RECENZIE DE CARTETITLU : Psihologia comunicarii : teorii si metodeAUTOR : Jean-Claude AbricTRADUCAORI : Luminita si Florin BotosineanuEditura POLIROM , Iasi ,2002Jean-Claude Abric , profesor de psihologie sociala la Universite de Provence , Aix-en-Provence, si director al Laboratorului de psihologie sociala al aceleiasi universitati , esteautorulmaimultorstudiiconsacratereprezentarilorsocialesicreativitatiigrupurilor(Experimentalstudyofgroupcreativity:taskrepresentation,groupstructureandperformance,1971;LaCreativitedesgroupes,1984;Cooperation,competitionetrepresentations socials , 1987 ; Practique sociale et representations , 1994 etc.).In societatea contemporana , comunicarea a devenit o tema centrala de dezbatere .Obiectivul lucrarii de fata este abordarea comunicarii din perspectiva psihologiei ,mai exact al psihologiei sociale , disciplina care inscrie comunicarea printre temele majoredin sfera preocuparilor sale . Aceasta lucrare de initiere isi propune sa prezinte principaleleteorii psihologice si tehnicile de comunicare fundamentala .Lucrarea nu se adreseaza exclusive studentilor la psihologie sau alte facultati carese ocupa de comunicare . Ea ofera informatii de baza tuturor celor pentru care comunicareareprezinta o preocupare majora si in egala masura un instrument indispensabil , de laasistentul social la manager .Inprimulcapitolsuntabordatifactoriigeneralicareintervininsituatiiledecomunicare , dupa care sunt analizate trei mari teme :-comunicarea interindividuala (cap.2 , cap. 3 );-comunicarea in grupuri (cap.4, cap. 5 ,cap. 6 );-contributiacercetarilor experimentale (cap.7 , cap.8 ).Lucrarea prezinta , in primul capitol , factorii generali ai comunicarii care dominain present campul cercetarii . Sunt analizate urmatoarele aspecte legate decomunicareavazuta ca situatie tehnica( este definit modelul lui Shannon 1952: comunicarea poate fidefinita ca transmitere demesaje dintr-un locin altul ,procesul comunicarii se bazeaza pestabilireauneirelatiiintreunemitatorsiunreceptor),analizapsihosociologicaacomunicarii( comunicareaesteprezentata ca fiind un act social,o tranzactie intrelocutori)sifactoriideterminantiaicomunicarii.Acestadinurmaprezintarolulactorilorcomunicariisitipuriledevariabilecareinfluenteazasituatiadecomunicare(psihologice,cognitivesisociale),factoriicareinfluenteazacodulsicanaluldecomunicaresi tipurile de variabile (psihice sau obiective ,psihologice si psihosemantice,alegereacanalului decomunicare ,rolul actorilor )sifactorii de context si de mediu( rolulcontextuluimaterialsitemporal,rolulcontextuluisocial,rolulcontextuluiculturalsiideologic ) .Ultima tema abordata in acest capitol este comunicarea bilaterala si feedback care sustineurmatoarea ide : pentru a fi eficianta , comunicarea trebuie sa functioneze ca un sistemcircular si sa se autoregleze, iar feedback-ul corespunde urmatoarelor patru functii : functiade control al intelegerii, functia de adaptare a mesajului la caracteristicile actorilor, functiade reglare sociala prin flexibilitatea rolurilor si functia socioafectiva.Prima parteComunicareainterindividualasi,repectiv,aldoileacapitolallucrariiAtitudini si comunicare individuala.Abordarea nondirectivaanalizeaza notiunea deatitudine, functiile atitudinilor si tipurile de atitudine existente,cum ar fi :atitudinea deinterpretare(consta in a verbaliza pentru celalalt ratiunile ascunse care se afla la origineafaptelorsale), deevaluare(formularea unei judecati pozitive saunegative inraport cu ceeace spune sau face celalalt), de ajutor sau consiliere(manifestarea interesului pentru celalalt),dechestionaresaudeancheta(adresareaintrebarilorpentrua-ipermiteceluilaltsaseexprime),de comprehensiune(reformulare) .Totaiciestedatasi situatia optima decomunicare,iar acestaarfisituatiaincare celalaltnusesimtejudecat, analizatsauinterpretat, nici ghidat prin sfaturi si nici manipulat sau hartuit prin intrebari. Este o situatiein care el se simte pur si simplu ascultat.Pentru Rogers, in comunicarea interindividuala, esentiala este crearea unui climat relationalparticular bazat pepatru componente, care reprezinta fundamentele demersului:-accepterea neconditionataa celuilalt;-neutralitateabinevoitoare;-autenticitatea;-empatia.Principalul punct de dezbatere al capitolului al treilea se refera la tehnicile deculegere a informatiei in situatie interindividuala. Din aceasta categorie face parte interviulnondirectiv(undesuntanalizateproeminentaclimatuluiasupratehnicii,problemaformularii temei,tipuriledeinterventii, tacerile incadrul interviului,aplicatiile interviuluinondirectiv:terapia,psihologiacomerciala,cunoastereaopinieipublice,formareaterapeutuluipentruascultare;)interviulghidat,interviulfocalizat,sichestionarul.Chestionarul reprezinta forma cea mai prelucrata a interviului directiv .Este prezentat rolulessential jucat de ancheta preliminarasi verificarea acestuia sitipurile de intrebari utilizatein cadrul chestionarului.Parteaadoua alucrariicontinecapitolulpatru,capitolulcincisicapitolulsase.Capitolulpatrudefinestecurentuldinamic sicontributia pecareoare KurtLewininelaborarea acestuia, curentul interactionistcare estereprezentat de catrecercetatorul Bales1950, curentul psihanalitic reprezentat de catre Freud in doua lucrari celebre aparute lainceputul secolului XX:Totem si tabu1912siPsihologia colectivasianalizaeului 1921.Tot in acest capitol sunt analizate si stilurile de leadership si procese de grup (Lippit siWhite, 1947), devianta, respingere si comunicare in grupuri (Schachter, 1965), coeziunea sischimbarea sociala in grupuri data de catre Lewin intr-una dintre cercatarile sale celebre.Urmatorul capitol urmareste situatiile degrup centrat pegrup:grupul dediagnosticcreat de Lewin si echipa sa, situatii de grup centrat pe sarcina:tehnica de conducere aintrunirilor asa cum a aratat G.de Montmollin in 1964, principii si tehnici ale creativitatii ingrup.Indiferent desituatiesioricarearfiobiectivele,grupulsaucontextul,existaunelement fundamental in reusita oricarei animatii: observatia.In capitolulObservareasiconsemnareaproceselordegrupsunt trecuteinrevistagriladeobservatiealuiBalescontinandbazeleteoretice,instrumntuldeobservare,metodologiacodarii,avantajesilimiteleacesteiabservatiisiabordarea