ? - specie al carei cuibarit este
posibil in zona . Regimul trofic: MIXT - specie omnivora; VEG - specie vegetariana; ZOO - specie zoofaga (considerand aici cele acre se
hranesc cu diferite nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS - specii insectivore; PR - specii pradatoare; IHT –
ihtiofage.
92
Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în
dezvoltarea planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă
despre starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management
activ, face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol
important în predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor
măsuri, în timp util, pentru conservarea acestora.
Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare
asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire
a şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile
practice, monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având
un rol deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi
dinamica ecosistemelor.
Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci
sau realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a
reprezentat o etapă importantă a programului de monitorizare.
Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor
protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă
standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp
diferite să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.
Obiectivele urmărite au constat în:
- monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele
mai reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale
factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu (apa,
aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);
- cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii
vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;
- schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;
93
- evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente;
- evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale.
In zona studiata, destinata realizarii proiectului au fost identificate habitate de tip
agricole si asociatii ruderale semi-naturala degradata, cu conservare redusa din punct de
vedere a diversitatii speciilor intalnite. Amplasamentul este in mare parte utilizat ca teren
agricol cultivat intensiv, fiind semnalata de asemenea si prezenta in numar mare a
speciilor ruderale fara importanta conservativa. Din punct de vedere faunistic
amplasamentul nu reprezinta o zona propice dezvoltarii faunei caracteristice ariei
naturale protejate (specii de pasari acvatice), prezenta activitatilor antropice in zona
(ferme, asociatii agricole, facand imposibila cuibarirea si colonizarea speciilor de pasari
migratoare caracteristice ariei naturale protejate de interes avifaunistic ROSPA 0071.
În urma evaluarii si investigatiilor realizate in zona studiata amplasamentul
proiectului s-au identificat specii de flora si habitate ce nu apartin speciilor de plante
enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/ CEE .
În urma investigatiilor în teren, pe intreaga suprafata studiata destinata realizarii
proiectului – „Amenajare parc eolian cu 17 turbine identice” nu au fost identificate
habitate de interes conservativ.
Habitatele prezente de importanta redusa au fost indentificate dupa cum urmeaza:
� Terenurile agricole cultivate intensiv si asociatii sagetale;
� Tufarisuri de mici dimensiuni de-a lungul drumurilor de exploatare, margini de
terenuri agricole: Crataegus monogyna (Paducel) si Rosa canina (maces).
� Padure de foioase - stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) si salcam (Robinia
pseudacacia) – Padurea Nemteanca limitrofa amplasamentului studiat.
94
Specii de plante identificate pe terenuri agricole (specii invazive si ruderale):
Releveele studiate in cadrul amplasamentulu identifica prezenta speciilor invazive
si ruderale in special in zona drumurilor si a canalului de irigatii:
• Eryngium campestre L.( scaiul dracului);
• Vicia villosa – mazariche;
• Convolvulus arvensisL. - Volbura;
• Datura stramonium (matraguna);
• Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica);
• Xanthium strumarium (scaietele popei, cornut);
• Setaria pumila (mohor roscat);
Asociatiile ruderale dezvoltate de-a lungul drumurilor de exploatare a parcelelor
agricole si in principal de-a lungul drumului judetean DJ 252 H care leaga orasul Tecuci
de localitatea Furceni.
95
Speciile de plante observate sunt:
� Agropiron repens;
� Artemisia vulgaris;
� Capsella bursa-pastoris;
� Carduus acanthoides;
� Cichorium intybus;
� Cirsium arvense;
� Linaria vulgaris;
� Plantago media;
� Papaver sp.;
� Taraxacum officinale;
Pe suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt in general: porumb (Zea
mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grau (Triticum aestivum), rapita (Brassica
rapa). Culturile agricole de cele mai multe ori sunt insotite de plante segetale si de cele
ruderale care convietuiesc cu plantele cultivate profitand de conditiile speciale (irigatie,
ingrasaminte, prelucrarea solului) ce se creaza in agroecosisteme.
Asociatile segetale dezvoltate in zona sunt caracteristice fitocenozelor Stachyo
annuae-Setarietum pumilae (Felföldy 1942 em. Mucina1993) ce se dezvolta pe miristi,
culturi de paioase. Plantelor segetale le sunt caracteristice gradul inalt de adaptibilitate,
proliferare si un ritm accelerat de crestere ce se face in detrimentul culturilor agricole
astfel fiind considerate nedorite sau chiar daunatoare, iar printre masurile de combatere
avegetatiei segetale se numara si folosirea erbicidelor ce pot sa afecteaza si zonele
limitrofe suprafetelor cultivate.
Tufarisurile - Reprezinta habitate secundare important care furnizeaza hrana
(fructe), adapost si loc de cuibarit pentru pasari si adapost si loc de hranire pentru unele
mamifere.
Speciile de arbusti observate în zona sunt:
� Crataegus monogyna (paducel);
� Rosa canina (maces);
96
Nici una dintre speciile identificate în acest tip de habitat nu face parte dintre speciile
listate în anexele legilor nationale si directivele europene cu obiect conservarea naturii.
Avifauna
Avand in vedere vecinatatea proiectului propus cu aria naturala protejata ROSPA
0071 Lunca Siretului s-a fost realizat monitorizarea efectivelor de pasari aflate in
diferite stagii ecologice (migratie, popas, hranire si cuibarire) pe amplasamentul
propus proiectului in scopul stabilirii efectelor semnificative asupra avifaunei existente in
zona.
Motivele observatiilor avifaunistice in zona proiectului au fost reprezentate
de:
1. Existenta pasarilor de talie mare si medie (conform fisei sitului ROSPA 0071),
care în timpul migratiei se deplaseaza fie grupate în stoluri fie migrand individual si
zboara de obicei la înaltime de peste 150 m utilizand un culoar de zbor superior.
2. Evaluarea globala in mod corelat a populatiilor de pasari prezente, din punct de
vedere calitativ si cantitativ, precum si evaluarea eventualului impact provocat de
dezvoltarea parcului asupra pasarilor existente in zona în mai ales perioada de santier si
în cea de exploatare.
Migratia de primavara si toamna
Migratia de primavara, perioada (prevernal – vernala) a populatiilor de pasari a
fost studiata în perioada dintre începutul lunii martie si sfarsitul lunii mai.
S-a constatat astfel ca activitatea avifaunistica in migratia de primavara este slab
reprezentata, amplasamentul proiectului nefiind reprezentat de o ruta de migratie
permanenta sau nepermanenta (secundara) nefiind semnalati indivizi ai speciilor
migratoare consemnate si in fisa sitului de importanta comunitara ROSPA 0071 – Lunca
Siretului Inferior. In general efective mari ale pasarilor migratoare prefera rutele de
migrare in lungul apelor si zonelor de lunca caracteristice zonei – Lunca Siretului – aflata
la o distanta de aproximativ 3,2 km de zona proiectului. Inexistenta unor zone umede,
precum si existenta zonelor locuite – satele Movileni, Furceni, Furcenii Noi.
97
In urma observatiilor au fost observate in special specii de paseriforme. Numarul
mare a acestor specii nu a putut stabili modele constante privind direcţia de zbor,
acestea trecand in pasaj repede peste zona neavand o directie precisa.
Interesul principal al acestor observatii l-a reprezentat migraţia speciilor acvatice
caracteristice ariei de importanta comunitara invecinata (speciilor mari si medii) si a
speciilor rapitoare caracteristice amplasamentului care au zbor planat şi care ar putea
suferi un posibil impact cauzat de dezvoltarea viitorului parc de eoliene (posibil risc de
coliziune).
Speciile semnalate aflate in faza de migratiune de primavara sunt prezentate in
tabelul urmator:
Tabelul 6 - Specii de pasari (mari si medii) identificate – migraţia de
primăvară
Nr. Crt
Specia Nr. relativ
de indivizi
Dimensiunea populaţiei in
Romania (perechi cuibăritoare)
Statut de protecţie conf. OUG 57/2007
Fam. Ciconiidae
1. Ciconia ciconia 7 4000-5000 OUG 57/2007/anexa3
Ordinul Falconiformes
Fam. Accipitridae
2. Buteo buteo 5 28000-340000
Ordinul Passeriformes
Fam. Hirudinidae
3. Hirundo rustica 20 800000-1000000
Fam. Laniidae
4. Lanius collurio 6 1380000-2600000 OUG 57/2007/anexa3
Fam. Corvidae
5. Pica pica 6 624000-780000
6. Corvus frugilegus 12 350000-420000
7. Corvus corone cornix 14 240000-320000
8. Corvus monedula 17 250000-400000
Din lista speciilor mari a fost observata specia Barza alba (Ciconia ciconia) cu un
număr de indivizi observaţi în timpul migraţiei - 7 de indivizi. Specia a fost observată
migrand la inaltimi mari de peste 150 m la periferia zonei vestice a amplasamentului pe
98
directia zonelor locuite.
Altitudinea medie de zbor in perioada de migratie a speciilor observate pe
deasupra parcului a fost în cele mai multe zile mai mare de 150 m. Altitudinea a fost
apreciată cu ajutorul structurilor de înălţime cunoscută (stâlpi electrici.).
În migraţia de toamnă au fost observate in special specii de rapitoare (şorecarii
comuni (Buteo buteo)) si paseriforme pe directia nord-sud la limita vestica a
amplasamentui. De asemeni numarul mic al exemplarelor observate au concuzionat ca
este o ruta utilizata in special de speciile imature acestea departandu-se de ruta principal
de migratie.
Tabelul 7 - Specii de pasari identificate – migraţia de toamna
Nr. Crt
Specia Nr.
indivizi
Dimensiunea populaţiei in
Romania
Statut de protecţie conf. OUG 57/2007
Fam. Ciconiidae
Ordinul Falconiformes
Fam. Accipitridae
1. Buteo buteo 4 28000-340000
Ordinul Passeriformes
Fam. Hirudinidae
2. Hirundo rustica 18 800000-1000000
Fam. Laniidae
3. Lanius collurio 2 1380000-2600000 OUG 57/2007/anexa3
Fam. Ploceidae
4. Passer montanus 1354000-2873000
5. Passer domesticus 40
1200000-3400000
Fam. Corvidae
6. Pica pica 12 624000-780000
7. Corvus frugilegus 18 350000-420000
8. Corvus corone cornix 4 240000-320000
9. Corvus monedula 4 250000-400000
Iernarea avifaunei în zona proiectului
În timpul iernii au fost observate specii de păsări care ierneaza in zona
amplasamentului si in special in zona padurii Nemteanca. Au fost luate în considerare
păsări observate cu deosebire din perimetrul parcului dar si din zona de limita a parcului
99
eolian.
Dintre speciile care ierneaza in perimetrul acestea nu prezintă o oarecare
importanţă din punct de vedere al impactului cu centralele eoliene.S-a constat prezenta
in numar mai mare a corvidelor Corvus frugilegus si Pica pica in special in zona
terenurilor agricole.
In urma monitorizarii avifaunei in perioada de iarna concluzionam:
- nu au fost observate stoluri de gâşte (in special Branta Ruficollis), zona
proiectului nefiind propice ca zonă de odihnă sau de hrănire pentru acesta specie în
concluzie potenţialul de impact al acestor specii cu turbinele eoliene din parcul eolian
analizat este nul;
- numărul păsărilor care se întâlnesc aici, cu excepţia corvidelor (Corvus
frugilegus) este foarte mic în special datorită faptului că terenurile agricole pe care s-a
efectuat arătura de toamnă sunt sărace în hrană;
- păsările care au fost observate sunt dispersate aleatoriu fără a se constata
locuri preferate sau de acumulare.
Cuibarirea speciilor de pasari in zona proiectului
Au fost observate 9 specii cuibăritoare apartinand in majoritate ordinului
Passeriforme (specii mici).
Au fost luate în considerare atât speciile din perimetrul analizat cât şi din imediata
apropiere dar care au legătură directă cu zona parcului, folosind perimetrul proiectului
uneori ca loc de hrănire. In vecinatatea proiectului – localitatea Furceni au fost observate
2 cuiburi populate ale specie Ciconia ciconia – Barza alba.
Metodologia utilizată pentru studierea populaţiilor cuibăritoare a fost cea a
observaţiilor din punct fix pe transect precum su ruta de observatie (mars-rut).
Transectele folosite au fost transecte proporţionale cu dimensiunile habitatelor
existente: zonele cu agricultură intensivă, tufişurile, zone forestiere etc.
100
Tabelul 8 - Specii ce cuibaresc in zona proiectului si vecinatatea acestuia
Nr. crt
Specia
Dimensiunea populatiei in
Romania (numar perechi)
Statut de protectie conf. OUG 57/2007
Ordinul Passeriformes
Fam. Alaudidae
1. Alauda arvensis 2000-4000
Fam. Laniidae
2. Lanius collurio 60000-100000 OUG 57/2007/anexa3
Lanius minor
Fam. Ploceidae
3 Passer montanus 1354000-2500000
4. Passer domesticus 1200000-2000000
Fam. Corvidae
5. Pica pica 624000-850000
Ordinul Galiformes
Fam. Phasianidae
6. Perdix - perdix
7. Coturnix coturnix 30000-50000
Fam. Paridae
8. Parus major
Fam. Ciconiidae
9. Ciconia ciconia 4000-5000 OUG 57/2007/anexa3
Majoritatea speciilor cuibaritoare din zona (Lanius collurio, Lanius minor, Alauda
arvensis), cuibăresc în zonele habitatelor de tufarisuri si habitate forestiere semnalate in
afara zonei de constructie a parcului eolian.
Speciile ca ciocârlia de câmp folosesc ca teritorii de cuibarit si hranire habitatele
deschise, de genul pajistilor cu vegetatie înalta sau joasa, dealurile, terasele, coastele,
fâsiile de vegetatie din cadrul terenurilor agricole, terenurile agricole.
Ca urmare a particularitatilor speciilor de pasari identificate, lipsa unor colonii de
pasari in zona studiata nu stabilit niciun traseu semnificativ de deplasare între zonele de
cuibarit si hranire.
Singurele specii care în zona de studiu au o buna reprezentativitate sunt
reprezentate de ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) care cuibareste la limita zonei de
studiu, rândunica (Hirundo rustica) prin populatia care cuibareste în localitatile Movileni,
101
Furceni, Tecuci si care se hranesc în zona de studiu, precum si speciile din Familia
Corvidae (ciorile). Toate aceste specii comune au o raspândire uniforma pe tot teritoriul
tarii, astfel ca populatiile de aici sunt nesemnificative fata de populatiile la nivel national.
102
In urma activitatatii de monitorizare a a m p l a s a m e n t u l u i p r o i e c t u l u i a fost identificat un numar important de specii
comune precum si specii care sunt enumerate in Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE. Speciile identificate in zona PUZ precum si
fenologia acestora sunt mentionate in tabelul de mai jos:
Perioada de activitate in zona studiata luna
Activitatea speciei Specia – denumire populara
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI
Regimul trofic
Alauda arvensis – Ciocarlie de camp x x x x x x x x x x x x x x x INS
Anthus campestris – Fasa de camp x x x x x x x INS
Buteo buteo – Sorecar comun x x x x x x x x x x x x x PR
Ciconia ciconia - Barza alba x x x x x x x x x x x ZOO
Corvus corone – Ciora griva x x x x x x x x x x x x x MIXT
Corvus frucilegus (cioara de semanatura) x x x x x x x x x x x x x MIXT
Corvus monedula (stancuta) x x x x x x x x x x x x x MIXT
Coturnix coturnix - Prepelita x x x x x x x MIXT
Cuculus canorus - Cuc x x x x x x x INS
Dendrocopos medius – Ciocanitoarea de stejar x x x x x x x x x x x INS
Emberiza calandra – Presura sura x x x x x x x x x x x x x INS
Falco vespertinus – Vanturel de seara x ZOO
Galerida cristata - Ciocarlan x x x x x x x x x x x x x INS
Hirundo rustica - Randunica x x x x x x x x INS
Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic x x x x x x x x INS
Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra x x x x x x x INS
Motacilla alba– Codobatura alba x x x x x x x x INS
Parus major – Pitigoi mare x x x x x x x x x x x x x INS
Passer domesticus (vrabie de casa) x x x x x x x x x x x x x MIXT
Passer montanus (vrabie de camp) x x x x x x x x x x x x x MIXT
Perdix perdix - Potarniche x x x x x x x x x x x x x MIXT
Pica pica (cotofana) x x x x x x x x x x x x x ZOO
Streptopelia decaocta (gugustuc) x x x x x x x x x x x x x VEG
Sturnus vulgaris (graur) x x x x x x x x x MIXT
Upupa epops (pupaza) x x x x x x INS
103
Legenda:
SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna;
Regimul trofic: PR = specii pradatoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie
vegetariana, ZOO = specie zoofoga (se hranesc cu nevertebrate), INS= Specii
insectivore;
Specii listate in anexa 3 (OUG 57/2007) – specii de plante si de animale a caror
conservare necesita desemnarea ariilor special de conservare si a ariilor de protectie
speciala avifaunistica.
Specii listate in anexa 4 (OUG 57/2007) – specii de interes national - specii de
animale si de plante care necesita o protectie stricta
Specii listate in anexa 5C (OUG 57/2007) – specii de interes comunitar a
caror vanatoare este permisa OUG 57/2007
Tabelul 9 - Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si a relatiei acestora
cu aria naturala protejata de interes comunitar învecinata ROSPA 0071
Specia Fenologia speciei
Alauda arvensis (ciocârlie de câmp)
Date relevante despre specie: Specia este partial migratoare, raspândita in zonele de câmpie si in cele colinare. Statut. Specie nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 Cuibareste pe sol in ierburi. Cele 3-4 oua pamântii, cu pete brune, sunt clocite cam 12 zile, de catre femela. Ponta este depusa din luna aprilie. Pe vara scot 2-3 generatii de pui. Masculul cânta in zbor, la mare inaltime deasupra cuibului. Iarna se intâlnesc mai ales in locurile de mica altitudine. Amenintari - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata in zona terenurilor agricole in cautare de hrana. S-au identificat si zone de cuibarire a speciei in zona ierburilor inalte/tufarisuri la marginea Padurii Nemteanca. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.
Anthus campestris – Fasa de camp
Date relevante despre specie: Specia este oaspete de vara. Cuibareste in regiuni deschise aride si nisipoase, cu vegetatie joasa. Statut: Specie nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Fasa de camp prefera habitatele deschise, câmpii, pajiști cu tufisuri pentru cuibarit, terenurile agricole. Cuibareste solitar si migreaza in stoluri. Zborul teritorial este desfasurat la inaltime mica, fiind ondulat si insotit de cântec. Hrana consta din insecte si seminte. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu fiind observati indivizi solitari preponderent in zonele agricole, pajisi, precum si in cele cu tufarisuri izolate. Comportamentul observat era cel de hranire, zbor nuptial si zbor teritorial. Specia nu este pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071.
Buteo buteo– Sorecar comun
Date relevante despre specie: Este frecvent mai ales in Carpati, fiind o pasare sedentara. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibul contine 3-4 oua albe, cu pete brune-caramizii, fiind complet inca din aprilie. Atât femela cât si masculul clocesc, perioada de incubatie fiind de 28-30 de zile.Se hraneste cu soareci, serpi etc. Sorecarul comun a fost observat constant de-a lungul anului in zona de studiu. In timpul monitorizarii specia Buteo buteo a fost observata, in
104
Specia Fenologia speciei zonele terenurilor agricole, zonele cu iarba inalta de-a lungul canalului de irigatii , zonele fiind folosite ca teritorii de hanire in special pentru rozatoare mici si reptile. Nu s-a identificat nici un cuib in zona destinata realizarii proiectului. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Amenintari - vanatoarea, persecutia, distrugerea habitatelor.
Ciconia ciconia - Barza alba
Date relevante despre specie: Este oaspete de vara, se intalneste in special in pasaj in zona analizata. Cuibul este amplasat pe un loc insorit si inalt cu o vedere buna asupra zonelor de hranire. Este construit din crengi, radacini, pamânt si este captusit cu paie, fân, iarba, balegar, uneori si cu hârtie si cârpe. In cursul anilor, in urma reparatilor, poate sa ajunga la marimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o inaltime de pâna la 2 m si o greutate de 1-2 tone. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Hrana este foarte variata si cuprinde insecte (lacuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici (soareci de câmp), serpi si sopârle etc. Resturile nedigerate sunt eliberate dupa 1,5 - 2 zile, prin regurgitare sub forma de ingluvii având dimensiuni de ≈ 50x35 mm, usor de gasit in jurul cuibului. De-a lungul monitorizarii s-au observat efective mici (7 indivizi) ale acestei specii in timpul migratiei de primavara. Altitudinea de zbor semnalata a fost peste 200 m. Specia a fost semnalata si cuibarind in localitatile apropiate – 2 cuiburi fiind semnalate in localitatea Furceni. Specia este importanta pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071 in special pentru numarul indivizilor identificati in pasaj. Starea de conservare a speciei in situl ROSPA 0071 este favorabila.
Corvus corone – Ciora griva
Date relevante despre specie: Este frecventa in toata tara, cu exceptia marilor inaltimi carpatine. Este o specie sedentara, foarte stricatoare prin pagubele ce le aduce vânatului si in gospodarii. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste in arbori, se adapteaza insa usor la orice situatie; astfel, in Delta cuibareste pe plaur ori in alte locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc prin aprilie. Ouale, in numar de 5-6, sunt de un colorit verzui-murdar, patate cu brun, fiind clocite de femela, cam 18-19 zile. Iarna mai sosesc la noi si exemplare nordice. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Corvus frucilegus (cioara de
semanatura)
Date relevante despre specie: specie comuna facând parte din genul Corvus al familiei Corvidae. Este larg raspândita. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste in regiuni de câmpie, in colonii mari, mai rar in regiuni deluroase. Cuiburile le instaleaza in arbori, adesea mai multe pe acelasi copac. Depunerea pontei are loc inca din luna martie. Ouale, in numar de 5, sunt verzui-murdare, patate cu brun si sunt clocite numai de femela, 18-19 zile. Se hraneste cu viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau ocazional pasarele sau ouale acestora, consuma de asemenea cadavre, fructe, diferite seminte vegetale ca si cele de pe semanatura pe care le scot cu ciocul din pamânt, de aceea este o specie daunatoare economiei agricole, putând fi capabila de distrugere in masa a culturilor. Toamna, o parte a populatiilor clocitoare la noi se deplaseaza spre sud-vestul Europei; in schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estica a arealului speciei. Vestul Europei, nord-vestul Africii si sud-vestul Asiei, formeaza cartiere de iernare mai ales pentru populatiile nordice. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
105
Specia Fenologia speciei
Corvus monedula (stancuta)
Date relevante despre specie: Este o pasare migratoare, din famila Corvidae, unele populatii cuibaresc in tinuturi salbatice, atele in localitati. In România stancuta este sedentara, populeaza regiunile joase, ca si vaile râurilor de munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 Cele din regiuni salbatice au cuibul in scorburi si pereti de stânca, pe când celelate in constructii, cosuri, ornamentatii, crapaturi de ziduri, clopotnite etc. Femela depune in cuib 4-6 oua albicioase-albastrui, cu pete brune. Cuibaritului incepe in luna aprilie, ouale sunt clocite de femela timp de 17-18 zile. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Coturnix coturnix - Prepelita
Date relevante despre specie: este oaspete de vara, sosind la noi in luna aprilie iar toamna ne paraseste pentru a ajunge in zone mai calde. Prepelita se intâlneste in zonele de campie, in miristi sau in campurile cu faneata sau lucerna. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa II a conventiei de la Bonn Cuibul il face pe pamant. Femela depune pana la 15 oua pe care le cloceste singura. Perioada de incubatie este de 21 de zile. Puii sunt crescuti exclusiv de catre femela. Sporul anual de pui depinde foarte mult de capriciile naturii. In anii cu ploi multe si abundente sunt foarte multe cuiburi distruse de suvoaiele de apa. Specia a fost observata la limita terenurilor agricole cu zona forestiera fiind semnalati indivizi ai speciei in zona tufarisurilor limitrofe caii de acces adiacente Padurii Nemteanca. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.
Cuculus canorus - Cuc
Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Specie destul de comuna in toate tipurile de habitate, mai ales in paduri, de la campie pana la munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Evita locurile populate de om, fiind destul de sperios. Cucul se hraneste cu larvele paroase de fluturi. Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari, cate un ou in fiecare cuib. Fiecare femela isi alege o anumita pasare-gazda, in functie de culoarea oualor. Masculul este gri cenusiu pe cap, piept si spate, cu dungi pe abdomen ca la uliul pasarar. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna fiind observata in zona forestiera - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Dendrocopos medius –
Ciocanitoarea de stejar
Date relevante despre specie: este o specie sedentara. Apare in majoritatea padurilor cu frunzis; este o specie mai rara. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari. Este o specie de padure, intalnita in padurile cu stejari batrâni, parcuri si livezi unde cuibareste in scorburi. Prefera pentru cuibarit trunchiurile copacilor care sunt intrate in putrezire. In lunile mai-iunie femela depune 5-6 oua albe, lucioase, a caror clocire, timp de 14-15 zile, este asigurata atât de femela cât si de masculi. Are acelasi colorit ca si ciocanitoarea pestrita mare, dar cu rosu si pe crestet. Este o specie sedentara. A fost semnalata in vecinatatea vestica a amplasamentului in zona forestiera a padurii de stejar. Proiectul propus nu afecteaza dinamica speciei fiind o specie prezenta in habitatele forestiere. Nu reprezinta o specie importanta pentru integritatea
106
Specia Fenologia speciei ariei naturale protejate ROSPA 0071. Principala amenintare asupra speciei o constituie pierderea habitatului de cuibarire – zona forestiera. Masuri de conservare recomandate: protectia habitatului speciei – habitat forestier.
Emberiza calandra – Presura sura
Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Este comuna mai ales in regiunile de câmpie si de dealuri descoperite, rar si pe vaile largi, joase, ale râurilor montane. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Femela cloceste singura circa 14 zile, un numar de 4-5 oua albe-cenusii, stropite cu brun, pe care le depune prin mai. Scoate, pe vara, doua rânduri de pui. O parte din populatia clocitoare la noi ramâne si iarna, iar alta se deplaseaza mai spre sud. Pentru o parte din populatia speciei, cartierele de iernat sunt in sudul Europei, sud-estul Africii si peninsula Arabia. Specie observata in timpul perioadei de cuibarit indivizii prezentau zbor teritorial, comortament de hranire indicând cuibaritul in zona de studiu. S-a observat ca in timpul zborului majoritatea indivizilor au utilizat culoarul de zbor intre 0-20 m, media fiind sub 5 m. Specia nu este importanta pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071. Masuri de conservare recomandate pentru protejarea speciei: managementul corect al terenurilor agricole si practici agricole ecologice.
Falco vespertinus – Vanturel de seara
Date relevante despre specie: este oaspete de vara, specie destul de comuna in SE Europei in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Statut: conform IUCN din 2005 specia este considerata ca fiind aproape periclitata. Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura. Se aseamana cu vanturelul rosu in comportament, dar are aripile proportional mai lungi si coada mai scurta. Este capabil sa zboare de pe loc. Datorita faptului ca este activ pâna târziu in amurg, vânturelul si-a câstigat si numele de soimulet-de-seara. Hrana sa este formata aproape in totalitate din insecte pe care le prinde pândind pe diversi suporti, consuma cu placere si soareci sau pasarele, mai ales in perioada de crestere a puilor. In timpul monitorizarii in zona de studiu au fost observati indivizi de vânturel de seara care prezentau comportament de hranire, dar nu s-a identificat zona de cuibarit a acestora – existand posibilitatea ca acestia sa cuibareasca in zona padurii Nemteanca. In urma analizei activitatii de zbor a speciei, s-a constatat un culoar de zbor la inaltimi situate intre 20 – 50 m. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.
Galerida cristata - Ciocarlan
Date relevante despre specie: este o specie sedentara, raspândita in toate câmpiile uscate, joase, din tara, dar urca si pe vaile largi ale râurilor, in tinuturile descoperite. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibareste pe sol in locuri cu vegetatie saracacioasa. Cele 4-5 oua depuse in aprilie sunt pamântii cu pete brune si sunt clocite de femela, timp de 14 zile. Au loc doua cuibariri pe sezon. Este una dintre cele mai frecvente specii de la noi, care nu ne paraseste nici iarna, când poate fi vazuta in santuri pe marginea soselelor, pe drumurile satelor, prin curtile oamenilor printre vite. Specia a fost semnalata in zbor, in cautare de hrana. Specie nu este importanta pentru integritatea ariei naturale protejata ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Hirundo rustica - Randunica
Date relevante despre specie: este oaspete de vara, ierneaza in Africa subsahariana si Asia de Sud, precum si in Australia si America de Sud. Ea se intoarce primavara pentru a se reproduce in Europa (si in Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Randunicile sunt pasari foarte adaptabile, care traiesc in proximitatea
107
Specia Fenologia speciei asezarilor umane, cautand habitate deschise de toate tipurile (inclusiv in zonele agricole), in apropierea apelor si pot fi intalnite adesea in apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor si a altor asezaminte de gen. Deseori randunicile se aduna in stoluri, iar in perioada de reproducere vaneaza in pereche. Specia a fost identificata in cadrul zonei studiate in pasaj si cautare de hrana, nefiind semnalate cuiburi in zona proiectului. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic
Date relevante despre specie: oaspete de vara, se poate intâlni in toate zonele deschise in care se gasesc poieni si mult subarboret, de-a lungul vailor unde se afla vegeta ia arborescenta sau arbustiva. Hrana consta din larve si insecte, nevertebrate, uneori mamifere mici si reptile. Insectele de dimensiuni mari pot fi vânate din zboruri de pâna la 30 m inaltime. Cuibareste in regiuni deschise, cu tufisuri si in luminisuri. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Prezenta sezoniera a speciei a fost semnalata in timpul pasajului de primavara si toamna, precum si in timpul perioadei de cuibarit. In zona de studiu specia a fost observata in special in zone cu tufarișuri si miristi. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara pentru aria naturala protejata ROSPA 0071. Principalele amenintari ale speciei o reprezinta: intensificarea agriculturii si utilizarea irationala a pesticidelor.
Lanius minor – Sfrancioc cu frunte
neagra
Date relevante despre specie: oaspete de vara. Sfrânciocul cu fruntea neagra populeaza habitatele cu paduri rare cu subarboret, crânguri, gradini, vii. Prefera locurile cu arbori izolati, tufe de maciesi, porumbar si paducel, in spinii carora obisnuieste sa-si infiga prada ca rezerva de hrana. Cuibareste in regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri, cuibul si-l instaleaza la inaltimi, uneori depasind 7-8 m. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. In zona de studiu specia a fost observata in zonele agricole, miristi, si tufarisuri la marginea padurii, prezentând comportament de hranire. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Principalele amenintari ale speciei o reprezinta: intensificarea agriculturii si utilizarea irationala a pesticidelor. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului.
Motacilla alba– Codobatura alba
Date relevante despre specie: este oaspete de vara, raspândita in toata tara, mai frecvent in regiunile joase, pe malul baltilor si lacurilor, de asemenea pe malul râurilor de la ses pâna la munte si pâna la lacurile din golul alpin. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cloceste in excavatiile din maluri, in gramezi de lemne si chiar in acoperisurile de stuf ale caselor. Cuibul, completat inca din aprilie, cuprinde 4-5 oua albicioase cu pete brune-cenusii. Incubatia dureaza 14 zile, clocitul fiind asigurat mai ales sau exclusiv de femela. Creste 2-3 generatii de pui pe vara. Toamna migreaza spre cartierele de iernat din nordul Africii si sud-vestul Asiei. In iernile blânde se pot vedea exemplare ramase pe lânga apele neinghetate. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului Specia a fost observata in zbor pe terenurile agricole.
Parus major – Pitigoi mare
Date relevante despre specie: este specie sedentara, unul dintre cei mai cunoscuti pitigoi, prezent atât in padurile joase, cât si in cele de munte, unde ajunge pâna in zona coniferelor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Frecvent in parcuri, gradini si livezi. Cuibareste in scorburi, crapaturi, tevile
108
Specia Fenologia speciei gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Cele 10-12 oua albe, patate cu ruginiu, sunt depuse inca din martie-aprilie, fiind clocite numai de femela, circa 14 zile. Iarna hoinaresc dupa hrana, ramânând credinciosi unor regiuni limitate. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna, nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.
Passer domesticus (vrabie de casa)
Date relevante despre specie: sunt specii sedentare, sunt intr-un numar mare in regiunile mai joase, ajungând sa traiasca pe lânga asezari omenesti si in regiuni muntoase. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si Anexa 3 a conventiei de la Berna, Construiesc in arbori sau scorburi cuiburi sferice in care femela depune de trei ori pe an 4-5 oua albe patate. Ouale sunt clocite timp de 14 zile de ambii parinti. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Passer montanus (vrabie de camp)
Date relevante despre specie: Este sedentara, intâlnita atât in tinuturile salbatice, cât si in preajma asezarilor umane, cu spatii mai largi in vecinatate. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibareste intre crengi, in cuiburi sferice, dar si in scorburi si in diferite constructii. Depune ponta inca din aprilie, constând din 5-7 oua albicioase, cu pete isabel sau brune. Clocitul, care dureaza 13-14 zile, este asigurat de ambii parteneri. Creste 3 generatii de pui pe vara. Unele populatii se aglomereaza in timpul iernii in sud-estul Europei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna fiind observata pe durata intregului an - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Perdix perdix - Potarniche
Date relevante despre specie: specie sedentara, se intâlneste mai ales in regiunile joase ale tarii, in câmpie si mai rar in golurile alpine. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/1 Potârnichea este monogama, traind insa in cârduri in afara epocii de cuibarit. Apartine celor mai prolifice specii de la noi si chiar comparativ cu multe alte specii de pasari, depunând adesea peste 20 de oua intr-o ponta. Cuibareste in ierburi, pe sol; ouale verzi-galbui sau brun-maslinii, in numar de 10-20, sunt depuse in mai si sunt clocite numai de femele, timp de 23-24 de zile. Desi sedentara, in lipsa hranei potârnichea hoinareste de la un loc la altul. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.
Pica pica (cotofana)
Date relevante despre specie: este o pasare sedentara, cuibareste atât in regiunile joase, cât si in cele deluroase ori pe vaile râurilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale, tapisat in interior cu lut. Ouale, in numar de 5-7, sunt depuse in aprilie, au coloritul verzui si sunt patate cu brun. Femela singura le cloceste, aproximativ 17-18 zile. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna – fiind observata in zana terenurilor agricole limitrofe padurii, nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Sturnus vulgaris (graur)
Date relevante despre specie: este oaspete de vara. Cea mai mare parte a graurilor traieste in padurile mari, o parte considerabila s-a obisnuit sa convietuiasca cu omul, in special datorita faptului ca acesta le ofera ocazii de
109
Specia Fenologia speciei cuibarit in curti si gradini. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna Isi instaleaza cuibul in scorburi, pe lânga case, in crapaturile zidurilor sau sub capriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba si pene moi. Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase si lunguiete, pe care le cloceste vreme de 14 zile. Specia a fost semnalata in zona proiectului in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.
Upupa epops (pupaza)
Date relevante despre specie: Specie identificata ca oaspete de vara care frecventeaza multe habitate. Prefera habitate terenuri impadurite deschise, livezi, parcuri, terenuri cultivate, stepa cu vegetatia scunda sau solul gol, cu arbori rari, imprastiati sau stanci si scorburi pentru cuibarit. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata- Least Concern - LC conform Listelor Rosii IUCN. La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari. Specia a fost identificata in pasaj. Nu au fost semnalate cuiburi ale speciei in zona. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specia a fost semnalata in perioada estivala, in zona padurii – fiind identificata dupa cantecul caracteristic. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului.
Specii de fauna identificate in zona proiectului
La nivelul zonei studiate biodiversitatea animala, fauna (nevertebrate si vertebrate)
este specifica tipurilor de habitate identificate (asociati ruderale, terenuri agricole, zona
forestiera). Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre
vertebrate grupa pasarilor este cea mai bine reprezentata.
Entomofauna
Fauna de insecte a zonei nu este deosebit de bogata - influenta lucrarilor agricole
fiind un factor determinant al diminuarii speciilor. Majoritatea insectelor sunt intalnite in
zona ruderala si a canalului de irigatie cu ierburi semiînalte (30-50 cm), unde domina
populatiile de orthoptere (lacuste, cosasi), alaturi de specii comune – Sthenobotrus sp.,
Oedalus decorus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica,
calliptamus italicus. Calliptamus barbarus, Gryllus desertus, Oecanthus pellucens,
Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus albifrons, Decticus verrucivorus.
Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente in zonele cu
vegetatie ierboasa înalta (habitate ruderale), identificandu-se exemplare de Anisoplia
110
austriaca si Anisoplia lata (carabusei ai cerealelor, Malachius bipustulatus, Mylabris sp.,
Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori).
Lepidoptera (Fluturi) este reprezentata prin specii diurne de Pieris brassicae
(fluturi de varza), Pontia daplidice (albinita rapitei), Melanargia galathea (frumosul alb),
Vanessa cardui (fluturele de scaieti), Vanessa atalantai (amiralul rosu).
De asemenea la limita dintre habitatelor (terenuri agricole si padure de foioase
stejar), au fost identificate în exemplare de gasteropode de Cernuela virgata, Monacha
carthusiana si Helicilla obvia, specii xeroterme.
Prin implementarea proiectului in zona studiata nu vor fi afectate speciile de
nevertebrate semnalate. Datorita prolificitatii speciilor identificate, mobilitatea mare a
acestora, existenta speciilor cu statut de conservare redusa prin lucrarile de constructie
ce se vor realiza in cadrul planului nu va fi afectata semnificativ entomofauna zonei.
Herpetofauna
In perimetrul studiat ce este reprezentat de habitate ruderale, tufarisuri si terenuri
agricole au fost identificate specii de herpetofauna apartinand unei clase mari:
Clasa Reptila: Lacerta viridis (gusterul), Podarcis taurica (soparla de camp);
Clasa Amphibia - Amfibieni: (Pelophylax esculenta) - broasca mica de lac
identificata sezonier in canalul de irigatii - perioada estivala;
Ecologia speciilor prezente in zona studiata si influenta planului propus
� Lacerta viridis (gusterul)
Specie comuna este inclusa în categoria risc redus cu preocupare de conservare
minima conform IUCN Red List, consemnata în anexa II a Conventiei de la Berna si
anexa IV a Directivei Habitate.
Descriere: Lungimea totala 30-40 cm, din care coada 20-26 cm; 26-32 serii
transversale de gastrostege; 11-21 pori femurali de fiecare parte. Are un pliu la gat;
gulerul (colare) cu marginea posterioara denticulata, formata din 7-12 placi. Solzii dorsali
carenati, egali mai mult sau mai putin mari. Coada cilindrica la mascul, latita la baza, mai
lunga la femela; gatul la mascul cafeniu. Tinerii, dorsal, cafenii sau cafenii-cenusii, cu o
111
banda dorso-laterala alba sau galbena si sub ea un sir de puncte galbui mai mult sau mai
putin distincte, care pot persista. Femelele, ventral, albicioase. Masculii adulti verzi cu
nuante pana la albastrui sau albastru, pe cap si gat cu pete negre (var. punctata).
Femelele adulte mai mult cenusii cu diferite nuante pana la cafeniu, cafeniu întunecat si
negru, de obicei cu doua siruri de pete mai albe (var. maculata) sau corespunzand cu
dungile longitudinale de pe fiecare parte a trunchiului (var. bilineata), ce dispar treptat pe
coada. Alte femele verzui cu liniile egale si cu dungile albe, adesea tivite cu negru; uneori
pot fi verzi uniform (var. concolor). La masculii tineri, coada pe partea dorsala cafenie, iar
la cei batrani verde, ca si trunchiul.
Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune cate 6-12 oua în nisip sau pamant
moale, ponta putandu-se repeta la cateva saptamani. Ouale sunt albe-murdar, lungi de
15-18 mm si cu diametrul de 8-11 mm. Clocirea variaza, în functie de caldura si
umiditate, de la 2,5 la 3,5 luni.
Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)
Habitat: Destul de comun în tara noastra, traieste prin luminisurile si lizierele
padurilor de stejar sau pe malurile însorite si cu vegetatie ale Dunarii si lacurilor.
Biologia si ecologia speciei indica ca aceasta se retrage si se ascunde la aparitia
unor factori perturbatori. Avand în vedere localizarea în teren unde a fost observata
specia, respectiv zona canalului de irigatii (in zonele cu vegetatie semi-inalta), precum si
cerintele ecologice ale acesteia, consideram ca impactul asupra populatiei speciei ca
urmare a realizarii parcului eolian va nesemnificativ.
Podarcis taurica (soparla de camp). Raspandita în Dobrogea, sudul Munteniei si
al Olteniei, sudul Banatului, Campia de Vest. Prefera terenuri înierbate, stepe, regiuni
nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetatie arbustiva rara, liyiere, paduri rare. Specie
Inclusa în Directiva Habitate Anexa 4, Conventia de la Berna.
Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)
Habitat: Destul de comuna în tara noastra, traieste prin luminisurile si lizierele
112
padurilor de foioase sau pe malurile însorite si cu vegetatie.
Exemplare ale acestei specii au fost observate pe perimetrul analizat la limita
terenurilor agricole in zona canalului de irigatie – cu ierburi semi-inalte ce ii asigura
speciei habitatate de hrana si adapost. Realizarea parcului eolian nu va afecta
semnificativ habitatul limitrof canalului de irigatie si implicit specia în ceea ce priveste aria
de distributie si hranire a acesteia nefiind perturbata de activitatea antropica.
Statutul (din punct de vedere al legislaţiei în vigoare) speciilor de reptile prezente in
zona este următorul:
� şopârla de iarbă (Podarcis taurica): specie strict protejată (nominalizată în
Anexa 2 a legii 13 / 1993 [***, 1993a]), specie de interes comunitar care
necesită protecţie strictă (nominalizată în Anexa 4A a Ordonanţei de Urgenţă a
Guvernului nr. 57 / 2007 [***, 2007]);
� guşterul (Lacerta viridis): specie strict protejată (nominalizată în Anexa 2 a legii
13 / 1993 [***, 1993a]), specie de interes comunitar care necesită protecţie
strictă (nominalizată în Anexa 4A a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57 /
2007 [***, 2007]);
Mamiferele sunt slab reprezentate in special datorita activitatilor agricole
desfasurate, fiind caracteristice zonei de stepă, cu rozătoare mici cum ar fi popândăul şi
şoarecele de câmp, iepurele de camp si carnivore: vulpea.
Lepus europaeus P. (iepure de cîmp), Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie
comuna, raspandita în întreaga tara, în toate zonele de campie si de deal. Exemplare
izolate au fost semnalate pe terenurile agricole la margini de tufarisuri. Nu este inclusa în
nici o lista de protectie europeana sau nationala (Directiva Habitate) si nu necesita
masuri speciale de conservare. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare
aconstruirii parcului eolian.
Microtus arvalis P. (soarece de camp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie
comuna în toate zonele de campie din tara. Semnalata in zonele limitrofe
amplasamentului (terenuri agricole). Nu este inclusa în nici o lista de protectie europeana
sau nationala (Directiva Habitate) si nu necesita masuri speciale de conservare. Galerii si
113
indivizi izolati identificati in partea de sud-est pe terenurile agricole (cereale) in
perimetrului studiat. Specie cu mobilitate si prolificitate mare nu va fi afectata semnificativ
de lucrarile de realizare a parcului eolian.
Vulpes vulpes (vulpe), Ord. Carnivora, Fam. Canidae. Intalnita in Baragan,
Dobrogea, cat si in padurile de mare altitudine, pana la limita vegetatiei forestiere. In
Delta Dunarii efectivul speciei se mentine stabil. Pe perimetrul studiat s-au identificat
exemplare izolate aflate in tranzit (trecere). Specia foarte mobila, nu va fi afectata
semnificativ de lucrarile de executie a obiectivului de investitie.
Spermophilus citellus (popandau), Fam. Sciuridae, ord. Rodentia. Este raspandit
în Europa si o parte din vestul Asiei. In Romania este o specie caracteristica de stepa,
comuna în toata tara, în afara de Transilvania. Traieste pe ogoare, izlazuri, santuri,
diguri, marginea drumurilor, etc. Specie vulnerabila. Inclusa în Anexa II a Directivei
Habitate 92/43/EEC, Natura 2000, Conventia de la Berna. Exemplare izolate ale specie
au fost identificate in zona vestica a proiectului, la marginea drumului de exploatare in
vecinatate cu zona forestiera.
Numarul de exemplare ale speciei este mic si a fost evaluat dupa numarul de
galerii active identificate – 2 galerii.
Chiroptere
Din punct de vedere al activitatii chiropterelor s-a concluzionat ca zona reprezintă
o importanţă scăzută din punctul de vedere al conservării liliecilor, nu au fost identificate
adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite. Speciile de lilieci utilizeaza in principal
habitatul forestier, zona studiată (terenuri agricole) nefiind propice cautarii de hrana
datorita tratamentelor fitosanitare cu insecto-fungicide. O parte a liliecilor din adăposturi
antropice aflate în satele din vecinătate folosesc ca habitate de hrănire zonele marginale
ale padurii in special habitatele de tufarisuri unde entomofauna este prezenta in numar
mare.
Zona studiată în general poate fi caracterizată cu o activitate redusă a liliecilor,
114
datorită lipsei adăposturilor (cu excepţia localităţilor învecinate), iar habitatele prezente în
zonă (terenuri agricole cultivate intensiv) au o importanţă foarte redusă ca habitate de
hrănire pentru lilieci. Pe teritoriul studiat nu au fost identificate coridoare de zbor
importante, elemente de conexiune între adăposturi şi habitate de hrănire.
4.4.1. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar
Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat
implementării proiectului. Habitatele identificate – culturi agricole, plantatii viticole,
Tufarisuri, pajisti ruderalizate şi comunităţi ruderale nu reprezintă un habitate de interes
comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a speciilor
prezente foarte mare.
Activitatea desfasurata în realizarea si operarea proiectului propus este la scara
restransa (fiind limitata la activitatile de constructie a platformelor, fundatiilor si drumurilor
de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea sitului natural.
4.4.2. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate
(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea
PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea
speciei pe termen lung).
Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar
permite implementarea planului în arealul propus. Realizarea proiectului nu va afecta
numeric şi structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele
prioritare ale ariilor naturale din vecinătatea parcului eolian (ROSPA 0071 Lunca siretului
Inferior).
Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de
90000 mp pe teritoriul Municipiului Tecuci, având ca şi folosinţă actuală de teren arabil,
conform Certificatului de Urbanism nr. 90 din 26.04.2010.
Amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va produce
fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata
115
vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minima. Habitatele prezent nu
sunt de interes comunitar, au valoare de conservare redusă şi o capacitate de
regenerare mare.
Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat pentru
speciilor prezente, planul propus nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de flora sau
de faună.
4.4.3. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea
ariei naturale protejate de interes comunitar
Zona de interes economic existentă (terenuri agricole cultivate intensiv) ce se
găseşte la distanţe considerabilă fată de zonele protejate învecinate, respectiv 2,2 km
faţă de sit-ului de Importanţă Avifaunistică ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior, nu
este generatoare de fragmentare a habitatelor prezente în aria naturală protejată, nu
distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea
acestuia.
Echilibrul sitului este generat de densitatea avifaunistică şi habitatele specifice
determinate de o mare varietate staţionară. Activitatea desfăşurata în realizarea şi
operarea proiectului este la scară restrânsă şi nu va afecta integritatea şi stabilitatea
sitului natural.
4.4.4. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management
Responsabilitatea administrării Ariei Naturale Protejate „Lunca Siretului Inferior”
(în continuare Arie) revine Custodelui Sitului de Protecţie Avifaunistica „Lunca
Siretului Inferior” (în continuare Custode), asigurată de Asociaţia pentru Conservarea
Diversităţii Biologice - Vrancea, pe baza Contractului de Custodie încheiat cu Ministerul
Mediului şi ădurilor (nr. 0046/23.02.2010.) conform Ordinului MMDD nr. 1533/2008. În
acest scop Custodele elaborează planul de management, prin care se realizează
zonarea ariei protejate, precum şi gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale
protejate, urmăreşte respectarea acestuia, organizează şi desfăşoară activităţi specifice
116
şi supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul ariei protejate, astfel
încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale Ariei, în conformitate cu
obiectivele de arie naturală protejată stabilite prin OUG 57/2007.
În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei
specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes
avifaunistic posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se
asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000.
Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea
statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt
stabilite prin planurile de management aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor
de conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de
interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare
etc).
4.4.5. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de
interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor
În cazul ariei naturale protejate starea sa de conservare este dată de totalitatea
factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta
pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor
caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite
condiţiile:
- arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui
areal sunt stabile sau în creştere;
- habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe
termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;
- speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă
(aşa cum aceasta este definită în continuare).
Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se
117
vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale
specifice zonei.
În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a
habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de conservare
bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate
şi care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei
respective la nivel comunitar.
Starea se considera „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:
- datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine şi
are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a habitatului natural;
- arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul
apropiat;
- exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să se
menţină pe termen lung.
Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct
asupra habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compoziţia arilor naturale protejate.
De asemenea, amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu
va produce fragmentări ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în
imediata vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minimă.
4.4.6. Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate si integritatii sitului
Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o
serie de efecte:
- modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament;
- restrângerea suprafeţelor habitatelor existente fără afectarea suprafeţei unor
habitate naturale protejate sau habitate forestiere;
- modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes
comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă.
118
Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de
90000 mp pe teritoriul municipiului Tecuci, având folosinta actuală ca teren agricol,
conform Certificatului de Urbanism 90 din 26.04.2010.
Din cadrul-suport al parcului, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:
- fundaţii turbine - 4386 mp (258 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din care
suprafata ocupata definitiv 476 mp (28 mp /turbina inelul suprateran);
- platforme de montaj - 25636 mp (1508 mp – suprafaţa ocupată de o platformă);
- drumuri de acces la turbine – 14300 mp;
- componente electrice - 306 mp (post de transformare (18 mp) care se
amplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana, intr-o cabina de unde energia
electrica este transportata la statia de conexiuni care face legatura cu linia de inalta
tensiune);
- traseu conexiune LEA pe distanta de cca 7 km la statia electrică 110 kV Tecuci.
Pentru organizarea de santier (depozit materiale + baraca + WC ecologic + parc
auto) se va rezerva o suprafata de 300 - 350 mp, din care depozitul de materiale va
ocupa o suprafata de 140 mp, iar parcul de masini si utilaje (elefant si betoniera sau
pentru macara) o suprafata de 100 mp. Acestea se vor amplasa pe o platforma realizata
din pietris.
Estimarea impactului unui parc eolian este foarte dificil de realizat în perioada de
preconstrucţie. Evidenţe clare cu privire la impactul produs au apărut de obicei după
construirea şi operarea parcurilor eoliene. Tot atunci s-au aplicat şi măsuri de diminuare
a impactului de tipul opririi turbinelor pe anumite perioade de timp respectiv demontării
unora care creau mari probleme.
Cu toate că estimarea impactului este foarte dificilă totuşi am încercat să
identificăm nivelul acestuia defalcat pe diferite componente ale biodiversităţii. Pentru o
mai uşoară urmărire a concluziilor vom prezenta pentru fiecare componentă impactul în
faza de construcţie, cea de operare.
119
4.4.6.1. Impactul prognozat asupra habitatelor locale
Impactul în faza de construcţie
Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi a
plantelor de importanţă conservativă nu există impact asupra acestora.
Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare.
Toate turbinele se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensiv iar şanţurile
pentru cabluri vor fi acoperite după instalarea acestora.
Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este
posibila apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în
perioada de organizare de şantier.
Impact în faza de operare
în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.
Concluzii
Având în vedere distanţele mari faţă de ariile naturale protejate şi
specificullucrărilor realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va
afecta integritatea siturilor Natura 2000.
Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare,
suprafaţa afectata se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct
negativ, de lungă durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare.
Considerăm că habitatele prezente nu sunt de referinţă şi au valoare conservativă
redusă, neadăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar, prin urmare
exploatarea nu va afecta major resursele de biodiversitate locala. Vegetaţie specifică
perimetrului se regenerează foarte bine în condiţiile de sol şi climatice date.
Având în vedere inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a
faptului că nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate
mai sus menţionate, apreciem că impactul asupra lor va fi nesemnificativ.
120
4.4.6.2. Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale
Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, sunt
determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiază punctual la fiecare
grup de faună.
Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o
reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din
apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezenţei omului şi a activităţilor
industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se evidenţiază
prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redusă.
Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii
de floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.
In faza de implementare a planului, pe suprafaţa afectata vor fi supuse impactului
speciile de floră şi de nevertebrate ce ocupă în prezent suprafaţa amplasamentului, mai
puţin ornitofauna şi mamiferele mici şi mari, deoarece nu s-au semnalat cuiburi de păsări,
vizuini ale mamiferelor în perimetrul monitorizat.
Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoarece zona destinată proiectului nu afectează populaţiile de plante şi animale ce se regăsesc în lista
speciilor de interes comunitar.
Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul
perimetrului destinat implementării proiectului putem prognoza impactul asupra
biodiversităţii locale în 2 etape: faza de construcţie şi faza de operare.
4.4.6.3. Impactul prognozat în asupra nevertebratelor
În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra
nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de
decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de
reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate.
121
Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor
nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică
fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă
redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate
nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi
restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine
pierderi iremediabile de biodiversitate.
Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate
aflate la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în
care lucrările de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii.
Impact pozitiv - Nu este cazul.
4.4.6.4. Impactul prognozat în asupra vertebratelor
Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul
impact:
Amfibieni şi reptile
Impact în faza de construcţie
Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Nu există bălţi, ochiuri de apa,
habitate pentru dezvoltarea speciilor de amfibieni care să fie distruse de în această fază
a proiectului.
Pentru reptile există posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului şi
depozitarea incorectă a materialului săpat. Datorită populatiilor speciilor Lacerta viridis si
Podarcis taurica identificate în zona canalului de irigaţie, dar şi în lungul drumului 252H şi
la periferia parcului eolian în zona pădurii Nemţeanca, la distante mari de zonele
implicate in realizarea proiectului impactul va fi nesemnificativ, la nivel local sau regional.
Integritatea habitatelor precum si populatia speciilor de reptile identificate nu vor fi
afectate prin implementarea proiectului.
122
Impact în faza de operare
În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile.
Impactul negativ direct
Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalata in liziera Padurii Nemţeanca şi în
zona canalului de irigaţie precum si in zonele adiacente DJ 252H, nu sunt representative
pentru zona parcului eolian. Aceste specii vor fi afectate de zgomot produs ca urmare a
etapei de constructie si organizare de şantier, impactul diminuandu-se datorita distantelor
fata de habitatele speciilor.
Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă a
reptilelor si mamiferelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi,
sub grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale
temporare inundate determinând moartea ouălor şi puietului).
Datorită lipsei speciilor in zona proiectului impactul va fi nesemnificativ la nivel
local, regional şi/sau naţional rezumându-se doar la situatii accidentale.
Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere si migrare a
populatiilor prezente in invecinatatea proiectului, pe motivul existentei factorilor
disturbatori (zgomot, circulatie) efect ce va fi local si temporar.
Impact pozitiv – nu este cazul.
Avifauna
Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit
în zona de impact a proiectului (amplasament), vor avea mai puţin de suferit de pe urma
dezvoltării proiectului. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor
care este strâns legata de locurile de cuibărit.
Păsări cuibăritoare
Impact în faza de construcţie
În faza de construcţie păsările cuibăritoare pot suferi un impact negativ datorat
pierderilor de habitat şi a deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.
Datorită faptului că aplasamentele desemnate realizarii lucrarilor de constructie a
123
fundaţiile turbinelor, platforme macarale, drumuri de acces, drumuri de exploatare) nu
ocupă teritoriului de cuibărit al speciilor cuibaritoare semnalate in vecinatatea proiectului
estimăm că impactul va fi nesemnificativ.
Speciile care cuibăresc pe terenurile agricole nu vor fi afectate în mod sever.
Exista un impact negativ temporar rezultat prin implementarea proiectului care poate
afecta comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite specii prin prezenta
oamenilor, precum si prin perturbarile fonice produse de activităţile de pe şantier.
Avand in vedere distributia spatiala a obiectivelor proiectului, amplasate la distante
relativ mari de zonele predispuse la cuibaritul speciilor semnalate (>500 m) precum si
caracterul temporar al activitatilor desfasurate nu anticipam un efect asupra
comportamentul nupţial, activitatii speciilor (durata, frecvenţa şi intensitatea cântecului).
Impact în faza de operare
Având în vedere faptul că majoritatea speciilor cuibăritoare semnalate prefera
habitate propice cuibaririi aflate in afara amplasamentului parcului eolian (tufarisuri,
padure) nu sunt afectate semnificativ de operarea parcului eolian propus.
Păsări migratoare
Impact în faza de construcţie
Nu există nici un impact în această fază.
85
Impact în faza de operare
In urma monitorizării speciilor migratoare s-a remarcat tendinţa acestora de a
zbura la altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor.
Totuşi, amplasamentul parcului eolian ar putea dezvolta un potenţial efect
negative asupra biodiversităţii pe durata migraţiei acestora (estivala si autumală). Având
în vedere faptul că, culoarul principal de migrare se situează pe direcţia apelor (respectiv
răul Siret) la distante mari (2,2 km) putem afirma ca riscul de coliziune poate apărea doar
atunci când păsările tranzitează zona în cadrul unei căi secundare de migraţiune – efect
semnalat doar accidental. Acest risc de coliziune cumulat asociat tuturor proiectelor
parcurilor eoliene propuse si dezvoltate in vecinatate, este mult redus datorită
124
particularităţilor geografice ale zonei:
- distanţe relativ mari faţă de zonele protejate;
- existenţa unor culoare de trecere parcurile eoliene si zonele rezidenţiale creând
rute de migrare secundare libere;
- dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de
pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei
şi florei sălbatice;
- în afara rutelor de migraţie principale ce se derulează, majoritar, de-a lungul
apelor, cu evitarea zonelor aşezărilor omeneşti.
Avand in vedere semnalarea speciilor rapitoare – specii cu zbor planat s-a
evaluat riscul de coliziune asociat acestor specii. Evaluarea riscului de coliziune a
speciilor răpitoare se poate prognoza analizând în special familiile Accipitridae si
Falconidae din ordinul Falconiformelor.
Tabelul 10 - Specii de păsari răpitoare identificate în zona parcului eolian
Speciile, Falco vespertinus (vanturelul de seara), Buteo buteo (sorecar comun),
specii cu o activitate foarte redusă în zonă, semnalându-se survoland arealul analizat în
căutare de hrană.
Riscul de coliziune s-a evaluat pentru specia răpitoare cu talia cea mai mare
(lungime corp si anvergura aripi), aceasta fiind din punct de vedere statistic specia cu
riscul cel mai mare.
Nr. crt. Specia
Ordinul Falconiformes
Fam. Accipitridae
1. Buteo buteo
Fam. Falconidae
2. Falco vespertinus
125
Evaluarea riscului de coliziune pentru specia Buteo Buteo (Sorecarul comun)
(L=50-60 cm , A= 125-145 cm) si o viteză de zbor de 50 km/h (aproximativ 15 m/s) la
trecerea prin aria de acţiune a rotorului (diametru rotor 100 m).
S-a estimat astfel un risc de coliziune cu palele turbinei eoliene de 8,4 % in situaţia
în care specia intra direct în zona de acţiune a rotorului făra ca aceasta să evite
coliziunea (situaţie rar intâlnită).
Datorită faptului ca nici una din speciile rapitoare nu au fost observate zburând la
altitudini mai mari de 30 m şi datorită faptului că riscul de coliziune calculat în ipoteza în
care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă
extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi nul.
In urma observaţiilor ornitologice pe întreaga perioada a anului precizăm că
speciile de pasări răpitoare evită zona parcului eolian in special datorita faptului ca
acesta este neatractiv ca zona pentru surse de hrana. De asemenea, toate speciile de
păsări răpitoare au fost observate survolând zona la un strat altudinal < 30 m. Riscul de
coliziunea la aceste specii este minim sau chiar nul.
126
Măsurile de protecţie a biodiversităţii pentru limitarea impactului cumulat în
perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie
Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,
astfel:
- amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul
drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
- suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată
judicios la strictul necesar;
- traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de
lucru specificat;
- se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru protecţia
mediului;
- refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea
de şantier;
- sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost
proiectat subteran;
- turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă. Concluzie
Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei de toamnă şi primăvara
datorită neamplasării proiectului pe coridoarele de migrare a păsărilor dar şi datorita
altitudinii înalte de zbor a speciilor migratoare care pot apărea întâmplător în zona.
Păsări care iernează în sit
Impact în faza de construcţie si operare
Nu a fost semnalata prezenta speciilor care ierneaza pe amplasamentul
proiectului in special datorita lipsei habitatelor propice iernarii, de aceea nu estimăm un
impact negative semnificativ în această fază.
127
Mamifere (altele decât liliecii)
Impact în faza de construcţie
În această fază estimăm că impactul va fi mai mare şi se va manifesta prin
pierdere de habitate specifice (în totalitate agricole), accidente de trafic, apariţia de noxe
etc.
Considerăm că impactul nu va fi resimţit de către populaţiile de popândău
(Spermophilus citellus) care au fost sesizate la limita dintre parcul eolian cu Pădurea
Nemţeanca. Nu se preconizeaza o scădere a populaţiilor si restrangere a habitatelor
specifice acestei specii. Ipoteza este susţinută de faptul că toate turbinele vor fi
amplasate exclusiv în teren arabil, nesemnalandu-se colonii ale speciei in zona
proiectului.
Impact negativ direct
Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepuri, rozătoare mici au o mobilitate mare
şi vor părăsi zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul
amplasamentului care conţin acelaşi tip de habitat (culturi agricole). O bună gospodărire
a habitatelor limitrofe va atenua impactul asupra populaţiilor de mamifere existente.
În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza accidental
prin captivitate in gropi, canale, şanţuri neacoperite precum şi prin atitudinea negativă a
lucrătorilor.
Impact pozitiv - Nu este cazul.
Impact în faza de operare
Pentru aceasta specie nu va exista nici un impact în faza de operare.
Liliecii
Impact în faza de construcţie
Liliecii de asemeni pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi
reproducere dar în acest caz zona de implementare a proiectului (orgabizare de santier,
constructii fundatii, platforme, drumuri) nu afecteaza habitate specifice populaţiilor de
lilieci semnalati.
128
Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi
datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor
populaţii viabile, apreciem că impactul în faza de exploatare a proiectului va fi foarte
redus.
Tabelul nr. 11 - Impactul probabil al parcului eolian în faza construcţiei
asupra faunei de lilieci din zona studiată Perioada Impact
Vară Perioada migraţiei de toamnă
Pierderea adăposturilor datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.
Impact redus, datorită lipsei de adăposturi adecvate pentru lilieci în zona ocupată de fermele eoliene
Impact redus
Pierderea habitatelor de hrănire datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.
Impact redus, datorită structurii habitatelor, care nu reprezintă un interes ridicat din punctul de vedere al liliecilor
Impact redus
Dispariţia elementelor de conexiune între diferite structuri ale habitatului folosit de lilieci
Impact redus, datorită numărului mic de astfel de structuri de conexiune (de ex.cursuri de apă, şiruri de arbori)
Impact redus, datorită lipsei unor structuri care ar putea fi folosite de lilieci în cursul migraţiei (de ex. văi, creste de deal împădurite etc.)
Impact în faza de operare
Impactul în faza de operare este încă puţin cunoscut dar poate fi dovedit mai ales
prin studii/monitorizare in etapa de operare a proiectului. Datorită inexistenţei coloniilor şi
adăposturilor în zona de impact a proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se
adaugă habitatele improprii dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul va fi
foarte redus.
Concluzii
In zona de implementare a proiectului efectele directe şi indirecte cu impact
potenţial asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul
potenţial creat pe perioada lucrărilor de construcţie, ce va fi însă resimţit local, pe o
scurtă durată, nefiind în măsură a destabiliza populaţiile ce fac obiectul protecţiei,
129
respective speciile de interes comunitar care au stat la baza desemnării siturilor Natura
2000 invecinate. Habitatele speciilor identificate urmează a fi afectate însă limitat din
punct de vedere spaţial.
Concluzii Generale privind impactul proiectului asura factorilor de mediu
Condiţii primare
Habitate, floră, vegetaţie
- nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endemice, cu importanţă conservativă
medie, mare sau foarte mare în zona de impact;
- in zona proiectului au fost întâlnite habitate seminaturale, agricole, puternic
afectate de activitatile antropice;
- toate habitatele au, conform clasificării româneşti şi europene din manualele de
interpretare publicate până în prezent, importanţă conservativă redusă.
Chiar dacă aceste tipuri de habitat nu prezintă o importanţă directă din punct de
vedere al conservării, unele specii importante de păsări şi mamifere folosesc aceste
habitate pentru hrănire, cuibărit si adăpost. Reprezentând totuşi habitatele unor specii de
animale acestea au fost descrise şi cartografiate amintindu-se şi speciile pentru care
aceste habitate sunt importante.
Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ.
Nevertebrate
- au fost observate populatii insemnate ale speciilor de nevertebrate în zona de
impact a proiectului acestea reprezentând probabil doar o parte din fauna de
nevertebrate a zonei de impact a proiectului;
- nu există în literatura recentă, care tratează arii din apropierea proiectului
ROSPA 0071, date cu privire la existenţa unor populaţii importante de nevertebrate în
apropiere;
- nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în zona
de impact al proiectului;
130
- lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în
special agriculturii (lucrari agricole, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc) face
ca zona studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate;
Impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ.
Amfibieni şi reptile
- au fost întâlnite doua specii de reptile in vecinatatea proiectului. Nu au fost
semnalati indivizi ai speciilor pe amplasamentul propus proiectului. Nu există zone de
reproducere pentru amfibieni cum ar fi balti, ochi de apa, mlaştini in zona
amplasamentului studiat.
- nu se estimează nici un fel de impact asupra populaţiilor de reptile si amfibieni în
nici una dintre fazele proiectului.
Păsări
- peste douăzeci de specii de păsări au fost observate în cursul unui an in diferite
faze: migrare, pasaj, cautare hrana;
- chiar dacă nu cuibăresc în interiorul perimetrului afectat unele specii care
cuibăresc în vecinătate vizitează zona proiectului în căutare de hrană;
- speciile cuibăritoare nu colonizeaza zona parcului eolian;
- toate speciile cuibăritoare înregistrează efective reduse în aria de impact a
proiectului;
- suprafaţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafeţe ale Ariilor de Importanţă
Avifaunistică, SPA, sau rezervaţie naturală având drept obiectiv protecţia păsărilor.
Suprafaţa proiectului este neatractivă pentru păsările cu zbor planat din cauza absenţei
formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum ar fi stâncăriile si a
saraciei surselor de hrana.
- aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin comparaţie cu suporturi de
înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune, stâlpi anemometrici etc;
131
- nu există un model clar stabilit în timpul migraţiei de primăvară, altitudinea şi
numărul păsărilor variind mult în funcţie de condiţiile meteo;
- nu au fost observate stoluri de gâşte care să folosească aria de studiu ca loc de
iernare;
- in timpul iernii s-a constatat prezenţa unui număr mic de exemplare dintre
speciile observate în special datorită sărăciei în resurse a habitatelor prezente (agricole);
Estimăm că impactul asupra acestora este mic şi nu există ipoteza apariţiei unui
impact semnificativ asupra integrităţii sitului.
Impactul asupra păsărilor cuibăritoare va fi redus şi poate fi evitat uşor printr-o
atentă planificare a lucrărilor în faza de construcţie.
Cu toate că nu se estimează un impact semnificativ pentru păsările migratoare,
datorită înălţimii mari de zbor, a faptului că se vor folosi turbine moderne şi a numărului
relativ mic de păsări care tranzitează suprafaţa proiectelor în timpul migraţiei, nu putem
exclude apariţia unor accidente în special în timpul migraţiei de primăvară.
Impactul asupra păsărilor care iernează în zona proiectului va fi mic.
Au fost descrise măsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabilă
ni se pare acoperirea rotoarelor cu vopsea care să reflecte UV şi iluminarea, daca este
cazul. Cu lumină roşie intermitentă.
Mamifere
Lilieci
- zona parcului eolian, au fost studiate din punctul de vedere al activitatii liliecilor în
perioada 15 mai - 10 septembrie 2010;
- zona reprezintă o importantă scăzută din punctul de vedere al conservării
liliecilor, nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite;
- habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole şi buruienişuri) sunt
folosite ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare;
- impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în perioada de construcţie dar pot apărea
132
accidente în perioada de operare.
Mamifere mici - rozatoare
- au fost identificate specii comune caracteristice terenurilor agricole;
- specia Spermophilus citellus nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului,
colonii ale speciei fiind semnalate în apropierea Pădurii Nemţeanca;
Efectul negativ asupra mamiferelor se va resimti temporar in perioada de
constructie.
4.4.6.5. Masuri de diminuare a impactului
Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi cele
ce tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a turbinelor
eoliene.
Riscul de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine numai în zona de acţiune a
rotorului turbinei cca. 80 m diametru la o distanta situată între 50 şi 120 m faţă de sol.
Acest risc este influenţat de viteză de mişcare a turbinei precum şi de comportamentul de
zbor al păsărilor şi chiropterelor (înălţime, tip, durată şi perioadă dezbor) variind de la o
specie la alta.
Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere
proiectantul a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea
parcului eolian.
- zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a
rutelor de migrare a păsărilor;
- parcul eolian este de mărime medie – 30 turbine;
- sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost
proiectat subteran;
- turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;
- zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de
hrană pentru păsări şi chiroptere;
133
- în cazul în care se vor identifica chiroptere rănite/moarte, beneficiarul are
obligaţia de a monta pe fiecare turbină eoliană câte un dispozitiv de bruiere a semnalului
electromagnetic.
Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă de
posibilii factori de risc este medie. Studiile efectuate asupra cauzelor de mortalitate la
păsări au evidenţiat faptul că turbinele eoliene prezintă un risc mult mai scăzut decât
ceilalţi factori de mortalitate la păsări.
Cauzele mortalităţii la păsări
Măsuri de protecţie a florei şi faunei
Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se
iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:
- amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor
de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
- suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată
judicios la strictul necesar;
- traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de
lucru specificat;
- se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
134
- refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea
de şantier;
- sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost
proiectat subteran;
- rurbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă.
4.5. Peisajul şi impactul vizual
Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra locuitorilor
din vecinătate, activitatea de construcţie ca şi cea de exploatare a parcului eolian au
efecte minore, insesizabile, efecte limitate şi de distanţa faţă de zonele locuite.
Amplasamentul parcului eolian respectă distanţele de siguranţă impuse de
legislaţia în vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice
privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice –
revizia I, conform Anexei 3.
4.5.1. Impactul prognozat
Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului parcului eolian îl
constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosinţa al
terenurilor.
Valoarea estetică a peisajului este redusă deoarece nu există elemente cu valoare
deosebită în cadrul natural şi cel arhitectural, aşa încât nu va fi afectată. Dimpotrivă, în
cele mai multe locuri din România turiştii sunt atraşi de asemenea ansambluri, deseori
modificându-şi traseele pentru a le vedea. În acelaşi context, pe teritoriul viitorului parc
nu există păduri sau zone naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi
disturbate de funcţionarea turbinelor eoliene. În perioada de construcţie poate exista un
impact vizual neplăcut datorat aspectului şantierului în lucru (utilaje, mijloace de
transport, materiale de construcţie etc.). De asemenea, căile de transport pot avea un
aspect neplăcut pe durata amenajării lor.
135
În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în
timpul perioadei de construcţie. Specificul acestei perioade este cel al oricărui şantier,
caracterizată printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activităţi
de modificare a aspectului locaţiei.
Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o
persoană la alta prin diferenţa de percepţie.
Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o
siluetă elegantă care se integrează armonios în peisaj şi constituie atracţie turistică.
4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului
Tabelul nr. 12 - Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu
peisaj
Faza de implementare Masuri de diminuare Design Amenajare Constructie Operare
Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui
x
Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului
x x
Refacerea zonelor de teren afectate
x x
Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a drumurilor de acces de pe amplasament
x
4.6. Mediul social şi economic
Se apreciază că investiţia în înfiinţarea unui parc eolian şi obţinerea de energie
eoliană va avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de
construcţie a parcului cât şi pe durata funcţionării acestuia) evaluând următoarele
posibilităţi: crearea de noi locuri de muncă, preponderent din rândul populaţiei locale,
investiţii complementare direcţionate către spaţiul comercial aferent zonei, plata de taxe
şi impozite ce vor fi absorbite de bugetul local şi utilizate de comunitate, creşterea
136
generală a potenţialului economic al zonei şi atragerea de investitori în domeniul energiei
eoliene, precum şi eventuala extindere a acestui sector în zonă.
În ceea ce priveşte impactul potenţial asupra activităţilor economice, se iau în
calcul următoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea
temporară a activităţilor tipice (lucrări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor
eoliene. Acest impact va fi limitat în timp în funcţie de perioada de organizare a
şantierului.
Se adaugă consecinţele scoaterii din circuitul agricol al suprafeţelor pe care vor fi
montate instalaţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact
este permanent, pe toată perioada de funcţionare a parcului. În general, terenul agricol
poate fi cultivat până la 0.5 m distanţă de fundaţia turbinei.
Realizarea obiectivului nu implică efecte negative asupra sănătaţii oamenilor din
zonă, în codiţiile respectării cerinţelor legislative în vigoare referitoare la organizările de
şantier, la desfăşurarea activităţii de ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare.
Pe parcursul funcţionării instalaţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi
efectul vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce priveşte zgomotul centralele eoliene
sunt silenţioase şi devin din ce în mai silenţioase. În privinţa efectul vizual este posibilă
perceperea efectului de licărire al palelor dacă sunt bătute direct de soare, care ar putea
deranja şi care se poate percepe şi la distanţe mai mari. Însă acest fenomen nu este
foare des întâlnit, producându-se doar în zilele senine de la răsăritul soarelui până la
prânz doar dacă vântul bate dinspre direcţia privitorului.
Tot în etapa de construcţie vor apărea modificări ale traficului normal, datorită
transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturbările din trafic vor fi cele
specifice oricărui vehicul cu gabarit depăşit şi vor fi în strânsă legătură cu graficul
lucrărilor pe amplasament. Înfiinţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi
modificări asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comunele din zonă.
Tehnologia de construcţii - montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene implică
137
operaţiuni atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni
solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În
concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi. O
altă implicare a planului este cea dată activitatea economică a unui agent care reprezintă
o sursă de venituri pentru comună.
Luând în considerare impactul realizării proiectului asupra indicatorilor sociali se
poate spune:
- aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt montate un număr mai
mare de cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urbană);
- în perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine indicator
social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;
- dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial
determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi;
- ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie
menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în
Europa actual să se importe 50 % din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor
găsi soluţii alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75 %. Acesta
este unul din motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.
- tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi
deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în
lume în care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat
reducerea preţului energiei electrice până la 50 % faţă de vânzarea pe plan naţional.
Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului
propus vor include:
Faza de construcţie
- capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;
- faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;
138
- perioadă de exploatare a proiectului de 20 ani;
- pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 80-90 angajaţi.
Faza de operare
- generare de energie regenerabilă;
- parcul eolian va utiliza doar o parte din suprafaţa totală a amplasamentului;
- va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.
Evaluare cost-beneficiu
Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de:
- costuri de construcţie;
- costuri de operare şi întreţinere.
- beneficiile proiectului de investiţie constau în:
- producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;
- reducerea poluării cu până la 120 000 tone CO2 echivalent în gaze cu
efect de seră;
- proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi
recrutat local dacă este posibil.
4.6.1. Impactul prognozat
Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unui proiect de anvergură (parc
eolian – producere energie electrică) va fi de natură socială cu potenţiale beneficii:
- crearea unui număr de 80-90 locuri de muncă permanente în perioada de
construcţie/amenajare estimată la 16 luni;
- 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian;
- impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale;
- surse suplimentare de venit la bugetul local.
Concluzii
Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în
economia şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona
139
asociat dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare,
servicii şi dezvoltare economică.
4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Ansamblul eolian nu va interacţiona în nici un fel pe durata construcţiei şi
funcţionării cu obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând,
aşadar, nici un fel de impact asupra acestora.
În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul
lucrărilor de amenajare, lucările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în
acest domeniu.
4.8. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de
implementarea proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene (SC CUSTOMLINE
ENERGY SRL, SC GRENERG SRL, SC CORNI EOLIAN SRL, SC
BRIDGECONSTRUCT SRL IASI – in total 17 turbine)
Nu se poate vorbi de un impact cumulativ cu alte proiecte similare din zonă,
deoarece cele mai apropiate parcuri eoliene implementate sau în curs de
implementare/aprobare sunt amplasate la distanţe considerabile faţă de arealul analizat
(peste 25 km).
5. Analiza alternativelor
Această secţiune conţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea
proiectului în corelare cu:
- construire şi amplasament;
- acces amplasament;
- conexiune la sistemul/reteaua de transport a energiei electrice;
- alternativele tehnice ale Parcului eolian;
- alternativele de construcţie-montaj.
140
Alternative de construire şi amplasament
Analiza alternativelor de amplasare a Parcului eolin ia în considerare următoarele
elemente:
- producţia estimată de energie electrică, determinată de potenţialul eolian specific
fiecărui amplasament;
- impactul asupra fermelor din zona;
- impactul asupra principalilor factori de mediu;
- impactul asupra condiţiilor socio-economice.
Proprietarul Parcului eolian a ales amplasamentul din extravilanul Municipiului
Tecuci, judetul Galati având în vedere condiţiile unui bun potenţial eolian pentru
producerea energiei electrice.
Se apreciaza ca realizarea Parcului eolian va aduce beneficii economice
importante zonei prin valoarea de investitie ce se va realiza, dar si prin aportul la
dezvoltarea zonei. Dezvoltarea economica poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri
de munca pe perioada de executie a lucrarilor de construire si pe perioada de exploatare,
prin aparitia unor investitii noi atrase de prezenta dotarilor si a echiparii teritoriului.
Din punct de vedere constructiv, realizarea Parcului eolian în soluţia prezentată
impune lucrări importante de amenajare a terenului.
Din punctul de vedere al alternativelor privind poziţionarea turbinelor eoliene,
locaţia propusă este cea mai bună ţinându-se cont de potenţialul eolian.
Alternative acces amplasament
Accesul în zona se poate face din drumul ce face legatura intre Tecuci si
Cosmesti.
Accesul la platformele turbinelor eoliene se va face din drumul comunal, prin
drumul de exploatare agricolă existent ce deserveste fermele din zona. Acesta este
amenajat si pietruit. Caile de acces la turbine urmeaza sa se realizeze inainte de
montarea acestora.
141
Elementele principale supuse analizei pentru alegerea soluţiei optime la căile de
acces au fost:
- reducerea distantelor pe care se face amenajarea;
- reducerea riscului distrugerii echipamentelor;
- reducerea costurilor de amenajare a drumului;
- reducerea timpului parcurs pentru mijloacele care transportă echipamentele.
Legislaţia din România în domeniu arată că lucrările pentru amenajarea drumurilor
de acces constau in:
- decopertare strat superior, h = 30 cm de-a lungul unei lăţimi de 6,0 m;
- excavaţii/umplutură teren pentru a ajunge la înalţimea proiectată;
- compactare aşternut (terasament) minim, h = 15 cm grosime.
Alternative conexiune la sistemul/reteaua de transport a energiei electrice
Conexiunea la sistemului de distribuţie a energiei electrice din zonă se va realize
datorită avantajului economic de a putea transmite în reţea energia produsă de parcul
eolian la costuri minime, capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice fiind
influenţată de diferiţi factori:
- diametrul conductorului electric;
- distanţa dintre surse – generator la cea mai apropiată linie de distribuţie;
- temperatura ambientală.
Reteaua care face legatura intre turbinele eoliene va fi formata din linii electrice in
cablu de 20 kV (medie tensiune). Cablurile de 20 kV se vor poza in santuri intre doua
straturi de nisip cu grosimea de cca. 10 cm fiecare, peste care se pun placi avertizoare si
pamant rezultat din sapatura (se admite acoperirea cablurilor din sant cu pamant
prelucrat (astfel incat granulatia sa nu depaseasca 30 mm, fara pietre, bolovani sau alte
corpuri straine) si compactat pana se obtine o grosime de 10 – 15 cm si o suprafata
neteda si fara fisuri; stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi, de asemenea, bine
compactat).
142
Pozarea cablurilor in “straturi”, se va realiza in straturi orizontale si nu suprapuse
atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile
la cablurile inferioare. Pozarea cablurilor de 20 kV in pamant, se va face in profil de tip
1M (un singur fascicol cu trei cabluri pozate in trefla in sant) sau in profil 2M acolo unde
sunt 2 fascicole in paralel. Distanta intre fascicole va fi de minim 10 cm.
La subtraversarea drumurilor de exploatare pentru pozarea cablurilor se va
executa profil de tip «t» sau «2t» pentru unu sau doua fascicole.
Pentru conectarea centralei electrice eoliene la Sistemul Energetic National este
necesara construirea unei statii electrice ridicatoare de 20/110 kV. In aceasta statie
electrica se vor conecta toate cablurile de medie tensiune ce pleaca din CEE (centrala
electrica eoliana).
Cablurile de 110 kV vor face legatura intre statia electrica a CEE si statia electrica
a Operatorului de Retea din zona.
Pozarea cablurilor de medie tensiune se va realiza conform specificatiilor din NTE
007/08/00, ”Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice”.
Cablurile vor fi pozate la adancimea minima de 0,8 m in zonele necirculate, iar la
subtraversari adancimea minima de pozare va fi 1,2 m. La executarea profilelor se vor
respecta straturile de nisip prevazute in normativ, iar razele de curbura ale cablurilor vor
fi respectate fie conform prescriptiilor fabricantului de cablu, fie conform NTE 007/08/00.
Conform studiului de conectare la retea a Centralei Electrice Eoliene Tecuci
realizat de catre o firma atestata ANRE, variantele de conectare la SEN (Sistemul
Energetic National) sunt urmatoarele:
Varianta 1 - Racordarea CEE printr-o LEA 110kV s.c. de cca. 7 km, 185 mm2, în
staţia 110 kV Tecuci;
Varianta 2 - Racordarea CEE în simplă derivaţie printr-o LEA 110kV s.c. de
cca. 6.5 km, 185 mm2, în LEA 110 kV Tecuci – ICM Tecuci;
Varianta 3 - Racordarea CEE în simplă derivaţie printr-o LEA 110 kV s.c. de
143
cca. 7.5 km, 185 mm2, în LEA 110 kV Tecuci – Ionăşeşti.
Mentionam ca varianta acceptata de catre Operatorul de Distributie - Electrica
Muntenia Nord - este varianta 1 si anume conectare in statia electrica 110 kV Tecuci.
Aceasta varianta a fost avizata si de catre Operatorul de Transport - CNTEE
Transelectrica SA.
Alternativele tehnice ale Parcului eolian sunt cele cu privire la:
- tipul de turbine eoliene care să fie instalate;
- configuraţia de aşezare în teren a turbinelor care să asigure un randament
maxim de producerea energiei electrice şi totodată să reducă impactul asupra factorilor
de mediu şi sociali;
- opţiunile oferite de producător pentru instalarea unor echipamente;
Tipul de turbine eoliene a fost ales de titularul pe baza performanţelor acestora
ţinând cont de condiţiile specifice de vânt din amplasament.
Alternativele de construcţie-montaj constau în realizarea lucrărilor în etape
succesive, fiecare etapă cuprinzând un anumit număr de turbine sau realizarea Parcului
într-o singură etapă. Analiza alternativelor de construcţie-montaj a avut în vedere
următoarele aspecte:
- generarea de zgomot în perioada de construcţii-montaj pentru zonele învecinate;
- ocuparea terenului şi impactul asupra vegetaţiei;
- impactul asupra peisajului pe o perioada de timp redusa;
- condiţii de realizare a proiectului din punct de vedere tehnic;
- situaţia administrativă a terenurilor.
În urma analizei ofertelor de turbine eoliene, beneficiarul a constatat că turbinele
de tip VERTAS V90-1.8/2.0 MW sunt mai avantajoase.
Astfel, se vor monta 17 turbine VERTAS V90-1.8/2.0 MW si câte un post de
transformare PT, care se amplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana,
144
intr-o cabina de unde energia electrica este transportata la statia de conexiuni care face
legatura cu linia de inalta tensiune.
Fiecare turbina eoliana este compusa dintru-un turn tubular cu diametru la baza
de 4,15 m, nacela care include generatorul, cutia de viteza, sistemul de comanda si
rotorul cu cele 3 pale, tot ansamblul montat pe o fundatie.
Zona poate deveni unul dintre parcurile de turbine eoliene si un producator
semnificativ de energie electrica din surse regenerabile nepoluante care sa valorifice
potentialul din aceasta zona.
6. Monitorizarea
Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi
determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru
factorii de mediu apă, aer, sol.
6.1. Factorul de mediu apă
Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:
- verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de
construcţie a parcului eolian;
- monitorizarea managementului apelor uzate rezultate de la toaletele ecologice
amplasate pe perioada de amenajare şi construcţie a parcului eolian şi încadrarea în
parametrii NTPA 002/2002.
In perioada de funcţionare a Parcului Eolian nu se generează ape uzate.
6.2. Factorul de mediu aer
Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea pulberilor
în suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil
poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.
În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi de
STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea
Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi
metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor
145
în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului
în aerul înconjurător.
Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de
funcţionare.
6.3. Factor de mediu sol şi subsol
În perioada de construcţie, depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a
materialelor de construcţie precum şi o mare parte a organizării de şantier va trebui să se
realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului
prin deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente.
Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi
diminuate prin utilizarea produselor absorbante.
Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru
sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi
raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.
Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanţă prin utilizarea unor
echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat,
funcţiile turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă
şi control.
6.4. Factor de mediu biodiversitate
În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită
asupra potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru
identificarea eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de
carcase păsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile. După prezentarea raportului
de monitoring şi analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia
mediului se va lua decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.
Monitorizarea impactului asupra biodiversităţii în faza de operare
În perioada de operare va fi monitorizat impacul asupra păsărilor şi liliecilor prin
metoda căutării cadavrelor de păsări şi lilieci, cel puţin trei ani.
146
Datele privind cadavrele găsite vor fi trecute în fişe speciale în care vor fi notate
specia, sexul, vârsta, data, condiţiile meteo.
Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei
categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date
stricte de colectare a datelor pe teren deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot
influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor
obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să
fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele
unui stagiu, după cum urmează:
- păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de
cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;
- păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de
migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul
perioadei de migraţie;
- păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea
păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către
locurile de cuibărit;
- păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările
cuibăritoare şi cele care iernează.
7. Situaţii de risc
Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de
un accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi
antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante şi post
construcţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranzitează
amplasamentul pe perioada construcţiei parcului eolian.
147
Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale următoarele:
Cauze interne
� defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control
sau de automatizare
Ele se datorează:
- proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la coroziune, la
variaţiile de temperatură, etc;
- proiectării în lipsa unei documentări suficiente;
- nerespectării normelor tehnice de securitate;
- dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;
- lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlată).
� defecte de material se referă la fiabilitatea elementelor de construcţie
(aparatură de siguranţă, control şi alarmare). Ele se datorează eficienţei
scăzute de control
Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibilă şi trebuie să se asigure sisteme de
înlocuire sau de dublare care să evite propagarea în lanţ a efectului.
� defecte de exploatare
Ele se datorează:
- insuficienţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instalaţii;
- insuficienţei instrucţiunilor şi instructajelor de exploatare;
- căderilor psihologice, fiziologice.
Cauzele externe
- schimbările situaţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc;
- diverselor acte de sabotaj;
- calamităţilor naturale;
- dezastrelor majore.
Pentru a spori caracterul de anticipare a oricăror evenimente, accidente, pentru ca
148
acestea să nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de către
firmă:
- sursele potenţiale de accident, date de identificare;
- cauzele care pot produce evenimentul;
- factorul de mediu vizat;
- poluanţii potenţiali;
- aria posibilă de răspândire a poluantului şi de afectare în lanţ a altor surse
potenţiale;
- măsurile concrete de:
- prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie;
- intervenţia operativă după declanşarea fenomenelor periculoase;
- intervenţia ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
- mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi măsurile de asigurare
operativă a lor;
- echipele de intervenţie, responsabilităţi;
- măsurile şi metodele de organizare, înştiinţare şi alarmare a echipelor de
intervenţie;
- asigurarea reţelei de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru
controlul construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de
mediu - cu obligaţia, în cazul detectării avariilor sau al depăşirilor valorilor admisibile ale
contaminării să înştiinţeze organismele stabilite prin schemele de înştiinţare şi să ia
măsurile de punere sub control a instalaţiilor;
- programele de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de
intervenţie.
Ca surse de accidente de natură electrică, le reprezintă toate utilajele acţionate de
energia electrică şi bineînţeles, sistemul de distribuţie a energiei electrice.
Riscurile unor electrocutări există, în special, în cazul personalului de întreţinere a
149
instalaţiilor electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea
unor oameni cu o bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la
instalaţiile electrice.
Substanţe periculoase
Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de
accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în
procesul tehnologic (funcţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul următor
prezintă fraze de risc R relevante, şi anume:
Tabel nr. 13 – Identificarea substantelor periculoase
Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice*)
Denumirea materiei prime, a
substantei sau a
preparatului chimic
Cantitatea anuala/existenta
in stoc Categorie – periculoase/nepericuloase
(P/N)
Periculozitate**) Faza de risc *)
Ulei hidraulic 765 l P Ulei de transmisie
6120 l P Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului
acvatic
R53, S23, S51
Riscuri naturale
Riscurile naturale la care este expusă zona de amplasare a Parcului Eolian, sunt:
- căderile masive de zăpadă;
- inundaţiile;
- cutremurele.
Căderi masive de zăpadă Obiectivul analizat – Parc Eolian – se va amplasa în extravilanul Municipiului
Tecuci, într-o zonă geografică cu căderi medii de zăpadă. Din acest motiv, se consideră
că prezintă un risc foarte scăzut la căderi masive de zăpadă, care să afecteze buna
funcţionare a turbinelor eoliene.
Inundaţii
Nu există posibilitatea apariţiei unor inundaţii, principalele cursuri de apă
situându-se la o distanţă apreciabilă faţa de amplasamentul obiectivului.
150
Seisme
Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismică
macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadrează în macrozona de
intensitate seismică 81 având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare
ag=0,18 g, şi perioada de colţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua
în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioadă de colţ Te = 1,5 sec.
8. Descrierea dificultăţilor
Pe parcursul elaborării Raportului privind Impactul asupra Mediului, pentru
investiţia analizată nu s-au întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice.
9. Rezumat fara caracter tehnic
Proiectul „Parc eolian cu 17 turbine identice„ se realizează în scopul producerii şi
furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale privind producţia de
energie electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării investiţiilor privind protecţia
mediului şi asigurarea securităţii energetice a României.
Din punct de vedere juridic, terenul pe care se doreste realizarea Parcului eolian
este in folosinta SC KELAVENT ALFA SRL, conform urmatoarelor contracte de
inchiriere:
- terenul nr. 1 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T2 – contract de inchiriere
autentificat sub nr. 4341 din 03.12.2009;
- terenul nr. 2 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T3 – contract de inchiriere
autentificat sub nr. 4246 din 24.11.2009;
- terenul nr. 3 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T4 – contract de inchiriere
autentificat sub nr. 4244 din 24.11.2009;
- terenul nr. 4 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T6 – contract de inchiriere
autentificat sub nr. 4243 din 24.11.2009;
- terenul nr. 5 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T11 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4242 din 24.11.2009;
- terenul nr. 6 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T12 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 210 din 19.01.2010;
151
- terenul nr. 7 cu suprafata de 10000 mp, aferent turbinei T13 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4239 din 24.11.2009;
- terenul nr. 8 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T14 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4251 din 24.11.2009;
- terenul nr. 9 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T15 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 3698 din 01.10.2009;
- terenul nr. 10 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T17 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4333 din 03.12.2009;
- terenul nr. 11 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T18 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 4334 din 03.12.2009;
- terenul nr. 12 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T19 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 248 din 14.12.2009;
- terenul nr. 13 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T26 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 334 din 19.01.2010;
- terenul nr. 14 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T27 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 778 din 23.03.2010;
- terenul nr. 15 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T28 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 1273 din 23.03.2010;
- terenul nr. 16 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T29 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 1273 din 23.03.2010;
- terenul nr. 17 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T30 – contract de
inchiriere autentificat sub nr. 402 din 02.02.2010.
Suprafata totala de teren inchiriata este de cca. 90000 mp, si face parte dintr-un
teren cu suprafata de 133,94 ha si are folosinta de teren agricol.
Proiectul „Amenajare Parc eolian” compus din 17 turbine eoliene identice de
producere a energiei electrice amenajat în extravilanulul Municipiului Tecuci, judetul
Galati, propune realizarea următoarelor obiective:
- amplasare 17 turbine eoliene cu putere maximă 2 MW/turbină in limita ATR de
maxim 34 MW;
- constructii suport pentru realizarea parcului eolian.
152
Din cadrul-suport al parcului, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:
- fundaţii turbine – 4386 mp (258 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din
care suprafata ocupata definitiv 476 mp (28 mp /turbina inelul suprateran);
- platforme de montaj – 25636 mp (1508 mp – suprafaţa ocupată de o platformă);
- drumuri de acces la turbine – 14300 mp;
- componente electrice - 306 mp (post de transformare (18 mp) care se
amplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana, intr-o cabina de unde energia
electrica este transportata la statia de conexiuni care face legatura cu linia de inalta
tensiune) ;
- traseu conexiune LEA pe distanta de cca. 7 km la statia electrică 110 kV Tecuci.
Pentru organizarea de santier (depozit materiale + baraca + WC ecologic + parc
auto) se va rezerva o suprafata de 300 - 350 mp, din care depozitul de materiale va
ocupa o suprafata de 140 mp, iar parcul de masini si utilaje (elefant si betoniera sau
pentru macara) o suprafata de 100 mp. Acestea se vor amplasa pe o platforma realizata
din pietris.
9.1. Descrierea activitatii
Etapele propuse în realizarea proiectului sunt realizate cronologic astfel:
- Etapa I – Realizarea organizării de şantier;
- Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de
exploatare;
- Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea
turbinelor eoliene;
- Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul
eolian la staţia de transformare.
Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de
funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.
153
Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată
în acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate
sarcini izolate.
9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului
Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura în proiectul propus
s-a realizat ţinându-se cont de:
- legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman;
- normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru
evaluarea impactului;
- grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului.
9.3. Impactul prognozat asupra mediului
Surse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţie
Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:
- tehnologiile de execuţie propriu-zise;
- utilajele terasiere şi cele de transport;
- activitatea umană.
Surse de poluanţi pentru aer
În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact
asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. În
perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a
atmosferei.
Surse de poluare a solului şi subsolului
Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de
amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele
activităţi:
- decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;
154
- scurgeri accidentale de produse petroliere;
- transport utilizând utilaje de mare tonaj
Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării Parcului Eolian, asupra
factorului de mediu sol pot fi reprezentate de deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate
de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare
semnificativă a solului.
Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţie
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor
grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de
zgomot.
Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare a proiectului
Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt
emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.
Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a
direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în
satele apropiate, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o
intensitate mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.
Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra
structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra
mediului.
Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate după
standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor
efecte reduse asupra mediului ambiant.
Interferenţele electromagnetice
Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice.
Centralele eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor
155
electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul
direct cât şi cel reflectat.
Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o
reprezintă generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de
radiaţii produse au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.
Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice şi
la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de radiaţiile
electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.
Biodiversitate
Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în
calea pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de
cuibărire, hrănire sau zone de odihnă).
9.4. Descrierea zonei în care se resimte impactul
Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă, îl reprezintă potenţialul
ridicat al resurselor de vânt ce asigură viabilitate financiară a proiectului. Datele obţinute
au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.
De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:
- existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;
- teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;
- distanţă considerabilă fată de zonele locuite;
- accesul la infrastructura rutieră.
9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu
Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:
- finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu
respectarea timpilor tehnologici necesari;
- realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din
precipitaţii;
156
- întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese,
de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special;
- pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea
limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare
orăşeneşti şi în staţiile de epurare;
- condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru
managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;
- manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se
va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
- utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.
Măsuri de protecţie a aerului
- sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în
perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise si nu poate
pune problema unor instalaţii de captare - epurare – evacuare în atmosferă a aerului
impurificat/ gazelor reziduale;
- referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată
durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;
- utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte
nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi
puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
- alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de
alimentare carburanţi;
- procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt
puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea
utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;
- drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă
157
pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.
Măsuri de protecţie a solului şi subsolului
În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de
poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea
mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.
În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:
- asigurarea de catre antreprenor a unei organizări de şantier corespunzătoare din
punct de vedere al facilităţilor;
- prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de
lucru;
- în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,
care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele
pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul
şi stratul freatic;
- evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente,
din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea
de materiale etc.;
- colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea
tuturor deşeurilor rezultate.
Măsuri de protecţie a florei şi faunei
Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se
iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:
- amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor
de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
- suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată la
strictul necesar;
- traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de
158
lucru specificat;
- se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru protecţia
mediului;
- refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea
de şantier;
- zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a
rutelor de migrare a păsărilor;
- sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost
proiectat subteran;
- turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;
- zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de
hrană pentru păsări şi chiroptere.