raportul dezbaterii regionale - presidency.ro · calităţii în programele de formare a...

RAPORTUL DEZBATERII REGIONALE

ROMÂNIA EDUCATĂ

CARIERA DIDACTICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PREUNIVERSITAR

Braşov, 18 iulie 2016

CUPRINS

Introducere p. 3

I. Profilul participanților p. 5

II. Modalitatea de derulare a dezbaterii p. 6

III. Rezultatele dezbaterilor în grupuri tematice p. 10

Tema 1: Profilul cadrului didactic (cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini, valori şi atitudini)

şi formarea iniţială.

p. 10

Tema 2: Formarea continuă a cadrelor didactice p. 12

Tema 3: Managementul carierei didactice şi trasee alternative în cariera didactică p. 15

Tema 4: Creşterea atractivităţii carierei didactice (acces, mecanisme de sprijin,

motivare, recunoaștere)

p. 17

Tema 5: Evaluarea performanţelor (standarde de performanţă) p. 19

Tema 6: Pregătirea cadrelor didactice pentru educaţie incluzivă (integrare, părăsire

timpurie, desegregare, CES, Şcoala după Şcoală, A Doua Şansă etc)

p. 21

IV. Discuții finale pe rezultatelor sesiunilor tematice

p. 25

INTRODUCERE

Dezbaterea Regională privind „Cariera didactică în învăţământul preuniversitar” a fost a

treia dintre cele 8 dezbateri regionale anunțate în cadrul proiectului România educată. Evenimentul

a fost organizat în data de 18 iulie 2016, la Universitatea Transilvania din Braşov, de către

Administrația Prezidențială, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Context

România educată – Dezbaterea Națională pentru Educație și Cercetare este proiectul

Președintelui României, care reprezintă începutul reașezării societății pe valori, dezvoltarea unei

culturi a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate.

Structurat în 3 etape succesive, demersul își propune, într-o primă etapă, să ofere o viziune

națională și un set de obiective de țară privind educația și cercetarea (2018-2030). Dezbaterea

Naţională pentru Educaţie şi Cercetare se bazează pe o abordare nouă, incluzivă, de jos în sus, care

pleacă de la nevoile societății și de la bunele practici existente şi va cuprinde un instrument de

consultare online, dezbateri regionale tematice, precum şi evenimente organizate de către terţi

(ONG-uri, coaliţii, instituţii, actori privaţi). Descrierea demersului este disponibilă și la:

http://www.presidency.ro/ro/angajamente/romania-educata.

În prima etapă a proiectului România educată (2016-2017) se dorește ca întreaga societate sa

participe la construirea unei viziuni pe termen lung privind sistemul național de educație și

cercetare, viziune care să sprijine apoi identificarea opțiunilor strategice ale României şi

transformarea lor în obiective de țară. A doua etapă va porni de la viziunea și obiectivele asumate

anterior, pentru a creiona o strategie și un plan operațional pentru educație și cercetare. La final, în

cea de-a treia etapă, va fi elaborat un mix de politici publice clare și un model de guvernanță

pentru sectorul de educație și cercetare.

Abordarea utilizată pentru construcția viziunii este de una de tip foresight, respectiv:

o Participativă, cu implicarea experţilor, actorilor cheie şi a societăţii în general;

o Prospectivă, vizând anticiparea şi racordarea la tendinţele şi transformările din

societate;

o Sistematică - prin utilizarea unor tehnici de dezbatere structurate, faţă în faţă şi

online, atât pentru înţelegerea situaţiei actuale, cât şi pentru explorarea soluţiilor

posibile şi construcţia consensului asupra opţiunilor dezirabile;

http://www.presidency.ro/ro/angajamente/romania-educata

o Sistemică - prin considerarea interdependenţelor dintre direcţiile de acţiune propuse

şi a impactului acestora asupra sectoarelor de educaţie și cercetare;

o Orientată spre acţiune - întreaga construcţie vizează identificarea direcţiilor de

acţiune, care trebuie să înceapă în perioada imediat următoare.

Pe data de 18 iulie 2016, la Universitatea Transilvania din Braşov, a avut loc consultarea

regională (pentru regiunea de dezvoltare centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu)

privind viziunea și obiectivele de țară în domeniul educației și cercetării (2018-2030), având ca

temă „Cariera didactică în învăţământul preuniversitar”. Evenimentul a fost organizat de către

Administrația Prezidențială prin Departamentul Educaţie şi Cercetare, în parteneriat cu Ministerul

Educației Naționale și Cercetării Științifice şi cu sprijinul Universităţii Transilvania din Brașov.

Precizăm pe această cale, faptul că aspectele prezentate în raport reprezintă opțiunea participanților

la dezbatere, ca urmare a prezenței în grupurile de lucru, și nu o perspectivă finală, asumată, a

proiectului România Educată. Aceasta va fi prezentată la finalul anului 2016, în urma agregării

concluziilor rezultate după implementarea tuturor instrumentelor de consultare (dezbateri

regionale, evenimente organizate de alte structuri interesate, consultare online).

I. PROFILUL PARTICIPANȚILOR

La eveniment s-au înscris peste 170 de participanţi, reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii

relevante din toate cele 6 judeţe din regiunea de dezvoltare Centru (Alba, Brașov, Covasna,

Harghita, Mureș și Sibiu.). Dintre participanți amintim: Inspectoratele Şcolare Judeţene, Centrele

Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională, reprezentanții elevilor, studenților și părinților,

sindicatele cadrelor didactice, organizația colegiilor naţionale centenare și Consiliul Național al

Rectorilor, organizații neguvernamentale active în sfera politicilor educaționale.

Evenimentul a fost structurat în trei secţiuni distincte: prima secţiune a fost dedicată experților,

având rolul de a oferi un context de discuții argumentat, bazat pe situația actuală a profesiei

didactice și pe noile politici în domeniu, dar și opțiuni concrete, susținute de experții invitați.

Astfel, au existat intervenții relevante din partea unor importante instituţii şi organizaţii din

domeniu: Agenţia Naţională pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP),

Agenţia Naţională pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), Facultatea de

Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti (FPSE-UB), Teach for Romania sau

Coaliţia pentru Educaţie.

Cea de-a doua secţiune a inclus dezbateri pe ateliere de lucru, în care au fost abordate șase teme ce

țin de cariera didactică în învățământul preuniversitar. Cei aproape 170 de participanți au fost

repartizați, în funcție de opțiunea exprimată și disponibilitatea organizatorică, într-unul din cele 6

ateliere grupate tematic:

Tema 1: Profilul cadrului didactic şi formarea iniţială

Tema 2: Formarea continuă a cadrelor didactice

Tema 3: Managementul carierei didactice şi trasee alternative în cariera didactică

Tema 4: Creşterea atractivităţii carierei didactice

Tema 5: Evaluarea performanţelor (standarde de performanţă)

Tema 6: Pregătirea cadrelor didactice pentru educaţie incluzivă

Secțiunea finală a dezbaterii a fost destinată prezentării concluziilor celor șase ateliere, urmată de

intervențiile participanților și reacțiile invitaților speciali, reprezentanți ai comunității școlare și

factori decizionali. Menționăm aici intervenția Ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării

Științifice, domnul Mircea Dumitru precum și punctele de vedere prezentate de Federația

Națională Sindicală „Alma Mater”, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Consiliul

Naţional al Elevilor, Consorțiul Universitaria, Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România,

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți şi Alianţa Colegiilor Centenare.

II. MODALITATEA DE DERULARE A DEZBATERII

În sesiunea introductivă au luat cuvântul dl. Ioan Vasile Abrudan, Rectorul Universității

Transilvania din Brașov, dna. Ligia Deca, Consilier de Stat pentru Educaţie şi Cercetare în

Administrația Prezidențială și dnul prof. Mircea Dumitru, Ministru al Educației Naționale și

Cercetării Științifice.

Dna Consilier de Stat Ligia Deca a mulțumit în introducere celor prezenți pentru participare și

Universității ”Transilvania” din Brașov pentru sprijinul oferit în organizarea și pregătirea bunei

desfășurări a dezbaterii și a trecut în revistă câteva aspecte ce justifică alegerea tematicii pentru

dezbatere – cariera didactică și profilul cadrelor didactice din România. Această temă a reieșit din

formularele de feedback ale evenimentelor anterioare ca fiind de interes pentru actorii implicați în

domeniu, precum și o etapă normală în procesul de construcție a unei viziuni asupra educației,

după stabilirea unui profil al absolventului diferitelor etape ale sistemului educațional. Doamna

Deca a notat că stabilirea caracteristicilor care ar trebui să definească un cadru didactic (alături de

modul de formare și pregătire al acestuia) este esențială în garantarea atingerii obiectivelor setate

în privința profilului absolventului român.

Dnul Rector Ioan Vasile Abrudan a fost cel care a urat bun-venit participanților în orașul Brașov

și în Universitatea gazdă și a subliniat importanța pe care cadrele didactice o au în formarea etică,

profesională și personală a cetățenilor României și, deci a importanței discuției tematicii aleasă

pentru această dezbatere.

Dnul Ministru Mircea Dumitru a subliniat relevanța dezbaterilor pe temele propuse de proiectul

”România educată” pentru construirea unui sistem educațional care să fie centrat pe nevoile

elevului, precum și necesitatea coordonării tuturor eforturilor actorilor interesați. Domnul Ministru

a subliniat nevoia de reformă a sistemului educațional, insistând însă asupra faptului că este

imperioasă o prioritizare a aspectelor vizate de îmbunătățirile către care se îndreaptă eforturile de

reformă, iar printre ele se numără – ca prioritate nr. 1 – formarea profesorilor mai buni. Aceasta

concomitent cu crearea unui sistem care să asigure retenția în sistemul educațional a celor mai buni

absolvenți ai sistemului și nu doar a celor care optează pentru cariera didactică ca o variantă de

avarie, atunci când nu reușesc în alte cariere sau domenii.

Domnul Ministru a evidențiat unicitatea oportunității create de proiectul ”România Educată” de

discutare a unui profil ideal al cadrelor didactice de care sistemul are nevoie în termen de calități și

aptitudini pe care cei care formează noua generație si viitoarea populație activă a României trebuie

să le îndeplinească. Aceste calități trebuie neapărat corelate cu nevoile elevului și cu obiectivul de

a transforma școala românească dintr-un mediu de transmitere pasivă a informațiilor în care elevii

sunt puși să stocheze informații pe care apoi trebuie să le livreze la cerere, într-unul care să

stimuleze performanța elevilor, manifestarea talentului lor și care să fie definit de o relație

profesor-elev bazată pe încredere.

De asemenea, dnul Dumitru a considerat că sistemul românesc de învățământ are nevoie de o

abordare integrată a formării inițiale, continue, precum și a dezvoltării și progresului în carieră a

cadrelor didactice.

Concomitent, sistemul trebuie să asigure atractivitatea carierei didactice prin finanțarea

corespunzătoare a acestuia – element esențial pentru garantarea succesului reformei în educație –

precum și prin alăturarea unor eforturi depuse pentru restaurarea prestigiului profesiei. În același

timp este nevoie de o evaluarea obiectivă și corectă a performanțelor cadrelor didactice cu

recompensarea reușitelor lor.

Ministrul a încheiat discursul amintind faptul că în memoria unui tânăr rămân acei profesori care

au fost talentați și care s-au folosit de talentul lor și competențele de didactică și psihopedagogie

pentru a se asigura de reușita transmiterii mesajului lor către elevi.

A urmat apoi sesiunea plenară, în care au susținut alocuțiuni următorii vorbitori:

1. Dl. Şerban Iosifescu, Preşedinte - Agenţia Naţională pentru Asigurarea Calităţii în

Învăţământul Preuniversitar – care a abordat în cadrul prezentării „Ce fel de profesor? Pentru ce

şcoală? În care societate?” aspecte legate de managementul previzional al resurselor umane, care

să cuprindă un ciclu complet alcătuit din formare iniţială, inserţie profesională, sprijin profesional,

normare şi evaluare, salarizare şi promovare.

2. Dna. Simona Marin - Comisia de Științe administrative, ale educației și psihologiei,

Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior - care a prezentat

sistemul existent de formare şi rutele profesionale pentru personalul didactic, instituţiile cu

atribuţii în domeniu, precum şi priorităţile în elaborarea de politici şi strategii de asigurare a

calităţii în programele de formare a personalului didactic: actualizarea standardelor specifice

(valabile începând cu anul universitar 2015 – 2016), crearea standardelor specifice pentru masterul

didactic şi implicarea în dezbaterile naţionale şi europene privind noile politici şi strategii de

formare a personalului didactic.

De asemenea, a fost menţionată alternativa creării şi implementării unui model integrat, care să

cuprindă Nivelul I în timpul studiilor de licenţă, completat de un master didactic cu durata de doi

ani. Pentru un astfel de model, există o serie de aspecte care trebuie clarificate: asigurarea

finanţării programelor de formare pentru cariera didactică (licenţă şi master), corelarea tipurilor de

masterate (profesional şi didactic), a certificării şi legislaţiei de angajare în sistemul de învăţământ,

egalitatea de şanse pentru toate universităţile în derularea programelor de formare a cadrelor

didactice, abordarea sistemică şi corelarea legislaţiei din formarea iniţială şi continuă a

personalului didactic, stimularea ofertei de programe modulare şi a rutelor diferenţiate/alternative

de formare pentru cariera didactică.

3. Dl. Lucian Ciolan, Decan - Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea

din Bucureşti - care a subliniat importanţa plasării educaţiei şi cercetării în discursul public şi a

realizat o trecere în revistă a programelor prioritare identificate prin strategia propusă de către

Academia Română: învăţare autentică pentru toţi, bunăstare şi stimă de sine, minţi curioase, minţi

creative şi excelenţă în predare. A prezentat ulterior o serie de probleme ale actualului sistem de

formare a cadrelor didactice, pornind de la natura sa neeconomică (profesori pregătiți pentru a

preda o singură materie) și listând o serie de alte probleme structurale sau de conținut.

Principiile de reconstrucţie propuse se referă la trasee alternative pentru certificare, specializări

multiple ale unui cadru didactic, o structură unitară a masteratelor, implementare etapizată a unei

variante de masterat educaţional. De asemenea, a fost propus un model mixt de pregătire a

profesorilor prin masteratul educaţional, care cuprinde variante alcătuite din combinarea studiilor

de licenţă, studiilor de masterat, respectiv a modulelor minore/majore de specializare (pluri-

specializare).

4. Dna. Corina Puiu - Preşedinte Teach for Romania – ne-a prezentat viziunea şi activităţile

proiectului desfăşurat în România, cu accent asupra alternativelor educaţionale în formarea

cadrelor didactice. Dintre aspectele nou-introduse de către program, pot fi amintite cele care ţin de

pregătirea iniţială, practica pedagogică, mentoratul şi evaluarea, precum şi sesiunile de coaching –

în ansamblu fiind promovate următoarele aspecte, care pot fi adaptate şi sistemului general de

învăţământ: recrutarea celor mai buni absolvenţi, asigurarea unui sistem de sprijin continuu pentru

ameliorarea activităţii, implicare în comunitatea în care activează, remunerare crescută, precum şi

evaluare sistematică.

5. Dna. Daniela Vişoianu - Preşedinte, Coaliţia pentru Educaţie - a adus în discuţie rezultatele

audierii publice pe tema “Masterat didactic sau modul psiho-pedagogic (I + II): ce tip de formare

inițială va crește calitatea în sistemul de învățământ din România?”, organizată de către Coaliţia

pentru Educaţie (eveniment inclus sub egida Dezbaterii Naţionale pentru Educaţie şi Cercetare –

„România educată”). Dintre concluziile prezentate, menţionăm identificarea unei rupturi între

mediul preuniversitar şi cel universitar, lipsa comunităţilor de învăţare sau a consorţiilor care să

cuprindă parcursuri complete de formare, insularizarea sistemului. Au fost aduse în discuţie şi

aspecte cu privire la discrepanţele existente în sistemul actual, dintre care cea mai vizibilă este

legată de numărul de absolvenţi de modul psiho-pedagogic (aproximativ 190.000), în contrast cu

posturile disponibile pentru titularizare (aproximativ 4000).

Cea de-a doua secţiune s-a derulat în şase grupuri de lucru tematice, după cum urmează:

Tema 1: Profilul cadrului didactic (cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini, valori şi atitudini) şi

formarea iniţială

Tema 2: Formarea continuă a cadrelor didactice


Tema 4: Creşterea atractivităţii carierei didactice (acces, mecanisme de sprijin, motivare,

recunoaștere)

Tema 5: Evaluarea performanţei în cariera didactică


timpurie, desegregare, CES, Şcoala după Şcoală, A Doua Şansă etc.).

Sesiunile de lucru s-au desfășurat în două etape succesive, prima fiind dedicată identificării

obiectivelor de țară şi a exemplelor de bune-practici pentru temă discutată, iar cea de-a doua fiind

dedicată definirii direcţiilor/acțiunilor de transformare la orizont 2030, în raport cu obiectivele de

țară identificate.

Sesiunea finală a inclus o prezentare a concluziilor din fiecare atelier și intervențiile invitaților

speciali, care se regăsesc în secțiunile III și IV ale prezentului document.

III. REZULTATELE DEZBATERILOR ÎN GRUPURI TEMATICE

Tema 1: Profilul cadrului didactic (cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini, valori şi atitudini) şi

formarea iniţială

Key note: Magdalena Balica, Institutul de Științe ale Educației

Moderator: Mirabela Amarandei, MENCŞ

În cadrul acestui atelier s-au identificat obiective cu privire la conturarea unui profil al cadrului

didactic fundamentat pe date fundamentate, dezvoltarea capacităţii instituţionale şi de cercetare a

universităţilor în domenii de vârf ale cunoaşterii, valorificarea rolului/ experienţei societăţii civile

în formarea iniţială a cadrelor didactice, precum şi elaborarea unor politici specifice de susținere a

profesiei didactice.

De asemenea, s-a subliniat nevoia continuării şi extinderii dezbaterii publice pe această temă şi

analiza exemplelor de bună-practică la nivel internaţional, care să permită identificarea celor mai

potrivite opţiuni pentru formarea iniţială a cadrelor didactice, precum şi revizuirea planului de

şcolarizare pentru formarea iniţială. Totodată, un aspect important relevat de discuţii se referă la

necesitatea dezvoltării şi derulării unei campanii publice de promovare pozitivă a profesorilor

şi a profesiei, alături de oferirea unei susţineri financiare suplimentare, care să crească

atractivitatea profesiei.

Mai precis, obiectivele de țară identificate de acest grup au fost:

Obiectiv 1: Conturarea unui profil al cadrului didactic fundamentat pe date de cercetare

Obiectiv 2: Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi de cercetare a universităţilor în domenii

de vârf ale cunoaşterii (cele mai noi/ relevante pentru formarea cadrelor didactice)

Obiectiv 3: Valorificarea rolului/ experienţei societăţii civile în formarea iniţială a cadrelor

didactice

Obiectiv 4: Politici de susținere a profesiei didactice

Ulterior, pentru fiecare obiectiv în parte s-au formulat direcții/acțiuni de transformare pentru

România la Orizont 2030, în raport cu obiectivele identificate:

Obiectiv 1: Conturarea unui profil al cadrului didactic fundamentat pe date de cercetare

- Continuarea/extinderea dezbaterii publice privind profilul cadrului didactic;

- Analiza exemplelor de bune practici la nivel internațional în formarea iniţială a cadrelor

didactice;

- Campanie publică de promovare pozitivă a profesorilor.

Obiectiv 2: Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi de cercetare a universităţilor în domenii de vârf

ale cunoaşterii (cele mai noi/ relevante pentru formarea cadrelor didactice)

- Revizuirea planului de școlarizare pentru formarea iniţială a cadrelor didactice (ARACIS);

- Parteneriate între universităţi, instituţii de cercetare, organizaţii neguvernamentale.

Obiectiv 3: Valorificarea rolului/ experienţei societăţii civile în formarea iniţială a cadrelor

didactice

- Monitorizarea implementării programelor de formarea iniţială a cadrelor didactice;

- Rapoarte, cercetări, advocacy privind profesia didactică;

- Bune practici.

Obiectiv 4: Politici de susținere a profesiei didactice

- Analize privind nevoia de formare a cadrelor didactice pe termen mediu si lung;

- Susţinere financiară;

- Politici focalizate pe cadrele didactice care lucrează în medii dezavantajate.

Tema 2 : Formarea continuă a cadrelor didactice

Key note: Mihaela Popa, Director Casa Corpului Didactic Brașov

Moderator: Iulia Drăjneanu, Administraţia Prezidenţială

Dezvoltarea profesională continuă a profesorilor este extrem de relevantă, atât pentru

îmbunătăţirea eficienţei educaţionale şi a performanţelor obţinute, cât şi pentru sporirea implicării

profesorilor şi oferirea unei identităţi şi satisfacţii profesionale.

Oferta de activităţi care are în vedere dezvoltarea profesionala continuă, similară creării de situaţii

de învăţare pentru elevi, trebuie să răspundă nevoilor individuale ale fiecărui profesor şi să

acopere o gamă largă de conţinuturi şi modalităţi de punere în practică (interactiv,

informal/non-formal). Aceasta trebuie să reflecte diferitele etape în dezvoltarea profesională a

profesorului, nivelurile de competenţă şi să ia în considerare rezultatele asupra pregătirii

profesionale a profesorului și impactul direct asupra activității la clasă.


Obiectiv 1: Centrarea formării continue a cadrului didactic astfel încât să răspundă nevoilor

și cerințelor copilului și ale familiei în contextul unei societăți în continuă schimbare

valorizând resursele comunității (copil – părinte – comunitate)

Obiectiv 2: Utilizarea mecanismului de tipul reconversiei profesionale ca mijloc pentru

acoperirea necesarului de personal didactic/ completarea normelor celui existent în zonele

unde se observă deficit

Obiectiv 3: Asigurarea calității formării continue a cadrelor didactice în concordanță cu

tendințele de dezvoltare ale pieței muncii și ale societății, pornind de la nevoile și

așteptările comunității, organizației școlare și/sau personale



Obiectiv 1: Centrarea formării continue a cadrului didactic astfel încât să răspundă nevoilor și

cerințelor copilului și ale familiei în contextul unei societăți în continuă schimbare valorizând

resursele comunității (copil – părinte – comunitate)

- Formarea profesorilor pentru a avea capacitatea să identifice corect nevoile de formare în

rândul copiilor cu care lucrează, pe diferite dimensiuni (competențe, caracter, norme etice;

reducerea abandonului; alte clivaje sociale);

- Formarea profesorilor în spiritul dezvoltării parteneriatului cu părintele având în vedere

interesul primordial al copilului;

- Dezvoltarea parteneriatului unității de învățământ cu actorii din comunitate care pot deveni

resurse în formare și în îmbogățirea actului educativ;

- Evaluarea eficienței/eficacității sistemului de finanțare per capita și a efectelor pe care le

generează asupra capacității de a finanța programe de formare.

Obiectiv 2: Utilizarea mecanismului de tipul reconversiei profesionale ca mijloc pentru acoperirea

necesarului de personal didactic/ completarea normelor celui existent în zonele unde se observă

deficit

- Adaptarea (actualizarea) legislației prin flexibilizarea criteriilor pentru completarea normei/

titularizare/CDȘ/alte activități extra-curriculare;

- Derularea programelor de formare/reconversie prin instituții de învățământ superior

acreditate sau CCD în parteneriat cu mediul academic;

- Regândirea mecanismelor de finanțare și sprijinirea directorilor în acest sens, prin avizarea

sprijinului financiar de către ISJ și sindicate;

- Motivarea personalului pentru participarea la programe de reconversie prin acordarea de

facilități (flexibilitatea programului, cofinanțare, etc);

- Programe de reconversie într-un interval de timp rezonabil (două semestre).

Obiectiv 3: Asigurarea calității formării continue a cadrelor didactice în concordanță cu tendințele

de dezvoltare ale pieței muncii și ale societății, pornind de la nevoile și așteptările comunității,

organizației școlare și/sau personale

- Înființarea unei instituții naționale autonome pentru acreditarea furnizorilor de formare

continuă;

- Formarea continuă să fie efectuată doar de către instituții autorizate/acreditate pe niveluri

de pregătire (ISCED);

- Generarea și susținerea de proiecte strategice/ naționale pentru formarea profesională

continuă a cadrelor didactice;

- Analiza nevoilor de formare continuă din perspectiva tuturor actorilor interesați (școală,

economic, părinți, copii, comunitate profesională);

- Adaptarea curriculei și a tipurilor de formare la noutățile tehnologice și psiho-pedagogice

(cursuri, tutorat, mentorat, internship și coaching);

- Proiectarea și acreditarea programelor de formare continuă;

- Certificarea competențelor dobândite ca urmare a formării continue;

- Alocarea resurselor financiare, umane, instituționale pentru formarea profesională

continuă;

- Elaborarea unor instrumente standardizate pentru măsurarea impactului formării la clasă;

- Revizuirea permanentă și cu celeritate a legislației referitoare la formarea profesională

continuă.


Key note: Daniela Vișoianu, Coaliția pentru Educație

Moderator: Daniela Alexe, Centrul pentru Politici Educaţionale

Pentru a sprijini dezvoltarea carierei didactice s-a subliniat necesitatea revizuirii practicilor

curente prin colaborarea dintre universităţi, alături de şcolile de aplicaţie, licee şi grădiniţe şi au

fost menţionate aspecte precum consilierea, tutoratul şi mentoratul sau necesitatea stagiaturii de

minim 2 ani, alături de dezvoltarea unor trasee alternative, care să permită o arie mai largă de

opţiuni pentru intrarea şi ieşirea din sistem.

Au fost accentuate aspecte cu privire la acordarea de stimulente financiare, respectiv plată egală

la muncă egală şi alocarea de 6% din PIB, care să includă alocări financiare pentru specializare

suplimentară. A fost abordată şi necesitatea regândirii sistemului de evaluare, precum şi

simplificarea procedurilor administrative (debirocratizare).


Obiectiv 1: Plasarea celor mai bune cadre didactice, acolo unde este nevoia cea mai mare.

Obiectiv 2: Asigurarea consilierii și tutoratului, precum și a stagiaturii.

Obiectiv 3: Evoluția carierei didactice (grade didactice, intrări/ieșiri, trasee alternative)



Obiectiv 1: Plasarea celor mai bune cadre didactice, acolo unde este nevoia cea mai mare.

- Specializare multiplă cu echivalarea gradului didactic;

- Concediu plătit (1 an): an sabatic sau de formare?;

- Plan de dezvoltare a școlii cu planificarea necesarului de profesori (responsabilitatea

comunității care își crește profesorii);

- Stimulente financiare și/sau regândirea procesului de evaluare: zone vulnerabile/

performanță = valoare adăugată; Sprijin pentru profesorii care lucrează cu copii cu CES;

- Punerea în centru a elevului: părțile implicate (consilieri, personal CJRAE) să păstreze

legătura (activ!) cu școala, învățătorul/dirigintele.

Obiectiv 2: Asigurarea consilierii și tutoratului, precum și a stagiaturii.

- Revizuirea practicii: universități împreună cu școli de aplicație, licee, grădinițe;

- Voluntariat pentru studenții din ultimul an, recunoscut, care să acopere “vacanțele” din

sistem (concedii medicale, concediu fără plată);

- Stagiatură de doi ani

- Mentori de practică, plătiți.

Obiectiv 3: Evoluția carierei didactice (grade didactice, intrări/ieșiri, trasee alternative)

- Plată egală la muncă egală (indiferent de studii medii/superioare – v. învățători; nivelul de

grade didactice);

- Standarde/legislație referitoare la practica pedagogică (vs/autonomie universitară);

- Intrări/ieșiri/reintrări în sistem mai facile:

- Soluții locale la probleme locale: implicarea APL;

- 6% din PIB: alocări financiare pentru specializare suplimentară;

- Regândirea sistemului de evaluare, inclusiv debirocratizare;

Tema 4: Creşterea atractivităţii carierei didactice (acces, mecanisme de sprijin, motivare,

recunoaștere)

Key note: Simona Baciu, Transylvania College

Moderator: Robert Santa, Centrul pentru Politici Educaţionale

În ceea ce privește creşterea atractivităţii carierei didactice, obiectivele identificate se referă la

ameliorarea poziţiei sociale a cadrului didactic prin armonizarea şi respectarea legislaţiei

privind condiţiile de muncă, la crearea unei grile de salarizare adecvată, care să asigure un venit

apropiat mediei europene şi un statut socio-profesional adecvat (cu o componentă variabilă, în

funcţie de rezultate) precum şi debirocratizarea, respectiv informatizarea sistemului de învăţământ.

Drept măsuri concrete, au fost menţionate aspecte cu privire la realizarea unui statut al

profesorului, respectarea prevederilor legale cu privire la alocarea financiară pentru educaţie, care

să reflecte educaţia ca domeniu strategic, precum şi ameliorarea transparenţei decizionale.


Obiectiv 1: Ameliorarea poziției sociale a cadrului didactic prin armonizarea și respectarea

legislației privind condițiile de muncă pentru cadrele didactice

Obiectiv 2: Creșterea atractivității carierei didactice prin crearea până în 2030 a unei grile

de salarizare care să asigure un venit apropiat mediei europene și un statut socio-

profesional adecvat

Obiectiv 3: Debirocratizarea și informatizarea sistemului de învățământ



Obiectiv 1: Ameliorarea poziției sociale a cadrului didactic prin armonizarea și respectarea

legislației privind condițiile de muncă pentru cadrele didactice

- Elaborarea unui statut al profesorului;

- Respectarea legislației privind finanțarea (6% din PIB);

- Ameliorarea transparenței decizionale;

Obiectiv 2: Creșterea atractivității carierei didactice prin crearea până în 2030 a unei grile de

salarizare care să asigure un venit apropiat mediei europene și un statut socio-profesional adecvat

- Educația să devină domeniu strategic, astfel încât alocarea minimă de la buget să

depășească 6% din PIB;

- Stabilirea unui sistem de salarizare de bază (în baza unei legi unice de salarizare în

domeniul bugetar) plus o componentă variabilă a salariului la dispoziția unităților școlare,

care va fi acordată în funcție de rezultate;

- Libertatea de gestionare de către unitățile școlare a fondurilor extra-bugetare.

Obiectiv 3: Debirocratizarea și informatizarea sistemului de învățământ

- Debirocratizarea și descentralizarea procedurilor de evaluare a instituțiilor de învățământ/a

programelor de studiu/a cadrelor didactice;

- Exonerarea cadrelor didactice de la activitățile administrative;

- Îmbunătățirea managementului informației în sistemul de învățământ și implementarea

unei platforme comune de transmitere a datelor.

Tema 5: Evaluarea performanţelor (standarde de performanţă)

Key note: Dorin Șaramet, Kronstadt

Moderator: Simona David-Crisbăşanu, Asociaţia ROI

Evaluarea performanţelor cadrelor didactice ar trebui să aibă drept obiective centrale progresul

şi, în acelaşi timp, incluziunea elevului, scăderea abandonul şcolar, alături de îmbunătăţirea

activităţii profesorului, dublată de comunicarea şi cooperarea în cadrul comunităţii educaţionale.

Pentru a implementa un astfel de sistem de evaluare a performanţei, a fost propusă realizarea şi

implementarea unor teste standardizate pentru competenţe cheie, consilierea şi sprijinul în

dezvoltarea carierei didactice prin mentorat, coaching sau prin colaborarea cu colegii şi schimburi

de experienţă sau comunităţi de practică.


Obiectiv 1: Progresul elevului

Obiectiv 2: Incluziunea elevului indiferent de mediul de proveniență

Obiectiv 3: Scăderea abandonului şcolar

Obiectiv 4: Îmbunătăţirea activităţii profesorului

Obiectiv 5: Comunicarea şi cooperarea cu alţi profesori



Obiectiv 1: Progresul elevului

- Teste standardizate pentru competenţe cheie;

- Cointeresarea cadrelor didactice (aspecte financiare).

Obiectiv 2: Incluziunea elevului indiferent de mediul de proveniență

- Finanţare suplimentară pentru şcolile şi cadrele didactice ce lucrează cu copii din medii

defavorizate.

Obiectiv 3: Scăderea abandonului şcolar

- Combinarea stimulării financiare sociale (tichete, burse, masă) cu măsuri educaţionale.

Obiectiv 4: Îmbunătăţirea activităţii profesorului

- Consiliere – prin mentori, coach, colegi;

- Schimburi de experienţă;

- Îmbunătăţirea formării iniţiale (din facultate).

Obiectiv 5: Comunicarea şi cooperarea cu alţi profesori

- Inter-predare între nivele (preuniversitar şi universitar);

- Organizarea unor sesiuni de team-building şi comunităţi de practică.

Pe lângă aceste măsuri s-a mai discutat despre alte aspecte relevante precum corectitudinea

evaluării interne, în special despre existenţa unei fişe de evaluare publică, standardizată, alături

de descriptorii de performanţă (cu simplificarea criteriilor actuale), precum şi despre revizuirea

(creşterea/scăderea) ponderii pe anumite criterii de evaluare (ex. creşterea ponderii punctajului

pentru componenta de predare şi raportare la elevi). În aceeași măsura, s-a discutat despre

diversitatea tipurilor de evaluare care ar trebui promovate: autoevaluare, evaluarea cadrului

didactic din partea elevilor (anual, facultativ, anonim) şi evaluarea cadrului didactic din partea

părinţilor.

Un accent deosebit s-a acordat stabilirii rolului evaluării, inclusiv:

- conştientizarea nivelului de pregătire în vederea elaborării unui sistem complex de măsuri

în vederea creşterii performanţei (progresului);

- verificarea gradului de implicare diferenţiat (bonusare în sistemul universitar);

- modul de stabilire a unei salarizări diferenţiate;

- stabilirea unor criterii generale şi specifice a verificării nivelului de pregătire şi a formării

cadrelor didactice;

- luarea în considerare a evaluării date de o unitate şcolară (şi pentru profesori suplinitori) la

repartizarea acestora, prin crearea unor standarde la nivel naţional.


timpurie, desegregare, CES, Şcoala după Şcoală, A Doua Şansă etc.)

Key note: Luminița Costache, UNICEF

Moderator: Octavia Borş, Fundaţia Noi Orizonturi

Participanții la dezbatere au subliniat necesitatea pregătirii tuturor profesorilor în spiritul

educației incluzive/pentru facilitarea unor contexte de învățare incluzivă. În vederea reducerii

inegalităților/ asigurării unei educații incluzive („pentru toți și pentru fiecare”), obiectivele de țară

ar trebui să includă creșterea competenței cadrelor didactice de predare-învățare-evaluare în

contexte diverse, multiculturale și interculturale incluzând adaptarea curriculară, evaluarea

diferențiată a progresului, folosirea metodelor activ-participative și practica reflecției. De

asemenea, participanții au susținut necesitatea stimulării sistemice a unei culturi a acceptării și

sprijinului reciproc între cadrele didactice.

În vederea îndeplinirii acestor obiective, participanții au propus măsuri precum: replicarea

programelor de formare continuă care includ schimburi de experiență între cadrele didactice;

îmbunătățirea reglementărilor privind organizarea lecțiilor deschise și cercurilor metodice în

sensul unei mai bune valorificări a acestora pentru formarea cadrelor didactice; inițierea unor

programe de formare inițială sub forma unei licențe/masterat didactic care să vizeze pregătirea

expresă a profesorilor pe disciplină, să permită multi-specializarea cadrelor didactice, să includă

practică pedagogică obligatorie, începută cât mai devreme și în contexte diverse.

În sprijinul profesorului și elevilor, conform participanților, sunt necesare creșterea numărului de

consilieri școlari, mediatori școlari și profesori itineranți angajați și formați în unitățile școlare,

politici de retenție a profesorilor calificați în sistemul rural precum și reformarea mecanismului de

finanțare a unităților școlare (finanțarea pe elev are efectul neplanificat și negativ de creștere a

segregării).


Obiectiv 1: Creșterea competenței cadrelor didactice de predare-învățare-evaluare în

contexte diverse (ex. grupuri combinate, clase simultane, mediul rural și urban),

multiculturale și interculturale

Obiectiv 2: Creșterea competenței cadrelor didactice de adaptare curriculară și evaluare a

progresului elevilor pe baza planului individualizat de învățare

Obiectiv 3: Dezvoltarea abilităților de folosire a metodelor activ– participative de predare-

învățare-evaluare

Obiectiv 4: Creșterea capacității cadrelor didactice de colaborare cu părinții și comunitatea

(asistentul social, asistentul medical comunitar, mediatorul școlar, mediatorul sanitar,

logopedul, preotul etc.)

Obiectiv 5: Creșterea interesului și abilității cadrelor didactice pentru practicile reflexive

Obiectiv 6: Stimularea unei culturi a acceptării și sprijinului reciproc între cadrele didactice


România la Orizont 2030, în raport cu obiectivele identificate. Acestea au fost elaborate astfel

încât să abordeze unul sau mai multe obiective simultan:

Să se continue/ să se replice/ să se mențină:

- Programe de formare continuă care să vizeze dezvoltarea personală a cadrelor

didactice, competențelor de adaptare curriculară și evaluare diferențiată respectiv

competențelor de management al clasei (inclusiv simultane);

- Programe de formare continuă care să dezvolte atitudini pozitive și abilități de

colaborare cu părinții și comunitatea;

- Programe de formare continuă care să includă schimburi de experiență între cadrele

didactice;

- Reglementarea privind prezența consilierului școlar, profesorului itinerant și

profesorului logoped în componența consiliului clasei;

Să fie pusă în practică reglementarea prin care dirigintele trebuie să viziteze elevul cel

puțin o dată pe an.

Să fie îmbunătățit(e):

- Reglementările privind organizarea lecțiilor deschise și cercurilor metodice, acestea

asigurând un cadru formal potrivit dar subvalorificat (uneori perceput și

administrat ca un proces pur birocratic) pentru formarea cadrelor didactice;

- Planul de învățământ al programelor de formare inițială a profesorilor astfel încât să

includă practică pedagogică obligatorie, pe tot parcursul studiilor, începută cât mai

devreme și în contexte diverse, multiculturale și interculturale;

- Reglementările privind alocarea unui profesor cu rol de mentor la cerere.

Să se inițieze:

- Programe de formare inițială sub forma unei licențe/masterat didactic care să

vizeze pregătirea expresă a profesorilor pe disciplină;

- Programe de formare inițială care să permită multi-specializarea cadrelor didactice.

Să se aplice principiul bunăstării celui care învață și în contextul cursurilor de formare

inițială și continuă a cadrelor didactice.

Pe lângă aceste măsuri s-a mai discutat despre alte aspecte relevante precum profilul

profesorului și caracteristicile acestuia. Profesorul ideal pentru un sistem modern și funcțional de

învățământ a fost definit ca un individ care prezintă următoarele trăsături:

- Dedicație pentru toți și fiecare (sau care facilitează procese de învățare incluzive):

- Motivat

- Centrat pe bunăstarea elevului (doing well=>feeling good)

- Știe, este și poate să facă ceea ce vrea să-i învețe pe elevi

- Competent în 4 arii: disciplina predată, pedagogie, utilizarea cadrului legal și politicilor din

domeniu (ex. privind cererea și colaborarea cu un profesor umbră) respectiv identificarea

particularităților elevilor și dezvoltarea planurilor individuale de învățare.

- Preocupat „de ce se întâmplă în clasă” și învățare permanentă

- Bun colaborator cu elevi, colegi, părinți, echipa de intervenție (medic , asistent social etc.) sau

comunitatea;

- Are încredere în potențialul elevului

- Are capacitatea de a depăși prejudecățile

- Centrat pe elev/Dispus să lucreze individualizat

- Creativ

- Flexibil

- Uman cu toți elevii

- Apropiat de elevi

- Un model pentru elevii săi

- Formator de atitudini în rândul tuturor elevilor

- Bun mediator

În ceea ce privește educația incluzivă, s-a discutat despre următoarele măsuri necesare:

- Asigurarea în fiecare unitate școlară a unui consilier școlar, logoped, mediator (indiferent de

numărul elevilor);

- Creșterea numărului de consilieri școlari, mediatori școlari și profesori itineranți angajați și

formați în unitățile școlare care au nevoie;

- Îmbunătățirea mecanismelor de selecție a celor care devin cadre didactice;

- Politici de retenție a profesorilor calificați în sistemul rural;

- Regândirea mecanismului de finanțare per elev pentru că are efectul neplanificat și negativ de

a crește segregarea;

- Să se reia campania „Hai la școală!”;

- Implicarea angajatorilor în dialog.

IV. DISCUȚII FINALE PE REZULTATELOR SESIUNILOR TEMATICE

Concluziile acestei dezbateri, așa cum reies din secțiunea anterioară, se conturează în jurul

elementelor ce au întrunit consensul celor prezenţi la discuţii: sistemul curent de formare

profesională a cadrelor didactice este unul ineficient, neproductiv, care nu pregăteşte în mod

corespunzător absolvenţii modulului psiho-pedagogic pentru activitatea profesională.

Alternativa vehiculată de către participanţi se referă la restructurarea sistemului de formare

iniţială prin implementarea unei variante a masteratului educaţional prevăzut şi în Legea Educaţiei

Naţionale nr. 1/2011, bazat pe un model integrat sau mixt – care să cuprindă fie module în cadrul

studiilor de licenţă şi absolvirea unui masterat educaţional, fie module în cadrul studiilor de

licenţă, completate de module în cadrul unui masterat profesional – formula definitivă urmând a fi

agreată prin continuarea dezbaterilor pe această temă, având în vedere nevoile beneficiarilor direcţi

şi corelarea cu cadrul legislativ existent, precum şi cu capacitatea instituţiilor implicate în proces,

în urma revizuirii standardelor specifice şi a planului de şcolarizare. Un alt punct cristalizat în

urma discuţiilor, însă cu privire la care nu s-a obţinut un punct de vedere comun, se referă la

specializarea multiplă a viitoarelor cadre didactice (spre exemplu, pregătirea unui viitor profesor

de informatică şi matematică, sau a unui profesor de geografie şi istorie etc.).

Un alt punct central de consens se referă la creşterea finanţării alocate educaţiei (respectiv 6%

din PIB pentru perioada următoare, cu revizuirea cifrei ţintă pentru anul 2030) – cu impact asupra

motivaţiei cadrelor didactice existente, creşterii atractivităţii profesiei pentru viitorii absolvenţi,

alocarea resurselor pentru formarea continuă mai eficientă şi orientată către nevoile reale de

formare ale cadrelor didactice. De asemenea, pentru dezvoltarea carierei didactice şi pentru

păstrarea în sistem a cadrelor didactice performante, este necesară implementarea unui sistem de

sprijin pentru cariera didactică: stagiatură, mentorat, coaching, comunităţi de practică,

schimburi de experienţă (inter-predare sau experienţe internaţionale), includerea de căi alternative

şi mai flexibile de intrare/ieşire în sistem, dezvoltarea unui sistem de motivare şi recunoaştere

prin includerea unor evaluări obiective periodice, bazate pe standarde de performanţă, care să

permită o salarizare variabilă/bonusuri pentru performanţă.

Alături de aceste măsuri, se recunoaşte necesitatea limitării ponderii sarcinilor administrative ale

cadrelor didactice, debirocratizarea sistemului, precum şi utilizarea resurselor în vederea

informatizării sistemului şi creşterii accesibilităţii la informaţii/date, pentru a se sprijini astfel

iniţiativele de creştere a transparenţei instituţionale (spre exemplu, publicarea bugetului şi

bilanţului financiar al fiecărei unităţi şcolare).

Nu în ultimul rând, a fost subliniat şi rolul important pe care îl pot avea cadrele didactice în

comunitatea în care profesează (şi reciproc, sprijinirea cadrelor didactice de către comunitate,

autorităţi locale sau părinţi), precum şi în identificarea unor soluţii care abordează

inegalitatea/inechitatea din sistem: incluziune, reducerea abandonului şcolar, integrarea elevilor cu

cerinţe educaţionale speciale etc.

După sesiunile paralele tematice, dezbaterea regională s-a finalizat cu o sesiune plenară în care un

panel format din reprezentanți ai actorilor interesați din domeniu (stakeholders) a discutat pe

marginea concluziilor din sesiunile tematice, din perspective organizațiilor pe care le reprezintă

membrii panelului. În paragrafele următoare sunt redate sumativ principalele puncte de vedere ale

acestora.

Dnul Rector Marilen Pirtea, Președintele Consorțiului Universitaria

Dnul Rector a reiterat preocuparea Consorțiului ”Universitaria” pentru problematica formării

dascălilor, precum și susținerea consorțiului pentru proiectul ”România educată”, apreciat ca fiind

creatorul unui context oportun discuțiilor despre cariera didactică.

Consorțiul ”Universitaria” susține depolitizarea poziției de Ministru al Educației, în vederea

asigurării stabilității politicilor inițiate în domeniul educației, pe modelul Guvernatorului Băncii

Naționale a României. De asemenea, Consorțiul celor mai mari cinci universități din țară și-a

manifestat încă odată, cu această ocazie, susținerea pentru organizarea programelor de master

didactic, subliniind însă nevoia unor politici/inițiative complementare: schimbarea modului de

abordare a evaluării cadrelor didactice, a progresului școlar, precum și necesitatea imperioasă a

investiției în actualizarea infrastructurii școlare.

Marius Nistor, Președintele Federației Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”

Dnul Marius Nistor a reiterat susținerea structurii pe care o reprezintă pentru programul ”România

Educată” și a subliniat importanța abordării tematicii resursei umane, cu atât mai mult cu cât ea nu

a fost prioritizată mereu de către Miniștrii Educației la nivelul în care era nevoie pentru a amortiza

divergențele dintre cadrele didactice și părinți și pentru a crește calitatea actului educațional.

FSE ”Spiru Haret” consideră că pentru creșterea calității actului educațional, trebuie investit în

resursa umană și în creșterea atractivității carierei didactice, concomitent cu îmbunătățirea

mecanismelor de identificare a talentelor, de recrutare a celor mai buni absolvenți pentru sistemul

educațional și de selectare a lor, în funcție de nevoile și evoluția sistemului de învățământ.

În finalul alocuțiunii sale, dnul Nistor a concluzionat că este nevoie de o legislație coerentă care să

înglobeze soluții favorabile atât intereselor profesorilor cât și nevoilor elevilor.

Anton Hadăr, președinte al Federației Naționale Sindicale ”Alma Mater”

Dnul Anton Hadăr a subliniat faptul că există multe întrebări legate de subiectul propus spre

dezbatere consultarea de la Brașov, dar puține răspunsuri. Printre acestea din urmă se numără:

acceptul comun asupra ideii că profesorul are rol social, întrucât este responsabil de croirea

societății, precum și faptul că este nevoie de reformă în educație, care să vizeze și curriculumul.

Alma Mater nu susține ideea obligativității parcurgerii a două tipuri de programe de master

(didactice și profesionale) de către candidații pentru o carieră didactică, în egală măsură în care nu

consideră că este oportună formarea cadrelor didactice în mai multe specializări. Pe de altă parte,

dnul Hadăr a insistat ca formarea lor inițială și continuă să fie una de valoare indiferent că este

furnizată de către o instituție de stat sau de către una privată.

Dnul Hadăr a concluzionat evidențiind nevoia de generare a unor proiecte strategice ca formarea

cadrelor didactice să atingă aceleași standarde de calitate indiferent unde și de către cine este

furnizată.

Viorel Dolha, Președinte al Asociației Învățătorilor din România

Viorel Dolha, președintele Asociației Învățătorilor din România a vorbit despre profesia de

învățător care este caracterizată de solitaritate ceea ce face ca foarte puține cadre didactice să aibă

oportunitatea observării modului de practicare a profesiei de către alte cadre didactice. Dnul Dolha

consideră că acest mod de învățare [observarea directă] este o importantă componentă a formării

continue a cadrelor didactice de aceea susține ideea includerii în legislația din domeniu a

obligativității a trei experiențe de inter-asistență între cadrele didactice. Subliniază însă importanța

faptului ca aceste noi responsabilități ale cadrelor didactice să nu însemne și creșterea birocrației

pe care ei trebuie să o parcurgă.

În final dnul Dolha a reiterat necesitatea reformării programei școlare, identificarea și

implementarea unor soluții de ameliorare a problemelor deja identificate în sistem și crearea

cadrului în care profesorul să poată cunoaște fiecare copil suficient de bine încât să îi poată asigura

un traseu educațional personalizat.

Horia Oniță, reprezentant al CNE

Horia Oniță a început discursul prin evidențierea faptului că toate aspectele menționate în această

dezbatere sunt elemente importante pentru determinarea schimbării în bine a sistemului

educațional.

CNE susține existența statutului cadrului didactice care să îi garanteze acestuia respect și siguranță

în carieră, asigurate printr-un parteneriat robust, credibil între toate părțile implicate: autorități

locale, centrale, instituții de învățământ, elevi, studenți, părinți.

Nu în ultimul rând, CNE susține importanța implicării elevilor în evaluarea cadrelor didactice,

concomitent cu recrutarea unor absolvenți talentați și performanți pentru cariera didactică, cărora

să li se ofere oportunități atractive de dezvoltare personală și profesională, precum și stabilitatea

unui sistem în care să își dorească astfel să performeze.

Ioan Cristache, Președintele Asociației de părinți

Dnul Cristache și-a început discursul prin evidențierea faptului că primul pas înspre schimbarea în

bine a sistemului educațional este evitarea încălcării regulamentelor / prevederilor legale, urmat de

asigurarea cooperării între toți actorii interesați.

Pentru îmbunătățirea sistemului de formare a cadrelor didactice, dnul Cristache subliniază

importanța unei componente practice mai mari în pregătirea viitoarelor cadre didactice, asigurarea

predictibilității legislative și colaborarea dintre profesori, părinți și elevi.

George Cazacu, Președintele Alianței Colegiilor Centenare

Dnul Cazacu consideră că pentru redresarea sistemului educațional este nevoie de folosirea la nivel

optim a legislației existente, concomitent cu elaborarea unei strategii pe termen lung 20-25 de ani,

care să fie urmată de elaborarea instrumentelor de punere în practică a acesteia. El consideră însă

că fără asigurarea depolitizării sistemului educațional este dificilă asigurarea stabilității politicilor

educaționale și protecția ideilor bune de reformare a lui de riscul deteriorării lor la care sunt

expuse odată cu schimbarea unui ciclu politic cu altul.

raportul dezbaterii regionale - presidency.ro · calităţii în programele de formare a...

Documents