raport privind impactul asupra mediuluiarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si...

SC SUHURLUI EOLIAN SRL

AugustAugustAugustAugust 2012012012011111

Elaborator:Elaborator:Elaborator:Elaborator: SC SC SC SC MEDIU Consulting MEDIU Consulting MEDIU Consulting MEDIU Consulting SRL SRL SRL SRL GalaţiGalaţiGalaţiGalaţi

Beneficiar: Beneficiar: Beneficiar: Beneficiar: SC SUHURLUI EOLIAN S.R.LSC SUHURLUI EOLIAN S.R.LSC SUHURLUI EOLIAN S.R.LSC SUHURLUI EOLIAN S.R.L

Raport privind impactul asupra mediuluiRaport privind impactul asupra mediuluiRaport privind impactul asupra mediuluiRaport privind impactul asupra mediului

SC SUHURLUI EOLIAN S.R.LSC SUHURLUI EOLIAN S.R.LSC SUHURLUI EOLIAN S.R.LSC SUHURLUI EOLIAN S.R.L

Raport Raport Raport Raport privind impactul asupra mediuluiprivind impactul asupra mediuluiprivind impactul asupra mediuluiprivind impactul asupra mediului

2 SC Mediu Consulting SRL

Raport privind impactul asupra mediuluiRaport privind impactul asupra mediuluiRaport privind impactul asupra mediuluiRaport privind impactul asupra mediului

1. Informaţii generale1. Informaţii generale1. Informaţii generale1. Informaţii generale

1.1 Informaţii despre titularul proiectului:1.1 Informaţii despre titularul proiectului:1.1 Informaţii despre titularul proiectului:1.1 Informaţii despre titularul proiectului:

SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L, SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L, SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L, SC SUHURLUI EOLIAN S.R.L, Buzău ,Str. Bistriţei, nr. 3, judeţul Buzău, telefon/fax

0238712641. Persoana de contaPersoana de contaPersoana de contaPersoana de contact: ing. Laurenţiu GRUIA, Tel. 0731 22 77 44ct: ing. Laurenţiu GRUIA, Tel. 0731 22 77 44ct: ing. Laurenţiu GRUIA, Tel. 0731 22 77 44ct: ing. Laurenţiu GRUIA, Tel. 0731 22 77 44

1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului 1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului 1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului 1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

asupra mediului şi al raportului la acest studiuasupra mediului şi al raportului la acest studiuasupra mediului şi al raportului la acest studiuasupra mediului şi al raportului la acest studiu:

SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi

Gospodăririi Apelor, pentru RIM-15.12.2009.

1.3 Denumirea proiectului1.3 Denumirea proiectului1.3 Denumirea proiectului1.3 Denumirea proiectului

„Centrala electrica eoliana Suhurlui” (turbine eoliene, drumuri interioare, racord „Centrala electrica eoliana Suhurlui” (turbine eoliene, drumuri interioare, racord „Centrala electrica eoliana Suhurlui” (turbine eoliene, drumuri interioare, racord „Centrala electrica eoliana Suhurlui” (turbine eoliene, drumuri interioare, racord

electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare,

organizare de organizare de organizare de organizare de şşşşantierantierantierantier) in comunele S) in comunele S) in comunele S) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul uhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul uhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul uhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul

GalaGalaGalaGalaţţţţiiii””””

Scopul studiului de evaluareScopul studiului de evaluareScopul studiului de evaluareScopul studiului de evaluare

Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura în cadrul proiectului

propus, va evidenţia posibilele surse de poluare şi efectele pe care le pot determina,

pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi luate măsuri care să contracareze

eventualele efecte negative.




Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite

identificarea şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor

menţiona măsurile care le contracarează pe cele negative.

Studiul de evaluare a impactului asupra mediuluiStudiul de evaluare a impactului asupra mediuluiStudiul de evaluare a impactului asupra mediuluiStudiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte efectele, ce vor

rezulta din impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul investiţiei,

denumită „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare,

racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare,

organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul

Galaţi", asupra mediului, precum şi asupra factorului social şi economic.

Obiectivele Studiului de evaluare a impactului Obiectivele Studiului de evaluare a impactului Obiectivele Studiului de evaluare a impactului Obiectivele Studiului de evaluare a impactului au în vedere stabilirea

următoarelor propuneri:

� modificmodificmodificmodificăăăări posibile pozitive sau negativeri posibile pozitive sau negativeri posibile pozitive sau negativeri posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea

factorilor de mediu prin desfăşurarea activităţii;

� nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a snivelul de afectare a factorilor de mediu şi a snivelul de afectare a factorilor de mediu şi a snivelul de afectare a factorilor de mediu şi a săăăănnnnăăăăttttăăăăţii populaţiei şi alţii populaţiei şi alţii populaţiei şi alţii populaţiei şi al riscului riscului riscului riscului

declanşdeclanşdeclanşdeclanşăăăării unor accidente sau avarii rii unor accidente sau avarii rii unor accidente sau avarii rii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;

� modul de încadrare în reglementmodul de încadrare în reglementmodul de încadrare în reglementmodul de încadrare în reglementăăăările legale în vigoare privind protecţiarile legale în vigoare privind protecţiarile legale în vigoare privind protecţiarile legale în vigoare privind protecţia

mediuluimediuluimediuluimediului;

� mmmmăăăăsuri ce suri ce suri ce suri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediuluipot fi luate pentru a se asigura protecţia mediuluipot fi luate pentru a se asigura protecţia mediuluipot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului.

Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr.

445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra

mediului) în anexa 2 lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea

efectuării evaluării impactului asupra mediului punctul 3. Industria energetică, litera

i) instalaţii destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri




eoliene).

Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia

procedurii de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în

conformitate cu Ordinul MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de

aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

1.41.41.41.4.... Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

Necesitatea realizNecesitatea realizNecesitatea realizNecesitatea realizăăăării rii rii rii proiectuluiproiectuluiproiectuluiproiectului –––– „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine

eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice,

modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui,

Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi"---- are ca rezultat dezvoltarea de surse

alternative de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea consumului de

energie ca urmare a dezvoltării economice şi demografice mondiale, a necesităţii de a

reduce poluarea şi în perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili( petrol,

gaze, cărbune).

Lucrările efectuate în cadru proiectului au vizat in principal:

� evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de

energie din surse regenerabile;

� evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile;

� proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei;

� diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul

proiectului.




Descrierea proiectului şi a etapelor acestuiaDescrierea proiectului şi a etapelor acestuiaDescrierea proiectului şi a etapelor acestuiaDescrierea proiectului şi a etapelor acestuia

Proiectul de investiţie „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene,

drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare

drumuri de exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi

Costache Negri judeţul Galaţi” propune lucrări de construcţie pentru următoarele

obiective propuse: organizare şantier, fundaţii, platforme de operare macara,

modernizare drumuri de exploatare, conexiuni electrice, lucrări de montaj/construcţie

a pentru amplasarea a 29 turbine eoliene puterea nominala de max. 3 MW/turbina in

limita ATR de 57 MW, cu scopul obţinerii energiei electrice prin valorificarea

potenţialului eolian din zona nord-vestica a judeţului Galaţi, comunele Suhurlui,

Costache Negri, Cudalbi.

Rolul fiecărui obiectiv al proiectului este prezentat in tabelul următor:

Nr. Nr. Nr. Nr.

crt.crt.crt.crt.

Denumire obiectiv Denumire obiectiv Denumire obiectiv Denumire obiectiv

construcconstrucconstrucconstrucţţţţiiiiiiii Rolul in proiectRolul in proiectRolul in proiectRolul in proiect

1 Turbine eoliene Producerea de energie electrica din

sursa regenerabila (vânt)

2 Reţele electrice

Racordarea turbinelor eoliene prin linie

electrica subterana de 30 KV la statia

electrica de parc 30/110 KV

Pe acelaşi canal se realizează şi

reţeaua de transmisii date prin fibra

optica .

3 Drumuri interioare Realizarea accesului la fiecare turbina

eoliana din drumurile de exploatare

4 Modernizare

drumuri exploatare

Realizarea accesului la fiecare turbina

eoliana intre drumurile judeţene şi

drumurile interioare

5 Platforme

tehnologice

Amplasarea macaralelor şi

componentelor turbinelor pentru

realizarea montajului în timp minim şi




în siguranţă

6 Organizare de

şantier

Organizarea de şantier comuna –

birouri, parc auto, depozitare materiale

comune, etc.

Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor

potenţialului eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de

viteză a vântului), fiind desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri

eoliene) de producere a energiei din surse regenerabile.

Localizarea proiectuluiLocalizarea proiectuluiLocalizarea proiectuluiLocalizarea proiectului

Amplasamentul propus realizării proiectului se desfăşoară pe o suprafaţă totală

de 510620,00 mp, fiind înscrisă în cartea funciara a localităţilor Suhurlui, Cudalbi,

Costache Negri, având în prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri

existente şi teren neproductiv conform Certificatului de Urbanism nr. 111/2291 din

21.04. 2011.

Suprafaţa de teren de 510620,00 mp aferentă proiectului se află în proprietatea

beneficiarului, parcelele implicate în construirea parcului eolian fiind identificate

astfel:

Comuna Suhurlui: T1, T3, T4, T5, T7, T37, T40, T41, T42, T43, T45, T46, T47,

T48, T49, T50, T51, T55, T58, T60; De6; De20, De24, De25, De243, De312,

De328, De347, De349, De364, De386, De388, De389, De402, De406, De409,


De593, De646, De902, Dc388, Dc429, Dc430, Dc562, Dc593;

Comuna Costachi Negri: T13/1, T14, T15/1, T15/2, T16/1, T17/1, T20,

drumuri de exploatare, drumuri comunale;




Comuna Cudalbi: T89/1, T90, T91, T92, T93, T94/1, T95/1, T95/2, T130,

T131/1, T132/1, T133, T134, T135, De326/2, De371, De392, De641, De643,

De 645, De646, De648, De649, De653, De655/3, De658, De763, De74,

De777/2, De778/1, De781, De783.

Tabel nr. 1. Coordonate geografice in sistem de proiecţie Stereo 1970 ale Tabel nr. 1. Coordonate geografice in sistem de proiecţie Stereo 1970 ale Tabel nr. 1. Coordonate geografice in sistem de proiecţie Stereo 1970 ale Tabel nr. 1. Coordonate geografice in sistem de proiecţie Stereo 1970 ale

perimetrului implicat în amplasarea turbinelor eoliene perimetrului implicat în amplasarea turbinelor eoliene perimetrului implicat în amplasarea turbinelor eoliene perimetrului implicat în amplasarea turbinelor eoliene

Nr. Nr. Nr. Nr.

punctpunctpunctpunct

Coordonate in proiecţie Stereo 70 Coordonate in proiecţie Stereo 70 Coordonate in proiecţie Stereo 70 Coordonate in proiecţie Stereo 70

puncte de contur ale puncte de contur ale puncte de contur ale puncte de contur ale

perimetrelorperimetrelorperimetrelorperimetrelor

XXXX YYYY

1 712,212.83 478,336.04

2 717,027.00 478,597.94

3 721,965.30 478,260.26

4 720,377.72 471,729.24

5 718,680.04 471,417.35

6 716,608.96 469,860.51

7 712,653.16 470,161.80

8 712,451.59 473,639.23

9 712,236.57 476,082.83

Tabel nr. 2. Coordonate geografice ale turbinelTabel nr. 2. Coordonate geografice ale turbinelTabel nr. 2. Coordonate geografice ale turbinelTabel nr. 2. Coordonate geografice ale turbinelor eoliene prevăzute in proiect;or eoliene prevăzute in proiect;or eoliene prevăzute in proiect;or eoliene prevăzute in proiect;

Nr.crt.Nr.crt.Nr.crt.Nr.crt. Turbina Turbina Turbina Turbina

eolianaeolianaeolianaeoliana

Proiecţie Stereo 1970Proiecţie Stereo 1970Proiecţie Stereo 1970Proiecţie Stereo 1970

XXXX YYYY

1. S01 721,007.28 477,549.31




2. S03 718,402.92 473,329.34

3. S04 720,722.44 476,533.74

4. S05 720,812.15 475,851.69

5. S08 718,398.50 475,273.33

6. S09 718,836.37 474,755.77

7. S10 718,167.02 474,280.02

8. S11 718,637.78 474,163.03

9. S15 718,067.19 472,068.73

10. S16 716,971.81 473,698.29

11. S18 716,801.92 472,516.19

12. S20 717,142.31 471,810.23

13. CN08 715,447.00 472,089.35

14. CN12 715,822.55 471,372.40

15. CN14 716,461.54 471,219.83

16. CN16 714,643.19 470,921.69

17. CN20 716,300.22 470,229.54

18. CN26 714,598.39 471,692.38

19. CN27 716,506.37 470,682.15

20. S06 718,691.26 476,373.74

21. S13 718,139.75 472,901.49

22. S17 716,800.97 473,292.01

23. CN07 715,039.22 472,095.85

24. S02 720,784.60 477,040.06




25. S19 717,204.04 472,487.61

26. CN03 713,987.11 471,649.29

27. CN15 713,288.46 470,881.89

28. CN18 713,728.81 470,860.91

29. CN29 714,115.86 470,943.11

Proiectul „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri

interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de

exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri

judeţul Galaţi” este format din:

� 29 turbine eoliene – putere (max. 3 MW/turbină);

� Putere maxima instalata pe parc eolian (conform ATR) 57 MW.

� Construcţii fundaţii, platforme operare macarale;

� Modernizare drumuri de exploatare;

� Construcţie drumuri interioare – drumuri acces de la turbina la drumul de

exploatare;

� Organizare de şantier;

Tabel nr.3 Tabel nr.3 Tabel nr.3 Tabel nr.3

BilanBilanBilanBilanţţţţ teren parc eolian teren parc eolian teren parc eolian teren parc eolian ATR ATR ATR ATR 57575757MWMWMWMW (29 turbine)(29 turbine)(29 turbine)(29 turbine)

SuprafeSuprafeSuprafeSuprafeţţţţe definitivee definitivee definitivee definitive

- platforme 52200 mp

- drumuri de acces (lăţime 5.5 m) 85,500 mp

- drumuri de exploatare (lăţime 4 m) 92,800 mp

- fundaţie (peste cota 0) 422 mp

- organizare de şantier 10,000 mp

- racorduri la drumuri 23,400 mp




SuprafeSuprafeSuprafeSuprafeţţţţe temporaree temporaree temporaree temporare

fundaţie 10150 mp

- şanţuri pentru LES (lăţime 0.8 m) 32,700 mp

Total construcTotal construcTotal construcTotal construcţţţţii parc eolian = ii parc eolian = ii parc eolian = ii parc eolian = 297872297872297872297872 mpmpmpmp

Teren destinat proiect conform CU = 510620 mp.Teren destinat proiect conform CU = 510620 mp.Teren destinat proiect conform CU = 510620 mp.Teren destinat proiect conform CU = 510620 mp.

Fig.nr. 1 plan de amplasament Fig.nr. 1 plan de amplasament Fig.nr. 1 plan de amplasament Fig.nr. 1 plan de amplasament




Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt reaEtapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt reaEtapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt reaEtapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate lizate lizate lizate

cronologic astfel:cronologic astfel:cronologic astfel:cronologic astfel:

Etapa IEtapa IEtapa IEtapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:

� delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de execuţie şi cu

planurile de situaţie întocmite de proiectant;

� realizarea organizării de şantier; utilaje de construcţie, baracamente.

� realizarea de lucrări de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente

� construcţie şi amenajare drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a

permite accesul utilajelor la platformele de montaj şi fundaţii;

� realizarea platformelor de montaj ;

� realizarea fundaţiilor turbinelor eoliene;

Etapa a II Etapa a II Etapa a II Etapa a II ---- aaaa – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:

� construirea/montarea turbinelor;

� realizare şanţuri conexiuni electrice şi reţele transmisie date (fibra optica)

� realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la staţia de transformare 30/110 kV

(parc eolian);

Etapa a III Etapa a III Etapa a III Etapa a III ---- aaaa – Funcţionare:

� probe tehnologice şi punerea în funcţiune a proiectului.

� management şi întreţinere.

Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura

aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului.

Tabelul nr. 4 Tabelul nr. 4 Tabelul nr. 4 Tabelul nr. 4 ---- Graficul desfăşurării lucrărilor de în cadrul planuluiGraficul desfăşurării lucrărilor de în cadrul planuluiGraficul desfăşurării lucrărilor de în cadrul planuluiGraficul desfăşurării lucrărilor de în cadrul planului




ActivitateActivitateActivitateActivitate Perioada (luniPerioada (luniPerioada (luniPerioada (luni)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Mobilizare şi stabiliment al Mobilizare şi stabiliment al Mobilizare şi stabiliment al Mobilizare şi stabiliment al

amamamamplasamentuluiplasamentuluiplasamentuluiplasamentului

Amenajarea zonelor Amenajarea zonelor Amenajarea zonelor Amenajarea zonelor

temporare de transport şi temporare de transport şi temporare de transport şi temporare de transport şi

depozitaredepozitaredepozitaredepozitare

Construcţia fundaţiilor şi Construcţia fundaţiilor şi Construcţia fundaţiilor şi Construcţia fundaţiilor şi

reţelei electrice de reţelei electrice de reţelei electrice de reţelei electrice de

transformare/transporttransformare/transporttransformare/transporttransformare/transport

Montajul/amplasarea Montajul/amplasarea Montajul/amplasarea Montajul/amplasarea

turbinelor eolieneturbinelor eolieneturbinelor eolieneturbinelor eoliene

RealizarRealizarRealizarRealizarea conexiunilor şi ea conexiunilor şi ea conexiunilor şi ea conexiunilor şi

punerea în funcţiunepunerea în funcţiunepunerea în funcţiunepunerea în funcţiune

Etapa I. Etapa I. Etapa I. Etapa I. ---- Lucrări de construcţii

Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor

de operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind:

� amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale

antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi

calitate precum şi cele privind controlul execuţiei.

� aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în

conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

Organizarea de şantier va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie într-un

număr limitat de locaţii, astfel încât să se respecte ordinea operaţiunilor (delimitare,

trasare, excavare, pregătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00,

montaj, probe) şi să se scurteze la minim timpul de execuţie.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

� stabilirea baracamentelor;

� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;




� modul de depozitare al materialelor folosite;

� numărul de utilaje de construcţie necesar;

� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe

teren a amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de

execuţie şi cu planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se

lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al

persoanele străine pe şantier. Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali,

înfipţi în teren pentru a garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare

dispuse orizontal şi împrejmuire metalică semnalizată cu benzi colorate şi

reflectorizante.

Faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene,

presupune realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian,

astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita

materiale şi va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc

organizarea de şantier.

Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind

infrastructura rutieră existentă – DN 25 DJ 255 şi DJ 251. Un plan de management al

transportului va fi dezvoltat în faza de construcţie asigurând astfel protecţia

receptorilor locali sensibili.

Drumurile de accesDrumurile de accesDrumurile de accesDrumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atât drumuri de exploatare

agricola existente care vor fi reabilitate astfel încât sa suporte sarcini mari de

transport, cat şi drumuri noi care in perioada de construcţie vor fi utilizate pentru




transportul echipamentelor şi materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei

electrice eoliene la operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces la turbinele electrice.

Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea,

compactarea şi pietruirea lor.

Drumurile de acces propuse vor fi construite ţinând cont de topografia zonei,

structura solurilor, investigaţiile geotehnice.

Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi pentru a suporta sarcini mari

de transport, drumurile de acces trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:

� lăţimea maxima de 5,5 m a benzii de rulare in linie dreapta;

� inclinare longitudinala maxim 7-8º;

� inclinarea laterala maxim 2 º;

� masa maxima suportata minimum de 15 t;

� presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200

kN/mp;

� raza de curbura 25 m;

� compoziţia constructiva a drumului de acces trebuie permită o drenare

eficienta a apelor pluviale către rigole;

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie sa asigure

drenajul apelor către zonele libere.

Suprafaţa drumuri de exploatare de modernizat = 92800 mp.

Suprafaţa totală a drumurilor de acces ce se vor construi este de 85500 mp.

Platformele de montajPlatformele de montajPlatformele de montajPlatformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate şi construite sa

reziste la solicitări şi presiuni mari suportând macarale de mare tonaj.




Platformele de montaj trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:

� inclinarea maxima laterala şi longitudinala a platformei trebuie sa fie de

maxim 2º;

� platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/mp;

� înclinarea laterala a pereţilor platformei trebuie sa fie de maxim 45 º;

� diferenţa înălţimii dintre platforma şi fundaţia turbinei nu trebuie sa

depăşească 5m;

� zona de livrare echipamente trebuie sa fie adiacenta platformei de montaj,

fiind in zona de operare a braţului macaralei.

Platformele de montaj sunt construcţii permanente fiind utilizate la amplasarea

macaralelor necesare asamblării componentelor turbinelor eoliene.

Suprafeţele implicate in realizarea platformei de operare şi a zonei de montaj

turbine sunt:

Tabel nr.5Tabel nr.5Tabel nr.5Tabel nr.5

ZonaZonaZonaZona DescriereDescriereDescriereDescriere Inclinare Inclinare Inclinare Inclinare

max %max %max %max %

Suprafata Suprafata Suprafata Suprafata

(mp)(mp)(mp)(mp)

DimensiuneDimensiuneDimensiuneDimensiune Rezistenta Rezistenta Rezistenta Rezistenta

mmmminima inima inima inima

FunctiuneFunctiuneFunctiuneFunctiune

Q1Q1Q1Q1 Platforma 1 1800 40x45 200

kN/mp

Permanent

TOTALTOTALTOTALTOTAL 55552222222200 mp00 mp00 mp00 mp

Suprafaţa totala a platformelor de montaj este de 55552222222200 mp00 mp00 mp00 mp.

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia

drumurilor de exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi

implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces

sunt proiectate şi construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite




suportând în special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi

echipamente, macarale de mare tonaj.

Suprafeţele proiectate suportă presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea

şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.

Amplasamentul turbinelor în linie permite ca suprafeţele necesare platformelor

de montaj să se suprapună pe zonele de acces la turbine, limitând spaţiul afectat

manevrelor macaralelor la o zonă de forma unui dreptunghi. Braţul macaralei va

efectua o „măturare” cu un unghi de 90°. Subansamblele turbinei vor fi preluate direct

din autovehicule ce le transportă şi poziţionate, fără depozitare temporară, evitând

astfel deformările ce se pot produce la manevre şi depozitări pe sol fără suporţii de

protecţie folosiţi pe utilajele de transport.

FundaFundaFundaFundaţţţţii.ii.ii.ii.

Realizarea fundaţiilor Realizarea fundaţiilor Realizarea fundaţiilor Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de

structura litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată

în funcţie de solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de

clasa de vânt în care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată

în funcţie de geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se

montează pe o fundaţie rectangulară din beton armat cu bare de oţel-beton PC52,

adâncimea de fundare fiind cuprinsă între 2,55 - 3 m pe o suprafaţă de circa 364,5

mp.

Suprafaţa totalăSuprafaţa totalăSuprafaţa totalăSuprafaţa totală a fundaţiilor turbinelor eoliene este de 29 x 364,5 m =

10570,5 mp.

Fig. nr. Fig. nr. Fig. nr. Fig. nr. 3333 Variantă propusă de plan fundaţie Variantă propusă de plan fundaţie Variantă propusă de plan fundaţie Variantă propusă de plan fundaţie




Stratul de umplutura se realizează in jurul pilonului astfel încât sa se asigure

forma iniţiala a terenului, rămânând vizibil numai pilonul, şi un trotuar de 1 m lăţime

in jurul acestuia.

După realizarea montajului platforma de fundaţie se acoperă cu strat de pământ

vegetal pe care se vor reface textura vegetaţiei intr-o maniera cât mai apropiata cu

modul in care aceasta vegetaţie exista natural în zonă. Astfel, suprafaţa de teren

ocupata definitiv de o turbina eoliana este de 14,5 mp (inelul suprateran peste cota

0); pentru 29 turbine rezultă o suprafaţă ocupată de 420,5420,5420,5420,5 m².m².m².m².

După finalizarea turnării fundaţiei aceasta se compactează cu argilă şi se

acoperă cu un strat de sol vegetal pana la baza inferioară a fundaţiei.




Etapa II Etapa II Etapa II Etapa II –––– Lucrări de montaj şi electrotehnice

În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile:

• asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene;

• montajul sistemelor electrice aferente;

• conectarea sistemelor de automatizare;

Furnizarea componentelor turbinelor va fi programată astfel încât ele vor fi

instalate în fiecare locaţie fără o depozitare preliminară pe amplasament. Turnurile şi

turbinele vor fi asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale în

următoarele etape:

1. amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia;

2. montarea nacelei deasupra turnului;

3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului;

4. Faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a

rotorului şi montarea pe turn.

Amplasarea turnului Amplasarea turnului Amplasarea turnului Amplasarea turnului –––– în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată

din fragmente tubulare din oţel cu înălţime maximă de 119 m şi care constau în 3 -5

module asamblabile, care au un interior reticular din oţel.

Amplasarea nacelei Amplasarea nacelei Amplasarea nacelei Amplasarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme

anexe, care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este

fabricată din fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într-un mod ce

permite rotirea acesteia în jurul axei (180°), pentru captarea energiei vântului în

funcţie de direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare

electrice; nacela este prevăzută cu un sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un

sistem de frânare/blocare hidraulic.




Montajul rotorului Montajul rotorului Montajul rotorului Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor

variabil şi controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de

rotaţie este cel al acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 112 m; lungime

pală 54,6m înălţimea totală a instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală +175 m.

Montarea generatorului Montarea generatorului Montarea generatorului Montarea generatorului ---- generatorul este de tip asincron cu o tensiune de

ieşire de 690 V, şi o putere variabila până la 3000 KW în funcţie de viteza vântului. De

la generator coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de

tensiune de la 690V la 30 KV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt

echipamente furnizate de producător.

Asamblarea dispozitivul de frânare Asamblarea dispozitivul de frânare Asamblarea dispozitivul de frânare Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe

arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric.

Viteza de rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de

înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui

secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este utilizat numai în cazul în care

mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu funcţionează corect,

sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de

întreţinere sau reparaţii.

Montajul dispozitivelor deMontajul dispozitivelor deMontajul dispozitivelor deMontajul dispozitivelor de măsură şi control:măsură şi control:măsură şi control:măsură şi control:

Girueta Girueta Girueta Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după

direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea

în funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni

reduse, nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi

necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.




Anemometrul Anemometrul Anemometrul Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat

este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului

depăşeşte 3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte

25m/s.

Sistemul de control automat Sistemul de control automat Sistemul de control automat Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic

conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele

meteorologice şi generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi

direcţiei vântului este format din 2 anemometre.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi

software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă

monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la

distanţă (precum închiderea şi deschiderea).

Realizarea conexiunii electrice Realizarea conexiunii electrice Realizarea conexiunii electrice Realizarea conexiunii electrice

În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei

electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel

soluţia de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea

energiei de medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul

eolian fiind introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 29 de

centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul energetic naţional, într-o staţie de

transformare şi conexiuni.

Legătura la medie tensiune Legătura la medie tensiune Legătura la medie tensiune Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul

ridicător de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un

conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport,




cabluri electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi

postate pe cât posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să

reducă la minimum dimensiunile reţelei.

Reţeaua de legătura a celor 29 centrale eoliene şi reţeaua de descărcare a

energiei electrice de turbine la SE (staţia electrică) la staţia de transformare 30/110 kV

se realizează îngropat, cablul electric poziţionându-se pe un strat de nisip şi protejat

cu o placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică iar la partea superioară va fi

protejat cu o folie avertizoare PVC. Pe ansamblul conexiunilor electrice se va realiza

si sistemul de transmisie date (fibra optica).

Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice

presupune următoarele operaţiuni :

� excavarea de şanţuri de-a lungul drumurilor existente de exploatare

agricolă, de pământ sau de la marginea drumurilor asfaltate;

� amenajarea bazelor şanţurilor excavate (aşternerea unui strat de nisip);

� amplasarea cablurilor electrice;

� realizarea legăturilor între cabluri;

� îngroparea cablurilor;

� umplerea cu pământ a şanţurilor;

� refacerea terenurilor prin aşternerea unui strat de sol vegetal.

Realizarea legăturii reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu

Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în

Codul Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes

public pentru centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008

respectându-se astfel prevederile avizului tehnic de racordare emis.




Racordul parcului eolian propus la staţia electrica de transformare 30/110 kV

(punct conexiune intermediara) precum si racordul la SEN printr-o retea de tip LES

110 kV sunt proiecte ce se vor dezvolta separat proiectului analizat (parc eolian),

fiecare proiect parcurgând etapa de acord de mediu si obţinerea autorizaţiilor de

construcţie.

Este propusa o varianta de conexiune intermediara 30KV/110 (staţie electrică)

la acesta racordându-se cele 29 centrale eoliene ale proiectului în discuţie. Staţia de

transformare este dedicata transformării energiei de tensiune medie 30 kV în înaltă

tensiune 110 kV si va face parte din aria de competenţă a constructorului parcului

eolian este aria dedicată

Punctul de conexiune (SE 30/110 kV) se va racorda apoi printr-o reţea tip LES

110 kV spre o staţie de transformare şi conexiuni 110/400 kV , ambele proiecte fiind

in etapa iniţială de dezvoltare.

Descriere instalaţie turbina eoliana Descriere instalaţie turbina eoliana Descriere instalaţie turbina eoliana Descriere instalaţie turbina eoliana –––– putere max. 3 MWputere max. 3 MWputere max. 3 MWputere max. 3 MW

Turbinele eoliene din cadrul parcului eolian sunt instalaţii cu ax orizontal, rotorul

acestora fiind prevăzut cu trei pale cu profil aerodinamic, fiind astfel mai puţin

supuse unor solicitări mecanice importante. Energia vântului roteşte palele rotorului,

acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate.

Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta metodă fiind cea mai

utilizată, deoarece este simplă şi furnizează rezultate bune pentru puteri mari; nu are

suprafeţe de direcţionare, eforturile de manevrare sunt reduse şi are stabilitate bună.

Montajul în amonte prezintă un avantaj, direcţia vântului fiind direct pe faţa palelor,

iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia vântului. Acest tip




de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai ridicat interes

pentru producerea de energie electrică la scară industrială.

Fiecare centrală eoliană este alcătuită dintr-un turn/pilon metalic format din 3-5

tronsoane, conice cu diametre şi grosimi variabile ale peretelui, structură cu o

lungime de max. 119 m. Pe tronsonul final este montat nacela cu generatorul

asincron şi sistemul de elice. Întreg ansamblu se montează pe o fundaţie din beton

armat cu bare din PC 52, adâncimea de afundare fiind cuprinsă între 2,55 şi 3 m.

Înălţimea maximă a acestor turbine este de + 175 m, incluzând rotorul cu cele 3

pale (turn + pala in poziţie verticala).

Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura

nr.4, dar în principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene,

sunt:

o butucul rotorului;

o paletele;

o nacela;

o pilonul (turnul);

o arborele principal (de turaţie redusă);

o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;

o dispozitivul de frânare;

o arborele de turaţie ridicată;

o generatorul electric;

o sistemul de răcire al generatorului electric;

o girueta;




o anemometrul;

o sistemul de control (PLC).

Caracteristici tehnicCaracteristici tehnicCaracteristici tehnicCaracteristici tehnice echipament e echipament e echipament e echipament –––– turbină eoliană putere instalata max.3 MWturbină eoliană putere instalata max.3 MWturbină eoliană putere instalata max.3 MWturbină eoliană putere instalata max.3 MW

Turbina eoliană este cu viteză variabilă cu diametrul rotorului de maxim 112 m şi

o putere nominală de max. 3000 kW.

Date generaleDate generaleDate generaleDate generale

� Turn – înălţime maximă 119 m şi greutate de aprox. 245 tone;

� Tip - rotor cu 3 pale, axă orizontală, orientare pe direcţia vântului.

� Putere nominală – maxim 3000 kW la 12 m/s viteza vânt.

� Viteza vântului de start – 3 m/s.

� Autoprotecţie – 25 m/s.

� Timp de exploatare estimat - 20 ani.

� Domeniu temperatură de exploatare - -300 ..... +400C;

� Altitudine maxima de exploatare 1500m.




Fig. nr. 4 Fig. nr. 4 Fig. nr. 4 Fig. nr. 4 ---- Plan turbina Plan turbina Plan turbina Plan turbina putere maxima putere maxima putere maxima putere maxima 3000 kW; 3000 kW; 3000 kW; 3000 kW; HHHHmax.max.max.max. = +175 m= +175 m= +175 m= +175 m

RotorulRotorulRotorulRotorul este constituit din 3 pale amplasate pe un arbore dotat cu sistem de

ghidare independent pe 3 axe. Palele rotorului sunt confecţionate din material

compozit. Palele sunt echipate cu un sistem de protecţie împotriva descărcărilor

electrice incluzând şi un paratrăsnet ce protejează rotorul.

Specificaţiile rotoruluiSpecificaţiile rotoruluiSpecificaţiile rotoruluiSpecificaţiile rotorului

� Diametru – maxim 112 m.

� Aria de desfăşurare – 9852 m2.




SpecSpecSpecSpecificaţii paleificaţii paleificaţii paleificaţii pale

� Material – compozit.

� Lungime – maxim 54,6 m.

Nacela Nacela Nacela Nacela ce are în componenţă arborele rotor, cutie viteze, generator, sistem de

frânare, convertor sistem de răcire.

Date tehnice nacela:

� Înălţime – 3,9 m.

� Lungime – 14 m.

Specificaţii cutie vitezSpecificaţii cutie vitezSpecificaţii cutie vitezSpecificaţii cutie vitezeeee

� Tip – 3 trepte de viteză.

� Putere nominală – maxim 3000 kW.

� Lubrifiant - ulei tip VG 320 – 400 litri.

GeneratorulGeneratorulGeneratorulGeneratorul este de tip – dublu asincron cu putere nominală de max. 3000 kW

echipat cu circuit de răcire pe bază de apă-glycol (antigel).

� Tensiune nominală – 690 V.

� Frecventa de funcţionare – 50 Hz.

Sistemul de frânareSistemul de frânareSistemul de frânareSistemul de frânare – dispozitiv de control a mişcării de rotaţie a palelor şi

rotorului de tip aerodinamic şi pe sistem hidraulic/mecanic.

� Tip – disc frână – cu acţionare hidraulică sau electrică.

� Ulei hidraulic - aprox. 50 l.




Fig nr. 5 Fig nr. 5 Fig nr. 5 Fig nr. 5 –––– Componentele unei turbine eoliene.Componentele unei turbine eoliene.Componentele unei turbine eoliene.Componentele unei turbine eoliene.




Fig. nr. 6 Variaţie putere turbina eoliana 3 MW funcţie de viteza vântuluiFig. nr. 6 Variaţie putere turbina eoliana 3 MW funcţie de viteza vântuluiFig. nr. 6 Variaţie putere turbina eoliana 3 MW funcţie de viteza vântuluiFig. nr. 6 Variaţie putere turbina eoliana 3 MW funcţie de viteza vântului

Variaţia puterii in funcţie de intensitatea vântului este calculata pentru condiţii

standard: temperatura aerului de 15°C, presiune atmosferica de 1013 hPa şi 1,225

kg/mc densitate aer.

FuncFuncFuncFuncţţţţionarea parcului eolian ionarea parcului eolian ionarea parcului eolian ionarea parcului eolian

Turbinele eoliene utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena

arborele rotorului, aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei

este transformată în energie electrică de către generatorul cuplat mecanic la aceasta.

Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina şi generatorul au viteze de

acelaşi ordin de mărime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de

viteză.

Energia obţinută este fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în

acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt




alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au şi pierderi. (ale

generatorului şi ale eventualelor sisteme de conversie), astfel se poate menţiona un

randament de ordinul a 89 - 90 %.

Operarea şi întreţinerea Operarea şi întreţinerea Operarea şi întreţinerea Operarea şi întreţinerea parcului eolian este asigurată în perioada de garanţie a

echipamentelor de către producător, acesta asigurând servicii de întreţinere şi

reparaţii conform programului:

Tabel nr.Tabel nr.Tabel nr.Tabel nr. 6 Activităţi de întreţinere propuse în cadrul parcului eolian6 Activităţi de întreţinere propuse în cadrul parcului eolian6 Activităţi de întreţinere propuse în cadrul parcului eolian6 Activităţi de întreţinere propuse în cadrul parcului eolian

PerioadaPerioadaPerioadaPerioada Activităţi de întreţinereActivităţi de întreţinereActivităţi de întreţinereActivităţi de întreţinere

Lunar

Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a

infrastructurii amplasamentului incluzând

echipamentul de control, sistemul electric de

transformare şi transport.

Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia

mecanismelor de frânare, nivel de ulei , filtre ulei.

Anual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale, rotor,

componente.

5 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări

anticoroziune.

Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20 de ani,

reprezentând de altfel durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de

producător.

Tabel nr. Tabel nr. Tabel nr. Tabel nr. 7777 Caracteristici tehnice Caracteristici tehnice Caracteristici tehnice Caracteristici tehnice turbină turbină turbină turbină 3000kW3000kW3000kW3000kW

ModelModelModelModel 3.0 MW IEC class II A3.0 MW IEC class II A3.0 MW IEC class II A3.0 MW IEC class II A T T T T Înălţimea maximă totalăÎnălţimea maximă totalăÎnălţimea maximă totalăÎnălţimea maximă totală 111175 75 75 75 m m m m DDDD DiametruDiametruDiametruDiametru rotorotorotorotorrrr 112112112112 mmmm HHHH Înălţimea turnuluiÎnălţimea turnuluiÎnălţimea turnuluiÎnălţimea turnului 119119119119 m m m m

Putere instalatăPutere instalatăPutere instalatăPutere instalată max.max.max.max. 3 MW3 MW3 MW3 MW




Amplasarea turbinei eoliene se va face respectând normele de poziţionare şi a

distanţele de protecţie faţă de elementele construite sau protejate prin lege, ale zone,

drumuri publice, reţele de transport curent electric, canale şi antene de irigaţii

(conform prevederilor din Ordinului 4/2009 - Norma Tehnică privind delimitarea

zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice – revizia I-

Anexa 3.

Tabelul nr. Tabelul nr. Tabelul nr. Tabelul nr. 8888 Distanţe de siguranţă aferente instalaţiilor eolieneDistanţe de siguranţă aferente instalaţiilor eolieneDistanţe de siguranţă aferente instalaţiilor eolieneDistanţe de siguranţă aferente instalaţiilor eoliene

Denumirea obiectivului învecinat cu Denumirea obiectivului învecinat cu Denumirea obiectivului învecinat cu Denumirea obiectivului învecinat cu

centrala eolianăcentrala eolianăcentrala eolianăcentrala eoliană

Distanţa dDistanţa dDistanţa dDistanţa de e e e

protecţieprotecţieprotecţieprotecţie

–––– m m m m ––––

Distanţa deDistanţa deDistanţa deDistanţa de

siguranţăsiguranţăsiguranţăsiguranţă

–––– m m m m ––––

De unde se De unde se De unde se De unde se

măsoară distanţa măsoară distanţa măsoară distanţa măsoară distanţa

de siguranţăde siguranţăde siguranţăde siguranţă

Drumuri publice de interes naţional sau

de interes judeţean 1) H 2) + 3 m 3) 4)

Drumuri publice comunale, drumuri

publice vicinale, drumuri de utilitate

privată

1) H 2) + 3 m 3) 4

Căi ferate 1) H 2) + 3 m 7) 4)

LEA 1) H 2) + 3 m 4)

Centrale eoliene*8) 1) 9) 4)

Linii aeriene de Tc 1) H 2) + 3 m 4)

Conducte supraterane de fluide

inflamabile 1) H 10) + 3 m 11) 4)

Instalaţii de extracţie petrol şi gaze

naturale, de pompare petrol, staţii de

reglare măsurare gaze naturale

1) H 10) + 3 m 11) 4)

Poduri 1) H 2) + 3 m 12) 4)

Baraje, diguri 1) H 2) + 3 m 4)

Clădiri locuite 1) H13 4

Clădiri cu substanţe inflamabile, cu

pericol de explozie sau incendiu 1) H 2) + 3 m 12) 4)

Aeroporturi 1) 14) 4)

Instalaţii de emisie recepţie Tc 1) 14) 4)

Locuri şi clădiri istorice 1) 14) 4)

Zone cu flora sau/şi fauna protejate 1) 14) 4)

Terenuri de sport omologate 1) H 2) + 3 m 4)

Parcaje auto pe platforme în aer liber 1) H 2) + 3 m 4)




LEGENDĂLEGENDĂLEGENDĂLEGENDĂ

Tc: telecomunicaţii

NOTE:NOTE:NOTE:NOTE:

1) Conturul fundaţiei pilonului de susţinere plus 0,2 m împrejur.

2) Înălţimea pilonului plus lungimea palei.

3) Distanţa până la axul drumului nu va fi mai mică de 50 m.

4) Se măsoară de la marginea construcţiei supraterane; pentru o amenajare cu mai multe agregate

(fermă) se consideră distanţa de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul învecinat.

5) Egală cu o lungime de pală, dar nu mai puţin de 30 m.

6) Distanţa centralei eoliene faţă de drumul de utilitate privată propriu nu se normează.

7) Distanţa până la axul căii ferate nu va fi mai mică de 100 m.

8) Amenajări eoliene cuprinzând unul sau mai multe agregate (fermă) aparţinând altui operator

economic.

9) Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi agregatul cel mai apropiat

aparţinând celeilalte ferme eoliene va fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci

când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui

mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului predominant.

10) Înălţimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei.

11) Dacă obiectivul este îngrădit, distanţa de siguranţă se măsoară până la îngrădire.

12) După caz, se stabileşte distanţa egală cu H + 3 m dacă peste pod trece un drum naţional, un drum

judeţean sau o cale ferată, ţinându-se seama şi de notele 3) şi 7), respectiv o distanţă egală cu o lungime

de pală, dar nu mai puţin de 30 m, dacă peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum

de utilitate privată.

13) Înălţimea pilonului x 3; această distanţă se poate reduce faţă de zona de locuinţe, cu acordul

comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3 m;

distanţa instalaţiei eoliene destinată satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinţe va fi cel puţin

egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanţa instalaţiei eoliene proprii a unei locuinţe

nu se normează.

14) Se stabileşte cu avizul autorităţilor competente, care sunt menţionate în certificatul de urbanism.


Raport la Studiu Raport la Studiu Raport la Studiu Raport la Studiu de Evaluare a Impactuluide Evaluare a Impactuluide Evaluare a Impactuluide Evaluare a Impactului

SC MEDIU CONSULTING SRL

32

1.6 Informaţii privind producţia1.6 Informaţii privind producţia1.6 Informaţii privind producţia1.6 Informaţii privind producţia....

TabelTabelTabelTabel nr.nr.nr.nr.9999 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energeticeInformaţii privind producţia şi necesarul resurselor energeticeInformaţii privind producţia şi necesarul resurselor energeticeInformaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

ProduProduProduProducţiacţiacţiacţia Resurse folosite în scopul asigurResurse folosite în scopul asigurResurse folosite în scopul asigurResurse folosite în scopul asigurăăăării producţieirii producţieirii producţieirii producţiei

DenumireDenumireDenumireDenumire Cantitate anualCantitate anualCantitate anualCantitate anualăăăă

estimataestimataestimataestimata DenumireDenumireDenumireDenumire mediemediemediemedie anualanualanualanualăăăă FurnizorFurnizorFurnizorFurnizor

Energie electrică 170.000 MW Energie eoliană - -

1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Tabel nTabel nTabel nTabel nr. r. r. r. 10101010 Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau

preparatele chimicepreparatele chimicepreparatele chimicepreparatele chimice

Denumirea Denumirea Denumirea Denumirea

materiei prime, materiei prime, materiei prime, materiei prime,

a substanţei sau a substanţei sau a substanţei sau a substanţei sau

a preparatului a preparatului a preparatului a preparatului

chimicchimicchimicchimic

Cantitatea anualCantitatea anualCantitatea anualCantitatea anualăăăă/ / / /

existentexistentexistentexistentăăăă în stocîn stocîn stocîn stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelorClasificarea şi etichetarea substanţelorClasificarea şi etichetarea substanţelorClasificarea şi etichetarea substanţelor

sau a preparatelor chimice*sau a preparatelor chimice*sau a preparatelor chimice*sau a preparatelor chimice*))))

CategorieCategorieCategorieCategorie ----

Periculoase/ Periculoase/ Periculoase/ Periculoase/

Nepericuloase Nepericuloase Nepericuloase Nepericuloase

(P/N)(P/N)(P/N)(P/N)

Periculozitate**)Periculozitate**)Periculozitate**)Periculozitate**) Fraze de risc*)Fraze de risc*)Fraze de risc*)Fraze de risc*)

Ulei hidraulic 1450 litri PPPP Poate provoca efecte

adverse pe termen lung

asupra mediului

acvatic.

R53, S23, S51

Ulei transmisie 11600 litri PPPP




33

1.8 Informaţii despre p1.8 Informaţii despre p1.8 Informaţii despre p1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afecteazoluanţii fizici şi biologici care afecteazoluanţii fizici şi biologici care afecteazoluanţii fizici şi biologici care afecteazăăăă mediul, generaţi de activitatea propusmediul, generaţi de activitatea propusmediul, generaţi de activitatea propusmediul, generaţi de activitatea propusăăăă

Tabel nr. Tabel nr. Tabel nr. Tabel nr. 11111111

Tip

ul polu

ării

Tip

ul polu

ării

Tip

ul polu

ării

Tip

ul polu

ării

Sursa de Sursa de Sursa de Sursa de

poluarepoluarepoluarepoluare

Numărul Numărul Numărul Numărul

surselor de surselor de surselor de surselor de

poluarepoluarepoluarepoluare Po

luar

e m

axim

a p

erm

isa

(lim

ita

Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

max

ima

adm

isa

pen

tru o

m s

i m

axim

a ad

mis

a pen

tru o

m s

i m

axim

a ad

mis

a pen

tru o

m s

i m

axim

a ad

mis

a pen

tru o

m s

i

med

iu)

med

iu)

med

iu)

med

iu)

Poluare Poluare Poluare Poluare

de fondde fondde fondde fond

Poluare calculatPoluare calculatPoluare calculatPoluare calculata produsa de activitate şi masuri de a produsa de activitate şi masuri de a produsa de activitate şi masuri de a produsa de activitate şi masuri de

eliminare/reducereeliminare/reducereeliminare/reducereeliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere Măsuri de eliminare/ reducere Măsuri de eliminare/ reducere Măsuri de eliminare/ reducere

a poluăriia poluăriia poluăriia poluării

Pe z

ona

obie

ctiv

ulu

iPe

zona

obie

ctiv

ulu

iPe

zona

obie

ctiv

ulu

iPe

zona

obie

ctiv

ulu

i Pe zone de Pe zone de Pe zone de Pe zone de

protecţie/ protecţie/ protecţie/ protecţie/

restricţie restricţie restricţie restricţie

aferente aferente aferente aferente

obiectivului, obiectivului, obiectivului, obiectivului,

conform conform conform conform

legislaţiei in legislaţiei in legislaţiei in legislaţiei in

vigoarevigoarevigoarevigoare

Pe zone rezidenţiale, de Pe zone rezidenţiale, de Pe zone rezidenţiale, de Pe zone rezidenţiale, de

recreere sau alte zorecreere sau alte zorecreere sau alte zorecreere sau alte zone protejate ne protejate ne protejate ne protejate

cu luarea în considerare a cu luarea în considerare a cu luarea în considerare a cu luarea în considerare a

polupolupolupoluăăăării de fondrii de fondrii de fondrii de fond

FFFFăăăărrrrăăăă

masuri de masuri de masuri de masuri de

eliminare/ eliminare/ eliminare/ eliminare/

reducere reducere reducere reducere

a polua polua polua poluăăăăriiriiriirii

Cu implementarea Cu implementarea Cu implementarea Cu implementarea

mmmmăăăăsurilor de surilor de surilor de surilor de

eliminare/ reducere eliminare/ reducere eliminare/ reducere eliminare/ reducere


Perioada de construcţiePerioada de construcţiePerioada de construcţiePerioada de construcţie

Polu

are

atm

osf

eric

Polu

are

atm

osf

eric

Polu

are

atm

osf

eric

Polu

are

atm

osf

eric

ăă ăă

Trafic rutier

(utilaje şi

autovehicule

de transport)

emisii

specifice

activităţilor

de transport,

particule de

praf

Funcţie de

numărul

utilajelor şi

autovehiculelor

care vor fi

utilizate în

cadrul

organizării de

şantier

CMA

STAS

12574-

87

-

Verificarea periodică a stării

tehnice a utilajelor aflate în

dotare

Transportul

şi

descărcarea

materialelor

(pulberi,

COV, etc.)

CMA

STAS

12574-

87

-

Praf

antrenat de

curenţii

atmosferici

in zonele

vecine

Acoperirea materialelor in

timpul transportului




34

Tip

ul polu

ării

Tip

ul polu

ării

Tip

ul polu

ării

Tip

ul polu

ării






Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

max

ima

adm

isa

pen

tru o

m s

i m

axim

a ad

mis

a pen

tru o

m s

i m

axim

a ad

mis

a pen

tru o

m s

i m

axim

a ad

mis

a pen

tru o

m s

i

med

iu)

med

iu)

med

iu)

med

iu)







Pe z

ona

obie

ctiv

ulu

iPe

zona

obie

ctiv

ulu

iPe

zona

obie

ctiv

ulu

iPe

zona

obie

ctiv

ulu






















Polu

area

solu

lui

Polu

area

solu

lui

Polu

area

solu

lui

Polu

area

solu

lui

Depozitarea

necontrolată

a materiilor

prime şi

materialelor,

a deşeurilor

generate

Ord.

MAPPM

756/1997

-

Respectarea condiţiilor impuse

în urma organizării de şantier,

amenajarea depozitelor

specifice fiecărui tip de

material, amenajarea unei

platforme betonate pentru

operaţiunile de încărcare-

descărcare

Scurgeri de

produse

petroliere

Funcţie de

starea tehnică

a utilajelor şi

maşinilor

MAPPM

756/1997 -

Utilizarea unor utilaje cu

revizia tehnică realizată în mod

regulat Schimburile de ulei se

vor realiza de către persoane

instruite/autorizate

Polu

area

fonic

Polu

area

fonic

Polu

area

fonic

Polu

area

fonic

ăă ăă

Funcţionarea

utilajelor

Funcţie de

numărul

utilajelor

utilizate in

cadrul

organizării de

şantier

STAS

10009/88

Monitorizarea nivelului de

zgomot




35

Tip

ul polu

ării

Tip

ul polu

ării

Tip

ul polu

ării

Tip

ul polu

ării






Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

max

ima

adm

isa

pen

tru o

m s

i m

axim

a ad

mis

a pen

tru o

m s

i m

axim

a ad

mis

a pen

tru o

m s

i m

axim

a ad

mis

a pen

tru o

m s

i

med

iu)

med

iu)

med

iu)

med

iu)







Pe z

ona

obie

ctiv

ulu

iPe

zona

obie

ctiv

ulu

iPe

zona

obie

ctiv

ulu

iPe

zona

obie

ctiv

ulu






















Polu

area

apei

Polu

area

apei

Polu

area

apei

Polu

area

apei

Evacuarea

necontrolată

a apelor

menajere

În cazul

apariţiei unor

poluări

accidentale în

perioada

organizării de

şantier

NTPA

002/2002

Menţinerea într-o stare bună

de funcţionare a sistemului de

colectare a apelor uzate

menajere (toalete ecologice)

Acumulări de

ape pluviale

In funcţie de

nivelul

precipitaţiilor

Menţinerea/întreţinerea

rigolelor pentru dirijarea

apelor pluviale către exteriorul

amplasamentului

Perioada de funcţionarePerioada de funcţionarePerioada de funcţionarePerioada de funcţionare

Polu

area

solu

lui

Polu

area

solu

lui

Polu

area

solu

lui

Polu

area

solu

lui

Depozitarea

necontrolată,

a deşeurilor

rezultate în

urma

întreţinerii

turbinelor

eoliene

MAPPM

756/1997

Respectarea condiţiilor impuse

în funcţionării instalaţiei,

amenajarea depozitelor

specifice fiecărui tip de

material, amenajarea unei

platforme betonate pentru

operaţiunile de încărcare -

descărcare




36

Tip

ul polu

ării

Tip

ul polu

ării

Tip

ul polu

ării

Tip

ul polu

ării






Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

Polu

are

max

ima

per

mis

a (lim

ita

max

ima

adm

isa

pen

tru o

m s

i m

axim

a ad

mis

a pen

tru o

m s

i m

axim

a ad

mis

a pen

tru o

m s

i m

axim

a ad

mis

a pen

tru o

m s

i

med

iu)

med

iu)

med

iu)

med

iu)







Pe z

ona

obie

ctiv

ulu

iPe

zona

obie

ctiv

ulu

iPe

zona

obie

ctiv

ulu

iPe

zona

obie

ctiv

ulu






















Polu

area

fonic

Polu

area

fonic

Polu

area

fonic

Polu

area

fonic

ăă ăă

Funcţionarea

turbinelor

eoliene

Funcţie de

numărul

turbinelor

utilizate in

cadrul parcului

eolian

STAS

10009/88

Monitorizarea nivelului de

zgomot produs de către

utilaje la limita

amplasamentului.


Raport la Studiu de Evaluare a ImpactuluiRaport la Studiu de Evaluare a ImpactuluiRaport la Studiu de Evaluare a ImpactuluiRaport la Studiu de Evaluare a Impactului

Mediu ConsultingMediu ConsultingMediu ConsultingMediu Consulting 37

1.8.1 1.8.1 1.8.1 1.8.1 Zgomot şi vibraţiiZgomot şi vibraţiiZgomot şi vibraţiiZgomot şi vibraţii

Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţieSurse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţieSurse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţieSurse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţie

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor

grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea

surse de zgomot.

Sursele de zgomot vor rezulta ca urmare a activităţilor necesare realizării

parcului eolian:

• Amenajarea şi stabilizarea amplasamentului;

• Modernizarea drumurilor existente şi construcţia de noi căi de acces;

• Construcţia fundaţiilor turbinelor eoliene;

• realizarea şanţurilor şi montarea cablurilor electrice subterane;

• construcţia staţiei de transformare şi a liniei de transport/transmisie;

• construcţia turbinelor eoliene urmată de reamenajarea amplasamentului.

Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de

diferite utilaje şi instalaţii prezente în faza de construcţie a proiectului , trebuie avute

în vedere trei niveluri de observare:

� Zgomot de sursă;

� Zgomot de câmp apropiat;

� Zgomot de câmp îndepărtat

Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În

cazul zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune

plasat în câmp liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor

intrinseci ale sursei, independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la




sursă sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din

aceeaşi categorie, cât şi de a avea o informaţie privitoare la puterile acustice ale

diferitelor categorii de utilaje. În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine

seama de faptul că fiecare utilaj este amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba

caracteristicile acustice. În acest caz, interesează nivelul acustic obţinut la distanţe

medii şi mari faţă de sursă.

Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită

de distanţa la care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite

condiţiile de câmp liber, acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în

vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat prin prezenţa de ecrane naturale sau

artificiale între sursă şi punctul de măsură.

Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de

utilaje, este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă,

de fapt, zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.

Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt

strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat,

adică la câteva sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi

suplimentari cum ar fi:

� Fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului,

� gradientul de temperatură si de vânt;

� Absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către

sol, fenomen denumit „efect de sol”;

� Absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă,

componenta spectrală a zgomotului;




� Topografia terenului;

� Vegetaţia.

La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general,

la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în

aprecierea poluării sonore în zona unui front de lucru.

Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor

utilaje folosite în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot

face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se

înregistrează.

Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:

� buldozere Lw ≈ 115 dB(A)

� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A)

� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A)

� compactoare Lw ≈ 105 dB(A)

� finisoare Lw ≈ 115 dB(A)

� basculante Lw ≈ 107 dB(A)

Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare a proiectuluifuncţionare a proiectuluifuncţionare a proiectuluifuncţionare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot

sunt emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene

este în general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au

optimizat construcţia acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu

extremităţi mult mai silenţioase) pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea




palelor, respectiv a creşterii randamentului instalaţiei de obţinere a electricităţii.

Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu

acurateţe. La viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o

problemă nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor

eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de

turbină.

Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate

determina percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete

foarte slabe dinspre turbine.

Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală dB(A) sau

decibeli (A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului.

Sistemul dB(A) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile

trebuie multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin

auzibile sunt multiplicate cu numere mici, după care totul este adunat pentru

obţinerea unui index.

Scala dB este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea

sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB conţine

astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru măsurarea

sunetului în acest fel este acela că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în

termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decât presiunea sunetului însăşi.

S-ar putea concluziona că, dacă creşte dB(A) cu 10, se dublează tăria sunetului.

Energia undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte

cuvinte, dacă te deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert

din ce înseamnă 100 m depărtare.




În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra

solului, turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza

turbinei fiind situat între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de

sursa de zgomot înregistrându-se o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi

de 40 dB(A) la 260 m distanţa.

FigFigFigFigura ura ura ura nr. nr. nr. nr. 8 8 8 8 Variaţia intensitVariaţia intensitVariaţia intensitVariaţia intensităăăăţii sunetului funcţie de distanţa faţţii sunetului funcţie de distanţa faţţii sunetului funcţie de distanţa faţţii sunetului funcţie de distanţa faţăăăă de sursde sursde sursde sursăăăă

Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea

sunetului şi reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica

rezultatele prezentate aici.

Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian

studiat s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelurile minim şi maxim




de zgomot. Hărţile de zgomot sunt prezentate în figurile de mai jos. Pentru calcularea

nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform tabelului:

TabelTabelTabelTabel nr. nr. nr. nr. 12121212 Nivel zgomot la diferite viteze a vântuluiNivel zgomot la diferite viteze a vântuluiNivel zgomot la diferite viteze a vântuluiNivel zgomot la diferite viteze a vântului

Nivelul intensitNivelul intensitNivelul intensitNivelul intensităăăăţii sunetuluiţii sunetuluiţii sunetuluiţii sunetului

Viteza vântului (m/s) 4 5 6 7 8-25

Zgomotul [dB (A)] 95 97.7 102.5 105.7 106.5

În vederea estimării intensităţii zgomotului produs de turbinele montate în

amplasament s-au utilizat instrumente software pentru simularea efectelor

zgomotului. Astfel s-au realizat simulări pentru o suprafaţă cu 3 centrale eoliene

pentru nivelul minim şi maxim de zgomot.




Figura nr. Figura nr. Figura nr. Figura nr. 9999 Nivelul minim de zgomot emis de 3 trei Nivelul minim de zgomot emis de 3 trei Nivelul minim de zgomot emis de 3 trei Nivelul minim de zgomot emis de 3 trei turbineturbineturbineturbine eolieneeolieneeolieneeoliene

Se poate observa că începând cu distante mai mici de 500 m în orice direcţie

faţă de parc şi în oricare din situaţiile posibile, zgomotul produs de cele 29 turbine

ale parcului eolian propus nu va depăşi 39 – 40 dB(A).

Conform Danish Wind Industry Association, se poate calcula sunetul produs de

centralele eoliene la diferite distanţe faţă de parc. Ca referinţă s-a luat o rază de

referinţă de 1000 m faţă de cea mai apropiată centrală, existentă în parc. Datele

rezultate sunt detaliate în tabelele de mai jos.




Tabel Tabel Tabel Tabel nr. nr. nr. nr. 11113333 Variaţia intensitVariaţia intensitVariaţia intensitVariaţia intensităăăăţii zgomotului pe distanţa faţţii zgomotului pe distanţa faţţii zgomotului pe distanţa faţţii zgomotului pe distanţa faţăăăă de sursde sursde sursde sursăăăă

De menţionat că cele mai apropiate zone locuite (Suhurlui) sunt amplasate la o

distanţă de aproximativ 620 metri de cea mai apropiata turbina eoliana (S 09 in plan).

Având in vedere respectarea distantelor de siguranţa conform Ord. ANRE dar si din

simulările sonometrice realizate se poate concluziona că funcţionarea parcului eolian

nu va polua fonic zonele învecinate.

Tabel nr.Tabel nr.Tabel nr.Tabel nr. 11114444 ---- Limitele principalelor localităţi aflate în vecinătatea

amplasamentului în care se propune amenajarea parcului eolian.

LocalitateaLocalitateaLocalitateaLocalitatea Distanţa (km)Distanţa (km)Distanţa (km)Distanţa (km)

Suhurlui 510 metri

Costache Negri 2,7

Cudalbi 4,2

Băleni 5,5

Cuca 5,8

Pechea 7,6




Corni 9,3

Pentru a evita impactul negativ, de zgomot, măsurile tehnologice luate de

fabricanţii de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează ferm asupra limitei

superioare a zgomotelor produse de turbinele eoliene. Pentru turbinele moderne

majoritatea fabricanţilor garantează o presiune acustica de 100 dB(A).

Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanţa de 50 m este de 50 - 60

dB(A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La o distanţă

de 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o

locuinţa. La distanţa de peste 300 m zgomotul turbinei se confundă cu zgomotul

produs de vântul ce o antrenează (zgomot de fond).

Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează că

zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate

fi măsurat după instalarea acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea

impactului.

Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a

direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca

în satele apropiate, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o

intensitate mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.




În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă

care pot afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra

structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra

mediului. Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate

după standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia

unor efecte reduse asupra mediului ambiant.

1.8.2. 1.8.2. 1.8.2. 1.8.2. Interferenţele electromagneticeInterferenţele electromagneticeInterferenţele electromagneticeInterferenţele electromagnetice

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice.

Centralele eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor

electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât

semnalul direct cât şi cel reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul

reflectat este întârziat din două motive:

� datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);

� datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.

Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în

cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de

sticlă şi materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.

Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă

generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii

produse au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.




Principalul factor care diminuaza semnificativ actiunea canpului

electromaganetic produs de turbinele eoliene (generator, statie electrica de

transformare) il reprezinta distanta fata de sursa si receptor. In cazul parcului eolian

Suhurlui înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (119 metri

înălţime faţă de sol pentru generator) dar si distanţa semnificativă faţa de zonele

rezidenţiale (620 metri cea mai apropiata turbine km faţă de satul Suhurlui) face ca

impactul produs de radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului

eolian sa fie nesemnificativ. Astfel prin functionarea turbinelor eoliene nu se produc

radiatii de tip electromagnetic ambiental asupra factorului uman.

Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene

depind de:

o localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor;

o caracteristicile palelor turbinei;

o frecvenţa semnalului interferat;

o caracteristicile receptorului;

o modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate

(Sengupta & Senior 1983).

1.9 Alte tipuri de poluare fizic1.9 Alte tipuri de poluare fizic1.9 Alte tipuri de poluare fizic1.9 Alte tipuri de poluare fizicăăăă sau biologicsau biologicsau biologicsau biologicăăăă

Nu este cazul.

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi

iiiindicarea motivelor alegerii uneia dintre elendicarea motivelor alegerii uneia dintre elendicarea motivelor alegerii uneia dintre elendicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în

corelare cu:




� Alegerea amplasamentului;Alegerea amplasamentului;Alegerea amplasamentului;Alegerea amplasamentului;

� Capacitatea parcului, numCapacitatea parcului, numCapacitatea parcului, numCapacitatea parcului, număăăărul de turbine ales şi amplasarea acestorarul de turbine ales şi amplasarea acestorarul de turbine ales şi amplasarea acestorarul de turbine ales şi amplasarea acestora;;;;

� NumNumNumNumăăăărul de turbine alrul de turbine alrul de turbine alrul de turbine ales, capacitatea şi amplasarea acestora;es, capacitatea şi amplasarea acestora;es, capacitatea şi amplasarea acestora;es, capacitatea şi amplasarea acestora;

� Alternativa 0 Alternativa 0 Alternativa 0 Alternativa 0 –––– de neimplementare.de neimplementare.de neimplementare.de neimplementare.

Alegerea locaţiei amplasamentului Alegerea locaţiei amplasamentului Alegerea locaţiei amplasamentului Alegerea locaţiei amplasamentului

Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă îl reprezintă

potenţialul ridicat al resurselor de vânt ce asigură viabilitate financiară a proiectului.

Alegerea amplasamentului s-a făcut pe baza măsurătorilor realizate de către

beneficiar cu ajutorul anemometrelor montate pe un stâlp de observaţie. In zonă au

fost monitorizate direcţia şi viteza vântului continuu. Datele obţinute au arătat că

zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

� Existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei

electrice;

� Teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

� Distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

� Accesul la infrastructura rutieră si transportul eficient al utilajelor si

echipamentelor in zona proiectului.

ConexiuneaConexiuneaConexiuneaConexiunea\\\\capacitatea capacitatea capacitatea capacitatea sistemulsistemulsistemulsistemuluiuiuiui de distribuţie al de distribuţie al de distribuţie al de distribuţie al energiei electriceenergiei electriceenergiei electriceenergiei electrice

Capacitatea sistemului de distribuţie a energiei ales se referă în primul rând la

abilitatea de transmitere a energiei electrice la costuri minime.




Capacitatea sistemului de distribuţie (reţelei electrice) este influenţată de factori

fizici şi climatici ce includ:

� Diametrul conductorului electric;

� Distanţa dintre surse de la generator la staţia de transformare şi liniile de

transport;

� Condiţii meteo de pe amplasament (temperatură, viteza vântului etc.).

Soluţia optimă de conectare intre turbine este prin legături LES iar de la staţia

intermediara se va propune un studiului de soluţie privind conectarea Parcului eolian

la SEN.

Capacitatea parcului, numCapacitatea parcului, numCapacitatea parcului, numCapacitatea parcului, număăăărul de turbine ales şi amplasarea acestorarul de turbine ales şi amplasarea acestorarul de turbine ales şi amplasarea acestorarul de turbine ales şi amplasarea acestora

Capacitatea maximă a parcului eolian conform ATR 57 MW/h satisface

necesarul de utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului şi se încadrează

în capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice.

Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra:

� Zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire

a păsărilor;

� Culoare şi rute de migrare a păsărilor;

� Zone de locuinţe;

Neimplementarea proiectului în zona analizatNeimplementarea proiectului în zona analizatNeimplementarea proiectului în zona analizatNeimplementarea proiectului în zona analizatăăăă va avea ca impact:va avea ca impact:va avea ca impact:va avea ca impact:

� Până la 170.000 MW energie pe an generată din surse regenerabile nu va fi

produsă în reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a 25.000

locuinţe)




� Emisii de 100.000 tone C rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de

producere a energiei din surse neregenerabile;

� Lipsa locurilor de muncă.

� Pierderea unor surse de finanţare la bugetului local.

1.11 Localizarea geografic1.11 Localizarea geografic1.11 Localizarea geografic1.11 Localizarea geograficăăăă şi administrativşi administrativşi administrativşi administrativăăăă a amplasamentelor pentru a amplasamentelor pentru a amplasamentelor pentru a amplasamentelor pentru

alternativele la proiectalternativele la proiectalternativele la proiectalternativele la proiect





21.04. 2011.

Suprafaţa de teren de 510620,00 mp aferentă proiectului se află în proprietatea

beneficiarului, parcelele implicate în construirea parcului eolian fiind identificate

astfel:

Comuna Suhurlui: T1, T3, T4, T5, T7, T37, T40, T41, T42, T43, T45, T46, T47,

T48, T49, T50, T51, T55, T58, T60; De6; De20, De24, De25, De243, De312,



De593, De646, De902, Dc388, Dc429, Dc430, Dc562, Dc593;

Comuna Costachi Negri: T13/1, T14, T15/1, T15/2, T16/1, T17/1, T20,

drumuri de exploatare, drumuri comunale;

Comuna Cudalbi: T89/1, T90, T91, T92, T93, T94/1, T95/1, T95/2, T130,

T131/1, T132/1, T133, T134, T135, De326/2, De371, De392, De641, De643,




De 645, De646, De648, De649, De653, De655/3, De658, De763, De74,

De777/2, De778/1, De781, De783.

1.12 Informaţii despre documentele/reglement1.12 Informaţii despre documentele/reglement1.12 Informaţii despre documentele/reglement1.12 Informaţii despre documentele/reglementăăăările existente privind rile existente privind rile existente privind rile existente privind

planificarea /amenajarea teritorialplanificarea /amenajarea teritorialplanificarea /amenajarea teritorialplanificarea /amenajarea teritorialăăăă în zona amplasamentului proiectuluiîn zona amplasamentului proiectuluiîn zona amplasamentului proiectuluiîn zona amplasamentului proiectului

Conform Certificatului de Urbanism nr. 111/2291 din 21.04. 2011,

amplasamentul destinat realizării obiectivului „Centrala electrica eoliana Suhurlui

(turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice,


Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi” este in totalitate încadrat ca teren arabil.

BilanBilanBilanBilanţţţţ teren parc eolian teren parc eolian teren parc eolian teren parc eolian ATR ATR ATR ATR 57575757MWMWMWMW (29 turbine)(29 turbine)(29 turbine)(29 turbine)

SuprafeSuprafeSuprafeSuprafeţţţţe definitivee definitivee definitivee definitive

- platforme 52200 mp

- drumuri de acces (lăţime 5.5 m) 85,500 mp

- drumuri de exploatare (lăţime 4 m) 92,800 mp

- fundaţie (peste cota 0) 422 mp

- organizare de şantier 10,000 mp

- racorduri la drumuri 23,400 mp

SuprafeSuprafeSuprafeSuprafeţţţţe temporaree temporaree temporaree temporare

fundaţie 10150 mp

- şanţuri pentru LES (lăţime 0.8 m) 32,700 mp

Total construcTotal construcTotal construcTotal construcţţţţii ii ii ii parc eolian = parc eolian = parc eolian = parc eolian = 297872297872297872297872 mpmpmpmp

Teren destinat proiect conform CU = 510620 mp.Teren destinat proiect conform CU = 510620 mp.Teren destinat proiect conform CU = 510620 mp.Teren destinat proiect conform CU = 510620 mp.




Fig. nr. Fig. nr. Fig. nr. Fig. nr. 11110000 –––– Utilizarea terenului in zona proiectuluiUtilizarea terenului in zona proiectuluiUtilizarea terenului in zona proiectuluiUtilizarea terenului in zona proiectului




1.13 Informaţii despre modalit1.13 Informaţii despre modalit1.13 Informaţii despre modalit1.13 Informaţii despre modalităăăăţile propuse pentru conectare la infrastructura ţile propuse pentru conectare la infrastructura ţile propuse pentru conectare la infrastructura ţile propuse pentru conectare la infrastructura

existentexistentexistentexistentăăăă

Realizarea conexiunii electrice Realizarea conexiunii electrice Realizarea conexiunii electrice Realizarea conexiunii electrice

În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei

electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel

soluţia de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea

energiei de medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul

eolian fiind introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 29 de

centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul energetic naţional, într-o staţie de

transformare şi conexiuni.

Legătura la medie tensiune Legătura la medie tensiune Legătura la medie tensiune Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul

ridicător de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un

conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport,

cabluri electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi

postate pe cât posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să

reducă la minimum dimensiunile reţelei.

Reţeaua de legătura a celor 29 centrale eoliene si reţeaua de descărcare a

energiei electrice de turbine la SE (statia electrica) la staţia de transformare 30/110 kV

se realizează îngropat, cablul electric poziţionându-se pe un strat de nisip şi protejat

cu o placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică iar la partea superioară va fi

protejat cu o folie avertizoare PVC.

Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice

presupune următoarele operaţiuni :




� excavarea de şanţuri de-a lungul drumurilor existente de exploatare

agricolă, de pământ sau de la marginea drumurilor asfaltate;

� amenajarea bazelor şanţurilor excavate (aşternerea unui strat de nisip);

� amplasarea cablurilor electrice;

� realizarea legăturilor între cabluri;

� îngroparea cablurilor;

� umplerea cu pământ a şanţurilor;

� refacerea terenurilor prin aşternerea unui strat de sol vegetal.

Realizarea legăturii reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu

Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în

Codul Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes

public pentru centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008

respectându-se astfel prevederile avizului tehnic de racordare emis.

Substaţia electrică Substaţia electrică Substaţia electrică Substaţia electrică – staţia de transformare subdivizată în aria de competenţă a

constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de tensiune

medie în înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip

industrial, pentru găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 30 KV,

provenite de la turbinele eoliene, cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o

înaltă sensibilitate împotriva scurtcircuitului şi legăturii cu solul şi un tablou în aer

liber constituit din aparaturi, (secţionatori, întrerupători).

Se va realiza 1 punct de conexiune intermediara de 30KV, la acesta racordându-

se cele 29 centrale eoliene. Punctul de conexiune se va racorda apoi printr-o retea tip




LES spre o staţia de transformare si conexiuni 110/400 kV – proiect ce va fi dezvoltat

ulterior.

Beneficiarul va obţine Avizul CNTEE Transelectrica pentru care va elabora un

Studiu de soluţie privind conectarea parcului Eolian la SEN unde va fi identificata

varianta corecta de racordare în SEN.

În orice situaţie, soluţia de racordare trebuie să aibă în vedere optimizarea

pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în energie de înaltă

tensiune astfel încât energia produsă în parcul eolian să fie introdusă în SEN.

2. Procese tehnologi2. Procese tehnologi2. Procese tehnologi2. Procese tehnologicececece

2.1. Procese tehnologice de producţie2.1. Procese tehnologice de producţie2.1. Procese tehnologice de producţie2.1. Procese tehnologice de producţie

Principiul de funcţionare al turbinei eolienePrincipiul de funcţionare al turbinei eolienePrincipiul de funcţionare al turbinei eolienePrincipiul de funcţionare al turbinei eoliene

Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte

palele rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul

producând electricitate. Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la înălţime (119 m)

pentru a capta cea mai mare parte din potenţialul eolian.

Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura

nr.12, dar în principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene,

sunt:

� butucul rotorului;

� paletele;

� nacela;

� pilonul (turnul);

� arborele principal (de turaţie redusă);




� multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;

� dispozitivul de frânare;

� arborele de turaţie ridicată;

� generatorul electric;

� sistemul de răcire al generatorului electric;

� girueta;

� anemometrul;

� Multi Processor PLC.

Figura nr. 1Figura nr. 1Figura nr. 1Figura nr. 11111 Turbină eoliană Turbină eoliană Turbină eoliană Turbină eoliană 3 MW3 MW3 MW3 MW

Sistemul de control automat Sistemul de control automat Sistemul de control automat Sistemul de control automat al turbinei este asigurat de sistemul VMP6000 ce

presupune instalarea unui multiprocesor alcătuit din 4 procesoare interconectate

(localizate în turn, nacelă, butuc şi convertor) printr-o structură de comunicaţie




bazata pe fibră optică. De asemenea sistemul VMP6000 analizează datele de la

senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi generează semnale de control.

Sistemul de control al turbinei eoliene îndeplineşte următoarele funcţii:

• Monitorizează şi supervizează operarea turbinei;

• Asigură sincronizarea între generatorul de curent şi staţia de

transport/transformare;

• Asigură funcţionarea turbinei eoliene în diferite condiţii;

• Controlul puterii de operare şi a vitezei de rotire;

• Controlul zgomotului emis;

• Monitorizează condiţiile meteorologice ale amplasamentului;

• Monitorizează conexiunea electrică precum şi sistemul de detecţie a

incendiilor.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi

software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă

monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la

distanţă (precum închiderea şi deschiderea).




Fig. nr .Fig. nr .Fig. nr .Fig. nr .11112222 Sistem integrat de control a parcului eolian.Sistem integrat de control a parcului eolian.Sistem integrat de control a parcului eolian.Sistem integrat de control a parcului eolian.

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a teh2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a teh2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a teh2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor nicilor şi echipamentelor nicilor şi echipamentelor nicilor şi echipamentelor

necesare; alternative avute în vederenecesare; alternative avute în vederenecesare; alternative avute în vederenecesare; alternative avute în vedere

Nu este cazul

2.1.2. Valorile limit2.1.2. Valorile limit2.1.2. Valorile limit2.1.2. Valorile limităăăă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai

bune tehnici disponibilebune tehnici disponibilebune tehnici disponibilebune tehnici disponibile

Nu este cazul

2.2. Activit2.2. Activit2.2. Activit2.2. Activităăăăţi de dezafectareţi de dezafectareţi de dezafectareţi de dezafectare

În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii

50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1).

„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor

şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv

elementele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări




de suprafaţă şi subterane, precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza

autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4."

Construcţiile şi instalaţiile se vor debranşa de la utilităţi numai cu acordul

deţinătorului de reţele de apă, energie electrică, gaze.

Investiţia analizată se doreşte a fi durabilă - aproximativ 20 ani, fiind proiectată

pentru o perioadă de funcţionare cât mai lungă, însă, în momentul în care investiţia

nu va mai satisface necesităţile beneficiarului şi se va dori schimbarea destinaţiei de

bază a terenului se vor efectua lucrări de dezafectare şi demolare în sensul invers de

punere în operă a acestora, pentru care se va respecta legislaţia de protecţia mediului

în vigoare la momentul dezafectării.

3. Deşeuri3. Deşeuri3. Deşeuri3. Deşeuri

3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea 3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea 3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea 3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea

deşeurilor. deşeurilor. deşeurilor. deşeurilor.

SurseSurseSurseSurse de generare deşeuride generare deşeuride generare deşeuride generare deşeuri

În timpul amenajÎn timpul amenajÎn timpul amenajÎn timpul amenajăăăării parcului eolianrii parcului eolianrii parcului eolianrii parcului eolian, nu vor rezulta deşeuri din demolări de

clădiri sau din alte dezafectări ( dezafectări de conducte hidro, etc.) – pe amplasament

liber se vor realiza doar lucrări de amenajare a terenului, precum şi lucrări de

construcţie a fundaţiilor turbinelor eoliene, platforme operare macara, reţele electrice,

organizare de şantier.

Tipurile şi cantitTipurile şi cantitTipurile şi cantitTipurile şi cantităăăăţile de deşeuri rezultate din activitatea analizatţile de deşeuri rezultate din activitatea analizatţile de deşeuri rezultate din activitatea analizatţile de deşeuri rezultate din activitatea analizatăăăă pe perioada pe perioada pe perioada pe perioada

de construcţie:de construcţie:de construcţie:de construcţie:

� deşeuri municipale;

� deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn);




� deşeuri metalice;

� pământ excavat.

1. Deşeuri municipale 1. Deşeuri municipale 1. Deşeuri municipale 1. Deşeuri municipale – deşeuri rezultate din activitatea personalului ce va lucra

la construirea obiectivului. Cantitatea maximă lunară va fi de aprox. 500 kg/an.

Deşeurile vor fi colectate în europubele. Conform HG nr. 856 din 2002 privind

evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv

deşeurile periculoase, deşeurile menajere se încadrează în categoria 20 - deşeuri

municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate

separat, grupa 20 03 - alte deşeuri municipale, cod 20 03 01 – deşeuri municipale

amestecate. Deşeurile vor fi preluate regulat de către firma de salubritate în baza

contractului care va fi încheiat.

2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn)2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn)2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn)2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn) vor fi

colectate separat şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă

lunară pe perioada de construcţie va fi de aprox. 200 kg în perioada de construcţie.

Deşeurile de ambalaje reciclabile vor fi colectate şi depozitate separat în vederea

reciclării/valorificării. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din

categoria 15 - deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire,

filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în alta parte, respectiv grupa 15

01 – ambalaje, codurile: 15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje

de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.

Acestea vor fi predate către societăţi autorizate specializate în baza contractelor ce se

vor încheia.

3.3.3.3. Deşeuri metalice rezultate din activitatea de construcţie Deşeuri metalice rezultate din activitatea de construcţie Deşeuri metalice rezultate din activitatea de construcţie Deşeuri metalice rezultate din activitatea de construcţie vor fi colectate

separat şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă estimată pe




perioada construcţiei va fi de 1 tone. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile

rezultate fac parte din categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv

pământ excavat din amplasamente contaminate), grupa 17 04 metale (inclusiv aliajele

lor), codurile 17 04 05 - fier şi oţel; 17 04 07 - amestecuri metalice. Deşeurile vor fi

valorificate prin societăţi autorizate.

4. P4. P4. P4. Păăăământ excavat mânt excavat mânt excavat mânt excavat rezultat din săpăturile pentru fundaţiile centralelor eoliene.

Cantitatea estimată va fi de aprox. 29000 tone, care este impropriu denumit deşeu,

deoarece acesta va fi utilizat ca material de umplutură pentru sistematizarea pe

verticală a terenului, amenajarea terasamentelor şi amenajarea infrastructurii rutiere.

Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 17 - deşeuri

din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate),

grupa 17 05 pământ (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre şi

deşeuri de la dragare, codul 17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele specificate la

17 05 03.

În perioada funcÎn perioada funcÎn perioada funcÎn perioada funcţţţţionionionionăăăării rii rii rii oooobiectivului (parc eolian)biectivului (parc eolian)biectivului (parc eolian)biectivului (parc eolian) deşeurile rezultate vor

proveni din activităţile de întreţinere şi reparaţii periodice.

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analTipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analTipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analTipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de izată pe perioada de izată pe perioada de izată pe perioada de

funcţionare:funcţionare:funcţionare:funcţionare:

1.1.1.1. Ulei uzatUlei uzatUlei uzatUlei uzat de transmisie de transmisie de transmisie de transmisie – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă

uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două

ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul

parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de

motor este estimată la aproximativ 400 l/turbina si 13,2 tone l/schimb parc eolian.




Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri

uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor

din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de

ungere, cod 13 02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de

ungere.

2. Ulei uzat hidraulic2. Ulei uzat hidraulic2. Ulei uzat hidraulic2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri

uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două

ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul

parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri

hidraulice este estimată la aproximativ 50 l/turbina si 1650 l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri

uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor

din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de

ungere, cod 13 01 10* - uleiuri minerale hidraulice neclorinate.

3. 3. 3. 3. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi echipamente electrice şi echipamente electrice şi echipamente electrice şi

electroniceelectroniceelectroniceelectronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile

de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente

electrice şi electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri

de echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora.

Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în

spaţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.

Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 -

deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente electrice

şi electronice, codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la




16 02 09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de

deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita impactul acestora

asupra mediului.

Tabelul nr. Tabelul nr. Tabelul nr. Tabelul nr. 11115555 ---- Managementul deşeurilorManagementul deşeurilorManagementul deşeurilorManagementul deşeurilor

VVVV - valorificare; EEEE - eliminare; RRRR – rămas în stoc;


deşeului*)deşeului*)deşeului*)deşeului*)

CantitateCantitateCantitateCantitate

generatăgeneratăgeneratăgenerată

anananan

StareaStareaStareaStarea

S, L,S, L,S, L,S, L,

semisolsemisolsemisolsemisol

SSSSSSSS

CodulCodulCodulCodul

deşeuluideşeuluideşeuluideşeului


HG nr. HG nr. HG nr. HG nr.

856/2002856/2002856/2002856/2002

Codul privind Codul privind Codul privind Codul privind

principala principala principala principala

proprietate proprietate proprietate proprietate

periculoasă periculoasă periculoasă periculoasă

**)**)**)**)

ColectareColectareColectareColectare

Managementul deşeurilorManagementul deşeurilorManagementul deşeurilorManagementul deşeurilor

kg/ankg/ankg/ankg/an

VVVV EEEE RRRR

construcţieconstrucţieconstrucţieconstrucţie

Municipale 0,5 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje 0,2

S 15 01 01

-

spaţii

special

amenajate

R5 - - S 15 01 02

S 15 01 03

S 15 01 06

Deşeuri

metalice

1

t/perioada

construcţie

S 17 04 05 -

spaţii

special

amenajate

R4 - - S 17 04 07

Pământ

excavat

29000 mc/

perioada

construcţie

S 17 05 04 - -

Reintroducere

în lucrările de

sistematizare a

terenului

- -

funcţionarefuncţionarefuncţionarefuncţionare

Ulei uzat de

motor 11600 l L 13 02 05* -

Recipiente

metalice - D10 -

Ulei uzat

hidraulic 1450 l L 13 01 10* -

Recipiente

metalice - D10 -

Deşeuri

electrice şi

electronice

- S 16 02 14 spaţii special

amenajate R7 D9 -




Prognozarea impactuluiPrognozarea impactuluiPrognozarea impactuluiPrognozarea impactului

Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe

platforme betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze

desfăşurarea activităţilor pe amplasament.

Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia

specifică în vigoare, astfel:

� pe platforme betonate şi acoperite / descoperite;

� spaţii special amenajate;

� în containere transportabile, butoaie metalice;

� în spaţii închise şi acoperite.

MMMMăăăăsuri de diminuare a impactuluisuri de diminuare a impactuluisuri de diminuare a impactuluisuri de diminuare a impactului

Societatea va realiza un Plan de gestionare a deşeuriloPlan de gestionare a deşeuriloPlan de gestionare a deşeuriloPlan de gestionare a deşeurilorrrr, , , , generate pe

amplasament, în care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului,

cantitatea produsă, cantitatea valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul

existent la sfârşitul anului.

Poluarea, datorată generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul

nesemnificativ.

În perioada de construcţie cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate

măsurile necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza

controlat, fără a duce la poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se

preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un

impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către firmele specializate.




În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice

şi electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005

privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va

realiza într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.

Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va

realiza cu o firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/

eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament.

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontier4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontier4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontier4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontierăăăă, asupra componentelor , asupra componentelor , asupra componentelor , asupra componentelor

mediului şi mmediului şi mmediului şi mmediului şi măăăăsuri de reducere a acestorasuri de reducere a acestorasuri de reducere a acestorasuri de reducere a acestora

Terenul destinat construcţiei parcului eolian se află în extravilanul comunelor

Cudalbi, Suhurlui si Costache Negri, este reprezentat de teren arabil si este liber de

construcţie şi la dispoziţia beneficiarului pentru realizarea investiţiei propuse.

Pe perioada amenajării terenului şi construcţiei parcului eolian sunt generate

emisii de pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transportă materiale şi din

construcţia propriu-zisă a obiectivului.

În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului

constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea

pulberilor sedimentabile de pe sol să fie limitată.

Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul

execuţiei, se vor realiza pe traseele drumurilor de exploatare si acces.

Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă

respectarea normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în




parte şi va asigura respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a

mediului pentru tot personalul de execuţie.

Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi

antrenate cu apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de

suspensii în ape. Pot fi de asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot

ajunge să fie spălate de apele pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare

separată a materialelor şi a substanţelor periculoase, care să asigure protecţia şi

managementul eficient al acestora.

Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat nu are impact de

transfrontalieră deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse din Anexa 1 a

Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra

mediului în context transfrontalier.

4.1. Apa4.1. Apa4.1. Apa4.1. Apa

4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentulu4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentulu4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentulu4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentuluiiii

Reţeaua hidrografică a zonei este reprezentata prin cursuri mici permanente (

Valea rea, Suhu, Gologan, Lozova ) afluenţi ai râului Bârlădel. Cursurile prezente au un

debit mic în mare parte influenţat de precipitaţii, colectate pe văile de eroziune

orientate de la Nord la Sud.

Lucrările propuse pentru realizarea proiectului nu vor afecta corpuri de apă de

apă de suprafaţă, amplasamentul nefiind afectat de viituri sau inundaţii.

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate

de:

� Organizarea de şantier şi tehnologiile de execuţie propriu-zise;




� Activitatea umană;

� Lucrări de construcţii, mişcări terasamente.

Teritoriul pe care se va amenaja parcul eolian are un relief de câmpie înaltă a

cărei cuvertura este alcătuită din depozite leossoide (pământuri macroporice sensibile

la umezire).

4.1.2 Alimentarea cu ap4.1.2 Alimentarea cu ap4.1.2 Alimentarea cu ap4.1.2 Alimentarea cu apăăăă

Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul

de alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe

durată amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă

potabilă îmbuteliată).

4.1.3. 4.1.3. 4.1.3. 4.1.3. Managementul apelor uzateManagementul apelor uzateManagementul apelor uzateManagementul apelor uzate

Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apele

uzate fecaloid/menajere generate doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-

sanitare al personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada

amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona

organizării de şantier a 2 toalete ecologice.

4.1.4 Prognozarea impactului4.1.4 Prognozarea impactului4.1.4 Prognozarea impactului4.1.4 Prognozarea impactului

Surse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţieSurse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţieSurse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţieSurse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţie

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

� tehnologiile de execuţie propriu-zise;




� utilajele terasiere şi cele de transport;

� activitatea umană.

Lucrările de execuţieLucrările de execuţieLucrările de execuţieLucrările de execuţie

Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene

, a platformelor, şanţurilor conexiunilor electrice, amenajarea drumurilor de acces si

exploatare constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de

suprafaţă şi subterane. Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere

excavarea şi depozitarea unor cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate

de apa meteorică. Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de

suprafaţă care antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece

lucrările de excavare şi pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea

locală a materialului rezultat din săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi

subterane este minim.

Utilajele terasiere şi de transportUtilajele terasiere şi de transportUtilajele terasiere şi de transportUtilajele terasiere şi de transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot

provoca în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor.

Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să

afecteze calitatea apei prin:

� spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;

� repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;

� remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin

lucrările de excavaţii;

� stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.




Activitatea umanActivitatea umanActivitatea umanActivitatea umanăăăă

Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu

impact asupra apelor, deoarece:

� produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot

fi antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;

� evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi

ele să afecteze calitatea apelor, dacă grupurile sanitare sunt improvizate.

Surse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatareSurse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatareSurse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatareSurse de poluanţi pentru ape în perioada de exploatare

Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi:

� depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din

funcţionarea parcului eolian (cap. III.1 – tabel 14);

4.1.5 M4.1.5 M4.1.5 M4.1.5 Măăăăsuri de diminuare a impactuluisuri de diminuare a impactuluisuri de diminuare a impactuluisuri de diminuare a impactului

MMMMăăăăsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:suri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:suri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:suri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu

respectarea timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din

precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de

piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special




� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea

limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare

orăşeneşti şi în staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru

managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite

se va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

MMMMăăăăsuri de diminuaresuri de diminuaresuri de diminuaresuri de diminuare FazFazFazFazăăăă de implementarede implementarede implementarede implementare

AmenajareAmenajareAmenajareAmenajare ConstrucţieConstrucţieConstrucţieConstrucţie OperareOperareOperareOperare

Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi

transport de sedimente prin crearea unui

sistem de drenare a apelor pluviale

urmând linia pantelor naturale.

√ √

Limitarea zonelor decopertate durata de

expunere a solului. √ √

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a

zonelor afectate pentru a preveni

eroziunea.

√ √

Minimizarea utilizării materialelor de

construcţie în afara zonei destinate

şantierului.

√

Asigurarea de toalete ecologice şi

amplasarea acestora la distanţă faţă de

zonele de drenaj a apelor pluviale.

√ √

Prin măsurile luate se consideră că funcţionarea proiectului „Centrala electrica

eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine,

platforme tehnologice, modernizare drumuri de exploatare, organizare de şantier) in




comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi”, nu are impact

semnificativ asupra factorului de mediu apă.

4.1.6 H4.1.6 H4.1.6 H4.1.6 Hăăăărţi şi desene la capitolul "Apa"rţi şi desene la capitolul "Apa"rţi şi desene la capitolul "Apa"rţi şi desene la capitolul "Apa"

Figura nr. Figura nr. Figura nr. Figura nr. 11113333 Harta hidrologică a Harta hidrologică a Harta hidrologică a Harta hidrologică a zoneizoneizoneizonei




4.2. Aerul4.2. Aerul4.2. Aerul4.2. Aerul

4.2.1 Date generale4.2.1 Date generale4.2.1 Date generale4.2.1 Date generale

Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre

sud-vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin

sudice, lipsind aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul

munţilor Carpaţi.

Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la

Galaţi de 100C si la Tecuci de 9,80C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între

210C la Tecuci si 21,30C la Galaţi.

În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer

rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,20C -30C. Temperatura

medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -40C. Temperatura

medie a lunii iulie este de 21,70C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de

peste 100C. Repartiţia anuală a precipitaţiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi

de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse.

Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a

vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate

mai mult vara si este destul de uscat. Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate,

este temperat-continentală.

Climatul Climatul Climatul Climatul zoneizoneizoneizonei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri

fierbinţi şi uscate şi ierni reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la

26 oC.




Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 450 mm, regimul ploilor fiind însă

neuniform repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai

mici cantităţi căzând iarna în lunile ianuarie şi februarie.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord – 25,1%, după care urmează cele

din sud - 11,6% şi nord-vest –8,3%. Cel mai cunoscut vânt, în aceasta parte a ţării

este Crivăţul, rece şi uscat. Situarea amplasamentului în zona colinară îi asigură totuşi

un topoclimat mai blând comparativ cu zona de câmpie, cu variaţii mai reduse în ceea

ce priveşte vitezele medii lunare ale vântului.

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi

I. PerI. PerI. PerI. Perioada de ioada de ioada de ioada de construcţie/amenajareconstrucţie/amenajareconstrucţie/amenajareconstrucţie/amenajare

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact

asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de

praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor

(produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor

lucrări, cât şi ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate

lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie,

precum şi altor lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea

substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi

de condiţiile meteorologice. Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul

diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor de lucru diferenţiază




net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce

priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.

Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de

operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului.

Sursele principale de poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate

după cum urmează:

Activitatea utilajelor de construcţieActivitatea utilajelor de construcţieActivitatea utilajelor de construcţieActivitatea utilajelor de construcţie

Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi

prefabricatelor, de la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la

locul de asamblare şi construcţie.

Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de

carburanţi, respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii

acestora (substanţe poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea

carburanţilor etc.) şi aria pe care se desfăşoară aceste activităţi.

Poluanţii rezultaţi sunt:

4 Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din

funcţionarea motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;

4 Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi

manipulare a instalaţiilor.

Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de

următorii factori:

� nivelul tehnologic al motorului;

� puterea motorului;




� consumul de carburant pe unitatea de putere;

� capacitatea utilajului;

� vârsta motorului/utilajului;

� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului

sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât

mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se

apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi

reparaţii ale utilajelor este redusă.

Activitatea organizActivitatea organizActivitatea organizActivitatea organizăăăării de şantierrii de şantierrii de şantierrii de şantier

Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată.

Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele

limitate de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare

în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi

II. Perioada de exploatareII. Perioada de exploatareII. Perioada de exploatareII. Perioada de exploatare

În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de

poluare a atmosferei.

Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta vegetaţia şi fauna

terestră în perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de

poluanţi în aer datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici

modificări ale calităţii aerului.




4.2.3 Prognozarea polu4.2.3 Prognozarea polu4.2.3 Prognozarea polu4.2.3 Prognozarea poluăăăării aeruluirii aeruluirii aeruluirii aerului

În perioada executării lucrărilor de construcţie a obiectivului – „Centrala

electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine,


comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi” impactul asupra

factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament

ca urmare a intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a

tranzitului de materii prime şi materiale.

Având în vedere următoarele aspecte:

� zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a

aerului;

� natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi

periculoase.

Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local

manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci

impactul va fi redus.

În perioada funcţionării obiectivului - Parc Eolian şi a instalaţiilor aferente, nu se

vor crea potenţiale emisii semnificative de poluanţi ai aerului.


MMMMăăăăsuri de protecţie a aerulsuri de protecţie a aerulsuri de protecţie a aerulsuri de protecţie a aeruluiuiuiui

� Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în

perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca




urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare -

evacuare în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale;

� Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic

pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

� Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte

nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament

şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

� Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de

alimentare carburanţi;

� Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt

puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub

acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor

nepavate;

� Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă

pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Tabelul nr. Tabelul nr. Tabelul nr. Tabelul nr. 11116666 Măsuri de diminuare a Măsuri de diminuare a Măsuri de diminuare a Măsuri de diminuare a poluării poluării poluării poluării aeruluiaeruluiaeruluiaerului



Limitarea zonelor decopertate pe durata

de expunere a solului.

√ √

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a

zonelor afectate pentru a preveni

eroziunea.

√ √

Umectarea zonelor de lucru pentru

reducerea pulberilor antrenate de vânt.

√ √




Restricţionarea traficului în zona de lucru

şi impunerea limitelor de viteză

√ √

Verificarea periodică a utilajelor şi

echipamentelor de lucru

√ √ √

4444.3 Solul.3 Solul.3 Solul.3 Solul şi subsolulşi subsolulşi subsolulşi subsolul

4.3.1 4.3.1 4.3.1 4.3.1 Date generaleDate generaleDate generaleDate generale

Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu

influenţă şi asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră,

el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de

altă parte, un mijloc de răspuns dinamic la procesul de acumulare.

În general, un kg de sol conţine:

o substanţe minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum;

o aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum;

o apă (inclusiv substanţe dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum.

Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se

reflectă asupra celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie – apă– animale oameni. În

funcţie de natura şi intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale

solurilor, amploarea modificărilor este diferită.

Elemente de geomorfologieElemente de geomorfologieElemente de geomorfologieElemente de geomorfologie

Amplasamentul propus un relief variat, câmpie înaltă cu atitudini de până la 144

m şi a cărei cuvertură este alcătuită din depozite leossoide (pământuri macroporice

sensibile la umezire).




Solurile predominante sunt cele zonale molice-corespunzătoare stepelor,

aparţinând tipurilor cernoziomice, iar dintre cele azonale se întâlnesc aluviuni, soluri

aluviale, lacovişti.

4.3.2 4.3.2 4.3.2 4.3.2 Surse de poluare a solSurse de poluare a solSurse de poluare a solSurse de poluare a soluuuului şi subsoluluilui şi subsoluluilui şi subsoluluilui şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de

amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele

activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale

profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa,

proiectantul prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi

subsolului:

� utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu

respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale

echipamentelor energetice şi ale utilajelor tehnologice;

� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

� refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de

fundaţie şi a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ

vegetal şi refacerea vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;

� refacerea zonelor afectate prin săpături (fundaţii, şanţuri conexiuni electrice

, drumuri de acces) – prin reutilizarea solului excavat.




Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul

îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m,

precum şi refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor

implicate în construcţie, dar şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de

verificare pe toată durata de funcţionare.

Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate

refacerii căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton

armat) şi liniilor electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere

a amplasamentului prevăzute în proiect.

Etapa de exploatare/funcţionare Etapa de exploatare/funcţionare Etapa de exploatare/funcţionare Etapa de exploatare/funcţionare

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării obiectivului (parc eolian

57MW), asupra factorului de mediu sol pot fi:

� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot

produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a

solului;

4.3.2 Prognozarea impactului4.3.2 Prognozarea impactului4.3.2 Prognozarea impactului4.3.2 Prognozarea impactului

Amenajarea/construcţia şi funcţionarea proiectului, se va desfăşura în condiţii

de siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din

fazele de proiectare şi construcţie.

Realizarea investiţiei – „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene,






Costache Negri judeţul Galaţi”, - nu va contribui la poluarea solului, deoarece:

� Deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;

� S-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de

construcţie/montaj;

� Apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător.


MMMMăăăăsuri de protecţie a solului şi subsoluluisuri de protecţie a solului şi subsoluluisuri de protecţie a solului şi subsoluluisuri de protecţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de

poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în

cea mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime

admise. În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier

corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de

lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor

meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de

la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în

subteran, poluând solul şi stratul freatic;

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente,

din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii,

depozitarea de materiale etc.;




� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii,

valorificarea tuturor deşeurilor rezultate.

Tabelul nr. Tabelul nr. Tabelul nr. Tabelul nr. 11117777 Măsuri de diminuare pentru solMăsuri de diminuare pentru solMăsuri de diminuare pentru solMăsuri de diminuare pentru sol



Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi

transport de sedimente.

√ √

Limitarea zonelor decopertate pe durata

de expunere a solului.

√ √

Managementul traficului în zona

obiectivului cu scopul de a reduce

producerea pulberilor şi a eroziunii

solului

√ √

Management corect al deşeurilor

rezultate.

√ √ √

Verificarea periodică a utilajelor şi

echipamentelor de lucru

√ √

4.3.4 4.3.4 4.3.4 4.3.4 HHHHăăăărţi la capitolul "Sol"rţi la capitolul "Sol"rţi la capitolul "Sol"rţi la capitolul "Sol"




Fig. nr. Fig. nr. Fig. nr. Fig. nr. 11114444 Tipuri soluri Tipuri soluri Tipuri soluri Tipuri soluri –––– zona proiectzona proiectzona proiectzona proiect




4.5. Biodiversitatea4.5. Biodiversitatea4.5. Biodiversitatea4.5. Biodiversitatea

Amplasamentul proiectului propus „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine



Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi”, este situat la o distanţă de 24,52 km de

ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti – Frumuşiţa şi 10,2 km de ROSCI 0163 Pădurea

Mogos-Matele.

Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul proiectului faţă de

zonele protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale,

specii de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun

regimului special de ocrotire, conservare favorabilă realizarea investiţiei nu

influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate.

Flora caracteristică zonei de stepă nu are relevanţă pentru proiectul în cauză

deoarece acesta se dezvoltă, conform C.U. nr 111 din 21.04.2011 pe un teren cu

destinaţie agricolă , puternic antropizat ce este caracterizat prin prezenţa vegetaţiei

specifice culturilor agricole: cereale (grâu, orz, porumb).

Fauna zonei este reprezentată de rozătoare mici: şoarecele de câmp, hârciogul,

aceste specii fiind prezente doar în perioada prezenţei culturilor agricole. Avifauna

zonei este reprezentată prin prezenţa pasărilor specifice terenurilor agricole:

prepeliţa, ciocârlia, ciocârlanul, vrabia de câmp. Lipsa zonelor populate cu vegetaţie

sălbatică, tufişuri şi arbuşti elimină formarea zonelor de cuibărit pentru speciile

prezente.

Pe amplasamentul propus şi in imediata vecinătate nu sunt prezente habitate şi

specii de floră şi faună care se găsesc pe listele speciilor care necesită conservare în




baza convenţiei de la Berna, adoptată de România prin Legea 13/1993, de asemenea

nu au fost identificate tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care sunt

ameninţate cu dispariţia, nu sunt prezente în zona amplasamentului eşantioane

reprezentative cu caracteristici tipice pentru regiunea biogeografică stepică.

De asemenea nu au fost identificate în zona amplasamentului specii de plante

şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante şi

animale sălbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare ştiinţifică şi

ecologică deosebită, precum şi pentru acele habitate în care există şi alte bunuri ale

patrimoniului natural ce necesită măsuri de ocrotire şi conservare pentru acestea.

Este de subliniat faptul că amplasamentul propus, nu se află în in interiorul sau

în imediata vecinătate a ariilor de interes comunitar sau avifaunistic, terenul fiind

situat în extravilanul localităţilor si identificat ca teren arabil. Nu sunt cunoscute date

referitoare la existenţa speciilor de plante şi animale care ar necesita conservarea şi

ocrotirea, prin urmare nu se impune monitorizarea biodiversităţii înainte de

implementarea proiectului şi în perioada de realizarea a investiţiei.

NevertebrateNevertebrateNevertebrateNevertebrate

Insecte:Insecte:Insecte:Insecte:

� Melolontha melolontha Melolontha melolontha Melolontha melolontha Melolontha melolontha L. 1762 (cărăbuşul de mai) - Fam. Scarabeidae; Specie

larg răspândită. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

� Libellula depressa Libellula depressa Libellula depressa Libellula depressa L. 1758 (libelulă) - Fam. Libellulidae; Specie larg răspândită,

mai ales pe lângă ape curgătoare sau bălţi. Nu se impun măsuri

speciale de conservare.




� Coccinella septempunctata Coccinella septempunctata Coccinella septempunctata Coccinella septempunctata L. 1762 (buburuză) - Fam. Ciccinelidae; Specie

comună în locuri deschise, câmpii, fâneţe, grădini Nu se impun măsuri speciale

de conservare.

� Pieris rapae Pieris rapae Pieris rapae Pieris rapae L. 1762 (fluturele alb al rapiţei) - Fam. Pieridae; Specie foarte

frecventă în toată ţara. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

� Bombus terrestris Bombus terrestris Bombus terrestris Bombus terrestris L. 1758 (bondar) - Fam. Apidae, Ord. Hymenoptera; Specie

comună în întreaga ţară. Nu se impun măsuri speciale de conservare.

Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente în zonele cu

vegetaţie ierboasă înaltă, identificându-se exemplare de Anisoplia austriaca şi

Anisoplia lata (cărăbuşei ai cerealelor, Malachius bipustulatus, Mylabris sp.,

Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori).

Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris brassicae

(fluturele de varză), Pontia daplidice (albiniţă rapitei) si Vanessa cardui (fluturele de

scaieţi).

Concluzii:Concluzii:Concluzii:Concluzii:

� Nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în

zona de impact al proiectului;

� Lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul uman datorat în

special agriculturii (arare, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc)

face ca zona studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate.

HerpetofaunHerpetofaunHerpetofaunHerpetofaunaaaa

In perimetrul studiat care reprezintă un habitat agricol cultivat intensiv a fost

identificata o singura specie aparţinând clasei Reptilla:




Reptile: Lacerta viridis: indivizi solitari semnalati la limita terenurilor agricole cu

asociatiilor ruderale; Avand in vedere numarul de indivizi izolati semnalati putem

concluziona ca aceasta specie nu are importanta faunistica la nivel local.

Ecologia speciilor prezenteEcologia speciilor prezenteEcologia speciilor prezenteEcologia speciilor prezente

� Lacerta viridis (guşterul)

Specie comuna este inclusă în categoria risc redus cu preocupare de conservare

minima conform IUCN Red List, consemnată în anexa II a Convenţiei de la Berna şi

anexa IV a Directivei Habitate.

Concluzii:Concluzii:Concluzii:Concluzii:

� A fost întâlnita o singura specie de reptile în imediata apropiere a perimetrul

proiectului;

� Nu există zone de reproducere pentru amfibieni (bălţi temporare, mlaştini)

in zona studiata.

AvifaunaAvifaunaAvifaunaAvifauna

Lista speciilor deLista speciilor deLista speciilor deLista speciilor de ppppăăăăssssăăăări in zona proiectuluiri in zona proiectuluiri in zona proiectuluiri in zona proiectului

Specii identificateSpecii identificateSpecii identificateSpecii identificate ZborZborZborZbor HranaHranaHranaHrana CuibăritCuibăritCuibăritCuibărit FenologieFenologieFenologieFenologie Regim Regim Regim Regim

trofictrofictrofictrofic

Alauda arvensisAlauda arvensisAlauda arvensisAlauda arvensis X S-E, O.V, P INS

Galerida cristataGalerida cristataGalerida cristataGalerida cristata X S-E, O.V, P INS

Pica picaPica picaPica picaPica pica X S-E ZOO

Corvus monedulaCorvus monedulaCorvus monedulaCorvus monedula X S-E MIXT

Corvus frugilegusCorvus frugilegusCorvus frugilegusCorvus frugilegus X S-E MIXT

PasPasPasPasser montanusser montanusser montanusser montanus X S-E MIXT

Hirundo rusticaHirundo rusticaHirundo rusticaHirundo rustica X O.V INS

Streptopelia decaoctoStreptopelia decaoctoStreptopelia decaoctoStreptopelia decaocto X S-E VEG Categoria fenologica: S-E. – specie sedentara sau sedentar eratica; O. V. - oaspete de vară; P. –

specie de pasaj; O. I. - oaspete de iarnă; ; M. P. - migrator parţial;




Regimul trofic: MIXT – specie omnivora, VEG – specie vegetariana, ZOO – specie zoofaga, INS –

specii insectivore.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii::::

� Suprafaţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafeţele ariilor de importanţă

avifaunistică sau rezervaţie naturală având drept obiectiv protecţia păsărilor.

� Aria strict de influenţă a proiectului nu este atractivă pentru speciile de pradă,

speciile cu zbor planat, datorită lipsei structurilor generatoare de curenţi

ascendenţi

� Nu au fost identificate specii care să folosească suprafaţa de studiu ca loc de

hrănire sau cuibărit.

� Speciilor observate in zona sunt specii comune cu valoare conservativa redusa

prezenta lor fiind in număr mic.

� Nu au fost observate locuri preferate pentru păsări, acestea fiind dispersate

neuniform în căutare de hrana sau pasaj.

� Datorita lipsei habitatelor de hrănire si cuibărire in perimetrul destinat realizării

planului nu apare probabilitatea vizitării amplasamentului de către specii cu

valoare mare de conservare.




Fig.Fig.Fig.Fig. nr 15 nr 15 nr 15 nr 15 –––– Arii naturale prArii naturale prArii naturale prArii naturale protejate în vecinătatea proiectuluiotejate în vecinătatea proiectuluiotejate în vecinătatea proiectuluiotejate în vecinătatea proiectului




ChiroptereChiroptereChiroptereChiroptere

Pentru a prognoza impactul proiectului propus asupra speciilor de chiroptere

s-a realizat iniţial o identificare a zonelor de hrănire, ştiind ca liliecii preferă in

general zonele împădurite, liziera pădurilor, poienile, habitatele umede şi localităţile.

Locurile de adăpost frecvent întâlnite la chiroptere o constituie pădurile, parcurile

(lilieci de scorbură), localităţile (lilieci antropici) şi adăposturile subterane (lilieci

de peşteră).

Pentru uşurarea identificării potenţialelor habitate pentru lilieci existente in

zona s-au consultat o serie de surse de informaţii. Acestea au inclus:

� Fotografii aeriene/hărţi ale zonei analizate.

� Hărţi cu răspândirea speciilor de lilieci in Romania.

� Înregistrările asupra adăposturilor cunoscute şi asupra liliecilor observaţi.

� Date asupra migraţiei liliecilor europeni.

In urma consultării materialelor (fotoplanurile zonei, habitatele existente) nu

s-au identificat pe o rază de 5 km în jurul amplasamentului locuri pentru

adăpost (adăposturi subterane, peşteri, păduri) care sa constituie un posibil habitat

pentru chiroptere.

Dintre habitatele folosite de către lilieci, zonele deschise, reprezentate de

culturi agricole şi păşuni antropizate, sunt cel mai puţin frecventate. În astfel de

zone însă, pot exista drumuri de zbor întâmplător ale liliecilor către zona de hrănire.

De asemenea s-a constat o activitate redusa a chiropterelor în zona

amplasamentului si in vecinătatea acestuia.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii




Proiectul propus „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri

interioare, racord electric turbine, platforme tehnologice, modernizare drumuri de

exploatare, organizare de şantier) in comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri

judeţul Galaţi” va fi situat intr-un habitat deschis - terenuri agricole. Nu sunt

prezente şiruri de copaci sau tufişuri (ca elemente de conexiune între

adăposturile liliecilor şi zonele de hrănire) în imediata apropiere a sitului. În perioada

de vară, un astfel de habitat este folosit ca zona de tranzit intamplator doar de puţine

specii.

MamifereleMamifereleMamifereleMamiferele

Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în care se

practică o agricultură intensivă.

Fauna zonei este slab reprezentata, identificandu-se specii de de rozătoare,

cum ar fi Microtus arvalis , Apodemus agrarius si Lepus europaneus.. Aceste specii nu

au valoare din punct de vedere al conservării.

4.5.1 Impactul prognozat4.5.1 Impactul prognozat4.5.1 Impactul prognozat4.5.1 Impactul prognozat

Habitate si floraHabitate si floraHabitate si floraHabitate si flora –––– Impact nesemnifImpact nesemnifImpact nesemnifImpact nesemnificativ.icativ.icativ.icativ.

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat

implementării proiectului. Habitatele identificate – culturi agricole şi comunităţi

ruderale nu reprezintă habitate de interes comunitar, au o stare de conservare redusă

şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare.

Activitatea desfăşurata în realizarea si operarea proiectului propus este la scara

restrânsa (fiind limitata la activităţile de construcţie a platformelor, fundaţiilor si




drumurilor de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea unor specii de interes

comunitar.

FaunaFaunaFaunaFauna

Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în

calea pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de

cuibărire, hrănire sau zone de odihnă).

De menţionat ca amplasamentul proiectului este situat pe terenuri agricole

cultivate intensiv nefiind identificate habitate propice cuibăririi, hrănirii păsărilor.

Totodată nici zonele învecinate amplasamentului nu sunt potrivite pentru cuibărit.

Având în vedere particularităţile zonei destinate realizării investiţiei:

� lipsa vecinătăţii cu zonele protejate;

� distanţe relative mari faţă de rutele de migraţie a pasărilor;

� destinaţia agricolă a terenului;

� lipsa habitatelor prielnice dezvoltării florei şi faunei;

nu exista un impact potenţialnu exista un impact potenţialnu exista un impact potenţialnu exista un impact potenţial negativ asupra faunei, în principal asupra

păsărilor şi chiropterelor ce tranzitează zona.

În ceea ce priveşte numărul mic de specii ale păsărilor caracteristice zonei

biogeografice motivat prin lipsa zonelor de cuibărit şi a locurilor de hrănire datorate

activităţilor antropice reprezintă un argument fundamental în dezvoltarea parcului

eolian fără a produce efecte asupra faunei locale.

Impactul asupra populaţiilor de chiroptere (liliecImpactul asupra populaţiilor de chiroptere (liliecImpactul asupra populaţiilor de chiroptere (liliecImpactul asupra populaţiilor de chiroptere (lilieci)i)i)i) – după cum s-a precizat

anterior lipsa unor habitate de hrănire in zona amplasamentului, Inexistenţa zonelor




împădurite în vecinătatea amplasamentului asigură un impact nesemnificativimpact nesemnificativimpact nesemnificativimpact nesemnificativ al

parcului eolian asupra acestor specii.

Figura nr. Figura nr. Figura nr. Figura nr. 11116666 Harta de relHarta de relHarta de relHarta de relevantă a siturilor Natura 2000 în Romania pe grupe evantă a siturilor Natura 2000 în Romania pe grupe evantă a siturilor Natura 2000 în Romania pe grupe evantă a siturilor Natura 2000 în Romania pe grupe

taxonomicetaxonomicetaxonomicetaxonomice


Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi

cele ce tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a

turbinelor eoliene. Potenţialul risc de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine




numai în zona de acţiune a rotorului turbinei cca 100 m diametru la o distanta situată

între 50 şi 150 m faţă de sol. Acest risc este influenţat de viteză de mişcare a turbinei

precum şi de comportamentul de zbor al păsărilor şi chiropterelor (înălţime, tip,

durată şi perioadă de zbor) variind de la o specie la alta.

Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere

proiectantul a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea

parcului eolian.

1. Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a

rutelor de migrare a păsărilor;

2. Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost

proiectat subteran;

3. Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate

nocturnă;

4. Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de

hrană pentru păsări şi chiroptere.

Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă

de posibilii factori de risc este foarte mică, turbinele eoliene prezentând un risc

scăzut de mortalitate la păsări si chiroptere.




FiguraFiguraFiguraFigura nr.nr.nr.nr.11117777 ---- Principalele cPrincipalele cPrincipalele cPrincipalele cauzele auzele auzele auzele ale ale ale ale mortmortmortmortalitalitalitalităăăăţii la pţii la pţii la pţii la păăăăssssăăăăriririri

MMMMăăăăsuri de protecţie a florei şi faunei suri de protecţie a florei şi faunei suri de protecţie a florei şi faunei suri de protecţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor

se iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

� Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul

drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime

mediului natural;

� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul

de lucru specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile

pentru protecţia mediului;




� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea

de şantier.

4.6. Peisajul4.6. Peisajul4.6. Peisajul4.6. Peisajul şi impactul vizualşi impactul vizualşi impactul vizualşi impactul vizual

Dezvoltarea proiectului propus – „Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine



Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi”, are loc în extravilanul localităţilor (zone

locuite).

Pentru a determina posibilul impact vizual şi peisagistic prin implementarea

proiectului – s-au făcut investigaţii/studii în ceea ce priveşte:

� Determinarea zonei specifice de impact;

� Identificarea punctelor sensibile;

� Analizarea situaţiilor cu posibil impact asupra peisajului;

� Identificarea măsurilor ce trebuie luate pentru minimizarea impactului.

Au fost introduse o serie de criterii privind clasificarea impactului vizual asupra

punctelor de interes pentru o analiză cât mai coerentă în ceea ce priveşte impactul

produs.

Tabelul nr. 1Tabelul nr. 1Tabelul nr. 1Tabelul nr. 18888 Criterii privindCriterii privindCriterii privindCriterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor de clasificarea impactului vizual asupra punctelor de clasificarea impactului vizual asupra punctelor de clasificarea impactului vizual asupra punctelor de

interesinteresinteresinteres

CriteriuCriteriuCriteriuCriteriu DefiniţieDefiniţieDefiniţieDefiniţie

Categorie:

• Static - S

• Dinamic - D

• Punct fix

• Element in mişcare

Elevaţia punctului de interes

• Peste-Nivel - PN

• Elevaţie peste nivelul de vizibilitate al turbinei




CriteriuCriteriuCriteriuCriteriu DefiniţieDefiniţieDefiniţieDefiniţie

• Nivel - N

• Sub-nivel - SN

• La nivelul de vizibilitate al turbinei

• Sub nivelul de vizibilitate al turbinei

Distanţa vizibilă

• Lungă – L

• Medie – M

• Scurtă – S

• Foarte Scurtă - FS

• >5km

• 1-5 Km

• 200-1000m

• <200m

Durata de vizibilitate

• Perioada lungă -PL

• Perioadă moderată - PM

• Perioadă scurtă - PS

• >120 minute

• 1-120 minute

• <1 minut

Număr de vizitatori implicaţi

• Mare - MA

• Moderat - MD

• Mic - MC

• >10000 persoane/zi

• 1000-10000 persoane/zi

• <1000 persoane/zi

4.6.1 Impactul prognozat4.6.1 Impactul prognozat4.6.1 Impactul prognozat4.6.1 Impactul prognozat

Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului - „Centrala

electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene, drumuri interioare, racord electric turbine,


comunele Suhurlui, Cudalbi, şi Costache Negri judeţul Galaţi” – îl constituie

modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin doar prin modul de folosinţa al

terenurilor. Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă

de la o persoană la alta prin diferenţa de percepţie. O analiză la nivelul populaţiei

României asupra implementărilor de proiecte ce presupun construcţia parcurilor

eoliene reflectă o percepţie pozitivă deoarece reprezintă o sursă regenerabilă şi

nepoluantă de energie.




Tabelul nr. Tabelul nr. Tabelul nr. Tabelul nr. 11119999 MatriceMatriceMatriceMatriceaaaa impactuluimpactuluimpactuluimpactului prognozat asupra locuitorilor zonei de implementare a i prognozat asupra locuitorilor zonei de implementare a i prognozat asupra locuitorilor zonei de implementare a i prognozat asupra locuitorilor zonei de implementare a

proiectului.proiectului.proiectului.proiectului.

CriteriuCriteriuCriteriuCriteriu EvaluareEvaluareEvaluareEvaluare

CategorieCategorieCategorieCategorie StaticStaticStaticStatic DinamicDinamicDinamicDinamic

√√√√

ElevaţieElevaţieElevaţieElevaţie PNPNPNPN NNNN SNSNSNSN

√√√√ √√√√

Distanţa vizibilDistanţa vizibilDistanţa vizibilDistanţa vizibilăăăă LLLL MMMM SSSS FSFSFSFS

√√√√ √√√√

DuratDuratDuratDuratăăăă de vizibilitatede vizibilitatede vizibilitatede vizibilitate PLPLPLPL PMPMPMPM PSPSPSPS

√√√√ √√√√

NumNumNumNumăăăăr de vizitatori r de vizitatori r de vizitatori r de vizitatori

implicaţiimplicaţiimplicaţiimplicaţi

MAMAMAMA MDMDMDMD MCMCMCMC

√√√√





Tabelul nr. 20Tabelul nr. 20Tabelul nr. 20Tabelul nr. 20 Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu peisajMăsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu peisajMăsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu peisajMăsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu peisaj


DesignDesignDesignDesign AmenajareAmenajareAmenajareAmenajare ConstrucţieConstrucţieConstrucţieConstrucţie OperareOperareOperareOperare

Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc

contrastul între structurile turbinei şi

peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru

finisare pentru a reduce fenomenul de

reflexie a luminii soarelui.

√

Design şi construcţie a substaţiilor în

corelare cu zona amplasamentului. √ √

Refacerea zonelor de teren afectate √ √

Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a

drumurilor de acces de pe amplasament √

4.7. Mediul social şi economic4.7. Mediul social şi economic4.7. Mediul social şi economic4.7. Mediul social şi economic

Proiectul propune construcţia şi operarea unui parc eolian format din 29 turbine

eoliene de 3MW/turbină, , 1 staţie electrica transfer, linii conexiune subterane,

drumuri de acces, reabilitare drumuri de exploatare, fundatii turbine eoliene,

platforme operare macara, proiect derulat printr-o investiţie importanta euro pe o

perioadă de minim 16 luni.

Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului

propus vor include:

Faza de construcţieFaza de construcţieFaza de construcţieFaza de construcţie

� Capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;

� Faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;

� Perioadă mare de exploatare a proiectului - minim 20 ani;




� Pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 90-100

angajaţi.

Faza de operareFaza de operareFaza de operareFaza de operare

� Generare de energie regenerabilă;

� Suprafaţa totală ocupată de proiect nu constituie un impact semnificativ

asupra activităţilor agricole;

� Va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.

Evaluare costEvaluare costEvaluare costEvaluare cost----beneficiubeneficiubeneficiubeneficiu

Costurile Costurile Costurile Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt de aproximativ 74 mil

euro fiind reprezentate de:

� Costuri de construcţie;

� Costuri de operare şi întreţinere.

Beneficiile Beneficiile Beneficiile Beneficiile proiectului de investiţie constau în:

� Producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;

� Reducerea poluării cu până la 120 000 tone CO2 echivalent în gaze cu

efect de seră;

� Proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi

recrutat local dacă este posibil.




4.7.1 4.7.1 4.7.1 4.7.1 Impactul prognozatImpactul prognozatImpactul prognozatImpactul prognozat

Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unei proiect anvergură (parc

eolian – producere energie electrică) va fi doar de natură socială cu potenţiale

beneficii:

� Crearea unui număr de 90-100 locuri de muncă permanente în perioada de

construcţie/amenajare estimată la 16 luni;

� 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian – 20 ani;

� Impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.

� Surse suplimentare de venit la bugetul local al primăriilor componente.


Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în

economia şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în

zona asociat dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi

temporare, servicii şi dezvoltare economică.

4.7.2 4.7.2 4.7.2 4.7.2 MMMMăăăăsuri de diminuare a impactuluisuri de diminuare a impactuluisuri de diminuare a impactuluisuri de diminuare a impactului

Nu este cazul.

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Nu este cazulNu este cazulNu este cazulNu este cazul




4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediului prin implementarea proiectelor 4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediului prin implementarea proiectelor 4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediului prin implementarea proiectelor 4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediului prin implementarea proiectelor

propuse în zonăpropuse în zonăpropuse în zonăpropuse în zonă

Efectele cumulative se referă în general la efecte simultane şi interactive

(sinergice) asupra factorilor de mediu ca rezultat a multiplelor activităţi desfăşurate în

aceeaşi perioadă şi spaţiu.

In vecinătatea amplasamentului sunt propuse a se realiza alte proiecte privind

construcţia unor parcuri eoliene.

De asemeni sunt semnalate existenţa unor investiţii de alta natura in zona

(ferme, asociaţii agricole) aflate pe teritoriul administrativ al comunei Suhurlui ,

Cudalbi si Costache Negri.

Impactul cumulativImpactul cumulativImpactul cumulativImpactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura in zona

(ferme, asociaţii agricole) este nesemnificativeste nesemnificativeste nesemnificativeste nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării

simultane a parcurilor eoliene ce fac obiectul prezentului raport, acestea neexercitând

un impact negativ suplimentar, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate

de aceste activitati s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat.

Activităţile aferente perioadei de construcţie cumulate cu activităţile agricole

desfăşurate nu implică scăderea suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de

interes comunitar sau importante, ce pot asigura un climat propice vieţuitoarelor din

arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat exploatării nu asigură

condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de animale şi plante, caracteristică

exemplificată şi prin prezenţa in număr mic a reptilelor, amfibienilor, păsărilor şi

mamiferelor.




Impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii similare (parcuri eoliene)Impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii similare (parcuri eoliene)Impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii similare (parcuri eoliene)Impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii similare (parcuri eoliene)

Avand in vedere natura proiectelor propuse (parcuri eoliene), limitele evaluării

in ceea ce priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau

propuse a fost stabilita la teritoriul administrativ al comunelor Rediu, Suhurlui,

Cudalbi, Corni si Costache Negri suprafaţă pe in care se va analiza impactul

cumulativ tinand cont si de:

� Natura proiectelor aflate in vecinătate;

� Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării

impactului cumulative;

� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;

Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona studiata (Comunele Corni,

Suhurlui, Rediu,Baleni, Costache Negri si Cudalbi), in vecinatatea zonei destinate

implementării proiectului SC Suhurlui Eolian SRLSC Suhurlui Eolian SRLSC Suhurlui Eolian SRLSC Suhurlui Eolian SRL – cu 29 turbine eoliene (57 MW) sunt

propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:

� 5 parcuri eoliene (S.C. ALIZEU EOLIAN S.R.L.S.C. ALIZEU EOLIAN S.R.L.S.C. ALIZEU EOLIAN S.R.L.S.C. ALIZEU EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine

(ATR 10 MW); S.C. BUJORI EOLIAN S.R.LS.C. BUJORI EOLIAN S.R.LS.C. BUJORI EOLIAN S.R.LS.C. BUJORI EOLIAN S.R.L proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10

MW); S.C. POWER PARK EOLIAN S.R.L. .C. POWER PARK EOLIAN S.R.L. .C. POWER PARK EOLIAN S.R.L. .C. POWER PARK EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10

MW); S.C. WIND PRO EOLIAN S.R.L.S.C. WIND PRO EOLIAN S.R.L.S.C. WIND PRO EOLIAN S.R.L.S.C. WIND PRO EOLIAN S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW);

S.C. ZEFIR EOLIAN.C. ZEFIR EOLIAN.C. ZEFIR EOLIAN.C. ZEFIR EOLIAN S.R.L. S.R.L. S.R.L. S.R.L. proiect parc eolian 5 turbine (ATR 10 MW)) in

comuna Baleni

� SC Cudalbi Eolian SRLSC Cudalbi Eolian SRLSC Cudalbi Eolian SRLSC Cudalbi Eolian SRL – cu 39 turbine eoliene propuse pe teritoriul

administrativ al comunelor Cudalbi si Costache Negri;

� SC Corni Eolian SRLSC Corni Eolian SRLSC Corni Eolian SRLSC Corni Eolian SRL – cu 35 turbine eoliene propuse pe teritoriul

administrativ al comunei Corni;




� SC Generacion Eolica Dacia SRL SC Generacion Eolica Dacia SRL SC Generacion Eolica Dacia SRL SC Generacion Eolica Dacia SRL – 30 turbine eoliene in comuna Cudalbi;

� SC Bridge Construct SRSC Bridge Construct SRSC Bridge Construct SRSC Bridge Construct SRLLLL – 5 turbine eoliene in comuna Cudalbi;

� SC SC SC SC Custom Line Energy SRL Custom Line Energy SRL Custom Line Energy SRL Custom Line Energy SRL –––– 4 turbine eoliene in comuna Corni;




Fig. nr. 19 Proiecte eFig. nr. 19 Proiecte eFig. nr. 19 Proiecte eFig. nr. 19 Proiecte eoliene propuse dezvoltarii in zona oliene propuse dezvoltarii in zona oliene propuse dezvoltarii in zona oliene propuse dezvoltarii in zona Cudalbi, Costache Negri, Cudalbi, Costache Negri, Cudalbi, Costache Negri, Cudalbi, Costache Negri,

Suhurlui, Baleni, Corni.Suhurlui, Baleni, Corni.Suhurlui, Baleni, Corni.Suhurlui, Baleni, Corni.




Cai de cumulare a impactuluiCai de cumulare a impactuluiCai de cumulare a impactuluiCai de cumulare a impactului

In urma identificării planurilor si proiectelor ce pot produce un impact

cumulativ, s-au stabilit şi principalele căile posibile de cumulare a impactului

acestea prognozându-se asupra:

� Biodiversităţii locale;

� Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;

� Mediului social economic.

Evaluare efectelor cumulative produse toate proiectele de investiţie mai sus

mentionate (parcuri eoliene) s-a realizat atât în faza de construcţie/amenajare cât şi

în perioadă de funcţionare şi postfuncţionare/dezafectare.

Cuantificarea impactului produsCuantificarea impactului produsCuantificarea impactului produsCuantificarea impactului produs

Sistemul de cuantificare utilizat asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza

unor note care se acorda fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi. Acordarea

nivelului de referinţă se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la

studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost

cantonate în domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele

implementării parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se

propună lucrări de minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare

acestuia.

Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru

identificarea impactului generat de implementarea celor 9 proiecte (parcuri eoliene):

� s-a definit o matrice simplă în care activităţile ce determină un impact asupra

mediului se înscriu pe o axă, iar efectele lor asupra mediului pe cealaltă axă.




� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta

constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală

predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite

atribuirea unor valori numerice în situaţii de decizie.

Tabelul nr. 2Tabelul nr. 2Tabelul nr. 2Tabelul nr. 21111

Niveluri de referinţăNiveluri de referinţăNiveluri de referinţăNiveluri de referinţă DefiniţieDefiniţieDefiniţieDefiniţie

5. Foarte important5. Foarte important5. Foarte important5. Foarte important

- Punctul cel mai important

- Prioritatea de prim rang

- Este implicat direct în problemele majore

- Trebuie luată în considerare

4. Important4. Important4. Important4. Important

- Este relevant pentru problemă

- Prioritate de ordinul doi

- Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat

înaintea altor probleme

- Poate să nu fie rezolvată în întregime

3. Importanţă medie3. Importanţă medie3. Importanţă medie3. Importanţă medie

- Poate fi relevantă pentru problemă

- Prioritatea de ordinul trei

- Poate avea impact

- Poate fi un factor determinant pentru

probleme majore

2. Mai puţin important2. Mai puţin important2. Mai puţin important2. Mai puţin important

- Relevanţă nesemnificativă

- Prioritate scăzută

- Are impact mic

- Nu este un factor determinant pentru

problemele majore

1. Neimportant1. Neimportant1. Neimportant1. Neimportant

- Fără prioritate

- Fără relevanţă

- Nu are efecte măsurabile




Potenţiale efecte cumulative asupra mediului rezultate ca urmarea a construcţiei/amenajării şi funcţionării celor 9

parcuri eoliene cu un efectiv de 167 turbine eoliene.

Aspecte de Aspecte de Aspecte de Aspecte de

mediu afectatemediu afectatemediu afectatemediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUIEFECTE ASUPRA MEDIULUIEFECTE ASUPRA MEDIULUIEFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen

scurt

Termen

mediu

Termen

lung Permanente Temporare Pozitive Negative

Biodiversitatea 1 1

Mediu social şi

economic 5 1

Solul 1 3

Apa 1 3

Aerul 1 2

Factorii

climatici 5 1

Patrimoniul

cultural 1 1

Patrimoniul

arhitectonic si

arheologic

1 1

Peisajul 3 1

Zgomot 1 2

TotalTotalTotalTotal 3333 5555 3333 3333 5555 3333 3333 3333 5555 20202020 16161616




Cuantificarea efectelor cumulate s-a facut in baza urmatoarelor criterii de evaluare:

• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a prevenii, reduce şi

compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.

• Acordarea de notele pentru fiecare tip de impact în parte cu caracter secundar,

temporar pe termen scurt.


BiodiversitateaBiodiversitateaBiodiversitateaBiodiversitatea

Analiza planurilor de încadrare în zonă, observaţiile directe asupra

amplasamentelor destinate implementării tuturor parcurilor eoliene precum şi

distanţele faţă de zonele protejate argumentează faptul că nu au fost identificate

tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care sunt ameninţate cu dispariţia, specii

de plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii

de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii de valoare

ştiinţifică şi ecologică deosebită, precum şi habitate în care există bunuri ale

patrimoniului natural.

Datorită particularităţilor amplasamentelor:

� lipsa vecinătăţii cu zonele protejate;

� distanţe relative mari fată de rutele de migraţie a pasărilor;

� lipsa cursurilor de apă;

� destinaţie preponderent agricolă a terenului;

� lipsa habitatelor prielnice dezvoltării florei şi faunei;

nu snu snu snu s----au identificat potenţiale efecte negative asupra faunau identificat potenţiale efecte negative asupra faunau identificat potenţiale efecte negative asupra faunau identificat potenţiale efecte negative asupra faunei, în principal asupra ei, în principal asupra ei, în principal asupra ei, în principal asupra

păsărilor şi chiropterelor ce tranzitează zona.păsărilor şi chiropterelor ce tranzitează zona.păsărilor şi chiropterelor ce tranzitează zona.păsărilor şi chiropterelor ce tranzitează zona.




Avand in vedere natura terenurior destinate implementarii tuturor proiectelor

(in totalitate terenuri agricole si terenuri neproductive) nu se genereaza un potenţialul

efect negativ generat de realizarea celor 9 parcuri eoliene motivat prin lipsa zonelor

de vegetaţie posibil afectate in perioada de amenajare a terenului şi de construcţie

(fundaţii, drumuri acces, canale conductori). Astfel efect cumulativ produs asupra

vegetaţiei este nesemnificativ, observaţie fundamentată pe motivul inexistenţei

zonelor de vegetaţie reprezentative pentru regiunea biogeografică de stepa.

MediuMediuMediuMediullll social şi economic social şi economic social şi economic social şi economic

Implementarea proiectelor ce privesc amenajarea parcurilor eoliene produc

efecte pozitive asupra mediului social economic prin:

� creşterea surselor de finanţare la nivel local;

� angajări de personal atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de

funcţionare;

� stoparea diminuării resurselor neregenerabile, un plus de energie din surse

regenerabile;

Un posibil impact negativ asupra mediului economic poate fi semnalat prin

micşorarea suprafeţelor de teren agricol şi implicit al veniturilor generate din această

activitate, suplinit însă de veniturile obţinute din taxele de concesionare, creşterea

preţurilor terenurilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere din zonă.

SolulSolulSolulSolul

Suprafaţa destinată efectiv construirii celor 9 parcuri eoliene cu un total de 167

turbine este scăzută comparativ cu suprafaţa totală propusă pentru implementarea




proiectelor, mai mult nu se prognozează o schimbare important a destinaţiei

terenurilor din folosinţă agricolă în neagricolă.

Astfel nu se poate prognoza un efect negativ asupra solului şi subsolului din

zona de implementare a proiectelor decât în perioada de construcţie a celor trei

parcuri în acelaşi timp, puţin probabil având în vedere magnitudinea organizării de

şantier.

Operaţiile de construcţie, funcţionare şi întreţinere a parcurilor eoliene vor avea

un impact negativ asupra drumurilor locale, adăugându-se la traficul existent un

număr relativ mic de tranzituri, pe o perioadă determinată de timp, însă având ca

dezavantaj gabaritul mare al utilajelor de transport.

De asemenea un impact negativ ar putea surveni prin construirea simultană a

celor 9 parcuri eoliene propuse, camioanele şi utilajele de transport putând să

afecteze infrastructura existentă, pe termen scurt pot apărea probleme la traficarea şi

manipularea centralelor eoliene.

Ţinând cont de măsurile pe care dezvoltatorul proiectelor le va lua prin

amenajarea căilor de transport necesare punerii în aplicare a investiţiei se estimează

un impact pe termen scurt diminuat de măsurile luate in faza de constructie.

ApaApaApaApa

Măsurile propuse de beneficiarii proiectelor atât pe perioada de construcţie cât

şi de funcţionare a parcurilor eoliene asupra gestionării apelor uzate menajere sau

eventualelor poluări accidentale cu substanţe petroliere provenite de la vehiculele de

transport antrenate de către apele meteorice, limiteaza producerea unei poluari

semnificative asupra resurselor de apa. Cu atât mai mult cu cât activitatatile




desfăşurate pentru realizarea obiectivelor sunt pe perioade scurte de timp 12-20

luni, după această perioadă nu vor mai exista intervenţii asupra factorului de mediu

apă.

AerulAerulAerulAerul

Impactul potenţial asupra calităţii aerului datorat cumularii dezvoltarii

proiectelor eoliene poate fi sesizat prin emisiile de gaze de la utilajele şi mijloacele de

transport care pot contribui la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra

aerului din regiune.

Potenţialul efect asupra calităţii aerului depinde de mai mulţi factori :

� durata si perioada construcţiei;

� eficienta masurilor de reducere a impactului;

� distanţa dintre proiecte.

Construcţia turbinelor eoliene va fi finalizată în etape minimizând astfel efectele

produse asupra aerului, impactul va fi local, temporar si nesemnificativ.

Măsurile de reducere a impactului asupra aerului, enumerate la cap 4.2,

preconizate şi de către constructor în OS ale fiecărui proiect vor face ca efectul

cumulativ sa nu fie mai mare decât efectul fiecărui proiect in parte.

Emisiile de gaze de la utilajele si mijloacele de transport pot contribui la

creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Gradul

tehnologic ridicat al utilajelor folosite şi instalaţiilor folosite în realizarea proiectelor ,

nu vor afecta semnificativ parametrii calitativi ai aerului din zonă, impactul fiind

redus, local si temporar.




Patrimoniul culturalPatrimoniul culturalPatrimoniul culturalPatrimoniul cultural

Nu este cazul, în zonă dezvoltarii proiectelor analizate nu s-au identificat

obiective de patrimoniu cultural.

Patrimoniul arhitectonic si arheologicPatrimoniul arhitectonic si arheologicPatrimoniul arhitectonic si arheologicPatrimoniul arhitectonic si arheologic

Nu este cazul, în zona dezvoltarii proiectelor analizate nu s-au identificat

obiective de patrimoniu arhitectonic şi arheologic.

PeisajulPeisajulPeisajulPeisajul

Pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât

acela al stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric din centrale de

mare putere la centre de distribuţie unde tensiunea este adusă la un nivel

corespunzător utilizării în gospodării. În România, numărul stâlpilor de înaltă

tensiune este foarte mare, pe când numărul turbinelor eoliene este mic astfel că

impactul vizual nu constituie o problemă.

Faţă de măsurile menţionate la capitolul 4.6 pentru reducerea impactului vizual

un argument important în diminuarea impactului cumulativ asupra peisajului îl

constituie structura reliefului din zona (culmi şi văi), a suprafeţei mari de răspândire,

cat si lipsa resurselor vizuale.

ZgomotZgomotZgomotZgomot

Pentru evaluarea zgomotului produs de funcţionarea simultană a celor 124

turbine eoliene prognoza intensităţii zgomotului în zona amplasamentelor şi zonele

limitrofe parcurilor eoliene nu difera fata de modelul de cuantificare a zomotul produs

de parcurile eoliene prezentat la cap.1.8.1. Astfel conform proiecţiei de dispersie




zgomotului în zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor din

vecinătatea parcurilor eoliene, nivelul intensităţii zgomotului situându-se sub valori

de 40 dB – nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond, impactul prognozat fiimpactul prognozat fiimpactul prognozat fiimpactul prognozat fiind ind ind ind

nesemnificativ.nesemnificativ.nesemnificativ.nesemnificativ.

De asemeni un factor important in dispersia zgomotului produs de surse

invecinate (cumulate 167 turbine) il are si stabilirea distantelor de siguranta si

protecţie faţă de elementele construite sau protejate prin lege, ale zone, drumuri

publice, reţele de transport curent electric, canale şi antene de irigaţii (conform

prevederilor din Ordinului 4/2009 - Norma Tehnică privind delimitarea zonelor de

protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice – revizia I- Anexa 3.

Asigurarea unei distante de siguranta de cel putin 119 m x 3 pentru toate parcurile

eoliene fata de zonele locuite elimina impactul creat prin disconfort asupra asezarilor

umane. Funcţionarea cumulata a celor 124 turbine aferente parcurilor eoliene studiate

nu va polua fonic zonele învecinate, nivelul de zgomot estimat in punctele sensibile

(zone locuite) fiind sub 40 dB (A).

Tabel nr. Tabel nr. Tabel nr. Tabel nr. 22222222 ---- Limitele principalelor localităţi (zone sensibile) aflate în

vecinătatea turbinelor eoliene (efect cumulat 8 parcuri eoliene – 124 turbine).

LocalitateaLocalitateaLocalitateaLocalitatea

Distanţa Distanţa Distanţa Distanţa

minima minima minima minima

SC SUHURLUI EOLIAN SRL Suhurlui 510 metri

SC ALIZEU EOLIAN SRL Baleni 2500 metri

SC CORNI EOLIAN SRL Maciseni 750 metri

SC SUHURLUI EOLIAN SRL Costache Negri 2100 metri

SC WIND PRO PARK EOLIAN SRL Cudalbi 2100 metri




5. Analiza alternativelor5. Analiza alternativelor5. Analiza alternativelor5. Analiza alternativelor

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea

proiectului în corelare cu:

� Alegerea amplasamentului;

� Conexiunea la sistemul/reţeaua de transport a energiei electrice;

� Capacitate turbine, număr propus şi locaţie;

� Alternativa de neimplementare a proiectului

Alegerea locaţiei amplasamentuluiAlegerea locaţiei amplasamentuluiAlegerea locaţiei amplasamentuluiAlegerea locaţiei amplasamentului


potenţialul eolian al zonei. Alegerea amplasamentului s-a făcut pe baza

măsurătorilor realizate de către beneficiar cu scopul demonstrării potenţialului eolian

al zonei.

De asemenea îl alegerea amplasamentului au contat şi factori privind:

� apropierea de liniile de transport a energiei electrice;

� existenţa terenurilor libere fără a crea un posibil impact asupra florei şi

faunei din zonă;

� Distanţa faţă de zonele locuite;

� Accesul la infrastructura rutieră.

Conexiunea Conexiunea Conexiunea Conexiunea lalalala sistemului sistemului sistemului sistemului de distribuţie a energiei electricede distribuţie a energiei electricede distribuţie a energiei electricede distribuţie a energiei electrice din zonă se va

realiza datorită avantajului economic de a putea transmite în reţea energia produsă de

parcul eolian la costuri minime, capacitatea sistemului de distribuţie a energiei

electrice fiind influenţată de diferiţi factori:

� diametrul conductorului electric;

� distanţa dintre surse – generator la cea mai apropiată linie de distribuţie;




� temperatura ambientală.

Privind sistemului de distribuţie în cadrul parcului eolian s-a ales varianta de

conexiune 1 substaţie de transformare ce asigură:

� Optimizarea sistemului de distribuţie;

� Minimizează pierderile de energie de la fiecare turbină la substaţie şi de la

substaţie la reţeaua de distribuţie;

� Accesibilitate şi reducerea potenţialelor impacte asupra mediului.

Alegerea cAlegerea cAlegerea cAlegerea capacitapacitapacitapacităăăăţiiţiiţiiţii parcului eolian parcului eolian parcului eolian parcului eolian –––– ATR 57ATR 57ATR 57ATR 57 MW MW MW MW şi numşi numşi numşi număăăărul de turbine rul de turbine rul de turbine rul de turbine –––– 29292929, , , , a

fost dimensionată pe baza studiilor efectuate în zonă privind potenţialul eolian şi

capacitatea de distribuţie a reţelei electrice existente asigurând astfel o viabilitatea

economică a investiţiei.

Locaţia turbinelorLocaţia turbinelorLocaţia turbinelorLocaţia turbinelor (amplasarea) s-a bazat pe utilizarea optimă a sursei de vânt

necesitând si o distanţă minimă de separaţie între turbine pentru a limita impactul

cumulat şi a interferentelor de vânt. De asemenea amplasarea turbinelor s-a realizat

cu scopul de a se evita:

� Zonele cu vegetaţie importantă ;

� Zone cu potenţial ridicat al reptilelor;

� Potenţiale culoare de zbor;

� Zone clasificate ca semnificaţie arheologică;

� Habitate prielnice dezvoltării florei şi faunei.

Alternativa de neimplementareAlternativa de neimplementareAlternativa de neimplementareAlternativa de neimplementare a proiectului are ca consecinţe:

� Până la 170.000 MWh/an energie electrică nu este produsă din surse

regenerabile;




� Pierderea oportunităţii de a reduce emisia a cca. 120 000 tone/an gaze cu

efect de seră;

� Pierderea oportunităţii de dezvoltare economică a comunei şi locuri de

muncă.

6. Monitorizarea6. Monitorizarea6. Monitorizarea6. Monitorizarea

Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi

determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru

factorii de mediu apă, aer, sol.

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de

reducere a impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul

derulării activităţilor de constructive si in faza de funcţionare a parcului eolian. În

tabelul următor se prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor

semnificative ale implementării proiectului.

Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de

mediu identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de

mediu relevante care pot fi influenţate de implementarea proiectului.

Tabel nr. 21 Tabel nr. 21 Tabel nr. 21 Tabel nr. 21 –––– PlPlPlPlan de monitorizarean de monitorizarean de monitorizarean de monitorizare

Măsura de reducere a impactului Măsura de reducere a impactului Măsura de reducere a impactului Măsura de reducere a impactului

asupra mediuluiasupra mediuluiasupra mediuluiasupra mediului ImplementareaImplementareaImplementareaImplementarea MonitorizareaMonitorizareaMonitorizareaMonitorizarea

Respectarea planului de monitorizare

propus

Atât în faza de

construcţie, cât

şi în cea de

funcţionare

Conform planului de

Monitorizare propus

Recomandăm ca pe toată perioada de Înainte de Beneficiar




implementare a proiectului, parc

eolian, etapa de constructie să fie

asistată de o persoană/firmă

specializată în implementarea durabilă

a obiectivelor propuse prin proiect.

începerea

lucrărilor de

construcţie şi în

timpul acestora

Decopertarea stratului de sol fertil se

va face cu depozitarea şi protejarea

acestuia În perioada

executării

lucrărilor de

construcţie

Executantul lucrărilor

Pentru a evita dezvoltarea speciilor

invazive în zonă, se recomandă cu

stricteţe utilizarea pentru recopertarea

solului fertil decopertat iniţial.

Personalul care execută

lucrarea

Pe parcursul şi după terminarea

lucrărilor de construcţii – montaj,

amplasamentul se va elibera de deşeuri

şi resturi de materiale, pentru a nu

afecta calitatea solului fertil.

Pe tot parcursul

perioadei de

execuţie a

lucrărilor

Executantul lucrărilor

Proiectarea reţelelor de cablu subteran

din cadrul amplasamentelor se va

poziţiona urmând reţeaua drumurilor

de acces minimizându-se astfel

suprafaţa de teren afectată prin

fragmentarea temporară.

Înainte de

începerea

lucrărilor, în

momentul

elaborării

proiectului

tehnic.

Beneficiar

Depozitarea temporară a

componentelor turbinelor şi a

materialelor de construcţie trebuie să

se realizeze cât mai eficient in spatiile

realizate (platforme, drumuri de acces)

Înainte de

începerea

lucrărilor, în

momentul

elaborării

proiectului

tehnic

Beneficiar

Amplasamentul organizarii de santier

trebuie ţinut în permanenţă curat.

Pe tot parcursul

perioadei de

execuţie a

lucrărilor de

construcţie

Executantul

lucrărilor/Beneficiar




Nu trebuie permisă băltirea şi formarea

de mlaştini/zone umede în perimetrul

proiectelor, deoarece acestea atrag

păsări iubitoare de apă sau de

organisme dependente de mediul

acvatic (amfibieni)

Înainte de

începerea

lucrărilor de

construcţie.

Executantul

lucrărilor/Beneficiar

Trebuie să se aibă în vedere eficienţa

procesului de refacere a porţiunilor de

habitat afectat de decopertări –

recopertări.

Pe tot parcursul

perioadei de

execuţie a

lucrărilor, până

la refacerea

totală a zonelor

exploatate.

Beneficiarul proiectului şi

persoană/firmă

specializată în domeniul

biodiversităţii.

Turbinele sunt semnalizate pe timpul

nopţii cu lumină intermitentă roşie cu

intervale mari de timp, între două

aprinderi consecutive.

Pe întreaga

perioadă de

funcţionare a

parcului eolian.

Beneficiarul proiectului

Se vor vopsi vârfurile palelor centralelor

eoliene în culori contrastate, pentru a

evita coliziunea accidentala a păsărilor

cu acestea.

Pe întreaga

perioadă de

funcţionare a

parcului eolian.

Beneficiarul proiectului




6666.1. Factorul de mediu ap.1. Factorul de mediu ap.1. Factorul de mediu ap.1. Factorul de mediu apăăăă

Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:

� verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de

construcţie a parcului eolian;

� încadrarea în parametri de evacuare a apelor uzate menajere rezultate de la

toaletele ecologice amplasate pe durată de amenajare şi construcţie a

parcului eolian – conform NTPA 001/2002.

În perioada de funcţionare În perioada de funcţionare În perioada de funcţionare În perioada de funcţionare a Parcului eolian a Parcului eolian a Parcului eolian a Parcului eolian (57 MW (57 MW (57 MW (57 MW –––– 29 turbine) 29 turbine) 29 turbine) 29 turbine) nu se nu se nu se nu se

genereazgenereazgenereazgenereazăăăă ape uzate.ape uzate.ape uzate.ape uzate.

6666.2. Factorul de mediu aer.2. Factorul de mediu aer.2. Factorul de mediu aer.2. Factorul de mediu aer

Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea

pulberilor în suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru

acest posibil poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de

funcţionare.

În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi

de STAS 12574/87 şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind

stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a

dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie

(PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul

înconjurător.

Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de

funcţionare.




6666.3. Factor de mediu sol şi subsol .3. Factor de mediu sol şi subsol .3. Factor de mediu sol şi subsol .3. Factor de mediu sol şi subsol

Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru

sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi

raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.

Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanta prin utilizarea

unor echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul

angajat, funcţiile turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase

unităţi de comandă şi control.

6.4 Biodiversitate6.4 Biodiversitate6.4 Biodiversitate6.4 Biodiversitate

În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă

deosebită asupra potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona.

Astfel pentru identificarea eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va

monitoriza numărul de carcase păsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile de

la operarea parcului eolian. După prezentarea raportului de monitoring şi analizarea

rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului se va lua

decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.

7. Situaţii de risc7. Situaţii de risc7. Situaţii de risc7. Situaţii de risc

Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi

de un accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele

naturale şi antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante

şi post construcţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce

tranzitează amplasamentul pe perioada construcţiei parcului eolian.




Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale

următoarele:

Cauze interneCauze interneCauze interneCauze interne

a) Defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control

sau de automatizare.

Ele se datorează:

� proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la

coroziune, la variaţiile de temperatură, etc.;

� proiectării în lipsa unei documentări suficiente;

� nerespectării normelor tehnice de securitate;

� dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;

� lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlată).

b) Defecte de material se referă la fiabilitatea elementelor de construcţie

(aparatură de siguranţă, control şi alarmare).

Ele se datorează eficienţei scăzute de control.

Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibilă şi trebuie să se asigure sisteme

de înlocuire sau de dublare care să evite propagarea în lanţ a efectului.

c) Defecte de exploatare

Ele se datorează:

� insuficienţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instalaţii;

� insuficienţei instrucţiunilor şi instructajelor de exploatare;

� căderilor psihologice, fiziologice.




Cauzele externeCauzele externeCauzele externeCauzele externe

� schimbările situaţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc;

� diverselor acte de sabotaj;

� calamităţilor naturale;

� dezastrelor majore.

Pentru a spori caracterul de anticipare a oricăror evenimente, accidente, pentru

ca acestea să nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de

către firmă:

� sursele potenţiale de accident, date de identificare;

� cauzele care pot produce evenimentul;

� factorul de mediu vizat;

� poluanţii potenţiali;

� aria posibilă de răspândire a poluantului şi de afectare în lanţ a altor surse

potenţiale;

� măsurile concrete de:

- prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie;

- intervenţia operativă după declanşarea fenomenelor periculoase;

- intervenţia ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

� mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi măsurile de asigurare

operativă a lor;

� echipele de intervenţie, responsabilităţi;

� măsurile şi metodele de organizare, înştiinţare şi alarmare a echipelor de

intervenţie;




� asigurarea reţelei de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru

controlul construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor

factorilor de mediu - cu obligaţia, în cazul detectării avariilor sau al

depăşirilor valorilor admisibile ale contaminării să înştiinţeze organismele

stabilite prin schemele de înştiinţare şi să ia măsurile de punere sub control

a instalaţiilor;

� programele de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de

intervenţie..

Ca surse de accidente de naturaccidente de naturaccidente de naturaccidente de naturăăăă electricelectricelectricelectricăăăă, le reprezintă toate utilajele acţionate

de energia electrică şi bineînţeles, sistemul de distribuţie a energiei electrice. Riscurile

unor electrocutări există, în special, în cazul personalului de întreţinere a instalaţiilor

electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea unor

oameni cu o bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la

instalaţiile electrice.

Substanţe periculoaseSubstanţe periculoaseSubstanţe periculoaseSubstanţe periculoase

Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de

accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în

procesul tehnologic (funcţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul următor

prezintă fraze de risc R relevante, şi anume:

Tabelul nr. Tabelul nr. Tabelul nr. Tabelul nr. 22222222 Identificarea substanţelor Identificarea substanţelor Identificarea substanţelor Identificarea substanţelor periculoasepericuloasepericuloasepericuloase


materiei prime, materiei prime, materiei prime, materiei prime,

a substanţei sau a substanţei sau a substanţei sau a substanţei sau

a preparatului a preparatului a preparatului a preparatului

chimicchimicchimicchimic

Cantitatea anualCantitatea anualCantitatea anualCantitatea anualăăăă/ / / /

existentexistentexistentexistentăăăă în stocîn stocîn stocîn stoc

Clasificarea şi Clasificarea şi Clasificarea şi Clasificarea şi etichetarea substanţeloretichetarea substanţeloretichetarea substanţeloretichetarea substanţelor

sau a preparatelor chimice*)sau a preparatelor chimice*)sau a preparatelor chimice*)sau a preparatelor chimice*)

CategorieCategorieCategorieCategorie----

Periculoase/ Periculoase/ Periculoase/ Periculoase/

Nepericuloase Nepericuloase Nepericuloase Nepericuloase

(P/N)(P/N)(P/N)(P/N)

Periculozitate**)Periculozitate**)Periculozitate**)Periculozitate**) Fraze de risc*)Fraze de risc*)Fraze de risc*)Fraze de risc*)

Ulei hidraulic 1450 litri PPPP Poate provoca efecte R53, S23, S51




Ulei transmisie 11600 litri PPPP

adverse pe termen lung

asupra mediului

acvatic.

Riscuri naturaleRiscuri naturaleRiscuri naturaleRiscuri naturale

Riscurile naturale la care este expusă zona de amplasare a proiectului, sunt:

căderile masive de zăpadă, inundaţiile şi cutremurele.

Căderi masive de zăpadăCăderi masive de zăpadăCăderi masive de zăpadăCăderi masive de zăpadă

Obiectivul analizat se va amplasa în extravilanul localităţilor, într-o zonă

geografică cu căderi reduse de zăpadă. Din acest motiv, se consideră că prezintă un

risc foarte scăzut la căderi masive de zăpadă, care să afecteze buna funcţionare a

turbinelor eoliene.

InundaţiiInundaţiiInundaţiiInundaţii

Nu există posibilitatea apariţiei unor inundaţii, principalele cursuri de apă

situându-se la o distanţă apreciabilă faţa de amplasamentul obiectivului.

SeismeSeismeSeismeSeisme

Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismică-

macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadrează în macrozona de

intensitate seismică 81 având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare

ag=0,18 g, şi perioada de colţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va

lua în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioadă de colţ Te = 1,5 sec.




8. Descrierea dificult8. Descrierea dificult8. Descrierea dificult8. Descrierea dificultăăăăţilorţilorţilorţilor

Pe parcursul elaborării Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra

Mediului, pentru investiţia –„Centrala electrica eoliana Suhurlui (turbine eoliene,



Costache Negri judeţul Galaţi", nu s-au întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice.

9. Rezumat f9. Rezumat f9. Rezumat f9. Rezumat făăăărrrrăăăă caracter tehniccaracter tehniccaracter tehniccaracter tehnic

Prin prezentul proiect se propune construirea unui parc eolian alcătuit din 29

turbine eoliene, cu o capacitate maximă de 3000 kW/turbină, pe o capacitate de 57

MW/ parc (conform ATR) precum şi realizarea sistemului de racord aferent, substatie

de transformare, fundaţii turbine eoliene, platforme operare macara, drumuri de

acces si reabilitare drumuri de exploatare.

Tabel nr.23 Tabel nr.23 Tabel nr.23 Tabel nr.23 ---- Obiective proiectObiective proiectObiective proiectObiective proiect

Nr. Nr. Nr. Nr.

crt.crt.crt.crt.

Denumire obiectiv Denumire obiectiv Denumire obiectiv Denumire obiectiv

construcconstrucconstrucconstrucţţţţiiiiiiii Rolul in proiectRolul in proiectRolul in proiectRolul in proiect

1 Turbine eoliene Producerea de energie electrica din

sursa regenerabila (vânt)

2 Reţele electrice

Racordarea turbinelor eoliene prin linie

electrica subterana de 30 KV la statia

electrica de parc 30/110 KV

Pe acelaşi canal se realizează şi

reţeaua de transmisii date prin fibra

optica .

3 Drumuri interioare Realizarea accesului la fiecare turbina

eoliana din drumurile de exploatare

4 Modernizare

drumuri exploatare

Realizarea accesului la fiecare turbina

eoliana intre drumurile judeţene şi

drumurile interioare




5 Platforme

tehnologice

Amplasarea macaralelor şi

componentelor turbinelor pentru

realizarea montajului în timp minim şi

în siguranţă

6 Organizare de

şantier

Organizarea de şantier comuna –

birouri, parc auto, depozitare materiale

comune, etc.





21.04. 2011.

9.1. Descrierea activităţii9.1. Descrierea activităţii9.1. Descrierea activităţii9.1. Descrierea activităţii

Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate

cronologic astfel:cronologic astfel:cronologic astfel:cronologic astfel:

Etapa IEtapa IEtapa IEtapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:

� delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de execuţie şi cu

planurile de situaţie întocmite de proiectant;

� realizarea organizării de şantier; utilaje de construcţie, baracamente.

� realizarea de lucrări de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente

� construcţie şi amenajare drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a

permite accesul utilajelor la platformele de montaj şi fundaţii;

� realizarea platformelor de montaj ;

� realizarea fundaţiilor turbinelor eoliene;




Etapa a II Etapa a II Etapa a II Etapa a II ---- aaaa – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:

� construirea/montarea turbinelor;

� realizare şanţuri conexiuni electrice şi reţele transmisie date (fibra optica)

� realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la staţia de transformare 30/110 kV

(parc eolian);

Etapa a III Etapa a III Etapa a III Etapa a III ---- aaaa – Funcţionare:

� probe tehnologice şi punerea în funcţiune a proiectului.

� management şi întreţinere.

Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura

aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului.

Turbinele eoliene care vor fi instalate in cadrul proiectului au principiu de

funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei

pale având profil aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor

solicitări mecanice importante şi având costuri mai scăzute.

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului

Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura în proiectul

propus s-a realizat ţinându-se cont de:

� Legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman. Si

biodiversitate (arii naturale protejate).

� Normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru

evaluarea impactului.

� Grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului

asupra mediului




9.3 Impactul prognozat asupra mediului9.3 Impactul prognozat asupra mediului9.3 Impactul prognozat asupra mediului9.3 Impactul prognozat asupra mediului

Surse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţieSurse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţieSurse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţieSurse de poluanţi pentru ape în perioada de execuţie

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

� tehnologiile de execuţie propriu-zise;

� utilajele terasiere şi cele de transport;

� activitatea umană.

Surse de poluanţi pentru aer Surse de poluanţi pentru aer Surse de poluanţi pentru aer Surse de poluanţi pentru aer

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact

asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de

poluare a atmosferei.

Surse de poluare a solului şi subsoluluiSurse de poluare a solului şi subsoluluiSurse de poluare a solului şi subsoluluiSurse de poluare a solului şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de

amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele

activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra

factorului de mediu sol pot fi:

� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot

produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a

solului;

Surse de zgomot şi vibraţii în perSurse de zgomot şi vibraţii în perSurse de zgomot şi vibraţii în perSurse de zgomot şi vibraţii în perioada de execuţieioada de execuţieioada de execuţieioada de execuţie




Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor

grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea

surse de zgomot.

Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje

folosite în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face

unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se

înregistrează.

Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţioSurse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţioSurse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţioSurse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare a proiectuluinare a proiectuluinare a proiectuluinare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot

sunt emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a

direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca

în satele apropiate Suhurlui şi Costache Negri, zgomotul produs prin funcţionarea

turbinelor să fie sesizat la o intensitate mai mică decât nivelul de zgomot din

interiorul unei case.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă

care pot afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra

structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra

mediului. Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate

după standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia

unor efecte reduse asupra mediului ambiant.

Interferenţele electromagneticeInterferenţele electromagneticeInterferenţele electromagneticeInterferenţele electromagnetice

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice.




Centralele eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor

electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât

semnalul direct cât şi cel reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul

reflectat este întârziat din două motive:

� datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);

� datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.

Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în

cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de

sticlă şi materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.

Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă

generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii

produse au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.

Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice

(100m înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale

(cea mai apropiata turbina situându-se la 510 metri de zona locuita a localităţii

Suhurlui) impactul produs de radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării

parcului eolian este nesemnificativ.

Biodiversitate Biodiversitate Biodiversitate Biodiversitate

Nu se prognozează un posibil impact al turbinelor eoliene asupra pasărilor care

tranzitează zona, justificat prin lipsa zonelor de cuibărire, hrănire sau zone de

odihnă).

Nu sunt afectate arii naturale protejate de interes comunitar, rezervatii naturale,

habitate prioritare sau specii de flora si fauna de interes conservativ.




9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul


potenţialul ridicat al resurselor de vânt ce asigură viabilitate financiară a proiectului.

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

� Existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei

electrice;

� Teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

� Distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

� Accesul la infrastructura rutieră.

9.59.59.59.5 MMMMăăăăsuri de diminuare a impactuluisuri de diminuare a impactuluisuri de diminuare a impactuluisuri de diminuare a impactului pe componente de mediupe componente de mediupe componente de mediupe componente de mediu

Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu

respectarea timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din

precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de

piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special

� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea

limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare

orăşeneşti şi în staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru

managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;




� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite

se va face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

Măsuri de protecţie a aeruluiMăsuri de protecţie a aeruluiMăsuri de protecţie a aeruluiMăsuri de protecţie a aerului

� Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în

perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca

urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare -

evacuare în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale;

� Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic

pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

� Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte

nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament

şi vor fi puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

� Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de

alimentare carburanţi;

� Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt

puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub

acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor

nepavate;

� Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă

pentru a se reduce pulberile formate.




Măsuri de protecţie a solului şi subsoluluiMăsuri de protecţie a solului şi subsoluluiMăsuri de protecţie a solului şi subsoluluiMăsuri de protecţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de

poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în

cea mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime

admise.

În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat

prin:

� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier

corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de

lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor

meteorice, care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de

la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în

subteran, poluând solul şi stratul freatic;

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente,

din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii,

depozitarea de materiale etc.;

� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii,

valorificarea tuturor deşeurilor rezultate.

Măsuri de protecţie a florei şi faunei Măsuri de protecţie a florei şi faunei Măsuri de protecţie a florei şi faunei Măsuri de protecţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor

se iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:




� Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul

drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime

mediului natural;

� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul

de lucru specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile

pentru protecţia mediului;

� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea

de şantier.

� Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a

rutelor de migrare a păsărilor;

� Sistemul de transport al energiei electrice către substaţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate

nocturnă;

� Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de

hrană pentru păsări şi chiroptere.




Bibliografie:

� Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec.

Simona DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea

impactului ecologic şi auditul de mediu, Editura Economică, 2006

� ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucureşti, Editura

Economică, 2002

� Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land

Office - Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC,

Horizon Wind Energy- February 2009

� GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 - LANDSCAPE

AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008

� Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND

FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008

� NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, -

SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008

� Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT

STUDY, martie 2008

� U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain

Region Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation

Action Plan for the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005

� Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center

(Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment

� Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004




� Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER

WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005

� ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV -

Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind

Farm

� Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms

ScottishPower Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company -

Proposed Queniborough Wind Farm, Leicestershire - December 2008;

� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;

� CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti;

� CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Edititura Ceres;

� COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic.

Timişoara: Edititura Balcanic;

� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti;

� Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;

� Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in

Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;




� Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor

rare, Editura Ceres Bucureşti;

� Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică;

� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,

Bucureşti;

� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,

Editura Scaiul, Bucureşti;

� Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti;

� Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor

superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;

� Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.

AL.I.Cuza, Iaşi;

� Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti;

� Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în

România, Cluj;

� Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor

vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;

� *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă

comunitară ca parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;

� *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în

România;




� Bibby C. J. et al 2000 Bird Census Techniques, Academic Press

� Colin J. Bibby, Neil D. Burgess et al. Bird Census Tehniques. Academic Press,

2007.

� David Hill, Mattheu Fasham, Graham Tucker et al. Handbook of Biodiversity

Methods Survey, Evaluation and Monitoring. Cambridge University Press. 2005

� Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell

Science

� Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for

Protected Areas

� Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB

� Graham M., Tucker and Melanie F. et al.1995, Bird in Europe Their Conservation

Status, BirdLife International

� Hardey J et al 2006 Raptors: a field guide to survey and monitoring, TSO

Scotland

� Jon Hardey, Humphrey Crick, Chris Weenham et al.,Raptors a Fild Guide to

Survay and Monitoring, Scottish Natural Heritage 2006

� Killian M., Lars S., et al.Bird Guide., Harper Collins Publishers, London 1999.

� Hermann Hötker et al. 2003 Impacts on biodiversity of exploitation of

renewable energy sources: the example of birds and bats

� Sutherland W. J. et al 2006 Ecological Census Techniques, Cambridge University

Press

� S. Frontier, Denise Pichod-Viale.1995, Ecosistemes structure,

fonctionnement,evolution., Mansson,Paris.

� @@@ Birds, bats and wind energy - leaflet. Canadian Wind Energy Association




� Yung, P. Y. Jr. et al 2004 Baseline avian studies Mount Storm Grant County,

West Virginia – Final Report

� Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and

mitigation, Quercus

� Thomas Alerstam, Bird Migration, Cambridge University Press, 1993

� Victor Ciochia, Dinamica si migratia pasarilor, Editura Stiintifica si Tehnica,

Bucuresti, 1984.

� Whitfield, D.P. & Madders, M. 2006. Flight height in the hen harrier Circus

cyaneus and its incorporation in wind turbine collision risk modelling. Natural

Research Information Note 2. Natural Research Ltd, Banchory, UK

� William J. Sutherland, Ecological Census Tehnique., Cambridge University Press.

2006




Cuprins:Cuprins:Cuprins:Cuprins: 1. Informaţii generale ................................................................................................ 2

1.1 Informaţii despre titularul proiectului: ................................................................. 2

1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului şi al raportului la acest studiu: .................................................................... 2

1.3 Denumirea proiectului ......................................................................................... 2

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia ......................................... 4

1.6 Informaţii privind producţia. .............................................................................. 32

1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice .............. 32

1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de

activitatea propusă .................................................................................................. 33

1.8.1 Zgomot şi vibraţii ........................................................................................... 37

1.8.2. Interferenţele electromagnetice ..................................................................... 46

1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică .......................................................... 47

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele ........................................................................... 47

1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele

la proiect ................................................................................................................ 50

1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea

/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ................................... 51

1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura

existentă ................................................................................................................. 53

2. Procese tehnologice ............................................................................................ 55

2.1. Procese tehnologice de producţie ..................................................................... 55

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor

necesare; alternative avute în vedere ....................................................................... 58

2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune

tehnici disponibile ................................................................................................... 58

2.2. Activităţi de dezafectare ................................................................................... 58

3. Deşeuri ............................................................................................................... 59

3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea

deşeurilor. .............................................................................................................. 59

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi

măsuri de reducere a acestora ................................................................................. 65

4.1. Apa .................................................................................................................. 66

4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ............................................... 66




4.1.2 Alimentarea cu apă ........................................................................................ 67

4.1.3. Managementul apelor uzate .......................................................................... 67

4.1.4 Prognozarea impactului .................................................................................. 67

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................... 69

4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul "Apa" .................................................................... 71

4.2. Aerul................................................................................................................ 72

4.2.1 Date generale ................................................................................................. 72

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi ............................................................................... 73

4.2.3 Prognozarea poluării aerului ........................................................................... 76


4.3 Solul şi subsolul ................................................................................................ 78

4.3.1 Date generale ................................................................................................. 78

4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului .......................................................... 79

4.3.2 Prognozarea impactului .................................................................................. 80


4.3.4 Hărţi la capitolul "Sol" .................................................................................... 82

4.5. Biodiversitatea ................................................................................................. 84

Mamiferele .............................................................................................................. 91

4.5.1 Impactul prognozat ........................................................................................ 91


4.6. Peisajul şi impactul vizual ................................................................................. 96

4.6.1 Impactul prognozat ........................................................................................ 97


4.7. Mediul social şi economic ................................................................................. 99

4.7.1 Impactul prognozat ..................................................................................... 101

4.7.2 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................. 101

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ........................................................ 101

Nu este cazul .................................................................................................................................. 101

4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediului prin implementarea

proiectelor propuse în zonă ....................................................................................................... 102

5. Analiza alternativelor ........................................................................................ 115

6. Monitorizarea.................................................................................................... 117

6.1. Factorul de mediu apă ........................................................................................................ 120

6.2. Factorul de mediu aer ......................................................................................................... 120

6.3. Factor de mediu sol şi subsol ...................................................................................... 121

7. Situaţii de risc ................................................................................................... 121




8. Descrierea dificultăţilor ..................................................................................... 126

9. Rezumat fără caracter tehnic ............................................................................. 126

9.1. Descrierea activităţii ....................................................................................... 127

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului .................................................. 128

9.3 Impactul prognozat asupra mediului ............................................................... 129

9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul ................................................... 132

9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ............................ 132

Bibliografie: .......................................................................................................... 136

raport privind impactul asupra mediuluiarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si...

Documents