reclame, dnpi tarii. tonă acţiuni păgubitoare.“s. l! iául al xcy-lea nr. 19 numĂrul 2 lei...

4
l! “s iául al XCY-lea Nr. 19 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 6 Martie 1932 ai ştii h esţ vai ’ IBDiCŢIÂ ŞI ADMINISTRAŢIA PIAŢA LIBEKTAŢEI BRAŞOV. - lei TELEFON 220 illii Abonament annal 860 lei, Pentru ctrelnătate 800 lei Anunţări, reclame, dnpi tarii. tonă acţiuni păgubitoare. ii v :o !| Ni se semnalează din toate comunele judejului nostru ca, în B('ma unor ordine emanate dela prefectură, de câteva săptămâni jj3 zile membrii români ai primăriilor şi comisiunilor interimare al i şi direcţiunile şcolilor primare au început să organizeze pe la Ijlite secjii de-ale „Ligii culturale“. iCu Ce urmări păgubitoare poate avea o astfel de iniţiativă o- cială din partea unor factori politici în judeţul nostru, unde ve* rea noastră instituţie culturală „Astra“ are aşezămintele sale ve- îi culturale, cari acjionează neîntrerupt de ani de zile prin bi- iotecile, casele de lectură, cercurile culturale şi conferinjele sale '.Miale, — este uşor de înţeles. Ea produce nelinişte, turburare şi >artă. Respectăm trecutul „Ligei Culturale“ şi activitatea ei acolo ide n’a putut străbate „Astra“. Nu putem înţelege însă, ca în- un centru de activitate atât de important al „Astrei“ cum e o- şul şi judeţul Braşov să se introducă cu forja de organele pre- .durei şi celor în subordine o altă societate culturală şi încă i sila acolo unde nu e nevoie, obligând pe ţărani să se înscrie „Liga Culturală“. Protestăm în contra acestei acţiuni distrugătoare şi nu pu- nţi crede că o astfel de acţiune poate fi aprobată de d-1 prof. Iorga, preşedintele „Ligei Culturale“. O altă acţiune tot atât de păgubitoare, de-a băga politica în isericâ, au pornit-o liberalii, foştii tovarăşi electorali ai d-lui ga, probabil ca să deslănjue şi pe pământul Ardealului îi> aju- 1 alegerilor eparhiale, patimele electorale din vechiul regat, loc să primească, în interesul liniştei în biserică, statusquo-ul protopopiatul Braşov în vederea alegerilor de Dumineca vii- jljare a doi reprezentanţi în Sinodul arhidiecezan, lăsând să fie jnipşi vechii reprezentanţi, doi bărbaţi cu dragoste fa(ă de Bise- im ;ă, cari nu fac politică militantă, — liberalii, precum suntem infor- litft'» au notificat oficiului protopopesc candidaturile d-lor Dr. V. apjar şi Dr. Sterie Stinghe. ie Faţă de această atitudine vom lua măsurile în consecinţă, :ând răspunzători pentru urmări pe provocători. Fondată la 1838 de ©e®rge Bariţiu Apare de trei ori pe săptămână J E S D-l Iorga în şedinţa de alaliăeri a Camerei: * »Fu sun! eu, dar nu sunt eu şi nu ştiu dacă va veni vre- mea ca eu să fiu eu. Dar atunci o să vadă toată tara ce sunt eu“. * Wllo, A. v®zu.Lde.mu,t tara d-le Iorga: Un şugubăţ, care faci „puţintel bine şi cimilituri pe spatele unei „ţen păcătoase“! y DIN PILDELE ALTORA. lecunoştfnţa fată de bătrâni Din iniţiativa Crucei Roşii îoslovace s-a instituit în a- istă republică, încă de zece , „Serbătoarea Crucei Roşii“, serbătoare, care se ţine ţn .Ppul zilelor de Paşti, şi al 'ei nobil scop este înălja- i şi educarea sufletelor spre deljcaritate şi asistentă so- In fiecare an serbătoarea se “s f ă ş o a r ă sub diferite lozinci jrinse însă toate în cadrul •pangandei nobilului scop rlru care a fost înfiinţată, tfel, după ce anul trecut a- >te serbători au fost dedi- e propagandei ideii „grijei filtru copii“, în serbătorile de şti ale acestui an serbătoarea ucei Roşii cehoslovace va fi hinată „recunoştinţei pentru i râni“. In Sâmbăta Paştilor la |l)ii 12 va începe această ser- oare a păcii interne, prin în- kjarea oricărei mişcări în tară 4p de două minute, întru iHstirea memoriei celor căzu|i războiul mondial. Tot timpul or trei zile de Paşti va înceta »;>i orice^ luptă atât în viata itică cât şi în presă, dân- se astfel răgaz opiniei să î frământările politice şi ini- D 'fe s ă se ridice spre înălţimile, care pornesc liniştea, buna degere şi cinstirea deaproa- ui. năljătoare serbări, cari prăz- irea învierii Mântuitorului o nplectează cu mântuirea o- lui prin învierea sentimen- telor de stimă şi cinste faţă de om ! Pilda Crucei Roşii cehoslo- vace a fost imitată cu multă însufleţire şi de alte jări, între cari, — cu durere trebue luăm cunoştinjă, — tara noastră nu figurează. * Anul acesta, serbările acestei păci dumnezeeşti vor fi închi- nate „recunoştinţei fajă de bă- trâni“. In Cehoslovacia şi în toate Jările, cari i-au imitat pilda, va răsuna în zilele Paş- tilor din acest an, de pe tri- bune publice şi de pe cate- drele şcolilor, glasul recunoştin- ţei şi respectului fată de bătrâni. Copii vor fi învăţaţi să-şi cins- tească părinţii, tinerii să respecte pletele cărunte, dovedindu-şi a- ceste sentimente prin dovezi practice şi manifestarea reală a recunoştinţei. Diferitele întreprin- deri vor fi invitate la luarea de măsuri în favoarea muncitorilor şi slujbaşilor bătrâni, iar aso- ciaţiile umanitare îşi vor do- vedi practicitatea menirei lor prin intensificarea unei activităji cât mai eficace de asistentă so- cială fajă de bătrâni şi nepu- tincioşi. Ce pilduitoare exemple pen- tru {ara noastră, unde în toate ramurile vieţii au murit aproape cu totul sentimentele, pe Ceri le cultivă atât de frumos această serbătoare a „Crucei Roşii“. Un moşneag tânăr, trecut prin valurile de flăcări ale tinereţii şi ajuns acum jeratec isvorâtor de foc şi înflăcărare a celor ce-i vin în urmă, ne vorbeşte cu glasul experienţei încercate că: tradijia formează baza viejii şi a desvoltării în linişte a unei jări. Sunt vorbe eşite din expe- rienţa otelită a preşedintelui re- publicei cehoslovace, care com- plectând afirmajia de mai sus, ne învaţă, că: „oamenii bătrâni păstrează tradijia, de aceea re- cunoştinţa către bătrâni este o datorie r a tuturor cetăţenilor“. Dacă în Jara noastră n’au fost încă introduse aceste serbări, cuvintele preşedintelui republicei cehoslovace nu ne pot lăsa ne- păsători. Ele lămuresc atât de luminat rostul serbătorilor de pace şi linişte, din care isvo- reşte pacea şi liniştea internă a unei ţâri. Să înţelegem deci şi să ne facem datoria! Masaryk Ou prifeju) aniversarii Luni în 7 Merite, preşedintele Republicii cehoslovace T. G. Maseiyk împlineşte vârsta de 82 de ani. Ca şi acum 2 ant, când C< hoslovacla şl împreună cu ea, aproape întreaga lume, a sărbătorit aniversarea a 80 a a naşterii unuia din cei mai mari filozofi şt bărbat! de Stat europeni, fot aşa şi îa prezent, Interesul întregii opinii publice se concentrează in jurul maréi personalităţi s profesorului T. G. Maseiyk. Despre T. G, Masaryk s ’a scris şi se scrie foarte mult. Opera sa şli,nt flce, politică, li- terară şi umenlteră formează o biectul studiului a numeroşi sa- vanţi şi pib'iclştl. Cea mai In teresantă este însă părerea a însuşi preşedintelui Maseiyk despre sine. Multe idei inter*- sanie, luminând activitatea lut Masaiyk au fost exprimate de actualul preşedinte al rupubiioel cehoslovace, cu prilejul unor convorbiri cu cunoscutul scriitor cehoskvao K*rel Cieptk. Din aceste convorbiri cu T. G. Ma- sai yk redăm eu prilejul celei de e 82-a aniversări a naşterii marelui file zoi şi politician, că teva pasegli Interesante despre sentimentele sete sooiaiiste-uma nltare, despre comunism şi lupta de clasă: •Socialismul meu este pur şl a mplu dragostea fată de a proepele, urm-uitatea. Doresc o să nu fie mizerii, ca toţi oa- menii să trăiască cum se ced*, prin munci şl in muncă, va fiecare să aibă pentru sine des- tul ioc. Umanitatea, aceasta nu e fosta filantropie; filantrópé ejuta numai iei colo, dar urna nitatea Caută să reguleze lu- crurile prin legi şi oidine. Decâ aceasta e socialism, atun.l bine. „Ia egalitate complectă egalitate — nu cred, nici le stele nici la oemeni nu există egalitate. întotdeauna au fost şl vor fl indivizi, oarl ptiu ta lentul lor şi prin forţa necou- trolată a im ir* jurârlicr, sunt in stere să focă şl real zeze mal mult deefit el|)l; întotdeauna va existe o ertrhle printre Oo meni. Dar eroihie înseamnA ordine, orgawzure, disciplină, conducere şi ascultare, DII ei Dîoaiarea nnm om de către celalt, ou p, unesc deci coma inamul; Lemn tbia a ejuns te putere a şi cAutet personelttA|l conducătoare. şi politica- a 82 -a a naşterii sale. . Cu cât trăesc mai mult, cu I atât cuuoso mai bine, rolul | deosebit al indivizilor în des voi- tarea omenirii; dar repet: înăl- ţimea talentului şi aşa zisul no- roc nu îndreptăţesc pe nimeni le exploatarea celor mai puţin ta- lentaţi şi mai puţin noro- coşi. Nu cred că se poate des- fiinţa întreaga proprietate pri- vată; raportul personal care leagă pe proprietar de avuful aău, esie un bun în interesul progresului economic. Comu- nismul e posibil, dar numai printre fraţi, în familie sau în- tro comunitate religioasă sau prietenească; poate fi menţinut numai prin dragostea adevărată. Nu primeso lupta de olasă* sunt cetegoriî şi «lase, sunt grade intre oameni; dar aceasta nu înseamnă luptă, aceasta în- seamnă o organizare naturali şi o inegalitate desvoltală isto- riceşte, o împăcare, progres şi desvoitere. Nu sunt orb şi naiv ca să nu văd nedreptăţile şi 0. prim irile, şi ştiu indivizii, breslele şt clasele trebue *ă şi apere Interesele lor, dar aceasta nu înseamnă pentru mine ,homo homini lupus*, cum s’a spus de mult*, Senatul şi d-l Vaida Voevod Da Incident westejlt de întreg maturai cora dă prilej unei călduroase manlfestaţinni pentru d l Faina. Numeroşi senatori strigau d'Iui Kusu Abrudeanu: Ruşine sd ti fie ! D. Abrudeanu a fost nevoit să facă un fel de rectificare, a* firmând că vorbeşte în numtle d sale, personal, şi câ d sa nu a făcut aiiceve, decât în* trebe pe ministrul instrucliunei, dacă ministerul a aprobat cele scrise de d. Lupaş. D. N. Săveanu a tinut să a* rate imediat că partidul liberal recunoaşte pe deplin integrita- tea patriotismului unui însemm nat bărbat de stat, ca d. Vaida. Senatul a aplaudat de ase- meni cuvintele d-lui ministru Vaier Pop. care a sousî — Naţiunea, care nu-şi respectă fiii săi mari, nu se respectă pe sine. N’am fă- cut politică alături de d. Vaida, dar patriotismul d-sale nu lasă nimic de do- rit, în ansamblul activităţii d-sale politice. După răsboiu, au existat tranşante deosebiri de ve- deri între oamenii politici, dar dovotamentul dlui Vai- da faţă de Coroană şi iubi- rea sa de neam, nu pot fi puse iu discuţiune. La sărbătorirea d-sale, gu- vernul se asociază din toată inima, şi sunt convins că d. Abrudeanu nu a avut câ- tuşi de puţin intenţia de a jigni pe acest bărbat de stat, şi că însuşi d. Abrudeanu va face această precizare. D. preşedinte Sadoveanu a aiâie t că acest incident are şi partea bună, că a pus de a- cord pe tottă turnee, ca să se aducă ouugil d-lui Vaida, săr - bătorit acum pentru meritele sa* le reale. D. Victor Bontescu a ţinut în In şedinţa de Joi a Senatului, după ce d. dr. Nîemiiower a mulţumit pentru sărbătorirea se- x genaiului său, mitropolitul Cu- rie şi întreg Senatul, eu adus omagii mitropol tutui Pjmen, ca- re deţine scaunul metropoltan de 30 ani. D. senator Cornescu, a amintit că şi d. Vaida V^e vod a f st sărbătorit- D. Rusu Abrudeanu încura jri, se vede de felul cum s-a venit în ajutor prin foaia sa d. Io; ga, s’a sud la tribună şi a spus că ministerul instrucliunei er fi aprobat un manual didac tic al cărui autor, păr. Lupaş, scria că d Va?da Voevod ar fi luat parie la un>..< complot pen* tru detronarea Regelui Ferdi nand 1 Un sentiment de stupoare şi de revoltă a cuprins întregul Senat- Un tumult urmă acestei clipe de uimue, în decursul că» r* ia bătrânul patriot d. Pavel Srătăşann. se urcă ia tribună şi siuga dlui Abrudeanu: Mo ruşine ce ai făcut! Când un om superior, ca d. Vaida, primeşte felicitări din toatd Muropa, nu-ţi este per - mis sd vi cu astfel de flea- curi, M. Vaida e omul ca- re a reprezentat România cu atâta demnitate in streî- nătate, atunci, când se deci- deau chestmni vitale pentru ţara noastră. Lui nu i-se pot aduce astfel de urări I Trebue să fie cineva, un om prea mic la suflet, pentruca in momentul acesta, când toată ţara aduce omagii pa- triotismului său, un Vaida Voevod sd fie astfel invec- tivat. D. Pavel Brătăşanu, in epro barea întregului Senat, a arătat meritele naţionale ale dlui Vai da şi a încheiat spunând că, otunci când e voi ba de ches- tiuni natiOu&le, e o crsmă să se facă mtngâiîe politică.

Upload: others

Post on 03-Mar-2020

0 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: reclame, dnpi tarii. tonă acţiuni păgubitoare.“s. l! iául al XCY-lea Nr. 19 NUMĂRUL 2 Lei Braşov . Duminecă 6 Martie 1932. ai. ştii. h. esţ. vai ’ IBDiCŢIÂ ŞI ADMINISTRAŢIA

l!“siául al XCY-lea Nr. 19 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 6 Martie 1932

aiştii

hesţ

vai

’ IBDiCŢIÂ ŞI ADMINISTRAŢIAPIAŢA LIBEKTAŢEI BRAŞOV. -

lei TELEFON 220illii Abonament annal 860 lei,

Pentru ctrelnătate 800 lei Anunţări, reclame, dnpi tarii.

tonă acţiuni păgubitoare.i i v:o!| Ni se semnalează din toate comunele judejului nostru ca, în B('ma unor ordine emanate dela prefectură, de câteva săptămâni jj3 zile membrii români ai primăriilor şi comisiunilor interimare

al i şi direcţiunile şcolilor primare au început să organizeze pe la Ijlite secjii de-ale „Ligii culturale“.iCu Ce urmări păgubitoare poate avea o astfel de iniţiativă o-

cială din partea unor factori politici în judeţul nostru, unde ve* rea noastră instituţie culturală „Astra“ are aşezămintele sale ve- îi culturale, cari acjionează neîntrerupt de ani de zile prin bi- iotecile, casele de lectură, cercurile culturale şi conferinjele sale

'.Miale, — este uşor de înţeles. Ea produce nelinişte, turburare şi >artă.

Respectăm trecutul „Ligei Culturale“ şi activitatea ei acolo ide n’a putut străbate „Astra“. Nu putem înţelege însă, ca în- un centru de activitate atât de important al „Astrei“ cum e o- şul şi judeţul Braşov să se introducă cu forja de organele pre-

.durei şi celor în subordine o altă societate culturală şi încă i sila acolo unde nu e nevoie, obligând pe ţărani să se înscrie

„Liga Culturală“.Protestăm în contra acestei acţiuni distrugătoare şi nu pu­

nţi crede că o astfel de acţiune poate fi aprobată de d-1 prof. Iorga, preşedintele „Ligei Culturale“.

•O altă acţiune tot atât de păgubitoare, de-a băga politica în

isericâ, au pornit-o liberalii, foştii tovarăşi electorali ai d-lui ga, probabil ca să deslănjue şi pe pământul Ardealului îi> aju- 1 alegerilor eparhiale, patimele electorale din vechiul regat, loc să primească, în interesul liniştei în biserică, statusquo-ul protopopiatul Braşov în vederea alegerilor de Dumineca vii-

jljare a doi reprezentanţi în Sinodul arhidiecezan, lăsând să fie jnipşi vechii reprezentanţi, doi bărbaţi cu dragoste fa(ă de Bise- im;ă, cari nu fac politică militantă, — liberalii, precum suntem infor- litft'» au notificat oficiului protopopesc candidaturile d-lor D r. V. a p jar şi D r. S terie Stinghe.ie Faţă de această atitudine vom lua măsurile în consecinţă,

:ând răspunzători pentru urmări pe provocători.

Fondată la 1838 de ©e®rge BariţiuApare de trei ori pe săptămână

J E S D-l Iorga în şedinţa de alaliăeri a Cam erei:* »Fu sun! eu, dar nu sunt eu şi nu ştiu dacă va veni vre­mea ca eu să fiu eu. Dar atunci o să vadă toată tara ce sunt eu“. *Wllo, A. v®zu.Lde. mu,t tara d-le Iorga : Un şugubăţ, care faci „puţintel bine şi cimilituri pe spatele unei „ ţen p ă că to a se “! y

DIN PILDELE ALTORA.

lecunoştfnţa fată de bătrâniDin iniţiativa Crucei Roşii îoslovace s-a instituit în a- istă republică, încă de zece , „Serbătoarea Crucei Roşii“, serbătoare, care se ţine ţn

.Ppul zilelor de Paşti, şi al 'ei nobil scop este înălja- i şi educarea sufletelor spre

deljcaritate şi asistentă so-

In f ie c a r e an serbătoarea se “s fă ş o a r ă sub diferite lozinci jr in s e însă toate în cadrul •pangandei nobilului scop rlru care a fost înfiinţată, tfel, după ce anul trecut a- >te serbători au fost dedi- e propagandei ideii „grijei

filtru copii“, în serbătorile de şti a le acestui an serbătoarea

■ u ce i Roşii cehoslovace va fi h in ată „recunoştinţei pentru

i râ n i“. In Sâmbăta Paştilor la |l)ii 12 va începe această ser-

o a re a păcii interne, prin în- k ja re a oricărei mişcări în tară 4p d e două minute, întru

iHstirea memoriei celor căzu|i războiul mondial. Tot timpul or tre i zile de Paşti va înceta

»;>i orice luptă atât în viata it ică cât şi în presă, dân- s e astfel răgaz opiniei să î frământările politice şi ini-

D'fe s ă se ridice spre înălţimile, c a r e pornesc liniştea, buna

d e g e r e şi cinstirea deaproa- ui.năljătoare serbări, cari prăz- irea învierii Mântuitorului o nplectează cu mântuirea o- lui prin învierea sentimen­

telor de stimă şi cinste faţă de om !

Pilda Crucei Roşii cehoslo­vace a fost imitată cu multă însufleţire şi de alte jări, între cari, — cu durere trebue să luăm cunoştinjă, că — tara noastră nu figurează. *

Anul acesta, serbările acestei păci dumnezeeşti vor fi închi­nate „recunoştinţei fajă de bă­trâni“. In Cehoslovacia şi în toate Jările, cari i-au imitat pilda, va răsuna în zilele Paş­tilor din acest an, de pe tri­bune publice şi de pe cate­drele şcolilor, glasul recunoştin­ţei şi respectului fată de bătrâni. Copii vor fi învăţaţi să-şi cins­tească părinţii, tinerii să respecte pletele cărunte, dovedindu-şi a- ceste sentimente prin dovezi practice şi manifestarea reală a recunoştinţei. Diferitele întreprin­deri vor fi invitate la luarea de măsuri în favoarea muncitorilor şi slujbaşilor bătrâni, iar aso­ciaţiile umanitare îşi vor do­vedi practicitatea menirei lor prin intensificarea unei activităji cât mai eficace de asistentă so­cială fajă de bătrâni şi nepu­tincioşi.

Ce pilduitoare exemple pen­tru {ara noastră, unde în toate ramurile vieţii au murit aproape cu totul sentimentele, pe Ceri le cultivă atât de frumos această serbătoare a „Crucei Roşii“. Un moşneag tânăr, trecut prin valurile de flăcări ale tinereţii

şi ajuns acum jeratec isvorâtor de foc şi înflăcărare a celor ce-i vin în urmă, ne vorbeşte cu glasul experienţei încercate că: tradijia formează baza viejii şi a desvoltării în linişte a unei jări. Sunt vorbe eşite din expe­rienţa otelită a preşedintelui re- publicei cehoslovace, care com­plectând afirmajia de mai sus, ne învaţă, că: „oamenii bătrâni păstrează tradijia, de aceea re­cunoştinţa către bătrâni este o

datorie ra tuturor cetăţenilor“.Dacă în Jara noastră n’au fost

încă introduse aceste serbări, cuvintele preşedintelui republicei cehoslovace nu ne pot lăsa ne­păsători. Ele lămuresc atât de luminat rostul serbătorilor de pace şi linişte, din care isvo- reşte pacea şi liniştea internă a unei ţâri.

Să înţelegem deci şi să ne facem datoria!

MasarykOu prifeju) aniversarii

Luni în 7 M erite , p re ş e d in te le R e p u b lic ii c e h o s lo v a c e T. G . M a s e iy k îm p lin e ş te v â rs ta d e 8 2 d e a n i. C a ş i acu m 2 ant, c â n d C< h o s lo v a c la şl îm p reu n ă c u e a , a p r o a p e în tre a g a lum e, a s ă rb ă to r it a n iv e rs a re a a 8 0 a a n a ş te r i i u n u ia din c e i m ai m a ri filo z o fi şt b ărb a t! d e S ta t e u ro p e n i, fo t a ş a şi îa p rezen t, In te re su l în tre g ii op in ii p u b lice s e c o n c e n tr e a z ă in ju ru l m a ré i p e rs o n a lită ţi s p ro feso ru lu i T.G . M a se iy k .

D e s p r e T . G , M a sa ry k s ’a s c r is ş i s e s c r ie fo a r te mult. O p e r a s a şli,n t flce, p o litic ă , li­te ra ră ş i u m en lteră fo rm e a z ă o b ie c tu l stu d iu lu i a n u m e ro ş i s a ­van ţi ş i p ib 'i c lş t l . C e a m ai In te r e s a n tă e s t e în să p ă r e r e a a în s u ş i p re şe d in te lu i M a se iy k d e s p re s in e . M ulte id e i in te r* - s a n ie , lu m inând a c tiv ita te a lut M a sa iy k au fo st e x p r im a te d e a c tu a lu l p re şe d in te a l ru p u b iio e l c e h o s lo v a c e , cu p r i le ju l unor c o n v o rb ir i cu c u n o scu tu l s c r iito r c e h o s k v a o K * re l C ie p t k . D in a c e s t e co n v o rb ir i cu T . G . M a ­sa i yk re d ă m eu p r ile ju l c e le i d e e 8 2 -a a n iv e rsă ri a n a ş te r ii m a re lu i file z o i ş i p o litic ia n , c ă te v a p a s e g li In te re s a n te d e sp re s e n t im e n te le s e te so o ia iis te -u m a n lta re , d e s p r e co m u n ism ş i lupta d e c l a s ă :

• S o c ia lis m u l m eu e s t e pur ş l a m plu d ra g o ste a fa tă d e a p ro e p e le , urm -uitatea. D o r e s c o s ă nu f ie m izerii, c a to ţi o a ­m e n ii s ă tr ă ia s c ă cu m s e c e d * , p rin m u n c i şl in m u n că , va f ie c a r e s ă a ib ă pentru s in e d e s ­tu l io c . U m an itatea , a c e a s ta nu e fo s ta f ila n tro p ie ; f i la n tr ó p é e ju ta n u m ai ie i c o lo , dar urna nitatea Caută să reguleze lu ­c r u r ile prin legi şi oidine. D e c â a c e a s t a e s o c ia lis m , a tu n .l b in e .

„ Ia e g a lita te — c o m p le c tă e g a lita te — nu c r e d , n ic i le s te le n ic i la o e m e n i nu e x is tă e g a lita te . în to td e a u n a au fo st ş l vor fl in d iv iz i, o a rl p tiu ta len tu l lo r ş i prin fo rţa n e c o u - tro la tă a im ir * ju râ r lic r , su n t in s te r e s ă focă şl s ă r e a l zeze m a l m ult d ee fit el|)l; în to td e au n a va e x is te o e r t r h le p rin tre Oo m en i. D a r e r o ih ie înseam nA ordine, orgawzure, disciplină, conducere şi ascultare, DII e i Dîoaiarea nnm om de către celalt, ou p,u n e s c d e c i co m a in am u l; L e m n t b i a a e ju n s te p u te re a ş i cA utet personelttA |l c o n d u c ă to a re .

şi politica-a 82-a a naşterii sale.. C u c â t t r ă e s c m ai m ult, cu I a tâ t cu u o s o m ai b in e , ro lu l | d e o s e b it a l in d iv iz ilo r în d e s voi-

ta r e a o m e n ir ii ; d ar r e p e t : în ă l­ţim ea ta len tu lu i ş i a ş a z isu l n o ­r o c nu în d re p tă ţe s c p e n im e n i le e x p lo a ta re a c e lo r m ai puţin ta ­

le n ta ţi ş i m a i puţin n o ro ­c o ş i . Nu c r e d c ă s e p o a te d e s ­f iin ţa în tr e a g a p ro p r ie ta te p r i­v a tă ; rap o rtu l p e r s o n a l c a r e le a g ă p e p ro p rie ta r d e avuful aău , e s i e un b u n în in te re s u l p ro g re su lu i e c o n o m ic . C o m u ­n ism u l e p o s ib il , d ar num ai printre fraţi, în familie sau în- tro comunitate religioasă sau prietenească; p o a te fi m enţinu t n u m ai prin d ra g o s te a a d e v ă ra tă .

Nu p rim e so lu pta d e o la s ă * su n t c e te g o r i î ş i « la s e , su nt g ra d e in tre o a m e n i ; d ar a c e a s ta nu în s e a m n ă lu p tă , a c e a s ta în­s e a m n ă o o rg a n iz a re n a tu r a l i ş i o in e g a lita te d e sv o lta lă is to ­r ic e ş te , o îm p ă c a re , p r o g r e s şi d e s v o ite re . Nu su nt o rb ş i n aiv c a s ă nu văd n e d re p tă ţile ş i 0 . p r im ir ile , ş i ş tiu c ă ind ivizii, b r e s le le ş t c l a s e l e tre b u e * ă şi a p e r e I n te r e s e le lo r, d a r a c e a s ta nu în s e a m n ă p e n tru m in e ,h o m o h o m in i lu p u s* , cu m s ’a s p u s d e m u lt* ,

Senatul şi d-l Vaida VoevodDa Incident westejlt de întreg maturai cora dă prilej unei călduroase

manlfestaţinni pentru d l Faina.

Numeroşi senatori strigau d'Iui Kusu Abrudeanu:

— R uşine sd ti fie !D. Abrudeanu a fost nevoit

să facă un fel de rectificare, a* firmând că vorbeşte în numtle d sale, personal, şi câ d sa nu a făcut aiiceve, decât să în* trebe pe ministrul instrucliunei, dacă ministerul a aprobat cele scrise de d. Lupaş.

D . N. S ă v ea n u a tinut să a* rate imediat că partidul liberal recunoaşte p e deplin integrita­tea patriotismului unui însem m nat bărbat d e stat, ca d. Vaida.

Senatul a aplaudat de ase­meni cuvintele d-lui ministru Vaier Pop. care a sousî

— Naţiunea, care nu-şi respectă fiii săi mari, nu se respectă pe sine. N’am fă­cut politică alături de d. Vaida, dar patriotismul d-sale nu lasă nimic de do­rit, în ansamblul activităţii d-sale politice.

După răsboiu, au existat tranşante deosebiri de ve­deri între oamenii politici, dar dovotamentul dlui Vai­da faţă de Coroană şi iubi­rea sa de neam, nu pot fi puse iu discuţiune.

La sărbătorirea d-sale, gu­vernul se asociază din toată inima, şi sunt convins că d. Abrudeanu nu a avut câ­tuşi de puţin intenţia de a jigni pe acest bărbat de stat, şi că însuşi d. Abrudeanu va face această precizare.

D. preşedinte Sadoveanu a aiâie t că acest incident are şi partea bună, că a pus de a- cord pe tottă turnee, ca să se aducă ouugil d-lui Vaida, săr­bătorit acum pentru meritele sa* le reale.

D. Victor B ontescu a ţinut în

In şedinţa de Joi a Senatului, după ce d. dr. Nîemiiower a mulţumit pentru sărbătorirea se- x genaiului său, mitropolitul Cu­rie şi întreg Senatul, eu adus omagii mitropol tutui Pjmen, ca­re deţine scaunul metropoltan de 30 ani. D. senator Cornescu, a amintit că şi d. Vaida V^e vod a f st sărbătorit-

D. Rusu A bru d ea nu încura jri, se vede de felul cum s-a venit în ajutor prin foaia sa d. Io; ga, s’a sud la tribună şi a spus că ministerul instrucliunei er fi aprobat un manual didac tic al cărui autor, păr. Lupaş, scria că d Va?da Voevod ar fi luat parie la un>..< complot pen* tru detronarea Regelui Ferdi nand 1

Un sentiment de stupoare şi de revoltă a cuprins întregul Senat- Un tumult urmă acestei clipe de uimue, în decursul că» r* ia bătrânul patriot d. Pavel Srătăşann. se urcă ia tribună ş i siuga dlui Abrudeanu:

— M o ruşine ce ai făcut! Când un om superior, ca d. Vaida, primeşte felicitări din toatd Muropa, nu-ţi este per­mis sd vi cu astfel de flea­curi, M. Vaida e omul ca­re a reprezentat România cu atâta demnitate in streî- nătate, atunci, când se deci­deau chestmni vitale pentru ţara noastră. L u i nu i-se pot aduce astfel de urări I Trebue să fie cineva, un om prea mic la suflet, pentruca in momentul acesta, când toată ţara aduce omagii pa­triotismului său, un Vaida Voevod sd fie astfel invec­tivat.

D. Pavel Brătăşanu, in epro barea întregului Senat, a arătat meritele naţionale ale dlui Vai da şi a încheiat spunând că, otunci când e voi ba de ches­tiuni natiOu&le, e o crsmă să se facă mtngâiîe politică.

Page 2: reclame, dnpi tarii. tonă acţiuni păgubitoare.“s. l! iául al XCY-lea Nr. 19 NUMĂRUL 2 Lei Braşov . Duminecă 6 Martie 1932. ai. ştii. h. esţ. vai ’ IBDiCŢIÂ ŞI ADMINISTRAŢIA

P a g in a 2 'Ni. 19 -

s ă p ro te s te z e c ă m in isteru l in s tru c tiu n e i a e p r o b a t o c a lo m n ie a tâ t d e g ro s o la n ă , c a r e a a p ă ru t în ir ’u n m a n u a l d e S c o a lă , p e c a r e în v a ţă g e n e ra ţia d e m â in e . D. Io rg a p e rso n a l, tr e b u e s ă d e a s a t is fa c ţ ie d-Iu i V a id a p e n tru a c e a s tă c a lo m n ie .

f Dr. K icolae Şerban de Voila |

Corespondenţă din Cluj^

fi-l Goga a refuzat cadoul oferit de oraş. Faimosul „bloc“ desfiinţai— declaraţiile

d-lui prof. uniî. fih. Sion, fost preşedinte al blocului.

D in F ă g ă r a ş n e « in e (ris ia ş t ir e d e s p r e m o a rte a fruntaşulu i a d v o ca t f lg ă r ă ş a n D r. N Ico ia e Ş e r b a n d e V o lla , fo s t d ep u tat, s e n a to r ş i p re fe s t , î a e ta te d e 6 7 an i.

R e g re ta tu l d etu n at a reprezen> ta t p e v rem u ri m ai m uiti an i c e r c u l F ă g ă r a ş in p arlam en tu l m a g h ia r ş i s a d epu tat ş i om b in e situ at m a te r ia lic e ş te s -a b u ­c u ra t de *o m a re t r e c e r e nu n u ­m a i în s o c ie ta te a ro m â n e a s c ă o i ş i in c e a m ag h iară prin f ire a s a p r ie tin o a să , v e s e lă ş i c o tn u 1 fricativ i!. P r in le g ă tu rile p e c a r i ş ! Ie -a c r e a t in c e r c u r i le m a­g h ia re — ch e m â n d a d e s e o r i Ia v â n ă to a re in m unţii F ă g ă ra ş u lu i p e arlirioorafil m ag h iari — a p u ­tut a d e s e o r i s ă in terv in ă c u s u c ­c e s pentru a p ă ra re a in te re s e lo r a le g ă to r ilo r ş i p rie tin ilo r s ă i n u ­m e ro ş i.

D u p ă u n ire a fo s t a le s ş i !n p arlam en tu l p a trie i În treg ite şt a o cu p a t ş i p o stu î d e p re fe c t.

în m o rm â n ta re a a avut Io c Jo i la F ă g ă r a ş fiin d p e tre cu t la ui- iim u l lo c a ş p ă m â n te s c d e autor'« tă fi ş i o n u m e ro a să a s is te n tă . O d ih n e a s c ă In p a c e !

F a m ilie i in d o lia te tran sm item s in c e r e c o n d o le n te .

Dona succese ale „Gazetei Transilvaniei". —

Cercurile CDltarale ale „Astrel*. D u m in e că 2 8 F e b ru a r ie c . s -a finiri a d u n a re a g e n e r a lă a C e r ­cu lu i cu ltu ra l „ A stra * C ris t ia n - A p rez id at d-1 D r. N. C ă lim a n , c a d e le g a t a l d esp . ce n tra l, N oul co m ite t a le s cu p rin d ă în tre e lfii d o i o a m en i h a r n ic i : P r . I. M icu ş i d !r. ş c . P a v e l.

— D u m in e că 6 M artie c . C e rc u l cu ltu ra l „ A s tre * t D d rste îş i tin e a d u n a re a g e n e r a lă . D in p a r le a d e sp . c e n tra l B ra ş o v v o r lua p a rte d-nii 1. H o c io iă ş i A u rel C lp ă ţ in ă .

„Gazeta Transilvaniei ® u n icu l ztar, c e r e s-a o cu p at pe la rg jd e is p ră v ile a ş a zisului „ b lo s r o m â n e s c " d e la co n d u c e r e a o ra ­şu lu i n o stru . R ân d p e rân d , ara d e m a e a a t to a te p o tlo g ă riile să - v firşite d e fa lş i i re p rez e n ta n t! ai ro m ân ism u lu i in te g ra l.

In tre a l t e le am s c r is c ă b lo- c h lş tii n o ş tr i, pentru a -ş i f a c e m e r ite p e rs o n a le , l-au îm p ro p rie ­tă r it p e d-1 G o g a ia C lu j in m od ile g a l, d e o a r e c e o c o m is ie In te ­r im a ră n -a re dreptul s ă în s tră i­n e z e b u n u rile im o b ile a le o r a ­şu lu i. D a r ca p o ra lii n o ştr i, c a r i nu s u n o s o le g ile ad m in istra tiv e , s e d u ş i d e e g o ism u l in te re s e lo r p e rs o n a le , au fă cu t ă s tu i d e m al s u s îa Îm p re ju rările c u n o s c u te .

N oi am d a i a la rm a , c a r e a f j 3 t ră su n ă to a re ş t e r a n atu ral c a d-1 G o g a s ă re fa z e un c a ­d o u tăcu t din p a r te a u nor o a m en i, c a r i nu e ra u în d rep t să - l faoă . A su m din s u rs ă s ig u ră su n tem In form aţi c ă d 1 G o g a , c itin d a r ­

tico lu l a p ă ru i in '„ G a z e ta T ra n ­s ilv a n ie i* re fe r ito r la îm p ro p rie ­tă r ire a s a , a d e c la ra t c ă refuză cadoul oferit de primărie. Ş j a - c e s t re fu z nu p o a te f( d e s â t o p a lm ă b in e m e rita tă a p lic a tă p e o b ra z u l s tâ n g a l o a m en ilo r fă ră d e p ie le p e n a s .

A d o u a p a lm ă ş l m al s t r a ş ­n ică d a tă a h ia r din p a rte a ş e - fulul b 'o o h lş t ilo r a lovit p u te rn ic o b razu l d rep t a l co p iilo r z ă p ă - «ifi d in fru n te a o raşu lu i n o s tru . D -nut prof. univ. O h. S lo o , fo s t p re ş e d in te a l b lo cu lu i r o m â n e s c , oelin d c e l e s c r is e de n o i îa „ G a z e ta T ra n s ilv a n ie i* , s -a s c a n ­d alizat fo a r te m ult d e Isp ră v ile ad o p tiv ilo r lu i ş i ’o o co n v o rb ire avută in z ile le trecu te , b ă trâ n u l p ro fe so r , ro n o â i m o ld sv e a n c e ­tă ţe a n d e o n o a r e a l C lu ju lu i, o a re a f o i t tr a s p e s fo a r ă d e c â r d ă ş ia B o r n e m is a e l so fii, n e -a d e a la ra t in tre altele, u rm ă to a ­r e le :

V E C I N I A A C I N C I A B R A Ş O V — S C Hţ?,

C O N V O C A R E .P ro p rie ta r ii d e c a s e d in V e c in ia V -a B r a ş o v -S c h e iu sunt,

v o ca fi în adunare generală ordinară p e z iu a d e 27 Marlie <, D u m in e c ă , la o r e le 1 0 a. m . în ş c o a la d e c o p ii m ic i djn |P ru n d u lu i.

In ca z u l c â n d Ia o r e le 1 0 nu s e v o r fi în tru n it membri n u m ăr s u fic ie n t p en tru a p u te a d e lib e ra v alid , a d u n a re a seaij.p e o r e le 11 a . m . câ n d s e va jin e , in d ife re n t d e num ărul p a n filo r .

D re p t d e v o t ş i d rep t la cu v â n t au n u m ai p ro p rie ta rii de d in v e c in ie .

D E Z IO R D I N E A

1 . D e s c h id e r e a ad u n ării.2 . R a p o rtu l co m ite tu lu i,3 . R a p o rtu l ca s ie ru lu i.4 . D e s c ă r c a r e d e g e s tiu n e .5 . H o tă râ re priv itor la d o n a re a im o b ilu lu i d in S tr . Prunjf i n o i r a 1 T r t i i m / i o Q /"\ n î a I a l i 1 A T- R p n O r t W . ^ r ' n O l l l

Declaraţiile d-Iui Gb. Sión prof. univ., preşed. blocului românesc din Cluj.

„ B lo c u l r o m â n e s c a fo s t for* | m at, nu c a s ă la o e m c h e s t ie d e 1 partid , c i c a s ă a p ă ră m In te re ­s e l e ro m â n e şti. C h ia r n e d ăd u ­s e m cu v â r iu i c a s ă nu n e a- m e s te s ă m p en tru In te r e s e p e r s o ­n a le ş l s ă nu în trăm în n ia l o a fa c e r e . S in g u ra c h e s t ie a uzi­n e lo r e le c tr ic e , d in c a r e n o i b lo ­cu l am e ş it în frâ n ţi. D u p ă lu p ­te le d u se cu a sp rim e în c o n s i ­liu l co m u u al p en tru a în tro n a la d is c u t;! n u m ai lim b a ro m â n ă .

A a lu t p a rte b lo s u l la s e r - fyarea d a tă în a m in tire a f i la r e - /î;â a ilo r B e r th e lo t ş i m a re ş a lu l

F o c h . B lo c u l ro m â n e s c a ju c a t un ro l im p o rtan t, fiin d că a im ­p u s m in o rita r ilo r din co n siliu s ă a s c u lte cu v â n tă r ile o c a z io n a le io p ic io a r e . D u p ă d iso lv a re a i le ­g a lă a vech iu lu i co n siliu , e u p e r ­s o n a l, d a c ă s e va la rm a un b lo c ro m â n e s c , n -a ş p u tea s ă iau p a r te d e s â t num ai In urm a u nor p jo o t e am intite re la tiv la r o m â ­n ism ,

F ie s a r e din a r i , s i r l am f ă ­cu t p a rte din b lo > ş i ch iar c e l c a r i vor mai fa s e p u t e din b lo ­c u l viitor nu pot s ă fie r e s p o n ­sa b ili^ d ecâ t de fa p te le lo r p e r-

N o. 1 9 c ă tr ă U n iu n e a S o c ie tă ţ i lo r B r a ş o v -S c h e iu 6 . P ro p u n e r i.B r a ş o v , la 1 M a rtie 1 9 3 2 .

C o rn ite li

s o n a le . Io o g ru p a r e nu s e p o a te s ă f ie o le g ă tu ră s e r io a s ă in tre m e m b rii să>, d a c ă nu s to ţi uniţi a s u p ra a c e le ia ş i id e i. P rin u r­m a re o r ic e o r i t l c l p riv e şte p e f le c a r e In p a rte . A c e s te sunt id e ile m e le , p e s a r i le v o i u rm a, d e s c o n s id e r â n d p e a c e i c a r i au trăd at p en tru in te r e s e le lo r per- 8o n irie p ro g ram u l fru m o s a l „ b lo c u lu i r o m â a e s c * .

D n c e l e d e m at s u s r e e s e o l v e n e ra b ilu l p ro fe s o r univ. a fo st tra s p e s f o s r l d e c ă tr ă c â r d ă ­ş ia B o r n e m is a e l s o ţi ', a ş a cu m s -a a ră ta t în c ă d e la tn eep u t in „ G a z e ta T r a n s i lv s o le i* . C o r i fe i i s c o ş i d in vla|a p o litic ă s -a u r e ­fu g iat su b o firm ă n o u ă , lu ân d p e d-1 S lo n d e p re ş e d in te , p e o - tru c a d in a u to r ita te a p e rs o a n e i s a le , B o r n e m is a e t so fii s ă -ş i ia c ă o p e rd e a , d la d osu l c ă ­r e ia s ă p o a tă o p e r a n estlo g h e- rlţ d e n im e n e a .

A stăz i fiind O em ascaţl, o p in ia p u b lică s ă 1 Ju d e se . R efuzul d-lul G o g a ş i d e c la ra ţ ii le d-lul S lo n , su n t to e m a i b in e v e n ite p en tru a a r ă ts In a d e v ă ra ta to r ip o s ts s ă p e f a im o ş i ro m â n ’, d e la c o l u - c e r e a o ra şu lu i C<uj.

Grigorie C. G o n z a .

Farmaciile de servieta de;p â n ă la 1 9 M a rile s u n t : o ta „ L a A r * b \ P la ja Liber 1 5 s i fa rm a s ia „ L a Mia; S tr . F â n t ln e i 2 4 .

N r. 1 5 7 1 ,

Publicaţiuna —

ILi

D ire c ţ iu n e a U z in e lo r , Ia in A e ro n a u tică din B ra şo v d e a z ă p rin l lc l la f ie publiil, o fe r te În c h is e p ă şu n a tu l et p e te r ito r iu l p ro p riu Ia mfo a p ro x im a tiv 3 0 0 fu g ă re g* tra le , p e d u rata d e un an, ie p ân d la 1 M al 1 9 3 2 .

Ll attafia s e va tin e la 21 Fii J l 1 9 3 2 , o r a 10 a . m. la Sediul T i n e lo r .

O p a r le a te rllo ru lu l desi 10i

p en tru p ă ş u a a r e p o a te ş i c a liv a d ă p en tru fâ i şl o1:

A c e s t te r e n , c a r e inaVntî i p a n i a fo s t in în tre g im e iv e s te s itu a i in d o su l g lre l p“ c ip a le p â n ă d e a lu n g u l drum J S lt. P e lru .

C o a d ifiu u ile d e 11 c it ire te,' v e d e a ia f le c a r e zi d e lua D ire s ţtu u e o U z in elo r .

B r a ş o v , 2 M a rtie 1952.971

*/*

F O IL E T O N U L „G A Z E /fE I T R A N S IL V A N IE I* .

Scrisoare din Paris.

C o n f e r i n ţ a d lu i D r . V i r g i l Z i g u r a î n c a d r u l „ A s o c i a ţ i i ! n e i G e n e r a l e a m e d i c i l o r r o m â a i d in F r a n ţ a “.

C o n fe re n ţia ru l a în c e p u t a v o rb i d e s p r e c e l e d o u ă fe lu r i d e re z e fu n d a m e n ta le în r a d io ­te ra p ie . tR a z e le în g e n e r e a c ţ io ­n e a z ă , a s p u s d ru i Z ig u ra , a tâ t a su p ra s u b s ta n ţe i o r g a n ic e , c â t ş i a su p ra c e l e i a n o r g a n ic e , au s in g u ra d e o s e b ir e c i r a z e le m o i su n t a b s o r b i te d e s u b s ta n ţe , p e s f in d c e l e d u re o p ătru n d a- c e a s ta , d a to r ită ite m ări re t vol­ta ju lu i e le c t r ic , f ie printr’un filtru s p e c ia l .

M o d u l în c a r e r e a c ţ io n e a z ă d iv e r s e le n o a s tr e o r g a n e se u p ă r ţ i a le o rg a n ism u lu i n o stru — s u b in flu en ţa a c e s to r ra z e , — a fă cu t o b ie c tu l m u ltor ş i la b o ­r io a s e c e r c e tă r i , m ai a le s în u l­tim ii 2 5 a n i. A stăzi, ra d to b io lo - g ta e s t e o ş ltia ţă p o s ittv ă — e x tre m d e v a s tă , c a r e re c la m ă c e l e m ai s e r io a s e ş l a p re fu n d a te stu d ii ş i n e c e s i tă m ig ă­lo a s e e x p e r ie n ţe , c a r i d e a ltfe l s e u rm ă re s c ite p e m ic ro o rg a ­n is m e , f ie p e a n im a le le c e t e m ai c o m p le x e .

In F ra n ţa c o r ife ii a c e s t e i ş ti­in ţe su n t d e s ig u r p ro fe s o r ii Re- gaut, Belot, Bordet, Vaques, e le . î a s e rv ic iu l c ă r o r a d istin su l c o n ­fe re n ţia r a’a form at, d e să v ă rş ln - d u -ş l c u n o ş tin ţe le ş i ta trep rin - z ă n d n o u l e x p e r ie n ţe ş i c e r ­c e tă r i .

I D -ru l Z ig u ra a e x p u s ap o i p e la rg e f e c te le Irad la fiu n iio r şi le z ’u n ile p ro v o c a te d e a c e s te a . R e d io d e rm ite ie le -a îm p ărţit în d o u ă m ari c a te g o r ii : radio der mite precoce ş l radio dermite tard ve, c a r e la iá id u l lo r s e su b im p a rt f ie c a r e — în rad io - d erm ite difuze ş i rad io d erm ite elective• R e fe r ito r Îs rad io d er- m ite le p r e c o c e — difuze — s ’a co n s ta ta t c ă le z iu n ile a c e s te a su n t rezu ltatu l m ai mult a l n e ­p r ic e p e r ii te h n ic e , d e sâ t a l n e ­c u n o a ş te r ii p rop rietăţilor b io lo ­g ic e a le ra z e lo r X , S ini d e c e le m a i m u lte o ri p ro v o ca te prlntr’un a c c id e n t din p a rtea m ed icu lu i, f ie a lte o ri p ro d u se din im p ru ­d e n ţa bolnavulu i.

D rul Z lgu re Sn s u s ţin e re a a- firm aţiu a lio r s a le , c ite a z ă un c s z fa im o s, c a r e a d at n a ş te r e la un in te re sa n t p r o c e s c e s ’a ju d e c a t r e c e n t la P a r is . E ra v o rb a d e f iica u nui m e d ic , c a r e Înghiţind un a c , a fo s t su p u să ra d io -g re fie re i. .D in it ’o lip s ă de v liig en ţă a m e d icu lu l-ra d io io g , in to t tim pul d e v e lo p ă rii c l i ş e u ­lui, d ia frag m a ap aratu lu i a fo s t lă s a tă d e s c h is ă . E m a n a fiu n e a d e ra z e a p ro v o ca t p e s p a te le p a i ir a té i , a c o lo , u n d e s ’au p ro d u s ira d ia fiu n ile — o e n o r ­m ă rad io d erm ită .

In fa ţa In stan ţe lo r, m ed icu l im prud ent, dar vinovat, a fo s t co n d am n et la Im p ortan te d e s ­p ăg u b iri c iv ile .

R ad io d erm ite le e le c tiv e — su nt după cum le in d ică n u m e le— le z a re a an u m ite lor ţesu tu ri— « a ri au fost în v e c in a te ou p ărţile ex p u se . P ă tu ra g e rm in a ­tivă în a c e s t c a z e a tin să . O flictem S cu p rlad e re g iu n e a Ira ­diată, c a r e s e u lc e r e a z ă . D e r* m ul e roşu , dar in ta c t. V o rb in d ap o t d e re z is te n ţa păru lu i su b in flien| a ra z e lo r, D -ru l Z g u r a a a ju n s ia c o n c lu z ia c ă r e g iu ­n e a p u b lian ă e m u lt m ai re z is - te n ia , d e c â t r e g iu n e a p ăru lu i ş i a b ă rb ii, c a r e d in ca u z a ra su lu i e s te m ult s e n s ib il iz a tă . P â ru l din ju ru l g u re i — c e s e o b ­se rv ă la u n e le fe m e i in s ă s e b u c u r i d e o m a re re z is te n ţă , P e n tru a fi e x tirp a t — tr e b u e r a s a p ro a p e o lu n ă î s ş ir ş i d u p ă o a ta r e n u g in e n ta re a s e n s ib il iz ă r ii firu lu i d e p ă r , s e su p u n e c u s u c c e s la ra z e . D e a s e m e n e a ş t tr ic o f lz lile s e tra ­te a z ă cu ra z e .

T r e c â n d a p o i la s tu d iu l l e ­z iu n ilo r p ie le i — c e le tardivei c o n fe re n ţia ru l le -a îm p ărţit d e a s e m e n e a ia ra d lo d e rm lte di faze ş i elective. A poi, râ n d p e rân d , d r u l Z g u ra a a n a liz a t re z u lta te le o b ţin u te — s u b a c ­ţiu n e a ra z e lo r — a su p ra d iv e r­s e lo r o r g m e : te s tic u le le , o v a ­r e le , s to m a cu l, In te s tin e le , p lă ­m ân ii, in fin e , s â n g e le ş t s i s te ­m ul h e m o p a tle — o r g a n e le Hm- fo id e — ţe su tu l m le lo id e ta .

A su p ra te s ticu lu l, in u rm a s tu d iilo r fă c u te în 1 9 0 3 d e r a ­d io lo g ii Albers ş i Schdnberg s ’a s ta b ilit c ă , ir a d ie r e a p ro d u c e

d im in u a re a d e v o lu m , sterilii-« ie a c o m p le c tă ş l ie o p o rară . V i­r ilita te a s e p & s r e ^ z J , d ar lu n a- (lu n ea fe c u n d ă to a r e e a n ih i la ţ i . D e ş i s p e rm s to z o o id u l e fo s r te re z s te n i ş i ca n tită ţi e n o rm e d e ra z e n u -1 a tin g , t o t j ş i Regaut ş i Deb'eiul au c o n s ta ta i m ari r e ­p e r c u s iu n i in p e r io a d a ş e a u a d a ră , c â a d î n i e p d iv iz iu n ile ia c r o m a tln â . Su n t fo a r te f r e c v e n te : ( c o n s e c in ţ e d e a lt fe l im e d ia te ) n a ş te r i le d e m o ş ’rif, a r o d ir i le , c o r i i n e -v ia b lli, e to .

I a c e e a a e p r iv e ş te irad ia ţlu - n ile a s u p r a o v a re lo r , in u rm a c e r c e tă r i lo r lu i H lib e ra lă lte r ( 1 9 0 6 ) tu rb u ră r ile s e p ro d u c n u ­m a i ia c ic lu l d en u m it „ p e r lo a d t m e n s tru a lă * a fe m e ii,

Iu c e e a c e p r iv e ş te a c ţ iu n e a ra z e lo r X , s to m a c u l e s te m ult m ai re z is te n t d e c â t in te s tin e le .

In f in e , ia « e e a e e p riv e şte m a s s a sa n g u in ă , Ira d ie re a e l to ta lă p ro d u c e o m ic ş o ra re a le u c o c i te to r ; fo ii su it lim fa tic i s e le z e a z ă , ia r g lo b u le le ro ş tl a c i d d e la 3 0 0 .0 0 0 la 2 0 .0 0 0 .

S I r ă c i r e a a c e a s ta d e le u c o a ile ( le u c o p e r e e a ) p r o jr e s lv â s e a c - ce n iu e e rz l ş i b o ln a v u l m o a re cu fe n o m e n e d e p u rp u ră h e m o ra ­g ie « .

T o c m a i a c e s t e re p e rc u s iu n i a su p ra m e s s e i s a n g u in e su n t un p e rp e tu p e r ic o l p en tru m e ­d ic ii ra d io lo g i m ân tu ito ri d e r e z e . D in e n u l 1 9 1 1 , c e r c e tă r i s a u fă c u t in a c e a s t ă d ire c ţ ie d e c ă t r e d -n li Schwirtz ş l Li- benbjck S a c o n s ta ta t c l g lo* b u le le a lb e d im tn u e c z !, Ia r g lo - b u le le r o ş ii su n t puţin s c h im ­b a te . H e m a tiile a ju n g la 8 0 0 .0 0 0 Jar le u o o c i te ie la 3 0 0 — 4 0 0 .0 0 0 ; in d iv id u l s u c o m b ă d e a n em ip p e r n ic io a s ă ,

D e a s e e a m ă su rile de . la x le ş i d e h lg ie n ă peatru c e tr e b u ie să s e o a u p e col z i l e X n ’au în tâ rz ia t s l u ş i s ă s e p e r fe c ţ io n e z e nea te alt. A stfe l, n d l o l o g t l tr«k| să -ş i c o n tr o le z e l i c e l p<|l a n i fo rm u la sa n g u in ă . Ou m e n e a tre b u ie s ă ş i la os ra l 2 — 3 lu n i d e c o a c e d lu si re p a u s a b s o lu t n e c e s a r < m e d ic ra d io lo g o a re lucre In m e d ie 7 —8 o r e zllnlo.

Iu sp ltu le ie d in AmerlOJi f ie c a r e s e iv lc iu , radiologul c r e a z ă 6 lu ni, a p o i e s t e ial< şi a s tfe l b e n e f ic ia z ă d e ui te rv a l m a i m a re , n e c e s a r pi r e fa c e r e a s is te m u lu i henafll ş i a l o rg a n ism u lu i s l u . Cui a c e s te a în ra d io te ra p ie o1 sp u s ultim ul c u v â n ’. P < ojff s e la c i n i i s u b o :h I no^ ao u n în u r m i s ’a construi a p a ra t d e 4 0 0 0 0 3 voot|i, ri au o d u rita te ex 'rao rd lo sf^ p e n e tra ţtu n e , a p r o a p e ou y (g a m a ) e m is e d e rodiu-

la tr ’o fo rm ă Im p ecabila- d e in te r e s ş l r ig u ro s douu ta tă e x p u a e r e a d-rului Z i stâ rn it vii d ls c u fiu a l tu nu p a r tic ip a t c o e g ii său b i s a u , l a n c j , M .h â ite s ;u , F io r e s c u , M irc e a P r ire scu c a r i to a te au fo s t b ine*® “ ş i d e a lt fe l în tr e a g a «oniŞ c e a fo s t o s in te z ă reu şi*3 p ra ra d io te r a p e u t lc e l n13

P a r is , F e b r u a r ie 1 9 3 2 .

Ion V. T

Abonamente I* *Pise p«t face pe t M l "iidenlngat s a n l«^

Page 3: reclame, dnpi tarii. tonă acţiuni păgubitoare.“s. l! iául al XCY-lea Nr. 19 NUMĂRUL 2 Lei Braşov . Duminecă 6 Martie 1932. ai. ştii. h. esţ. vai ’ IBDiCŢIÂ ŞI ADMINISTRAŢIA

vá invită..... * w b v . tIÄ' ' ii'- ur-‘ "

u n m areirmidabii

HALUL

■*n»rr» T m n ^ y flg n iiP’«*«»* 3

■N

REGIA PUBLICĂ COMERCIALĂL O T E R I A D E S T A T

amatorii jucători, din toate unghiu­rile ţării, numeroase cereri de lozuri.I J aduce la cunoştinţă, că lozurile L O T E R IE IOR o i A T sunt ia dispoziţia publicului numai prin co- lecturi'e autorizate.

c 1 reţul lozurilor Clasei I-a, ă cărei tragere are loc Ja 23 şi 24 Aprilie, este de 1.000 lei un loz întreg, 500 lei o jumătate, 250 lei un sfert şi 125 lei o op­time/ de loz.

a r . . r % iguri,Ie atribuite acestei clase - în total Lei s au Şi depus la B A N C A N A ŢIO N A L A A

R O M ÂN IEI, urmând ea prin oficiile acesteia şi ale co- ectorilor, să se facă plata în numerar a t'ituror câşti­

gurilor, îndată după apariţia Listei oficiale a tragerii.

L O T E R I A D E S T A TLOZURILE se vând prin COLECTURA PRINCIPALĂ

A C A S E I DE B A N C Ă Ş I S C H I M BllM |8:.a w

Gheorghe M. STANOIUBUCUREŞTI I. Slr SMÂRDAN No. 2

Trimitem lozuri în toată tara contra plata prin man- , 100 1-1 dat poştal san rambnrs cu aconto.

DALUL

Menu de prânz:după listă se poate

alege:Supă, Fripturăgarnisită,Prăjitură Lei 25.—

Mena de seara:Friptură garnisită,Dessert Lei 20—

în Restaurantul:„ Pivniţa Hirscher“ 76 1 - 4 ..

1 - ■=■■="=■ 1 ■€■=-=■ m -S~=*-="=- 4 -s>7-r«-r]

tlHEMfl JSTBS“Prezintă cu începere de la 6 Martie frumoasa comedie

B A L U L “care a repurtat un succes for­midabil în toate capitalele mari

ale Europei.

sev ap etrecem inunat

Regia : WILHELM THIELE

Veniţispre ard'convinge lamentavox

Dolly Haas, Rhein- hold Schünzel, Lucìe

Mannheim.

Duminecă în pauză va juca pentru ultima oară

când va avea WENEIHiimowfKYfO C É laüiüU/ílhAtmlhÍAlA

v ! IteţidWflheimlhîek„Oss Walter Gers“ Gauchos Brasileiros

Acrobaţii bumoristice.

Viza carnetelorofiţerilor de rezervă.

4000 LEI

-=•1 S =•=.*

Cercul de Recrutare Braşov, aduce la cunoştinţă tuturor ofi-

. 9 5 ,cz8rvi, care au do miciliul în raza acestui cerc, că în conformitate cu art. 6 > bis. din Reg Mob* si Ord. Marelui Stat Major, trebuiesc să se pre zinte pentru viza carnetelor Md- E. I, controlul echipamentului Si harnesamentului, pe anul 1932 la resednta cercului, cu înce-? îre Miriie Pânâ R 31 Maiu 1932, în fiecare zi de lu cru intre orele 8 - 1 2 a. m.

In conformitate cu art. 7 din egaa ofiţerilor de rezervă, ofi eri inferiori de rezervă (până la gradul de căpitan inclusiv) se vor prezenta cu tinuta de cam par, ie, iar of terii din armele călări vor aduce si harnasa* meniul de campenif, aceasta pentru a se controla dacă si 1 au D»Oîurat conform Ir.str. M, Stat Major d nanul 1930 şl după cum ii s a pus în vedere cu ocazia vizjci carnetelor din a- nul 1930 gt 1931.

Ofiţerii sanitari (medici, far macisti ş veter nari), ind fewnt de gedul ce posedă, se vor prezenta personal anul acesta, cu carnalele p nbu viză, spre a complecta un chestionar spe

i _ceruld e ^ inspectora tul Technic Sanitar.

Pentru evitaiea 8 glomeratief, prezentarea of/tenlor la viză în timpul dela 1 Martie până la 31 Maiu 1932 se va face est fel i

Dela 1 —15 Martie se vor pre- zenta d nil ofiţeri generali si su1 peri ori.

Re!a Marlie căpitanii.Dela 26 Martie—10' Aprilie

locotenent i.Dela 11 28 Aprilie subloco1

ieneniii.Dtla 5 31 Mai se vor pre

zents !a viză toii acei ofiţeri, caii dn diferite motive justifi* Cate nu s’au prezentat în cursul Junei Martie si Apr lie 1932.

Nj se vor prezintă la viză o filerl de rezervă care au împli« nit sau împlinesc limita de vâr stă până la 1 Ianuarie 1933 (o fieri inferiori 55 ani, maiori 59 ani, locol-colonel 6 l ani, colo­nei 63 ani, general de brigadă 65, general de divizie 67 31 ge­neral de corp de armată 70 ani).

Acei care nu se vor prezenta la vză în cursul acestor lun:, vor ft daţi ca infractori, urmă rifi şi daţi tn judecată, conform prevederilor art. 224 bis dn codul justiţiei militare.

venit pe lună vă garantăm da» că vă procuraţi Maşina de im» olefit repede .Royal*. P/in fap. tul că răscumpărăm dela Dv. cu preturi cunoscute mari, cio­rapi, şosete, mânecute şi roch!|e lucrate pe această maşină, vă oferim ocazia de a vă asigura o existentă si un venit s gur.

ocrieti chiar azi pentru trimite­rea unul prospect gratuit, la fa*bMi«a x. masini de îmPletit ,Ro- yd , Mediaş, căsuţa poştală No. 7. 95 2

De închiriat SJs £ £lament elegant In centrul ora» sutui (Str. Mureşenilor 31). com­pus din patru camere, bae, bu­cătărie. cameră serviiori şi de* pendinte. Instalaţie modernă. A se vizia între orele 11— 12 a. m« In (ormatili ni Ie oroprietar« Piata Libertăţi* 25 (30) 1 - 3

Salonul de corsaj

l i k v o r n i kBraşov, Str. Mihail Weiss 3.

pregăteşte cu cele mai mici preturi dm cel mai fin material: corsete, sutene, legaturi igienice, jartiere etc., după cele mai noui modeluri

parisiene.Vizitaţi salonul fără obligaţia de a

cumpăra.Primim şi lucruri de mână pentru

1 imprimat.

Bomftnla Coroni Portăreilor Tflba- _______ minin! Braşov.

No. 795—1932.

Oştiţi şi răspândiţi ,fn a ta Traaadvaniii

Publicaţiune de licitaţiiSubsemnatul portărel prin a-

ceasta publice că în baza de­riziunii No. G. 4450-1930 a Judecătoriei de ocol Braşov în favorul reclamantului Neculae Suhcă din Braşov repr. prin ad vocatu! A. Căpă{ină din Braşov Kg™ .în<:asarea creanţei de oUuO Lei şi acc. se fixează ter men de licitaţie pe ziua de 10 Martie 1932 orele 10 a m., Ia fata locului în Bresov Str. Ca- cove de sus No. 45 şi continu­are Str. Coastei A. No. 43, unde se vor vinde prin Ucitatiune pu­blică judiciară perne, oglindă, ladă, scaune, rame icoană, du- !ao, scrin, m3să, perină, Iadă, tablouri în valoare de 2200 Iei.

In caz de nevoie şl sub pre­ţul de estimare.

Braşov, la 14 Februarie 1932.o« 1 t F ‘ Crisan** * portărel*

Duminecă dimineaţa mare ma­tineu.

87 1 -0

Un avantaj neîntrecutîşi asigură oricine, dacă în caz de irebuinjă se serveşte de organizajiunea noastră superi­oară Ia vânzări şi cumpărări de imobile sau la plasare de capital în baza celor mai co­respunzătoare garanjii din partea clienţilor noştri. Informajiuni detailate se dă verbal ori în scris la Biroul de mijlocire din Braşov.

V. W. DRESSNANDT & Co.BRAŞOV, Strada Regele Carol No. 52.

Penta. r o c h i a S Ä i ö „ 6 Ü V 6 T I B

Preţuri de Fab rică.D. BERBECARStrada Voewodul Mihai Mi*. 7.

♦ 4 Voile Georgette Crêpe Satain Georgette Diagonal Crêpe Mongol Georgette Satain Crêpe de Chine Tifiis etc. etc.

Page 4: reclame, dnpi tarii. tonă acţiuni păgubitoare.“s. l! iául al XCY-lea Nr. 19 NUMĂRUL 2 Lei Braşov . Duminecă 6 Martie 1932. ai. ştii. h. esţ. vai ’ IBDiCŢIÂ ŞI ADMINISTRAŢIA

Vfejtaa M U TA TKAHSILVAHIII Nr, 19

Contestarea alegerii con­siliului parohial din Satulung.

Dumineca trecuiă a avui loc în parohia Sft. Adormiri din Sa­tulung alegerea noului consiliu parohial sub presidiu! d-lui pro­topop Dr. losif Blaga. S’au pre­zentat două liste de candidaţi, una agreată de părintele local Z. Popovici în frunte cu profe­sorul Colceag, iar a doua în frunte cu directorul şcolar V. Ivan, un bărbat cu o vastă ac­tivitate bisericească şi şcolară timp de 30 ani în comună. Re­zultatul alegerii, care s’a făcut cu buletine a fost următorul: lista părintelui Z. Popovici a în­trunit 110 voturi, iar lista a doua 94 voturi.

Sinodul electoral, spre deose­bire de cel care a premers şi în care s’a zădărnicit jinerea a- legerii, a decurs, afară de unele mici incidente, în ordine grajie conducerii imparţiale a d-lui protopop.

S'a remarcat cu regret în de­cursul actului electoral, că pă­rintele Z. Popovici, care încer­case în câteva rânduri să influ- inţeze prin gesturi şi cuvinte pe alegători, deşi a fost invitat în 2 rânduri de preşedintele sino­dului să treacă în altar, nu s’a supus. Unii scuzau gestul sur­prinzător al părintelui de-a nu urma apelul superiorului său e- rarhic, prin faptul notorie că S. Sa aude greu şi deci n’ar fi înţe­les pe părintele protopop...

De remarcat mai este apoi numărul extraordinar de mare al parohienilor, cari s’au pre­zentat la vot în număr de peste 200, fapt care nu s’a mai po­menit de mult în analele elec­torale ale acestei parohii. Intre votanţi erau câţiva bătrâni ne­putincioşi aduşi la vot, cari poate nici nu-şi dădeau seamă de ce e vorba, ier alţi votanţi înscrişi în lista sinodală sosiseră din mari depărtări, ca să-şi poată da votul. Toate aceste denotă întinsa acţiune desfăşurată în jurul alegerii noului consiliu pa­rohial de către partizanii pă­rintelui. 2

Cu tot decursul relativ liniştit al actului electoral, alegerea a fost contestată, iar contestaţia semnată de vreo ICO parohieni cu drept de vot a fost înaintată zilele trecute de o delegaţie nu­meroasă d-lui protopop Dr. I. Blaga.

In contestaţie se spune între al­tele, că numărul buletinelor nomi­nale pregătite şi distribuite paro­hienilor chemeţila urna electorală fiind mai m ic decâtnumărulvotan- Jilor, au trebuit confecţionate în decursul actului electoral bule­tine noui pentru restul de 46 votanţi, buletine cari nu mai e- rau nominale, adecă nu conţi­neau numele candidaţilor, ci pur­tau simplamente Nrul celor două liste, adecă 1 şi 11, cu cari a votat restul de alegători. Se mai escepţionează şi aşezarea a două urne lângă olaltă, una în care se băgau din cele 2 buletine pri­mite de fiecare alegător buleti­nul nominal votat, ier în cea­laltă buletinul cu lista pe care respectivul alegător n’o vota. Sistemul acesta de două urne a produs zăpăcială, nume­roşi alegători neiiind deplin lu­minaţi asupra rostului celor două urne, neobicinuite la astfel de alegeri. Din cauza aceasta mulţi au votat greşit.

La contestaţie mai sunt apoi alăturate numeroase declaraţii semnate de alegători cu mar­tori, în care se arată diferitele presiuni esecutete în ajunul ale­gerii. Astfel oameni, cari figurau ca candidaţi pe lista părintelui Z. Popovici şi chiar rude cu Sf. Sa au plătit alegătorilor zeci de litre de vin ca să voteze cu lista lor. Deasemenea s’au îm­părţit dintr'un fond de ajutorare

bisericesc în preajma alegerii de cătră prof. N. Colceag, can­didat în fruntea listei I, bani între parohienii mai săraci ca să voteze cu această listă. Sem­nificativ este apoi, că astfel de declaraţii au fost semnate şi de parohieni, cari figurau pe lista Nr. I, fiind revoltaţi de cele pe­trecute. Ba sunt dintre aceştia unii, cari au semnat şi contes- aţia.

In tot cazul contestaţia şi do­vezile alăturate oferă îndeajuns material, ca alegerea să fie anulată. Anularea acestei ale­geri, credem, că se impune cuatât mai mult, cu cât agdaţia spi­ritelor continuă prevăzându-se o epocă de mari turburări în viaţa internă a parohiei fruntaşe din Satulung. In cazul de anu­lare ar reuşi poate o încercare cere s’ar face, ca la viitoarea a- legere să se cadă de acord asupra unei singure liste, din care să facă parte un număr e- gal de candidaţi din ambele partide, cari îşi stau astăzi faţă’n faţă.

I N F O R M A Ţ I U N IDelegaţia permanentă a P- N. Ţ-

este convocată pe Lan?, 7 Marne a- c. orele 5 seara In localnl .Gazetei Transllvtnlel*. La ordl nea zilei ifilnă chestiuni Impar' tante să nn lipsească nimeni.

Aihltirea salariilor pe 1931. Dinîmprumutul fle ASU miuoene franci ir. îm hetet iu Paris se vor pliii în primul rénd pendile şi seiurille neechitate pe 1931.

Bine ar fi, dor t r a

Ê Rcducerea scontului Bincil Na­ţionale* Cu începere cu. 4 Mor* ne 1932, Benea Ne (tonală a Ro- rrêmcî a redus Uza scontatul delà 8% 7°/0i tar dobândaevcusun.or pe depozite ae efecte delà 9°/o la 8°/o.

Toate şcolile st emulare din Ca­pitala au tosi lue tace pana iu iü Menu, tvindu-te intre elevi numeroase cezuri de gripă ta- lecpobsè. Probabil vor fr închise şi şooiile prímére.

Rector al universităţii din Bn-Ci ieşit m locui o-iui Unge, al (âitti menctat a espirat cu 1 Mcitie a, c. a fost cor fir met prin decret regal, pe un termen de 5 enf, dl piti. Dr. N, Cheor* ghiu, cere a intiunit majoritatea voiurticr la recenta alegere.

0 victimă a gtinlul. Ni se scite: LocUiioiui Coiibitbain Todorcn din corn. Hârmun jud. Braşov, venind din coi». Bod în seara zilei te 29 Febr, şt iiind obo­sit s-a tştZbt jos ae s-a ooih* nit ie ţin u ţi numii Ş.piş. Ador­mind, a test găsit în ziua de 1 Mfaibe de in locuitor sas din corn. fiod, ctre i-a tdus şi pre­ot t iemblel imr o stare toarte grtvi- Cu tor bjuioiui medical, iuti puţine «periuţe de a scăpa ou vitjă.

Piiblltaţlnne do licitaţie- Avândîn veoeie, tă şr b it-& licitaţie a temts 14iă rczui’&t, Primăria Municipiului Braşov va ţine în ziua ce 15 Multe 1932 ora 10 a. m. te Serviciul si.vic, a lila licitaţie cu (ierte închise pen tiu L 'd n z o iea vnei Cantitdti de circa 130(10 metii c ib b r a d d in » h a d iT pe tulpina, Pitţut de itilgtie pro neiru cub 60 lei. Ctitnţta 78.010 lei, Condiţiunt U bi ditai tle ia Serviciul silvie ai Municipiului Buşov. Vârza- rea st fote pe lângăebstrvaieb disgoziiiunilor legii penitu con­tabilitatea pubiuâ (ari. fc8—110).

Anunţ. Rugim pe oricine cu notşie adita, d-nei Luch.tn pro­fet ouă privati, ta ne-o cornu nice la ziar.

(difiim liotă Wtlsi. Mâne, Dcnituia, ou, 11^2 <». ro. are icc ta tu.fc iiceuiur . Hartem * tetemül ecuiabv de pun el o nti pici, Ilona Weiss, ln pro- bum litt litte Li, 11 ae Sc hu ntnn, Chcpn, Rt, hm < mucit, Bit aice euu, btiitk,i Dehner y .

Cntli Ia o. f. r. pentru reclama- ţlnni. Cu 8copu> de a pune la iudea ăaa publicului posibilita­tea de aşi f»ee rtclemt{lunile pentru eventualele nemulţumiri centra orgrnelcr c. f. r„ direc­ţiunea generală c. f. r. a dispus ea in iiccare staţi», precum şi la iubirile în localurile Inapte- (lunilor, serviciilor şl direcţiuni­lor centrele, să fie 1 xate cutii, în oare pubiUui şi cilâtorti să-şl poată depune reciameţsunlle sau piopuoerile.

Cutbie vor fi deschise, iar răs­punsul şi struţii ni le se vor da in ctie 24 ore următoare.

Ruptura din Partidul poporului

Neîmpăcat cu atitudinea d-lui mareşal Averescu, care prin o serie de articole publicate în „îndreptarea“, caută să răsco­lească opinia ştirbind prestigiul Coroanei, — după cum spune d-1 Goga — acesta s-a simţit îndatorat să ia o atitudine de desavuare a d-lui mareşal. Ca răspuns al circularei d-lui A- veiescu, prin care acesta îşi a- nunţă şefii de organizaţii că dânsul singur este în drept să convoace comitetul executiv pentru lămurirea lucrurilor,— d-1 Goga a adresat aceloraşi şefi o altă circulare, prin care, după ce arată greşelile politice ale mareşalului atât faţă de Co­roană cât şi faţă de partid,con­voacă comitetul executiv al par­tidului pe ziua de 12 Martie.

Deocamdată, până la acest termin, care va însemna şi rup­tura definitivă în partid, se duce din ambele părţi campania de câştigarea aderenţilor pen­tru lupta ce se va da la acea dată.

Ca complectare amintim fap­tul că înir’un comunicat semnat de d-1 mareşal şi publicat în „îndreptarea“ se spune între altele:

„D-1 Oct. Goga, printr’un act de răsvrătire, a încetat să facă parte din partidul poporului.

„Toţi membrii cari vor adera la acţiunea d-lui Goga vor fi consideraţi excluşi din partid“.

Comunicatul .arată totodată ca se va convoca săptămâna viitoare comitetul de direcţie al partidului.

La Cameră s’a început dis­cuţia proiectului de lege privitor la conversiunea datoriilor agri­cole.

In şedinţa dela 1 Martie a luat cuvântul în numele P. N. Ţ. d-1 deputat D . R. Ioaniţescu, care şi-a continuat importantul discurs şi în şedinţa din 2 Martie. D l I. R. Ioaniţescu, după ce arată că ideia conversiunei aparţine P. N. Ţ. care în vederea asa­nării datoriilor agricole a adus legea cametei şi a creat Cre­ditul hipotecar şi Eanca Agri­culturii româneşti, ţine să con­state că însuşi d-1 Argetoianu în prima formă a proiectului prezentat se bizuia pe Banca Agriculturii româneşti, singurul instrument care avea să uşureze conversiunea, iar modificările mai importante din proiectul ac­tual au fost sugerate tot de P. N. Ţ. Astfel: ridicarea obligati­vităţii conversiunei la 10 hec­tare şi reducerea creanţelor prin recalcularea dobânzilor.

In partea a doua a discursului d-1 D. R. Ioaniţescu face o suc­cintă analiză a proiectului ară­tând lacunele proiectului şi ur-

mările funeste propună^rie de măsuri pentru credi itor al plugarului mic cât s tru salvarea cooperativ Băncilor mici din Arde 6Sealcelor cari au portofoliul ln , joritate agricol.

Ca concluziune 0rat declară că conversiunei"!! dată ce s’a pus în diSt! 1 trebue votată ~m- f

Ea corespunde unei • sitâ(i de Stat dar constf şi o cucerire a plugari — care ar sgudui din! melie ţara dacă nn s’aA făptui.

Partidul naţional-târfovotează luai ea in cor,raţie şi va lupta pentin bunătăţirea legei, /â,ihlguvernului întreaga dere pentru prăbuşirea)riditului şi falimentul i idi lor, cari au avut un rolnat, stând rănimei.

in serviciul,.•eainde:ocui

Adunarea generalăa „Astrei-SportÂi

Aiideinvredu:spibe

Contirinţete „Astrei“ir Aule liceului „A. Şeguna*

tcbiiuue in giizan|a unui pu­blic iiumuoB conferinţele de St n bit» tene ele „Aurel*- Buttv cu tinieren|leti externi. Di j r ro*res< uleie şt Instruc­tive» icihntţe ţinute de Coli Ai L tptdatu , fest ministru, l. A gă, b.t e c n u distinsul scriitor

b i Li pu, fort ministru, ur- atiâzi, ââmbâtă seni la eia 6.

tinlettnţia d-m» puf. nnlv. Nubilii limnlc

D C ir .u r ,o t P o u e k s e u , t nun ţtt n t til tsiez), va c c i t e r e u ţ ta ta i O r ii c t i e se i e a n u n ţa i&ţin* j ,

D u p ă cu m am an u n ţat la tim p, S â m b ă tă 2 4 F e b r .o r a 7 1/* s e a r a s a ţinut la se d iu l s o c ie tă ţi i ( s a la m ică a c in e m a to g r a fu lu i . A s tre * ) a d u n a re a g e n e r a tă a „A stre i- S p o rtiv e B r a ş o v * .

In tr-o a tm o s fe ră d e tn s o fD ţlr e ş i p e r fe c tă o rd -u e a d e c u rs p r i­m a a d u o a re g e n e r a lă a .A s tr e i- S p o rt iv e * . S e ş t ie c ă s e c ţiu n e a d e e d u c a ţ ie fiz ică a „A stre i cu i tu ra le * , în fiin ţa tă d e c o o d u c ă to ilt a c e s te ia în s ă în an u l 1 9 3 0 , in lu na M olu 1 9 3 1 — in u rm a g ru p ării m ai m u ltor in te le c tu a li en tu z ia şti e i sp o rtu lu i ş l c o n ­ştien ţi d e im p o rtan ţa d in p u n ct d e v e d e re s o s la l ş i n a ţio n a l a l în !lic| ăr!l u n e i s o c ie tă ţ i sp o rtiv e ro m a n e şti — s -a re o rg a n iz -r i p e bu ze u o i tu b d e n u m ire a d e „A s- tra S p o r t iv ă * , co a s lltu in d u ş i to t o d : tă u n co m ite t p ro v izo riu in fru nte c u d -1 D r. C o n s t . M a g v .

In fa ţa u n e i a s is te n ţe d e 8 0 p â n ă ta 100 m em b rii, fo s tu l p r e ­ş e d in te a t co m ite tu lu i p ro v izo riu a d e s c h la ş e d in ţa a ră tâ n d p rin ­tre a l t e le , im p o rtau ţ » ş i m a re a d e s v o lta r e p e o a r e a u lu a t-o s p o r ­tu rile tn c e le la l t e ţă r i m al a le s , d ar ş i ia n o i tn ţa r ă , făoftnd a p o i u n s c u r t Is to r ia a l În fiin ţări „A s- tr e i-S p o r t iv e * .

D u p ă cu v ân tu l d e d e s o h id e r e , s e c r e ta r u l s o s te U ţ i i a d at se tare ra p o rtu lu i co m ite tu lu i p ro v izo riu a s u p ra a c tiv ită ţii s a le , re tle fâ n - du>se m a i a le s s u c c e s e le re p u r­ta te d e c o n c u r e n ţii „A stre i S p o r ­t iv e * la c a m p io n a te le m ţ o u a te d e i k î din a n u l a c e s ta , u nd e au re u ş it s â s e c la s e z e lu ân d 8 p rem ii,

A u rm at ra p o rtu l c a s ie r u lu i,. a s u p ra g e s tiu n e !, s ’au v o ta t s ta - ( tu te le ş l s ’a p r o e e d t t ia a le - ‘ g e r e a n o u lu i c o m ite t In u rm i-

to a r c e io im e ţ ie ;D r C o n ş t . M o g a p r e ş e d in te ,

dr. N lc. P o p e a v i t e p re ş e d in te ad v. C o r n e t N e g u ş s e c r e ta r g e ­n e r a i, io n G iu v e i c i c a s ie r , d nit C o t . N lc . S tra t, d ire c to r lo&u M o şo iu , prob I. C o la n , C ă p . V . S c â m e c tu , ln g , V , M teu ş i Ş te - b » F u r n ic ă , m e m b rii în c o m i­te t. S a u m ai a ie s d n it G h . E n e s c u d ire c to ru l C a s e i C e r - c u t i e , c a ş e f a i s e c ţ ie i lo o tb a t, dr. N ie . P re c u p , ş e t o l s e c ţ i e i te m » , p r t f . V ic to r M o şo iu , ş t i a l s e c ţ ie i a tleU tă - u ş o a ră , p r t f . i. Ş e i ­tan , ş e f a i s e c ţ ie i g im n a stica ş i j o ­cu ri sp o rtiv e ş i io n M â z y ă re o n u ş e i e l s e c ţ ie i S i c , to ţi ş e iu d e

d e d rep t Par’- pla din

s e c ţ i i f a c c o m ite t .

C o n fo rm s t r ia te lo r , con’ d e s p ă r ţă m â a ta la l central ]i i ( e a a „ A s tr s * a delegi! sân u l să u in C om itetu l,A itr S p o rtiv e p e d n li log . â, Jţj - g l r e a a u ş l p rof. D . Njtcj. c e ş t ia d e a s e m e n e a fac puUşe(j d rep t d in c o m ite t. Ceuotl fo r t a le ş i d -n il: dr. V. Si:c g A. P r e c u p , ş l C o n s * . na r e a n u ; lo r s u p le a n ţi d-rll;pa Z a v ic iu ş i E . M irg tn ean a . ş ;

N a p u tem d e c â t s i . (j a t in e re i s o c ie tă ţ i ş l conduilc e lor e i s p o r la m u n că pe ( ]u j c e a b u n ă p e o a re a pora i m j

deDelà .Aitra" Braî pl

----------------- binetulConcursurile de sl<

aie „Astrei Sportiv ^D u m in e c ă ,

biaidi

vepr

cu2 8 F a b r. c . : m :

vut to c in P o lo n a Braţo ce c o n c u r s u r ile d e S k y a l e / c i S p o r t iv e * , a c tiv a s e c ţ ie dt eo ţte f iz ic ă a D e sp â iţlrc tri B r a ş o v . m

A u lu a t p a rte un num' at s e m n a t d e c o n c u re n ţi. ni

La proba de 28 km. fot* di seniori s ’a u clasificat:

I- Comau Ion, 1.15’ 39 “II. Moise Simon 1.20’ 53III. Gârneţi N. 1.29’ 40*IV. Hidu V. 1.Z9’ 62“V. Mirean 1.40, 54“P r o b a de 8 km, fond P ta

juniori. ^I. Tauka G. 42 minute, 43 s aII. Mitoc Ş t 45 minute, 4* ^III. Epure I. 47 minute, 4<IV. Loga G. 49 minute, 1» CîV. Lăpadatu L 49 min. W fo,VI. Popovici P. 49 min. p

Proba de 4 km. .pi- c. şi domnişoare. h

I. D-ra Popovici în 28 m'01* osecunde. oqrl*

II. D-na Miţi Măzgăreanu & Qşl 48 secunde. .

III. D-ra R. Blebea 36 m'»1" secunde.

IV . A. Logo.D u p ă a m ia z ă au avu* ®

c u rs u r ile d e s la lo m . Nu tem în c ă re z u lta te le - tim pu l c e i m ai bu n l ,fl , d t Lupan, c â ş t ig ă W co n o u rsu rtte n a ţio n a le w a u e s la .

D u m in e c ă , 6 Mar***’ |( s p o it tv ă * va lu a pael e . j c u rs u r ile d e tk y o r g a° a S a tu lu n g d e c ă t r e o 80

K*úa«lor-9et şi girant : VáüfÜft