recoltarea , si pregatirea pma din flora spontana in vederea valorificarii

8/20/2019 Recoltarea , Si Pregatirea Pma Din Flora Spontana in Vederea Valorificarii

1/41

CAP V RECOLTAREA , SI PREGATIREA PM A DN FLORA SPON TAN A NVED ERE

AVALORFICAR

5.1. RECOLTAREA PMA DNFLO RASPO NTAN Ă

5.1.1. Mome ntulrecor

Cunoa şterea peoad ei opime pentu eco are a P MA din or a spo nană ese de mar e nsemnă ate deo aece n acel mom en acesea ebu e să connă maxmul de sub sanţ e boactve Penu aceasa este neces aă cun oaşter ea epoci opime , a fen oazei ş a moment ului dn z penu ec are or ga n a l p lan eo n pare,cnd

connu

u

n

acve

e max m.n ce prve şte epoca de ecoare pentu ec are or gan se po peci za ur măt oaele"

•

ădăcine

e


2/41

ş

zom

%zoma

bu

b

bubus

ubecu

ubeas e eco ează de pref ernţ ă oam na da se pot eco a ş pmăvara na nte depon

ea

n

veg eta

e

a


3/41

espec ve&

• scoaa $ coex#s er eco eazăf un ce d e spe ce de pe upn amur sau c%iar ădăci n. A cţ uneas ee ectue ază pr măva a cnd seva nc epe să cicu e, ş despnde ea de pe or gan u esp ecv este mai uşo aă• mug

u

uose ecoeaz ă pimăv ara căn d au dmensiu n i aprec abe da cu punimp na nte deasedes c%ide

• paea aeană %eba# un zee oum ş or e or es# se ec oează de obce n en ofaz a nfor e a ma'or atea spe co (xist ă otuş ş sua cn d

une

esp

ec

se

ă ambobo c

e

ae

e


4/41

ancep u

u

nor ar aee a nfor e dep nă. )u se eco eaz ă unz ele oar e nee sauoae

bătne

ş

n

c

oe c ae s*a u ecu şscu urat

•

ucele se ec olea ză aunci cn d sunt ause a mat urat ea dep nă n caz u uct el or cănoa se ş naint e de des c%ide ea or n cazul uct el o uscae penueviat ea perde semnţe or• semne

e

se

ăc

nd

au auns


5/41

amat urat

e

nsă

ncazu

de%scen e na nte de a se desc%ideevndu se aseperdee

Penu ecare spece n pae eui e săse

cunoască

un

asa

u

a n cae se ecoeaz ă pen u a se preg ăt dn


6/41

mp

ce

e

Calen dastc

ă deene dint o zonă n ala a ăr ş uneor id el a u n a n a al ulf un ce d e st ar ea vrem

+e oare mare mpor anţă este ş momen u din z cn d se ec oeazăanu me

pă

a

eplan

e

une

e

e se eco ează dmneaa deveme ca să nu se scuue , a lel e se ec olea ză numai după ce se dică oua une e numai pe mpns o


7/41

unzee de Dgtas a alel e caecon

nu

eiu

voae

numa

e

p noos.n gener a l o r gan ele suberan e ş

scoa a sepoecola n oce moment azei-aea vrem n mpul ecolăr poae nuena n mar e măsuă calat ea pantel o medi ci nare ş aomace. nee păr se ec oleaz ă pe vrem e nsoră ş usc aă alel e pe vrem e cadă da nooasă

a

ale

e

pe

e nooasă ş ăc ooasă. Pantel e aomat ce nu se eco ează med at după po c a un erv a l de / ze


8/41

pen

u

aş

acu mu

aueu

e

e perdu e n mpul po ar eco area se ac e numai pemp noos dacăldu os

5.1.".

Meo#e#e rec ol$r e

0a ec olar ea panelor med cina e ş arom ace se aborde ază mai mul e metod e de eco are n unţ e de paea supus ă acestu i p roc es Acese e%n ci suncon cepu

e

as

e

c


9/41

a

a de ucr uc%euiee

caaea podus elo r ş i e fci enţasă

e maxime

+acă

se

ă o e%ncă a decvată pr od usel es e u su că ş is e condonea ză mai bne a caaea or este co espunzăt oare.Pr%!e &u'ter $ne se ec oleaz ă manual

prn

smul ge

esa

u


10/41

cu

ar

mec an

c

cu

gapa sau maşni specale$ M1C Atun ci cnd ăd ăci ne sun

am ca

e

ş

adnc

se

sapă

cae ur măr esc aseu acesoa dup ă cae ernuse

nvelează

0


11/41

aspe c

e c uvate pe ndur păr e sub eran e se di zoc ă cu plug u dup ă care se adună cu mn a, geba, urca sau gapa Ace eaşi met odăse

ă

ş

a

e din oa spontan ă unde plan ele cesc dese nsă

n ace s caz se as ă n pămn sucient e plan e penu a asgura nmuea ş i în umăo an după caesenive ează.Sco$r %$ se detaş eaz ă de pe ul pini am ur sau pă suberan e cu auorul uno cu e spe cae 0a ul pini sau amur se eecuea ză două cres ătur nelar e ne cae se deaşe ază scoarţ a d e *a ung ul pn ă a parea are em n# ăă nsă a se

detaşa

de

pe

-coara de pe ădă cn se exage n mod asemănător nsă panta ese sac cat ă. -e pref eă casco a

a


12/41

de

pe

păre

e s ă s e des pndăn aceea şz deoaece adou az des pnde eaese anevo oasăMu(ur

se eco eaz ă numai cu mna, cuegn du* se num ai ce nedesc%iş i ş i de măme opimă. Pen u abo na se

ut zează scădub ebneasi gur ate.

)er'$ parea aeană ntea gă se ecoleaz ă man ua pnupe

e cu mna cu sec ea, cu coa sa ş meca nc cu cos or dive se eco au manua se prac că n ora spontan ă pe er enu accdentate,

păd u

sau

unde

plane

esu

n


13/41

ma

are

a ecoatul mec anic se paccă a spe ce cuvate ş a c ee s po nane u nde

den saea este cospunz ătoa e ş er enu ese acces b0aplan ele cuparea bazală emno as ăs e ec oleaz ă numai păe er boa seFrun*e

e sun ec olat e man ua pnculeg e

e

saup

nsu

e

a

a

e oar e ma ş ezsent e, n special de a baza ulpi n se poate uza sec ea sau cuul2unze

e de pe am u sau ul pn ec olea ză una cte una pe măsu ă ce aung a mauate. -u'ea se eecuea ză cnd unz ee se eco eaz ă oa e odaă, pn pnde ea cu mn a sng ă a vului pane ş ag erea cu mna drea pă de sus n os a unz el o cae se adună n podupalme


14/41

2unzee s er ec oează c u s au f ăr ă peol nunc e despece.n+or e&cen% ele ,+or

e seecoeaz ă manuacu mna oar ecasau disp ozve special en general ore mar anume păr dn oar e petale, samne ecse ecoleaz ă cu mn a, ar noesc enel e se ae cu oa eca. 0a une e speci ore se desprnd

media

d

n nfor escene

a

a ale

numai după uscare prn scuurar e sau sue nores cen ele de Mat rca ra

chamoma se eco ează, man ual sau mecanzat cu autor uunopep ni special Frucee , &em!n%elese recoltează man ual cu

mna sau cu dispozitive speciale sau pn baterea

ş scuurar ea panelor ş mecanizat cu combi ne. +e exempu uct ee decătnă Hipp opha e rhamnoides# măc eşe Rosa cannina# porum bar Prunu& &-! no&$ seeco eaz ă cu mna,

fructele de an $V$cc!n!ummr


15/41

ec ole

az

e pnten speciali, fructele de enupă $Jenuperusc

omm

u

ec oleaz

p

scuuraeaşi baerea u şoară a buştori ars pe ce de umbeler ae din culturi se eco eaz ă

mec anza pneer ar ecucombi na.5.1./. Recol $re$ -l$n eoro0! ce

Aces


16/41

gup

de

eneces

ă

supment are deoarec e po pune n percol viaţ a ş săn ăaea celor cae e ecoeaz ă

ş

emn ues

c

Ace

se

spec

se

eco a numai de căte adu care ebu e ns u sucien pentu prev eniea noxcaţ or -e nt er zce cu des ăvrşi e ut zar ea copor a ec olat ea paneor oxi ce deoaece pecol untox căor eseoar e dcat

Pentu eco area pantel or oxce se vo uza mănu ş de poece ş măş conta pauui n cazul ec oămec anzat


17/41

e

n

impu

ucruunu se

umează

nu

se

măn nc

ăş

nu se duc mi ne a oc% gură ş nas. medi a după nc earea ucr ului mne se vor spăla cumulă

apă

ş

săpun+e asem enea nu se


18/41

eco mandă

u

cru

cu

plane

e

e a perso ane or cu dere aecuni aegce, cu ă n i la mni ş a emei or nsărci nate.n

cazu

cnd

a de ec oae este de anv egur ă ebu e uat e oat e măsureat

e

ca

pe


19/41

e und e se oganzeaz ă ace se acun să se pevină con amnar ea cu est ur oxice de pante a eenuror agcol e, or est ere a bazne or natur ae de apă a nt n or ape o cugătoa e, %eeşeelor unde măn nc ă sau se adapăani mael

e

sau

aiesc

pe

ş

4aaeeculvae

cu

e

e se marc% ează cumoace vzuae deavezare.

Cele mai importante plante oxi ce

sunt"


20/41

Aconitum nepallus (omag) Adons

vernalis Atropa beladonna, Colchicum autumnale,

Convallaria majalis Datura

st ram onum Dat ura nox a , D igi tas anata,D

g

t

a

s

pur

purea

Dropter


21/41


22/41

Ran

uncu

us

sp

%arotamnussc

opar

us

(m&tur


23/41

ce

%eca

ecornutum

'er atrumalbum 'nca mnorec.

5". TRAN SPORT1 L PLAN TELORME DCNALE

2

AROMATCE

Pantel e ec oae ebu e n ce mai scu imp an sporat e a oc ure decon dona

e

ş

uscaePnă a adunaea

une


24/41

can

ă

suciene pen u ansporplane

e

medcina e ş arom ace se aşeaz ă n sat sube pe peae, gătar e creng %e ec astel ca acesea să nu aibă conac t d iec cu păm ntul ş să sempu ce

n

un caz nu se aşe ază ngăm ez

sau

goas e deoarec e senc ăzesc

se

g asel depecndu se


25/41

prnc p

e acve

n vedea an sp ouu podus ele veget ae proa spee se aşează c ma anate n sac de cnepă coş u sau ăz sau dect căruţ e sau caros era

autove%iculului n prea abi bne curăţ atesau acopere cu pelate.

-e

nter zc

e uzaea sac o pungor sa u a lor eci pien e de pastc deo aece acestea avor zeaz ă an spaa, nu pemicicu a

a

găb esc

a şabs o

bueu

evoa


26/41


27/41

5/ CO NDI3I ONAR EA PLAN TELO RME DCNA

LE2

ARO MAT CE

Pn con donare se nţe ege ansam bulu l d e pocese apcae mat eauui vegetal ecolat ce umeaz ă a sup us pocesul u de usc ae prn care acesta dob nde şe cea ma bună caaepos

b

ă

n

utzăr

Penu a

ceas a

prnc palel eucrăcare se a pcă

materialului vegetal sunt" curăţirea, seecaea, şias ona eaPn cur% re dn mat eral u veget a se

nd epăează

păman

u

piet şu


28/41

nspul

păre

neu zabi

e

a

e plane

especve ae pante sau ogan e a le acesoa. ngener

acorpue

mner a

e

se

c

n abund enă mai aes pe or gan ee subter ane, de pe cae se ndepăreaz ă pnscu u


29/41

are

ec

a

e

cu

pe

asa

u pn spălar ecu

apă

5peaune t eb uie s ă d ecur gă îmed atd upă r ecoare d eoaece u er o opeaun ea ese maanevo oasă

-păarea n apă se eectui ază cat ma epe de nu* cat unele subsanţ e pot dzolva e, podusul pezandu* ş vaoar ea erap eut că.+ upă s pă ae a pa s e v a scuge a r o rgan ee sub eran e se ntnd a soare panăa zvanare.Seect$r e$ constă n aegeea mater alului veget a epr ez enav cu aspect culoar e ş mos păcu şi emnaea dn mas a mater alului veg etal a mpur ăo r o rgani cec um a "c od ele uno unz e, or i ş i f ucte, unz ee dint e orsa u ucte, păr e em noase ae uno ulpi n ădăcinie dn păr e aeren e

est ue de pă aeene de pe or gan ee sub eane, păe usc ae brun cat e ngăbenie, aacat e de dăună or muce găe pueze, ogane e aor pante ec.

nca

zu


30/41

ucelo

usc aeş

semneo mpur ăe se po nd epăa ş pn vanuare, cener esau seectare.

F$&on$ re$ se eecuează n scopu de a eaza un prod us veget a de or mamăr mea

asp ecu

ş

unormaea coesp unzăoar e +e exem pu scoaeeda

căsu

n

prea

ma

se

ai


31/41

e

n

e pove67* 6/7cm upne peaung se scurea ză şi see mnăz on ee d esfun ze zom ş ădă cinie se ai e n ag ment e potvi e 67 68 c m # lun gme, ar dac ă sun pea g oa se s e d es pcă d e* al ung uls au s e ai enel cub ur ec+e asem enea depe ogane e s ub eanes e î nd epăeaz ă ădă cne pea sub sau păr e deg ada e4oae acese opraţ uni s e po eectua a

ocu

eco ă

sau

nsp

a

speca amena'at e can d sunt can ă mar de mater al vegea

5.4. SCAREA PLAN TELOR

ME DCNALE

2

AROMATCE

Ace


32/41

s

proce

s

e mae mpor anţă deoarec e păs ar ea pncipi o r b ioa ctve dup ă eco are ese nf uen at n mare măsură demod ul deuscae.scar ea se eazeaz ă n mod der n un ce de paea ec oaă, com poz a acestei a, mom ent u ecoăr ş umdae. mdiat ea e se oar e d eră î n f ec ae ogan şaevalor de 867 9asemţe :7*

;7 9 a unz e,


33/41

sau

auno

muc egau

ce

deg ade ază

e acve ş c%a avo zeaz ă acu muaea unosub sanţ eoxi ce

Cee maisensbie sunoe ş ucele moi cae dacănusun sup use uscăr n cca />oedeaec olar e se deprec ază

Perde e ngeuate varaz ă n unc edeor gan ne ?7ş=89. Cea mai mar epier dere deapăo auore, umate

deun zeuct e,ăd ăci nzom ar cea mai mcăpier dere oausemnţ ele ş scoarţa1apor ul necantat ea demat ea veget aproa spăşi cantat ea demaeral vegeausc aezul apoară den umea de r$n# $m ent$ u&c$re.scar ea paneor medici nale ş arom aceseac e pedou ăcăusc aea naural ăşi uscaeaarci ală.1&c$r e$ n$ur$l see ecuează a soaesau a umbă

0a uscarea asoa ese petea zăngener aloat e or gan eesub eran e, uneeucte şi sem neşi uneleor (ste omet odă cese peează pentu zone ensore şi sec eoas escar ea a umbră este prac cat ă cu

pred ece


34/41

n

e mon ane ş de dea und epl an ele s e a şe ază î n nc ăper mag az podu şoproa ne, oae bne aesie.

n ambe e metod e panee eb uie usc ae medace auost eco aepen u a mpedica dec anşa ea poceselord e deg ada e. Pantel e se aşe ază n stat

sub e p er am e de l emn, p ev ăzue cu oc%iur de smă sau o n . P en u ca uscarea să se ea zeze uşor pe un met u pătat se vo ntnd e cca. 78 @g or 6 @g unze sau %erba ş / @g scoarţă ădăci n sauzomPan

ele

sau

or gan ee

se

no

c

c pentu a peven ncing eea sau muc egăi e or ş degad area pncipi or actve scaea dueaz ă pnă cn d umdiat eamat eau

u

esp ec

vper

m


35/41

e

a saă

ăpec

o

de

n mod pactc s * acon sa

a

că

da

căun

ze

e

ş

oe oş nes c a atng ee a r o rgan ee sub eran e se up cu zgom ot a nd oe acestea sunt uscae sufci ent +uaa usc ă n impu ve este de >= z e a f or unz e ş ip ante sub 67* 6? ze pen u unz ee goa se ş %eba,6 ?/6z e p enu s co ae şi ăd ăci n sub ş>7* >8ze penuzom şădă cn goase. +acă usc ea se al zea ză pr măvaa sau oam na duaa se poa e dub a.

)u


36/41

se

ecom an

dă

usc a

ea

n

ncăpere a p lan elor puter nic mos oaesau

e aătur de ceelal e deoarec e

ace sea dn ur mă pot mpumuta mos usau sepoam estec acu ceeoxice

n podus veg etal ese de bun ăcala

eatun

c

cnd după uscare ăm ne nteg şip ăsteaz ă c uoaea şim osu spe cc şnu aeaecorpur săine

scarea


37/41

ă se ac e n spaspe c

a

amenaate

pvăzu

e

c

u

e de nc ăze şi aesescăto

e

po

cu

ssteme oave sa u s tab e cu bandă an sporoa e etc. n oae ace se pur de uscare empe aure nu ebuie sădep ăşească

:7 7C


38/41

aplan

e

emed cina

eă

?7 7C a pantel e aomat ce 4em per au mai mar suporă uctel e de #run us spino sa ădă cinie de araxacum o!!<

77

Cş

ucte

e

de

R

osa

cann

n

a

6787 C


39/41

5.5.AMALAREA 2PĂST RAR EA PMA

Modu

cum

sun

am baa

e

ş

păsat

e pmap oate i nuenţaî nm ae m ăs uă caatea mater alului veg ea +e obcei uct el e, %eba scoarţa ş or gan ee suberan e se amba ează n sac

de can epă balot ate sau nu.2r uct ee usc ae, semnţ ele, mugur unele unze şo

se

ă n saci de %ae2unzee

aomat ce ş une e or se am baează n cu de caon sau ăz căp uşe


40/41

Păsaea pm a se ac e n camer eaers

e

genzaeuscate, er e de atac ul dăună oo nsec e, oz ătoa e etc. ş de sumna soară diec ă Ambala' ee se ec%et ează num ee podusulu i ş i daa

eco ă

a

spe c

e

e se depoz eazăî nc am eesep aate l uandu* se oat e măsue de avezae pentu peven eant oxcaorPantel e eco ate pen u uz casnc se păs ează n pun g de %ae, cut de metal

sau

bocane

de

s


41/41

c

ă

de

n camer e cuemper at urăel avcon sant ă

1espe ctarea cu stct eţ e a tuuror egul or cu pve a ecolar ea, condi onar ea, an sp ou uscarea şpăsarea pma avor zeaz ă obne ea unu prod us veg etal cu vaoae er ape ucă sau aomat că dcată.

recoltarea , si pregatirea pma din flora spontana in vederea valorificarii

Documents