raport la studiul de evaluare a impactului asupra …arpmag.anpm.ro/upload/57282_sc avicola dragos...

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

Punct de lucru: Calea Vacaresti nr. 342

sector 4, Bucuresti Tel.: 021 330 11 16 www.ecosimplexnova.ro Fax.: 021 301 85 80 E-mail: [email protected] GSM 0722 43 10 67 [email protected] 0726 68 86 92

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

Extindere şi modernizare Ferma 4 DorobanŃu – S.C AVICOLA DRAGOŞ VODĂ - CĂLĂRAŞI

Localitatea DorobanŃu jud. Călăraşi

BENEFICIAR,

S.C. AVICOLA DRAGOŞ VODĂ S.A

Raport la Studiul de evaluare a Impactului - – Ferma nr.4 DorobanŃu – S.C AVICOLA DRAGOŞ VODĂ S.A –

ECOSIMPLEX NOVA S.R.L – sat DorobanŃu, jud. Călăraşi – 2011

2

COLECTIV ELABORARE

Colectiv: ing. Simona Malene

ing. Maria łandrău

Director, Director tehnic,

Augustin Viorel Capră Maria łandrău

Director general,

Stela Capră



3

CUPRINS INFORMAłII GENERALE .......................................................................................................... 4 I. DENUMIREA PROIECTULUI................................................................................................. 4 II. TITULAR ................................................................................................................................. 4 1. Descrierea proiectului ................................................................................................................ 6

1.2 InformaŃii privind producŃia şi necesarul resurselor energetice.......................................... 14 1.3 InformaŃii despre materii prime, substanŃe sau preparate chimice utilizate/manipulate în cadrul proiectului .................................................................................................................... 16 1.4 InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de activitatea propusă ................................................................................................................................... 19

2. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................... 22 3. DEŞEURI ................................................................................................................................ 29

3.1 Deseuri din constructii si demolari.................................................................................... 29 4. IMPACTUL POTENłIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA...................... 33

4.1 Apa ................................................................................................................................... 33 4.1.1 CondiŃiile hidrogeologice ale amplasamentului .......................................................... 33 4.1.2 Alimentarea cu apă..................................................................................................... 35 4.1.3 Managementul apelor uzate........................................................................................ 39 4.1.4 Prognozarea impactului.............................................................................................. 42

4.2 Aer .................................................................................................................................... 44 4.2.1 Date generale privind clima din zona de amplasare .................................................... 44 4.2.2 Surse şi poluanŃi generaŃi de activităŃile tehnologice cuprinse în proiectul de investiŃie48 4.2.3 InstalaŃii pentru colectarea, epurarea şi dispersia gazelor reziduale şi a pulberilor....... 52 4.2.4 PoluanŃii evacuaŃi în atmosferă................................................................................... 52

4.3 Solul şi subsolul ................................................................................................................ 58 4.4 Biodiversitatea................................................................................................................... 63

4.5 Peisajul ............................................................................................................................. 64 4.6 Mediul social şi economic ................................................................................................. 65 4.7 CondiŃii culturale şi etnice, patrimoniu cultural.................................................................. 66

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR............................................................................................ 66 6. MONITORIZAREA ................................................................................................................ 66 7. SITUAłII DE RISC ................................................................................................................ 66

7.1 Asigurarea căilor de evacuare şi salvare a persoanelor, măsuri constructive de protecŃie ale căilor de evacuare.................................................................................................................... 67

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR ........................................................................................ 68 9. REZUMAT.............................................................................................................................. 68

CONCLUZII ...................................................................................................................... 72 ANEXE ....................................................................................................................................... 74



4

INFORMAłII GENERALE I. DENUMIREA PROIECTULUI

• Denumire proiect EXTINDERE ŞI MODERNIZAREA

CAPACITĂłII DE CREŞTERE A PUILOR DE CARNE - FERMA 4 DOROBANłU – S.C AVICOLA DRAGOŞ VODĂ S.A - Călăraşi

II. TITULAR

• Titulari de investitie

(investiŃie privată)

S.C AVICOLA DRAGOŞ VODĂ S.A - Comuna Dragos Voda, Judetul Călăraşi, înregistrată la Registrul ComerŃului nr. J51/33/09.01.1992. Persoane de contact: - Justin Dume – Şef fermă/ responsabil protecŃia mediului, tel: 072231725

• Proiectant general S.C. L&C TOPOCAD S.R.L - Bucureşti Bucureşti, str.DunavăŃ nr.9 , sector 5

• Amplasament Com.DorobanŃu, teren intravilan în suparfaŃă de 28659,51 mp ( 25004 mp nr.cadastral 23/1, înscris în Cartea Funciară nr.20005 a localităŃii DorobanŃu) învecinat pe: •latura Nord pe lungimea de 65,87 ml– cu lotul 2 şi pe o latură de 187,05 ml cu drum local; •latura Sud pe lungimea de 259,85 ml – drum local; •latura Est pe lungimea de 88,75 ml – drum local;

latura Vest pe lungimea de 145,58 ml – drum local. • Obiectul activitatii Extindere şi modernizare Ferma 4 DorobanŃu – S.C

AVICOLA DRAGOŞ VODĂ S.A - Certificat de urbanism nr.8 din 14.06.2011 – Primăria comunei DorobanŃu

• Autorul studiului: • S.C ECOSIMPLEX NOVA S.R.L Calea Vacaresti nr. 342, sector 4, Bucuresti Tel.: 021 330 11 16, GSM 0722 43 10 67; 0726 68 86 92 Certificat de înregistrare – Registru NaŃional al elaboratorilor de studii pentru protecŃia mediului la poziŃia nr.391 – emis la 14.04.2011 - persoană de contact: ing.Simona Malene

• Perioada de execuŃie propusă pentru investiŃie - 30 zile



5

*

* * Raportul la Studiul de impact asupra mediului - a fost întocmit în

conformitate HG 1213/2006 si cu prevederile Ordinului MAPM nr.860/2002- privind Procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu – Anexa nr.II.2, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ord. Nr.863/2002, având la bază documentaŃiile puse la dispoziŃie de către proiectant şi informaŃii din baza de date a societăŃii ECO SIMPLEX NOVA - Bucureşti. DocumentaŃia s-a întocmit conform „ Îndrumarului privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul privind impactul asupra mediului” – adresa nr.13352/16.08.2011 – emisă de ARPM Piteşti. Activitatea specifică societăŃii care se va desfăşura pe acest amplasament este: Creşterea păsărilor – cod CAEN 0147 120 000 capete/serie

- conform Anexei 1 a OUG nr.152/2005 – aprobată prin Legea nr.48/2006: categoria 6.6 a) instalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor având o capacitate mai mare de 40 000 de locuri pentru păsări; - Codul NOSE-P : 110.04 - Codul SNAP 2 : 1004 (conf.Ord.MAPM nr.1144/2002)



6

1. Descrierea proiectului Obiectul investiŃiei analizate în prezenta documentaŃia este modernizarea/reamenajarea halelor C0, C1, C4 (construcŃii existente pe amplasament) şi extinderea capacităŃii de creşterea intensivă a puilor de carne (la sol) de la 38 000 la 120 000 capete/serie de 42 zile , în 5 hale de producŃie. În prezent activitatea fermei (desfăşurată în halele C2 şi C3 – capacitate 19000 capete/hală – creştere la sol pe aşternut de paie tocate) este reglementată prin: - AutorizaŃia de mediu nr.104 din 25.08.2010 – emisă de AgenŃia pentru ProtecŃia

Mediului Călăraşi (copie anexată); - AutorizaŃia de Gospodărire a Apelor nr.23 din 02.08.2010 – emisă de A.N

APELE ROMÎNE – A.B.A Buzău – IalomiŃa – S.G.A Călăraşi (copie anexată); - AutorizaŃie Sanitar – Veterinară nr.21 din 20.09.2010 – emisă de D.S.V.S.A

Călăraşi pentru „Creşterea puilor de carne” (copie anexată). Ferma 4 DorobanŃu este amplasată pe teren intravilan în suprafaŃă de 28659,51 mp (25003,58 mp – din care suprafaŃă construită 8533,12 m2; nr.cadastral 23/1, înscris în Cartea Funciară nr.20005 a localităŃii DorobanŃu) învecinat pe toate laturile cu teren agricol:

- latura Nord pe lungimea de 65,87 ml– cu lotul 2 şi pe o latură de 187,05 ml cu drum local;

- latura Sud pe lungimea de 259,85 ml – drum local; - latura Est pe lungimea de 88,75 ml – drum local; - latura Vest pe lungimea de 145,58 ml – drum local.

- Coordonate : 65069’ lat Nord; 30048’ longitudine E; cota 25 m In 2008 ferma, inclusiv construcŃiile existente pe teren (C1 ÷ C7) a fost cumparată de AVICOLA DRAGOS VODA S.A., dar fără suprafaŃa în care este amplasat abatorul de porci (deteriorat, nefuncŃional) – Contract de vînzare –cumpărare – Încheiere de autentificarenr.1649/2008 - notar public Chiru Mariana Dana (documente anexate în copie xerox). Profilul de ativitate al fermei: creşterea păsărilor – cod CAEN 0147

Pentru investiŃia propusă a fost emis Certificatul de urbanism nr.8 din

14.06.2011, în temeiul reglementărilor DocumentaŃiei de urbanism nr.107 AD1 din 2008 faza PUG/PUZ/PUD aprobată cu hotărârea Consiliului Local al comunei DorobanŃu nr.1./30.01.2009 (copie anexată).

Conform Certificatului de urbanism nr.8 din 14.06.2011:



7

REGIMUL JURIDIC: - Imobilul compus din teren şi construcŃii aferente este situat în intravilanul satului

DorobanŃu, comuna DorobanŃu conform PUG şi RLU aprobat prin HCL al comunei DorobanŃu cu nr. 1/30.01.2009 şi este proprietate privată.

REGIMUL ECONOMIC:

∗ Folosirea actuală a terenului: Terenul în suprafaŃă de 25 000, nr.cadastral 23/1, întabulat în cartea funciară la nr.20005 a localităŃii DorobanŃu, se află în UTR 06 – zonă unităŃi agricole, industriale şi depozite, conform PUG şi RLU aferent.

∗ DestinaŃia terenului, stabilită prin documentaŃiile de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate: folosinŃă viitoare va fi agro – zootehnică.

∗ Reglementări fiscale – Hotărârea Consiliului Local DorobanŃu nr.37 din 30.12.2010 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anii 2010 şi 2011.

REGIMUL TEHNIC:

Reziduurile rezultate în urma modernizării vor fi transportate în locuri autorizate.

- Alimentarea cu apă potabilă se va face din sursă proprie (puŃ forat), iar evacuarea apelor uzate se realizează în bazin vidanjabil. P

- Procentul maxim de ocupare şi coeficientuzl de utilizare al terenului va fi stabilit de proiectantul lucrării în funcŃie de natura construcŃiilor şi de condiŃiile de amplasare în cadrul terenului.

Modul de ocupare al terenului – înainte şi după extindere

Suprafata mp % Suprafata teren 25003,58 100 Constructii 8533,72 34,13 Circulatii 6143,28 24,57 Spatii verzi 10326,58 41,30

SituaŃia existentă

Activitatea de creştere a puilor se desfăşoară în cadrul a 2 hale C2 şi C3 (3377,6 m2) reamenajate– capacitate 19000 capete/hală.



8

Fig.1 Hala 1 (C2)

Fig.2 Hala 2 (C3)

Descrierea investiŃiei / proiectului

Se propune:

- modernizarea/reamenajarea şi echiparea halelor C0, C1, C4 – clădiri existente; - creşterea capacităŃii de producŃie cu 82 000 capete: de la 38 000 capete/serie de

42 zile la 120 000 capete/serie de 42 zile



9

Justificarea necesităŃii proiectului S.C AVICOLA DRAGOŞ VODĂ S.A consideră necesară valorificarea amenajărilor şi clădirilor existente pe amplasament prin reabilitarea/modernizarea acestora şi creşterea capacităŃii de producŃie pentru punctul de lucru Ferma 4 DorobanŃu. Societatea prin activităŃile ce le desfăşoară în fermele avicole şi Abatorul ce le deserveşte realizează un flux de producŃie complect: de la creşterea puilor, abatorizare şi livrare pe piaŃă a produsului finit ambalat. Prin creşterea capacităŃii de producŃie a Fermei nr. 4 DorobanŃu se realizează utilizarea eficientă a capacităŃii de abatorizare pentru fermele proprii.

Profil şi capacităŃi de producŃie Profilul activităŃii : creştera puilor de carne - cod CAEN 0147; Capacitatea de producŃie – propusă prin realizarea investiŃie: 120 000 capete pe serie de 42 zile. Pe an se estimează a se realiza maxim 6 serii de creştere a puilor de carne. Hală modernizată /reamenajată

SuprafaŃă ocupată la sol (m2)

Capacitate de creştere a puilor de carne (capete pe serie de 42 zile)

ObservaŃii

C0 (hala5) 757,26 10000 C1 1368,06 30000

ConstrucŃii existente ce vor fi reabilitate şi modernizate

C2 1687,80 30000 C3 1687,81 30000

În exploatare

C4 1728,84 20000 ConstrucŃie existentă ce va fi reabilitată şi modernizată

Total 120000 DOTĂRI - UTILAJE ŞI INSTALAłII Nota : Utilajele apartin S.C. AVICOLA DRAGOS VODA S.A. si deservesc şi ferma 4 DorobanŃu:

a. Utilaje auto - Incarcator frontal SCAFFER LOADER 690T – 1 buc ; - Camion IVECO + semiremorca Schmitz 24 t- 1 buc. - Incarcator frontal SCAFFER LOADER 4048S - 1 buc.



10

b. Instalatii tehnologice

- InstalaŃii de furajare (3 - 5 linii/hală) şi adăpare pui (4 - 6 linii / hală)– reglaj automat;

- Radianti G12 GASOLEC – pentru fiecare hală – încălzitoare cu infraroşii (11 buc/C0, 25buc/C1,C2,C3; 19 buc/C4);

- Centrala termica - 1 buc. - Ventilatoare; - 1 Grup electrogen.

c. BilanŃul de materiale - estimare Furaje (concentrate): 3500 tone / an; Combustibili (motorina): 3 000 l / an . Substante chimice utilizate Din datele puse la dispozitie de catre beneficiar in cadrul Fermei nr.4 DorobanŃu se vor utiliza urmatoarele produse chimice:

Tipul substantei Cantitatea utilizata anual ( 6 cicluri de

crestere) Substante dezinfectante 420 litri Detergenti 300 litri Antibiotice 360 litri Antibiotice pulbere 50 kg Vitamine 100 litri Vaccinuri 2.340. 000 doze

Denumire produs Tip produs Compozitie

ECOCID S Dezinfectant -peroxisulfat de potasiu;

CLORURA DE VAR Dezinfectant -clorura de var;

FOGNET Dezinfectant

EBAWO ALDEKOL Dezinfectant

-clorura de alchildimeti amoniu (50 %); -glutaraldehida; -formalina (37 %);



11

EBAWO MULTICLEAN Detergent

ENROXIL 10 % Antibiotic -enrofloxacin;

OXITETRACICLINA Antibiotic

OXICRID Antibiotic

COLICRID Antibiotic -colistin sulfat; -lactoza;

GENTAMICIN Antibiotic -gentamicina sulfat;

ERITROMICINA Antibiotic

MAXIVIT VITAMINS Vitamine

BIOMECTIN Vitamine

NEWVAC LS 79 Vaccin

VACCIN GUMBORO Vaccin

-vaccin din tulpina virusului M.B. contra bursitei infectioase; -contine virusul bolii Gumboro partial atenuat, uscat prin congelare;

VACCIN ND VAC LA SOTA

Vaccin

d. UtilităŃi Alimentarea cu apă

Ferma 4 DorobanŃu - S.C. AVICOLA DRAGOŞ-VODĂ S.A. dispune de o gospodărie de apă proprie, pentru alimentarea cu apă din subteran – PuŃ F1. Pentru punctul de lucru Ferma 4 DorobanŃu societatea deŃine AutorizaŃia de Gospodărire a Apelor nr.23 din 02.08.2010 – emisă de A.N APELE ROMÎNE – A.B.A Buzău – IalomiŃa – S.G.A Călăraşi (urmează a fi revizuită) şi Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr.515/2011 eliberat de AN APELE ROMÂNE – AdministraŃia Bazinală de Apă Buzău – IalomiŃa.

Sursa de alimentare cu apă o constiuie un puŃ forat F1 (existent – amplasat în exteriorul fermei – zona est, teren adiacent proprietăŃii – proprietatea primăriei com.DorobanŃu) cu adâncimea de 70 m (44013’33” N; 29057’51” E, cota 29 m ; coordinate stereo 70 (m) : 657038,15 est – 304810,10 nord). Forajul are asigurată de o zonă de protecŃie cu o rază de 10m.



12

Fig.3 Cabina foraj F1

Fig. 4 Turn de apă, bazin de înmagazinare V=15 m3

Forajul de alimentare are următoarele caracteristici:

- adâncime: 70,00 m; - nivel hidrostatic: 5,4 m; - nivel hidrodinamic: 7,0 m;

Pomparea apei se realizează cu ajutorul unei pompe de tip – GRUNDFOS . AducŃiunea apei se realizează prin conductă din polistiren de inalta densitate de Ø



13

90, iar înmagazinarea apei se face într-un rezervor cu o capacitate de stocare de 15 mc. Gospodaria de apă este compusa din:

- sistemul de inmagazinare – rezervor cu capacitatea de 15 mc - statie de pompare- distributie a apei cuplată cu o pompă –

GRUNDFOS acŃionată de un motor electric; - reŃea de distributie a apei – din polietilenă de inalta densitate de Ø

90.

Forajul este protejat cu cămin din beton si este situat intr-o mica cladire acoperita – casa putului - asigurata cu lacăt, având asigurată şi zona de protecŃie sanitară. Apa din foraj este captată cu o pompă GRUNDFOS submersibilă cu 3 etaje, având debitul maxim de 4 mc/h (3,3 l/s). Apa este înmagazinată într-un bazin de apă cu capacitatea de 15 mc, de unde cu ajutorul a 2 pompe (o pompă de incendiu) este distribuită din reŃeaua subterană de conducte spre sediul administrativ (birou, filtru sanitar) şi halele de creştere a păsărilor. Periodic calitatea apei de alimentare extrasă din foraj este controlată prin analize effectuate de Laboratorul sanitar - veterinar şi pentru siguranŃa alimentelor Călăraşi – anexat Buletin de analiză nr.1859/13.04.2011. Apa este necesară pentru:

� consum potabil şi igienic al personalului angajat; � adăparea păsărilor – în fiecare hală sunt câte 6 linii de

adăpare; � spălarea şi dezinfectarea halelor.

Evacuare ape uzate - canalizare

Din activitatea Fermei nr.4 - DorobanŃu – AVICOLA DRAGOS VODA S.A. rezulta urmatoarele tipuri de apa uzata:

� apa uzata de tip tehnologic- de la spalarea halelor de pasari; � pierderi din sistemul de adăpare; � apa uzata de tip menajer.

Organizarea de şantier se va realiza in incinta amplasamentului.

Etapele proiectului

- construcŃie: - 1 lună

- funcŃionare: - 10 ani



14

1.2 InformaŃii privind producŃia şi necesarul resurselor energetice ProducŃia propusă a fi realizată : creşterea capacităŃii de producŃie cu 82 000 capete: de la 38 000 capete/serie de 42 zile la 120 000 capete/serie de 42 zile La fermele de păsări de carne, consumul principal de energie este legat de următoarele arii: * încălzire locală în faza iniŃială a ciclului, aceasta este efectuată cu încălzitoare cu aer cald * distribuŃia, şi uneori prepararea hranei * ventilaŃie adăpost, care variază între perioadele de iarnă şi vară de la 2000 la 12000 m3/h per 1000 capete.

Energia electrica este necesara pentru iluminatul in halele de pasari, in cadrul

magaziilor, a biroului si a incintei, precum si pentru functionarea instalatiilor si utilajelor electrice din dotarea unitatii : instalatii automate de crestere a pasarilor, turbosuflante/ventilatoare, pompele din cadrul gospodariei de apa, alte instalatii cu functiune casnică din cadrul filtrelor sanitare (masini de spălat rufe, frigidere) etc.

Energia electrica este şi va fi asigurata din sistemul local de distributie apartinand S.C. ENEL DistribuŃie Dobrogea S.A pe baza de contract (Contract 757/01.02.2008 – anexat copie Anexa A – CondiŃii economice).

Racordul la instalatia locala de energie electrica se realizeaza printr-un transformator, amplasat intr-o incapere separata din cadrul sediului administrativ. Verificarile si reviziile necesare sunt efectuate de specialistii S.C. ENEL DistribuŃie Dobrogea S.A conform contractului incheiat.

Consumul mediu lunar de energie electrică va fi de 5700 kWh. In caz de avarie a sistemului de alimentare cu energie electrica, S.C.

AVICOLA DRAGOS VODA S.A. detine UN grup electrogen automat, alimentat cu combustibil lichid tip motorina (rezervor inclus).

Sediul administrativ – birou şi filtru sanitar (C5) - Ferma 4 DorobanŃu va dispune de instalatie de incalzire centralizata printr-o centrala termica cu tiraj fortat (minicentrala de apartament) .

Energia termică Combustibilul utilizat pentru alimentarea centralei, încălzire hale - GPL este

stocat – în 6 rezervoare x 5 mc şi 2 rezervoare de 3 mc – amplasate in exteriorul halelor pe 2 platforme betonate si imprejmuite cu plasa metalica - în baza Contractului de comodat nr.11557/2009 încheiat cu S.C Butan Gaz România S.A.



15

Fig.5 Platforma rezervoare GPL – deservire filtru sanitar & sediu administrativ, birou

Fig.6 Filtru sanitar (C5 - 501,20 mp)

Halele modernizate vor fi încălzite – în sezonul rece - cu Infra-red heater G12 12KW LPG 27-30mbar 8mm 876g/h 230V, în numar de 25 buc. pe hala.(alimentate cu GPL din cele 8 rezervoare cu o capacitate totala maxima de 29500 de litri.

Încălzitorul tip.Infra-red heater G12 – are un consum de cca.1,2 m3/h gaz combustibil (butan gaz).



16

GPL-ul este asigurat de catre S.C. ButanGas Romania S.A. pe baza de Contractului de comodat incheiat intre cele doua societati. Tabel nr.1.1

InformaŃii privind necesarul resurselor energetice

Activitatea desfăşurată

Resurse folosite în scopul asigurării producerii produselor finite

Denumirea Cantitatea Denumirea

Cantitatea anuală estimata

Furnizor

GPL cca.120 mc/an 120.000 l/an

SC BUTAN GAS SA

Crestere pui de carne

120 000 capete/ seria decrestere - 42 zile Energie electrica

cca.5700 kWh/an S.C. ENEL DistribuŃie Dobrogea S.A.

1.3 InformaŃii despre materii prime, substanŃe sau preparate chimice utilizate/manipulate în cadrul proiectului

În cadrul proiectului se vor desfăşura activităŃi de crestere a pasarilor. In activitatea de crestere intensivă a păsărilor se folosesc urmatoarele

produse chimice: madicamente, vaccinuri si dezinfectanŃi. Acestea vor fi cumpărate numai atunci cand este nevoie şi numai în cantităŃile care vor fi folosite; vor fi depozitate pentru scurte perioade de timp într-o incapere situată în clădirea Filtrul sanitar (C5).

GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase – în perioada de amenajare SubstanŃele şi preparatele clasificate prin Legea 451/2001 ca periculoase utilizate

pe perioada lucrărilor de amenajare sunt următoarele : � substanŃe şi preparate inflamabile – substanŃe şi preparate lichide cu un punct

de aprindere scăzut – combustibili � substanŃe şi preparate periculoase pentru mediu – substanŃele şi preparatele

care , folosite in mediu , ar putea prezenta un risc imediat ori întârziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului.

Depozitarea substanŃelor, preparatelor periculoase se va face in incinte inchise , asigurate , cu acces limitat doar la personalul cu atribuŃii de servicii .

Incintele de depozitare vor fi semnalate corespunzător .



17

Se vor asigura condiŃiile de temperatură şi ventilare ale spaŃiilor de depozitare . Personalul va fi instruit pentru manipularea în condiŃii de securitate a acestor

substanŃe . Gospodarirea substantelor toxice si periculoase – în perioada de funcŃionare Substante chimice utilizate Din datele puse la dispozitie de catre beneficiar in cadrul Fermei nr.4 DorobanŃu se vor utiliza urmatoarele produse chimice:

Tipul substantei

Cantitatea utilizata anual (

6 cicluri de crestere)

Mod de utilizare Pondere (%)

Impact asupra apelor

Substante dezinfectante

420 litri SoluŃie apoasă <5% 80% în aer 20% deşeuri

Nesemnifi-cativ

Detergenti 300 litri SoluŃie apoasă <2% 99% în apa uzată

Nesemnifi-cativ

Antibiotice 360 litri SoluŃii injectabile/ amestec cu hrana

100% în produs Fără impact

Antibiotice pulbere

50 kg

Vitamine 100 litri Vaccinuri 2.340. 000 doze

Denumire produs Tip produs Compozitie

ECOCID S Dezinfectant -peroxisulfat de potasiu;

CLORURA DE VAR Dezinfectant -clorura de var;

FOGNET Dezinfectant

EBAWO ALDEKOL Dezinfectant

-clorura de alchildimeti amoniu (50 %); -glutaraldehida; -formalina (37 %); C,T periculos, Xn R21-23/25-34-40-42/43 – 68/20/21/22 S 20-23-26-36/37/39-45-51-52-60

EBAWO MULTICLEAN Detergent

ENROXIL 10 % Antibiotic -enrofloxacin;

OXITETRACICLINA Antibiotic

OXICRID Antibiotic



18

COLICRID Antibiotic -colistin sulfat; -lactoza;

GENTAMICIN Antibiotic -gentamicina sulfat;

ERITROMICINA Antibiotic

MAXIVIT VITAMINS Vitamine

BIOMECTIN Vitamine

NEWVAC LS 79 Vaccin

VACCIN GUMBORO Vaccin

-vaccin din tulpina virusului M.B. contra bursitei infectioase; -contine virusul bolii Gumboro partial atenuat, uscat prin congelare;

VACCIN ND VAC LA SOTA

Vaccin



19

1.4 InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de activitatea propusă DistanŃa de la obiectiv la proxima zonă rezidenŃială (funcŃiune de locuit) este de cca. 220 m – prima casă de locuit şi de cca.520 m – vatra satului DorobanŃu. Tabel nr.1.3 InformaŃii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Poluarea calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare /reducere

Pe zone rezidenŃiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în consideraŃie a polării de fond

Tip

ul p

oluă

rii

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Pol

uare

max

imă

perm

isă

(lim

ita

max

imă

adm

isă

pent

ru o

m ş

i m

ediu

)

Pol

uare

de

fond

Pe

zona

obi

ecti

vulu

i

Pe

zone

de

prot

ecŃi

e/re

stri

cŃie

af

eren

tă o

biec

tivu

lui

conf

.legi

slaŃ

iei î

n vi

goar

e

Făr

ă m

ăsur

i de

elim

inar

e/re

duce

re

a po

luăr

ii

Cu

impl

emen

tare

a m

ăsur

ilor

de

el

imin

are/

redu

cere

a

polu

ării

Măsuri de eliminare/reducere a poluării

Autovehicule în tranzit

(transport diverse

materiale: nutreŃ, ridicare dejecŃii, etc.)

2 auto/h

Zgo

mot

- ca

ract

er d

isco

ntin

uu

FuncŃionarea ventilatoare

hale, şi utilajelor cu

piese în mişcare

cca.70 ventila-toare – funcŃio-nare disconti-nuă

50 d

B(A

) cu

rba

Cz

60

- li

mit

ă zo

nă f

uncŃ

iona

lă in

cint

ă in

dust

rial

ă

35 d

B

65 ÷

70

dB (

ST

AS

nr.

100

09/1

988)

40

- -

Pro

ducŃ

ia s

e va

des

făşu

ra în

inci

nte

înch

ise,

uti

laje

car

casa

te

Sursele de zgomot din unităŃile de creştere intensivă a psărilor sunt asociate cu: * lotul de animale * adăposturi * producŃie şi manipulare hrană * administrare bălegar.

Sursele de zgomot tipice pentru un număr de activităŃi specifice sunt arătate în Tabelul 3.43. din Reference Document on BAT for intensive Rearing of Poutrz and Pigs – iulie 2003- tabel prezentat mai jos. Nivelele de presiune ale sunetului sunt raportate lângă sursă sau la mică distanŃă.



20

Sursă zgomot Durata FrecvenŃa Activitate de

zi/noapte

Nivelul de presiune al sunetului

dB (A)

Echivalent continuu

Laeq dB(A)

Ventilatoare adăposturi continuu/ intermitent

tot anul zi şi noapte 43

Livrare hrană 1 oră 2 – 3 în fiecare

săptămână zi

92 (la 5 metri)

Unitate de măcinat-amestecat – în interiorul clădirii – în exteriorul clădirii

90 63

Livrare combustibil 2 ore 6 – 7 ori per săptămână

zi

Generator de urgenŃă 2 ore În fiecare săptămână zi

Prindere găini (de carne)

6 ore până la 56 ore

6 – 7 ori per an

dimineaŃa/ noaptea

57 – 60

CurăŃare (păsări de carne)

1. manipulare dejecŃii 1 la 3 zile 6 – 7 ori per an zi

2. spălare intensă etc. 1 la 3 zile an 88

(la 5 metri)

Laeq zgomot continuu echivalent - unitate pentru zgomot de intensitate variabilă

Tabelul 3.43: Sursele de zgomot tipice şi exemplu de nivele de zgomot la unităŃi de păsări [68, ADAS, 1999] şi [26, LNV, 1994] - Nu există alte tipuri de poluare fizică. - Poluare biologică - în cazul în care apar epidemii caracteristice activităŃii de

creştere intensivă a puilor de carne la sol, acestea s-ar putea transmite activităŃii locale de creştere animale/păsări la nivel de gospodării individuale şi bineînŃeles şi invers.

Detalii de amplasament Ferma 4 DorobanŃu este amplasată pe teren intravilan în suprafaŃă de 28659,51 mp (25003,58 mp – din care suprafaŃă construită 8533,12 m2; nr.cadastral 23/1, înscris în Cartea Funciară nr.20005 a localităŃii DorobanŃu) învecinat pe toate laturile cu teren agricol: � latura Nord pe lungimea de 65,87 ml– cu lotul 2 şi pe o latură de 187,05 ml cu

drum local; � latura Sud pe lungimea de 259,85 ml – drum local; � latura Est pe lungimea de 88,75 ml – drum local; � latura Vest pe lungimea de 145,58 ml – drum local. � Coordonate : 65069’ lat Nord; 30048’ longitudine E; cota 25 m



21

Pentru modernizarea celor 3 hale – construcŃii existente :C0 , C1 şi C4 – s-a eliberat Certificatul de urbanism nr.8 din 14.06.2011 de Primăria comunei DorobanŃu, nr.înregistrare 2130/14.06.2011 – prevederile acestuia sunt prezentate la cap.1.1.

� DistanŃa de la zona locuintă până la amplasament este de:

- cca. 520 metri distanŃă faŃă de zona rezidenŃială - vatra satului – comuna DorobanŃu, pe direcŃie SV. Obiectivul este amplasat la limita zonei de securitate impusă de legislaŃia în vigoare pentru distanşele faŃă de zonele cu funcŃiune de locuire.

- cca. 220 m faŃă de prima casă locuită – pe direcŃie SV. Căi de acces:

⇒⇒⇒⇒ Acces în incintă din: DN 31 prin drum local ⇒ CirculaŃii pietonale –accesul în incintă se va rezolva cu trotuare, lăŃime 1 m. - Nu au fost prezentate variante ale proiectului - proiectul constă numai în

reabilitarea halelor existente – construcŃii parter, echiparea cu instalaŃii şi sisteme moderne de creştere intensivă a puilor de carne – conform BAT, capacitatea crescând la 120000 capete/serie de 42 zile.

Popularea/ livrarea puilor pe hale se face programat/eşalonat pentru asigurarea unei desfaceri medii a puilor maturi către Abatorul societăŃii - flux relativ stabil. Astfel se realizează şi o descărcare medie, relativ constantă de ape uzate tehnologice şi dejecŃii la rampa de depozitare, eliminându-se suprasolicitările. Personal angajat – 6 persoane – muncitori îngrijitori + 2 paznici Nu au fost prezentate variante ale proiectului care să poată fi comparate şi să se stabilească varianta optimă din punct de vedere al impactului asupra mediului sau din punct de vedere socio-economic.



22

2. PROCESE TEHNOLOGICE

Descrierea instalaŃiilor şi a fluxurilor tehnologice

Flux tehnologic Ciclu de creştere a puilor durează 8 săptămîni; timp în care în cadrul fermei se

desfăşoară următoarele activităŃi:

� Pregătirea şi introducerea aşternutului permanent în hală Aşternutul permanent (“pat uscat”) constituit din paie tocate, este adus de la

baza de aprovizionare cu mijlocul de transport până în incinta fermei, depozitat în cadrul fermei – magazia pentru aşternut C7 - 814,60 mp/suprafaŃă acoperită, apoi este introdus în hală şi împrăştiat manual. � Popularea halei

Ferma nr.4 de pui carne este formata din 5 hale parter. Fiecare hală va fi populată cu 17÷30 mii capete pui pe seria de creştere (38 - 42 zile). Popularea halelor se va face cu puii aduşi de la staŃia de incubaŃie a S.C. AGRAFOOD S.R.L.- de la vârsta de 1 zi şi li se asigură creşterea până la 38-42 zile când ating greutatea de cca. 2,5 kg.

� Furajarea

Furajul necesar hrănirii puilor este achizitionat de la S.C. NUTRICOM OLTENIłA şi este transportat cu autobuncarul pana la buncarele existente langa fiecare hala. Un buncăr/siloz de hală va avea o capacitate de cca.6 tone. FrecvenŃa alimentării buncărelor este în funcŃie de structura de vârstă a puilor, astfel aprovizionarea să se poată face de câteva ori pe săptămână când pui sunt mici şi se va ajunge la o aprovizonare zilnică când structura de vârstă este înaintată.

Furajarea puilor, în fiecare hală, se va face cu ajutorul unei instalaŃii AUGERMATIC BIG DUTCHMAN cu BIG PAN 330 în circuit închis plasată pe toată lungimea halei. InstalaŃia de furajare este alimentată cu ajutorul unui transportor spiromatic de la buncărul din exterior în buncărul de furaj al liniei AUGERMATIC care are o capacitate de 45 kg. In fiecare hala vor fi prevăzute cate 4 ÷5 linii de furajare. Hrănitorile BIG PAN 460 sunt din polipropilenă şi vor fi dispuse câte o hrănitoare pentru 80-100 păsări, până la 2,5 kg greutate vie. Buletin de analiză nr.453E din 08.04.2011 – analiza nutreŃului combinat 21-1PS Lot 503/31.03.2011 – emis de S.C ALCOPROD SERVICE S.A.

� Adăparea



23

În privinŃa sistemului de adăpare sunt prevăzute adăpători semiautomate cu niplu care sunt racordate la reŃeaua de apă din hală. Adăpătorile sunt intercalate între rândurile de hrănitori, astfel incat in fiecare hala vor fi 5 - 6 linii de adapare. Buletin de analiză nr.1859/13.04.2011 – apă de alimentare/potabilă – Foraj Ferma 4 DorobanŃu – emis de DSVSA- Laboratorul sanitar veterinar şi pentru siguranŃa alimentelor – Călăraşi

� Depopularea halei

Durata de exploatare a halei pentru o serie de pui carne este de 8 săptămâni, din care: 6 săptămâni sunt necesare pentru perioada de creştere a puilor şi 2 săptămâni sunt necesare pentru operaŃiunile de depopulare, spălare, dezinfecŃie şi repaus sanitar. La sfârşitul perioadei de creştere a puilor, aceştia sunt transportaŃi la abator pentru sacrificare.

� Evacuarea gunoiului aşternut permanent

Se realizează la sfărşitul fiecărei perioade de creştere. Evacuarea gunoiului (dejecŃii+aşternut) din hale se va realizeaza cu ajutorul unui tractor care are montat in partea din fata o lama de buldozer.

Gunoiul (dejecŃii+aşternut) va fi depozitat pe platforma betonata din cadrul fermei (743,41 mp – C6, parŃial acoperită, urmând a fi acoperită integral) si dupa perioada de biosterilizare, este imprastiat pe terenul administrat de S.C. AVICOLA DRAGOS VODA S.A.(în suprafaŃă de 115 ha, din care 25 sunt in proprietate). Pentru acesta societatea are un studiu pedolologic. DejecŃiile sunt şi valorificate direct, prin vanzare către diverşi beneficiari si utilizat in cadrul culturilor agricole (Contract de prestări servicii nr.63/15.06.2010 – încheiat cu S.C PRODCEREAL S.R.L DorobanŃu – preluare dejecŃii, si alte persoane juridice sau fizice). Notă: Popularea/ livrarea puilor pe hale se va face programat/eşalonat pentru asigurarea unei desfaceri medii a puilor maturi către Abatorul societatii - flux relativ stabil. Astfel se realizează şi o descărcare medie, relativ constantă de ape uzate tehnologice şi dejecŃii la rampa de depozitare, eliminându-se suprasolicitările.



24

Fig.7 Platforma betonată depozitare temporară dejecŃii+aşternut (C6 – parŃial acoperit)

� Igienizarea halei şi utilajelor După depopularea halelor se efectuează operaŃiunea de igienizare cu

următoarele etape: � curăŃenia mecanică a interiorului şi exteriorului halei, îndepărtându-se toate

resturile de furaje şi praful depus în perioada expolatării; pentru această operaŃie este necesară demontarea instalaŃiilor; � spălarea hidromecanică cu detergent MULTICLEAN a tuturor suprafeŃelor

interioare şi exterioare (pardoseli, pereŃi interiori şi exteriori, tavane, tubulatură şi utilaje) până la îndepărtarea totală a murdăriei şi a prafului; � se efectuează dezinfecŃia lichidă cu EWABO ALDEKOL DES 03; � după uscare, se efectuează dezinfecŃia lichidă cu sodă caustică şi formol; � flambare; � dezinfecŃia aşternutului cu ECOCID S; � termonebulizare cu cu EWABO ALDEKOL DES FF.; � dezinfecŃia coloanei de apă cu SYSTEAMCLEAN. .

Halele modernizate vor fi încălzite – în sezonul rece - cu Infra-red heater G12 12KW LPG 27-30mbar 8mm 876g/h 230V, în numar de 25 buc. pe hala.(alimentate cu GPL).

Încălzitorul tip.Infra-red heater G12 – are un consum de cca.1,2 m3/h gaz

combustibil (butan gaz).



25

GPL-ul este asigurat de catre S.C. ButanGas Romania S.A. în baza Contractului de comodat nr.11557/2009.

� AERISIREA HALELOR

Toate halele sunt prevazute cu ventilatie naturala si artificiala pentru asigurarea parametrilor optimi de microclimat. Cu aceleaşi dotări vor fi echipate şi halele ce vor fi reabilitate şi modernizate (C0,C1 şi C4).

Pentru ventilatia artificiala halele de pui sunt prevazute cu 14 - 18 ventilatoare (exhaustoare):

� 10 până la 14 ventilatoare axiale (cu clapete de închidere) de 41930 mc/h; � 4 ventilatoare de coama de 12 000 mc/h.

Ventilatoarele axiale/exhaustoare cu funcŃionare comandată automat se vor poziŃiona pe peretele opus intrarii in hala la cca. 1 m deasupra solului.

Aerisirea naturala a halelor este asigurata prin guri de aerisire – denumite admisii aer – 88 buc / hala, aflate pe cele doua laturi de lungime ale halelor.

Instalatiile automate de reglare a microclimatului din halele de creştere a puilor monitorizeaza parametrii de microclimat: temperatura, umiditate, actionand supra instalatiile de incalzire sau de ventilatie:

- volumul mediu de aer ventilat este de 3,5 mc/ kg greutate vie; - viteza aerului la nivelul pasarilor este de 0,1-0,3 m/s , corelata cu

temperatura din hala; - umiditatea aerului : 55 – 75 %; - umiditatea asternutului : 20 – 25 %. Prevederi BAT în ceea ce priveşte ventilaŃia halelor de păsări - Ventilatia

este importanta pentru sanatatea pasarilor si de aceea poate influenta productia. Se aplica atunci cand este necesara racorirea aerului si mentinerea compozitiei acestuia la nivelele cerute. De exemplu, pentru compozitia aerului in halele pentru pui de carne, valorile limita admise in Belgia sunt prezentate in tab.2.3., dar aceste limite variaza intre statele membre.

Parametru Valori limita CO2 0.20 – 0.30 % din vol. CO 0.01 % din vol. NH3 25 ppm. H2S 20 ppm SO2 5 ppm.

Instalatiile automatizate de control microclimat pentru crestere a pasarilor

detin senzori pentru determinarea urmatorilor parametrii :



26

� nivelul temperaturii in hala si in exterior � nivelul umiditatii in hala

Fig.8 Ventilatoare axiale cu clapete – funcŃionare comandată automat pentru menŃinerea climatului optim în hale.

Fig.9 Ventilatoare de coamă - funcŃionare comandată automat pentru menŃinerea climatului optim în hale.



27

Fig.10 Sistemul de răcire şi umidificare aer aspirat (perdea de apă cu recirculare şi adaos)

Fig.11 Sistem de control/reglare automat instalaŃii de climatizare (ventilaŃie, răcire, umiditate)



28

Regimul de lucru : 24 h/zi – 360 zile /an. ⇒ Alternative avute în vedere – nu s-au propus alte alternative.

ActivităŃi de dezafectare - Amplasament: com.DorobanŃu, teren intravilan în suparfaŃă de 28659,51 mp

(cca. 25004 mp – Ferma nr.4, din care suprafaŃă construită 8533,12 m2; nr.cadastral 23/1, înscris în Cartea Funciară nr.20005 a localităŃii DorobanŃu) învecinat pe toate laturile cu teren agricol.

Pentru realizarea investiŃiei nu sunt necesare lucrări de dezafectare pentru clădiri, echipamente sau alte utilaje. Reamenajarea halelor nu va afecta sistemul de rezistenŃă şi nici nu se vor realiza construcŃii suplimentare, ci doar vor reabilita construcŃiile existente şi se vor echipa conform fluxului tehnologic, prin amplasarea şi utilzarea unor utilaje moderne conform BAT. Clădirile (hale de producŃie) se încadrează în categoria de importaŃă “D” – conform Regulamentului de stabilire a categoriei de importanŃă a construcŃiilor aprobat prin HGR 766/1997, şi clasa IV (importanŃă redusă), conf. prevederilor P100/92.



29

3. DEŞEURI 3.1 Deseuri din constructii si demolari

Generarea deşeurilor în special pentru perioada de şantier - execuŃia lucrărilor de construcŃie - reprezintă o sursa cu impact nesemnificativ asupra mediului din zona de amplasament cat şi pe zonele limitrofe. În etapa de execuŃie a obiectivului se identifică următoarele categorii de deşeuri generate în zona de lucru : - materiale provenite de la construcŃii , amenajări în spaŃii construite :

- capete conducte PIED , PVC ; - capete de conducte metalice (oŃel) ; - capete conductori (neferoase cu izolaŃii) ; - materiale de construcŃii.

In funcŃie de componenti, vor fi depozitate şi vor fi valorificate sau preluate de terŃi pe bază de contract.

1) Spatiu amenajat pentru depozitarea principalelor deseuri tehnologice

In incinta unitatii există spaŃii organizate de depozitare a dejectiilor animaliere pe platformă betonată (743,41 mp – C6 parŃial acoperită); acestea sunt eliminate dupa degradare biologica, prin valorificare directă prin agenti comerciali (Contract de prestări servicii nr.63 din 15.06.2010 încheiat cu S.C PROD CEREAL S.R.L DorobanŃu – copie anexată) sau persoane fizice, sau pe terenul proprietatea AVICOLA DRAGOS VODA S.A.

Piesele de dimensiuni mici provenite de la instalatiile tehnologice sunt

depozitate in cadrul magaziilor din incinta unităŃii.

2) Spatiu amenajat pentru depozitarea deseurilor menajere si asimilabile

Pe amplasamentul fermei există un container cupă unde sunt colectate toate deşeurile de tip menajer rezultate în incinta fermei. Din activitatea desfăşurată în cadrul societatii rezultă urmatoarele categorii de deseuri:

Deşeuri tehnologice – dejecŃii, cadavre ; Deşeuri menajere.



30

⇒ Deseuri tehnologice - estimari • DejecŃii animaliere Coduri: 02 01 06 dejecŃii animaliere (materii fecale, urină, inclusiv resturi de paie) colectate separat şi tratate în afara incintei; Cantitati: cca. 786 t/an*. Stocare temporară: pe aleile fermei până la predarea către persoane fizice; Eliminare: predare către persoane fizice sau juridice, în vederea valorificării prin înglobare în sol; • Cadavre de animale, parŃi din cadavre** Coduri: 02 01 02 deşeuri de Ńesuturi animale Cantitati: 3,36 t/ciclu de creştere. Stocare temporara: lăzi frigorifice; Eliminare: predare catre agenti autorizaŃi – S.C. PROTAN S.A.; • Uleiuri uzate Coduri: 13 01 13* deşeuri de alte uleiuri hidraulice Cantitati: Nu este cazul Stocare temporara: containere metalice, depozitate pe platforma betonata; Eliminare: predare catre agenti autorizati. • Deseuri metalice recuperabile Cod: 16 01 17 metale feroase Cantitate: variabilă, provin din dezmembrari, casari ale diferitelor elemente metalice componente ale structurilor sau piese ale instalatiilor tehnologice; Depozitare temporara: piesele de dimensiuni mici sunt stocate in incinta magaziilor de materiale iar partile metalice de dimensiuni mari pe platforma betonată; Eliminare: predare catre agenti valorificatori autorizati.

� Deşeuri menajere Cod: 20 03 01 deşeuri municipale amestecate. Cantitate: aprox. 0,126 t/luna ; Depozitare temporară: depozitare temporară în cupa container, langa filtrul sanitar; Eliminare: predare către agenŃi de salubrizare autorizaŃi - Contract de prestări servicii nr.98/17.06.2010 încheiat cu S.C NICOLASCOMPANY S.R.L – OlteniŃa – preluare deşeuri solide şi menajere; ___________________________



31

* Calcul estimativ-dejectii animaliere Date de lucru: Nr. populatie : 120000 mii capete; Cantitati specifice de dejectii (s-au luat in calcul informatiile furnizate de procesul verbal ISPCAIA, vizat DAS-CPAv):

- 68 g/cap zi; - umiditatea dejectiilor cca 75-80%;

Cantitate dejectii: Cantitatea totala de dejectii/zi va fi: 120000 capete x 26 gr/cap zi x 10-6 = 3,12 t/zi Cantitatea totala de dejectii/ciclu de viata (ciclu de viata 42 zile). 3,12 t/zi x 42 zile = 131 t/ciclu de creştere. Nr. cicluri de creştere/an 6. Cantitatea totală de dejecŃii/an: 131 t/ciclu de creştere x 6 cicluri = 786 t/an. ** Calcul estimativ – cadavre Date de lucru: Pierdere maxima, conf informatiilor furnizate de beneficiar: 4% Cantitate cadavre: 120000 capete/ciclu x 0,04 x aprox 0,7 kg/cap pui = 3360 kg/ciclu

Notă: În calculul estimativ al cantităŃii de cadavre rezultate în urma unui ciclu de creştere s-a luat în calcul greutatea finală aproximativă a unui pui. Rezultatul final reprezintă deci, cantitatea maximă de cadavre care ar putea rezulta în urma unui ciclu de creştere. *** Calcul estimativ – deseuri menajere Estimare cantitatii de deseuri menajere s-a realizat in baza literaturii de specialitate, “Reziduuri menajere, stradale si industriale” – Gh. Bularda, D. Bularda, Th. Catrinescu. Date de lucru: Nr. personal: 7 Indice de producere a reziduurilor menajere: 0,6 kg/zi Cantitate: 0,6 kg/zi x 7 = 4,2 kg/zi 4,2 kg/zi x 30 zile = 0,126 t/luna

Modul de gestionare a deseurilor in vederea depozitarii sau a altei metode de valorificare/eliminare, se va realiza conform: - HG 78/2000 privind regimul deseurilor;



32

- HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor; Concluzii

Din analiza modului actual de gestionare a deseurilor rezultate pe amplasament vor rezulta urmatoarele: - deseurile generate în prezent sunt colectate si depozitate separat, existand spatii

corespunzatoare de depozitare a acestora; societatea AVICOLA are incheiate contracte de prestari servicii cu agenti economici autorizati pentru aliminarea acestora. Deşeurile menajere sunt preluate de S.C NICOLAS COMPANY S.R.L – OlteniŃa – Contract nr.98/17.06.2010.

- principala categorie de deseuri rezultata din activitatea societatii este repezentata de dejectiile animaliere; acestea vor fi depozitate temporal în condiŃii ce nu implică afectarea mediului – platforme betonate acoperite. În cazul societatii AVICOLA DRAGOŞ VODĂ dejecŃiile sunt valorificate catre persoane fizice sau juridice – Contract de prestări servicii nr.63/15.06.2010 – încheiat cu S.C PRODCEREAL S.R.L DorobanŃu – pentru Ferma 4 DorobanŃu (copie anexată), şi prin utilizarea lor pe suprafeŃele agricole din proprietatea societăŃii /înglobare în sol;

- prin modul de depozitare se previne poluarea solului si subsolului; - se impune tinerea evidentei deseurilor conform HG 856/2002 precum si

respectarea prevederilor HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate. Tabel nr.3.1 - Managementul deşeurilor

Managementul deşeurilor -cantitatea prevăzută a fi generată-

(t/an)

Denumirea deşeului

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică

Codul deşeului

Codul privind

principala proprietate periculoasă

Codul clasificării statistice

valorificată eliminată rămasă în stoc

Deşeuri din reabilitare construcŃii-

moloz, materiale de constr.

solid 17 01 07 Vr

Deşeuri metalice

din lucrătile de montare şi conectare

utilaje

solid 17 04 05 17 04 07

Vr

DejecŃii animaliere

786 t/an solid 02 01 06 851

Cadavre de animale

3.36 tone/serie

solid 02 01 02 3.36

Deseuri metalice

variabil solid 02 01 10 variabil

Deseuri menajere

0,130 tona/ luna

solid 20 03 01 0,130



33

4. IMPACTUL POTENłIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA ActivităŃile agricole în cresterea intensivă a păsărilor si porcilor pot duce la un

numar de fenomene de mediu : • acidificarea (NH3, SO2, NOx) • eutrofizarea (N, P) • reducerea stratului de ozon (CH3Br) • cresterea efectului de seră (CO2, CH4, N2O) • contaminarea apelor subterane • neplaceri locale (miros, zgomot) • raspandirea de metale grele şi pesticide.

Aspectul cheie al creşterii intensive de animale este cel legat de procesele

naturale, deoarece animalele metabolizează hrana şi excretă aproape toŃi nutrienŃii prin dejecŃii. Calitatea şi compoziŃia dejecŃiilor precum şi modul de stocare şi de manipulare sunt factori deteminanŃi pentru nivelul de emisii.

Amenajarea şi funcŃionarea obiectivului la capacitatea propusă în proiect nu implică un impact transfrontier asupra componentelor mediului.

A. Impactul potenŃial - pentru perioada de construcŃie Avand in vedere ca proiectul prevede numai reparatii si modernizari cu utilaje noi de crestere a pasarilor, prin amenajările prevăzute a fi efectuate, se preconizează realizarea unei protecŃii sigure a factorilor de mediu (aer, apa, sol) din amplasamentul studiat - în ceea ce priveşte contaminarea cu agenŃi poluanŃi proveniŃi din activităŃile de reparaŃii ce urmează a se desfăşura – impactul fiind nesemnificativ.

B. Impactul potenŃial - pentru perioada de funcŃionare 4.1 Apa

4.1.1 CondiŃiile hidrogeologice ale amplasamentului

Apa de suprafaŃă



34

ReŃeaua hidrografică a judeŃului este tributară în totalitate fluviului Dunărea. În afara râurilor Arges si DâmboviŃa, care prin sectoarele lor inferioare drenează partea de S-V a judeŃului, celelalte râuri de mai mică importanŃă aparŃin reŃelei autohtone. Dintre acestea sunt de menŃionat Mostistea (1734 km2), cu izvoarele în judeŃul IalomiŃa, Berza (66 km2), Zboiul (100 km2). Densitatea medie a reŃelei hidrografice de numai 0,12 km/km2 este una din cele mai scăzute din Ńară. De remarcat faptul că în partea de N-E a judeŃului densitatea este practic nulă. Pe teritoriul judeŃului Călărasi Dunărea are o lungime de 150 km. Debitul mediu multianual al Dunării este de 5890 mc/s la intrarea în judeŃ si cca 5970 mc/ s la iesire. Debitul se dirijeaza în principal pe Dunărea Veche (90 %), braŃul Borcea fiind slab alimentat (cca 600 mc/s). După legătura acestuia cu braŃul Răul procentul creste la cca 60 %, ceea ce face ca navigaŃia să fie dirijată în prezent pe traseul Dunărea Veche – Răul – Borcea. Afluentul cel mai important al Dunării în cadrul judeŃului este râul Arges, care se varsă în aceasta în amonte de OlteniŃa la km 431 + 500. Intrarea în judeŃ se face în aproprierea localităŃii Budesti cu o suprafaŃă de bazin de aproximativ 9200 km2, iar la vărsare, aceasta creste la 12590 km2. Cresterea suprafeŃei de bazin se datorează în principal afluentului acestuia, DâmboviŃa (2830 km2) pe care îl primeste în aval de Budesti. Debitul mediu multianual al râului Arges la intrarea în judeŃ este 56 mc/s, iar la vărsare ajunge la 73 mc/s. Lacurile din judeŃul Călărasi sunt în general de natura antropică, reprezentate prin iazuri răspândite în majoritate pe valea Mostistei si afluenŃii acestuia pe Rasa, Luica, Zboiul, Berza si Pasărea. Dintre lacurile naturale trebuie menŃionate în primul rând limanele fluviale situate de-a lungul Dunării si anume : Mostistea, GălăŃui cu Potcoava, amplasate pe cursul inferior al văii Berza. Lacurile de lunca mai numeroase altădată sunt reprezentate astăzi doar de Ciocănesti si Iezer-Călărasi din Lunca Dunării, Mitreni din lunca Argesului si Tătarul din Lunca DâmboviŃei. Principalul curs de apă de suprafaŃă din zona amplasamentului este reprezentat prin fluviul Dunărea(150 km – curs în jud.Călăraşi). Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile – jud. Călăraşi – conf.AN APELE ROMÂNE – DirecŃia Apelor IalomiŃa – Buzău, SGA Călăraşi:

a. surse de suprafaŃă: -acumulări (cu asigurarea de 0,1%)

Acumularea Volum.max.teoretic (mil.mc)

VNNR (mil.mc)

Volum util (mil.mc)

Fundulea 46,6 18,4 16,8 Gurbăneşti 57 36,0 23 Frăsinet 99 68 51 Iezer 210 163,75 130 Berza 8,5 6,6



35

Scurgerea medie multianuală – date hidrologice (extras)

Debite caracteristice mc/s Râul Aria (km2)

L (km) Qmax.

1%

Qmed.multianual Qmin95% Qmax 2005

Qmed 2005

Dunăre (OlteniŃa)

692400 2427 16600 6070 4490 13380 8510

Dunăre (Călăraşi)

698600 2491 16610 6080 4500 13667 8130

b. surse de apă subterană estimate: - bazin hidrografic Dunărea 5,3 mc/s; - bazin hidrografic Argeş 1,78 mc/s - subbazin hidrografic Mostiştea 1,32 mc/s

În momentul de faŃă în judeŃul Călăraşi se exploatează cca. 2 mc/s.

Ape subterane Sistemul de Gospodărire a Apelor Călăraşi are în administraŃie ReŃeaua NaŃională de Veghe Hidrologică, constituită din 69 de foraje hidrogeologice de ordinul I şi II distribuite pe tot arealul judeŃului. Studiul hidrogeologic întocmit de S.C ACQUADRILL S.A pentru amplasamentul Fermei avicole nr.4 DorobanŃu menŃionează mai multe strate acvifere cantonate în formaŃiunile, care după poziŃia vertcală, modul de dezvoltare şi alimentare pot fi grupate în două categorii: - strate acvifere freatice; - strate acvifere de adâncime (Strate de FrăŃeşti). Pentru stratele acvifere freatice chimismul apei prezintă depăşiri la mulŃi indicatori fizico-chimici. Cele mai multe depăşiri se înregistrează la prezenŃa substanŃelor organice, azotiŃi (NO2

-), azotaŃi (NO3-), amoniu, etc.

Apa cantonată în stratele acvifere de adâncime prezintă un chimism foarte bun, specific stratelor de FrăŃeşti, valorile indicatorilor fizico-chimici încadrându-se în condiŃiile de potabilitate, excepŃie făcând prezenŃa fierului şi a hidrogenului sulfurat ce depăşeşte uneori limita admisă.

4.1.2 Alimentarea cu apă SituaŃie propusă în proiect: ♦♦♦♦ Alimentarea cu apă Forajul de alimentare are următoarele caracteristici:

- adâncime: 70,00 m; - nivel hidrostatic: 5,4 m;



36

- nivel hidrodinamic: 7,0 m; Pomparea apei se realizează cu ajutorul unei pompe de tip – GRUNDFOS .

AducŃiunea apei se realizează prin conductă din polistiren de inalta densitate de Ø 90, iar înmagazinarea apei se face într-un rezervor cu o capacitate de stocare de 15 mc. Gospodaria de apă este compusa din:

- sistemul de inmagazinare – rezervor cu capacitatea de 15 mc - statie de pompare- distributie a apei cuplată cu o pompă –

GRUNDFOS acŃionată de un motor electric; - reŃea de distributie a apei – din polietilenă de inalta densitate de Ø

90.

Forajul este protejat cu cămin din beton si este situat intr-o mica cladire acoperita – casa putului - asigurata cu lacăt, având asigurată şi zona de protecŃie sanitară. Apa din foraj este captată cu o pompă GRUNDFOS submersibilă cu 3 etaje, având debitul maxim de 4 mc/h (3,3 l/s). Apa este înmagazinată într-un bazin de apă cu capacitatea de 15 mc, de unde cu ajutorul a 2 pompe (o pompă de incendiu) este distribuită din reŃeaua subterană de conducte spre sediul administrativ (birou, filtru sanitar) şi halele de creştere a păsărilor. Periodic calitatea apei de alimentare extrasă din foraj este controlată prin analize effectuate de Laboratorul sanitar - veterinar şi pentru siguranŃa alimentelor Călăraşi – anexat Buletin de analiză nr.1859/13.04.2011. Apa este necesară pentru:

� consum potabil şi igienic al personalului angajat; � adăparea păsărilor – în fiecare hală sunt câte 6 linii de adăpare; � spălarea şi dezinfectarea halelor.

BREVIAR DE CALCUL ( maxim estimat)

Necesar de apă: Conform STAS 1343/3-86 norma de consum este de 0,29 litri/cap zi. Datorită tehnologiei moderne adoptate în adăpare, prin înregistrările

aparatelor de măsurare s-a determinat un consum mediu pe serie-hală de 100000 litri rezultând un debit specific de 0,149 litri/ cap zi.

� Necesarul de apă pentru adăpare pui : 18 m3/zi



37

:1000

1 3

1 undezi

mqUN

⋅⋅=

U – număr capete pui – 130 000; q – debit specific (l/cap zi).

⇒ N1= 1/1000(120000 capete x 0,149 litri/cap.zi)= 17,88 m3/zi → cca.18 m3/zi � Necesar apă pentru igienizare hale: 88,1 m3/an →0,24 m3/zi;

:undezi

mnqS

1000

1N

3

2

⋅⋅⋅=

S – suprafaŃa (m2); Shale= 7338,5 m2 ; q – debit specific (0,012 m3 /m2 şi an – conf. BAT , pag 105); n – cicluri de creştere : 365 zile/an: 60 zile/serie (cu perioada de igienizare) = 6.

⇒ [ ]=⋅⋅= anmmcmN 222 /012.05.7338

1000

1 88,1 m3/an → 0,24 m3/zi

� Necesar apă igienico-sanitar pentru persoane: 0,40 m3/zi - 8 muncitori ce utilizează filtrul sanitar cu duşuri; STAS 1478-90

N3= [ ] =⋅⋅ zilperspers 5081000

1 0,4 m3/zi

⇒ Necesarul total de apă este:

[ ]∑ =++=÷= 40.024.01831 NNNT 18,64 m3/zi

Necesar apă pentru refacere rezervă de incendiu – 15 m3

Se consideră 1/3 din capacitatea de înmagazinare a rezervorului. Timpul de refacere a rezervei este de 24 ore iar debitul de refacere este:

Qref =ref

ri

T

V = 15 m3/24h= 0,625 m3/h = 0,17 l/s



38

Debite zilnice: pentru regim de funcŃionare de 24 ore/zi

Qmax zi= kzi ⋅Qmed zi= 1,1 ⋅18,64 m3/zi = 20,5 m3/zi → 0,24 litri/sec Q med zi = 18,64 (m3/zi) � cca.0,22 (l/s) Q max orar = k0 ⋅ Q max zi = 2 ⋅ 18,64/24 = 1,55 (m3/h) �0,43 (l/s)

unde: kzi – 1,1 (coeficient de neuniformitate a debitului zilnic); k0 - 2 (coeficient de neuniformitate a debitului orar).

CerinŃe de apă la sursă: Qs max = ks ⋅ kp ⋅ Q max zi + Ri Qs max = [(1,1⋅1,02) ⋅20,5 + 15] (m3/zi) = 38 (m3/zi) �0,44 (l/s) Qs med = ks ⋅ kp ⋅ Q med zi Qs med = [(1,1⋅1,02) ⋅18,64] (m3/zi) = 21 (m3/zi) �0,24 (l/s)

unde: ks – 1,02 (coeficient ce Ńine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă); kp - 1,1 (coeficient ce Ńine seama de pierderi admisibile pe conductele de aducŃiune ori distribuŃie). Tabel nr.4.1.1

BILANłUL consumului de apă (m3/zi; m3/an)

Apa prelevată din sursa Recirculată/

reutilizată Consum industrial

Pentru compensarea pierderilor în

sisteme cu circuit închis

Pro

ces

tehn

olog

ic

Surs

ă de

apă

(fu

rniz

or)

Con

sum

tota

l de

apă

(col

oane

le 4

,10,

11)

Tot

al

Con

sum

men

ajer

Apă subte-rană

Apă de

supra-faŃă

Apă subterană

Apă de suprafa-

Ńă

Apă

de

la p

ropr

iul

obie

ctiv

Apă

de

la a

lte o

biec

tive

Com

enta

rii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Consum

menajer & igienico sanitar S

ursă

pr

opri

e

0,40 m3/zi 146

m3/an

0,40 m3/zi 146

m3/an

0,40 m3/zi 146

m3/an

0,40 m3/zi 146

m3/an

- - - - - 365 zile/ an

Crestere intensiva pasari

S

ursă

pro

prie

18,24 mc/zi 6600 mc/ an

18,24 mc/zi

- 18,24 mc/zi

- - - 0 0



39

18,64 m3/zi

18,64 m3/zi

TOTAL

6804 m3/an

6804 m3/an

4.1.3 Managementul apelor uzate

Tipuri de efluenŃi: Din activitatea Fermei nr.4 - DorobanŃu – AVICOLA DRAGOS VODA S.A. vor rezulta urmatoarele tipuri de apa uzata:

� apa uzata de tip tehnologic- de la spalarea halelor de pasari; � pierderi din sistemul de adăpare; � apa uzata de tip menajer.

Pentru colectarea apelor uzate de tip menajer, ferma avicola dispune de o retea interioara de canalizare descrisa in continuare.

Fiecare hala de crestere a pasarilor este prevazuta cu un canal median betonat acoperit cu sifoane de pardoseala. Canalul preia apele uzate spre un camin amplasat in interiorul halei, de unde, printr-un canal inchis, sunt evacuate intr-un camin colector amplasat in fata fiecarei hale. Apele din caminele colectoare – unde se realizeaza si o decantare primara – sunt canalizate spre bazinul subteran de colectare betonat de 250 mc capacitate. Bazinul este amplasat la 15 m de hala C2. Popularea/ livrarea puilor pe hale se face programat/eşalonat pentru asigurarea unei desfaceri medii a puilor maturi către Abatorul societăŃii - flux relativ stabil. Apele uzate de tip menajer rezultate de la sediul administrativ (birou şi filtru sanitar veterinar ) – sunt colectate prin conducte subterane spre un bazin betonat vidanjabil de 80 mc. Bazinele de stocare ape uzate sunt vidanjate, la cerere, de S.C. URBAN S.A. Călăraşi – Contract nr.13582/2008, pe baza contractului incheiat intre cele doua societati. Determinarea restituŃiei de apă:

RestituŃie de apă se realizează de la igienizarea halelor şi de la filtrele sanitare, după cum urmează: Q ev igieniz hale = 0,95 ⋅ Q utilizat/perioadă = 0,95 ⋅ 88,1 m3/an = 83,7 m3/an � 0,23 mc/zi Q ev filtre sanitare = 0,8 ⋅Q utilizat zi = 0,8 ⋅0,40 m3/zi = 0,32 m3/zi � 0,32mc/zi Debit mediu zilnic evacuat – 0,55 m3/zi Debit maxim zilnic evacuat:

Q med ⋅⋅⋅⋅ k zi = (0,55 ⋅⋅⋅⋅ 1,1) m3/zi = 0,60 m3/zi. Volume anuale evacuate:

Vmed. = 200,75 m3; Vmax. = 221 m3



40

Astfel se realizează şi o descărcare medie, relativ constantă de ape uzate tehnologice şi dejecŃii la rampa de depozitare, eliminându-se suprasolicitările. Periodic, la cerere bazinul va fi vidanjat de S.C. URBAN S.A. Călăraşi, pe baza contractului incheiat (Contract nr.13582/26.11.2008) intre cele doua societati. Apele uzate vidanjate sunt transportate şi epurate în StaŃia de epurare a S.C ECOAQUA S.A Călăraşi. Ape uzate tehnologice – cuprind apele uzate de spalare din hale pe perioada de igienizare si por contine : substanŃe organice, suspensii, azot, detergenti.

~ Ape pluviale – colectare prin rigole şi direcŃionate spre teren Debitul de ape pluviale: Qc = m x S x Φ x i În care: m = 0.8 - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care Ńine seama de capacitatea de înmagazinare, în timp, a canalelor şi de durata ploii de calcul, t; Φ = coeficientul de curgere a apei meteorice de pe suprafeŃe – conform STAS 1846 – 90 = 110 litri /s.ha; cu frecvenŃa 2/1 S = suprafaŃa de calcul (mp) i = intensitatea de calcul a ploii.

Sconstruit= 9620,27 m2 i=0,9 Sînierbat = 19039,24 m2 i=0,15

Pentru o frecvenŃă a ploii de calcul f=2/1 şi un timp mediu de scurgere t=15min. rezultă o intensitate a ploii de calcul i=110l/s.ha. Qc = 0,8 x 0,0001(9620,3 x 0,9 + 19039,24 x 0,15). 110=101,32 litri/sec.

Nivelul de încărcare al apei directe de ploaie care pătrunde în sol va prezenta valorile (conf. OMS – 1993):

- 10 – 20 mg/l - materii în suspensie; - 10 – 20 mgO2/l - consum chimic de oxigen; - 0,5 – 1,5 mg/l - azot total; - 0,003 – 0,004 mg/l - fosfor total. Nivelul de încărcare estimat pentru apele pluviale se încadrază în valorile

NTPA-001/2002 şi se situează sub pragurile de alertă conform Ordin 756/97.

Indicatori de calitate Apele uzate de tip menajer - au conŃinut în materii în suspensie, substanŃe organice, detergenŃi, grăsimi. (Bazin colector ape menajere V= 80 mc)

Din estimarea nivelului de încărcare, rezultă că indicatorii de calitate ai apei uzate menajere se vor încadra în limitele impuse prin Normativul NTPA – 002/2005 şi se vor situa sub pragurile de alertă specifice Ordinului 756/97.



41

Indicatori de calitate pentru apele uzate menajere (estimări)

Poluant U.M. NTPA 002/05 Valori limite

admise

Ordin 756/97 Valori prag

alertă

Valori estimate

Materii în suspensii mg/l 350 245 170 Consum biochimic de oxigen mgO2/l 300 210 140 Sulfuri şi hidrogen sulfurat mg/l 1,0 0,7 0,10

SubstanŃe extractibile cu solvenŃi organici

mg/l 30 21 14

DetergenŃi sintetici biodegradabili mg/l 25 17,5 12

Aceste ape uzate sunt evacuate în reŃeaua de canalizare interioară şi de aici vor fi vidanjate.

Indicatorii de calitate estimaŃi pentru ape uzate tehnologice -( colectare bazin V=250 mc, vidanjare)

Limite admisibile

Indicatori de calitate U.M. Valori

Estimate VLE –

NTPA 002/05

Prag alertă –

Ordin 756/97

Temperatura 0C 20 40 -

ConcentraŃia ionilor de

Hidrogen (pH) Unit.pH 6,7 6,5-8,5 -

Hidrogen sulfurat şi sulfuri mg/l 0,7 1,0 0,7

SubstanŃe extractibile cu solvenŃi organici

mg/l 20 30 21

Materii în suspensie mg/l 240 350 245

Consum biochimic de Oxigen (CBO5)

mg O2/l 200 300 210

Consum chimic de oxigen (CCOCr)

mg O2/l 345 500 350

DetergenŃi sintetici biodegradabili

mg/l 5 25 17,5

Azot amoniacal (NH4+) mg/l 20 30 21

Încadrare în NTPA 002/05 şi Ordin 756/97

Indicatorii de calitate ai apelor uzate: - se vor încadra, la limita de alertă cu reale posibilităŃi de a ajunge în valori pentru pragul de intervenŃie impus de NTPA-002/05;



42

- se vor prezenta frecvent la nivelul pragurilor de alertă - Ordin 756/97.

Tabel nr.4.1.2

BILANłUL apelor uzate

Ape uzate evacuate Ape direcŃionate spre

reutilizare/recirculare

Totalul apelor uzate generate

Menajere Industriale Pluviale În acest obiectiv Către alte obiective

Sursa apelor uzate

evacu-ate.

Proces tehno-logic

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an com

enta

rii

Proc

ese

tehn

olog

ice

0,23 83,7 - - 0,23 83,7 - - - - - -

- A

pe u

zate

m

enaj

ere

0,32 117 0,32 117 - - - - - - - -

365 zile /an

4.1.4 Prognozarea impactului

- Impactul produs de prelevarea apei asupra condiŃiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului proiectului Procesele tehnologice – consumatoare de apă (creşterea intensivă a puilor de carne) sunt continue – adăparea puilor, şi discontinue (igienizare hale 0,24 mc/zi) – solicitarea sursei fiind de max.0,46 litri/sec, neperturbând echilibrul hidrologic al pânzei freatice. Notă: Popularea/ livrarea puilor pe hale se va face programat/eşalonat pentru asigurarea unei desfaceri medii a puilor maturi către Abatorul societatii - flux relativ stabil. Astfel se realizează şi o descărcare medie, relativ constantă de ape uzate tehnologice şi dejecŃii la rampa de depozitare, eliminându-se suprasolicitările. - Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbări previzibile ale condiŃiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului proiectului. Zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaŃă şi a celor subterane identificate la nivelul judeŃului Călăraşi sunt considerate (conform informaŃiilor furnizate de Comisariatul Gărzii de Mediu Călăraşi) zonele aferente satŃiilor de



43

epurare ape uzate ce deservesc localităŃile Călăraşi, OlteniŃa – deversările acestora făcându-se în fluviul Dunărea. În proiect nu sunt prevăzute instalaŃii de tratare ape uzate. Apele uzate se vor evacua prin vidanjare, la cerere, condiŃionată de respectarea indicatorilor de calitate prevăzuŃi în NTPA 002.

ReŃeaua de canalizare nu întâlneşte în nici un punct reŃeaua de alimentare cu apă, este exclusă posibilitatea contaminării apei de alimentare. ReŃeaua de canalizare, transport şi evacuare din sistem se întinde pe o lungime de cca. 180 m.

Bazinele betonate de stocare ape uzate sunt vidanjate, la cerere, de S.C. URBAN S.A. Călăraşi, pe baza Contractului nr. 13582/2008 incheiat intre cele doua societati. Pentru monitorizare indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate din amplasamentul Fermei 4 DorobanŃu – SC AVICOLA DRAGOL VODĂ S.A - are încheiat un “Contract privind efectuarea analizelor de laborator pentru apa uzată” , cu un laborator acreditat, monitorizarea urmând a fi efectuată conform prevederilor din AutorizaŃiei de gospodărirea a apelor. Tehnici BAT utilizateîn Ferma nr.4 DorobanŃu pentru reducerea consumului de apă:

- curăŃarea halelor de adăpostire pui, şi a echipamentelor se efectuează cu jeturi de apă sub presiune la sfârşitul fiecărui ciclu de creştere, utilizându-se cât mai puŃină apă posibil;

- în mod regulat sunt controlate sistemele automate de adăpare pentru evitarea pierderilor;

- consumurile de apă sunt înregistrate; - sunt detectate şi reparate eventualele scurgeri accidentale.

Având în vedere cantităŃile de ape uzate şi caracteristicile acestora, se prevăd ca măsuri de diminuare a impactului:

- întretinerea si verificarea periodica a retelei de canalizare ; - întretinerea si verificarea periodica a autovehiculelor si utilajelor auto

pentru ca acestea sa nu prezinte scurgeri de produse petroliere ; - realizarea periodică de analize , de catre o societate autorizata, pentru a se

verifica dacă valorile indicatorilor de calitate se încadrează în NTPA 002/2005.

Din estimarea nivelului de încărcare, rezultă că indicatorii de calitate ai apei

uzate menajere se vor încadra în limitele impuse prin Normativul NTPA – 002/2005 şi se vor situa sub pragurile de alertă specifice Ordinului 756/97.

Indicatorii de calitate ai apei uzate tehnologice – colectate în bazinul de 250 mc – evacuate prin vidanjare, prezintă potenŃial poluator prin depăşirea limitelor



44

impuse prin Normativul NTPA – 002/2005 şi a pragurilor de alertă specifice Ordinului 756/97. • Apele uzate tehnologice vor fi stocate în bazinul betonat de 250 mc, bazin ce va

fi vidanjat periodic, în condiŃiile în care apa stocată respectă indicatorii de calitate menŃionaŃi în NTPA 002/2005.

Nivelul de încărcare estimat pentru apele pluviale se încadrază în valorile

NTPA-001/02 şi se situează sub pragurile de alertă conform Ordin 756/97 (pentru spaŃiile verzi). Activitatea obiectivului, în condiŃii normale de funcŃionare – fără descărcări directe de ape uzate, nu generază un impact negativ semnificativ asupra calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane din zonă. Nu sunt posibile descărcări accidentale de substanŃe poluante în corpurile de apă. Este exclusă posibilitatea generării unui impact transfrontalier. 4.2 Aer

Emisiile sunt adesea difuze si foarte greu de masurat. Se creeaza modele pentru a permite o estimare corecta a emisiilor acolo unde nu este posibila masurarea. De asemenea, au fost identifcate o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac (NH3) si emisiile de N si P in sol si in apele subterane sau de suprafata.

Tabel nr. 4.2.1 Emisiile în aer generate de creşterea intensivă a animalelor

Aer Sistem de productie Amoniac (NH3) Adăposturi de animale, stocarea si împrastierea dejecŃiilor Metan (CH4) Adăposturi de animale, stocarea si tratarea balegarului Oxid de azot (N2O) Adăposturi de animale, stocarea si imprastierea dejecŃiilor NOx Incalzirea cladirilor si instalatii de combustie Dioxid de carbon (CO2)

Adăposturi de animale, combustibil utilizat la incalzire si transport, arderea resturilor

Miros (H2S) Adăposturi de animale, stocarea si imprastierea dejecŃiilor Praf Pregatirea hranei, stocarea hranei, grajduri de animale,

stocarea si imprastierea dejecŃiilor solide Fum /CO Arderea resturilor

4.2.1 Date generale privind clima din zona de amplasare ▶ Clima şi calitatea aerului



45

Sub aspect climatic, zona Bărăganului Mostiştei, se caracterizează printr-un climat de câmpie cu un pronunŃat grad de continentalism, cu contraste mari de la vară la iarnă. Specificul climei rezultă din valorile lunare şi anuale ale principalelor elemente climatice:

• Durata medie anuală de strălucire a soarelui - totalizează 2200 de ore - 1500 în perioada aprilie – septembrie

• RadiaŃia solară globală - media este de 125 kcal/cm2/an

• RepartiŃia şi regimul temperaturii aerului Poartă amprenta influenŃei reliefului de câmpie şi a elementelor climatice est-continentale, resimŃite în special în perioada de vară-iarnă, când se înregistrează un climat excesiv.

- temperatura medie anuală înregistrată este între 10-110C - o medie termică lunară de – 2,00C (ianuarie) - o medie temică lunară de 170C (iulie)

• Numărul mediu al zilelor de îngheŃ - este de 95,6 zile pe an

• Umiditatea relativă medie - este de 74% - este de 54% (în luna iulie)

• Nebulozitatea medie - este de 5,3 valoarea medie anuală - cu un număr mediu anual de zile senine de 76 - cu un număr mediu annual de zile acoperite de 83

Cele mai mari valori ale nebulozităŃii se inregistrează în perioada rece a anului, datorită advecŃiei aerului rece continental, primăvara se remarcă un maxim secundar al nebulozităŃii, ca urmare a predominării circulaŃiei vestice şi a dezvoltării convecŃiei termice, care provoacă o evaporare intensă în sol.

• CeaŃa - prezintă o valoare medie anuală de 64 de zile



46

Această valoare fiind justificată de impurităŃile degajate de mediul urban (în special de creşterea traficului). CeaŃa prezintă o frecvenŃă mai mare iarna datorită advecŃiei aerului cald.

• PrecipitaŃiile

- cantităŃii medii anuale de 400-500mm/an - cantităŃii medii de 31,0mm în luna februarie - cantităŃii medii de 72,2mm în luna iulie - cantităŃii medii în sezonul cald între 270-350mm - cu maxima de precipitaŃii în 24h (anuale) între 80-100

PrecipitaŃiile au un caracter continental producându-se diferenŃe de la o lună la alta şi de la un an la altul. Vara, precipitaŃiile sunt sub formă de averse însoŃite de descărcări electrice, fiind un climat specific de câmpie, caracterizat printr-un continentalism excesiv vara se înregistrează uneori perioade mari de secetă.

• Durata medie anuală a stratului de zăpadă - este de 36,3 zile/an

• Regimul eolian Vânturile sunt slab influenŃate de relieful uniform, de câmpie. FrecvenŃele medii anuale înregistrate la Călăraşi indică predominarea vânturilor din direcŃiile:

- din V (16,4%); - din SV (12,4%); - din N (14,8%); - din NE (13,3%).

FrecvenŃa medie anuală a calmului atmosferic este de 12,9%. InfluenŃa văii Dunării în canalizarea curenŃilor de aer este evidentă. Vitezele medii anuale pe cele opt direcŃii cardinale şi intercardinale variază

între - 2,6 m/s şi 5,3 m/s;

Cele mai mari viteze medii anuale ale vântului se înregistrează din direcŃia nordică şi nord - estică, datorită pătrunderii masei de aer cu caracter excesiv, dinspre aceste direcŃii.

Vânturile locale care se întâlnesc în partea de sud est a Câmpiei Române, sunt: băltăreŃul dinspre sud, suhoveiul în sud - est şi crivăŃul dinspre sud - est şi est, la care se adaugă briza fluviatilă.

Topoclima

În zona analizată din punct de vedere climatic, există diferenŃe specifice care reflectă particularităŃile topoclimatice condiŃionate de arii funcŃionale cu profil



47

specific diferit. Pe de o parte, topoclimatul natural din cadrul câmpiei, iar pe de altă parte topoclimatele cu influenŃă antropice:

- agricol (topografia specifică cadrului natural antropic) - industrial şi civil (topografia specifică cadrului artificial)

ParticularităŃile geomorfologice ale câmpiei, altitudinea mică, întinderea mare, relativa uniformitate, absenŃa obstacolelor orografice şi deschiderea largă către toate direcŃiile de vânt determină anumite caracteristici ale climatului: advecŃii relativ simultane ale maselor de aer, bilanŃ radiativ şi caloric cu valori dintre cele mai mari şi un grad mare de continentalism.

Temperatura aerului prezintă contraste termice de la vară la iarnă şi de la zi la noapte dintre cele mai mari din Ńară. În anotimpurile de tranziŃie, salturile termice diurne pot avea valori de 15-20 şi chiar 250C (uneori trecând de la valori negative la valori pozitive).

SuprafaŃa activă , îndeosebi solul, se încinge foarte mult în zilele toride de vară (convergenŃa termică se dezvoltă puternic) şi se răceşte deosebit de mult iarna, în nopŃile şi zilele geroase,datorită radiaŃiei efective mari, când în spaŃiul topoclimatic, se remarcă inversiuni termice stabile. Fenomenele meteorologice de iarnă (îngheŃ, chiciură, polei, ninsoare, depuneri de gheaŃă, etc.) sunt uneori destul de timpurii (septembrie) sau destul de târzii (mai), au frecvenŃă, durată şi intensitate mare în Câmpia Bărăganului de Sud.

Principalele particularităŃi ale topoclimatului agricol de câmpie sunt: umezeala mai mare din Lunca Dunării, în culturile agricole cu talie înaltă (porumb) şi în cele irigate (datorită evapotranspiraŃiei mari), uscăciune mai mare pe terasa I a Dunării şi pe câmp, strat mai mare de zăpadă în crovuri şi discontinuu în restul spaŃiului de câmp şi mari contraste termice pe terenurile uscate (câmp, mirişti,etc.)

Culturile agricole reduc radiaŃia solară prin procesul de absorŃie la nivelul frunzelor şi tulpinilor, radiaŃie folosită şi în procesul de evapo-transpiraŃie. Faza cea mai accentuată a procesului de evapo-transpiraŃie are loc în procesul de formare şi creştere a tulpinilor când se consumă 89% din radiaŃia solară, iar pentru încălzirea aerului 11%. În faza de maturitate a plantelor, 65% din energia radiantă se consumă pentru încălzirea aerului şi 35% pentru evapo-transpiraŃie.

Culturile agricole prin procesul de evapo-transpiraŃie conduc la creşterea umezelii relative a aerului. Astfel, într-o zonă cultivată umezeala relativă a aerului este mai mare seara şi dimineaŃa cu 10-15% decât în zona fără vegetaŃie, iar la amiază poate atinge diferenŃe de până la 30%.

Datorită forŃei de frecare pe care o exercită stratul vegetal în calea vântului, viteza acestuia scade, micşorându-se şi intensitatea schimbului turbulent.

Rugozitatea pe care o prezintă suprefeŃele cultivate conduce la micşorarea vitezei vântului de 2-3 ori faŃă viteza înregistrată la înălŃimea standard de 10m.



48

Calitatea aerului În zona amplasamentului investiŃiei propuse nu sunt amplasate surse de poluare staŃionare cu emisii semnificative. Drumul de acces la amplasament nu este caracterizat de o circulaŃie rutieră semnificativă. Poluarea de fond a aerului ambiental se încadrează în limitele admisibile.

4.2.2 Surse şi poluanŃi generaŃi de activităŃile tehnologice cuprinse în proiectul de investiŃie

▶ Etapa de construcŃie Lucrările de construcŃie- reabilitare hale, şi circulaŃia auto în şantier vor genera o poluare nesemnificativă a aerului cu pulberi (sedimentabile şi în suspensie) – emisii fugitive, de suprafaŃă – necontrolate, şi cu gaze de eşapament (SO2, NOx, CO, CO2, COV) emise de autovehiculele implicate în procesele de transport – surse mobile. Sursele de poluare asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere. Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, joase, cu impact strict local, temporar si de nivel redus. ▶ Etapa de funcŃionare

Sursele de emisie şi poluanŃii pentru aer

Sursele dirijate de emisie controlată şi poluanŃii specifici caracteristici Fermei 4 DorobanŃu cu capacitate extinsă conform proiectului sunt :

•••• Emisii tehnologice:

- sisteme de exhaustare hală (ventilatoare centrifugale) – 12 pana la 14 ventilatoare axiale/ hală ; fiecare cu diametru D= 1200 mm şi viteză variabilă comandată automat de sistemul de reglare microclimat.Fiecare hală va avea şi câte 4 ventilatoare centrifugale de coamă.

Poluanti de interes: amoniac (NH3), pulberi totale. Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute şi pătrunzător şi în concentraŃii mari poate irita ochii, gâtul şi mucoasele oamenilor şi animalelor. Se ridică uşor din dejecŃii şi se împrăştie prin clădiri şi este eventual eliminat de sistemele de ventilatie. Factori ca temperatura, ventilaŃia umiditatea, procentul de stocare, calitatea adăposturilor si compozitia hranei (proteine brute) pot de asemenea să afecteze nivelul de amoniac. Praful nu s-a constatat a fi o problemă de mediu în împrejurimile fermelor, dar poate cauza neplăceri când bate vântul. In interiorul halelor de animale praful este recunoscut ca contaminant şi poate afecta respiraŃia animalelor şi oamenilor.



49

Ca exemplu, emisia de praf respirabil (particole mici de praf) în sistemul culcuşuri (jumatate gunoi, jumatate gresie) este estimată la 0.14 mg/h de gaina/pui.

•••• Emisii din surse de combustie: - centrala termică – mini centrală de apartament – funcŃionare cu precădere în sezon rece , tip de combustibil GPL , coş de evacuare cu H=3 m, D=100 mm / funcŃionare numai în sezonul rece.

Poluanti de interes: - pulberi în suspensie (PST); - monoxid de carbon (CO); - dioxid de sulf (SO2); - dioxid de azot (NO2). -grup electrogen: Grup electrogen VOLVO GVP167 cu automatizare si carcasat , tip de combustibil (MOTORINA) , debit de combustibil 34 litri/h la 100% incarcare (rezervor încorporat).

Poluanti de interes: - pulberi în suspensie (PST); - monoxid de carbon (CO); - dioxid de sulf (SO2);

- dioxid de azot (NO2).

Fig.12 Grup electrogen

LIMITE DE INCADRARE

• Ordinul 462/1993 al MAPPM - Stabileşte valorile limită la emisie – VLE.



50

• Ordinul 756/1997 al MAPPM - ,,Reglementare privind evaluarea poluării mediului“:

- prag de intervenŃie: depăşirea VLE; - prag de alertă: 70 % din VLE.

° Când concentraŃiile unuia sau mai multor poluanŃi din aer (imisie) atmosferice depăşesc pragurile de intervenŃie, se consideră că exercită impact asupra aerului;

° Când concentraŃiile unuia sau mai multor poluanŃi depăşesc pragurile de alertă, dar se situează sub pragurile de intervenŃie, se consideră că există impact potenŃial asupra aerului. Raportarea nivelului determinat al concentratiilor de poluanti se realizează

diferentiat, in functie de categorie:

- emisiile din procese tehnologice: Anexa nr. 1, Ordin 462/93: pulberi totale- pct 4 si amoniac – clasa a3-a, pct 6 “Substante anorganice sub formă de gaze sau vapori”;

- emisiile din procese de combustie:Anexa 2, Ordin 462/93. pct4 “Focare alimentate cu gaze naturale”

Tabel nr. 4.1 Focare alimentate cu gaze naturale (centrala termica)

Indicatori ConcentraŃia (mg /Nmc)

Prag alerta (mg /Nmc)

Pulberi totale (PST) 5 3,5

Monoxid de carbon (CO) 100 70

Oxizi de sulf exprimaŃi in SO2 35 24,5

Oxizi de azot exprimaŃi in NO2 350 245

Mărime de referinŃă : Valorile limită se raportează la un conŃinut de oxigen în efluentul gazos, de 3 % vol.



51

Tabel nr. 4.2 Focare alimentate cu combustibil lichid – Anexa 2, Ordin 462/93 (generator)

Indicatori ConcentraŃia (mg /Nmc)

Prag alerta (mg /Nmc)

Pulberi 50 35

Monoxid de carbon (CO) 170 119

Oxizi de sulf exprimaŃi in SO2 1700 1190

Oxizi de azot exprimaŃi in NO2 450 315

Mărime de referinŃă : Valorile limită se raportează la un conŃinut de oxigen în efluentul gazos, de 3 % vol.

Grupul electrogen este inclus în categoria “InstalaŃii de ardere destinate

producerii energiei electrice”. Tabel nr. 4.3 Valorile limită ale poluanŃilor emişi în atmosferă din procese tehnologice

Ordin 462/93 Poluant Clasa

Debit masic Conc.

(mg/mc)

Ordin 756/97 Prag alertă

(mg/mc)

Pulberi totale în suspensie

- ≥ 0,5 kg/h 50 35

Amoniac 3 ≥ 300 g/h 30 21

Hidrogen sulfurat 1 ≥ 50 g/h 30 21

Raportarea emisiilor măsurate s-a realizat la valorile limita prevăzute prin

Ordin 462/93-Anexa 2, pct 4 ‘Focare alimentate cu gaze naturale’ respectiv Ordin 462-Anexa 1, pct 4.1. ‘Valoare limita pentru pulberi totale’, clasa a 3-a, pct 6 ‘Substante anorganice sub forma de gaze sau vapori’. Mentionăm faptul că unitatea nu intra sub incidenŃa HG 541/2003 “Hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanŃi proveniŃi din instalaŃii mari de ardere”



52

4.2.3 InstalaŃii pentru colectarea, epurarea şi dispersia gazelor reziduale şi a pulberilor

Nu sunt utilizate instalaŃii de colectare, epurare şi dispersie a gazelor reziduale şi a pulberilor.

4.2.4 PoluanŃii evacuaŃi în atmosferă

4.2.4.1 Emisii poluanŃi chimici

Emisii tehnologice

Toate halele sunt prevazute cu ventilatie naturala si artificiala pentru asigurarea parametrilor optimi de microclimat – reglare automatizată.

Pentru ventilatia artificiala halele de pui vor fi prevazute cu 14 - 18 ventilatoare:

� 10 până la 14 ventilatoare axiale de perete de 41930 mc/h; � 4 ventilatoare de coamă de 12 000 mc/h.

Ventilatoarele axiale cu clapete se afla pozitionate pe peretele opus intrarii in

hala la cca. 1 m deasupra solului. Functionarea ventilatoarelor este comandata si controlata automat pentru a mentine o atmosfera si un microclimat optim pentru cresterea puilor.

Aerisirea naturala a halelor este asigurata prin guri de aerisire – denumite admisii aer – 88 buc / hala, aflate pe cele doua laturi de lungime ale halelor.

Încălzirea spaŃiilor cu funcŃiune tehnologică (hale crestere pui carne), se realizează prin intermediul aparatelor tip Infra-red heater G12 12kW LPG 27-30 mbar - cu combustibil gazos – GPL. Aceste instalatii sunt considerate a fi cu ardere completă, prin urmare producătorul nu a prevazut coş de emisie a gazelor arse. Avand in vedere acest considerent, Infra-red heater G12 nu sunt considerate surse de emisie.

Halele din cadrul Fermei nr. 4 - DorobanŃu vor fi populate cu pui de carne care

au structuri de vârstă diferite funcŃie de programul de populare a halei respective. PoluanŃi de interes: amoniac şi emisii reduse de pulberi.

Surse de emisie:

Ventilatoare axiale, poziŃionat în perete (cu clapete de închidere – funcŃionare controlată automat) - amplasate la capătul fiecărei hale din cadrul Fermei nr. 4- DorobanŃu.



53

Parametri – fizici proiectaŃi:

• Diametru (mm): 1200 • Sectiune (mp): 1,13 • H=0,8m • PoluanŃi de interes: NH3, PST.

Ventilatoarele de coamă – poziŃionate pe acoperiş cu H= 5,45 m Intensitatea emisiilor ajunge la valori maxime la sfârşitul perioadei de creştere a puilor din hala respectivă, prezentând o maximă influenŃă în zona limitrofă amplasamentului operaŃional. Calitatea aerului din zona de maximă influenŃă se estimează ca va respecta valorile maxim admise pentru zonele protejate.

Incadrarea valorilor la imisie se face conform: - Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor

limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, pulberilor în suspensie (PM 10 şi PM 2,5), plumbului, benzenului , monoxidului de carbon şi ozonului (VLE) în aerul înconjurător;

- STAS 12574 – 87 - Aer din zonele protejate. CondiŃii de calitate.

Cand concentratiile unuia sau mai multor poluanti din emisiile atmosferice depasesc pragurile de interventie, se considera ca exercita impact asupra aerului. Cand concentratiile unuia sau mai multor poluanti depasesc pragurile de alerta, dar se situeaza sub pragurile de interventie, se considera ca exista impact potential asupra aerului.

� Valorile concentratiilor pulberilor totale în suspensie si amoniac se compara cu valorile STAS 12574/87 - concentratii maxime admise - medii de scurta durata (30 min). STAS 12574/87 - “Aer din zonele protejate – CondiŃii de calitate” - prevede concentraŃiile maxime admisibile:

ConcentraŃia maxima admisa ( CMA )

SubstanŃa Medie de scurtă durată

(30 min) mg/mc

Medie de lungă durată

(zilnică) mg/mc

Pulberi în suspensie 0,5 0,15

Amoniac 0.3 0.1



54

Tabelul 4.4 prezintă în rezumat valorile limită şi pragurile de evaluare din Ordin

Nr. 592/2002 – calitatea aerului in zonele protejate. Tabel 4.4 Valori limită şi praguri de evaluare (µg/m3)

Poluant Valoare limită (VL) UE

Marjă de toleranŃă (MT)

Prag inferior de evaluare (PIE)

Prag superior de evaluare (PSE)

Timp de mediere

Număr de depăşiri permise

Limită pentru protecŃia

Anul intrării in vigoare a VL

200 100 100 140 1 h 18 ori/an PopulaŃie 2010 NO2

40 20 26 32 an Nu este cazul PopulaŃie 2010

350 150 - - 1 h 24 ori/an PopulaŃie 2007

125 50 75 24 h 3 ori/an PopulaŃie 2007

SO2

20 8 12 an Nu este cazul Ecosisteme 2007

PM10 50 25 - - 24 h 35 ori/an PopulaŃie 2007 40 20 - - an Nu este cazul PopulaŃie 2007 50 50 20 30 24 h 7 ori/an PopulaŃie 2010

20 10 10 14 an Nu este cazul PopulaŃie 2010 Pb 0,5 0,5 0,25 0,35 an Nu este cazul PopulaŃie 2007

Emisii surse mobile – gaze de eşapament – circulaŃie mijloace auto

Nivelul emisiilor s-a calculat luând în consideraŃie următoarele elemente: - distanŃa parcursă în incinta obiectivului; - timpii de deplasare şi manevre; - frecvenŃa maximă orară a autovehiculelor; - porniri motor cald; - viteza medie 5 km/h; - temperatură aer 20oC.

PoluanŃi Nivel g/h

• Monoxid de carbon • Compuşi organici volatili • Oxizi de azot • Oxizi de sulf • Pulberi în suspensie • Aldehide

- 409 - 24,5 - 27,5 - 3,1 - 2,1 - 2,4

NOTĂ: Pentru emisiile rezultate din arderea combustibililor în motoarele autovehiculelor, nu sunt prevăzute VLE în Ordin 462/93. Tabel nr.4.5

Surse mobile (circulaŃie în incinta amplasamentului)



55

Poluant şi debite masice (g/h) Denumirea sursei CO COV NOx SO2 PST Aldehide

2 mijloace auto/h 4,1 0,245 0,275 0,313,1 0,210 0,24 În vecinătatea amplasamentului, ce face obiectul studiului, nu există surse de poluare staŃionare, cu emisii de poluanŃi comuni; nu deŃinem date necesare complectării tabelului nr.4.2.4 (partea 1 şi 2) – conf.Ghidului metodologic din Ordinul nr.863/2003. Prognozarea poluării aerului Emisii surse de ardere

Încălzirea încăperilor din cadrul filtrului sanitar al fermei , se va realiza prin intermediul centralei termice CT-ROMSTAL – mini centrală de apartament cu funcŃionare în sezon rece. Aceaste va funcŃiona cu combustibil gazos, cel mai puŃin poluant (GPL).

Caracteristici: - combustibil utilizat: gaz metan (CH4). - putere 35 KW/h.

Parametrii specifici sursei vor fi:

− Inaltime (m): 3,5 − Diametru (mm): 100 − Sectiune (mp): 0,0078

PoluanŃi de interes: pulberi în suspensie, monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot. Emisiile de gaze de ardere generate de funcŃionarea centralei termice - murală - CT-ROMSTAL sunt de intensitate redusă – nesemnificative pentru modificarea fondului de poluare din zonă.

Emisii tehnologice Pentru ventilatia artificiala halele de pui vor fi prevazute cu 14 - 18

ventilatoare:

� 10 până la 14 ventilatoare axiale de perete de 41930 mc/h; � 4 ventilatoare de coamă de 12 000 mc/h.

Ventilatoarele axiale cu clapete se afla pozitionate pe peretele opus intrarii in

hala la cca. 1 m deasupra solului. Functionarea ventilatoarelor este comandata si controlata automat pentru a mentine o atmosfera si un microclimat optim pentru cresterea puilor.



56

Sursele de emisie tehnologică ventilatoare de coamă (H= 5,45 m) şi ventilatoare axiale plasate pe peretele capăt al halelor (H= 0,8 m) - direcŃie sud-vest – în ansamblu se constituie ca o sursă staŃionară difuză de suprafaŃă – emisiile fiind discontinue cu debite şi concentraŃii variabile – funcŃie de anotimp (intensitate maximă în sezonul cald) şi gradul de dezvoltare a puilor ce populează halele (popularea/ livrarea puilor pe hale se va face programat/eşalonat pentru asigurarea unei desfaceri medii a puilor maturi către Abatorul societatii - flux relativ stabil). Toate acestea fac imposibilă modelarea unei dispersii în zonă a emisiilor practic nedirijate - difuze. Dispersia are loc la nivel local.

Estimare emisii dejecŃii – factori de emisie CORINAIRE

Activitatea Poluant Factori emisie UM Pui de carne NH3 0.21 Kg/cap/an Pui de carne CH4 0.117 Kg/cap/an

Ferma 4 DorobanŃu – capacitate de producŃie 120000 capete/serie x 5 serii pe an = 600000capete/an

Emisie de CH4 – gaz cu efect de seră =600000 capete/an x 0,11 kg/cap/an = 70200kg CH4/an

Emisia de amoniac = 600000capete/an x 0,21 kg/cap/an = 126000 kg NH3/an

5 cicluri de creştere x 42 zile/ciclu = 210 zile efective de emisie x 24 ore/zi = 5040 ore de emisie/an

Emisie orară estimată : 126000 kg NH3/an : 5040 ore de emisie/an = 25 kg NH3 /oră

Debite ventilatoare axiale : 630000 mc/h

- considerând funcŃionale o medie de 10 ventilatoare pe hală x 5 hale x 41932 mc/h – rezultă un debit de evacuare de 2096500 mc/h

Debite ventilatoare de coamă:

- considerând funcŃionale o medie de 4 ventilatoare pe hală x 5 hale x 12000mc/h – rezultă un debit de evacuare de 240000 mc/h

Debit total vehiculat/evacuat de instalaŃia de ventilaŃie tehnologică – regim instabil de funcŃionare (regim de funcŃionare considerat 80%)= 2336500 x 0,8 = 1869200 mc/h

ConcentraŃie maximă de amoniac emisă – sursă difuză de suprafaŃă - estimată la : 21 mg NH3/mc

25 kg NH3 /oră : 1869200 mc/h = 0,015 g/mc = 13 mg NH3/mc<<<< 30 NH3 mg/h valoare ce reprezintă VLE stipulată în Ordin 462-Anexa 1, pct 4.1. ‘Valoare limita



57

pentru amoniac, clasa a 3-a, pct. 6 “Substante anorganice sub forma de gaze sau vapori”.

Evaluarea impactului asupra aerului - imisii Zona cu funcŃiune de locuire, zonă protejată – cea mai apropiată locuinŃă - se află amplasată pe direcŃie SV la cca.220 m faŃă de obiectiv. PrezenŃa poluanŃilor generaŃi de activitatea tehnologică desfăşurată pe platforma obiectivului studiat, în aerul ambiental, se estimează a fi în concentraŃii aflate sub valoarea pragului de alertă. Valorile indicelui de poluare pentru fiecare poluant – concentraŃii estimate pentru imisii - sunt subunitare. Din scara de bonitate, idicilor de poluare estimaŃi li se asociază un mediu afectat în limitele admise – nivel 2 – efectele nu sunt nocive. ▶ Etapa de amenajare Lucrările de reamenjare a spaŃiilor construite şi circulaŃia auto în şantier vor genera o poluare nesemnificativă a aerului cu pulberi (sedimentabile şi în suspensie) – emisii fugitive, de suprafaŃă – necontrolate, şi cu gaze de eşapament (SO2, NOx, CO, CO2, COV) emise de autovehiculele implicate în procesele de transport – surse mobile. ▶ Etapa de funcŃionare

ActivităŃile tehnologice ce fac obiectul proiectului activităŃii analizate, respectiv creşterea intensivă a puilor de carne - generează poluare locală semnificativă a aerului ambiental cu ammoniac – estimată a se încadra în limitele admise la limita de funcŃionare a Fermei avicole nr.4 – DorobanŃu şi mai departe în proxima zonă locuită – zonă protejată.

4.2.4.2 Emisii mirosuri EmanaŃia de mirosuri din fermele de creştere intensivă a animalelor este o problemă locală dar devine o problemă importantă pe măsură ce creşterea intensivă de animale se dezvoltă şi numarul de clădiri de locuit creşte în zonele fermelor. Amplasamentul analizat a funcŃionat ca fermă de creştere a animalelor încă 1996 – fermă de creştere a porcilor. Între timp, cum era de aşteptat s-a produs o din extindere a vecinătăŃilor cu funcŃiune de locuire ca are ca urmare creşterea atenŃiei acordate mirosului ca o problemă de mediu. Cea mai apropiată casă este la o distanŃă de cca.200m pe direcŃie SV faŃă de Ferma avicolă nr.4 DorobanŃu. Mirosul poate fi emanat de surse staŃionare cum ar fi depozitarea temporară a dejecŃiilor. Impactul acetuia creşte cu mărimea fermei. Mirosul emanat în special de marile ferme de pasări, poate ridica probleme vecinilor. Emisiile din miros sunt date de diferinŃi compuşi cum ar fi : mercaptan, H2S, skatole, tiocresol, tiofenol si amoniac [173, Spania, 2001] – vezi BAT .



58

În Ferma nr.4 dejecŃiile generate de creştera puilor de carne sunt stocate în hala de creştere, până la terminarea ciclului de producŃie (cca.42 zile) şi apoi se scoate şi se depozitează temporal pe platforma betonată special amenajată. Pentru reducere răspândirii mirosurilor se recomandă creearea unei perdele dense de vegetaŃie mai ales pe latura de sud – vest a amplasamentului. Pentru reducerea mirosurilor se poate utiliza aditivarea dejecŃiilor – dar literatura de specialitate nu rearcă rezultate prea eficinete. 4.3 Solul şi subsolul

Solurile din zona amplasamentului sunt incadrate in categoria cernoziomurilor carbonatice freatic umede. Acestea apar pe suprafete restrânse la nord de orasul Calarasi.

Cernoziomurile levigate freatic umede, denumite si cernoziomuri levigate de fâneaŃă, se formeaza pe terasele si câmpiile joase din silvostepă, cu substratul litologic alcătuit din loess sau din depozite loessoide si cu apa freatică la 2,5, chiar 3,5 m in adâncime. Se asociază în general cu cernoziomurile levigate, care ocupă parŃile cele mai slab drenate. Se deosebesc de solurile zonale respective prin orizontul B mai închis la culoare în partea superioară si de nuanŃă mai castanie până la cenusie în partea inferioară, cu numeroase separaŃii feri-manganice punctiforme. Orizontul C, care se formează la adâncime mai mică, are spre bază o culoare cenusie, cenusie-brună, cu carbonaŃi acumulaŃi sub formă de particule fine (praf) sau de concreŃiuni mari. Adesea apar si separaŃii feri-manganice; pH-ul este mai ridicat (8,5-9,0).

In cazul de faŃă (zona fiind caracterizată ca o zonă joasă, cu apa freatică la 2,5 m adâncime) s-au format solurile cernoziomice levigate, freatic umede, care fac trecerea mai la sud de orasul Călărasi la lacovisti. Solurile prezintă o gleizare evidentă in orizontul C si mai rar în B. Poluarea solului înseamnă orice acŃiune care produce dereglarea funcŃionării normale a acestuia ca suport şi mediu de viaŃă în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestată prin degradarea fizică, chimică sau biologică.

Pentru a pune în evidenŃă nivelul calitativ existent s-au investigat următorii indicatori:

� reacŃia (pH-ul) solului; � conŃinut în carbon organic total; � conŃinut de azot total; � azot amoniacal;; � sulfaŃii; � produse petroliere ; � metale grele;



59

� humus; S-au luat în consideraŃie si informatiile funizate de “Reference Document on

the Best Available Techniques for Intesive Rearing of Poultry and Pigs” (Documentele de referinta ce descriu cele mai bune tehnici disponibile pentru cresterea intensiva a puilor si pasarilor /2003), subcap. 3.3.5.4. “Emission of havy metals”(Emisie de metale grele), care indica ca sursă importantă de emisii în sol metalele grele.

- Cadmiu (Cd); - Crom (Cr); - Cupru (Cu); - Nichel (Ni); - Plumb (Pb); - Zinc (Zn).

Acestea apar prin transferul atmosferic si ingrasamintele organice precum si din asa numita emisie difuza determinata de dejectii (conf BAT, subcap mai sus mentionat).

Pentru evaluarea gradului de poluare al solurilor s-a efectuat încadrarea solurilor, conform Ordinului 756/97, în categoria “mai puŃin sensibile”, conf art. 8, pct.b, valorile de referinŃă pentru indicatorii analizaŃi fiind prezentate în tabelul de mai jos. Tabel nr. 4.3.1 Valori de referinŃă pentru urme de elemente chimice în soluri,

mg/kg s.u. (ppm) - tip de folosinŃă : mai puŃin sensibil -

Elementul Valori normale Prag de alertă

mg/kg s.u (ppm) Prag de intervenŃie

mg/kg s.u (ppm) Compuşi anorganici/

Metale Plumb

20

250

1000 Crom total 30 300 600

Cadmiu 1 5 10 Cupru 20 250 500 Nichel 20 200 500 Zinc 100 700 1500

Alte elemente SulfaŃi

- 5000 50.000

Hidrocarburi din petrol/Total hidrocarburi

< 100 1000 2000

Nota: Azotul amoniacal, azotul total, humus, carbon organic total, raport C/N, pH nu prezinta limitări prin Ordin 756/97.



60

Tabel nr. 4.3.2 Concentratii metale grele pe slamul de dejecŃii si dejecŃii uscate.

- subcap. 3.3.5.4. - “Emission of havy metals”- “Reference Document on the Best Available Techniques for Intesive Rearing of

Poultry and Pigs” - Tipul de pH Kg/1000 mg/kg dm dejecŃie kg dm Cd Cr Cu Ni Pb Zn pui gril 6,4 540,1 “ <0,5 147,1 7,7 “ 465,9 pui gril 6,0 518,0 “ “ 132,4 16,5 “ 454,2 pui gril 6,3 816,6 “ “ 53,8 16,9 “ 279,9

Zona de prelevare probe - Pentru caracterizarea calităŃii solurilor din zona amplasamentului, s-au efectuat prelevări de probe 17 mai 2005, pe două adâncimi, din arealele considerate a fi relevante: – din vecinătatea platformei de depozitare dejectii (Profil 1) si din zona neafectata de poluare – zonă martor (Profil 2 )

CARACTERIZAREA SOLURILOR DIN INCINTA FERMEI NR 4

SOL – prelevare 17.05.2010 – Raport de încercare nr.805/28.05.2010 – emis de LACECA – Bucureşti, copie anexată. Profil 1 – vecinătatea platformei de depozitare dejecŃii Probele de sol prelevate au fost în număr de 2:

- P 1.1 – probă luată la 5cm; - P 1.2 – probă luată la 30 cm;

Tabel nr. 4.3.3 Caracteristicile chimice ale solului în vecinătatea platformei de dejecŃii

Valoarea

determinată Nr. crt.

Denumirea încercării UM P 1.1 P 1.2

Prag alertă*

soluri mai puŃin

sensibile

Prag intervenŃie soluri mai puŃin sensibile

Metoda de analiză STAS

1 ConcentraŃia ionilor de hidrogen, pH

unit. pH 7,24 7,46 - - 7814/13-88

2 Produse petroliere mg/kg s.u. 80 0 1000 2000 SR 7277 / 1-95

3 Carbon organic total mg/kg s.u. 2754 16846 - - SR ISO 14235-2000

4 Azot total mg/kg s.u. 95,7 443,5 - - SR ISO 14255-2000

5 Humus mg/kg s.u. 4845,6 33105 - - STAS 7184 / 21-82



61

6 Azot amoniacal mg/kg s.u. 83,5 360 - - STAS 7184 / 7-87

7 Raport C/N - 28,78 37,98 - - -

8 SulfaŃi mg/kg s.u. 1894 1272 5000 50.000 STAS

8601-70

9 Cupru (Cu) mg/kg s.u. 0 4 250 500 SR ISO

11047 -99

10 Nichel (Ni) mg/kg s.u. 0 0 200 500 SR ISO

11047 –99

11 Zinc (Zn) mg/kg s.u. 10 11 700 1500 SR ISO

11047 –99

12 Crom total (Cr) mg/kg s.u. 4 4 300 600 SR ISO

11047 –99

13 Plumb (Pb) mg/kg s.u. 2,5 2,5 250 1000 SR ISO

11047 –99

14 Cadmiu (Cd) mg/kg s.u. 0 0 5 10 SR ISO

11047 -99

Profil 2 – probă martor Probele prelevate au fost în număr de 2:

- P 2.1 – probă luată la 5cm; - P 2.2 – probă luată la 30 cm;

Tabel nr. 4.3.4 Caracteristicile chimice ale solurilor - proba martor -

Valoarea determinată Nr.

crt. Denumirea încercării UM

P 2.1 P 2.2

Prag alertă*

soluri mai puŃin

sensibile

Prag intervenŃie soluri mai puŃin sensibile

Metoda de analiză STAS

1 ConcentraŃia ionilor de

hidrogen, pH unit. pH 7,99 8,11 - - 7814/13-88

2 Produse petroliere mg/kg s.u. 0 0 1000 2000 SR 7277 / 1-95

3 Carbon organic total mg/kg s.u. 880 790,4 - - SR ISO 14235-2000

4 Azot total mg/kg s.u. 8,75 34,28 - - SR ISO 14255-2000

5 Humus mg/kg s.u. 1544 1382 - - STAS 7184 / 21-82

6 Azot amoniacal mg/kg s.u. 8,6 34,2 - - STAS 7184 / 7-87

7 Raport C/N - 100,6 23,06 - - -

8 SulfaŃi mg/kg s.u. 1688 1304 5000 50.000 STAS 8601-70

9 Cupru (Cu) mg/kg s.u. 3 2 250 500 SR ISO 11047 -99

10 Nichel (Ni) mg/kg s.u. 0 0 200 500 SR ISO 11047 –99

11 Zinc (Zn) mg/kg s.u. 4 6 700 1500 SR ISO 11047 –99

12 Crom total (Cr) mg/kg s.u. 2 4 300 600 SR ISO 11047 –99



62

13 Plumb (Pb) mg/kg s.u. 2 4 250 1000 SR ISO 11047 –99

14 Cadmiu (Cd) mg/kg s.u. 0 0 5 10 SR ISO 11047 -99

Valorile indicatorilor de calitate caracteristici solului din zona martor se

incadreaza in valorile normale specifice solurilor, fiind mai mici decat pragul de alerta pentru tipuri de sol cu folosinta sensibila.

Concluzii

In vederea determinarii calitatii solului in zona amplasamentului analizat au fost prelevate un numar (total) de 2 probe pe două profile (fiecare profil fiind format din doua orizonturi-0.5 cm si 30 cm). S-au prelevat doua probe (1 profil) din vecinătatea platformei de depozitare dejectii, şi doua probe (1 profil) din zona neafectata de poluare, luata in calcul ca fiind proba martor - punct de referinta pentru calitatea solului din acest areal.

In urma analizarii probelor se constata ca exista diferente nesemnificative intre cele doua zone, deci activitatea desfasurata in cadrul fermei nu influenteaza semnificativ calitatile solului

Concluzia finala a acestui capitol este ca solurile din zona amplasamentului investigat precum si cele adiacente nu sunt afectate de poluare.

Analiza probelor de sol prelevate în luna mai 2010 – parametrii analizaŃi: cupru, zinc şi hidrocarburi totale din petrol - a determinat valori de concentraŃii ce nu depăşesc valorile de referinŃă pentru elementele chimice din sol – Ord.756/1997 , prag de alertă. Raportul de încercare nr.805/28.05.2010 emis de LACECA –Bucureşti cu rezultatele analizelor probelor de sol este ataşat în copie documentaŃiei.

Concluzia finala a acestui capitol este ca solurile din zona amplasamentului

nu sunt afectate de poluare. Singurul areal considerat a fi suspect de poluare si investigat in acest capitol este zona din vecinătatea platformei de depozitare a dejectiilor aviare. Analizele efectuate aici au reliefat un sol caracteristic zonei DorobanŃu, cernoziom carbonatic freatic umed.

Comparand analizele efectuate in zona martor – considerata ca punct de referinta si zona adicentă platformei de dejectii, se constata valori usor crescute in zona platformelor, nedpăşind limitele admise. Efecte potenŃiale ale activităŃilor învecinate Terenul adiacent amplasamentului fermei este utilizat cu precădere pentru culturi agricole. Modul de utilizarea a solului nu implică potenŃiale efecte de poluare suplimentară.



63

4.4 Biodiversitatea VegetaŃia VegetaŃia specifică Câmpiei Bărăganului de Sud, este de stepă şi silvostepă, iar în jurul amplasamentului studiat apar vegetaŃii segetale şi ruderale, care sunt strâns legate de activitatea antropică. VegetaŃia segetală însoŃeşte culturile agricole din jurul satului SpanŃov, iar vegetaŃia ruderală apare în oraşul OlteniŃa.

FrecvenŃa vegetaŃiei segetale şi ruderale este stâns legată de gradul de modificare antropic al peisajului.

În stepă şi silvostepă predomină specii de Stepa (salcie, tei,plop,salcâm,etc.) care au fost înlocuite antropic prin culturi agricole. Fauna

Dintre mamiferele caracteristice stepei se întâlnesc rozătoarele: popândăul (Citella citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni), orbetele (Spalax leucodon), dihorul de stepă (Mustela eversmani); dintre păsările de stepă amintim potârnichea (Perdix perdix), cârsteiul de câmp (Crex crex), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra).

Dunărea , inclusiv lunca inundabilă oferă condiŃii mult mai variate din punct de vedere al faunei acvatice decât râurile din câmpie.

Elementele de faună acvatică sunt reprezentate în mare parte de specii endemice în bazinul Dunării: scrumbia albă (A. macotica), scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), morunul (huso huso), respectiv crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abranus brama), babuşca (Rutilus rutilus), şalăul (Stizostedion lucioperca), etc. Biotopuri de pe amplasament Zona amplasamentului nu este populată de specii protejate (faună, floră). Pe arealul din jurul fermei sunt identificate zonele protejate: - Valea Mostiştea (ROSPA 0105) - la o distanŃă de cca. 2,5 km pe direcŃie Vest; - OlteniŃa – Mostiştea – Chiciu (ROSCI 0131) - la o distanŃă de cca.515 m pe

direcŃie SSE Utilizarea produselor chimice – pentru dezinfectarea - în condiŃii controlate nu are efecte semnificative asupra sistemului acvatic, neexistând posibilitatea de ajungere directă în receptori naturali de suprafaŃă. Prognozarea impactului

Prin amplasamentul obiectivului, pe zona destinată amenjărilor edilitare şi tehnice, populaŃia actuală de plante nu va fi distrusă, urmând ca la finalizarea



64

amenajărilor o suprafaŃă de cca.10326 m2 (cca. 41 %) să fie destinată spaŃiilor verzi (iarbă, flori, arbuşti ornamentali). În zona destinată amenajării staŃiei nu sunt înregistrate habitate ale speciilor de plante şi animale incluse în Cartea Roşie.

Prin amenajările exterioare şi interioare ce urmează a fi efectuate în cadrul proiectului de investiŃie nu vor fi modificate specii de plante, nu se va produce degradarea florei prin alterarea factorilor fizici, nu se vor efectua modificări ale condiŃiilor hidrologice.

FuncŃionarea Fermei avicole nr.4 – DorobanŃu , jud.Călăraşi nu va conduce în zona adiacentă – de influenŃă maximă la: - modificare/distrugerea populaŃiei de plante; - modificarea compoziŃiei de specii de plante sau animale; - degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condiŃiilor hidrologice); - modificare/distrugerea rutelor de migrare; - alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci. Activitatea propusă nu induce un impact semnificativ asupra biodiversităŃii din zona adiacentă şi cu atât mai puŃin impact transfrontier.

4.5 Peisajul Modul de încadrare în peisaj Ferma este amplasată în exteriorul comunei DorobanŃu şi este înconjurată de terenuri libere de construcŃii – teren agricol. Măsuri şi amenajări pentru protecŃia peisajului şi a zonelor de interes tradiŃional În vecinătatea Fermei avicole nr.4 – DorobanŃu nu sunt amplasate păduri, parcuri naŃionale şi monumente de interes naŃional care să fie afectate de activitatea fermei. Amenajările interioare şi exterioare ce vor fi efectuate nu vor conduce la schimbări asupra stabilităŃii peisajului. Zonarea seismică încadrează teritoriul în câmpul macroseismic delimitate de izoseista de gradul VII, , coeficient ks=0,16 şi perioada de colŃ Tc=0,7 cm/secundă.

Gradul seismic al zonei este 7; respectiv o revenire la o perioadă medie de 50 ani. Riscurile antropice sunt nesemnificative, întrucât obiectivul este amplasat în zonă subrurală, funcŃiune rezidenŃială – locuinŃe – proprietate particulară. DistanŃa până la cea mai apropiată casă de locuit este de cca 180 m.- pe direcŃie sud-vest . Impactul prognozat Zona afectată de amplasarea obiectivului se situează în perimetrul intravilan.



65

Ferma 4 DorobanŃu este amplasată pe teren intravilan în suprafaŃă de 28659,51 mp (25003,58 mp – din care suprafaŃă construită 8533,12 m2; nr.cadastral 23/1, înscris în Cartea Funciară nr.20005 a localităŃii DorobanŃu) învecinat pe toate laturile cu teren agricol: � latura Nord pe lungimea de 65,87 ml– cu lotul 2 şi pe o latură de 187,05 ml cu

drum local; � latura Sud pe lungimea de 259,85 ml – drum local; � latura Est pe lungimea de 88,75 ml – drum local; � latura Vest pe lungimea de 145,58 ml – drum local. � Coordonate : 65069’ lat Nord; 30048’ longitudine E; cota 25 m

� DistanŃa de la zona locuintă (prima casă) până la amplasament este de

cca 200 m - direcŃie sud - vest. Prin amplasarea obiectivului, pe zona destinată amenjărilor edilitare şi tehnice,

pe o suprafaŃă de 25003,58 m2, populaŃia actuală de plante nu va fi distrusă, urmând ca la finalizarea amenajărilor o suprafaŃă de cca.10326,58 m2 (cca. 41 %) să fie destinată spaŃiilor verzi (iarbă, flori, arbuşti ornamentali).

Tabel nr.4.5.1 Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

SuprafaŃa (m2) Utilizarea terenului Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

În agricultură: - - -

- teren agricol - - - Zone construite: - - • SuprafaŃa construită la sol

8533,72 8533,72 -

• SuprafaŃă circ.aferentă

6143,28 6143,28 -

• SuprafaŃa spaŃii verzi 10326,58 10326,58 -

4.6 Mediul social şi economic OcupaŃia de bază a locuitorilor din satul DorobanŃu este agricultura, o minoritate fiind angajată în locuri de muncă în exteriorul comunei (navetişti). Obiectivul va creea pentru populaŃia din zonă, pentru început cca.10 locuri de muncă stabile. FuncŃionarea obiectivelor propuse prin proiectul de investiŃie nu va avea un impact semnificativ asupra caracteristicilor demografice/populaŃiei locale. CondiŃiile de viaŃă a locuitorilor din satul DorobanŃu nu vor fi modificate de activităŃile ce vor desfăşura pe amplasamentul studiat.



66

4.7 CondiŃii culturale şi etnice, patrimoniu cultural Realizarea proiectului în zona de amplasament studiată, nu va duce la modificarea condiŃiilor etnice şi culturale locale.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Beneficiarul nu a luat în consideraŃie alte alternative , construcŃiile celor trei hale propuse spre reabilitare şi modernizare fiind existente (C0, C1 şi C4) – amplasamentul prezentat fiind singura opŃiune – teren şi amenajări disponibile, Ńinând cont de posibilităŃile de branşare la alimentarea cu energie electrică.

6. MONITORIZAREA

Beneficiarul va respecta planul de monitorizare impus de AgenŃia de ProtecŃie a Mediului atat în timpul fazelor de construcŃie cat şi de funcŃionare.

În vederea supravegherii calităŃii factorilor de mediu aer şi apă, societatea va efectua conform cerinŃelor APM, pe baza de contract/comandă cu instituŃiile abilitate MAPM, măsurători şi analize pentru indicatorii de calitate ai factorilor de mediu (aer, apă, sol) ce pot fi afectaŃi de activitatea specifică obiectivului. Rezultatele vor fi centralizate la sediul societăŃii, şi vor fi prezentate/transmise organelor de control la solicitarea acestora.

7. SITUAłII DE RISC Zona cu un grad ridicat de pericol de incendiu şi explozie :

- Depozit rezervoare GPL – 6 rezervoare x 5 mc şi 2 rezervoare de 3 mc –

amplasate in exteriorul halelor pe 2 platforme betonate si imprejmuite cu plasa metalica.

Asigurarea service-ului constituie obligaŃie contractuală asumată de S.C BUTAN GAZ ROMÂNIA S.A prin Contractul de comodat nr.11557/2009. Utilizatorul rezervoarelor are obligaŃia de a respecta normele normele ISCIR referitoare la exploatarea rezervoarelor.

Din acest motiv, acestă zonă va trebui să fie exploatată şi dotată în vederea diminuării la maxim a posibilităŃilor de producere de accidentente sau incidente nedorite.

În situaŃiile critice, în jurul acestor tip de surse se conturează o zonă periculoasă a cărei întindere depinde de un număr de factori, care se grupează în două categorii:

♦ Factori fizico-chimici • temperatura de inflamabilitate; • densitatea relativă faŃă de aer;



67

• greutatea moleculară.

♦ Factori specifici naturii sursei de pericol • controlul presiunilor de lucru; • condiŃiile tehnologice ale instalaŃiei; • concentraŃia şi debitul emisiei; • capacitatea de difuzie şi de amestecare a vaporilor.

În vederea eliminării posibilităŃilor de apariŃie a situaŃiilor periculoase, dotarea şi funcŃionarea zonei de depozitare GPL trebuie să fie respectate cu stricteŃe normele de protecŃie împotriva incendiilor în conformitate cu avizul PSI. Datorită pericolului apariŃiei procesului încărcării electrostatice în timpul depozitării rezervoarele vor fi prevăzute cu o reŃea de împământare la care se vor lega toate părŃile metalice ale utilajelor. În cazul producerii unui cutremur se impune verificarea tasărilor sau deplasărilor de teren care se pot produce.

7.1 Asigurarea căilor de evacuare şi salvare a persoanelor, măsuri constructive de protecŃie ale căilor de evacuare Accesul, circulaŃiile interioare şi ieşirile din halele de producŃie, trebuie semnalizate şi menŃinute permanent libere, eliberate de orice obstacole care ar putea împiedica evacuarea în caz de incident, sau accesul forŃelor de intervenŃie solicitate. Fluxurile de circulaŃie, locurile de staŃionare al maşinilor de aprovizionare şi autovehiculelor vor fi marcate pe carosabil sau prin plăcuŃe indicatoare. In zona de amplasare a parcului de rezervoare aparŃinând obiectivului - se vor plasa indicatoare de avertizare, securitate şi interdicŃie de acces pentru persoane neautorizate, privind viteza admisă la intrare, fumatul, pericolul de incendiu şi de explozie. Zona de amplasament a Fermei avicole nr.4 - DorobanŃu va fi asigurată prin iluminat corespunzător pe timpul nopŃii şi vor fi asigurate condiŃii de pază adecvate.



68

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR

- Sursele de emisie tehnologică ventilatoare de coamă şi ventilatoare axiale plasate

pe peretele capăt al halelor - direcŃie sud-vest – în ansamblu se constituie ca o sursă difuză de suprafaŃă (la mică înălŃime)– emisiile fiind discontinue cu debite şi concentraŃii variabile – funcŃie de anotimp şi gradul de dezvoltare a puilor ce populează halele (popularea/ livrarea puilor pe hale se va face programat/eşalonat pentru asigurarea unei desfaceri medii a puilor maturi către Abatorul societatii - flux relativ stabil). Toate acestea fac imposibilă modelarea unei dispersii în zonă a emisiilor practic nedirijate.

9. REZUMAT

Obiectul investiŃiei analizate în prezenta documentaŃia este modernizarea/reamenajarea halelor C0, C1, C4 (construcŃii existente pe amplasament) şi extinderea capacităŃii de creşterea puilor de carne de la 38 000 la 120 000 capete/serie de 42 zile , în 5 hale de producŃie. Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-au utilizat:

- metodologia CORINAIR- pentru estimarea nivelului emisiilor; - raportarea la prevederile legislative în vigoare privind protecŃia calităŃii

factorilor de mediu. Pentru evaluarea impactului s-a utilizat o scară de bonitare, exprimată prin note de la 1 la 10, în care:

10 - reprezintă starea naturală neafectată de activitatea umană; 1 - reprezintă o situaŃie ireversibilă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

In funcŃie de notele obŃinute, se poate face aprecierea gradului de afectare pentru fiecare factor de mediu luat în calcul. Acordarea notelor de bonitare s-a făcut Ńinând cont de limitele maxime admisibile stabilite prin legislaŃia în vigoare şi efectele asupra factorilor de mediu:

- aer - STAS 12574/87; - apa - NTPA - NTPA - 002/2002 ; - sol - Ordinul MAPPM 756/97; - zgomot - STAS 10009/88; Ordinul M.S. 536/97; - deşeuri - Ordin M.S. 536/97.

Pentru calcularea indicelui de poluare globală - IPG - s-a folosit metoda în

care notele obŃinute pentru fiecare component al mediului, se transpun pe o scară de bonitare separată, care este împărŃită în 6 clase, cu valori între 1 şi 6 şi în care:



69

- clasa 1 - reprezintă mediul natural neafectat de activitatea umană; - clasa 6 - reprezintă mediul degradat, impropriu formelor de viaŃă.

♦ Componentele mediului - aer - apă - sol - vegetaŃie - igienă urbană - deşeuri - zgomot - stare de sănătate a populaŃiei.

Impactul prognozat asupra mediului



70

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE

- PE COMPONENTE DE MEDIU - GLOBALĂ

ZONA DE AMPLASAMENT Componentele

mediului

Cauza: Emisii Ferma avicolă nr.4 - DororbanŃu

Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE

TOTAL

1 2 3 4 5 6

1 –AER SO2 8

NO2 8

CO 8

NH3 6

Pulberi 7

2 – APA pH 8

SubstanŃe extractibile cu

solvenŃi organici

8

Materii în suspensie 5

CBO5 5

CCO 5

N amoniacal 5

DetergenŃi 8

H2S 7

3 – SOL

VEGETATIE

8

4 – ZGOMOT 8

5 – DESEURI 8

6-POPULATIE

(miros)

7

TOTAL 7,4 6,4 8,0 8.0 8,0 6 7,46

*IPG – indicele de poluare globală

Valoarea I.P.G. - 1,34

Clasa 1 - 2

MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITE ADMISIBILE



71

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE

- PE COMPONENTE DE MEDIU

- GLOBALA

ZONA DE MAXIMA INFLUENTA (la cca. 200 m de sursa)

Componentele

mediului

Cauza: Emisii ferma avicolă nr.4 - DorobanŃu

Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE

TOTAL

1 2 3 4 5

1 -AER SO2 8

NO2 9

CO 9

Pulberi 9

NH3 7

2 – APA DE

SUPRAFATA

9

3-SOL VEGETATIE

9

4 - ZGOMOT 9

5- POPULATIE

/miros

7

TOTAL 8,40 9,0 9,0 9,0 7,0 8,48

*IPG – indicele de poluare globală

Valoarea I.P.G. - 1,18

Clasa 1 - 2

MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITE ADMISIBILE Zona de amplasament - cu valoarea IPG 1,34 se situează în clasa 1-2 “Mediu supus efectului uman în limitele admisibile”.



72

Zona protejată prezintă valori variabile IPG în funcŃie de distanŃa şi poziŃionarea faŃă de sursele de emisie. - la distanŃa de 170 m pe direcŃie SV, IPG cu valoarea de 1,18 indică încadrarea arealului în clasa 1-2 (zona inferioară) “Mediu supus efectului uman în limitele admisibile”.

CONCLUZII a) ActivităŃile specifice Fermei avicole nr.4 DorobanŃu – la capacitatea de 120 000 capete pui de carne/serie ,vor exercita un impact suportabil asupra factorilor de mediu, înscriindu-se, în funcŃie de valoarea indicelui de poluare globală în:

Clasa 1 - 2 “Mediu supus efectului uman în limite admisibile”

b) Impactul socio-economic este pozitiv şi important, datorită asigurării unor locuri de muncă stabile pentru locuitorii din zonă (până în 10), cu perspective de dezvoltare. c) Nu sunt necesare propuneri privind modificări/îmbunătăŃiri ale proiectului. Acesta se bazează pe soluŃii moderne ale căror performanŃe în domeniul protecŃiei mediului sunt la nivelul cerinŃelor BAT. d) Pentru asigurarea calităŃii factorilor de mediu este necesar ca, alături de dotarea corespunzătoare a investiŃiei prevăzută în proiect, să se asigure şi exploatarea/întreŃinerea corespunzătoare: respectarea cu stricteŃe a normelor tehnologice, a regulilor de securitate a muncii specifice activităŃii, supravegherea instalaŃiilor şi organizarea depozitării dejecŃiilor pe platforma betonată care se impune afi acoperită în întregime, pentru evitarea antrenării acestora de către apele meteorice spre zonele de sol descoprit. e) Pentru protejarea zonei locuite din vecinătatea fermei , de disconfortul generat de mirosul specific activităŃii fermei, se recomandă creeare unor perdele vegetale de ecranare pe latura de Sud – Vest a limitei funcŃionale a obiectivului. Se apreciază că realizarea investiŃiei – modernizare/reamenajarea halelor C0, C1, C4 (construcŃii existente pe amplasament) şi extinderea capacităŃii de creşterea puilor de carne de la 38 000 la 120 000 capete/serie de 42 zile , în 5 hale de producŃie , poate fi permisă - impactul asupra factorilor de mediu fiind în limitele



73

admise de legislaŃia de protecŃie a calităŃii factorilor de mediu în vigoare; impactul social - economic ar fi pozitiv.

Întocmit,

Ing. Simona Malene



74

ANEXE Piese scrise:

1. Certificat de înregistrare firmă SC DRAGOŞ VODĂ SA 2. Acte de proprietate teren; 3. Certificat de urbanism nr. 8 din 14.06.2011; 4. AutorizaŃia de Mediu nr.104 din 25.08.2010 – Ferma 4 DorobanŃu - emisă de

APM Călăraşi – valabilitate până în 2020. 5. AutorizaŃia de gospodărire a apelor nr.23/02.08.2010 – emisă AN Apele

Române – SGA Călăraşi; 6. Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apă nr.515/2011 încheiat cu

AN Apele Române, AdministraŃia bazinală de apă Buzău – IalomiŃa; 7. AutorizaŃie Sanitar – Veterinară nr.21/20.09.2010 – emisă de DSVSA –

Călăraşi; 8. Lista datelor de livrare şi cantităŃile de pui de o zi programate pentru anul 2011

– în cadrul Contractului nr.7/2010 încheiat cu S.C AGRAFOOD S.R.L; 9. Contract de prestări servicii nr.63/15.06.2010 – încheiat cu S.C

PRODCEREAL S.R.L DorobanŃu – preluare dejecŃii; 10. Contract de prestări servicii nr.98/17.06.2010 încheiat cu S.C

NICOLASCOMPANY S.R.L – OlteniŃa – preluare deşeuri solide şi menajere;

11. Contract de prestări servicii de salubrizare pentru agenŃi economici, instituŃii publice, org.nonprofit, utilizatori casnici... nr. 13582/2008 – încheiat cu S.C URBAN S.A;

12. Factura nr.0289889/12.04.2011 – emisă de S.C URBAN S.A – vidanjare bazine apă uzată – emisă în baza Comenzii nr.132 /12.04.2011;

13. Contract nr.757/2009 pentru furnizare energie electrică încheiat cu S.C ENEL ENERGIE S.A;

14. Contract de comodat nr.11557/2009 – încheiat cu S.C BUTANGAZ ROMANIA S.A – rezervoare GPL;

15. Buletin de analiză nr.453E din 08.04.2011 – analiza nutreŃului combinat 21-1PS Lot 503/31.03.2011 – emis de S.C ALCOPROD SERVICE S.A;

16. Buletin de analiză nr.1859/13.04.2011 – apă potabilă – Foraj Ferma 4 DorobanŃu – emis de DSVSA- Laboratorul sanitar veterinar şi pentru siguranŃa alimentelor – Călăraşi;

17. Buletin de analiză nr.1852/18.04.2011 – apă uzată – bazin de colectare Ferma 4 DorobanŃu – emis de DSVSA- Laboratorul sanitar veterinar şi pentru siguranŃa alimentelor – Călăraşi;

18. Raport de încercare nr.805/28.05.2010 – analize probe sol – emis de S.C LACECA S.A .



75

Piese desenate:

- Plan de încadrare în zonă scara 1:5000 - Plan de situaŃie al Fermei nr.4 DororbanŃu. - Plan reŃea de alimentare cu apă - Scara 1: 2000; - Plan reŃea de canalizare (bazine vidanjabile) – Scara 1: 2000; - Plan instalaŃii electrice hala C0 – Scara 1:100; - Plan instalaŃii de ventilaŃie hala C0 – Scara 1:100; - Plan instalaŃii sistem de încălzire - aeroterme cu gaz - hala C0 – Scara 1:100; - Plan releveu hala C0 - Scara 1:100; - Plan instalaŃii electrice hala C1 – Scara 1:100; - Plan instalaŃii de ventilaŃie hala C1 – Scara 1:100; - Plan instalaŃii sistem de încălzire - aeroterme cu gaz - hala C1 – Scara 1:100; - Plan releveu hala C1 - Scara 1:100; - Plan faŃade Ńi învelitori hale C2,C3, C4 – Scara 1:100; - Plan instalaŃii electrice hale C2,C3, C4 – Scara 1:100; - Plan instalaŃii de ventilaŃie hale C2,C3, C4 – Scara 1:100; - Plan instalaŃii sistem de încălzire - aeroterme cu gaz - hale C3, C4 – Scara

1:100; - Plan releveu hale C2, C3, C4 - Scara 1:100; - SchiŃă amplasare platforma de depozitare dejecŃii si platforme rezervoare GPL.

raport la studiul de evaluare a impactului asupra …arpmag.anpm.ro/upload/57282_sc avicola dragos...

Documents