recenzie articol - antreprenoriatul social

8/17/2019 Recenzie Articol - Antreprenoriatul Social

1/5

FORMULAR DE RECENZIE

1.

Date recenzor

Nume: Negoiță Prenume: Theodor Grupa: 994

2. Date articol recenzat

Titlul: Social Entrepreneur Development: An Integration Of Critical Pedagogy, The TheoryOf Planned Behavior And The ACS Model

Autorul/autorii: Leon C. Prieto, Simone T.A. Phillips, Tamara L. Frierich Denumirea revistei și data publicării: Academy Of Entrepreneurship Journal, Volume 18, Number 2, 2012.

3. Aria problematică abordată de articol

Munca lui Paulo Friere și a “Center for Leadership Development’s Asses,

Challenge, Support (ACS) model & Theory of Blanned Behaviour”

Grupurile țintă ale acestui studiu au fost studenții afro-americani și hispanici dinStatele Unite ale Americii și soluționarea, prin creșterea intențiilor lor scăzute de a deveniantreprenori sociali, pentru a putea îmbunătății comunitățile din care fac parte.

Pedagogia critică ne arată, pe baza modelului ACS (Assessment, Challenge,Support) și a Teoriei Comportamentului Planificat, că poate servi ca și ghid pentrudezvoltarea antreprenorilor sociali în devenire și posibilitatea creșterii intențiilor lor de adeveni astfel de antreprenori.

Antreprenoriatul social vine ca o modalitate inventivă, cu o aboradre utilă înrezolvarea problemelor sociale complexe.

Antreprenoriatul social nu ține cont de antreprenoriatul tradițional și astfel nu ținecont de barierele impuse de către sectorul public, sectorul privat și cel non -profit, ci vine cuun model propriu, modelul hibrid.

4. Obiectivul/obiectivele articolului

Scopul unui antreprenor, în acest studiu, este să observe unde există probleme

sociale și să vină cu inițiative antreprenoriale specifice pentru rezolvarea problemelor sociale.Tocmai de aceea, scopul acestui studiu prin alegerea de studenți hispanici și afro -americani


2/5

este facilitarea dezvoltării lor ca viitori antreprenori sociali, pentru rezolvarea problemelorexistente în cadrul comunităților din care fac parte.

În Statele Unite ale Americii, există inițiative studențești prin care aceia dintre eicare reprezintă alte etnii sau au alte background-uri rasiale, s-au organizat în anumite asociații

de natură să influențeze viața academică prin dezvoltarea și crearea de programe culturalespecifice în cadrul universităților.

Aceste inițiative studențești arată nevoia, necesitatea rezolvării unor problemesociale, așadar, nevoia de inițiativă antreprenorială cu scopul de a realiza schimbări socialesau transformări la nivelul comunităților este în creștere; este benefic să existe o bunăreprezentativitate la nivelul organizațiilor stududenților afro-americani, hispanici, etc.

Un exemplu elocvent, în acest studiu, ar fi comunitatea de studenți hispanici care pe parcursul anilor, au fost consecvenți în ceea ce înseamnă proteste, împotriva guvernului

american privind politicile de imigrare și alte abuzuri comise de autoritățile americane șisuferite de către comunitățile de comunitățile de cetățeni hispanici. Toate aceste nemulțumiri

pot fi rezolvate urmând calea bunei organizări a comunităților, oferind un raspuns colectivautorităților americane astfel încât să poată influența, la nivel decizional, modificările

politicilor imigraționiste propuse și discutate cu guvernul Statelor Unite ale Americii. O calede a putea excela în a avea inițiative, a avea putere de negociere este ca, în cadrul acestorcomunități, să se creeze elementele necesare pentru dezvoltarea antreprenoriatului social,

pentru a crește impactul opiniilor, proiectelor, programelor propuse la nivel local (de stat) șinațional.

Uraganul Katrina i-a motivat pe tinerii de culoare să facă o doferență în comunitatealor și anume, studenți din cadrul Dillard University (New Orleans) au fost implicați activ înorganizații, asociații, care au inițiat o serie de activități – serviciu în folosul comunității, audesfășurat servicii medicale, traininguri în domeniul sănătății. Elocvent, mai este exemplulunei tinere afro-americane care, împreună cu alte persoane din comunitatea din care făcea

parte, a decis să-și dezvolte capabilitățile artistice pe care le deținea, astfel producând produse precum cearșafuri și pături “BaBa Blankets” și exportându-le în SUA și Europa. Acestexemplu din studiu, vrea să sublinieze faptul că potențial antreprenorial există, iar acestăfemeie, Aminata Brown, a dovedit că există capacitate de a avea un venit și a aduce bunăstare

în comunitatea din care face parte.

Studenții care fac parte din minorități etnice au un potențial foarte mare în a faceschimbări pozitive majore în cadrul societății, însă studiile arată că tendința studenților carefac parte din aceste minorități, este relativ scăzută, dar aceștia trebuie încurajați și susținuți săia o astfel de decizie.

Intenția acestora de a se implica este scăzută, deoarece sistemul educațional dinSUA nu îș pregătesc pe individ pentru leadership și nu îi încurajează pe cei cu o situațiefinanciară precară să îmbunătățească comunitățile din care s-au născut și au crescut.

Studenții, nu se implică și nu au inițiativă antreprenorială deoarece nu sunt informați, nu dețincunoștințele necesare pentru a face un astfel de pas, pentru a putea accede la un astfel de


3/5

demers, nu au abilitățile necesare pentru a întreprinde un IMM sau o altă cauză poate fiabsența persoanelor sau a unor mentori care să îi motiveze să facă acest pas.

Studiul ne arată că dezvoltatorul ideii de pedagogie critică, Paulo Freire, specialist brazilian în teorie socială, a schimbat viziunea asupra educației, formulând propriile

concepte; așa se poate spune că acesta a facilitat anumite instrumente teoretice astfel încâtstudenții din anumite minorități etnice să se afirme. Calea de urmat era antreprenoriatulsocial. Pentru a inspira acestă cale, sistemul educațional trebuie să se concentreze petransformarea cunoștințelor și pedagogie. Când vorbim despre aceste elemente, menționăm orelație între informație (cunoștințe) și putere.

Antreprenorul social este îndreptat către a crea valoare și de a-și folosi capacitățilesale de business confruntându-se așadar cu probleme sociale ce afectează societatea ca întreg:accesul la tehnologie, creșterea poluării, șoma jul, etc.

Întreprinderile pe care un antreprenor social le administrează trebuie să fie atâtviabile din punct de vedere economic, cât și social; așadar este nevoie ca antreprenorul săidentifice foarte bine care sunt necesitățile pieței și cum ar putea să exploateze oportunitățile

pentr a-și putea dezvolta serviciile sau produsele.

Obiectivele pe care un antreprenor social le urmărește sunt: adoptarea unor măsuriastfel încât să creeze și să susțină pe termen lung valoare socială; să caute tot timpulopor tunități noi, care servesc obiectivelor întreprinderii; implicarea intr -un proces continuude inovare, adaptare și învățare; măsurarea și cântărirea atentă a costurilor și a valorii create.

5. Stadiul actual al cercetării

Mediul academic american și-a schimbat, în ultimul deceniu viziunea asupraantreprenoriatului social și au fost create programe de studiu care au ca și obiect de studiuantreprenoriatul social, pentru încurajarea studenților sa acceadă în mediul de business, înramura socială.

Studiul oferă elemente concrete de exemplificare și anume, New York University a

creat o platformă care încurajează studenții spre a deveni antreprenori sociali, adresându-secătre trei direcții de abordare:

1) Către studenții care au o idee inovativă adresată rezolvării unei anumite problemesociale, o idee măsurabilă și sustenabilă în termeni economici;

2) Către cei care vor să lucreze într -un asemenea domeniu, să-și creeze o infrastructură pe baza căreia să se dezvolte o afacere sau un cadru de lansare;

3) Către cei care vor să dezvolte ideea și să aducă la cunoștința publicului prininstrumente media, informații asupra unor probleme sociale și să le mediatizeze.


4/5

6. Metodologia

Factorul central în teoria comportamentului planificat, teorie abordată în acest studiuca și element central, este intenția individului de a acționa în cadrul unui comportament dat.

Intențiile capturează factorii motivaționali care influențează un comportament, darcu cât intenția este mai accentuată către activarea sau acționarea unui comportament, cu atâtrezultatul este mai bun, dar intră în discuție și atitudinea și intențiile de a reuși ale individului.

Modelul ACS (Assesment, Challenge, Support) propus de către autori, ne indicăfaptul că evaluarea oferă individului înțelegere asupra capacităților sale, nivelul performanțeiși calitatea rezultatelor pentru a-și putea dezvolta toate abilitățile necesare pentru proiecteleviitoare.

Provocarea îi împinge pe cei vizați dincolo de zona de confort, stimulând

brainstormingul și gândirea critică.

Susținerea poate lua forma mentoratului, rețelelor de socializare; acestea dauoportunități de curaj și afirmare individului.

Studiul dezvoltă aceste concepte utilizate pentru a crea o bază de lucru. Conceptele prezentate anterior, anume: analiza comportamentală, modelul ACS, pedagogia critică, ajutăla evoluția antreprenoriatului social, dar este nevoie ca aceste concepte să fie integrate într -unconcept mai amplu și mai complex.

Evaluarea, provocarea și suportul sunt elemente definitorii pentru un leadership desucces într-un astfel de domeniu, așadar, este impetuos necesar ca aceste concepte foartefolositoare să ajute antreprenorul să atingă obiectivele pe care el le-a propus, în condiții câtmai optime.

Un adevarat lider, dă înapoi comunității ceea ce a primit de la ea și face tot posibilulsă o schimbe, ba chiar să o facă un loc mai bun; dar dacă se dorește o schimbare îndezvoltarea liderului (antreprenorului) acesta reprezintă un efort în a schimba tipulcomportamental al liderului. Tocmai de aceea un lider trebuie să aibe o atitudine proactivă șiintenții antreprenoriale pentru a avea succes pentru a nu da posibilitatea unei schimbări la

nivelul dezvoltării leadershipului (mai sus menționat).

7. Rezultate și concluzii

Evaluarea, despre care am mai amintit în acest studiu, în cadrul modelului ACS, estenecesară pentru a cunoaște și beneficia de pe urma modului în care se efectuează luaredeciziilor de către lider și alegerea celui mai bun curs al acțiunilor întreprinse a stfel încât tot

procesul antreprenorial să se desfășoare în condiții optime, cu costuri cât mai reduse,

beneficii maxime și în final, procesul să fie profitabil pentru comunitate.


5/5

Provocarea presupune desfășurarea unui efort astfel încât să fie utilizat pentru astimula o analiză obiectivă și pentru a inspira acțiunea antreprenorială. În cadrul acesteicomponente a modelului ACS, pedagogia critică încurajează educația, ca un instrumentnecesar pentru a stimula studenții a gândi pragmatic despre probleme ce sunt prezente în

comunitățile din care fac parte, probleme precum: infracționalitate, sărăcie, șomaj, etc. Aceștistudenți, care fac parte din comunități minoritare și vor să adică o schimbare trebuie să beneficieze la maxim de oportunitățile oferite de sistemul educațional și să acumulezecunoștințe de business, patitudini, abilități, astfel încât să poată accesa granturi șiîmprumuturi, chiar planuri de afaceri pentru a-și putea ajuta comunitățile din care fac parte.

Suportul subliniază necesitatea studenților de a fi susținuți, sfătuiți în încercarea lorde a aduna cât mai multe cunoștințe despre antreprenoriatul social de la mentoriexperimentați, pentru a urmări și crea beneficii sociale, astfel își vor crește încrederea înîncercările lor de a deveni antreprenori.

recenzie articol - antreprenoriatul social

Documents