RAPORTULauditului conformității cu elemente de performanță

„Există probleme majore în implementarea mecanismului de restituire a bunurilor și achitare a compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice,

care necesită soluționare stringentă

LISTA ABREVIERILOR

ABREVIEREA TERMENUL ABREVIAT

Comisia guvernamentală Comisia guvernamentală pentru problemele victimelor represiunilor politice

Consiliul mun. Chișinău Consiliul municipal ChișinăuAAPL autoritatea administrației publice localeMF Ministerul FinanțelorARFC Agenția Relații Funciare și Cadastru OCT Oficiul Cadastral TeritorialÎ.S. Întreprindere de StatUTA Unitatea teritorială autonomăUAT Unitatea administrativ - teritorialămil. lei milioane leir-nul raionul

SINTEZACurtea de Conturi a planificat și a realizat prezentul audit în vederea evaluării

eficienței alocării și utilizării mijloacelor publice destinate plăților cuvenite persoanelor supuse represiunilor politice, identificării proceselor și instrumentelor aplicate de comisiile speciale la stabilirea și achitarea compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice, precum și determinării faptului dacă fondurile alocate din bugetul de stat sînt direcţionate conform deciziilor adoptate. Totodată, auditul s-a axat pe examinarea modului în care autoritățile abilitate obțin rezultate dorite și eficace, identificînd procesele cu riscuri majore de realizare neconformă a obiectivelor, astfel localizînd zonele vulnerabile, cu determinarea cauzelor care au generat iregularități.

Auditul a fost realizat la nivelul MF și în cadrul a 5 comisii speciale, cărora li s-au alocat cele mai semnificative mijloace financiare pentru restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice din cadrul celor 32 de UAT. Suplimentar, au fost solicitate și obținute informațiile necesare de la Comisia guvernamentală și ARFC.

Deși, inițial, organele executive și legislative, pe parcursul ultimilor 18 ani (perioada 1989 – 2006), au emis cîteva zeci de acte juridice în vederea soluționării problemelor în domeniul protecției victimelor represiunilor politice, implementarea

1

acestora a avut efecte limitate, motivele fiind diferite. Aspectul vizat a resimțit o eficientizare și o susținere corespunzătoare numai urmare modificărilor efectuate de Legislativ, începînd cu anul 2006, prin revizuirea și rectificarea mecanismului Legii nr.1225-XII din 08.12.19921, și, ulterior, în anul 2007, de către Executiv, prin transpunerea în practică a noului mecanism de stabilire și achitare de compensații persoanelor supuse represiunilor politice.

În ce privește realizarea, în perioada anilor 2008-2013, a obiectivelor prestabilite în cadrul politicilor specifice domeniului auditat, evidențiem următoarele progrese:

Contribuția considerabilă a Guvernului în susținerea financiară a domeniului vizat, fiind alocate din contul bugetului de stat mijloace în sumă de 117,1 mil.lei;

La nivel central, a fost constituită Comisia guvernamentală pentru problemele victimelor represiunilor politice;

Comisiile speciale create în cadrul celor 32 de unități administrativ- teritoriale au adoptat decizii privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice pentru 435 de beneficiari, în valoare totală de 139,2 mil.lei, iar ținînd cont de tranșele de achitare, acestora le-au fost restituite mijloace financiare în sumă de 90,2 mil.lei;

Totodată, pe lîngă evoluțiile pozitive înregistrate în implementarea noului mecanism de restituire a valorii averii prin achitare de compensații persoanelor supuse represiunilor politice, auditul a identificat un șir de abateri și iregularități de ordin legal, care, în fond, au avut un impact negativ asupra eficienței utilizării banilor publici prin efectuarea unor cheltuieli defectuoase, persistînd și riscul de fraudă.

Constatările echipei de audit au rezultat din examinarea unui eșantion de 227 de cereri (93,0% din cele 244 de cereri acceptate) în cadrul celor 5 comisii speciale auditate, pentru care s-au stabilit compensații în valoare de 103,2 mil.lei (95,7% din valoarea absolută de 107,8 mil.lei).

În contextul următor, evidențiem principalele constatări și concluzii ale misiunii de audit:

Comisia guvernamentală și-a îndeplinit parțial rolul de coordonator cu responsabilităţi privind aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul specific de activitate. În același timp, se atestă și unele carențe în aspectul monitorizării procedurilor aplicate de comisiile speciale la stabilirea compensațiilor pentru averea confiscată, naționalizată sau scoasă în alt fel din posesia persoanelor represate.

Performanța sistemului de control intern este redusă. La nivelul Consiliilor raionale, nu s-a reușit implementarea unui sistem de control intern efectiv care ar gestiona și minimiza riscurile aferente activității comisiilor speciale, inclusiv riscurile de fraudă și corupție.

La nivelul comisiilor speciale, nu s-au stabilit atribuțiile membrilor acestora, iar procesul de evaluare a documentelor depuse de solicitanți nu beneficiază încă de proceduri operaționale care să definească foarte obiectiv și transparent persoanele implicate, responsabilitățile acestora, etapele parcurse și termenele de realizare a tuturor activităților.

1 Legea nr.186-XVI din 29.06.2006 ,,Pentru modificarea și completarea Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice”.

2

Comisiile speciale nu au dispus de proceduri şi instrucţiuni corespunzătoare în vederea aplicării corecte a prevederilor Legii nr.1225-XII din 08.12.19922, iar reglementarea necorespunzătoare a activității a atras după sine carențe la toate etapele procesului de stabilire a compensațiilor. Astfel, comisiile speciale au admis abateri de la principiile de legalitate și de bună gestiune financiară în 159 (70%) din cele 227 de cazuri verificate, care au determinat stabilirea compensațiilor nejustificate în valoare totală de 50,9 mil.lei.

Manifestarea unui grad scăzut de interoperabilitate între diferitele structuri ale Consiliului raional a generat executarea neconformă a propriilor decizii și formarea discrepanțelor între deciziile adoptate de comisii și demersurile privind solicitarea mijloacelor financiare, înaintate MF.

Inexistența procedurilor pentru determinarea valorii averii în cazurile în care cetăţenii nu au fost despăgubiţi în baza prevederilor legii anterioare a creat situații diferite. Astfel, Comisia specială din r-nul Briceni, fără a analiza și a identifica partea de avere care n-a fost despăgubită, a aprobat achitarea compensațiilor pentru 22 de beneficiari, pe cînd Comisia specială din r-nul Rîșcani nici n-a solicitat informația respectivă, nefiind identificați beneficiarii despăgubiți anterior.

Lipsa procedurilor clare la evaluarea documentelor în cazul determinării moștenitorilor legali a provocat confuzii în cadrul Comisiilor speciale din mun.Chișinău și din r-nul Rîșcani, soldîndu-se cu nerespectarea cadrului legal la achitarea compensațiilor în sumă de 3,8 mil.lei și, respectiv, de 1,4 mil.lei.

Neargumentarea calculelor la determinarea valorii averii persoanelor represate, precum și admiterea erorilor în calcul de către Comisiile speciale din mun. Chișinău și din raioanele Strășeni și Briceni au avut ca efect utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă de 0,6 mil.lei.

În unele cazuri, actorii implicați în procesul decizional privind evaluarea, calcularea și achitarea compensațiilor aferente terenurilor au aplicat „propria lege”. Astfel, nerespectînd exigențele legale, Comisiile speciale din raioanele Dondușeni, Strășeni și Rîșcani au stabilit și acceptat compensații pentru restituirea terenurilor semănate cu culturi pentru 36 de beneficiari, fapt ce a atras după sine majorarea neîntemeiată a cheltuielilor pentru restituirea compensațiilor în sumă totală de 1,8 mil.lei. Se atestă și cazuri de tratare diferită a problemei în cauză de către Comisiile speciale din mun.Chișinău și din r-nul Strășeni și întreprinderile de evaluare. Auditul a constatat că, deși opiniile comisiilor menționate, în unele cazuri, corespundeau exigențelor legale, acestea au cedat în fața rezultatelor prezentate de întreprinderile de evaluare, ale căror rapoarte prevedeau și estimările pentru terenuri. Așadar, problema privind restituirea terenurilor a condiționat achitarea nelegală a compensațiilor și utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă de 2,4 mil.lei. În acest sens, se evidențiază următoarele:

În pofida faptului că cadrul legal nu prevede restituirea valorii terenurilor, unele instanțe de judecată din mun.Chișinău au adoptat 5 hotărîri privind restituirea valorii terenurilor în sumă de 5,5 mil.lei, însă ratarea de către comisie a termenului de adresare și contestate a unei hotărîri în instanța superioară a dus la achitarea neregulamentară a compensațiilor în sumă de 0,6 mil.lei, alte 4 hotărîri fiind 2 Legea nr.1225-XII din 08.12.1992 ,,Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice” (cu modificările și completările ulterioare; în continuare – Legea nr.1225-XII din 08.12.1992).

3

contestate regulamentar, iar dosarele respective la momentul efectuării auditului aflîndu-se pe rol.

Auditul a relevat că unii membri din cadrul comisiilor speciale au susținut, contrar prevederilor legale, interesele beneficiarilor în instanțele de judecată. Un exemplu elocvent în acest sens este cazul constatat în r-nul Strășeni, cînd un membru al comisiei speciale, profitînd de cunoașterea vulnerabilităților mecanismului de soluționare a problemelor și impedimentelor ce apar la stabilirea compensațiilor, a susținut în 8 cazuri cererile de constatare a bunurilor în instanțele de judecată.

Executarea necorespunzătoare a art.12 din Legea nr.1225-XII din 08.12.1992, potrivit căruia bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de oficiile cadastrale teritoriale, precum și elaborarea tardivă a metodologiei de evaluare a bunurilor imobile au condiționat faptul că, din 230 de evaluări ale bunurilor imobiliare în baza cărora s-au luat deciziile comisiilor speciale pentru achitarea compensațiilor, 60 de evaluări (26,1% din totalul evaluărilor) s-au efectuat de către întreprinderi private, care, în unele cazuri, au majorat neîntemeiat costurile imobilelor sau n-au prezentat rapoarte de evaluare. Totodată, se relevă că a admis iregularități în procesul de evaluare a bunurilor imobile și organul cadastral de stat, fiind acceptate declarațiile martorilor depuse cu nerespectarea normelor legale sau comise erori de calcul.

Nerespectarea de către toate comisiile speciale supuse auditării a normelor legale la identificarea averii solicitanților a condiționat în 121 de cazuri (53,3% din cele 227 de cazuri evaluate) aprobarea compensațiilor în valoare totală de 39,6 mil.lei, în temeiul declarațiilor care nu au fost perfectate în corespundere cu normele procedurale, semnăturile din declarațiile martorilor fiind autentificate de către notari și primari. În același timp, argumentarea necorespunzătoare în procesele de examinare a cererilor primarilor din localitățile unde au domiciliat anterior solicitanții a condiționat admiterea și examinarea unor informații dubioase prezentate de aceștia și, ca urmare, adoptarea deciziilor nefondate.

În prezentul Raport de audit sînt generalizate principalele realizări, dar şi problemele şi neregulile care au influenţat negativ utilizarea raţională şi eficientă a mijloacelor bugetare, acesta conţinînd şi o serie de recomandări de îmbunătăţire a procesului de achitare a compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice.

INTRODUCERE

Problemele ce ţin de revendicarea averii confiscate, naţionalizate sau luate în alt mod în anii 1917-1989, precum şi achitarea compensaţiilor pentru avere şi suferinţele ce le-au avut victimele represiunilor politice au cunoscut o atenţie sporită începînd cu anul 1989, cînd s-a încercat o primă reabilitare a lor. Pînă la acel moment Uniunea Sovietică nu dorea să recunoască sub nici o formă atrocităţile în masă care au fost comise de către regimul totalitar.

Care este semnificația noțiunii de „represiune politică” în norma juridică?Represiune politică se consideră curmarea de vieţi omeneşti, măsurile de

constrîngere întreprinse de către stat faţă de cetăţeni din motive politice, naţionale, 4

religioase sau sociale sub formă de privaţiune de libertate, deportare, exilare, trimitere la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii, expulzare din ţară şi lipsire de cetăţenie, expropriere, internare forţată în instituţii de psihiatrie, sub altă formă de limitare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor declarate periculoase din punct de vedere social pentru stat sau pentru regimul politic, realizate în baza deciziilor organelor de stat administrative, judiciare şi extrajudiciare.

Cine sînt considerate victime ale represiunilor politice?Potrivit exigenței normelor legale, victime ale represiunilor politice sînt

considerate: persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice; persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică, dar

care au reuşit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele republicii;

membrii familiei persoanelor supuse represiunilor, inclusiv copiii care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, persoanele care au fost impuse sau nevoite să-şi urmeze părinţii, rudele, tutorii în exil ori la locul de deţinere specială, sau rămase fără îngrijirea acestora, precum şi copiii persoanelor executate în urma represiunilor politice.

Care au fost primii pași inițiați în reabilitarea victimelor represiunilor politice? Ce prevedea cadrul normativ-legal existent în acest sens?

O primă încercare de reabilitare a victimelor represiunilor politice a venit din partea Executivului, începînd cu anul 1989. Astfel, la începutul anilor 90, o parte a victimelor represiunilor politice a fost reabilitată, urmare adoptării unui număr semnificativ de acte normative regulatorii în domeniu, pe lîngă executivele raionale din republică fiind formate și comisii de reabilitare, abilitate cu atribuții de examinare a cererilor victimelor represiunilor politice. Însă, numai la 1 an și 4 luni procedura de restituire a averii sau de achitare a compensațiilor a fost stopată, fiind stopate și activităţile comisiilor de reabilitare, din motiv că valoarea compensațiilor nu exprima real daunele cauzate cetăţenilor care au suferit în urma represiunilor politice.

După o stagnare a situației timp de 2 ani, pentru prima dată, în luna decembrie 1992, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat o normă legală specifică3 acestui domeniu, care avea drept scop reabilitarea victimelor represiunilor politice săvîrşite pe teritoriul actualei Republici Moldova şi compensarea, în măsura posibilităţilor, a daunelor materiale pe care le-au suportat în urma regimului totalitar.

O primă încercare de a stabili un mecanism adecvat de restituire a averii victimelor represiunilor politice în contextul noii legi a fost adoptarea Hotărîrii Guvernului nr.128 din 11.03.1993.4 Pe lîngă reglementarea modulul de restituire a averii luate ilegal, Hotărîrea în cauză a plafonat și valoarea maximă pentru averea ce nu putea fi restituită în mărime de 200,0 mii de ruble. În aceste condiții, timp de 2

3 Legea nr.1225-XII din 08.12.1992 ,,Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice săvîrşite de regimul comunist totalitar de ocupaţie (7 noiembrie 1917 - 23 iunie 1990)”.4 Hotărîrea Guvernului nr.128 din 11.03.1993 ,,Despre măsurile pentru realizarea Legii Republicii Moldova privind reabilitarea victimelor represiunilor politice săvîrşite de regimul comunist totalitar de ocupaţie (7 noiembrie 1917 - 23 iunie 1990)”.

5

ani, comitetele executive au despăgubit aproape o pătrime din numărul total al persoanelor reabilitate5.

Deoarece practica de restituire era diferită în dependenţă de abordările în cadrul AAPL, Guvernul, la 26.05.19956, a creat un nou mecanism de revendicare a averii, de achitare a compensaţiilor pentru avere. Astfel, prin norma regulatoare, s-a stabilit că întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile cu orice formă de proprietate (succesorii lor în drepturi) şi cetăţenii (moştenitorii acestora), cărora iniţial li s-a transmis fără plată averea confiscată a represaţilor, naţionalizată sau luată în orice alt mod, o restituie cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi în baza cererilor personale ori ale moştenitorilor lor. În cazurile cînd, din motive obiective, averea nu s-a păstrat şi nu poate fi restituită, s-a prevăzut că valoarea ei se va recupera prin aplicarea preţurilor în vigoare la data satisfacerii cererii.

Pentru a avea aceeași consecvență în acțiuni, Guvernul a stabilit același plafon maxim - de 200 lei (echivalentul a 200,0 mii ruble) fiecărei familii de deportaţi, din care pentru clădiri urma să se achite pînă la 100 lei şi pentru alte bunuri - pînă la 100 lei. În cazul în care valoarea averii nu putea fi determinată, neexistînd documentele ce confirmă confiscarea, naţionalizarea sau luarea ei în orice alt mod, prejudiciul cauzat se recupera prin achitarea unei compensaţii în baza altor dovezi, prevăzute de lege. În aceste condiții, persoanelor reabilitate sau moştenitorilor lor li se achita o compensaţie pentru toată averea reieşind din preţurile în vigoare la data satisfacerii cererii, însă mărimea ei nu depăşea 90 lei pentru fiecare familie deportată.

Dat fiind faptul că actul normativ prevedea plafonarea achitărilor pentru averea nelegitim confiscată sau naționalizată care nu putea fi restituită în natură, Curtea Constituțională, la 20.07.1999, a constatat că această prevedere este neconstituțională7. Cu toate acestea, Guvernul abia peste 3 ani a abrogat prevederea anticonstituțională, care nu corespundea sensului noțiunii ,,repararea cauzei”, fiind atestată și inacțiunea comisiilor de reabilitare.

Revizuirea mecanismului prevăzut de Legea nr.1225-XII din 08.12.1992 a constituit un fapt real în compensarea averii victimelor represiunilor politice

Doar în anul 2006 au fost operate modificări esențiale vizavi de problema victimelor represiunilor politice, urmare completării și modificării de către Parlament8 a Legii nr.1225-XII din 08.12.1992. Astfel, conform modificării și completării art.12 din legea menționată, restituirea bunurilor, recuperarea valorii bunurilor ce nu pot fi restituite se efectuează în baza cererii, care se examinează de către comisiile speciale create în acest scop, iar în cazul în care bunurile nu s-au păstrat sau nu pot fi restituite în natură, se recuperează valoarea lor în formă de compensaţie bănească sau de valori materiale, luîndu-se ca bază preţurile de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

5 http://www.expert-grup.org/old/library_upld/d111.pdf.6 Hotărîrea Guvernului nr.338 din 26.05.1995 ,, Cu privire la restituirea averii, recuperarea valorii ei și achitarea compensațiilor persoanelor supuse represiunilor”.7 Hotărîrea Curții Constituționale nr. 41 din 20.07.1999.8 Legea nr.186-XVI din 29.06.2006 ,,Pentru modificarea şi completarea Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice”.

6

Corespunzător, a fost reexaminat și mecanismul de plată a compensațiilor. Astfel, în cazul nedepășirii valorii bunurilor de 200,0 mii lei, plata compensaţiei poate fi eşalonată pe o perioadă de pînă la 3 ani, iar în cazul depăşirii acesteia – pe o perioadă de pînă la 5 ani. La rîndul său, Guvernul, prin Hotărîrea nr.627 din 05.06.20079, a aprobat modul de recuperare a valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor.

Urmare examinării detaliate a întregului proces de restituire a valorii bunurilor persoanelor supuse represiunilor politice, misiunea de audit a identificat consecutivitatea etapelor care urmează a fi parcurse de către persoanele represate în vederea obținerii acestui drept, aceasta fiind prezentată detaliat în Anexa nr.1.

Informația generală privind competențele actorilor implicați în procesul de examinare a cererilor victimelor represiunilor politice, prevăzute de legislație, se conține în Anexa nr.2.

Schematic, modul de funcționare a mecanismului de restituire a valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi de achitare a compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice este reflectat în Figura nr.1

Figura nr.1Mecanismul actual de restituire a valorii bunurilor prin achitarea de

compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice

9 Hotărîrea Guvernului nr. 627 din 05.06.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice, precum și achitarea compensației în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice (în continuare - Regulamentul privind achitarea compensațiilor).

7

Sursă: Schemă elaborată de către echipa de audit în baza prevederilor Legii nr.1225-XII din 08.12.1992 și Hotărîrii Guvernului nr.627 din 05.06.2007

Analiza per ansamblu a evoluției numărului de beneficiari, compensațiilor stabilite și a celor achitate în perioada anilor 2008-2013

Rezultatele auditului relevă că, în perioada 2008-2013, în total pe republică, comisiile speciale au calculat și aprobat compensații pentru 435 de familii supuse represiunilor politice, datele fiind prezentate grafic în Diagrama nr.1.

Diagrama nr.1Evoluția numărului beneficiarilor de compensații în perioada 2008-2013

Sursă: Date totalizate de către echipa de audit în baza informațiilor prezentate de către Ministerul Finanțelor și comisiile speciale auditate

Prin urmare, cea mai mare pondere a familiilor beneficiare de compensații a fost înregistrată în anul 2009, acceptîndu-se compensații pentru 148 de familii (34,0 % din numărul total). În anii 2010-2012, numărul acestora a oscilat, înregistrînd o descreștere semnificativă în anul 2012, cauzată de scăderea numărului de cereri depuse de solicitanți și de activitatea insuficientă a unor comisii speciale.

8

Informația complexă privind numărul beneficiarilor și mărimea compensațiilor stabilite spre achitare de către fiecare comisie specială separat în perioada 2008-2013 se prezintă în Anexa nr.4. Astfel, per ansamblu, în perioada vizată, comisiile speciale au calculat și aprobat compensații în valoare totală de 139,2 mil.lei.

Întru achitarea compensațiilor respective, Guvernul a emis 36 de hotărîri, iar ținîndu-se cont de tranșele de achitare, respectiv, s-au alocat beneficiarilor mijloace în sumă totală de 90,2 mil.lei. Evoluția de ansamblu a plăților calculate și transferate beneficiarilor este prezentată grafic în Diagrama nr.2.

Diagrama nr.2Evoluția compensațiilor stabilite de comisiile speciale și a celor achitate în

perioada anilor 2008-2013 (mil.lei)

Sursă: Date totalizate de către echipa de audit în baza informațiilor prezentate de către Ministerul Finanțelor și comisiile speciale auditate

Reieșind din datele prezentate, compensațiile aprobate beneficiarilor de către comisiile speciale au înregistrat valoarea maximă de 52,4 mil.lei - în anul 2009, în timp ce în anul 2010 - doar 8,1 mil.lei. Situația constatată se explică prin faptul că Comisia specială din mun. Chișinău n-a adoptat decizii în anul 2010, iar Comisia specială din r-nul Briceni, deși a adoptat decizii, n-a înaintat demersuri către MF pentru restituirea din bugetul de stat a sumei de 1,9 mil.lei. Începînd cu anul 2013, se atestă că valoarea compensațiilor aprobate de către comisiile speciale a crescut, cifrîndu-se la 41,2 mil.lei.

Suplimentar la cele relevate, auditul a constatat că volumul total al compensațiilor achitate din contul bugetului de stat, în anii 2008-2013, a constituit 117,1 mil.lei, din care: 90,2 mil.lei – conform tranșelor de plată pentru beneficiarii din 32 de raioane; 26,9 mil.lei – conform titlurilor executorii din 28 de raioane. O informație detaliată cu privire la compensațiile achitate în perioada 2008-2013 în baza deciziilor comisiilor speciale și titlurilor executorii este expusă în Anexa nr.5.

Urmare analizei ponderii compensațiilor aprobate de comisiile speciale și a cheltuielilor pentru fiecare AAPL, raportată la cuantumul total al alocațiilor aprobate și al cheltuielilor efectuate în anii 2008-2013, auditul relevă că ponderile cele mai semnificative au fost înregistrate la 5 comisii speciale, alcătuind 77,7% (108,1 mil.lei) și, respectiv, 60,8% (71,2 mil.lei), după cum urmează:

r-nul Rîșcani – 24,5% (35,0 mil.lei) și, respectiv, 19,3% (22,6 mil.lei); r-nul Strășeni –8,4% (12,0 mil.lei) și, respectiv, 7,1% (8,3 mil.lei); r-nul Dondușeni – 7,5% (10,7 mil.lei) și, respectiv, 7,4% (8,7 mil.lei ); r-nul Briceni –6,3 % (9,0 mil.lei) și, respectiv, 4,9% (5,7 mil.lei); mun. Chișinău –29,0 % (41,4 mil.lei) și, respectiv, 22,1 % (25,9 mil.lei) .

9

TOTAL: 108,1 mil.lei 71,2 mil.leiLuînd la bază acest criteriu, misiunea de audit a selectat anume aceste comisii

pentru evaluarea procesului de determinare a valorii averii confiscate de la persoanele represate. Pentru a determina măsura în care mecanismul și instrumentele utilizate funcționează și dacă există oportunități de îmbunătățire a acestora, auditul s-a axat preponderent pe:♦ evaluarea măsurilor întreprinse de către AAPL de nivelul II din cadrul a 4 raioane și mun.Chișinău în procesul de aprobare și achitare a compensaţiei persoanelor supuse represiunilor politice;♦ evaluarea activității realizate de MF privind alocarea din contul bugetului de stat a mijloacelor financiare pentru achitarea compensaţiei persoanelor supuse represiunilor politice.

În acest context, în Capitolul I al prezentului Raport este expusă sinteza constatărilor de audit, care scot în evidență vulnerabilitățile mecanismului și instrumentelor utilizate de către comisiile speciale vizate la compensarea plăților și prejudiciilor cuvenite victimelor represiunilor politice, precum și cauzele care au generat mai multe probleme de sistem, de conformitate și de eficiență.

SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

Prezentul audit reprezintă un audit de conformitate, efectuat ca parte a unui audit al performanței, dat fiind că în cazul nostru conformitatea exprimă multiple aspecte ale eficienței și economicității. Astfel, neconformitatea constatată de audit la etapa de determinare a valorii averii și a mărimii compensațiilor, precum și luarea unor decizii nelegale constituie principalele cauze ale problemelor atestate, care rezultă în consecințe și efecte nefaste ale utilizării neeficiente a mijloacelor publice.

În cadrul auditului s-a evaluat dacă există oportunități de îmbunătățire și de perfecționare a mecanismului și instrumentelor utilizate la restituirea bunurilor și achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice.

Obiectivul de ansamblu al auditului a constat în determinarea faptului dacă autoritățile abilitate au implementat un mecanism adecvat la stabilirea și achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice.

În acest sens, echipa de audit a verificat, în particular, următoarele aspecte: dacă comisiile speciale instituite de autoritățile executive locale au dispus

de proceduri clare de lucru, prin care să fie reglementate operaţiunile ce cad în sarcina fiecărui membru din cadrul acestora;

dacă modul de determinare a valorii averii ori a compensațiilor ce urmează a fi restituite persoanei reabilitate este în corespundere cu cadrul legal.

Sfera auditului a cuprins realizarea acţiunilor în domeniul restituirii sau achitării valorii bunurilor, în perioada 2008-2013, prin intermediul comisiilor speciale (în calitate de structuri instituite de organele executive ale AAPL), Comisiei guvernamentale, precum și MF.

10

Abordarea de audit a fost una orientată pe probleme. Auditul s-a concentrat pe identificarea celor mai importante probleme și disfunționalități de sistem, totodată urmărind scopul de a evidenția și progresele înregistrate la realizarea unei decizii politice aferente acestui fenomen multașteptat de victimele represiunilor politice, dar și de comunitatea statelor Uniunii Europene, organele de resort și societatea civilă, care monitorizează respectarea drepturilor omului. În acest sens, constatările auditului se bazează pe următoarele activități și proceduri:

La nivelul MF: examinarea a 41 de demersuri privind alocarea mijloacelor bugetare, remise

de către comisiile speciale; analiza procedurilor privind pregătirea și înaintarea la Guvern a

documentelor pentru emiterea hotărîrilor; evaluarea corectitudinii întocmirii listelor de plată ale beneficiarilor de

compensații; verificarea corectitudinii și plenitudinii efectuării transferurilor către

Consiliile raionale.

La nivelul comisiilor speciale: examinarea modului de instituire a comisiilor, de divizare a funcțiilor și

responsabilităților; evaluarea instrumentelor instituite pentru examinarea în termenele stabilite a

cererilor depuse de persoanele supuse represiunilor politice și reabilitate; evaluarea procedurilor stabilite pentru determinarea valorii averii ori

compensației ce urmează a fi restituită persoanei reabilitate; examinarea și testarea procedurilor de control și monitorizare instituite în

cadrul procesului de restituire a compensațiilor.

Suplimentar, pentru a realiza obiectivele prestabilite şi a susţine concluziile de audit, în procesul de verificare au fost solicitate şi utilizate informaţiile necesare obținute de la ARFC – privind metodologia de evaluare a bunurilor imobile și numărul de specialiști atestați și antrenați în domeniul evaluării bunurilor imobile, precum şi de la Comisia guvernamentală – privind activitatea realizată în domeniu, inclusiv comunicarea și interacțiunea cu comisiile speciale din teritoriu.

Domeniul de aplicare şi metodologia de audit sînt prezentate detaliat în Anexa nr.3.

CONSTATĂRILE AUDITULUIObiectivul de ansamblu al auditului „Au implementat autoritățile abilitate un mecanism adecvat la stabilirea și achitarea compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice?”

Mecanismele și instrumentele implementate și utilizate de autoritățile abilitate la stabilirea și achitarea compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice nu sînt eficiente și suficiente. Deși Regulamentul privind achitarea compensațiilor

11

stabilește modul de realizare a politicii în domeniu, acțiunile întreprinse de comisiile speciale n-au fost eficiente și coerente, fapt condiționat de: definirea neclară în cadrul legislativ și normativ a unor prevederi; admiterea interpretării controversate a acestora; lipsa instrumentelor și procedurilor de implementare adecvate; performanța redusă a sistemului de control intern în cadrul AAPL și altor instituții participante în proces. Ca urmare, mai mulți solicitanți au beneficiat de compensații cu rețineri majore de timp, în valori nejustificate, ceea ce a avut un impact nefavorabil asupra bunei gestiuni financiare, cheltuindu-se ineficient surse bugetare în valoare totală de 32,8 mil.lei.

Urmare realizării misiunii de audit, s-a constatat că în cadrul celor 5 comisii speciale au fost înaintate 578 de cereri de solicitare a averii confiscate, naționalizate sau scoase în alt mod din posesie sau de compensare a valorii acesteia (dintre care circa 90,0% au fost depuse în anul 2007). Cu toate acestea, din cauză că la 334 de cereri înaintate solicitanții n-au prezentat integral toate documentele obligatorii, comisiile speciale au adoptat decizii de satisfacere a cerințelor pentru 244 de beneficiari (42,2%), în valoare totală de 107,8 mil.lei.

Informația detaliată privind numărul cererilor înaintate, deciziilor adoptate, precum și valoarea compensațiilor aprobate și achitate în perioada anilor 2008-2013 este prezentată în Anexa nr.6.

Echipa de audit a selectat și a verificat un eșantion de 227 de cereri acceptate, ce reprezintă 93,0% din numărul total al cererilor acceptate, identificînd un șir de neconformități și nereguli, care, în fond, au determinat achitarea nejustificată a unor compensații în valoare totală de 50,9 mil.lei. Informația respectivă este prezentată în Anexa nr.7.

Analiza generalizată a problemelor identificate în cadrul actualei misiuni de audit privind respectarea de către comisiile speciale a cerințelor legale la implementarea mecanismului de determinare a averii și valorii compensațiilor persoanelor represate în perioada 2008-2013 este prezentată în Anexa nr.8.

Pentru neadmiterea pe viitor a erorilor și neregulilor în procesul de determinare a averii și a valorii compensațiilor, auditul prezintă în continuare analiza acestora, grupate în corespundere cu problemele identificate.

1. Comisiile speciale determină valoarea averii persoanelor represate fără a se conforma la cerințele legale și în lipsa unui control intern privind corectitudinea stabilirii compensațiilor.

La nivelul comisiilor speciale create de autorităţile executive ale administraţiei publice locale ale raioanelor/municipiilor nu s-a manifestat un interes, dar și o preocupare suficientă pentru performanța și eficacitatea schemelor de determinare a averii persoanelor represate și de achitare a compensațiilor și, implicit, pentru elaborarea și aplicarea unor proceduri formalizate privind identificarea carențelor și a vulnerabilităților în aplicarea acestora, formularea unor criterii generale de performanță, efectuarea periodică a unor evaluări de impact etc. Acest fapt a determinat plata neregulamentară de compensații unor beneficiari, fiind utilizate ineficient mijloace bugetare. Faţă de principalele deficiențe constatate, fiecare

12

abatere a avut drept cauză, pe lîngă interpretarea eronată a prevederilor legale, monitorizarea insuficientă din partea Comisiei guvernamentale și a Consiliilor raionale/municipale a activității comisiilor speciale, care au activat o perioadă de 7 ani.

1.1. Stabilirea compensațiilor pentru bunurile care nu se restituiePotrivit prevederilor art.12 alin.(1) din Legea nr.1225-XII din 08.12.1992,

cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor, cu excepția restituirii terenurilor, pădurilor, plantaţiilor multianuale, obiectivelor scoase din circuitul civil, precum şi altor bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie (din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice).

În același timp, unele prevederi ale Codului funciar10 sînt contradictorii și tratează în mod diferit restituirea de terenuri cetățenilor supuși represiunilor politice. Astfel, art.4 din Codul funciar reglementează că nu se admite restituirea terenurilor foştilor proprietari şi urmaşilor lor, însă, în condiţiile art.12 menționat, persoanelor supuse represiunilor politice şi ulterior reabilitate, care locuiesc în localităţi rurale, li se pot atribui terenuri în proprietate privată de către Comisiile funciare la locul de trai.

Ținîndu-se cont de neclaritățile apărute în procesul de determinare a averii, Comisia guvernamentală, în luna martie 200811, a esplicat că, în cazurile menționate, victimele represiunilor politice sau moștenitorii lor nu dispun de dreptul la restituirea bunurilor respective, drept urmare nici nu pot cere despăgubiri pentru acestea.

În pofida celor relatate, auditul a constatat că problema dată a fost tratată diferit, în perioada auditată, de către 3 comisii speciale, întreprinderi de evaluare și expertiză a bunurilor, precum și de către instanțele de judecată, fiind adoptate decizii nefondate de achitare a valorii totale a terenurilor de 10,1 mil. lei, din care pînă la momentul efectuării auditului au fost achitate neregulamentar compensații în valoare totală de 3,0 mil.lei.

În acest context, se exemplifică următoarele cazuri: Comisia specială din mun. Chișinău a aprobat spre plată și a achitat unui

beneficiar costul terenului în sumă de 2,3 mil.lei, urmare includerii acestuia în raportul de evaluare.

Comisia specială din r-nul Rîșcani, similar, a acceptat achitarea pentru 2 beneficiari a costurilor terenurilor și plantațiilor multianuale în valoare de 1,8 mii lei.

Comisia specială din r-nul Strășeni, analogic, fără a analiza adecvat documentele prezentate de solicitanți, a adoptat decizii în 17 cazuri de achitare a valorii compensațiilor costurilor terenurilor în sumă de 2,3 mil.lei. Se relevă că, ulterior, în urma unui control realizat de către Inspecția Financiară, neregulile respective au fost depistate. Ca urmare a rectificărilor necorespunzătoare din partea comisiei speciale, n-au fost recuperate de la beneficiari compensațiile achitate neîntemeiat în 7 cazuri în sumă de 109,6 mii lei. 10 Codul funciar, aprobat prin Legea nr. 828 –XII din 25.12.1991. 11 Demersul Comisiei guvernamentale nr.03/2901 din 19.03.2008, adresat Consiliilor raionale și municipale.

13

Instanțele de judecată au adoptat 5 decizii privind restituirea valorii terenurilor în sumă totală de 5,5 mil.lei, dintre care în 4 cazuri Comisia specială din mun. Chișinău a contestat în instanța judecătorească superioară deciziile, iar într-un caz beneficiarului i s-au achitat 0,6 mil.lei, din motivul omiterii de către comisie a termenului de adresare în instanța superioară.

Pe lîngă aceasta, în pofida faptului că cadrul legal nu reglementează chestiunea privind restituirea cheltuielilor pentru suprafața terenurilor semănate cu culturi agricole și că nici arhivele nu prezintă astfel de date, auditul a constatat că 3 comisii speciale au luat în calcul informațiile declarate de martori și au stabilit compensații neîntemeiate în 36 de cazuri (15,8 %), în sumă totală de 1,8 mil.lei, dintre care:

în 33 de cazuri – Comisia specială din r-nul Rîșcani, valoarea compensației constituind 1,3 mil.lei;

în 2 cazuri – Comisia specială din r-nul Strășeni – respectiv, 0,05 mil.lei; într-un caz – Comisia specială din r-nul Dondușeni – 0,4 mil.lei.

1.2 . Restituirea valorii bunurilor s-a dispus în baza mărturiilor depuse cu nerespectarea normelor de procedură

Conform normelor prevăzute de Codul de procedură civilă12, declarațiile martorilor constituie probe doar în măsura în care sînt făcute în conformitate cu normele de procedură, iar declarațiile trebuie să se refere nu doar la cercul bunurilor deținute, dar și la faptul că aceste bunuri au fost trecute în proprietatea statului în legătură cu represiunile politice.

În opinia membrilor Comisiei guvernamentale, expusă și remisă în adresa comisiilor speciale, declarațiile martorilor nu pot fi acceptate, deoarece comisia specială nu poate să verifice temeinicia acestora. Declaraţiile martorului pot fi audiate doar în procesul de judecată, acesta fiind somat asupra răspunderii pe care o poartă pentru refuzul de a depune mărturii sau pentru depunerea de mărturii vădit eronate.

Mai mult decît atît, și art.12 alin. (1) din Legea nr.1225-XII din 08.12.1992 stipulează expres că comisia specială identifică bunurile ce urmează a fi restituite şi determină valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, documente eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate, ori în baza altor probe legale.

Ignorîndu-se cele expuse, toate comisiile speciale au admis, în majoritatea cazurilor, declarațiile martorilor cu nerespectarea normelor de procedură, semnăturile acestora fiind doar autentificate de notari sau primarii localităților în care solicitantul îşi avea domiciliul pînă la represiune.

Se relevă că, la acest capitol, s-au înregistrat cele mai multe nereguli – 121 de cazuri de încălcări, constatîndu-se plăți neregulamentare ale compensațiilor și utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă totală de 39,6 mil.lei, ce constituie 53,3% din numărul total de cazuri auditate.

În continuare, se remarcă unele situații în care întreprinderile de evaluare și expertiză au evaluat averea în baza declarațiilor făcute de martori cu 12 Art. 117, art. 129 și art. 130 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 225-XV din 30.05.2003.

14

nerespectarea normelor de procedură legală, iar comisiile speciale auditate, fără a analiza documentele prezentate, au dispus stabilirea și achitarea compensațiilor:

Comisia specială din r-nul Rîșcani în 74 de cazuri (94,9%) a calculat valoarea bunurilor imobile doar în baza mărturiilor, deși erau prezentate și documentele din arhivă privind averea beneficiarilor, fiind stabilite neregulamentar compensații în valoare totală de 30,1 mil.lei .

Exemplificarea unor situații constatate:1) Unui beneficiar din s. Pîrjota, în baza mărturiilor depuse cu nerespectarea normelor de procedură legală, la 14.02.2013, i-a fost determinată valoarea bunurilor în sumă de 899,9 mii lei. Mai apoi, la 16.10.2013, prin declarațiile depuse de aceleași persoane, valoarea bunurilor a fost recalculată, constituind deja 1466,8 mii lei, sau cu 566,9 mii lei mai mult. Se atestă că martorii din s. Pîrjota (3 persoane), ale căror semnături au fost autentificate la primărie, aveau vîrsta cuprinsă între 97-99 de ani, însă au reușit să declare bunuri care s-au confiscat de la familia represată pe 130 de poziții, inclusiv: numărul șeptelului și păsărilor; cantitatea produselor alimentare; caracteristicile instrumentelor agricole; diversitatea îmbrăcămintei, încălțămintei, veselei și articolelor de uz casnic.2) În cazul altui beneficiar din s. Zăicani, s-a prezentat certificatul din arhivă despre bunurile confiscate, însă în calcul s-au luat doar mărturiile, care diferă de documentele din arhivă, fiind majorat numărul ovinelor de 16 ori și al păsărilor de 4 ori. Astfel, averea beneficiarului , determinată integral în baza declarațiilor martorilor, a fost evaluată în sumă de 690,3 mii lei, din care 488,0 mii lei - bunurile imobile, și 202,3 mii lei - bunurile mobile.

3) Unui beneficiar din s.Gălășeni, potrivit certificatului din arhivă, i-au fost confiscate bunuri pe 20 de poziții, însă neindicarea caracteristicilor bunurilor imobile a făcut imposibilă evaluarea acestora. Cu toate acestea, averea beneficiarului a fost evaluată în sumă de 456,1 mii lei, din care bunurile imobile evaluate de OCT – în sumă de 22,8 mii lei, și bunurile mobile evaluate de un evaluator privat – în sumă de 433,3 mii lei. În cazul dat, evaluatorii s-au folosit de declarațiile depuse de 3 martori la primărie, care au descris averea beneficiarului pe 105 poziții, dintre care: 7 poziții - bunuri imobile, și 98 de poziții - bunuri mobile. Așa, bunurile imobile sînt descrise cu indicarea anului construcției, dimensiunilor acestora și caracteristicilor materialelor de construcție, adîncimii fîntînii și lungimii gardului. Au fost expuse: suprafețele viilor, livezilor și terenurilor agricole cu culturile însămînțate (10 culturi); șeptelul de animale și păsări pe 12 poziții, cu indicarea numărului și a vîrstei, utilajului agricol pe 10 poziții; produselor agricole și alimentare - pe 9 poziții; obiectelor casnice și a îmbrăcămintei - pe 55 de poziții.

Se atestă că pentru Comisia specială din r-nul Rîșcani situațiile de acceptare a mărturiilor cu nerespectarea normelor legale sînt caracteristice pe parcursul întregii perioade de activitate. Acestea sînt susținute și prin alte 2 cazuri, în care, deși beneficiarii au prezentat documentele din arhivă privind bunurile confiscate pe 37 și, respectiv, pe 30 de poziții, iar martori au indicat bunuri pe care le dețineau beneficiarii pe 107 și, respectiv, pe 82 de poziții, comisia a stabilit compensații în sumă de 536,2 mii lei și, corespunzător, de 469,7 mii lei.

Totodată, auditul a constatat că în r-nul Rîșcani valoarea compensațiilor aprobate de comisia specială, în medie, pentru un beneficiar s-a menținut în

15

intervalul de la 345,0 mii lei – la începutul perioadei, pînă la 439,0 mii lei – la finele perioadei analizate. Bunurile imobile examinate de către comisia specială în anul 2009 au fost evaluate de întreprinderile private în perioada 2007-2008, ale căror valori au constituit, în medie, cîte 207,5 mii lei/per imobil, pe cînd cele examinate în anii 2009-2013 au fost evaluate de către organul cadastral teritorial, în medie, cu 96,9 mii lei/ per beneficiar, sau de 2,1 ori mai puțin. În același timp, dacă în prima perioadă ponderea bunurilor mobile în valoarea compensațiilor constituia 26,8 %, în a doua perioadă aceasta s-a majorat brusc, constituind 78,4 %, ceea ce a permis menținerea constantă a valorii compensațiilor.

Comisia specială din mun. Chișinău în 10 cazuri (32,3%) a calculat valoarea averii în baza mărturiilor care n-au fost depuse în conformitate cu normele procedurale, ceea ce a condiționat stabilirea neregulamentară a compensațiilor în valoare totală de 4,1 mil.lei .

Exemplificarea unor situații constatate:1) În cazul unui beneficiar din or. Durlești, în anul 2010, Î.S. „Cadastru” a calculat valoarea imobilului în sumă de 530,7 mii lei în baza mărturiilor depuse de o persoană, a cărei semnătură a fost autentificată de notar. De menționat că, deși martorul n-a indicat dimensiunile imobilului, evaluatorul a determinat valoarea acestuia potrivit mărturiilor.

2) În cazul altui solicitant din mun. Chișinău, com. Băcioi, comisia a acceptat mărturiile (autentificate notarial) de la 2 persoane, în baza cărora s-a determinat valoarea averii și s-au achitat compensații pentru bunurile imobile în sumă de 855,4 mii lei. Aceste persoane (cu anii de naștere 1933 și respectiv,1963) descriu bunurile imobile care aparțineau solicitantului fără a fi martori ai evenimentelor și fără a se menționa că bunurile au fost trecute în proprietatea statului în legătură cu represiunile politice.

3) În cazul unui solicitant din com. Trușeni, mun. Chișinău, conform certificatului eliberat de Arhiva Națională a RM, s-a constatat că averea constituie un imobil cu 2 odăi, anexe și beci, însă fără indicarea caracteristicilor acestora. Conform raportului de evaluare, realizat de Î.S. „Cadastru” în anul 2010, suprafața imobilului constituie 100,0 m 2 , a anexelor și a beciului - 226,0 m 2 ,iar a gardului din scîndură - 100,0 m 2 , menționîndu-se că descrierea obiectului evaluării a fost efectuată în conformitate cu mărturiile autentificate de către Comitetul Executiv Strășeni la data de 23.06.1991. Astfel, în baza probelor dobîndite de OCT cu încălcarea normelor de procedură, care nu sînt anexate la dosar, beneficiarului i-au fost aprobate compensații în sumă de 420,6 mii lei.

4) La fel, în lipsa actelor eliberate de arhivă și alte instituții abilitate, a fost determinată averea în cazul unui solicitant din mun. Chișinău (imobil cu suprafața de 403,2 m 2 ), a cărei valoare în sumă de 3,2 mil. lei a fost calculată de către Î.S. „Cadastru ” doar în baza mărturiilor autentificate de notar. În acest context, se menționează că, potrivit art.35 din Legea cu privire la notariat nr.1453-XV din 08.11.2002, notarul doar autentifică semnătura persoanei ale cărei mărturii au fost puse la baza evaluării, dar nu confirmă veridicitatea spuselor acesteia.

Corespunzător, în r-nul Briceni s-a constatat că valoarea averii s-a determinat în baza mărturiilor depuse în anii 1990-1994, care se aflau în dosarele beneficiarilor în arhivă, sau a mărturiilor depuse la primării, semnăturile fiind autentificate de primari și, în ambele cazuri, depuse cu nerespectarea normele de procedură legală.

Comisia specială din r-nul Briceni în 29 de cazuri (44,6%) a calculat valoarea bunurilor imobile în baza mărturiilor cu nerespectarea normelor

Exemplificarea unor situații constatate:

1) Într-un caz, beneficiarului i s-au evaluat bunurile imobile (casă de locuit, subsol, 2 anexe) în sumă

16

de procedură legală și în lipsa referințelor privind trecerea bunurilor în proprietatea statului în legătură cu represiunile politice, fiind stabilite compensații neregulamentare în valoare totală de 3,4 mil.lei.

totală de 45,4 mii lei, pe cînd din arhivă s-au prezentat documentele doar despre confiscarea casei de locuit.

2) În cazul altui beneficiar, OCT execută evaluarea imobilului în sumă de 115,3 mii lei în baza certificatului prezentat de primăria s. Trebisăuți, fără ca acesta să fie anexat la raportul de evaluare.

Determinarea valorii averii în baza mărturiilor care nu sînt depuse în corespundere cu normele legale s-a atestat și în cadrul r-nului Strășeni.

Comisia specială din

r-nul Strășeni în 5 cazuri (17,2%) a determinat valoarea averii în baza mărturiilor care n-au fost depuse cu respectarea normelor legale, fapt ce a condiționat plata neregulamentară a compensațiilor în valoare totală de 1,9 mil.lei.

Exemplificarea unor situații constatate :

Un beneficiar din s. Cojușna, conform documentelor din arhivă, deținea în proprietate un imobil cu o odaie, iar potrivit declarațiilor depuse cu nerespectarea normelor legale de către 2 martori la primărie, s-a constatat că acesta a avut casă, beci, șură, fîntînă, gard. Cu toate acestea, la cerințele beneficiarului, evaluatorul privat a executat evaluarea imobilului în baza extrasului nr.32 din 04.06.2007 din Registrul de evidență a gospodăriilor populației, adică a evaluat bunurile imobile care aparțineau la moment beneficiarului: casă de locuit, cu anexe, verandă, magazie, beci, gard de scîndură, gard de plasă metalică, fiind determinată valoarea averii în sumă de 630,9 mii lei, pe care comisia specială a acceptat-o spre plată.

O situație similară la determinarea valorii averii în baza mărturiilor care nu sînt depuse în corespundere cu normele legale a fost constatată și în cadrul r-nului Dondușeni. Astfel, comisia specială a determinat averea beneficiarilor prin mărturii depuse (la primărie) cu nerespectarea normelor de procedură legală în 3 cazuri (12%), pentru care au fost calculate neregulamentar compensații în valoare totală de 94,4 mii lei. Într-un caz s-a admis și intervenția beneficiarului în activitatea evaluatorului (OCT Dondușeni), fiind acceptate declarațiile acestuia privind dimensiunile imobilului, situație neadmisibilă în condițiile art.23 din Legea nr. 989-XV din 18.04.200213.

1.3.S-au achitat compensații în lipsa certificatelor de moștenitor eliberate legalÎn corespundere cu pct.5 din Regulamentul privind achitarea compensațiilor,

pentru situațiile în care cererea de restituire a bunurilor sau de compensare a valorii acestora este depusă de moştenitorii persoanei supuse represiunii politice, urmează a fi anexate, în mod obligatoriu: 1) certificatul de moştenitor; 2) actele ce confirmă gradul de rudenie cu persoana supusă represiunii politice (certificatele de naştere, adopţie, de stabilire a paternităţii, de înregistrare a căsătoriei, de schimbare a numelui).

Mecanismul de recunoaștere a capacității succesorale, potrivit legislaţiei în vigoare, constă în procedura succesorală, iar ordinea deschiderii acesteia este determinată de art.1440 alin. (1) din Codul civil 14, care stabilește că succesiunea se 13 Legea nr.989-XV din 18.04.2002 ,,Cu privire la activitatea de evaluare” (în continuare – Legea nr. 989-XV din 18.04.2002).14 Codul civil al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Codul civil).

17

deschide în urma decesului persoanei fizice sau declarării morții ei de către instanța de judecată. Termenul de acceptare a succesiunii, conform art.1517 din legea vizată, este de 6 luni de la data deschiderii ei.

Deschiderea procedurilor succesorale notariale și eliberarea certificatelor de moștenitor reprezintă una din atribuțiile de bază ale notarului. Din considerentele expuse, Comisia guvernamentală, în luna septembrie 2007, a expediat o scrisoare informativă în adresa tuturor notarilor din Republica Moldova privind modul deschiderii procedurii succesorale şi eliberarea certificatului de moştenitor asupra dreptului de creanţă, în virtutea căruia moştenitorul persoanei represate va putea pretinde exercitarea dreptului la restituirea bunurilor sau a valorii acestora prin achitarea de compensaţii15.

Conform art. 1558 din Codul civil, dacă nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului, ori determinarea acestora necesită operaţiuni de durată şi moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moştenitor. În certificatul de calitate de moştenitor se menţionează că acesta nu are valoarea unui certificat de moştenitor şi că poate fi utilizat numai la dobîndirea actelor necesare pentru a dovedi existenţa bunurilor ce compun patrimoniul succesoral, certificatul de moştenitor urmînd să fie eliberat ulterior. Această calitate poate fi dovedită numai în cazul acceptării în termen a moştenirii, în caz contrar moştenitorul fiind străin de moştenire prin neacceptare.

Prin urmare, în cazul în care moştenitorii nu prezintă actele ce dovedesc dreptul la moştenire, comisia specială nu va examina cererile depuse de aceștia, urmînd să le reţină și acordîndu-le un termen pentru depunerea ulterioară a actelor, iar în cazul în care solicitantul nici după expirarea termenului acordat pentru depunerea tuturor documentelor necesare nu reuşeşte să le depună, potrivit cadrului regulator, cererile se vor considera nedepuse.

Obținerea certificatelor de moștenitor este o procedură dificilă, deoarece, în mai multe cazuri, cei care au fost supuși represiunilor politice și dețineau averea au decedat, fără ca să lase careva documente referitor la moștenitorii cărora urmează să le fie deschisă succesiunea. Astfel, solicitanții sînt nevoiți să meargă pe cale judiciară pentru a demonstra calitatea de moștenitor și dreptul de a beneficia de compensații în condițiile Legii nr.1225-XII din 08.12.1992.

Urmare examinării cererilor depuse de către solicitanți, precum și a documentelor care dovedesc dreptul la moştenire, auditul a constatat, în 98 de cazuri, ce reprezintă 43,2 % din numărul total al cererilor auditate, acceptarea de către 4 (din cele 5) comisii speciale a certificatelor de moștenitor, care n-au fost perfectate legal, sau în lipsa acestora. Astfel,

în mun. Chișinău, în 2 cazuri (6,5%), s-au aprobat compensații în valoare de 1,4 mil.lei în baza certificatelor de moștenitor, care urmau a fi înlocuite cu certificatele de moștenitor legal;

în r-nul Briceni, în 12 cazuri (18,5%), s-au adoptat decizii în lipsa certificatelor de moștenitor legal (în 5 cazuri acestea fiind prezentate peste 7 luni - 4 ani de la data stabilirii compensațiilor);

15 Scrisoare informativă a Comisiei guvernamentale nr.03/9642 din 12.09.2007. 18

în r-nul Dondușeni, în 8 cazuri (32%), s-a admis examinarea cererilor și adoptarea deciziilor în lipsa certificatelor de moștenitor legal (deși acestea au fost prezentate ulterior).

Se evidențiază că cele mai semnificative iregularități la acest compartiment, în 76 de cazuri (97,4%), au fost înregistrate în cadrul r-nului Rîșcani, fiind stabilite neregulamentar compensații în valoare totală de 29,6 mil lei, pe care le elucidăm în contextul următor:

Auditul a constatat că doar 2 din cei 78 de beneficiari verificați în cadrul Comisiei speciale din r-nul Rîșcani nu trebuiau să prezinte certificate de moștenitor legal, ei înșiși fiind persoanele deportate care dețineau la moment avere cu drept de proprietate, restul 76 de beneficiari urmau să prezinte astfel de certificate. Cu toate acestea, comisia specială n-a solicitat prezentarea certificatului dat, fiind acceptate:

în 7 cazuri (9,2%), certificate de moștenitor, care au fost eliberate de notari în lipsa hotărîrii instanței de judecată referitor la repunerea în termen pentru acceptarea succesiunii16;

în alte 6 cazuri (7,9%), certificate cu privire la dreptul de moștenire testamentară pentru bunurile pe care solicitanții le dețineau pînă a obține compensația averii în conformitate cu prevederile Legii nr.1225-XII din 08.12.1992. În acest sens, exemplificăm cazurile unor beneficiari:

1) Urmașul unei victime supuse represiunilor politice din or. Costești, r-nul Rîșcani

La 01.12.2009 acesta a solicitat restituirea valorii averii bunicii și a mamei sale, ultima fiind decedată în anul 2008. Solicitantul a prezentat testamentul din anul 2001, potrivit căruia i se transmite averea mamei sale, pe care o deținea la moment (casa cu teren), urmînd a fi prezentat certificatul de moștenitor pentru a beneficia, în condițiile Legii nr.1225-XII din 08.12.1992, de compensația averii. Cu toate acestea, comisia specială a decis restituirea valorii averii în condițiile legii menționate, stabilindu-i compensație în sumă de 456,1 mii lei, fără ca beneficiarul să dețină certificat de moștenitor legal și fără a se stabili dacă mai există și alți moștenitori legali.

2) Cazul solicitantului din s.Gălășeni , r-nul Rîșcani

La 11.12.2012 s-a solicitat restituirea valorii averii părinților decedați, victime ale represiunilor politice, în lipsa certificatului de moștenitor legal. La cerere este anexat doar certificatul de moștenitor testamentar din 30.05.1987 pentru averea părinților pe care o dețineau la momentul decesului. Comisia specială a decis restituirea valorii averii în sumă de 469,7 mii lei. Totodată, se menționează că evaluarea bunurilor pe 82 de poziții s-a efectuat de un evaluator privat doar în baza declarațiilor solicitantului, acestea nefiind justificate prin documente confirmative.

pentru restul 63 de cazuri (82,8 %), Comisia specială din r-nul Rîșcani a stabilit de sine stătător gradele de rudenie a solicitanților cu persoanele reabilitate, substituind procedura de constatare a faptelor care au valoare juridică de către instanța judecătorească, conform cerințelor art. 281 alin.(1) și alin.(2) lit.a) din Codul de procedură civilă.

16 Art.1516-1519 din Codul civil.19

Mai mult decît atît, nesolicitarea tuturor documentelor obligatorii de către comisia specială a avut drept urmare identificarea incompletă a moștenitorilor legali, fapt ce a determinat, în unele cazuri, soluționarea problemelor dintre beneficiari pe cale judiciară. Astfel, în adresa Comisiei speciale din r-nul Rîșcani au parvenit mai multe cereri privind revizuirea deciziilor și achitarea compensațiilor moștenitorilor legali care nu au fost identificați inițial. În consecință, în 3 cazuri, comisia specială a dispus redistribuirea sumelor de: 786,2 mii lei; 560,4 mii lei și 1466,8 mii lei între toți moștenitorii legali identificați.

1.4.S-a admis achitarea compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice în lipsa rapoartelor de evaluare a bunurilor imobile

Deși exigențele Regulamentului privind achitarea compensațiilor reglementează explicit și exhaustiv documentele obligatorii care urmează a fi prezentate de către solicitant la momentul depunerii cererii de restituire a bunurilor sau de compensare a valorii acestora, iar ulterior în baza cărora comisia specială urmează să examineze și să evalueze cererile solicitanților, auditul a constatat că comisiile speciale nu respectă întocmai aceste prevederi.

Astfel, conform art.11 al Legii nr.989-XV din 18.04.2002, efectuarea evaluării se finalizează cu întocmirea în mod obligatoriu a raportului de evaluare, care va conţine opinia clară şi neechivocă a evaluatorului privind valoarea obiectului evaluării.

Misiunea de audit a constatat că, contrar prevederilor art.12 din Legea nr.1225-XII din 08.12.1992, în 6 cazuri, unele comisii speciale au decis aprobarea compensațiilor pentru bunuri imobile în valoare totală de 0,6 mil.lei în lipsa rapoartelor de evaluare și a calculelor argumentate, și anume:

Comisia specială din r-nul Rîșcani, în 2 din cele 78 de cazuri verificate, a adoptat decizii privind aprobarea compensațiilor pentru bunuri imobile în valoare de 0,2 mil.lei, care efectiv nici n-au fost evaluate;

Comisia specială din r-nul Briceni, în 4 din cele 65 de cazuri examinate, a aprobat compensații pentru bunurile imobiliare neevaluate în valoare de 0,4 mil.lei.

De asemenea, auditul a relevat că, în 21 (9,1%) din cele 230 de cazuri analizate, evaluatorii n-au prezentat, iar comisiile speciale n-au solicitat rapoarte de evaluare a bunurilor imobile, fiind prezentate doar informații sau certificate despre valoarea bunurilor imobile evaluate, în baza cărora, contrar normelor legale, au fost acceptate compensații în sumă totală de 3,6 mil.lei, dintre care:

în 8 cazuri (1,0 mil.lei) – în r-nul Dondușeni, de către OCT; în 3 cazuri (0,1 mil.lei ) – în r-nul Briceni, de către Camera de Comerț și

Industrie; în 9 cazuri (2,4 mil.lei) – în r-nul Strășeni, de către un evaluator privat; într-un caz (0,1mil.lei) – în mun. Chișinău, de către același evaluator

privat.

20

1.5. S-au achitat neregulamentar compensații în urma admiterii unor erori de calcul

Auditorii, în rezultatul examinării documentelor de evaluare a bunurilor imobile, au relevat că, în unele cazuri, au fost admise erori de calcul atît de către evaluatori, cît și de membrii comisiei speciale, ca urmare fiind achitate neregulamentar compensații în sumă de 634,3 mii lei. Astfel,

în mun. Chișinău, în 5 cazuri, s-au majorat neîntemeiat compensațiile cu 561,4 mii lei, dintre care: în 2 cazuri – cu 429,8 mii lei, în urma majorării volumelor construcțiilor și determinării eronate a prețurilor la imobile de către evaluatori, și în 3 cazuri – cu 131,8 mii lei, în urma admiterii erorilor de calcul de către comisia specială;

în r-nul Briceni, în 5 cazuri – majorarea neargumentată cu 56,9 mii lei a sumei compensațiilor aprobate eronat;

în r-nul Strășeni, în 2 cazuri – majorarea sumei compensațiilor cu 16,0 mii lei, urmare includerii nejustificate a unor bunuri în valoarea averii.

Totodată, comisiile speciale au admis cazuri de neincludere integrală în cuantumul compensației a valorii averii persoanelor supuse represiunilor politice. Spre exemplu,Comisia specială din r-nul Briceni, în 4 cazuri, a diminuat cu 544,1 mii lei valoarea averii, determinată de evaluatori sau de instanțele de judecată, fără a explica motivele și fără a argumenta deciziile prin calculele respective.

1.6. Activitatea necorespunzătoare a unor comisii speciale a generat cheltuieli suplimentare ineficiente

Activitatea necorespunzătoare a Comisiei speciale din mun. Chișinău a generat cheltuieli suplimentare în baza deciziilor instanțelor de judecată.

Luarea de către comisia specială a unor decizii cu care solicitanții nu au fost de acord, precum și neexaminarea în termenele stabilite a unor cereri depuse au condiționat situația în care 34 de solicitanți de compensații s-au adresat în instanțele de judecată, dintre care 4 – în baza deciziilor comisiei speciale, iar 30 –privind cererile care n-au fost examinate, ca urmare fiind efectuate cheltuieli în baza titlurilor executorii în sumă de 14,6 mil. lei. În consecință, 2 titluri executorii în sumă de 4,6 mil.lei s-au achitat din contul bugetului de stat și 10,0 mil.lei – din contul bugetului municipal.

Din valoarea totală a cheltuielilor de 10,0 mil.lei achitate din bugetul municipiului pentru executarea deciziilor instanțelor judecătorești, doar 4,3 mil. lei (43,0%) sînt aferente achitării compensațiilor persoanelor represate și reabilitate, restul 5,7 mil. lei (57,0%) reprezintă cheltuielile legate de achitarea prejudiciului moral și de neexecutarea în termen a hotărîrilor instanțelor judecătorești.

1.7.Unii membri din cadrul comisiilor speciale au susținut, contrar prevederilor legale, interesele beneficiarilor în instanțele de judecată

Potrivit prevederilor art.12 din Legea nr.1225-XII din 08.12.1992, comisia specială identifică bunurile ce urmează a fi restituite şi determină valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie. Astfel, funcțiile de bază ale comisiilor speciale se referă la

21

respectarea principiilor corectitudinii stabilirii valorii averii și, deci, la utilizarea eficientă a mijloacelor bugetare.

Contrar acestor prevederi, Comisia specială din r-nul Strășeni, în 8 cazuri (27,6%), si-a atribuit funcții improprii, susținînd interesele beneficiarilor în instanțele de judecată în detrimentul atribuțiilor sale directe.

În acest sens, exemplificăm un caz relevant:

Comisia specială din r-nul Strășeni a apărat interesele unor beneficiari în instanțele judecătorești

Un beneficiar din s. Lozova, r-nul Strășeni, la 04.04.2008, s-a adresat în instanța de judecată referitor la constatarea faptului posesiunii, folosinței și dispunerii de bunuri cu drept de proprietate, precum și scoaterii lor din posesie. Deoarece în arhivă nu s-au păstrat documente privind averea confiscată, instanța admite mărturiile depuse de o persoană, prin care s-a constatat că la deportarea familiei a rămas următoarea avere:1. casă de locuit;2. beci; 3. șură;4. fîntîna din ogradă;5. teren aferent cu suprafața –0,421 ha, inclusiv 0,3 ha - grădini și 0,12 ha - livadă;6. sîsîiac pentru păstrarea porumbului;7. 7 ha de teren agricol; 8. 3 ha de viță de vie;9. moară de vînt;10. mașină de tăiat paie;11. mașină de bătut porumb;12. mașină de stropit manuală;13. car;14. 2 boi;15. plug;16. boroană;17. 20 de oi;18. vacă cu vițel;19. 20 de găini; 20. 3 covoare;21. mobilă;22. veselă, zestrea petiționarei;23. 20 stupi de albine;24. un porc cu greutatea de 120 kg; 25. 3 butoaie a cîte 500 l cu vin de casă;26. 100 kg de porumb;27. 700 kg de grîu;28. 500 kg de semințe de floarea soarelui;29. 10 kg de fasole;30. 10 kg de bob;31. 15 kg de boabe de mazăre; 32. 200 kg de făină de grîu; 33. 300 kg de făină de porumb;34. 10 m3 de lemne tari de foc; 35. teasc din lemn;36. zdrobitoare de poamă.

22

Se atestă că reprezentantul Consiliului raional Strășeni - membrul comisiei speciale, în cadrul ședinței în instanța de judecată, nu contestă faptul că instanța include și bunuri care nu se restituie (terenuri, livezi, vii) sau alte bunuri care sînt indicate de martor în cantități exagerate, dar susține integral cererea petiționarului, deoarece, cum este indicat în hotărîrea instanței , ,,s-a convins de faptul că la locul de trai a rămas averea menționată”.

Totodată, fără ca instanța de judecată să determine dimensiunile imobilelor, evaluatorul privat stabilește costul averii, cu tot cu valoarea terenului în sumă de 344,4 mii lei, însă fără a prezenta un raport de evaluare conform cerințelor stabilite.

1.8.Comisiile speciale au remis cu rețineri de timp demersuri privind achitarea compensațiilor acceptate, iar în unele cazuri mijloacele alocate nu s-au utilizat la destinație

Conform pct.12 din Regulamentul privind achitarea compensațiilor, demersul AAPL cu decizia comisiei speciale se remit MF în termen de o lună, pentru examinarea şi coordonarea cu Guvernul a propunerilor de achitare a compensaţiei respective din contul mijloacelor prevăzute în acest scop în bugetul de stat.

Auditul a constatat că, în perioada 2009-2010, Comisia specială din r-nul Briceni a adoptat decizii privind achitarea compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice pentru 18 beneficiari, însă n-a înștiințat și n-a solicitat de la MF restituirea din bugetul de stat a compensațiilor în valoare de 1,9 mil. lei, acestora fiindu-le achitată I tranșă a compensațiilor cu o reținere de timp de 1 - 2 ani.

Totodată, s-a constatat că o parte din compensațiile transferate de MF s-au utilizat cu devieri de la solicitările înaintate. Astfel, Comisia specială din r-nul Briceni a achitat, pentru 2 beneficiari, compensații în valoare de 100,0 mii lei înainte de data luării deciziilor și transmiterii demersurilor către MF.

Pe lîngă cele relevate, în cadrul r-nului Briceni s-a constatat că în anul 2009 Consiliul raional a solicitat de la MF compensații cu 126,0 mii lei mai mult decît a decis comisia specială, în liste fiind inclus 1 beneficiar care n-a prezentat documentele necesare și nu deține cetățenia Republicii Moldova, acestuia pînă în prezent nefiindu-i achitată suma menționată.

1.9.Nu s-a respectat procedura de eșalonare a plățilorRegulamentul privind achitarea compensațiilor prevede că, dacă valoarea

bunurilor nu depăşeşte 200,0 mii lei, plata compensaţiei poate fi eşalonată pe o perioadă de pînă la 3 ani. Compensaţia se plăteşte persoanelor supuse represiunilor politice în rate anuale proporţionale, pe parcursul a 3 ani, a cîte 33,3 % anual.

Totodată, dacă valoarea bunurilor depăşeşte suma de 200,0 mii lei, plata compensaţiei poate fi eşalonată pe o perioadă de pînă la 5 ani. Compensaţia se plăteşte persoanelor supuse represiunilor politice în rate anuale proporţionale, pe parcursul a 5 ani, a cîte 20 % anual.

Misiunea de audit a constatat că comisiile speciale în 11 cazuri (39,0%) n-au respectat procedura stabilită, și anume:

9 cazuri (31,0 %) – în r-nul Strășeni; 2 cazuri (8,0 %) – în r-nul Dondușeni.

23

În același context, se menționează că, în cazul examinării cererilor de către instanțele de judecată, se dispune achitarea integrală a compensațiilor, fără ca acestea să fie eșalonate, condiție de care profită unii dintre beneficiari, adresîndu-se direct în instanțe.

Generalizînd cele menționate în capitolul dat, auditul concluzionează că scopurile și obiectivele activității de stabilire și achitare a compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice nu au fost atinse la nivelul de performanță cerut de legislația în domeniu. În consecință, toate comisiile speciale au admis adoptarea unor decizii pripite și controversate, iar lipsa procedurilor operaționale și a instrumentelor funcționale compromite performanța activității comisiilor speciale. Situațiile elucidate au fost condiționate de mai mulți factori, printre care:

nereglementarea clară și explicită de către cadrul juridic din domeniu a modului de creare și funcționare a comisiilor speciale, acesta fiind determinat la general;

lipsa în cadrul normativ specific domeniului a unor prevederi concrete privind evidența cererilor depuse, întocmirea dosarelor pentru solicitanții de compensații, întocmirea listelor persoanelor cărora li se stabilesc compensații, modul de raportare către organul executiv și MF, acestea nefiind determinate nici de comisiile speciale supuse auditării. În consecință, în cadrul comisiilor speciale n-au fost implementate instrumente funcționale pentru recepționarea, analiza și evaluarea documentelor depuse de solicitanți, fapt ce a condiționat următoarele situații:

neînregistrarea cererilor solicitanților în cadrul Comisiilor speciale din r-nul Strășeni și r-nul Dondușeni, ceea ce face imposibilă determinarea respectării termenelor de examinare a acestora;

neadoptarea în termenele prevăzute a deciziilor de către Comisiile speciale din mun. Chișinău și din raioanele Briceni, Dondușeni, Rîșcani, deși în cadrul ședințelor desfășurate în perioada anilor 2008-2009 au fost examinate cererile înaintate;

neasigurarea de către Comisia specială din r-nul Dondușeni a integrității documentelor, constatîndu-se lipsa proceselor-verbale și a deciziilor pentru 6 beneficiari, ce reprezintă 25% din numărul total de decizii adoptate;

neinstituirea unui control intern eficient și monitorizarea necorespunzătoare în cadrul tuturor etapelor aferente procesului de evaluare și determinare a valorii averii bunurilor prin achitarea de compensații. Ca rezultat, pînă la momentul actual, toate cererile și documentele anexate se examinează de către secretarul comisiei speciale, care, ulterior, înregistrează și examinează dosarele, precum și prezintă informația respectivă în cadrul ședințelor. Astfel, secretarul comisiei speciale exercită următoarele funcții:

verificarea plenitudinii și corectitudinii informațiilor prezentate de solicitanții compensațiilor;

informarea membrilor comisiei speciale privind dosarele examinate; întocmirea proceselor-verbale și deciziilor comisiei, cu transmiterea acestora

Direcției finanțe a Consiliului municipal/raional pentru achitarea compensațiilor.

24

Prin urmare, deși atribuțiile respective, conform cadrului juridic, sînt specificate pentru toți membrii comisiei speciale, în lipsa divizării funcțiilor și atribuțiilor delegate, acestea sînt exercitate integral de către o singură persoană - secretarul comisiei.

Urmare celor relatate, întru excluderea și neadmiterea pe viitor a deficiențelor constatate, echipa de audit înaintează spre implementare organelor competente, implicate în procesul de stabilire și achitare a compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice, următoarele recomandări:

Recomandări conducerii AAPL de nivelul II:1. să asigure implementarea tuturor standardelor de control intern și revizuirea

procedurilor operaționale existente atît în cadrul AAPL, cît și în cadrul comisiilor speciale;

2. să asigure elaborarea și implementarea unor proceduri operaționale pentru excluderea vulnerabilităţilor la stabilirea compensațiilor în cadrul comisiilor speciale;

3. să elaboreze și să implementeze proceduri coerente de verificare a conformităţii întocmirii dosarelor, în vederea asigurării respectării exigenţelor cadrului normativ ce vizează evidenţa şi stocarea adecvată a cererilor pe dosare separat, precum şi a documentelor confirmative anexate la acestea;

4. să asigure revizuirea deciziilor comisiilor speciale și întreprinderea acțiunilor concrete de rectificare pentru cazurile expuse în prezentul Raport de audit;

5. să asigure instituirea și implementarea procedurilor de control în procesul de evaluare, informare și comunicare, pentru oferirea de asigurări rezonabile privind realizarea sarcinilor stabilite la achitarea compensațiilor persoanelor represate și reabilitate.

Recomandări Comisiei guvernamentale:6. să asigure elaborarea unui regulament privind activitatea comisiei speciale,

prin care să fie reglementate explicit procesele de înregistrare și de examinare a cererilor, atribuțiile și responsabilitățile membrilor comisiei speciale;

7. să elaboreze un ghid al procedurilor specifice privind despăgubirile, care să detalieze modul practic, etapizat, în care să fie realizate fiecare în parte (inclusiv verificarea condițiilor legale de acordare a despăgubirilor), precum și un algoritm clar de determinare a cuantumului compensațiilor stabilite;

8. să elaboreze proceduri operaționale pentru comisiile speciale, în care să se precizeze cu maximă transparență și claritate criteriile utilizate la analiza documentelor, modul de calcul al costului averii solicitate de persoanele represate;

9. să intensifice activităţile de conlucrare cu membrii comisiei speciale și alte organe abilitate, în vederea instituirii unui mecanism eficace de verificare a autenticităţii informaţiilor prezentate de solicitanți;

10. să stabilească proceduri privind determinarea cazurilor în care cetăţenii nu au fost despăgubiţi integral în baza legii anterioare, pentru a nu admite restituirea repetată a compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice;

25

11. să determine acțiuni de informare și conlucrare cu comisiile speciale în caz de interpretare controversată a unor prevederi legale, ce provoacă dificultăți la stabilirea valorii compensațiilor și condiționează utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare;

12. să elaboreze reglementări privind normele de păstrare şi componenţa dosarului solicitantului/ beneficiarului de compensații, în vederea uniformizării cerinţelor şi asigurării conformităţii păstrării documentelor obligatorii;

13. să asigure instruirea secretarilor și a membrilor comisiilor speciale în baza necesităţilor de perfecţionare identificate individual, în scopul îmbunătăţirii procesului de formare profesională şi sporirii eficienţei exercitării atribuţiilor în cadrul acestor comisii.

2. Probleme și neclarități în procesul determinării cazurilor persoanelor despăgubite pînă la revizuirea mecanismului Legii

nr.1125-XII din 08.12.1992Urmare modificării și completării în anul 2006 a Legii nr.1225-XII din

08.12.1992, aceasta prevede că cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi, în privinţa cărora, la data intrării în vigoare a acesteia, a expirat termenul de prescripţie pentru depunerea cererii de restituire a bunurilor de care au fost deposedaţi, se pot adresa comisiilor speciale cu cererile respective în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Totodată, sub incidenţa prezentei legi nu cad persoanele supuse represiunilor politice şi ulterior reabilitate care au fost despăgubite pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi. În același timp, din conţinutul pct.5 al Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.16 din 12.06.200717 reiese că prevederea menționată nu limitează dreptul persoanelor supuse represiunilor politice la despăgubire, ci dau expresie principiului potrivit căruia nimeni nu poate cere de două ori repararea aceluiaşi prejudiciu, aplicîndu-se faţă de persoanele care au primit despăgubiri în volum deplin, conform legislaţiei în vigoare la momentul apariţiei dreptului. Astfel, cetăţenii care nu au fost despăgubiţi integral în baza legii anterioare pot cere repararea prejudiciilor în partea în care consideră că sînt îndreptăţiţi.

Prin urmare, atît timp cît decizia comisiei speciale privind restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora sau achitarea compensaţiilor nu a fost executată sau în cazul în care cetăţenii nu au fost despăgubiţi integral în baza legii anterioare, ultimii pot cere restituirea bunurilor confiscate sau recuperarea valorii acestora.

Aceste afirmații au fost susținute și prin explicațiile Ministerului Justiției, la 08.04.201318, ca urmare a adresării Comisiei speciale din r-nul Briceni.

Auditul a identificat mai multe probleme și neclarități în procesul de determinare a cazurilor în care cetăţenii nu au fost despăgubiţi integral în baza legii anterioare.

17 Hotărîrea Curții Constituţionale nr.16 din 12.06.2007 pentru controlul constituţionalităţii art. II alineatul doi din Legea nr.186-XVI din 29 iunie 2006 „Pentru modificarea şi completarea Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice” şi art.12 alineatul opt din Legea nr.1225-XII din 8 decembrie 1992, în redacţia Legii nr.186-XVI din 29 iunie 2006. 18 Explicațiile Ministerului Justiției nr.03/3117 din 08.04.2013 la demersul președintelui Comisiei speciale din r-nul Briceni.

26

Astfel, în lipsa unor proceduri bine definite privind determinarea valorii averii în astfel de situații, Comisia specială din r-nul Briceni a aprobat compensații pentru 22 de beneficiari fără a analiza și a identifica partea de avere care n-a fost despăgubită, anexînd la deciziile sale doar procesele-verbale ale Comitetului Executiv raional din perioada 1993-1994.

În același context, se menționează că Comisia specială din r-nul Rîșcani, deși a aprobat compensații la 78 de beneficiari, n-a solicitat informațiile și nici n-a identificat beneficiarii care au fost despăgubiți în baza legii anterioare.

3. Problemele apărute la determinarea valorii averii n-au fost soluționate în cadrul comisiilor speciale, iar în unele cazuri nu s-a solicitat soluționarea acestora de către Comisia guvernamentalăPentru executarea prevederilor Legii nr.1225-XII din 08.12.1992, Guvernul a

aprobat Regulamentul Comisiei guvernamentale pentru problemele victimelor represiunilor politice19, ale cărei sarcini principale sînt:

participarea la procesul de elaborare şi implementare a actelor normative cu privire la drepturile politice, sociale şi civile ale persoanelor reabilitate;

soluţionarea altor probleme şi monitorizarea aplicării de către organele de resort ale administraţiei publice a prevederilor Legii menționate privind reabilitarea victimelor represiunilor politice referitor la modul de restituire a averii confiscate, naţionalizate sau luate în alt mod.

Urmare realizării misiunii de audit în cadrul celor 5 comisii speciale, s-a constatat că, deși comisiile speciale s-au confruntat cu probleme în procesul de aplicare a actelor normative care vizează domeniul respectiv, acestea au înaintat demersuri, solicitînd explicații privind aplicarea actelor normative în domeniu numai de la Ministerul Justiției, fără implicarea componenței depline a Comisiei guvernamentale.

Deci, obiectivul prestabilit la crearea Comisiei guvernamentale referitor la promovarea politicii de stat în domeniul reabilitării victimelor represiunilor politice și la examinarea problemelor apărute în procesul de aplicare a actelor normative care vizează acest domeniu nu s-a materializat integral conform așteptărilor.

4. Aspecte problematice în procesul de evaluare a bunurilor imobile

4.1. N-au fost respectate întocmai prevederile legale la evaluarea bunurilor imobile ale persoanelor supuse represiunilor politice

Conform modificărilor efectuate în luna iunie 2006 la art.12 din Legea nr.1225-XVII din 08.12.1992, valoarea bunurilor imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de OCT conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

Deși ARFC i s-a pus în sarcină elaborarea Metodologiei de evaluare a bunurilor imobile confiscate, naționalizate sau scoase în orice alt mod din posesia persoanelor

19Hotărîrea Guvernului nr.516 din 13.05.2006 ,,Privind aprobarea Regulamentului şi componenţei nominale a Comisiei guvernamentale pentru problemele victimelor represiunilor politice”.

27

supuse represiunilor politice, aceasta a fost aprobată la 05.09.200820, sau peste 2 ani de la revizuirea Legii nr.1225-XVII din 08.12.1992.

În același timp, și mecanismul de restituire a valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi de achitare a compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice a fost tergiversat de către Guvern cu circa 1 an, acesta fiind adoptat abia în luna iulie 2007.

Pînă la elaborarea Metodologiei de evaluare a bunurilor imobile, în luna octombrie 2007, Comisia guvernamentală a expediat consiliilor raionale și municipale un demers21 cu informația referitoare la lista întreprinderilor de evaluare și a evaluatorilor care dețineau certificate de calificare. Însă, în această listă n-a fost inclusă ARFC, în a cărei subordine se află OCT, acestea, conform normei legale, fiind unicele instituții abilitate cu astfel de drepturi.

Se atestă că, în anii 2007-2008, în cadrul OCT se numărau 32 de evaluatori certificați, dintre care 13 – în mun. Chișinău, și 19 – în alte localități ale tării.

Auditul a constatat că, din cele 230 de evaluări ale bunurilor imobiliare în baza cărora s-au luat decizii pentru achitarea compensațiilor în cadrul celor 5 comisii speciale supuse auditării, 60 de evaluări ( 26,1%) s-au efectuat de către întreprinderi private și alți evaluatori, iar 170 de evaluări ( 73,9%) - de către OCT și Camera de Comerț și Industrie.

Totodată, în anul 2008, Comisia guvernamentală, pînă la elaborarea Metodologiei de evaluare a bunurilor imobile, luînd în considerație decalajul mare între preţuri, a solicitat de la ARFC efectuarea unei analize a prețurilor medii pentru casele individuale standard amplasate în satele cu nivel mediu de dezvoltare, care să constituie un punct de reper pentru comisiile speciale. Astfel, potrivit informaţiilor parvenite de la ARFC, preţul mediu pentru casele individuale standard amplasate în satele cu nivel mediu de dezvoltare variază între 47,0 mii lei și 100,0 mii lei.

Cu toate acestea, auditul atestă prezența mai multor cazuri de majorare neîntemeiată a valoarii bunurilor imobile determinate de întreprinderile private de evaluare. Astfel:

în r-nul Rîșcani s-a constatat că bunurile imobile evaluate în anul 2008 de către un evaluator privat, în 31 din 33 de cazuri (94%), au valori între 100,0 - 530,0 mii lei , și doar în 2 cazuri (6%) - mai puțin de 100,0 mii lei, pe cînd în cazul evaluării imobilelor de către OCT, ponderea este inversată. Așa, din 35 de imobile evaluate în anul 2009 de către OCT Rîșcani și OCT Bălți, în 27 de cazuri (77 %) acestea au valori mai mici de 100,0 mii lei, iar în 12 cazuri (23%) – variază de la 100,0 mii lei pînă la 400,0 mii lei.

Devierile elucidate sînt condiționate și de faptul că evaluatorii din cadrul OCT, spre deosebire de cei privați, la calcularea valorii imobilelor, au utilizat datele reale privind prețurile de piață prezentate de către primării.

20 Ordinul ARFC nr.136 din 05.09.2008 ,,Despre aprobarea Metodologiei de evaluare a bunurilor imobile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia persoanelor supuse represiunilor politice (în continuare – Metodologia de evaluare a bunurilor imobile). 21 Demersul Comisiei guvernamentale nr. 03/10993 din 12.10.2007.

28

Totodată, s-a constatat că comisiile speciale n-au instituit proceduri interne de examinare a documentelor prezentate de beneficiari, dar acceptau rapoartele de evaluare a imobilelor executate de întreprinderile private, fără a solicita, pentru cazurile suspecte, reexaminarea acestora de către OCT.

Numai începînd cu luna noiembrie 2013, Ministerul Justiției, referitor la adresarea Comisiei speciale din mun. Chișinău, a relevat că, în situația în care există unele rapoarte de evaluare a bunurilor imobile întocmite de către întreprinderile de evaluare ori evaluatori, care, eventual, conțin sume exagerate în raport cu valoarea bunurilor supuse evaluării, acestea pot fi prezentate spre examinare comisiei speciale de atestare a evaluatorilor, instituită de ARFC în conformitate cu Legea nr.989-XV din 18.04.2002.

În acest sens, Comisia specială din r-nul Strășeni a remis spre reexaminare Î.S. „Cadastru” 3 rapoarte de evaluare a imobilelor executate anterior de OCT Strășeni, după care valoarea acestora s-a diminuat de 2-3 ori față de suma evaluată inițial. Drept rezultat, în cazul unui beneficiar, deși OCT i-a determinat valoarea imobilului în sumă de 948,3 mii lei, după reevaluarea efectuată de către Î.S.„Cadastru”, costul acesteia a constituit 357,7 mii lei, sau cu 590,6 mii lei mai puțin.

4.2. Au admis iregularități în procesul de evaluare a bunurilor imobile nu doar companiile private, ci și organele cadastrale teritoriale

În conformitatea cu cerințele Metodologiei de evaluare a bunurilor imobile, la evaluarea caselor individuale de locuit şi construcţiilor aferente, dar şi a încăperilor cu destinaţie locativă amplasate în localităţile urbane, se utilizează formula prin care se determină valoarea de piaţă a bunului imobil, calculată prin metoda analizei comparative a vînzărilor. Metoda analizei comparative a vînzărilor presupune determinarea deprecierii acumulate ca diferenţă între valoarea construcţiei noi şi valoarea de piaţă a bunului imobil la data evaluării. Pentru aplicarea metodei respective, este necesară informaţia privind preţurile de vînzare ale bunurilor imobile similare obiectului evaluării.

Auditul a constatat că nu în toate cazurile evaluatorii respectă prevederile menționate. Astfel:

2 evaluatori din cadrul OCT, efectuînd lucrările în perioade diferite – în anul 2009 și, respectiv , în anul 2013, au determinat prețurile de piață la imobilele din orașul Briceni în aceeași sumă - de 425,0 mii lei, însă fără a indica adresele cu care s-au comparat obiectivele. La evaluarea acestor imobile prin metoda cheltuielilor, valoarea acestora a constituit 18,4 mii lei și, respectiv, 21,6 mii lei, iar atribuindu-se ponderea valorică de 40% – urmare rezultatului obţinut prin metoda cheltuielilor, şi ponderea valorică de 60% – urmare rezultatului obţinut prin metoda analizei comparative a vînzărilor, costul imobilelor a constituit deja 262,4 mii lei și, respectiv, 263,6 mii lei.

Pentru localităţile rurale cu piaţa imobiliară slab dezvoltată, la reconcilierea rezultatelor evaluării, rezultatul obţinut prin metoda analizei comparative a vînzărilor se consideră valoarea medie a caselor de locuit prezentată de către autorităţile administraţiei publice locale. Pentru localităţile în care autorităţile administraţiei publice locale nu au prezentat informaţia de piaţă despre casele individuale de locuit se utilizează valoarea medie pe raion.

29

De asemenea, auditul a constatat că nu în toate cazurile au fost respectate prevederile legale privind determinarea valorii bunurilor imobile conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii nici pentru localitățile rurale.

În acest sens, se atestă că comisiile speciale n-au solicitat informațiile respective de la primării, pentru a le contrapune cu calculele efectuate de OCT și a determina adecvat valoarea averii solicitantului. În r-nul Dondușeni, cu toate că a fost solicitată din primării informația privind prețurile de piață la imobile, de aceasta nu s-a ținut cont la determinarea valorii imobilelor. Așa, unui beneficiar din s.Plopi, OCT i-a evaluat bunurile imobile în sumă de 759,3 mii lei, însă auditul a constatat că valoarea acestora nu corespunde prețurilor de piață din localitatea dată.

În același timp, auditul a constatat că Comisia specială din r-nul Briceni n-a intervenit adecvat în cazurile în care informațiile din arhivă și cele obținute din alte surse legale nu conțin date suficiente și identice pentru determinarea suprafeței construcției.

Deși Metodologia de evaluare a bunurilor imobile prevede că, în cazul în care lipseşte informaţia despre suprafaţa construcţiei sau suprafaţa încăperii, obiectul nu se evaluează, auditul a constatat cazuri cînd nici informația din arhivă și nici cea obținută din alte surse legale nu prezintă date despre suprafața construcției, însă evaluarea se efectuează. Astfel:

în r-nul Briceni, în 10 cazuri (16,7%) din 60 de cazuri verificate, s-au evaluat bunurile imobile în valoare totală de 957,2 mii lei, iar OCT n-a indicat sursa și n-a anexat documentele care ar justifica calculele efectuate și dimensiunile imobilelor;

analogic, a fost determinată valoarea imobilului în sumă de 82,3 mii lei de către OCT Briceni, în cazul unui beneficiar din s. Corjeuți, r-nul Briceni, cînd dimensiunile imobilului s-au stabilit în baza declarațiilor beneficiarului.

Recomandări conducerii AAPL de nivelul II:14. în scopul prevenirii achitării din surse bugetare a unor drepturi necuvenite,

în situația în care există sume exagerate în raport cu valoarea bunurilor supuse evaluării, să se elaboreze și să se implementeze proceduri operaționale de lucru prin care rapoartele să se prezinte spre examinare Comisiei de atestare a evaluatorilor, instituită de ARFC;

15. să instituie proceduri eficiente de control asupra autenticităţii informaţiilor furnizate de primării privind componența averii victimelor represiunilor politice;

16. să asigure admiterea spre examinare de către comisia specială doar a raportului de evaluare, care va conţine opinia clară şi neechivocă a evaluatorului privind valoarea obiectului evaluării.

CONCLUZIE GENERALĂGeneralizînd cele menționate, constatăm că modificările din 29.06.2006 la art.12

din Legea cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice constituie un pas important realizat de Republica Moldova în vederea revendicării averii beneficiarilor sau primirii compensațiilor pentru avere, ceea ce a apropiat Republica Moldova de

30

bunele practici aplicate în țările din spațiul european. Deși Legea menționată prevede expres debitorul plăților care urmează a fi achitate persoanelor deportate, precum și mecanismul de soluționare a cererilor, actorii participanți la procesul de implementare a legii s-au ciocnit cu multiple probleme de ordin juridic, economic etc., ale căror efecte s-au materializat în unele decizii neregulamentare/ilegale, care au atras după sine alocarea și utilizarea ineficientă a banilor publici.

În condiţiile în care comisiile speciale nu și-au reglementat corespunzător activitatea, s-au identificat carențe și vulnerabilități la toate etapele procesului de stabilire a compensațiilor. La nivelul comisiilor speciale și al AAPL continuă să se ateste o capacitate limitată de verificare a circumstanțelor care determină eligibilitatea solicitanților de compensații. Se relevă că politicile și procedurile privind activitatea comisiilor, prevăzute în actele normative, nu sînt suficiente pentru activitatea legală, transparentă și rezultativă a comisiilor speciale. Se impune necesitatea stringentă de elaborare și implementare a unei metodologii interne care ar prevedea tehnici și criterii pentru controlul și asigurarea calității activității desfășurate de comisii, precum și ar oferi răspunsuri la multe întrebări procedurale. La fel, se recomandă organizarea unei comunicări mai rezultative între Comisia guvernamentală și comisiile speciale, care ar spori gradul de aplicare corectă a unor prevederi legale.

Responsabil de consolidarea Raportului, șeful Direcției audit al performanței Marianna Spoialo

ANEXEAnexa nr.1

Mecanismul de restituire a valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi de achitare a compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice:

Cererea de reabilitare se depune de către persoana supusă represiunilor ori de către alte persoane fizice sau juridice: - la Ministerul Afacerilor Interne, în privinţa persoanelor:1) internate în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare în instituţii de psihiatrie la tratament forţat din motive politice, naţionale, religioase sau sociale; 2) supuse la muncă forţată în condiţii de limitare a libertăţii, inclusiv în coloanele de muncă ale NKVD-ului şi în batalioanele disciplinare;- la Procuratura Generală, în privinţa persoanelor: 1) supuse represiunilor în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare pentru "activitate contrarevoluţionară", "trădare de patrie", "răspîndirea unor scorniri calomnioase ce discreditează orînduirea sovietică de stat şi obştească", pentru alte "crime de stat", pentru "încălcarea legilor şi regulilor cu privire la separarea bisericii de stat şi a şcolii de biserică", "atentarea sub formă de îndeplinire a ritualurilor religioase la persoana şi la drepturile cetăţenilor";

31

Depunerea cererii

de reabilitare

2) persoanelor condamnate pentru neachitarea impozitelor sau neîndeplinirea planului de predare a pîinii la stat; 3) internate în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare în instituţii de psihiatrie la tratament forţat din motive politice, naţionale, religioase sau sociale;4) internate în lagărele de concentrare sau de filtrare sovietice, condamnate la privaţiune de libertate, exilate sau trimise la muncă silnică în condiţii de limitare a libertăţii, pentru participare prin mobilizare la cel de-al doilea război mondial; 5) condamnate sau executate pentru eschivare, din motive politice sau religioase, de la înrolare în rîndurile armatei roşii; 6) condamnate pentru participarea la manifestaţiile publice în scopul obţinerii suveranităţii şi independenţii Republicii Moldova sau în privinţa cărora, pentru aceleaşi acţiuni, au fost intentate dosare penale şi apoi clasate fără temei de reabilitare, dacă aceste persoane nu au comis infracţiuni de drept comun, - la Judecătoria raionala, municipala (de sector), în privința persoanelor concediate din serviciu sau exmatriculate din instituţii de învăţămînt din motive politice, naţionale, religioase sau sociale.

Cererile privind restituirea bunurilor sau valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii se depun la comisiile speciale create de autorităţile executive ale administraţiei publice locale ale raioanelor, municipiilor Chişinău şi Bălţi, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în al căror teritoriu persoanele reabilitate îşi aveau domiciliul la momentul reprimării, conform actualei organizări administrativ-teritoriale a Republicii Moldova.

- buletinul de identitate, care confirmă cetăţenia Republicii Moldova; - decizia de reabilitare adoptată de către autoritatea publică de resort; - actele ce atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate; - actele de evaluare a bunurilor, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii;- certificatul de moştenitor şi actele ce confirmă starea de rudenie cu persoana supusă represiunii politice, dacă cererea este depusă de moştenitorii persoanei supuse represiunii politice.

Cererea de restituire a bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în alt mod din posesie, ori de compensare a valorii acestora se examinează în termen de pînă la 6 luni din data depunerii.Dacă persoana reabilitată sau moştenitorii acesteia nu deţin toate documentele prevăzute de Regulament, comisia specială recepţionează cererea solicitantului, acordîndu-i termen pentru depunerea ulterioară a acestora.

Anexa nr.2Responsabilită ile institu iilor abilitate în procesul de stabilire i achitare aț ț ș compensa iilor persoanelor supuse represiunilor politiceț

Instituția Responsabilități în procesul de stabilire și achitare a compensațiilor32

Depunerea cererii de restituire a valorii bunurilor

Documentele ce se anexează la cerere

Termenele de examinare a cererii

Ministerul Afacerilor Interne

Examinează cererile de reabilitare și eliberează certificatul de reabilitareProcuratura

Generală

Comisia specială 1. Recepționează cererile solicitanților, cu anexarea documentelor obligatorii:- buletinul de identitate:- decizia de reabilitare:- actele ce atestă confiscarea, naționalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, eliberate de arhive și alte instituții abilitate;- actele de evaluare a bunurilor;- certificatul de moștenitor(după caz).2. Examinează și analizează cererile solicitanților în termen de pînă la 6 luni din data depunerii acesteia:- identifică componența averii ce urmează a fi restituită; - determină valoarea averii în baza documentelor ce atestă confiscarea, naționalizarea sau luarea ei în orice alt mod;- emite decizia privind restituirea bunurilor sau a valorii acestora prin achitarea de compensații.3. În baza deciziei adoptate, comisia specială informează AAPL de nivelul II despre solicitarea alocării mijloacelor financiare din contul bugetului de stat pentru achitarea compensației.

Consiliul municipal/raional

1. Remite în termen de o lună Ministerului Finanțelor decizia comisiei speciale pentru alocarea mijloacelor financiare din contul bugetului de stat.2.Transferă mijloacele respective la conturile bancare ale beneficiarilor în termen de pînă la 3 zile de la data primirii mijloacelor de către Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor

1. Examinează şi coordonează cu Guvernul propunerile de achitare a compensației respective din contul bugetului de stat.2. Transferă sumele corespunzătoare AAPL de nivelul II în baza hotărîrilor Guvernului.

Guvernul RM Emite hotărîrea cu privire la alocarea mijloacelor financiare din contul bugetului de stat pentru achitarea compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice.

Anexa nr.3DOMENIUL DE APLICARE ȘI METODOLOGIA

Domeniul de aplicareCurtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul

activității de audit pe anul 2014, a inițiat auditul performanței ,,Există probleme majore în implementarea mecanismului de restituire a bunurilor și achitare a compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice, care necesită soluționare stringentă”, în vederea stabilirii dacă:

33

cadrul legislativ-normativ existent este perfect și definește exhaustiv competenţele comisiilor speciale în domeniul stabilirii și achitării compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice;

comisiile speciale ale autorităților executive ale administrației publice locale au fost create în conformitate cu actele normative în vigoare și își exercită funcțiile conform competenţelor stabilite;

există informaţii ample, credibile şi justificate privind utilizarea mijloacelor bugetare pentru achitarea compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice;

este instituit un control intern care să ofere asigurări rezonabile în procesul de stabilire și achitare a compensațiilor persoanelor supuse represiunilor politice.

Scopul auditului constă în creșterea eficienței și economicității la utilizarea mijloacelor bugetare pentru achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice, asigurarea transparenței în controlul și gestionarea fondurilor bugetare.

Pe parcursul misiunii de audit, la efectuarea activităților aferente, echipa de audit a Curții de Conturi s-a ghidat de:

- Standardele Internaționale de Audit ale Instituțiilor Supreme de Audit de nivelul 322;

- Manualul de audit al performanței23;- Actele legislative și normative în vigoare.În scopul obținerii unor probe relevante și rezonabile, care să susțină concluziile

și credibilitatea constatărilor expuse în Raport, echipa de audit a utilizat mai multe tipuri de proceduri de audit, cum ar fi examinarea rapoartelor, dosarelor beneficiarilor, proceselor-verbale și a deciziilor comisiei speciale, confruntarea datelor prezentate de AAPL cu cele ale MF, proceselor-verbale ale Comisiei guvernamentale privind activitatea desfășurată în anii 2007-2013, documentelor ce atestă comunicarea și interoperabilitatea cu comisiile speciale instituite în raioane/municipii.

Misiunea de audit s-a efectuat la Ministerul Finanțelor și în cadrul Comisiilor speciale din mun. Chișinău și din raioanele Briceni, Dondușeni, Rîșcani și Strășeni. Totodată, pentru susținerea probelor acumulate și a constatărilor, au fost solicitate informații suplimentare de la Comisia guvernamentală și de la ARFC.

MetodologiaÎn scopul obţinerii probelor de audit, metodologia de audit a cuprins următoarele

tehnici, metodologii şi proceduri de audit: au fost examinate 13 procese-verbale ale Comisiei guvernamentale și 61 de

decizii și 70 de procese-verbale ale comisiilor speciale, pentru evaluarea activității acestora;

au fost examinate 227 de dosare ale beneficiarilor, în vederea corespunderii setului de documente cu cerinţele cadrului legal;

22 Hotărîrea Curții de Conturi nr.60 din 11.12.2013 „Cu privire la aplicarea Standardelor Internaționale de Audit ale Instituțiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curții de Conturi”.23 Hotărîrea Curții de Conturi nr.37 din 17.07.2009 „Cu privire la aprobarea Manualului de audit al performanței”.

34

au fost intervievate 8 persoane responsabile din cadrul comisiei speciale privind aspectele relevante ce ţin de stabilirea compensațiilor pentru restituirea valorii bunurilor;

au fost obținute informații de la MF privind transferurile efectuate către AAPL de nivelul II pentru compensarea valorii averii prin achitarea de compensații;

au fost examinate hotărîrile instanțelor judecătorești privind compensarea valorii averii prin achitarea de compensații la 23 de beneficiari;

s-a examinat dacă comisiile speciale dispun de regulamente de funcționare pentru realizarea funcțiilor delegate;

au fost examinate 6 acte de control ale Inspecției Financiare, efectuate la Comisiile speciale din mun.Chișinău și din raioanele Briceni, Rîșcani și Strășeni, în vederea cunoașterii neajunsurilor depistate;

au fost solicitate informații privind evaluatorii certificați din cadrul ARFC; rezultatele obţinute şi concluziile au fost comunicate responsabililor din

cadrul Comisiilor speciale din mun. Chișinău și din raioanele Briceni, Dondușeni, Rîșcani și Strășeni, Ministerului Finanțelor, Comisiei guvernamentale, cu care au fost discutate constatările şi recomandările înaintate;

35

Anexa nr.4

Informație privind numărul beneficiarilor și compensațiile stabilite și aprobate de către comisiile speciale spre achitare în perioada 2008-2013

Comisiile speciale

din cadrulUAT

2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total pe comisiile speciale din cadrul UAT

suma compensa

ției stabilită (mii lei)

numărul de

beneficiari

(pers.)

suma compensaț

iei stabilită (mii lei)

numărul de

beneficiari

(pers.)

suma compensa

ției stabilită (mii lei)

numărul de

beneficiari(pers.)

suma compensa

ției stabilită (mii lei)

numărul de

beneficiari(pers.)

suma compensa

ției stabilită (mii lei)

numărul de

beneficiari(pers.)

suma compensa

ției stabilită (mii lei)

numărul de

beneficiari(pers.)

suma compensație

i stabilită (mii lei)

numărul de beneficiari

(pers.)

Anenii Noi 308,9 1 54,1 1 376,4 2 340,5 1 1079,9 5Bălți 889,8 10 690,7 1 676,6 2 41 1 2298,1 14Briceni 4038,7 42 753,6 4 234,8 2 874,8 5 3037,3 19 8939,2 72Cahul 44,7 1 470,5 2 122,2 1 945,9 2 630,1 2 2213,4 8Călărași 996,7 4 212 1 1208,7 5Cantemir 191,7 1 191,7 1Căușeni 271,2 1 271,2 1Chișinău 16597,4 8 24667,4 23 41264,8 31Cimișlia 271,3 3 51 1 73,5 1 395,8 5Criuleni 1457,6 10 385,4 2 367,1 2 738,5 3 2948,6 17Dondușeni 6686,4 5 1326,8 13 1282,7 3 1391,6 3 10687,5 24Drochia 0 0Dubăsari 104,6 1 230 3 564,9 3 183,5 1 1083 8Edineț 705 12 156 4 861 16Fălești 667,6 2 80,6 2 748,2 4Florești 695,4 7 97,4 3 792,8 10Glodeni 343,8 2 343,8 2Hîncești 267,5 4 267,5 4Ialoveni 178,8 1 178,8 1Leova 0 0Nisporeni 63,2 1 108,5 1 115,5 1 287,2 3Orhei 330,9 1 872,7 4 664,2 7 830 3 1333,6 6 4031,4 21

36

Comisiile speciale

din cadrulUAT

2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total pe comisiile speciale din cadrul UAT

suma compensa

ției stabilită (mii lei)

numărul de

beneficiari

(pers.)

suma compensaț

iei stabilită (mii lei)

numărul de

beneficiari

(pers.)

suma compensa

ției stabilită (mii lei)

numărul de

beneficiari(pers.)

suma compensa

ției stabilită (mii lei)

numărul de

beneficiari(pers.)

suma compensa

ției stabilită (mii lei)

numărul de

beneficiari(pers.)

suma compensa

ției stabilită (mii lei)

numărul de

beneficiari(pers.)

suma compensație

i stabilită (mii lei)

numărul de beneficiari

(pers.)

Rezina 651,4 4 87,4 1 79,8 1 818,6 6Rîșcani 13706,2 42 2727,7 10 8618,7 17 4277,9 8 5641,6 11 34972,1 88Sîngerei 2612,7 10 732,2 4 671 3 4015,9 17Șoldănești 25,3 1 25,3 1Soroca 0 0Strășeni 6533 18 947,1 2 1086,3 3 3326,2 6 11892,6 29Taraclia 3228,5 10 444,2 8 1843,7 16 33,3 1 445,9 2 5995,6 37Telenești 572,3 2 684,8 2 1257,1 4Ungheni 0 0UTA Găgăuzia 161,1 1 161,1 1

Total general 11437,5 58 52428,5 148 8082,5 47 15723,4 67 10359,8 32 41199,2 83 139230,9 435

Anexa nr.5

Informa ie cu privire la compensa iile achitate în perioada 2008-2013 în baza deciziilor comisiilor speciale iț ț ș titlurilor executorii

DenumireaUAT

2008 2009 2010 2011 2012 2013Total pe

UATDecizia Comisiei speciale

Titluri executorii

Decizia Comisiei speciale

Titluri executorii

Decizia Comisiei speciale

Titluri executorii

Decizia Comisiei speciale

Titluri executorii

Decizia Comisiei speciale

Titluri executorii

Decizia Comisiei speciale

Titluri executorii

Anenii Noi         61,8   79,8   159,7   227,8   529,1Bălți 287,5   445,4   291,5   341,8   313,6   311,1   1990,9Briceni     695,0 339,9 630,4   1283,2 30,8 1105,0 60,2 1508,2 60,2 5712,9Cahul 44,7   32,7 650,0 222,4 74,3 347,1   440,4 445,2 400,0   2656,8Călărași 362,2       71,4 647,4 259,2 550,4 215,5 149,1 215,5 1409,9 3880,6Cantemir     63,9   63,9 199,8 63,9 207,6   207,5   207,4 1014,0

37

DenumireaUAT

2008 2009 2010 2011 2012 2013Total pe

UATDecizia Comisiei speciale

Titluri executorii

Decizia Comisiei speciale

Titluri executorii

Decizia Comisiei speciale

Titluri executorii

Decizia Comisiei speciale

Titluri executorii

Decizia Comisiei speciale

Titluri executorii

Decizia Comisiei speciale

Titluri executorii

Căușeni 54,2   54,2   54,2 608,5 54,3   54,3       879,7Chișinău     3380,3   3380,3   3380,3 4392,8 3228,2 100,0 7937,7 100,0 25899,6Cimișlia         243,2   28,1   17,0   41,5   329,8Criuleni 409,1   437,3   557,7 361,9 294,1 174,3 454,5   339,4   3028,3Dondușeni     1308,6   1411,7   1708,3 313,0 1939,0   2059,0   8739,6Drochia   291,3       513,1   311,0   237,7   74,6 1427,7Dubăsari 35,0   111,5   259,4   224,6   147,9   121,7   900,1Edineț     522,0   287,0   52,0     1797,8   74,4 2733,2Fălești 133,6   133,5   133,5   133,5   133,5   80,6   748,2Florești       480,0 276,3 133,0 209,6   169,8       1268,7Hîncești   71,1 40,0   138,4   89,2 317,8         656,5Ialoveni           458,1     59,6   59,6   577,3Leova               468,2         468,2Nisporeni         21,1   57,2   57,2   36,2   171,7Orhei   250,7 66,2 2598,9 252,8   445,2 48,4 661,8 115,5 948,2   5387,7Rezina     149,4   178,5 285,4 178,5 131,5 130,8 151,5 101,6   1307,2Rîșcani     2943,5   3470,7 453,4 4689,9 102,8 5303,7 290,2 5346,2   22600,4Sîngerei     608,4   862,7 339,8 882,5   667,7   656,8   4017,9Șoldănești         8,4   8,4 156,7 8,4     22,9 204,8Soroca   311,9       150,9           70,7 533,5Strășeni 1190,3   2603,1   1366,0   672,1   1370,3   898,0 150,8 8250,6Taraclia     582,5   955,4   1373,0   1260,8   1148,1   5319,8Telenești 114,6   114,4   251,4 386,4 251,4   190,7 1139,8 76,3   2525,0Ungheni                       72,4 72,4UTA Găgăuzia     53,7 92,3 53,7 264,6 53,7 437,0   1058,3   1277,8 3291,1

Total general 2631,2 925,0 14345,6 4161,1 15503,8 4876,6 17160,9 7642,3 18089,4 5752,8 22513,5 3521,1 117123,3

38

Anexa nr.6Analiza privind numărul cererilor înaintate, deciziilor adoptate, precum și valoarea compensațiilor aprobate și achitate în perioada 2008-2013

Nr. d/o

Comisia specială din:

Numărul cererilor

înregistrate la comisiile speciale

Numărul beneficiarilor pentru care au fost aprobate

decizii de către comisiile speciale privind acordarea

compensațiilor

Valoarea compensației

aprobată de comisia specială

(mil.lei)

achitată în baza deciziilor

adoptate de comisiile speciale (mil.lei)

1. mun. Chișinău 122 31 41,3 21,32. r-nul Briceni 221 72 8,9 5,23. r-nul Dondușeni 24* 24* 10,7 8,44. r-nul Rîșcani 113 88 35 21,85. r-nul Strășeni 98 29 11,9 8,1

Total general 578 244 107,8 64,8Notă: *Comisia specială din r-nul Dondușeni nu deține registrul de evidență a cererilor parvenite din partea persoanelor supuse represiunilor politice

39

Anexa nr.7Analiza privind numărul cererilor, valoarea compensațiilor stabilite de comisiile speciale auditate, numărul cererilor examinate de către echipa de audit și neregulile constatate în cadrul acestora

Nr. d/o

Comisia specială din:

Comisia specială Echipa de audit

Numărul total de cereri

acceptate (unit.)

Valoarea compensațiilor stabilite (mil.

lei)

Eșantionul examinat Nereguli constatePonderea neregulilor

constatate în eșantionul examinat

Numărul cererilor

examinate (unit.)

Valoarea compensației

stabilite (mil. lei)

Numărul cererilor (unit.)

Valoarea compensației

stabilite nejustificat

(mil. lei)

Inclusiv valoarea compensației

achitate neregulamentar,

conform tranșelor (mil. lei)

Numărul cererilor

(%)

Compensația stabilită

nejustificat (%)

1. municipiul Chișinău 31 41,3 31 41,3 15 10,4 5,1 48,4 25,2

2. raionul Briceni 72 8,9 65 8,8 38 4,1 2,3 58,5 46,6

3. raionul Dondușeni 24 10,7 24 10,7 11 1,5 1,5 45,8 14,0

4. raionul Rîșcani 88 35 78 30,5 78 30,5 19,8 100,0 100,0

5. raionul Strășeni 29 11,9 29 11,9 17 4,4 4,1 58,6 37,0

Total general 244 107,8 227 103,2 159 50,9 32,8 70,0 49,3

40

Anexa nr.8Informația generalizată cu privire la problemele identificate în cadrul comisiilor speciale auditate în procesul de examinare i aprobare a cererilor beneficiarilor de compensa iiș ț

Nr. d/o Problemele identificate

Comisiile speciale supuse auditării din:Total

generalmun. Chișinău

r-nul Strășeni

r-nul Rîșcani

r-nul Dondușeni

r-nul Briceni

Eșantionul supus testării, numărul de cereri 31 29 78 24 65 2271. Comisia specială a admis contrar cadrului legal restituirea valorii terenurilor 1 17 2 202. Instanța de judecată a adoptat hotărîri de restituire a valorii terenurilor în pofida restricției de

către cadrul legal 5 5

3. Comisia specială a stabilit compensații în temeiul declarațiilor depuse cu nerespectarea normelor de procedură (semnăturile din declarațiile martorilor au fost autentificate de primari și notari) 10 5 74 3 29 121

4. Comisia specială a adoptat decizii de achitare pentru terenurile semănate cu culturi agricole 2 33 1 365. Comisia specială a acceptat achitarea compensațiilor pentru unele bunuri ce nu erau incluse în

actele de confiscare prezentate din arhivă 5 2 4 2 13

6. Comisia specială a adoptat decizii de achitare a compensațiilor în lipsa raportului de evaluare 1 9 8 3 217. Comisia specială a stabilit valoarea compensației în lipsa evaluării bunurilor 2 4 68. Comisia specială a acceptat evaluarea bunurilor imobile în lipsa caracteristicilor tehnice ale

obiectelor evaluate de OCT 2 2

9. Comisia specială a adoptat decizii de achitare a compensațiilor în baza evaluării bunurilor imobile de către evaluatori privați, dar nu de către OCT 7 15 33 1 52 108

10. Comisia specială a stabilit și a modificat mărimea compensației fără o argumentare justificată a schimbărilor survenite 4 4

11. Comisia specială n-a inclus în valoarea compensației și suma pentru bunurile mobile 17 1712. Comisia specială a adoptat decizii de achitare a compensației în lipsa documentelor obligatorii 2 76 8 19* 105*13. Comisia specială, la evaluarea cererilor, n-a solicitat informații privind achitarea compensațiilor

anterioare 76 76

14. Comisia specială a inclus în decizia de stabilire a compensației beneficiari care n-au fost examinați în cadrul ședinței acesteia 1 1

15. Reprezentanții comisiei speciale au apărat interesele beneficiarilor în instanțele de judecată referitor la problema determinării componenței averii 8 8

Notă: *din cele 19 cazuri identificate în cadrul Comisiei speciale din raionul Briceni, în 5 cazuri n-a fost prezentat certificatul de reabilitare, iar în 2 cazuri - buletinul de identitate, în celelalte 98 de cazuri n-au fost prezentate corespunzător certificatele de moștenitor legal.

41