rector prof.dr.doru pamfil 6hphvwuxo v sw ...dac.usamvcluj.ro/data/evaluare/dosar complet...

RE

CT

OR

PR

OF

.DR

.DO

RU

PA

MF

IL

An d

e st

ud

ii :

1 2

00

8/2

00

9

I. D

isci

pli

ne

ob

lig

ato

rii

Nr.

ore

Nr.

Nr.

Dis

cip

lina

Cat

ego

ria

/an

cred

ite

CS

LP

Cr

FV

CS

LP

Cr.

FV

1D

B0

40

10

10

10

12

24

E5

64

2D

B0

40

10

10

10

21

23

E4

23

3D

B0

40

10

10

10

32

24

E5

64

4D

F0

40

10

10

10

42

35

E7

05

5D

F0

40

10

10

10

52

35

E7

05

6C

him

ie /

Bio

chim

ie 1

DB

04

01

01

01

06

23

5E

70

5

7C

him

ie /

Bio

chim

ie 2

DB

04

01

01

01

07

23

5E

70

5

8D

B0

40

10

10

10

81

12

V2

82

DF

70

5

10

DF

04

01

01

01

10

22

5E

56

5

11

PA

04

01

01

01

11

22

4E

56

4

12

OU

04

01

01

01

12

11

V1

41

13

OU

04

01

01

01

13

11

V1

41

10

14

24

10

14

25

672

49

14

04

01

01

01

14

7V

90

7

15

OU

04

01

01

02

15

22

V

16

OU

04

01

01

02

16

22

V2

82

17

OU

04

01

01

02

17

22

V

18

OU

04

01

01

02

18

22

V

19

OU

04

01

01

02

19

22

V2

82

20

OU

04

01

01

02

20

22

V

22

22

56

4

26

34

81

86

0

III.

Dis

cip

lin

e fa

cult

ati

ve

21

Isto

ria

med

icin

ii v

eter

inar

eO

U0

40

10

10

32

12

V

22

OU

04

01

01

03

22

11

V

23

OU

04

01

01

03

23

11

V

24

OU

04

01

01

03

24

0.5

V

C-c

urs

S

-sem

inar

ii

L-l

abo

rato

r P

-pro

iect

E

-exam

en

V-v

erif

icar

e p

e p

arcu

rs

5E

Co

d

23

90

40

10

10

10

9

To

tal

/ a

n2

62

6

3 s

apt

- 9

0 o

re

PR

OR

EC

TO

RD

EC

AN

PR

OF

.DR

.IO

AN

GR

OZ

A

CO

OR

DO

NA

TO

R P

RO

GR

AM

PR

OF

.DR

.IO

AN

GR

OZ

A

RE

CT

OR

PR

OF

.DR

.DO

RU

PA

MF

IL

An d

e st

ud

ii :

2

I. D

isci

pli

ne

ob

lig

ato

rii

Nr.

ore

Nr.

Nr.

Dis

cip

lina

Cat

ego

ria

/an

cred

ite

CS

LP

Cr

FV

CS

LP

Cr.

FV

1D

F0

40

10

20

10

11

34

E5

64

2D

F0

40

10

20

10

21

34

E5

64

3F

izio

logie

1D

F0

40

10

20

10

32

35

E7

05

4F

izio

logie

2D

F0

40

10

20

10

42

35

E7

05

5D

F0

40

10

20

10

52

35

E7

05

6D

F0

40

10

20

10

61

23

E4

23

7P

A0

40

10

20

10

71

23

V4

23

8P

A0

40

10

20

10

82

25

E5

65

PA

42

3

10

Mic

rob

iolo

gie

1D

F0

40

10

20

11

02

24

V5

64

11

Mic

rob

iolo

gie

2D

F0

40

10

20

11

12

24

E5

64

12

PA

04

01

02

01

12

33

6E

84

6

11

16

27

10

13

24

700

51

13

04

01

02

01

13

7V

90

7

14

SC

04

01

02

02

14

12

2V

15

Ere

do

pat

olo

gie

SC

04

01

02

02

15

12

2V

42

2

12

2

27

33

83

26

0

III.

Dis

cip

lin

e fa

cult

ati

ve

16

OU

04

01

02

03

16

1V

17

OU

04

01

02

03

17

1V

18

OU

04

01

02

03

18

1V

19

OU

04

01

02

03

19

1V

20

OU

04

01

02

03

20

1V

21

OU

04

01

02

03

21

1V

22

OU

04

01

02

03

22

1V

23

OU

04

01

02

03

23

1V

C-c

urs

S

-sem

inar

ii

L-l

abo

rato

r P

-pro

iect

E

-exam

en

V-v

erif

icar

e p

e p

arcu

rs

Co

d

To

tal

/ a

n2

72

6

3 s

apt

- 9

0 o

re

31

90

40

10

20

10

92

E

PR

OR

EC

TO

RD

EC

AN

PR

OF

.DR

.IO

AN

GR

OZ

A

CO

OR

DO

NA

TO

R P

RO

GR

AM

PR

OF

.DR

.IO

AN

GR

OZ

A

RE

CT

OR

PR

OF

.DR

.DO

RU

PA

MF

IL

An d

e st

ud

ii :

3

I. D

isci

pli

ne

ob

lig

ato

rii

Nr.

ore

Nr.

Nr.

Dis

cip

lina

Cat

ego

ria

/an

cred

ite

CS

LP

Cr

FV

CS

LP

Cr.

FV

1P

A0

40

10

30

10

11

12

V2

82

2E

pid

emio

logie

DF

04

01

03

01

02

21

3V

42

3

3Im

uno

logie

DF

04

01

03

01

03

22

4E

56

4

4S

C0

40

10

30

10

42

24

E5

64

5D

F0

40

10

30

10

52

24

E5

64

6D

F0

40

10

30

10

62

24

E5

64

7S

C0

40

10

30

10

72

35

E7

05

8S

C0

40

10

30

10

82

35

E7

05

9F

izio

pat

olo

gie

1D

F0

40

10

30

10

92

24

E5

64

10

Fiz

iop

ato

logie

2D

F0

40

10

30

11

01

12

V2

82

11

SC

04

01

03

01

11

12

3E

42

3

12

SC

04

01

03

01

12

22

3E

56

3

13

SC

04

01

03

01

13

23

5E

70

5

14

PA

04

01

03

01

14

22

3V

56

3

13

14

25

12

14

26

742

51

15

04

01

03

01

15

6V

90

6

16

SC

04

01

03

02

16

12

3V

17

PA

04

01

03

02

17

12

3V

42

3

12

3

25

35

87

46

0

III.

Dis

cip

ine

facu

lta

tiv

e

18

PA

04

01

03

03

18

12

V

19

DF

04

01

03

03

19

11

V

C-c

urs

S

-sem

inar

ii

L-l

abo

rato

r P

-pro

iect

E

-exam

en

V-v

erif

icar

e p

e p

arcu

rs

Co

d

To

tal

/ a

n2

72

9

3 s

apt.

- 9

0 o

re

PR

OR

EC

TO

RD

EC

AN

PR

OF

.DR

.IO

AN

GR

OZ

A

CO

OR

DO

NA

TO

R P

RO

GR

AM

PR

OF

.DR

.IO

AN

GR

OZ

A

RE

CT

OR

PR

OF

.DR

.DO

RU

PA

MF

IL

An d

e st

ud

ii :

4

I. D

isci

pli

ne

ob

lig

ato

rii

Nr.

ore

Nr.

Nr.

Dis

cip

lina

Cat

ego

ria

/an

cred

ite

CS

LP

Cr

FV

CS

LP

Cr.

FV

1S

C0

40

10

40

10

12

24

E5

64

2S

C0

40

10

40

10

21

23

V4

23

3S

C0

40

10

40

10

32

24

V5

64

4S

C0

40

10

40

10

42

34

E7

04

5S

C0

40

10

40

10

52

35

E7

05

6S

C0

40

10

40

10

62

24

E5

64

7S

C0

40

10

40

10

72

24

E5

64

8S

C0

40

10

40

10

82

24

E5

64

9S

C0

40

10

40

10

92

23

E5

63

10

SC

04

01

04

01

10

22

4E

56

4

11

IA0

40

10

40

11

12

24

E5

64

12

IA0

40

10

40

11

22

24

V5

64

13

DF

04

01

04

01

13

22

4E

56

4

12

13

23

13

15

28

742

51

14

04

01

04

01

14

6V

90

6

15

SC

04

01

04

02

15

12

3V

16

SC

04

01

04

02

16

12

3V

42

3

17

SC

04

01

04

02

17

12

3V

12

3 26

34

87

46

0

III.

Dis

cip

ine

facu

lta

tiv

e

18

IA0

40

10

40

31

81

2V

C-c

urs

S

-sem

inar

ii

L-l

abo

rato

r P

-pro

iect

E

-exam

en

V-v

erif

icar

e p

e p

arcu

rs

Co

d

To

tal

/ a

n2

82

8

3 s

apt.

- 9

0 o

re

PR

OR

EC

TO

RD

EC

AN

PR

OF

.DR

.IO

AN

GR

OZ

A

CO

OR

DO

NA

TO

R P

RO

GR

AM

PR

OF

.DR

.IO

AN

GR

OZ

A

RE

CT

OR

PR

OF

.DR

.DO

RU

PA

MF

IL

An d

e st

ud

ii :

5

I. D

isci

pli

ne

ob

lig

ato

rii

Nr.

ore

Nr.

Nr.

Dis

cip

lina

Cat

ego

ria

/an

cred

ite

CS

LP

Cr

FV

CS

LP

Cr.

FV

1S

C0

40

10

50

10

12

24

E5

64

2S

C0

40

10

50

10

22

24

E5

64

3S

C0

40

10

50

10

32

24

E5

64

4S

C0

40

10

50

10

42

24

E5

64

5S

C0

40

10

50

10

52

24

E5

64

6S

C0

40

10

50

10

62

24

E5

64

7S

C0

40

10

50

10

72

24

E5

64

8S

C0

40

10

50

10

82

24

E5

64

9IA

04

01

05

01

09

23

5E

70

5

10

IA0

40

10

50

11

02

24

E5

64

11

SC

04

01

05

01

11

11

V1

41

12

SC

04

01

05

01

12

12

4V

42

4

13

DF

04

01

05

01

13

22

4V

56

4

12

13

25

12

12

25

686

50

14

04

01

05

01

14

7V

90

7

15

PA

04

01

05

02

15

12

3V

16

Lab

ora

tor

clin

icS

C0

40

10

50

21

61

23

V4

23

12

3

25

35

81

86

0

III.

Dis

cip

ine

facu

lta

tiv

e

17

SC

04

01

05

03

17

12

V

18

Co

nd

uce

re a

uto

OU

04

01

05

03

18

12

12

E

C-c

urs

S

-sem

inar

ii

L-l

abo

rato

r P

-pro

iect

E

-exam

en

V-v

erif

icar

e p

e p

arcu

rs

An d

e st

ud

ii :

6

Co

d

3 s

apt.

- 9

0 o

re

25

27

To

tal

/ a

n

PR

OR

EC

TO

RD

EC

AN

PR

OF

.DR

.IO

AN

GR

OZ

A

CO

OR

DO

NA

TO

R P

RO

GR

AM

PR

OF

.DR

.IO

AN

GR

OZ

A

RE

CT

OR

PR

OF

.DR

.DO

RU

PA

MF

IL

I. D

isci

pli

ne

ob

lig

ato

rii

Nr.

ore

Nr.

Nr.

Dis

cip

lina

Cat

ego

ria

/an

cred

ite

CS

LP

Cr

FV

CS

LP

Cr.

FV

1D

F0

40

10

60

10

11

12

V2

82

2S

C0

40

10

60

10

21

1V

14

1

3S

C0

40

10

60

10

31

23

V4

23

4S

C0

40

10

60

10

42

2V

28

2

5C

linic

a p

e sp

ecii

/ a

nim

ale

de

com

pan

ie *

SC

04

01

06

01

05

2.5

51

5V

10

51

5

6IA

04

01

06

01

06

2.5

51

5V

10

51

5

7S

C0

40

10

60

10

75

10

15

V2

10

15

81

12

-36

512

-17

532

53

80

40

10

60

10

87

E9

07

36

24

62

26

0

III.

Dis

cip

ine

facu

lta

tiv

e

9M

anag

emen

tul

pro

iect

elo

rO

U0

40

10

60

30

91

2V

C-c

urs

S

-sem

inar

ii

L-l

abo

rato

r P

-pro

iect

E

-exam

en

V-v

erif

icar

e p

e p

arcu

rs

Co

d

To

tal

/ a

n2

1

3 s

apt

- 9

0 o

re

17

PR

OR

EC

TO

RD

EC

AN

PR

OF

.DR

.IO

AN

GR

OZ

A

CO

OR

DO

NA

TO

R P

RO

GR

AM

PR

OF

.DR

.IO

AN

GR

OZ

A

FA

CU

LTA

TE

A D

E M

ED

ICIN

A V

ET

ER

INA

RA

CLU

J-N

AP

OC

A

OB

IEC

TIV

ELE

SI C

OM

PE

TE

NT

ELE

DO

BA

ND

ITE

P

RE

AM

BU

L LA

PR

OG

RA

MU

L D

E S

TU

DII

ME

DIC

INA

VE

TE

RIN

AR

A

GE

NE

RA

LE

SP

EC

IFIC

E

- P

regă

tirea

de

spec

ialişti c

u s

tud

ii su

per

ioar

e, p

rin to

ate

form

ele

de

înv

ăŃă

mân

t u

niv

ersi

tar şi

p

ost

univ

ersi

tar

pre

văzu

te d

e le

ge,

în d

om

eniil

e şi s

pec

ializăril

e p

entr

u c

are

inst

ituŃia

est

e ac

red

itată;

-

Ed

uca

rea

stud

enŃilo

r în

sp

iritu

l cu

no

aşter

ii şi

preŃu

irii p

atrim

on

iulu

i cu

ltura

l, al

menŃ

iner

ii şi

îm

bo

găŃir

ii tr

adiŃi

ilor

cultu

rale

clu

jen

e;

- F

orm

area

de

cad

re c

u p

reg

ătir

e su

per

ioară

în d

om

eniu

l med

icin

ii ve

terin

are;

-

Do

bân

dire

a d

e cu

noştinŃe

ştiinŃif

ice,

teo

retic

e şi p

ract

ice

care

să a

sigu

re c

om

pet

enŃa

pro

fesi

on

alăşi

so

cială n

eces

ară u

nu

i med

ic v

eter

inar

;

- E

du

care

a m

em

bril

or

com

un

ităŃii

un

iver

sita

re î

n s

piri

tul r

esp

ectării

dre

ptu

rilo

r o

mu

lui ş

i al

par

ticipării

act

ive

la p

rote

cŃia v

ieŃii

şi a

med

iulu

i în

con

jurăto

r;

- În

suşi

rea

de

met

od

e, d

eprin

der

i şi

cap

acităŃi

care

să p

erm

ită a

uto

inst

ruire

a p

e p

arcu

rsu

l în

treg

ii vi

eŃi;

- In

stru

irea

stu

denŃ

ilor

în v

eder

ea c

un

oaşter

ii le

gisl

aŃie

i, a

însuşi

rii s

iste

mel

or

org

aniz

aŃio

nal

e, a

dre

ptu

rilo

r şi o

blig

aŃiil

or

spec

ifice

Un

iun

ii E

uro

pen

e;

- P

rom

ova

rea

spiri

tulu

i gân

diri

i lib

ere,

crit

ice,

al î

nno

irii p

erm

anen

te a

cu

noşt

inŃe

lor.

- A

cum

ula

rea

de

către

stu

denŃi

a cu

noş

tinŃe

lor

de

bazăşi

de

spec

ialit

ate

în d

om

eniu

l m

edic

al-v

eter

inar

, în

tr-u

n si

stem

op

era

Ńion

al c

are

să as

igu

re î

mb

inar

ea c

ara

cter

ulu

i in

form

ativ

cu

cel

form

ativ

; -

Fu

rniz

area

de

cun

oştinŃe

teo

retic

e şi p

ract

ice

care

să a

sigu

re d

ob

ând

irea

de

aptit

udin

i în

d

om

eniu

l apărării

sănă

tăŃii

an

imal

elo

r, a

l pre

ven

irii t

ran

smite

rii d

e b

oli

de

la a

nim

ale

la o

m,

al s

igu

ranŃe

i alim

ente

lor şi

al p

rote

cŃiei

med

iulu

i.

OB

IEC

TIV

E

- C

reşt

erea

po

sib

ilităŃ

ilor

de

anga

jare

ale

ab

solv

enŃilo

r în

cad

rul e

uro

pea

n, p

rin î

mb

unătăŃir

ea

con

tinuă

a p

roce

sulu

i de

învăŃăm

ânt ş

i de

cerc

etar

e ştiinŃif

ică î

n c

onfo

rmita

te c

u c

erinŃe

le

euro

pen

e şi i

nte

rnaŃ

ion

ale şi

prin

ad

ecva

rea

la r

ealit

atea

so

cio

-eco

no

mic

ă;

- În

suşi

rea

de

met

od

e, d

eprin

der

i şi

cap

acităŃi

ce să

per

mită

des

făşu

rare

a, d

upă

abso

lvire

a fa

cultăŃii

, a

activ

ităŃii

de

med

ic v

eter

inar

şi

car

e să

con

stitu

ie s

upo

rtu

l dez

voltării

în

con

tinu

are ş

i a in

stru

irii p

rofe

sio

nale

în

pro

gram

ele

de

mas

ter

at,

do

cto

rat

sau

în

văŃăm

ânt

con

tinuu

. T

EH

NIC

E

- C

om

pete

nŃe t

ehn

ice g

enera

le: bi

om

ate

mat

icăşi

info

rmat

ică,

con

duce

re a

uto

. -

Co

mp

ete

nŃe t

ehn

ice s

peci

fice: T

ehn

ici ş

i met

od

e d

e d

ocu

men

tare

, in

form

are

ştiinŃif

ică,

man

age

men

tul p

roie

ctel

or.

P

RO

FE

SIO

NA

LE

- C

om

pete

nŃe p

rofe

sion

ale g

en

era

le: b

iolo

gie

anim

ală,

eco

logi

e, b

iolo

gie

vege

tală,

bio

fizică,

bio

chim

ie.

- C

om

pete

nŃe s

peci

fice f

und

am

en

tale: an

ato

mie

co

mp

arată,

his

tolo

gie,

gen

etică,

fizi

olo

gie,

m

icro

bio

logi

e, e

pid

emio

logi

e, im

un

olo

gie,

farm

aco

logi

e, fi

zio

pat

olo

gie,

med

icină

mo

lecu

lară,

to

xico

logi

e, le

gisl

aŃie ş

i deo

nto

logi

e.

- C

om

pete

nŃe s

peci

fice p

rodu

cŃiilo

r an

ima

liere

: nu

triŃi

e, c

ontr

olu

l cal

ităŃii

fura

jelo

r,

creş

tere

a an

imal

elo

r, s

iste

me

de

pro

duc

Ńii a

nim

alie

re,

igie

năşi

pro

tecŃi

a m

ediu

lui,

bu

năst

area

şi p

rote

cŃia

anim

alel

or,

creş

tere

a şi p

ato

logi

a an

imal

elo

r d

e la

bora

tor,

creşt

erea

an

imal

elo

r d

e co

mp

anie

, cr

eşt

ere

a şi p

ato

logi

a an

imal

elo

r ex

otic

e şi d

e vâ

nat

. -

Co

mp

ete

nŃe s

peci

fice ştiinŃe

lor

clin

ice:

mic

olo

gie

vete

rinară

, er

ed

op

ato

logi

e,

par

azito

logi

e, m

orf

op

ato

logi

e, a

nest

ezio

logi

e şi

pro

ped

eutică

chi

rurg

icală

, se

mio

logi

e,

eto

logi

e şi i

mag

istică m

edic

ală,

pat

olo

gie

celu

larăşi

on

colo

gie,

pat

olo

gie şi

clin

ică

med

icală

, p

ato

logi

e şi c

linică c

hiru

rgic

ală,

bo

li in

fecŃ

ioas

e, fi

zio

logi

a re

pro

ducŃie

i, o

bst

etrică,

rad

iolo

gie ş

i rad

iop

rote

cŃie,

ort

oped

ie, b

iote

hn

ici î

n r

epro

du

cŃie

, p

ato

logi

a re

pro

ducŃi

ei,

med

icină

pre

ven

tivă,

der

mat

olo

gie,

lab

ora

tor

clin

ic, c

hiru

rgie

pla

stic

ăşi

re

par

ato

rie,

dia

gno

stic

nec

rop

sic şi

med

icină le

gală,

clin

ica

anim

alel

or

de

com

pan

ie,

clin

ica

anim

alel

or

de

ren

tă.

- C

om

pete

nŃe s

peci

fice ig

ien

ei a

limen

telo

r:

igie

na,

cal

itate

a şi t

ehno

logi

a al

imen

telo

r,

secu

ritat

ea p

rodu

selo

r ap

ico

le

şi p

isci

cole

, in

specŃ

ia ş

i co

ntr

olu

l pro

du

selo

r şi a

limen

telo

r d

e o

rigin

e an

imală

, co

ntr

olu

l san

itar-

vete

rinar

al p

rodu

selo

r d

e o

rigin

e an

imală

.

CO

MP

ET

EN

TE

CO

MU

NIC

AT

IVE

-

RE

LAT

ION

ALE

- C

om

pete

nŃe d

e c

om

unic

are î

n li

mb

i de

circ

ulaŃ

ie

inte

rnaŃi

on

ală (

engl

eză,

fran

ceză,

ger

mană).

-

Co

mp

ete

nŃe r

elaŃio

na

le s

peci

fice: cu

noş

tinŃe

de

isto

ria m

edic

inii

vete

rinar

e.

Nr.__________din______________ Formular cod: USAM-CJ-AQ-F.002 .01.03

FIŞA DISCIPLINEI – ARACIS / EAVE

Se vor completa toate rubricile formularului, conform IndicaŃiilor privind completarea Formularului SpecificaŃie Curs, din Manualul CalităŃii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conŃin toate informaŃiile necesare vor

fi returnate emitentului.

DATE GENERALEFacultatea în care se implementează cursul:

Medicină VeterinarăCatedra responsabilă cu implementarea:

II – ProducŃii animaliere şi siguranŃă alimentarăData implementării:

Titlul cursului: Biologie Vegetală 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof.dr.Zoe Dancea Coordonatorul cursului: Sef lucr. Dr. Adrian Macri

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * DB Anul de studii I Nr.de ore pe semestru şi activităŃi

Limba de predare română Semestrul I Total C S L P**Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 42 14 28 E CodulCursul pe care îl

înlocuieşte: 0401010102 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:

* Categoria formativă = DB - Discipline de bază; DF – Discipline specifice fundamentale; SC – Discipline specifice -Ştiin Ńe clinice, PA – Discipline specifice-ProducŃii animale; IA – Discipline specifice- Igiena alimentelor, OU -Discipline la opŃiunea universităŃii

** OpŃionalitatea = CI - Cursuri impuse (obligatorii), CO - Cursuri opŃionale, CF - Cursuri facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNV ĂłĂMÂNT DIN CARE FACE PARTECodul Durata: Tipul:

zi, FR, FF

Locul desfăşurăriiTitlul Facultatea de Medicina Veterinara Specializarea: Medicina Veterinara 0401 6 ani zi USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biochimie, Biologie celulară, Biologie animală şi ecologie, Biofizică

Cursuri anterioare Recomandate: Limbi străine

Alte condiŃii necesare pentru participarea la acest curs

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână – 33.33% b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână – 66.66%

CURS A. Obiective - însuşirea de cunoştinŃe teoretice şi practice privitoare la anatomia, morfologia şi taxonomia plantelor, începand cu primele forme de organizare a materiei vii vegetale si pana la plantele superioare; - cunoaşterea functiilor fiziologice ale plantelor, corelarea cu functiile animalelor si studiul interferentelor dintre acestea ca baza de fundamentare a nutritiei animalelor; - dobandirea de cunostinte tehnologice pentru recoltarea si determinarea principalelor specii de plante cu valoare medicinala, toxica si alimentara. - studierea, cu preponderenta, a plantelor medicinale si toxice care au importanta deosebita pentru medicina veterinara; - înŃelegerea corelaŃiilor dintre organismele animale si vegetale si a importantei acestora pentru nutritia animalelor si

* Proiect

omului şi pentru protecŃia mediului inconjurător.

B. PROGRAMA ANALITIC Ă

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective - dobandirea de cunostinte tehnologice pentru recoltarea si determinarea principalelor specii de plante cu valoare

medicinala, toxica si alimentara; - studierea, cu preponderenŃă, a plantelor medicinale si toxice care au importanta deosebita pentru medicina

veterinară.

B. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Tema Număr de ore

% din totalul orelor

1 Obiectul si locul biologiei vegetale in cadrul stiintelor biologice. Date istorice ale evolutiei biologiei vegetale. Insusiri comune ale materiei vii vegetale si animale. 1 7,14

2 Compozitia chimica a materiei vii din celulele vegetale (apa, substantele organice: protidele, glucidele, lipidele - ca substante rezultate din combinatia atomilor bioelementelor, substantele minerale).

1 7,14

3 Celula vegetala: morfologie si structura (arhitectonica). Componenta biologic activa (protoplasma). 1 7,14

4 Celula vegetala: paraplasma: incluziunile ergastice lichide si solide si membrana celulara. 1 7,14

5 Compozitia chimica a sucului celular: substantele organice (glucidele, taninurile, alcaloizii, pigmentii, acizii organici, antibioticele, fitoncidele, uleiurile. amidonul, aleurona) si substantele minerale (cristalele). Fiziologia celulei vegetale.

1 7,14

6 Histologia: caracterele generale ale tesuturilor, clasificarea si rolul acestora. 1 7,14

7 Organografia vegetala: plante inferioare (talofite) si plante superioare (cormofite) – radacina, tulpina, frunza, floarea, fructul, samanta. 1 7,14

8 Organele plantelor: sursa de aliment. 1 7,14

9 Organele plantelor: sursa de medicament. Drogurile si denumirea lor. Principii de recoltare, conditionare si depozitare. 1 7,14

10 NoŃiuni generale de sistematica vegetala: plante inferioare (Thallophyta) si plante superioare (Cormophyta). 1 7,14

11 Principalele specii de plante cu proprietati medicinale si fitotoxice din incrangaturile: Bacteriophyta, Cyanophyta, Crysophyta, Chlorophyta, Pheophyta, Rhodophyta, Mycophyta, Lichenophyta.

1 7,14

12 Plante superioare folosite in fitoterapie si plante toxice din incrangaturile: Bryophyta, Pteridophyta, Gymnospermatophyta. 1 7,14

13 Incrangaturile: Gymnospermatophyta, Angiospermatophyta – specii folosite in

fitoterapie si cu potential toxic.

1 7,14

14 Incrangatura Angiospermatophyta – alte specii folosite in fitoterapie si cu potential

toxic.



1 NoŃiuni de tehnică şi securitatea muncii în laboratorul de biologie vegetala. Prezentarea modului de organizare a lucrărilor de laborator. Studiul celulelor si tesuturilor vegetale: insusirea metodologiei de lucru.

2 7,14

2 Studiul cresterii, dezvoltarii si nutritiei plantelor: efectuarea de medii nutritive artificiale. Metode experimentale care evidentiaza influenta diferitilor factori externi (apa, temperatura. oxigenul. pH-ul, substantele toxice) asupra proceselor fiziologice din plante.

2 7,14

3 Insusirea de tehnici experimentale pentru evidentiere fotosintezei. Interpretarea rezultatelor si discutia lor prin prisma importantei lor pentru nutritia animalelor si omului.

2 7,14

4 Radacina, tulpina si frunza: studierea caracterelor morfologice pe plante. 2 7,14

5 Tulpina, fruza, floarea si fructul plantelor: studiul morfologic pe plante. 2 7,14

6 Studiul semintei la plantele angiosperme: cercetarea morfologiei, anatomiei si fiziologiei prin tehnici de laborator. Corelarea cu valoarea alimentara si cu proprietatile medicinale a semintelor de la diferite plante.

2 7,14

7 Studiul si recunoasterea unor plante inferioare cu importanta medicinala, toxica sau alimentara (bacterii si alge).

2 7,14

8 Recunoasterea diferitilor miceti (fungi) paraziti sau saprofiti cu implicatii in sanatatea animalelor si omului. Recunoasterea lichenilor.

2 7,14

9 Recunoasterea plantelor din incrangaturile: Archegoniatae, Bryophita si Pteridophyta cu impotanta medicinala si toxica.

2 7,14

10 Recunoasterea si studiul plantelor din incrangatura Gymnospermatophyta 2 7,14

11 Recunoasterea si studiul plantelor din increngatura Angiospermatophyta (Clasa Dicotyledonatae, Subclasa Monochlamydae).

2 7,14

12 Recunoasterea si studiul plantelor din incrangatura Angiospermatophyta (Subclasa Dialypetalae)

2 7,14

13 Recunoasterea si studiul plantelor din incrangatura Angiospermatophyta (Subclasa Sympetalae).

2 7,14

14 Recunoasterea si studiul plantelor din incrangatura Angiospermatophyta (Clasa Monocotyledoneae).

2 7,14

Modul de desfăşurare:

săptămânal Metodele de predare şi de învăŃare:

- expunere orală interactivă cu ajutorul mijloacelor moderne: retroproiector, videoproiector; - învăŃare după curs tipărit, notiŃe de curs şi bibliografie indicata.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate:

-însusirea de cunostinte de baza de biologie vegetala (anatomie, morfologie si taxonomie) pentru recunoasterea principalelor specii de plante medicinale si toxice, in special a celor din flora spontana a Romaniei -întelegerea corelatiilor dintre organismele animale si vegetale si a importantei acestora pentru nutritia animalelor si omului si pentru protectia mediului inconjurator.

- activitatea la curs; - activitatea la lucrările de laborator; - rezultatele testelor pe parcursul semestrului; - referate de specialitate; - teme de casă; - verificari ale lucrarilor de laborator.

Modul de stabilire a notei finale:

- activitate la curs şi verificarea cunostintelor la examen(70%); - activitate la lucrări practice, referate şi rezultate la verificarile din laborator (15%); - examen practic: verificarea cunostintelor practice (15%).

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: - două săli de laborator, din care una folosită in comun cu disciplina de toxicologie; - laboratoarele sunt utilate cu mobilier pentru depozitarea ierbarelor, sticlăriei

Resursele necesare: Materiale didactice: - microscoape, stereomicroscop, ierbare, colectie de plante (ierbare), sticlarie si alte materiale de laborator. - substanŃe chimice necesare preparării unor soluŃii, sticlărie de laborator, hârtie de filtru cu porozitate diferită, pensete, folii pentru retroproiector, diapozitive

Obligatorie: 1. Dancea Zoe - Plante medicinale.Plante toxice. Ed. DACIA. Cluj-Napoca, 2003 2. Mohan Gh.– Atlasul plantelor medicnale din Romania, Ed. Corint, Buc., 2002 3. Popovici L., C. Moruzi. I. Toma – Atlas botanic. Ed. Did. Ped., Buc., , 1993

Bibliografie:

Facultativă: 1. Avram Radu. Ecaterina Andronescu, I. Fuzi, 1981 – Botanica farmaceutica, Bucuresti.2. Beldie, Al.,1977,1979 - Flora României.Determinator ilustrat al plantelor vasculare, I-II, Ed. Acad. Bucureşti. 3. Ciocârlan, V. ,1988, 1990 - Flora ilustrată a României, I-II, Ed. Ceres, Bucureşti. 4. Drăgulescu, C, 1993 - Botanica sistematică şi ecologică, Univ. Sibiu (curs xerografiat) 5. Hodişan, I., Pop, I., 1976, Botanica sistematică, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti. 6. Stănescu Ursula, Hăncianu Monica, Miron Anca, 2004 – Plante medicinale de la A la Z : monografii ale

produselor de interes terapeutic, Ed. „ Gr. T. Popa”, U.M.F. Iaşi 7. Chevallier A. – 1996 – The Encyclopedia of Medicinal Plants, Dorling Kindersley Limited, London

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre:

Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Conf.dr. Ioan Pasca Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Ioan Groza Data aprobării: APROBAREA

FACULT ĂłII Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORM Ă CURRICULAR Ă ŞI INTEGRARE INTERNA łIONAL ĂData ratificării:

Codul Cursului: 0401010102 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ/

NU SE RATIFICĂSemnătura şi ştampila:


FIŞA DISCIPLINEI

Se vor completa toate rubricile formularului, conform IndicaŃiilor privind completarea Formularului SpecificaŃie Curs, din Manualul CalităŃii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conŃin toate

informaŃiile necesare vor fi returnate emitentului.

DATE GENERALEFacultatea în care se implementeaz ăcursul:

Medicină Veterinară

Catedra responsabil ă cu implementarea: I - Preclinici

Data implement ării:Titlul cursului: Fizica/Biofizică 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Conf.Dr. Răzvan Ştefan

Coordonatorul cursului:

Conf.Dr. Răzvan Ştefan

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * DB Anul de

studii I Nr.de ore pe semestru şi activit ăŃi

Limba de predare română Semestrul I Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 28 ExamenCodulCursul pe care îl

înlocuie şte: 0401010103În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:

* Categoria formativă = DB - Discipline de bază; DF – Discipline specifice fundamentale; SC – Discipline specifice -ŞtiinŃe clinice, PA – Discipline specifice-ProducŃii animale; IA – Discipline specifice- Igiena alimentelor, OU -Discipline la opŃiunea universităŃii

** OpŃionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opŃionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);

PROGRAMUL DE ÎNVĂłĂMÂNT DIN CARE FACE PARTECodul Durata: Tipul:

zi, FR, FF

Locul desf ăşurăriiTitlul

0401 14 zi USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURS

Obligatorii: Biochimie, Biologie celulară, Biologie animală şi Ecologie.

Cursuri anterioare

Recomandate: Limbi străine

Alte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -50% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 50%

CURS

* Proiect

A. ObiectiveA1. Dobândirea cunoştiinŃelor teoretice şi practice privind fenomenele fizice întâlnite în sistemele vii. A2. Cunoaşterea organizării şi funcŃionării sistemelor vii precum. A3. Urmărirea efectelor factorilor termodinamici , electrici, magnetici asupra sistemelor biologice. A4. IniŃierea în metodele experimentale fizice cu aplicaŃii în cercetarea biofizică, în diagnostic şi tratment medical.A5 InŃelegerea corelaŃiilor dintre organismele animale si vegetale si a importantei acestora pentru nutritia animalelor si omului şi pentru protecŃia mediului inconjurător.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective



1 NoŃiuni introductive . Obiectul si metodele biofizicii. Evolutiei biofizicii. Marimi fizice scalare si vectoriale. Unitati de masura uzualel. Operatii cu vectori

1 3.57

2 Termodinamica biologic ă. Sisteme, parametrii de stare, procese termodinamice. Principiul I al termodinamicii. Legea conservarii energiei . Energia libera. Entalpia Legea lui Hess. Bilantul energetic al sistemelor vii. Principiul II al termodinamicii. Legea cresetrii entropiei. Probabilitatea termodinamica de stare. Irevesibilitatea proceselor biologice. Principiul III al termodinamicii. Legea lui Nernst. Interpretarea statistica a entropiei. Potentiale termodinamice.

4 14.29

3 Fenomene moleculare . Stari de agregare ale materiei. Starea solida (solidul cristalin, vitros si amorf) Cristale lichide: proprietati, clasificare Proprietatile starii fluide. Starea gazoasa. Solutii.. Prezenta in sisteme biologice. Fenomene de suprafata. Tensiunea superficiala si interfaciala. Capilaritate. Adsorbtie. Vasozitatea. Legea lui Newton. Legea lui Stokes. Curgerea laminara si turbulenta. Vascozitatea sangelui. Difuzia. Legile lui Fick. Importanta biologica a difuziei.Osmoza. Legi. Presiunea osmotica a plasmei sanguine. Rolul osmozei in procesele de transport prin capilare.

8 28.57

4 Membrane biologice. Transportul de substan Ńă prin membran ă. Membrane biologice: structura, rol si proprietati. Mecanisme de transport prin membrana celulara.Transport pasiv: difuzie simpla, prin canale si difuzie facilitata. Transport activ: primar (pompe ionice) si secundar (simport si antiport).

4 14.29

5 Fenomene electrice şi magnetice. Notiuni introductive. Prorietatile electrice ale materiei vii. Mecanismul generarii potentialului de repaus. Echilibrul de membrana Donan. Potentialul de actiune. Biofizica propagarii influxului nervos. Biocurenti Bioelectrogeneza tesuturilor si organelor Principalele tipuri de magnetism (dia-, para-, fero-, antifero- si ferimagnetismul) Metode de investigatie a organismului ce utilizeaza proprietatile magnetice ale biomoleculelor (RMN, RES)

5 17.86

6 Oscilatii si unde. Unde transversale si longitudinale. Unde stationare Efectul Doppler. Ecografia

3 10.71

7 Biofizica nucleara . Radiatii: surse, clasificare, proprietati. Radioprotectie. Legea dezintegrarii radioactive..Efecte biologice ale radiatiilor (ionizante si neionizante). Aplicatii in diagnostic si terapie.

2 7.14

8 Biomateriale . Clasificare. Aplicatii in medicina

1 3.57

A1 Studentii sa-si insuseasca tehnicile de masurare ale principaleleor marimi fizice. A2 Studentii sa realizeze reglajele optice cu care efectueaza masuratori optice. A3 Studentii sa interpreteze corect rezultatele pe care le obtin pe baza notiunilor teoretice dobandite anterior A4 Studentii sa calculeze si sa interpreteze erorile pe care le fac in procesul de masurare.




1 NoŃiuni de tehnică şi securitatea muncii în laboratorul de biofizică. Mărimi fizice. Sisteme de unităŃi. 2 7.14

2 Măsurarea dimensiunilor şi biomasei corpurilor. 4 14.29

3 Metode fizice pentru studiul fenomenelor moleculare care apar în lichidele de interes biologic: densitatea, tensiune superficială, vâscozitate. 6 21.43

4 Calorimetrie. 4 14.29

5 Metode optice: microscopie, refractometrie, fotometrie, colorimetrie 6 21.43

6 Măsurători electrice: determinarea conductibilităŃii electrice a soluŃiilor biologice, electroforeza. 4 14.29

7 Colocviu. 2 7.14

Modul de desf ăşurare:

Săptămânal

Metodele de predare şi de înv ăŃare:

- conversatia euristica. - conversatia catehetica. - demonstratia - experimentul - expunere orala utilzand mijloacelor moderne de redare retropriector, calculator

- conversatie - aplicare cunostintelor in masurarea si determinarea marimilor fizice - intrepretarea rezultatelor obtinute - învăŃare după curs tipărit, aplicare notiŃe de curs şi bibliografie indicată.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate:

- sa descrie fenomenele fizice care apar in sistemele vii

- sa realizeze asociatii si paralele intre fenomenele studiate si fenomebele care apar la sistemel vii

- sa aplice la lucrările practice noŃiunile teoretice acumulate,

- să interpreteze rezultatele experimentale obtinute.

- să măsoare sau să determine mărimile fizice care intervin în medicină,

- să tragă concluzii statistice legate de măsurătorile pe care le efectuează.

- activitatea la curs;

- activitatea la lucrările de laborator;

- rezultatele testelor pe parcursul semestrului;

- referate la lucrările practice;

- teme de rezovat;

- verificări la lucrările de laborator;

- examen practic.

- examen final


- activitate la curs şi verificarea cunoştinŃelor la examen(70%); - activitate la lucrări practice, referate şi rezultate la verificările din laborator (10%); - examen practic: verificarea cunoştinŃelor practice (20%).

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări:

- o sală de laborator; - laboratorul este utilat cu mobilier pentru depozitarea sticlăriei şi a substanŃelor.

Resursele necesare: Materiale didactice:

- microscoape, stereomicroscop, refractometru, calorimetru sticlărie şi alte materiale de laborator, table - substanŃe chimice necesare preparării soluŃiilor, sticlărie de laborator, hârtie de filtru cu porozitate diferită, pensete, folii pentru retroproiector, diapozitive.

Obligatorie:

1. M. Blank, Electricity and Magnetism in Biology and Medicine, San Francisco Press.Inc., 1993 2. R. Bozac, Curs de biofizică, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1989 3. R. Bozac, C. Trifan, Lucrări practice de biofizică, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1996 4. C. Dimoftache, S. Herman, Elemente de biofizică, Ed. Cerres, Bucureşti, 1995 5. E. Dragomirecu, L.Enache, Biofizică, EDP, Bucureşti,1993 6. A. Popescu, Fundamentele biofizicii medicale, vol.I.,Ed. ALL, Bucureşti, 1994 7. A. Rădulescu, Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993 8. Ş. łiŃeica, Termodinamica, Ed. Acad., Bucureşti, 1982 9. V.Vasilescu, Biofizica medicală, EDP, Bucureşti, 1977 10. E. Shechter, Biochemie et biophysique des membranes, Mason, Paris, 1990 11. R. Stefan, Introducere in biofizica, Casa Cartii de Stiinta, 2007

Bibliografie:

Facultativ ă:

12. D.G. Mărgineanu, M.I. Isac, C. Tarba, Biofizică, EDP, Bucureşti, 1980 13. G. Moisil, Termodinamica, Ed. Acad., Bucureşti, 1988


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL

Şeful Catedrei: Prof. Dr. Aurel Damian

Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂ

Decan: Prof. Dr. Ioan Groza

Data aprobării:

APROBAREA FACULTĂłII

Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAłIONALĂData ratificării:

Codul Cursului: 0401010103

RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ/


NR.__________DIN______________ Formular cod: USAM-CJ-AQ-F.002 .01.03

FIŞA DISCIPLINEI – ARACIS / EAEVE

Se vor completa toate rubricile formularului, conform IndicaŃiilor privind completarea Formularului SpecificaŃie Curs, din Manualul CalităŃii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu

conŃin toate informaŃiile necesare vor fi returnate emitentului.

DATE GENERALE

Facultatea în care se implementează cursul: FACULTATEA DE MEDICIN Ă VETERINAR Ă

Catedra responsabilă cu implementarea: I - ÎNV ĂłĂMÂNT PRECLINIC

Data implementării:Titlul cursului: ANATOMIE COMPARAT Ă 01.10.2009

IniŃiatorul cursului: Şef lucr. Dr. Ioana CHIRILEAN Coordonatorul cursului: Prof. Dr. Aurel DAMIAN

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * DF Anul de studii I Nr.de ore pe semestru şi activităŃi

Limba de predare Română Semestrul I Total C S L P**Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 5 70 28 - 42 - Examen Codul

Cursul pe care îl înlocuieşte:

Titlul

Nu este cazul0401010104

În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:

Nu este cazul




ZI,ID FR

Locul desfăşurăriiTitlul

MEDICINĂ VETERINARĂ

0401 6 ani ZI USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Nu este cazul

Cursuri anterioare Recomandate: Biologie animală şi ecologie, Biologie celulară, histologie şi embriologie, Biochimie, Biofizică, Fiziologie

* Proiect


Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICE

Descrierea cursului: a. Obiective Atât la curs, cât şi la lucrările practice se urmăreşte însuşirea cunoştinŃelor

privind substratul morfologic al fenomenelor şi manifestărilor biologice şi a funcŃionalităŃii organismului animal,

topografia şi raporturile organelor, la principalele specii de animale domestice - cabaline, bovine, ovine, suine,

canine, feline, leporide şi păsări, precum şi la unele animale sălbatice, în aşa fel ca studenŃii noştri să poată

înŃelege şi asimila ulterior, noŃiunile de fiziologie şi cele de patologie.

Se urmăreşte de asemenea, deschiderea unor noi orizonturi de cunoaştere pe baze ştiinŃifice, a metodologiilor de studiu şi de cercetare, precum şi a activităŃii instructive şi de educaŃie profesională.

Programa analitică: CURS SISTEMUL DE SUSłINERE ŞI MI ŞCARE

Curs

nr.

Tema Ore/săpt.

%

1 NoŃiuni introductive în anatomia comparată.

Terminologia veterinară după Nomina Anatomica Veterinaria (N.A.V).

Planurile de segmentare ale corpului animal.

0,5 0,5 1

0,9

0,9

1,79

2 Osteologia: ConsideraŃii generale asupra scheletului animal, pe specii. Osul ca organ. Elementele anatomice ale osului. Clasificarea oaselor. NeregularităŃi de pe suprafaŃa oaselor.

0,5 1

0,5

0,9

1,79

0,9

3 Artrologia : GeneralităŃi, clasificarea articulaŃiilor. Elementele anatomice ale unei diartroze.

1 1

1,79

1,79

4 ArticulaŃiile membrului toracic 2 3,57


6 ArticulaŃiile membrului pelvin 2 3,57

7 ArticulaŃiile membrului pelvin. ArticulaŃiile coloanei vertebrale. ArticulaŃiile capului.

1 1

1,79

1,79

8 Miologia: Muşchiul ca organ, elementele anatomice ale muşchiului, anexele musculare, mecanica musculară. Muşchii capului.

1

1

1,79

1,79

9 Muşchii capului. 2 3,57

10 Muşchii gâtului. 2 3,57

11 Muşchii toracelui şi ai abdomenului. 2 3,57

12 Muşchii spino-dorso-lombari. 2 3,57

13 Muşchii membrului toracic. 2 3,57

14 Muşchii membrului pelvin. 2 3,57

Programa analitică: LUCRĂRI PRACTICE

Lucr. pr.

Tema Ore/ săpt.

%

1 NoŃiuni generale şi speciale de protecŃie a muncii în timpul lucrărilor practice în laboratoarele disciplinei. Osteologia: Tipurile de oase. Structura anatomică a oaselor. NeregularităŃile de pe suprafaŃa oaselor. Clasificarea oaselor. Prezentarea regiunilor corporale, cu specificarea bazei anatomice osoase, la fiecare regiune. Material didactic: schelete şi piese osoase.

0,75

1,5

0,75

1,35

2,69

1,35

2 Scheletul membrului toracic, comparativ: zonoscheletul, stilopodiul, zeugo-podiul şi autopodiul. Prezentarea regiunilor corporale, cu baza anatomică osoasă a fiecăreia.

2,25

0,75

4,04

1,35

3 Scheletul membrului pelvin, comparativ - zonoscheletul, stilopodiul, zeugo-podiul şi autopodiul. Prezentarea regiunilor corporale, cu baza anatomică osoasă a fiecăreia.

2,25

0,75

4,04

1,35

4 Coloana vertebrală, coastele şi sternul. Prezentarea regiunilor corporale corespunzătoare.

2,25 0,75

4,04

1,35

5 Scheletul capului: Neurocraniul. 3 5,36

6 Scheletul capului: Splanhnocraniul. Prezentarea regiunilor corporale ale capului.

2,25 0,75

4,04

1,35

7 Artrologia : DisecŃia şi studiul articulaŃiilor (piese anatomice articulare, pe cadavru).

3 5,36

8 DisecŃia şi studiul articulaŃiilor (piese anatomice articulare, pe cadavru). 3 5,36

9 Colocviu pentru verificarea cunoştinŃelor studenŃilor privind capitolele de osteologie şi artrologie.

3 5,36

10 - 14

10 11 12 13 14

Miologia: DisecŃia muşchilor pe cadavru. StudenŃii repartizaŃi pe microgrupe de disecŃie se rotesc săptămânal în vederea disecŃiei fiecărei regiuni şi segment corporal: - DisecŃia muşchilor capului; - DisecŃia muşchilor gâtului; - DisecŃia muşchilor trunchiului; - DisecŃia muşchilor membrului toracic; - DisecŃia muşchilor membrului pelvin.

3 3 3 3 3

5,36

5,36

5,36

5,36

5,36

Modul de desfăşurare: Cursul - 2 ore/săptămână, se desfăşoară pe parcursul semestrului întâi cu studenŃii din anul I şi constă nu în predarea exhaustivă a materiei destinată acestui semestru - Sistemul de susŃinere şi mişcare, ci în realizarea unui dialog permanent între cadrul didactic şi studenŃi, în scopul însuşirii cunoştinŃelor necesare privind morfologia organismului animal. Lucr ările practice - 3 ore/săptămână, se desfăşoară în sălile de lucrări ale disciplinei, pe grupe de 14-18 studenŃi, grupe care se împart la rândul lor, în grupuri de lucru, de câte 4-5 studenŃi, şi constau în prezentarea de către cadrul didactic, a fiecărei formaŃiuni anatomice componentă a sistemului de susŃinere şi mişcare, urmată de dialogul cadru didactic-student, necesar înŃelegerii anatomiei descriptive. Studiul artrologiei şi a miologiei se desfăşoară prin disecŃii pe piese anatomice provenite de la cadavre de diferite specii de animale. DisecŃiile sunt precedate întotdeauna de prezentarea piesei ce urmează a fi disecată, pe planşe, pe schiŃe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau, începând cu acest an universitar, pe monitoare (diciplina dispune de programe de calculator în acest scop).

Metodele de predare şi de învăŃare: Prelegeri şi expuneri, dublate de fiecare dată, de prezentarea formaŃiunilor anatomice pe planşe, dar mai cu seamă, pe schiŃe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau pe monitoare, începând cu acest an universitar. Prezentarea pieselor anatomice, care provin în cea mai mare parte din Muzeul disciplinei şi din colecŃia de piese osoase - realizate de-a lungul anilor de toŃi cei care

au trecut într-un fel sau altul, pe la această disciplină, se face de fiecare dată concomitent cu prezentarea unei piese nou preparată, astfel încât studenŃii să poată asimila cât mai multe cunoştinŃe, pentru ca ulterior să poatăefectua fără probleme, disecŃii anatomice. Atât prelegerile de curs, cât şi lucrările practice se desfăşoară într-o notă dominantă de dialog continuu, între cadrele didactice şi studenŃi.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinŃelor privind substratul morfologic al sistemului de susŃinere şi mişcare.

Seminarii la începutul fiecărei şedinŃe de lucrări practice, seminarii la terminarea fiecărui capitol, forma de participare la ore (activă sau pasivă) deprinderi şi manualitate în efectuarea de disecŃii, examen practic (recunoaşterea pieselor osoase, a articulaŃiilor şi a muşchilor, cu prezentarea acestora în faŃa cadrelor didactice), precum şi examen teoretic (bilete de examen cu 3 subiecte pe fiecare şi eventual, teste grilă).

Modul de stabilire a notei finale: PrezenŃa şi Ńinuta la cursuri, lucrări practice şi examen - 10% Activitatea personală din timpul semestrului - 20% Examenul practic - 30% Examenul teoretic - 40%

Examenul practic este eliminatoriu !

ELEMENTE SUPLIMENTARE

Dotări: a. existente: 2 săli de lucrări prevăzute cu mese de inox, sală pentru pregătirea materialului didactic, laborator pentru cercetare, osuar, muzeu, sală cu bazine pentru prepararea şi păstrarea materialului didactic, cameră frigorifică funcŃională. b. necesare: - scaune pentru sălile de lucrări, care în prezent sunt insuficiente,

- câteva sisteme PC pentru abordarea anatomiei şi pe calculator

- truse de disecŃie;

Resursele necesare:

Materiale didactice: a. existente: piese osteologice, planşe, piese muzeistice, programe calculator şi video, aparatură de laborator pentru pregătirea materialelor şi pentru cercetare

b. necesare: materiale pentru lucrările practice (animale, organe)

- materiale şi substanŃe pentru igienă, dezinfectie şi dezinsecŃie

necesare atât pentru studenŃi, cât şi pentru cadrele didactice.

Obligatorie: 1. Damian, A., N. Popovici, Ioana Chirilean, 2008, Anatomie comparată -

Sistemul de susŃinere şi mişcare, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. 2. Damian, A., Ioana Chirilean, 2008, Anatomie topografică comparată,

Editura AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie: Facultativă: 1. CoŃofan,V., R. Palicica, Valentina HriŃcu, V. Ienciu, 1999, Anatomia animalelor domestice - Aparatul de susŃinere şi mişcare, Vol.I, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara.

2. Barone. R., 1976-1978, Anatomie comparee des mamiferes domestiques, Alfort, Lab. Ecole Nat. Med. Vet., Paris.

3. Orice carte de anatomie umană sau veterinară.

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul

Alte informaŃii: Nu este cazul

Anexe: Nu este cazul

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.Dr. Aurel DAMIAN Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.Dr. Ioan GROZA Data aprobării: APROBAREA

FACULTĂłII Semnătura:


Codul Cursului: 0401010104 RECTOR: Prof.Dr.ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ/






DATE GENERALE




IniŃiatorul cursului: Prof. Dr. Aurel DAMIAN Coordonatorul cursului: Prof. Dr. Aurel DAMIAN


Limba de predare Română Semestrul II Total C S L P**Forma de evaluare



Titlul



Nu este cazul




ZI,ID FR



0401 6 ZI USAMV Cluj


Cursuri anterioareObligatorii: Nu este cazul

* Proiect

Recomandate: Biologie animală şi ecologie, Biologie celulară, histologie şi embriologie, Biochimie, Biofizică, Fiziologie


Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Atât la curs, cât şi la lucrările practice se urmăreşte însuşirea cunoştinŃelor privind

substratul morfologic al fenomenelor şi manifestărilor biologice şi a funcŃionalităŃii organismului animal,





Programa analitică: CURS SPLANHNOLOGIA

Curs

nr.

Tema Ore/săpt.

%

1 Sistemul digestiv: generalităŃi. Cavitatea bucală şi glandele salivare la mamifere.

1 1

1,43

1,43

2 DinŃii: Structura anatomică a dintelui, dentiŃia şi formula dentară. Faringele şi esofagul la mamifere.

1 1

1,43

1,43

3 Stomacul la mamiferele domestice. 2 2,86

4 Intestinul şi glandele anexe ale tubului digestiv, la mamifere. 2 2,86

5 Sistemul respirator: GeneralităŃi. Cavitatea nazală, sinusurile paranazale, laringele şi traheea, la mamifere.

0,5 1,5

0,72

2,15

6 Pulmonii la mamifere. Arborele bronşic. Cavitatea toracică şi mediastinul, la mamifere.

1,5 0,5

2,15

0,72

7 Sistemul uro-genital: Sistemul urinar. Sistemul genital mascul - generalităŃi.

1 1

1,43

1,43

8 Testiculul şi căile conducătoare ale sistemului genital mascul, la mamifere. Organul copulator la mascul. Glandele anexe ale sistemului genital mascul.

1 0,5 0,5

1,43

0,72

0,72

9 Sistemul genital femel - generalităŃi. Ovarul.

0,5 1,5

2,15

0,72

10 Uterul, vaginul şi vulva. 2 2,86

11 Glanda mamară la femelele mamiferelor domestice. 2 2,86

12 Sistemul digestiv la păsări. 2 2,86

13 Sistemul respirator la păsări. 2 2,86

14 Sistemul uro-genital la păsări. 2 2,86


Lucr. pr.

Tema Ore/săpt. %

1 NoŃiuni generale şi speciale de protecŃie a muncii în timpul lucrărilor practice în laboratoarele disciplinei. Sistemul digestiv prediafragmatic, la cal - studiul organelor se face pe piese anatomice proaspete şi piese conservate.

0,5

2,5

0,72

3,57

2 Sistemul digestiv prediafragmatic, comparativ, la mamifere. 3 4,29 3 Sistemul digestiv postdiafragmatic, la cal.

Glandele digestive anexe, la cal. 1,5 1,5

2,15 2,15

4 Sistemul digestiv postdiafragmatic şi al glandelor anexe, comparativ, la mamifere.

3 4,29

5 Sistemul respirator, la cal (piese anatomice proaspete şi conservate). 3 4,29 6 Sistemul respirator, comparativ, la mamifere. 3 4,29 7 Topografia şi proiecŃia topografică a organelor cavitare pe pereŃii cavităŃilor:

toracică şi abdominală. 3 4,29

8 Colocviu pentru verificarea cunoştinŃelor studenŃilor privind sistemul digestiv şi sistemul respirator.

3 4,29

9 Sistemul urinar la mamifere, comparativ (piese proaspete şi conservate). 3 4,29 10 Sistemul genital la armăsar. 3 4,29 11 Sistemul genital mascul la mamifere. 3 4,29 12 Sistemul genital femel la iapă. 3 4,29 13 Sistemul genital femel, comparativ.

Glanda mamară (piese proaspete şi conservate). 2 1

2,86 1,43

14 Organele cavitare la păsările domestice. 3 4,29

Modul de desfăşurare: Cursul - 2 ore/săptămână, se desfăşoară pe parcursul semestrului doi cu studenŃii din anul I şi constă nu în predarea exhaustivă a materiei destinată acestui semestru - Splanhnologia, ci în realizarea unui dialog permanent între cadrul didactic şi studenŃi, în scopul însuşirii cunoştinŃelor necesare privind morfologia organismului animal. Lucr ările practice - 3 ore/săptămână, se desfăşoară în sălile de lucrări ale disciplinei, pe grupe de 14-18 studenŃi, grupe care se împart la rândul lor, în grupuri de lucru, de câte 4-5 studenŃi, şi constau în prezentarea de către cadrul didactic, a fiecărei formaŃiuni anatomice componentă a splanhnologiei, urmată de dialogul cadru didactic-student, necesar înŃelegerii anatomiei descriptive. Splanhnologia se studiază pe piese anatomice provenite de la cadavre de diferite specii de animale. Lucrările propriu-zise sunt precedate întotdeauna de prezentarea piesei anatomice (organ) ce urmează a fi studiată, pe planşe, pe schiŃe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau, începând cu acest an universitar, pe monitoare (diciplina dispune de programe de calculator în acest scop).

Metodele de predare şi de învăŃare: Prelegeri şi expuneri, dublate de fiecare dată, de prezentarea formaŃiunilor anatomice pe planşe, dar mai cu seamă, pe schiŃe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau pe monitoare, începând cu acest an universitar. Prezentarea pieselor anatomice, care provin în cea mai mare parte din Muzeul disciplinei şi din colecŃia de piese osoase - realizate de-a lungul anilor de toŃi cei care au trecut într-un fel sau altul, pe la această disciplină, se face de fiecare dată concomitent cu prezentarea unei piese nou preparată, astfel încât studenŃii să poată asimila cât mai multe cunoştinŃe, pentru ca ulterior să poatăefectua fără probleme, disecŃii anatomice. Atât prelegerile de curs, cât şi lucrările practice se desfăşoară într-o notă dominantă de dialog continuu, între cadrele didactice şi studenŃi.


Seminarii la începutul fiecărei şedinŃe de lucrări practice, seminarii la terminarea fiecărui capitol, forma de participare la ore (activă sau pasivă) deprinderi şi manualitate în efectuarea de disecŃii, examen practic (recunoaşterea pieselor anatomice, a organelor, cu prezentarea acestora în faŃa cadrelor didactice), precum şi examen teoretic (bilete de examen cu 3 subiecte pe fiecare şi eventual, teste grilă).




Resursele necesare:

Dotări: a. existente: 2 săli de lucrări prevăzute cu mese de inox, sală pentru pregătirea materialului didactic, laborator pentru cercetare, osuar, muzeu, sală cu bazine pentru prepararea şi păstrarea materialului didactic, cameră frigorifică funcŃională; b. necesare: - scaune pentru sălile de lucrări, care în prezent sunt insuficiente,


- truse de disecŃie.

Materiale didactice: a. existente: piese osteologice, planşe, piese muzeistice, programe calculator şi video, aparatură de laborator pentru pregătirea materialelor şi pentru cercetare;




Obligatorie: 1. Popovici, I., A. Damian, N. Popovici, Ioana Chirilean 2003, Tratat de

Anatomie comparată - Splanhnologie, Ed.AcademicPres, Cluj-Napoca. 2. Damian, A., Ioana Chirilean, 2008, Anatomie topografică comparată,


Bibliografie: Facultativă: 1. CoŃofan,V., Valentina Hri�cu, R.Palicica, G.Predoi, A.Damian, C.Spătaru,

Carmen Gan�ă, V. Enciu, 2007, Anatomia animalelor domestice, vol.II, Ed Orizonturi Universitare, Timi�oara.

2. Barone,R., 1992-1998, Anatomie comparee des mammiferes domestiques, vol. III �i IV, Alfort, Lab. Ecole Nat. Med. Vet., Ed. Vigot, Paris.






AVIZUL CATEDREI

Semnătura:




Codul Cursului: 0401010105 RECTOR: Prof.Dr.Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ/


Nr.__________din______________





Medicină veterinară

Catedra responsabil ăcu implementarea:

Catedra I – ÎnvăŃământ Preclinic

Titlul cursului:Chimie şi Biochimie 1

Ini Ńiatorul cursului: Conf.dr. Pintea Adela Coordonatorul cursului:

Conf.dr. Pintea Adela


studiiI Nr.de ore pe semestru şi activit ăŃi

Limba de predare Română Semestrul I Total

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 5 70 Cursul pe care îl înlocuie şte: În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:



PROGRAMUL DE ÎNVĂłĂMÂNT DIN CARE FACE PARTECodulTitlul

Medicină Veterinară 0401

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Chimie organică

Cursuri anterioare Recomandate: Chimie anorganică, Fizică, Biologie


Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - %

CURS A. Obiective

Principalul obiectiv constă in dobandirea unor cunostinte fundamentale necesare intelegerii complexitatii biologiei si chimiei organismelor vii. Studiul biochimiei furnizează studentului principiile fundamentale de organizare şi funcŃionare la nivel molecular ale organismului animal.

Prima parte a cursului cuprinde noŃiuni fundamentale de chimie: tipuri de legături chimice, apa, pH, acizi, baze, saruri, sisteme tampon. Sunt prezentate în principalele clase de biomolecule cu rol structural: protide, acizi nucleici, glucide, lipide. Pentru fiecare dintre aceste clase sunt descrise

caracteristicile structurale, proprietăŃile fizico-chimice, localizarea în organismul animal şi, în mod special, funcŃiile pe care acestea le îndeplinesc. Transformările biochimice descrise sunt însoŃite de prezentarea echipamentului enzimatic necesar.

Principalul scop al cursului de biochimie structurală îl constituie astfel înŃelegerea de către studenŃi a substratului biochimic al fiecărui proces fiziologic ce are loc în organismele vii si in special in organismul animal.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Scopul lucrărilor practice este ca ca studenŃii să-şi însuşească deprinderile practice necesare pentru munca de laborator,

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor

1 Organizarea chimică şi biochimică a organismului animal. DefiniŃia şi obiectul biochimiei. Caracterul interdisciplinar, importanŃă teoretică şi practică pentru medicina veterinară.

1 3.57

2 Principiile generale de organizare moleculară a materiei vii. Bioelemente, biomolecule şi biomacromolecule.

1 3.57

3 Legături şi interacŃiuni chimice (ionic, covalentă, de hidrogen, van der Waals, hidrofobe). Apa. Acizi. Baze. Săruri. NoŃiunea de pH şi sisteme tampon.

1 3.57

4 Valenta. Izomeria biomoleculelor. Grupări funcŃionale. Tipuri de reacŃii biochimice.

1 3.57

5 Protide. Caracteristici generale, funcŃiile protidelor, constituŃia chimică generală, clasificarea şi distribuŃia protidelor

1 3.57

6 Aminoacizi: structură generală şi clasificare. 1 3.57 7 ProprietăŃile aminoacizilor. Aminoacizi esenŃiali, importanŃa

pentru organismul animal.1 3.57

8 Peptide. Caracterizare generală, structură, proprietăŃi, rol biochimic.

1 3.57

9 Structura şi configuraŃia macromoleculelor proteice (primară, secundară, terŃiară şi cuaternară)

1 3.57

10 Holoproteide: constituŃie, clasificare, proprietăŃi şi reprezentanŃi (keratina, fibroina, fibrinogen, colagen, miozina, elastina)

1 3.57

11 Heteroproteide: structură şi rol biochimic. Clasificare şi descrierea principalilor reprezentanŃi (metaloproteine, glicoproteine, fosfoproteine, lipoproteine, cromoproteine)

2 7.14

12 Acizi nucleici. Caracterizare generală: rol biologic, structură, proprietăŃi. Baze nucleice, nucleozide şi nucleotide.

2 7.14

13 Tipuri de acizi nucleici, structură, localizare şi functii. semnificaŃia lor biologică. ADN. ARN. Rolul acizilor nucleici în biosinteza proteinelor.

2 7.14

14 Glucide. ConsideraŃii generale, rol biochimic, clasificare. 1 3.57 15 Monoglucide: structură, izomerie. 1 3.57 16 Monoglucide si diglucide: proprietăŃi fizico-chimice,

reprezentanti.2 7.14

17 Poliglucide. Mucopoliglucide, peptidoglicani si lipopoliglucide. 2 7.14 18 Lipide. ConsideraŃii generale, rol biochimic, clasificare.

ConstituenŃi ai lipidelor, alcooli şi acizi graşi.1 3.57

19 Lipide simple. Gliceride. Ceride. 1 3.57 20 Steroli, steride, acizi biliari. 1 3.57 21 Lipide complexe. Glicerofosfolipide. Sfingolipide. 2 7.14 22 Structura şi funcŃiile biomembranelor. 1 3.57

să fie capabili să utilizeze instrumentarul şi aparatura de laborator, să realizeze o determinare urmând o procedurăelaborată şi să interpreteze în mod critic rezultatele obŃinute.


Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Reguli de comportare în laborator. Norme de protecŃia muncii.

Vase şi ustensile de laborator. NoŃiuni generale de analiză chimicăşi biochimică. OperaŃii de laborator. Analiza calitativă. ReacŃii utilizate în analiza componentelor anorganice.

3 7.14

2 Clasificarea şi reacŃii de identificare a principalilor anioni: Cl-, S2-, CO3

2-, PO43-, NO3

-, SO42-. Identificare de anion dintr-o

soluŃie.

3 7.14

3 Clasificare şi reacŃii de identificare a principalilor cationi: Pb2+, Hg2+, Cu2+, Fe2+, Fe3+, Mn2+,Ca2+, Na+, NH4

+, Mg2+. Identificare de sare.

3 7.14

4 Introducere în volumetrie. Echivalent gram, concentraŃia solu- Ńiilor, prepararea soluŃiilor de anumite concentraŃii. OperaŃia de titrare, titru şi factor de normalitate. Determinarea T şi F unei soluŃii de H2SO4 0,1n cu ajutorul unei soluŃii de Na2CO3 0,1n cu T şi F cunoscute.

3 7.14

5 Spectrofotometrie. Spectrul de absorbŃie al oxihemoglobinei şi hemoglobinei reduse.

3 7.14

6 Dozarea clorurilor din urină. Dozarea fosfaŃilor din sânge. 3 7.14 7 Dozarea magneziului şi calciului sanguin 3 7.14 8 ReacŃii caracteristice aminoacizilor şi peptidelor (reacŃii de

culoare, reacŃii generale şi specifice). 3 7.14

9 NoŃiuni generale de cromatografie. Analiza cromatografică a aminoacizilor.

3 7.14

10 ReacŃii caracteristice ozelor (reacŃii de culoare, reacŃii de oxi- doreducere). ReacŃii caracteristice oligoglucidelor.

3 7.14

11 ReacŃii caracteristice poliglucidelor. Hidroliza chimică a amidonului.

3 7.14

12 ProprietăŃile lipidelor: solubilitate, colorare, saponificare, halo- genare, oxidare. Identificarea glucidelor şi steridelor.

3 7.14

13 ExtracŃia şi analiza cromatografică a lipidelor din Ńesut hepatic. 3 7.14 14 Colocviu de laborator. Seminar. 3 7.14

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăşoară în amfiteatre şi este prezentat pe videoproiector. Lucrările practice se desfăşoară în laboratorul de chimie. StudenŃii lucrează independent, sub supravegherea cadrelor didactice. . Metodele de predare şi de înv ăŃare: Scopul cursului este realizarea unui fundament pe care studentul sa poata construi un ansamblu de cunostinte de biochimie. Cursul

este prezentat oral, apelându-se la videoproiector pentru a ilustra structuri complexe ale unor biomolecule si scheme reprezentative. Pe parcursul cursului tudentilor liI se cere să acceseze literatura de specialitate din biblioteca si prin internet. Tematica cursului şi a lucrarilor de laborator este afisata la disciplina, la fel si un program de consultaŃii. Partea practica este axata pe metodele analitice cele mai utilizate pentru caracterizarea, purificarea si determinarea cantitativa a principalelor biomolecule, prin: volumetrie, spectrofotometrie, cromatografie.

Rezultatele a şteptate: Însuşirea de către student a noŃiunilor fundamentale de chimie generală precum şi cele legate de biomolecule fundamentale pentru organismele vii: protide, acizi nucleici, glucide şi lipide Pentru activitatile practice scopul este ca studentul sa fie capabil sa utilizeze aparatura de laborator, sa realizeze o determinare urmand o procedura elaborata si sa interpreteze in mod critic rezultatele obtinute.

Modul de stabilire a notei finale: NF= 0,75NE+ 0,25NL

Unde NF=nota finala NE=nota examen

NL=nota colocviu laborator

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Laboratorul de chimie si biochimie este echipat cu aparatura necesară pentru prelucrarea si analiza probelor : omogenizator ; centrifugă, rotavapor),aparatură pentru cromatografia în strat subŃire şi pe coloană, spectrofotometru UV-VIS, HPLC, gaz-cromatograf, aparat de electroforez. reactivi si sticlarie de laborator.

Resursele necesare: Materiale didactice: Laboratorul dispune de reactivii şi sticlăria de laborator necesare desfăşurării lucrărilor practice. StudenŃii pot beneficia de biblioteca disciplinei, dotată cu cărŃi si reviste de specialitate precum si de acces la Internet (2 calculatoare).

Obligatorie: 1. Peter N. Campbell, Anthony D. Smith, Biochimie ilustrata (traducere din limba engleza), Editura Academiei Române, Bucuresti, 2004 2. Adela Pintea, Biochimie structurala – Biomolecule plastice, Editura Academic Pres, Cluj-Napoca, 2005 3. Victoria Ciurdaru, Sanda Andrei, Adela Pintea, C. Bele, Biochimie medicală veterinară- Metode şi tehnici de laborator, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 2001

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. Victoria Ciurdaru, Biochimie-Procese metabolice în organisme animale,Editura Albastră,1997. 2. C.Bele, Teste de Biochimie medicală veterinară, Editura Academic Pres,Cluj-Napoca,2001. 3. C.Bele, Biochimie medicală veterinară-tabele, scheme şi grafice. Editura Academic Pres,Cluj- Napoca, 2003. 4. Lehninger,A.L., Biochimie,vol.1 şi 2, Editura Tehnică,Bucureşti, 1987 şi 1992. 5. Pamela C.Champe, Harvey R., Biochemistry, Lippincott’s Illustrated Reviews. 1987 6. Tămaş V., Şerban M., Maria CotruŃ, Biochimie Medicală Veterinară, Editura Di dactică şi Pedagogică, Bucureşti ,1981 7. Victoria Ciurdaru,Curs de biochimie medicală veterinară,Tipo Agronomia,Cluj-Napoca,1998




AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.dr. Aurel Damian Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.dr. Ioan Stefan Groza Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/







Facultatea de Medicină Veterinară


Catedra I: InvăŃământ Preclinic Data implement ării:

Titlul cursului: Biomatematică şi Informatic ă1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Lector Dr. Maria PÂRV Coordonatorul cursului:

Lector Dr. Maria PÂRV



Limba de predare RO Semestrul 1 Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 2 28 14 - 14 - V CodulCursul pe care îl

înlocuie şte: 0401010108 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:




zi, ID, FFLocul desf ăşurăriiTitlul

Medicină Veterinară0401 6 ani zi USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii:

Cursuri anterioare Recomandate:


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -50 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână -50 % CURS A. Obiective• Dobândirea cunoştinŃelor fundamentale teoretice şi practice proprii biomatematicii. ÎnŃelegerea şi

aplicarea principalilor parametri ai distribuŃiilor statistice. Metoda intervalelor de încredere. Teste pentru verificarea ipotezelor statistice.

* Proiect

B. PROGRAMA ANALITICĂAnul universitar 2009-2010 anul I Medicină Veterinară

Curs: 14 ore Semestrul I (14 săptămâni)

Nr. crt. TEMATICA

Nr ore


1. 1. InterfaŃa grafică Windows ; Programe utilitare 1.1. Istoric Windows; Caracteristicile interfeŃei Windows 1.2. Componentele interfeŃei Windows 1.3. Fişiere şi directoare; Clipboard 1.4. Programe utilitare: Windows Explorer; Windows Commander

2 14.28

2. 2. Editorul de texte Microsoft Word 2.1. GeneralităŃi, prezentare, meniuri în fişierele document 2.2. OperaŃii uzuale (inserare, copiere, mutare, formatare etc.) 2.3. OperaŃii speciale (tabele, obiecte grafice, ecuaŃii etc.)

2 14.28

3. 3. AplicaŃia de calcul tabelar Microsoft Excel 3.1. GeneralităŃi, prezentare, meniuri în fişierele registru 3.2. OperaŃii uzuale în foaia de calcul tabelar (tipuri de date, formatarea informaŃiilor, formule matematice etc.) 3.3. Utilizarea funcŃiilor matematice şi statistice din biblioteca Microsoft Excel; Reprezentări grafice (introducerea seriilor de date în foaia de calcul tabelar; construirea graficelor, poziŃionarea şi formatarea graficelor)

2 14.28

4. 4. AplicaŃia prezentărilor dinamice Microsoft PowerPoint 4.1. GeneralităŃi, prezentare, meniuri în fişirele prezentare 4.2. OperaŃii uzuale (adăugarea, selectarea, ştergerea, schimbarea ordinii, mutare, copierea, aplicarea şabloanelor, modificarea tipului, fundalului, schemei de culori slide-urilor prezentării etc.) 4.3. OperaŃii speciale: formatarea, adăugarea de grafică, animaŃie, sunet, tranziŃia slide-urilor prezentării. Conversia prezentării în format HTML

2 14.28

5. 5. AplicaŃia bazelor de date relaŃionale Microsoft Access 5.1. GeneralităŃi, prezentare, meniuri, conŃinutul unei baze de date5.2. Tabele. Interogări. Forme şi controale. Rapoarte.

2 14.28

6. 6. Elemente de statistic ă biologic ă6.1. Concepte statistice fundamentale. Metode de prezentare a datelor statistice 6.2. Parametri distribuŃiilor statistice unidimensionale: media aritmetică, media geometrică, mediana, modul, amplitudinea, varianŃa, abaterea standard, coeficientul de variabilitate

2 14.28

7. 7. Elemente de teoria estima Ńiei 7.1. Metoda intervalelor de încredere. Verificarea ipotezelor statistice 7.2. Testul T (Student). Testul F (Fisher-Snedecor). Testul χ2 (hi-pătrat)

2 14.28

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective • ObŃinerea unor deprinderi corecte de utilizare a calculatorului. ÎnvăŃarea folosirii programelor de birotică,

a programelor necesare navigării în Internet. AplicaŃii in statistica biologică.


Nr. crt TEMATICA

Nr. ore


1 Prezentarea mediului de operare Windows: componente, caracteristici, setări. Fişiere, foldere, clipboard: definire, creere, operaŃii. Programele utilitare: Windows Explorer, Windows Commander, WinZIP , WinRAR , WinACE : componente, configurare, setări, exploatare

1 7.14

2 Prelucrarea fişierelor document utilizând editorul de texte Microsoft Word . OperaŃii asupra fişierelor document: crearea, salvarea, deschiderea, închiderea, vizualizarea, tipărirea. OperaŃii uzuale în fişierele document: introducerea textului, selectarea, copierea, mutarea, ştergerea, căutarea şi înlocuirea, inserarea şi crearea shortcut key-urilor pentru caracterele naŃionale şi simbolurile speciale, vizualizarea conŃinutului.

1 7.14

3 Editorul Microsoft Word . OperaŃii speciale: formatarea textului, inserarea şi prelucrarea obiectelor grafice, crearea şi formatarea tabelelor, introducerea ecuaŃiilor matematice, inserarea şi formatarea imaginilor, introducerea şi utilizarea semnelor de carte, a notelor de subsol şi a notelor de sfârşit. Crearea unui fişier document propriu: Curriculum Vitae.

1 7.14

4 Prelucrarea fişierelor registru (book) utilizând programul Microsoft Excel. OperaŃii asupra fişierelor registru: crearea unui registru nou, deschiderea unui registru creat anterior, salvarea, tipărirea şi închiderea. OperaŃii uzuale în foile de calcul tabelar (sheet): introducerea informaŃiei numerice, text, logice şi a formulelor matematice.

1 7.14

5 Programul Microsoft Excel. Utilizarea funcŃiilor matematice, statistice, financiar-contabile din biblioteca programului. Utilizarea instrumentele: Goal Seek şi Solver. Reprezentări grafice.

1 7.14

6 Redactarea prezentărilor dinamice utilizând programul Microsoft PowerPoint. OperaŃii asupra fişierelor prezentare. OperaŃii uzuale: adăugarea, selectarea, ştergerea, schimbarea ordinii, mutare, copierea, aplicarea şabloanelor, modificarea tipului, fundalului, schemei de culori slide-urilor prezentării.

1 7.14

7 Programul Microsoft PowerPoint. OperaŃii speciale: formatarea, adăugarea de grafică, animaŃie, sunet, tranziŃia slide-urilor prezentării. Conversia prezentărilor în format HTML.

1 7.14

8 Crearea unei baze de date relaŃionale utilizând programul Microsoft Access. ConŃinutul unei baze de date. Tabele. Crearea unui tabel. Stabilirea structurii unui tabel. ProprietăŃile coloanelor unui tabel. Prelucrarea datelor unui tabel.

1 7.14

9 Crearea unei baze de date relaŃionale utilizând programul Microsoft Access. Interogări. AsistenŃi (wizard) pentru interogări. Forme şi controale. Crearea unei forme. Rapoarte. Structura unui raport.

1 7.14

10 Exemplificarea conceptelor statistice fundamentale. ModalităŃi de reprezentare a seturilor de date experimentale: tabele, distribuŃii statistice, reprezentări grafice. Calculul parametrilor distribuŃiilor statistice unidimensionale: media aritmetică, media geometrică, mediana, modul, amplitudinea, varianŃa, abaterea standard, coeficientul de variabilitate utilizând aplicaŃia Microsoft Excel

2 14.28

11 Calculul intervalelor de încredere. Verificarea ipotezelor statistice. Testul T (Student). Testul F (Fisher-Snedecor). Testul χ2 (hi-pătrat).

2 14.28

12 Teste pentru evaluare 1 7.14

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfaşoară cu studenŃii anului I de la Facultatea de Medicină Veterinară, precedând grupul de

lucrări practice cu tematicile specificate. Lucrarile practice sunt organizate pe grupe de studiu în laboratorul de informatică.

Metodele de predare şi de înv ăŃare: Cursul: expunere orală, prezentarea unor părŃi din tematică pe videoproiector şi calculator, scurt dialog cu studenŃii pentru clarificarea noŃiunilor prezentateLucr ări practice: însuşirea deprinderilor şi tehnicilor de utilizare a calculatorului precum şi folosirea acestuia în înŃelegerea şi aplicarea noŃiunilor de biomatematică predate la curs. Materialul de curs: curs editat, suport de curs în format electronic (CD, dischete, memory-stick etc.), material bibliografic obligatoriu şi facultativ, consultaŃii Materialul de lucr ări practice: fiecare lucrare practică are ca scop fixarea cunoştinŃelor predate la cursul aferent. Fiecare student primeşte teme practice concrete, urmărindu-se formarea deprinderilor corecte de utilizare a calculatorului

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: ÎnŃelegerea terminologiei specifice informaticii. Utilizarea corectă a interfeŃei grafice Windows. Manipularea fişierelor şi folosirea programelor utilitare specifice (Windows Explorer, Windows Commander etc.) Utilizarea editorului de texte Microsoft Word la redactarea documentelor. Utilizarea aplicaŃiei de calcul tabelar Microsoft Excel. Utilizarea aplicaŃiei pentru prezentările dinamice Microsoft PowerPoint Utilizarea aplicaŃiei pentru intocmirea bazelor de date relaŃionale Microsoft Access Calculul şi interpretarea indicatorilor statistici Interpretarea testelor pentru verficarea ipotezelor statistice

1. Test de evaluare a cunoştinŃelor teoretice 2. Probă practică pe calculator

Modul de stabilire a notei finale: Testul de evaluarea cunoştinŃelor teoretice reprezintă 50% din notăProba practică pe calculator reprezintă 50% din notă.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Dotări: laborator de calculatoare, legate în reŃea. Fiecare calculator are instalat sistemul de operare Windows XP, utilitarele Windows Explorer şi Windows Commander, pachetul Microsoft Office etc.

Resursele necesare: Materiale didactice: Materialul de curs editat, suportul de curs pe CD, dischete, memory-stick, cărŃi de specialitate, curs interactiv pe CD pentru editorul Microsoft Word etc.

Bibliografie:

Obligatorie: 1. Pârv Maria, Utilizarea calculatorului şi elemente de biostatistică, 2002, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, 205 pag. 2. Pârv Maria, AplicaŃii practice de Informatică şi biostatistică, 2006, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, 114 pag. 3. Pop Ioana, Curs de birotică, 2004, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca 4. Micula Maria, Corina Suciu, Statistică biologică şi iniŃiere în informatică, 1995, Curs lito, Tipo Agronomia Cluj-Napoca 5. Rus Ioan, Emil Muntean, Matematică şi informatică. Trecut prezent şi viitor, 1998, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca 6. Blaga Petru, Calculul probabilităŃilor şi statistică matematică (vol.II), Universitea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Faculttaea de Matematică Informatică, 1994 7. Susanne Weixel, Word 6 pentru Windows, 1995, Ed. Teora Bucureşti 8. Person R. Utilizare Excel pentru Windows '95, 1997, Ed. Teora, Bucureşti

Facultativ ă: Vasiu Lucian, Ioana Vasiu, Internet, Ghid de utilizare,1996, Seria PC, Ed. Albastră


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. Dr. Aurel DAMIAN Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Ioan Stefan GROZA Data aprobării: APROBAREA



Codul Cursului: 0401010108RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ/

NU SE RATIFICĂ Semnătura şi ştampila:


FIŞA DISCIPLINEI




Facultatea de Medicin ă Veterinar ă

Catedra responsabil ăcu implementarea: Catedra I

Data implement ării:Titlul cursului: Biologie celular ă, Histologie şi Embriologie 1

Ini Ńiatorul cursului: Prof.dr. Viorel MiclăuşCoordonatorul cursului:

Prof.dr. Viorel Miclăuş

CARACTERISTICILE CURSULUI

Categoria formativ ă *

DF

Anul de studii

I

Nr.de ore pe semestru şi activit ăŃi

Limba de predare RO Semestrul 2 Total C S L P* *

Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 5 70 28 - 42 CodulCursul pe care îl

înlocuie şte: Nu este cazul

0401010109 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: Nu este cazul

0401020105 * Categoria formativă = DB - Discipline de bază; DF – Discipline specifice fundamentale; SC – Discipline specifice -ŞtiinŃe clinice, PA – Discipline specifice-ProducŃii animale; IA – Discipline specifice- Igiena alimentelor, OU -Discipline la opŃiunea universităŃii ** OpŃionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opŃionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


zi, ID, FFLocul desf ăşurării

Titlul Facultatea de Medicină Veterinară

0401 Douăsemestre

Zi USAMV Cluj Laboratorul de histologie

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biochimie, Anatomie

Cursuri anterioare Recomandate: Biofizică


Nu este cazul


CURS A. ObiectiveÎnsuşirea cunoştinŃelor de biologie celulară şi histologie generală ( structura microscopică şi electronomicroscopică a Ńesuturilor la mamifere )

* Proiect


LUCRĂRI

PRACTICE A. Obiective Deprinderea cunoştinŃelor de tehnică microscopică, iar prin examinarea şi desenarea preparatelor histologice se însuşeşte metodica observaŃiei la microscop şi se acumuleazăcunoştinŃe necesare stabilirii diagnosticului de Ńesut, celule şi componente celulare.




Biologie celular ă

1 Scurt istoric. Introducere în biologia celulară şi moleculară; noŃiuni generale despre celula eucariotă animală: număr, forme, dimensiuni, organizarea morfofuncŃională a celulei.

2 3,57

2 Membrana celulară:, compoziŃie chimică, organizare moleculară a suprafeŃei celulare (plasmalema, glicocalixul, citoscheletul membranei), tipuri de membrane. 2 3,57

3 Nucleul interfazic: învelişul nuclear, carioplasma,cromatina şi cromozomii, nucleolul. 2 3,57

4 Matricea citoplsmatică (caractere fizico-chimice şi rol funcŃional), citoscheletul (microfilamente, microtubului, filamente intermediare), resursele metabolice din citosol (incluziunile).

2 3,57

5 Organitele celulare I: ribozomii, reticulul edoplasmic (ultrastructură, compoziŃie chimică, funcŃii), complexul Golgi (morfologie generală, funcŃii), mecanismele secreŃiei celulare.

2 3,57

6 Organitele celulare II: mitocondrile (structură şi ultrastructură, compoziŃie chimică, biogeneză), lizozomii şi peroxizomii (structură şi funcŃii) 2 3,57

7 Receptorii de membrană şi mecanismul de acŃiune. JoncŃiunile intercelulare. Expansiunile membranei celulare (pseudopode, cili, flageli). Matricea extracelulară. 2 3,57

8 Schimburile celulei cu mediul extracelular: transportul transmembranar (pasiv şi activ), transportul prin vezicule (fagocitoza, pinocitoza, transcitoza). 2 3,57

9 Ciclul celular, mitoza şi meioza, diferenŃierea celulară, moartea celulară (apoptoza). 2 3,57

Histologie generală10 łesuturile - generalităŃi, clasificarea Ńesuturilor. łesutul epitelial - generalităŃi, epitelii

de acoperire (clasificare, particularităŃi morfofuncŃionale, nutriŃie, inervaŃie)

Epiteliile glandulare (clasificare, caractere morfo-funcŃionale ale glandelor exocrine şi endocrine)

2 3,57

11 łesutul nervos - generalităŃi, neuronul, fibrele nervoase, nevrogliile, sinapsele, degenerarea şi regenerarea Ńesutului nervos. 2 3,57

12 łesutul muscular - generalităŃi, tipuri de Ńesuturi musculare: muşchiul striat scheletic, muşchiul striat cardiac, muşchiul neted. 2 3,57

13 łesutul conjunctiv: generalităŃi (componente structurale), clasificare. łesuturi conjunctive propriu-zise. łesutul cartilaginos. 2 3,57

14 łesutul osos (generalităŃi, structură, funcŃii). Sângele: plasmă sanguină, morfologia şi funcŃiile elementelor figurate sanguine, particularităŃi de specie. 2 3,57



1 Prezentarea disciplinei, laboratorului şi sălii de lucrări practice. ProtecŃia muncii. Problemele organizatorice. NoŃiuni elementare de tehnică microscopică: partea mecanică, partea optică şi sistemul de iluminare.

3 3,57 2 Descrierea modului de utilizare a microscopului.

Mânuirea microscopului: aplicaŃii practice (exerciŃii de obŃinere şi reglare a imaginii microscopice folosind preparate histologice permanente.

3 3,57

4 NoŃiuni elementare de tehnică histologică. Preparatul proaspăt. Preparatul pemanent. 3 3,57

5 Citomorfologie I: forme celulare - celula cubică, celula prismatică, celula piriformă, celula sferică. 3 3,57

6 Citomorfologie II: nucleul şi nucleolul, cheratofilamente, cilii, stereocilii. 3 3,57

7 Organitele celulare: aparatul Golgi, mitocondriile, reticulul endoplasmic rugos (granulaŃiile Nissl). Incluziuni intracitoplastice: lipide, glicogen. 3 3,57

8 Citofiziologie: fagocitoza, pinocitoza, diviziunea celulară (in celula vegetală si animală) 3 3,57

9 Epiteliile de acoperire: simple (pavimentos, cubic, prismatic), stratificate (pavimentos, uroteliu), şi pseudostratificate (prismatic ciliat) 3 3,57

10 Epitelii glandulare. Glandele tubulare simple, acini (seroşi, mucoşi, micşti), glomeruli şi cordoane glandulare. 3 3,57

11 łesutul muscular. Fibra musculară scheletală, cardiacă, netedă; muşchiul ca organ. 3 3,57

12 łesuturile conjunctive propriu-zise: lax, mucos, elastic, reticular, pigmentar 3 3,57

13 łesutul cartilaginos: hialin, elastic. łesutul osos: compact, spongios, osificarea encondrală. 3 3,57

14 łesutul nervos: neuroni, fibre nervoase. neurofibrile, macroglii. 3 3,57

Modul de desf ăşurare: Curs şi lucrări practice pe grupe de 13-15 studenŃi Metodele de predare şi de înv ăŃare: Prezentarea materialelor didactice prin proiecŃie pe ecran (cu microscop de proiecŃie), urmată de studiu individual la microscop, a preparatelor histologice proiectate, sub directa supraveghere şi îndrumare a cadrelor didactice. SchiŃe ajutătoare şi explicaŃii suplimentare, ori de câte ori este cazul.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea metodologiei de examinare la microscop ca profesionişti şi a cunoştinŃelor morfologice necesare înŃelegerii structurii celulelor şi Ńesuturilor.

Verificarea cunoştinŃelor de tehnică microscopică, verificări caiete cu desene, examen practic, examen teoretic.

Modul de stabilire a notei finale: 20 % caietul cu desene de structuri histologice 30 % examen practic 50 % examen teoretic

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Sala de lucrări practice amenajată pentru observaŃii microscopice: microscop Olimpus BX 41 dotat cu cameră pentru captarea imaginilor, videoproiector, 15 microscoape Olimpus CX 21 pentru studenŃi, televizor, calculator, laborator de tehnică histologică. colecŃie materiale didactice practice (preparate histologice, colecŃie imagini histologice în format electronic, etc) şi teoretice (cursuri, atlase, etc.) Resursele necesare:

Materiale didactice: ColecŃie materiale didactice practice (preparate histologice, colecŃie imagini histologice în format electronic, etc) şi teoretice (cursuri, atlase, etc.)

1. Obligatorie: Viorel Miclăuş, 2008,Biologie celulară şi Embriologie, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. Viorel Miclăuş, 2008, Histologie Ed.. AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie: Facultativ ă: Cornilă N., Biologie celulară, vol. I, II, At. Mat. Didactic, U.S.A. Bucureşti, 1992. Coman T., Biologie celulară, Ed FundaŃiei “România de mâine”, Bucureşti, 1995.

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazulAlte informaŃii: Nu este cazul


AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.univ.dr. A. Damian Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.univ. dr. Ioan Ştefan Groza

Data aprobării: APROBAREA FACULTĂłII

Semnătura:










FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ


PRODUCTII ANIMALIERE SI SANATATE PUBLICA

Data implementării:Titlul cursului:

GENETICA (CITOGENETICA SI GENETICA MENDELIANA) 01.10. 2009

Ini Ńiatorul cursului: Conf dr. Dana Pusta Coordonatorul cursului:

Conf. dr. Dana Pusta

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * DF Anul de


Limba de predare Semestrul II Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** Nr.de credite 5 56 28 28 EXAMEN CodulCursul pe care îl

înlocuie şte: NU ESTE CAZUL

0401010110 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:




zi, ID, FR


Facultatea de Medicină Veterinară0401 6 ANI ZI USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: biochimie, anatomie, histologie, biologie celulară, informare stiinŃifică.

Cursuri anterioare Recomandate: toate cursurile care sunt in programă pentru formarea medical veterinară


Examenele şi V.P. menŃionate anterior promovate cu minim 5

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - 50% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 50%

CURS A. ObiectiveInsuşirea noŃiunilor teoretice şi a aplicaŃiilor practice referitoare la: 1. Legile de bază ale transmiterii ereditare a caracterelor; 2. Conceptele generale de citogenetică şi aplicaŃiile acestora în genetica animală; 3. Bazele mecanismelor moleculare implicate în ereditate;

* Proiect

4. Originea, tehnica de detecŃie şi evoluŃie în populaŃie a variabilităŃii genetice, cu aplicaŃii de interes asupra geneticii animale;

5. Concepte de bază ale comportării genelor în populaŃie.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective AplicaŃii practice ale citogeneticii (realizarea cariotipului la diferite animale domestice ale legilor mendeliene (interpretarea pedigree-ului, test-cross, ereditate


Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Organizarea celular ă a materialului genetic: Ciclul celular: (fazele ciclului

celular; durata ciclului celular; reglarea ciclului celular. Mitoza. Meioza şi recombinarea informaŃiei genetice 2 7.1

2 Cromatina nuclear ă (Stările funcŃionale ale cromatinei; CompoziŃia chimică a cromatinei;. Organizarea şi structura cromatinei) Cromozomii (Formarea cromozomilor; Morfologia cromozomilor metafazici; Morfologia cromozomilor specializaŃi; Benzile cromozomale)

4 14.3

3 Citogenetica: Conceptele şi obiectivele citogeneticii. Cariotipul la principalele specii de animale domestice. Anomalii ale cariotipului. DeleŃii. DuplicaŃii. Inversii. TranslocaŃii. Aneuploidia. Euploidia.

2 7.1

4 Organizarea molecular ă a materialului genetic: Structura ADN (primară, secundară şi terŃiară) denaturarea şi renaturarea, rolul genetic al ADN, Structura ARN (primară, secundară, terŃiară) tipurile de ARN.

4 14.3

N5 Expresia genic ă: notiunea de genă, structura genei la procariote şi eucariote, funcŃiile şi exprimarea materialului genetic: replicarea ADN, transcripŃia ADN şi biosinteza proteică

2 7.1

6 Muta Ńiile genice: Concepte şi definiŃii generale. Bazele moleculare ale mutaŃiilor genice. MutaŃiile spontane. Bazele moleculare ale reparaŃiilor genice. Mecanismele de prevenŃie şi de corecŃie a erorilor.

2 7.1

7 Legile mendeliene: terminologia utilizată în genetica mendeliană, legile mendeliene, monohibridismul, dihibridismul şi back-crossul.

2 7.1

8 Excep Ńie de la legile mendeliene: InteracŃiuni alelice: dominanŃa incompletă, codominanŃa, supradominanŃa şi genele letale. InteracŃiuni nealelice: Gene complementare, gene epistatice, gene aditive şi pleiotropia.

4 14.3

9 Fenomenele de linkage şi de crossing over : înlănŃuirea genelor, înlănŃuirea genelor în poziŃie “cis” şi “trans”, crossing overul: tipuri de crossing over, importanŃa crossing overului. Determinismul genetic al sexelor si sex-linkage : importanŃa reproducerii sexuate, mecanismele de determinare a sexului, fenomenul de sex-linkage, ereditatea limitata de sex sau influenŃată de sex, aplicaŃii practice ale transmiterii sex-linkate.

4 14.3

10 Genetica popula Ńiilor : Concepte de bază. Legea Hardy-Weinberg. SelecŃia, valorile adaptative şi coeficientul de selecŃie.

2 7.1

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 NoŃiuni introductive de genetică. NoŃiuni de protecŃia muncii în laboratorul de

genetică. 2 7,1

2 Structuri celulare cu rol genetic. Stadiile ciclului celular. Diviziunea celularămitotică şi meiotică. Probleme

4 14,3

Elemente de citogenetică: Tehnica obŃinerii preparatelor mitotice Morfologia cromozomilor metafazici Alcătuirea cariotipului şi a idiogramei Tehnica de colorare specială a cromozomilor: benzile “G” şi “C”. Probleme

4 14,3

Demonstrarea şi interpretarea legilor eredităŃii NoŃiunea de genă, genotip şi fenotip Încrucişarea analizatoare sau testcrossul în monohibridare Analiza pedigree-ului Probleme

4 14,3

Analiza genetică în dihibridare 2 7,1 InteracŃiuni genice InteracŃiuni dintre gene alele. InteracŃiuni între gene nealele. Probleme 4 14,3

n Fenomenele de linkage şi de crossing-over 2 7,1 Determinismul genetic al sexelor Ereditatea sexului. Fenomenul de sex-linkage. Probleme 2 7,1 Determinismul genetic al grupelor sanguine în sistemele ABO, D, MN). Probleme

2 7.1

Genetica populaŃiilor. Probleme 2 7.1

Modul de desf ăşurare: Orele de curs şi lucrările practice se desfăşoară săptămânal; cursul se desfăşoară în plen; lucrările practice se desfăşoară pe grupe de studiu şi sunt structurate pe temele practice propuse. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Expunere orală, prezentarea imaginilor la curs în Power Point. AplicaŃiile practice ale noŃiunilor teoretice sunt realizate în laborator prin rezolvarea unor probleme, realizarea cariotipului şi desenarea unor scheme. In partea de citogenetică sunt prezentate lame microscopice cu mitoze la diferite specii de animale domestice si imagini fotografice cu mitoze, cu cromozomi bandaŃi şi cu cariotipul. DiscuŃii interactive cu studenŃii legate de diferite subiecte teoretice şi practice prezentate.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: O cunoaştere mai aprofundată a noŃiunilor de citogenetică şi genetiçă mendeliană în scopul unei mai bune înŃelegeri a mecanismelor biologice.

Evaluarea se va face prin examen teoretic şi practic.

Examenul teoretic constă în verificarea cunoştinŃelor prin prezentarea în scris a două subiecte teoretice, unul din partea de citogenetică şi al doilea de genetică mendeliană. Examenul practic va consta în rezolvarea unor probleme propuse spre rezolvare la lucrarile practice.


- Rezultatele obŃinute la ambele examene vor fi luate in calcul la media finală. Rezultatele obŃinute la examenul teoretic vor fi considerate 75% din nota finală, iar cele obŃinute la activitatea practică vor reprezenta 25%.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: laborator pentru desfăşurarea lucrărilor practice, 6 microscoape binoculare ML 4, retroproiector, centrifugă electrică, termostat, balanŃa tehnică, balanŃa analitică, microscop de cercetare, boxă sterilă cu flux laminar.

Resursele necesare: Materiale didactice: un curs şi un caiet de lucrări practice pentru uzul studenŃilor, editat în editura, cu scopul aplicării practice a noŃiunilor teoretice învăŃate la curs, lame cu mitoze la diferite specii de animale domestice, imagini fotografice cu mitoze, cu cariotipuri şi cu bandări cromozomale la toate speciile de animale domestice.

Obligatorie: 1. PUSTA DANA LIANA – NoŃiuni de genetică şi inginerie genetică, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2007. 2. PUSTA DANA LIANA - Citogenetică şi genetica mendeliană, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2006. 3. CIUPERCESCU D.D. – Lucrări practice de genetică şi eredopatologie, ediŃia a II-a, Tipo Agronomia,

Cluj-Napoca, 1982. 4. CIUPERCESCU D.D. – Curs de genetică şi eredopatologie – ediŃia a II-a, Tipo Agronomia, Cluj-

Napoca, 1986. 5. CÎRLAN V.M. – Genetica şi eredopatologie – curs, Editura UniversităŃii Agronomice “Ion Ionescu de la

Brad, Iaşi, 1993, 1996. 6. CÎRLAN V.M. – Genetica şi eredopatologie – lucrări practice, Editura UniversităŃii Agronomice “Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 1994. 7. DORDEA MANUELA, N. COMAN, CORNELIA CRĂCIUNAŞ, C. ANDRAŞ - Genetică generală şi moleculară – abordare practică, Presa Universitară Clujeană, 2003.

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. PUSTA DANA LIANA – CYTOGENETICS AND MENDELIAN GENETICS, Ed. Alma Mater, Cluj-

Napoca, 2009.2. GRIFFITH şi col. , An Introduction to Genetic Analysis, Seventh Edition, Ed. W.H. Freemen, 2000. 3. HARTL D. L., D. FREIFELDER, L. A. SNYDER – Basic Genetics, Jones and Bsrtlett Publishers, 1988. 4. LISOVSCHI – CHELEŞANU C., ANA-MARIA GABOREANU, I. PAŞCA – Compendiu de seminarii şi

lucrări practice la genetică şi eredopatologie, ediŃia I, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1992. 4. LISOVSCHI – CHELEŞANU C., - Curs de genetică şi eredopatologie, Ed. I-a, Tipo Agronomia, 1994.


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Conf. dr. ing. Ioan Paşca Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. dr. Ioan Ştefan Groza Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/




Se vor completa toate rubricile formularului, conform IndicaŃiilor privind completarea Formularului SpecificaŃie Curs, din Manualul CalităŃii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conŃin toate informaŃiile necesare vor fi

returnate emitentului.



Catedra responsabilă cu implementarea:

II – ProducŃii animaliere şi siguranŃă alimentară


Nutritie, alimentatie, controlul calitatii nutreŃurilor, agronomie I 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. dr. Zoe Dancea Coordonatorul cursului: Prof. dr. Zoe Dancea


Categoria formativă *PA Anul de

studiiI Nr.de ore pe semestru şi

activităŃi Limba de predare română Semestrul 2 Total C S L P**

Forma de evaluare

OpŃionalitatea **CI Nr.de

credite4 56 28 28 E

04011010111 Cursul pe care îl înlocuieşte:





zi, FR, FF


CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biologie vegetala, Ecologie, Biochimie , Biologie celulară, Biofizica, Anatomie

Cursuri anterioare Recomandate: limbi străine


ELEMENTELE SPECIFICE CURS A. Obiective: dobandirea de cunostinte pentru aprecierea valorii nutritive a nutreturilor plecand de la compozitia chimica bruta si bioconversia hranei (valorificarea digestiva si metabolica); cunoasterea problematicii nutritiei animalelor domestice cu referiri comparative la nutritia omului; initiere in bromatologie: studiul nutreturilor si a tehnologiilor de producere a nutreturilor vegetale (cu referiri la caracteristicile botanice, mai ales ale plantelor de nutret din flora spontana) si de alte proveniente, de conservare si de depozitare.

* Proiect

O importanŃă deosebită se acordă vitaminelor, sărurilor minerale, aditivilor furajeri şi altor

adjuvanŃi, care în condiŃiile de dozare incorectă pot induce tulburări nutriŃionale la consumatorii

umani de produse animaliere.

Initierea teoretica si practica are scopul sa consolideze baza de cunoaştere a notiunilor necesare

pentruinvatarea, mai ales, a bolilor de nutriŃie şi metabolism la animale.

b. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Săpt. Tematica Nr.ore % 1. 1 Introducere: obiectul nutritiei si alimentatiei si definirea notiunilor de

nutritie, nutret, nutrient, aliment, alimentatie, furaj. Date istorice despre dezvoltarea nutritiei si alimentatiei animalelor ca stiinta. Alimentatia animalelor si securitatea alimentara mondiala a omului.

2 7,14

2. 2 Principalele elemente chimice care constituie materia vie

vegetala si animala. Proportii de participare in nutreturi.

COMPOZITIA CHIMICA BRUTA A NUTRETURILOR.

Nutretul/alimentul – forma de stocare a materiei si energiei necesare organismului animal. Prezentare schematica a compozitiei chimice brute a nutreturilor. Elaborarea substantelor organice in plante si importanta cunoasterii pentru nutritia animalelor. Glucidele din nutreturi: sinteza lor. Clasificarea glucidelor din nutreturi (stiintifica si practica). Grupe principale de glucide si proprietati de care depinde digestia lor.

2 7,14

3. 3 Rolul glucidelor in alimentatia animalelor. Nutreturi cu continut ridicat de glucide. Protidele din nutreturi. Etapele proteogenezi in materia vie vegetala si animala. Clasificarea protidelor din nutreturi si din organismul animal. Proprietati fizico-chimice de care depinde bioconversia proteinelor. Substantele azotate neproteice din nutreturi. Rolul substantelor cu azot in nutritia animalelor.

2 7,14

4. 4 Calitatea proteinelor din hrana: valoarea biologica (aminoacizii - grupe de AA – esentiali, interschimbabili, limitativi). Rolul pro-teinelor pentru nutritia animala. Exemple de nutreturi proteice.

2 7,14

5. 5 Lipidele din nutreturi. Sinteza si proprietati de care depinde digestia lor. Acizii grasi din structura lipidelor. Rolul lipidelor in alimentatia animalelor. Exemple de nutreturi bogate in grasimi.

2 7,14

6. 6 PARTICULARITATI ANATOMICE ALE APARATULUI DIGESTIV LA DIFERITE SPECII CU REPERCUSIUNI ASUPRA PRELUCRARII DIGESTIVE A HRANEI. Dezvoltarea tubului digestiv la vitel si miel. Tipuri de digestie: gastrica si intestinala. Rolul florei bacteriene in digestie. Mediul rumenal.

2 7,14

7. 7 DIGESTIA SAU TRANSFORMAREA NUTRETURILOR IN NUTRIENTI.

Procesele mecanice, biologice si chimice. Digestia zaharurilor solu-bile, a amidonului,a lipidelor, a substantelor cu azot la poligastrice.

2 7,14

8. 8 Digestia substantelor organice din hrana la animalele monogastrice. Nutrientii rezultati la finele digestiei (energetici si plastici): absorbtie, rol, forma de stocare in organism, metabolizare, eliminarea produsilor de

2 7,14

metabolism. 9. 9 Digestibilitatea nutreturilor sau randamentul la digestie. metode de

masurare a digestibilitatii. Coeficentul de utilizare digestiva a hranei: CUD aparent si real. Factorii de care depinde digestibilitatea (legati de nutret si de animal).

2 7,14

10. 10 VALOAREA ENERGETICA A NUTRETURILOR SI A RATIEI DE HRANA. Energia din nutreturi: combustibil necesar mentinerii vietii si elaborarii produselor animalelor. Necesarul de energie pentru intretinere si pentru diferite productii. Continutul energetic al nutreturilor: expresii ale energiei din nutreturi si ratii – metode de determinare, randamentul energetic (Q si K), unitatile de masura ale energiei (EM si EN).

2 7,14

11. 11 Unitati de masura a valorii nutritve a nutreturilor utilizate mai frecvent in practica: UF (unitatea furajara) Leroy. Noul sistem INRA de masurare a valorii nutritive a nutreturilor si ratiilor (UFL – unitatea furajera lapte si UFV – unitate furajara carne). Sistemul TDN (Total Digestible Nutrients) sau TSD (Total Substante Digestibile). Echivalentul (unitatea) amidon – Ea : mod de calcul. Unitatea nutritiva (UN): determinare. Alte expresii ale valorii energetice a hranei (glucide, lipide, calitatea acestora).

2 7,14

12. 12 EXIGENTELE NUTRITIVE ALE ANIMALELOR SI PRINCIPIILE ALIMENTATIEI RATIONALE. Normele de hrana si acoperirea lor prin ratia alimentara. Calitatile ratiei. Volumul, encombrementul, continutul in substanta uscata, apetibilitatea, concentratia energetica a ratiei alimentare. ASPECTELE ALIMENTATIEI AZOTATE A ANIMALELOR: CANTITATE SI CALITATE. Exigentele calitative pentru animalele monogastrice si poligastrice. Unitatile de masura ale substantelor azotate din nutreturi si ratie: raportul substante azotate - continut energetic si raportul energie -proteine. Importanta valorii biologice (VB) a substantelor cu azot din nutreturi si ratie pentru monogastrice si poligastrice

2 7,14

13. 13 VITAMINELE DIN NUTRETURI. ROL IN CRESTERE SI REALIZAREA PRODUCTIILOR LA ANIMALE.

Caracterele comune si clasificarea vitaminelor. Vitaminele liposolu-bile si vitaminele hidrosolubile: actiune, surse alimentare, alte surse naturale (flora intestinala). Tulburari legate de carenta si exces vitaminic alimentar. Factorii antivitaminici din hr ana. Suplimentarea vitaminica a hranei.

2 7,14

14. 14 SUBSTANTELE MINERALE DIN NUTRETURI SI ROLUL LOR PLASTIC SI DE REGLARE FIZIOLOGICA. Macroelementele si microelementele. Raportul de echilibru dintre diferite substante minerale (Ca/P, Ca/Mg, K/Mg). Tulburari de carenta si exces alimentar de substante minerale.

2 7,14

LUCRĂRI PRACTICE a. Obiective: determinarea compozitiei chimice a nutreturilor, a valorii nutritive si exercitii de estimare a

valorii nutrtive; determinarea calitatii nutreturilor prin metode chimice, bacteriologice si micotoxicologice si stabilirea normelor de hrana la diferite specii si categorii de animale domestice;


Nr. Săpt. Tematica Nr.ore % 1. 1 Norme de protectia muncii in laborator: prelucrare. Organizarea controlului

calităŃii furajelor şi acte normative interne şi internaŃionale (ale UE). 2 7,14

2. 2 Tehnica recoltării probelor de nutreŃuri. Întocmirea documentelor (proces 2 7,14

verbal la recoltare, buletinul de expediŃie, alte evidenŃe). RecepŃionarea probelor, înregistrare, evidenŃe în laborator. Aprecierea caracterelor organoleptice ale diferitelor nutreturi. Conditionarea si formarea probelor de analiza.

3. 3 Analize de rutină pentru determinarea compoziŃiei chimice brute a nutreŃurilor. Determinarea apei şi a masei uscate din nutreturi.

2 7,14

4. 4 Determinarea proteinei brute din nutreturi. 2 7,14 5. 5 Determinarea grăsimii brute din nutreturi. 2 7,14 6. 6 Determinarea celulozei brute din nutreturi. 2 7,14 7. 7 Determinarea cenuşii brute si a S.E.N. (substantelor extractive neazotate)

din nutreturi. Exprimarea si interpretarea rezultatelor analizelor.

2 7,14

8. 8 Prelucrarea datelor experimentale şi calculul C.U.D. al furajelor. 2 7,14 9. 9 Calculul C.U.D al furajelor. 2 7,14 10. 10 Utilizarea datelor chimice de compoziŃie brută şi de digestibilitate, pentru

aprecierea calităŃii şi valorii nutritive a nutreŃurilor: calculul TSD (TDN). Estimarea valorii nutritive a furajelor: determinări prin calcul si exprimarea in unităŃile nutritive: E.a., U.F., U.N., E.m., E,n. ExerciŃii de echivalare între diferite unităŃi de măsură a valorii nutritive a nutreturilor.

2 7,14

11. 11 Efectul de producŃie al nutreŃurilor (calcule de bilanŃ material: al azotului şi carbonului). Aprecierea prin calcul a valorii energetice a nutreŃurilor.

2 7,14

12. 12 Controlul tehnic de calitate a diferitelor nutreŃuri : fibroase, suculen-te, n. grosiere, n. concentrate (concentrate cultivate, concentrate industriale, făinuri proteice vegetale, animale şi de origine micro-organică, substanŃe energetice, substanŃe minerale, aditivi şi preparate furajere).

2 7,14

13. 13 Deteminari chimice de calitate a nutreturilor: prospetimea protei-nelor (continutul in baze usor hidrolizabile sau amoniac liber), prospetimea grasimilor (indicele de aciditate a grasimii), clorurile din nutreturi, continutul in carbonati, indicele de ureaza, ureea adaugata in nutreturi.

2 7,14

14. 14 Examenul bacteriologic si micotoxicologic al nutreturilor (NTG, miceti per gram produs, bioproba toxicologica pe soareci).

2 7,14

Modul de desfăşurare: săptămânal Metodele de predare şi de învăŃare: - expunere orală interactivă cu ajutorul mijloacelor moderne: retroproiector, aspectomat, calculator. - învăŃare după curs tipărit, notiŃe de curs şi bibliografie indicată.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - insusirea cunostintelor necesare aprecierii valorii

nutritive a nutreturilor; - formarea unei baze de cunoastere a bioconversiei

hranei in organismul animal, a stabilirii normelor de hrana pentru intretinere si pentru productie si a modului de acoperire a acestora;

- acumularea de cunostinte care sa fundamenteze baza studiului bolilor de nutritie.

- activitatea la curs; - activitatea la lucrările de laborator; - rezultatele testelor pe parcursul semestrului; - referate la lucrarile practice; - teme de casă; - verificari la lucrarile de laborator;

examen practic.

Modul de stabilire a notei finale: - activitate la curs şi verificarea cunostintelor la examen(60%); - activitate la lucrări practice, referate şi rezultate la verificarile din laborator (20%); - examen practic: verificarea cunostintelor practice (20%).


Resursele necesare:

SpaŃii şi Dotări: - două săli de labor, din care una folosită in comun cu disciplina de toxicologie; - laboratoarele sunt utilate cu: mibilier pentru depozitarea reactivilor, sticlăriei etc şi nişe pentru desfăşurarea lucrărilor în care se folosesc substanŃe volatile şi toxice ;

Materiale didactice: - apartura si materiale pentru analizele de compozitie chimica bruta: aparate Parnas-Wagner, Soxhlet, Scheibler, de distilare apa si amoniac liber, ureometre Kowarsky, cuptor de calcinare, termostat termoreglabil, termostate pentru incubare miceti si bacterii, autoclav, sterilizatoare electrice, bai marine si de nisip, balante tehnice, electronice si de precizie; - microscoape, stereomicroscop, colectie de plante (ierbare), sticlarie si alte materiale de laborator; - substanŃe chimice necesare preparării diferitelor soluŃii, sticlărie de laborator, hârtie de filtru cu porozitate diferită, pensete, folii pentru retroproiector, diapozitive, CD-uri. Obligatorie: 4. Dancea Zoe – Nutritia animalelor domestice si elemente de nutritie a omului, Ed. Dacia,

Cluj-Napoca, 1999; 5. Dancea Zoe – Nutritia animalelor domestice. Plante de nutret. Plante toxice. Ed.

AcademicPres, Cluj-Napoca, 2002;6. Dancea Zoe – Nutritie animala si elemente de nutritie a omului, Vol. 1-Ed. TODESCO,

Cluj-Napoca, 2005;7. Hatieganu V., Zoe Morar (Dancea) – Lucrari practice la bazele nutritiei si controlul

sanitar-veterinar al furajelor, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1976, 1978, 1984.

Bibliografie: Facultativă: 1. Baia Gh. – Bazele moderne ale alimentatiei, Ed. Agro-Silvica, Bucuresti, 1965; 2. Crainiceanu E., M. Mateuti – Nutritie generala. Alimentatia erbivorelor, Ed. Brumar,

Timisoara, 2002; 3. Drinceanu Dan – Alimentatia animalelor, Ed. Euroart, Timisoara, 1994; 4. Halga P. – Dictionar de nutritie si alimentatie animala, Ed. Remus, Cluj-Napoca, 1991; 5. Salajan Gh., Ludmila Mosolova – Tehnica optimizarii hranei la animalele de ferma, Ed.

Ceres, Bucuresti, 1990;6. Stoica I., Liana Stoica – Bazele nutritiei si alimentatia animalelor, Ed. Carol Sanivet,

Bucuresti, 2001.


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan:

Data aprobării: APROBAREA FACULT ĂłII

Semnătura:



SE RATIFICĂ/







Medicina veterinara Catedra responsabilă cu implementarea:

I Data implementării:

Titlul cursului: Educatie fizica 01.10.2009

IniŃiatorul cursului: Rotaru Horea Coordonatorul cursului: Rotaru Horea

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * OU Anul de studii I Nr.de ore pe semestru şi activităŃi

Limba de predare RO Semestrul 1 Total C S L P**Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 1 28 - - 28 - V CodulCursul pe care îl

înlocuieşte:

Titlul





ZI,ID FR


Medicina veterinara

0401 6 ani zi USAMV


Nu este cazul Cursuri anterioare

Recomandate:

Nu este cazul Alte condiŃii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - 50%

b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână -50 %

a.Obiectivele disciplinei de studiu: Practicarea organizată şi sistematică a educaŃiei fizice şi sportului de către studenŃi, contribuie la menŃinerea şi întărirea stării de sănătate, la o dezvoltare corectă şi armonioasă,

la creşterea potenŃialului de muncă şi nu în ultimul rînd la dobândirea deprinderilor necesare pentru practicarea independentă şi sistematică a exerciŃiilor fizice în funcŃie de bugetul de timp liber. În acest context, educaŃia fizică şi sportul alături de disciplinele de specialitate îşi aduce aportul la pregătirea multilaterală a studenŃilor.

b. Programa analitică Nr.

săpt. Tema Nr. ore %

Lucrari practice LecŃie organizatorica - cerinŃele disciplinei 1

3.57% 1.

Probe şi norme de control 1 3.57% Verificarea nivelului de pregãtire fizicã generală ForŃa musculaturii abdominale

0.5 1.78%

Săritura în lungime de pe loc 0.5 1.78%

Joc de baschet 1 3.57%

2.

Circuit pentru dezvoltarea fizică generală cu accent pe

dezvoltarea forŃei (abdominale, spate, braŃe şi picioare)

VOLEI Pasa de sus cu 2 mâini

0,5

1.78% Serviciul de jos 0.5

1.78%

3.

NoŃiuni de regulament ale jocului de volei 1 1.78% Gismnastică aerobică 0.5

Volei. 0,5 1.78% Aşezarea în teren, deplasarea în teren, pasa de jos cu 2 mâini 0.5

1.78%

4.

Joc de volei 0,5 1.78% Atletism : Alergare de viteză 0,5

1.78% Startul de jos şi din picioare 0.5

1.78% Săritura în lungime de pe loc 0,5 1.78%

5.

Joc de volei 0,5 1.78% Gimnastică 0.5

1.78% ExerciŃii pentru dezvoltarea mobilităŃii: rostoigoliri înainte si inapoi din ghemuit si din indepartat.

0.5 1.78%

Volei – serviciul de sus din faŃă 0.5 1.78%

6.

Joc de volei. 0.5 1.78% 7. Baschet -aruncarea la coş de pe loc 0.5

1.78%

Aruncarea la coş din deplasare 0.5 1.78%

Circuit de dezvoltare fizică generală 0.5 1.78%

Joc de baschet 0.5 1.78% Baschet Repetarea elementelor de tehnciă din lecŃiile anterioare

0.5 1.78%

Săritura în lungime de pe loc Startul din picioare

0.5 1.78%

8.

Joc de baschet 1 3.57% LecŃie de verificare - Săritura în lungime de pe loc 1 3.57% 9. Joc de baschet 1 3.57% LecŃie de verificare-ForŃa musculaturii abdominale şi spatelui 1 3.57% 10

Joc de volei şi baschet 1 3.57% LecŃie de verificare-TracŃiuni studenŃi, mobilitate studente 1 3.57% 11

Joc de volei şi baschet 1 3.57% LecŃie de verificare • Flotări băieŃi şi fete • Norme şi probe de control pentru studenŃii care nu şi-au

dat normele

1 3.57% 12

Joc de volei şi baschet 1 3.57%

Norme şi probe de control cu studenŃii care doresc să-şi

îmbunătăŃească performanŃele obŃinut

1 3.57% 13

Joc de volei şi baschet. 1 3.57% 14 Aprecierea actzivităŃii desfăŃurate în timpul primului semestru

al anului universitar şi acordarea calificativului 2 7.14%


StudenŃii vor fi distribuiŃi în grupe de lucru de 3-4 persoane şi vor activa în cadrul acestora. Ei vor lua cunostinta de fiecare material teoretic al fiecarei discipline , iar apoi vor practica pe echipe aceste cunostiinte teoretice in cadrul jocurilor sportive organizate. Metodele de predare şi de învăŃare:

Studentilor li se prezinta la inceputul fiecarei ore de curs problemele teoretice fie cu ajutorul planselor exemplificative , fie prin demonstrare , iar apoi fiecare va incerca sa exemplifice ceea ce le-a fost aratat.


Imbunatatirea mobilitatii corporale si a starii de sanatate a studentilor.

− Probe sportive. − Norme de control. − Jocuri test.


Evaluarea cunoştinŃelor va lua în considerare: • 10% notare de seminar (prezenŃă, activitate), respectiv nota …………. 1,00 • 30% LecŃie de verificare - Săritura în lungime de pe loc……………….. 3,00 • 30% LecŃie de verificare-ForŃa musculaturii abdominale şi spatelui…... 3,00


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/


• 30% LecŃie de verificare-TracŃiuni studenŃi, mobilitate studente…………. 3,00 TOTAL (100%)……………………………………………………………………. 10,00

ELEMENTE SUPLIMENTAREDotări:

Sala de sport, mingi de baschet , de volei, aparate de gimnastica corespunzatoare


Mingi de baschet. Mingi de volei.Obligatorie:

- Ardelean, T. – Particularit ăŃile dezvoltării calit ăŃilor motrice în atletism. I.E.F.S., Bucureşti, 1990

- Băieşu, Gh. – LecŃii de gimnastică. Editura Stadion, Bucureşti, 1974

- Cârstea, Gh. – Teoria şi metodica ed. fizice şi sportului . Editura ANDA, Bucureşti, 2000

- Dragnea, A. – Teoria activităŃilor motrice . Editura Didacticăşi pedagogică, Bucureşti, 1996

- Motroc, I. – Fotbal de la teorie la practică. Editura Rodos, Bucureşti, 1994

- NeŃa, Gh.; C. Popovici – Fotbal. Editura J.R.C., Turda, 2000 - Predescu, T., G. GhiŃulescu – Baschet – pregătirea

echipelor. Editura Semn E., Bucureşti, 2001 - Paşcanu, I. – Gimnastica acrobatică în şcoală. Editura Presa

Universitară Clujeană, 1996 - Scralat, E. – Volei. Editura Stadion, Bucureşti, 1973

Bibliografie:

Facultativă:

Nu este cazul.Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul

Alte informaŃii:

Nu este cazulAnexe:

Nu este cazul






Medicina Veterinara Catedra responsabilă cu implementarea:

Anatomie Data implementării:



CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * FG Anul de studii I Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 1 28 - - 28 - Colocviu CodulCursul pe care îl

înlocuieşte:

Titlul





ZI,ID FR


Medicina Veterinara

0401 6 ani zi USAMV



Recomandate:


Nu este cazul



a.Obiectivele disciplinei de studiu: Practicarea organizată şi sistematică a educaŃiei fizice şi sportului de către

studenŃi, contribuie la menŃinerea şi întărirea stării de sănătate, la o dezvoltare corectăşi armonioasă, la creşterea potenŃialului de muncă şi nu în ultimul rînd la dobândirea deprinderilor necesare pentru practicarea independentă şi sistematică a exerciŃiilor fizice în funcŃie de bugetul de timp liber. În acest context, educaŃia fizică şi sportul alături de disciplinele de specialitate îşi aduce aportul la pregătirea multilateral ă a studenŃilor.



• Circuit de dezvoltare fizică generală• Lungime de pe loc • Volei • Blocajul în unul şi doi jucători

1

3.57% 7.

Joc bilateral cu temă 1 3.57% • Baschet • Aruncarea la coş din deplasare • Dribling

0.5

1.78% Volei- Preluarea cu două mâini de jos 0.5

1.78% Joc de volei 1 3.57%

8.

• Baschet • Marcajul şi demarcajul

0,5 1.78%

• Volei • Repetarea blocajului în unu şi doi jucători

0.5 1.78%

9.

Joc de volei 1 1.78% • Baschet • ExerciŃii şi jocuri dinamice pentru perfecŃionarea

marcajului şi demarcajului

0.5

Pase din deplasare în doi şi trei jucători 0,5 1.78% 10.

Joc de baschet cu temă 1 3.57% • Volei • Serviciul de jos din faŃă în zone fixe Joc bilateral cu temă

0,5

1.78% • Baschet Aruncarea la coş din deplasare – repetare

0.5

1.78%

11.

Joc bilateral cu temă 1 3.57% • Volei • Serviciul de sus din faŃă• Repetarea blocajului în unu şi doi jucători

0.5

1.78% • Baschet Repetarea elementelor de tehnică învăŃate

0.5 1.78%

12.

Joc de baschet şi volei 1 3.57%

• LecŃie de verificare- Baschet 0.5 1.78%


• Volei 0.5 1.78%

7.

Serviciul de jos din faŃă în zone fixe 0.5 1.78%

LecŃie de verificare- Săritura în lungime de pe loc 1 3.57% 8. Joc de baschet studente şi joc de fotbal 1 3.57% LecŃie de verificare-ForŃa musculaturii abdominale şi spatelui 1 3.57% 9.

Joc de volei studente şi joc de fotbal 1 3.57% LecŃie de verificare-Alergare de viteză 50 m 1 3.57% 10 Joc de volei studente şi joc de fotbal 1 3.57% LecŃie de verificare • TracŃiuni în braŃe studenŃi • Flotări fete

1 3.57% 11

Joc de volei studente şi joc de fotbal 1 3.57% LecŃie de verificare

• Flotări studenŃi • Mobilitate studente

1 3.57% 12

Joc de baschet studente şi joc de fotbal 1 3.57% • LecŃie de verificare • Norme şi probe de control cu studenŃi care nu şi-au dat

probele • Norme de control cu studenŃii care vor să-şi

îmbunătăŃească performanŃele obŃinute

1 3.57% 13

Joc de volei studente şi joc de fotbal 1 3.57% 14 Aprecierea activităŃii desfăŃurate în timpul primului semestru









Evaluarea cunoştinŃelor va lua în considerare: • 10% notare de seminar (prezenŃă, activitate), respectiv nota …………. 1,00 • 30% LecŃie de verificare- Săritura în lungime de pe loc ……………….. 3,00 • 30% LecŃie de verificare-Alergare de viteză 50 m ………………...…... 3,00 • 30% LecŃie de verificare-TracŃiuni studenŃi, mobilitate studente…………. 3,00

TOTAL (100%)……………………………………………………………………. 10,00













Bibliografie:

Facultativă:

Nu este cazul.Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazulAlte informaŃii:

Nu este cazulAnexe:

Nu este cazul


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.Dr. Ioan GROZA Data aprobării:


Semnătura:



SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI




Medicina veterinara


IV Data implement ării:

Titlul cursului:ISTORIA MEDICINII VETERINARE

1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Sef lucr Simona Ciupe Coordonatorul cursului:

Sef lucr Simona Ciupe

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * OU Anul de

studii1 Nr.de ore pe semestru şi activit ăŃi

Limba de predare romana Semestrul 1 Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CF Nr.de credite - 28 28 EVALUARE CodulCursul pe care îl





zi, FR, ID


Medicina Veterinara 0401 6 ani zi USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: -

Cursuri anterioare Recomandate: -


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. 2 ore/s ăptămână - 100% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - % CURS A. Obiective

Cursul urmăreşte însuşirea de către studenŃi a unor cunoştinŃe privind contribuŃia

corpului medical veterinar la progresul medicinii universale şi a celei veterinare prin

perfecŃionarea metodelor şi mijloacelor de prevenire şi combatere a bolilor la animale,

controlul produselor de origine animală şi protecŃia sănătăŃii oamenilor contra bolilor

transmisibile de la animale, a zoonozelor. Prin prezentarea unor personalităŃi atât din Ńară

cât şi din străinătate, care au ilustrat practica veterinară şi cercetarea ştiinŃifică atât în

perioada de pionierat cât şi în cea de avânt ştiinŃific, aduce nu numai un omagiu iluştrilor

înaintaşi ci şi un exemplu demn de urmat în profesie şi viaŃă de către tinerii medici

veterinari.



1 Originea şi evolu Ńia medicinei veterinare universale . Prezentarea primelor încercări ale omului primitiv de-a trata animalele bolnave. Preistoria şi apariŃia vieŃuitoarelor. Medicina în comuna primitivă a Daco- GeŃilor.

2 7

2 Practicarea medicinii veterinare în lumea antic ă Medicina Egiptului antic, a Mesopotamiei, Greciei Antice, Romei şi Indiei Antice.

2 7

3 Practicarea medicinii veterinare în epoca medieva lă. Caracterizarea perioadei , principalele apariŃii editoriale în domeniu, alături de principalii reprezentanŃi. Prezentarea principalelor instrumente medicale utilizate în acea perioadă.

4 14

4 Dezvoltarea medicinii veterinare în perioada rena şterii.Caracterizarea perioadei şi stabilirea tendinŃelor generale ce au guvernat cultura, ştiinŃa şi medicina. Principalele apariŃii editoriale în domeniu, alături de principalii reprezentanŃi.

4 14

5 Istoria înv ăŃământului veterinar. ÎnfiinŃarea învăŃământului veterinar în Europa.Începuturile învăŃământului veterinar în România. Istoria Şcolii de Medicină Veterinară din Bucureşti. Istoricul ÎnvăŃământului Superior Agronomic din Cluj- Napoca. Istoricul ÎnvăŃământului Superior Agronomic din Iaşi şi din Timişoara.

4 14

6 Istoria unor începuturi. Prezentarea primelor încercări de creare a presei veterinare româneşti. ÎnfiinŃarea Institutelor de Cercetări ŞtiinŃifice în domeniul medicinei veterinare în România. Organizarea corpului medical veterinar în societăŃi medicale.

4 14

7 Personalit ăŃi care au marcat evolu Ńia înv ăŃământului medical veterinar în românia: CAROL DAVILA, MAURICIU KOLBEN, ALEXANDRU LOCUSTEANU, PAUL RIEGLER, ION ATHANASIU, ION D. POENARU, IOAN BĂIEŞ, ION ADAMEŞTEANU, NICOLAE VARTIC, IOAN BOITOR, VLADIMIR CĂPĂłÂNĂ, SABIN GHERGARIU.

4 14

8 DESCOPERIRI CARE AU REVOLUłIONAT MEDICINA. Istoria apariŃiei şi evoluŃiei: stetoscopului (mono şi biauricular), termometrului şi microscopului.

4 14


Curs – Prezentari powerpoint in amfiteatru, prezentari orale. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Notite de curs, bibliografie obligatorie si facultativa, consultatii in cadrul disciplinei.Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate:

Insuşirea de către studenŃi a unor cunoştinŃe privind contribuŃia corpului medical veterinar la progresul medicinii universale şi a celei veterinare prin perfecŃionarea metodelor şi mijloacelor de prevenire şi combatere a bolilor la animale, controlul produselor de origine animală şi protecŃia sănătăŃii oamenilor contra bolilor transmisibile de la animale, a zoonozelor.

Examen scris


100% examen scris

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Amfiteatru

Resursele necesare: Materiale didactice: laptop, videoproiector

Obligatorie: Notite de curs. Bibliografie: Facultativ ă: -


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. Dr. Aurel Muste Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/






DATE GENERALE





CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * DF Anul de studii II Nr.de ore pe semestru şi activităŃi

Limba de predare Română Semestrul III Total C S L P**Forma de evaluare



Titlul



Nu este cazul




ZI,ID FR




CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie comparată - Sistemul de sus�inere �i mi�care; Anatomie comparată - Splanhnologie



Nu este cazul






De asemenea, se urmăreşte deschiderea unor noi orizonturi de cunoaştere pe baze ştiinŃifice, a metodologiilor de studiu şi de cercetare, precum şi a activităŃii instructive şi de educaŃie profesională.

Programa analitică: CURS SISTEMUL CARDIOVASCULAR ŞI SISTEMUL NERVOS

Curs

nr.

Tema Ore/săpt.

%

1 Sistemul cardiovascular:

Cordul: generalităŃi, configuraŃia externă, configuraŃia internă a atriilor, configuraŃia internă a ventriculilor.

Cordul: structura anatomică şi vascularizaŃia. Pericardul.

0,5

0,5 0,9

0,9

2 Arterele: generalităŃi. Trunchiul arterial pulmonar. Artera aortă ascendentă. Trunchiul arterial brahiocefalic. Artera subclaviculară.

0,25 0,25 0,5

0,45

0,45

0,9

3 Arterele gâtului şi capului: carotidă comună, carotidă externă, carotidă internăşi occipitală. ParticularităŃi ale arterei carotide comune.

0,5

0,5

0,9

0,9

4 Arterele membrului toracic: axilară, brahială, mediană, palmară, digitalăpalmară comună II. ParticularităŃi ale arterelor membrului toracic.

0,5

0,5

0,9

0,9

5 Artera aortă descendentă. Trunchiul arterial bronhoesofagian. Trunchiul arterial celiac, trunchiul arterial mezenteric cranial, arterele renale, arterele gonadice, trunchiul arterial mezenteric caudal.

0,5 0,5

0,9

0,9

6 Arterele bazinului şi ale membrului pelvin. Artera sacrală mediană. Artera iliacă internă.

0,5 0,5

0,9

0,9

7 Arterele bazinului şi ale membrului pelvin. Artera iliacă externă. ParticularităŃi ale arterelor bazinului şi membrului pelvin.

0,25 0,75

0,45

1,35

8 Sistemul venos: venele pulmonare, venele capului şi gâtului, venele membrului toracic, vena cavă cranială, venele bazinului şi ale membrului pelvin, vena cavă caudală, vena portă.

1 1,79

9 Sistemul limfatic: generalităŃi. FormaŃiunile limfoepiteliale. Sistematica şi topografia limfonodurilor. ParticularităŃi ale nodurilor limfatice.

1 1,79

10 Sistemul nervos: generalităŃi. Ontogenia sistemului nervos. Componentele sistemului nervos central. Măduva spinării. Nervii spinali. Clasificarea nervilor spinali.

0,25 0,25 0,25 0,25

0,45

0,45

0,45

0,45

11 Bulbul rahidian: generalităŃi, configuraŃie externă şi structură anatomică. Puntea - generalităŃi, configuraŃie externă şi structură anatomică. Cerebelul - generalităŃi, configuraŃie externă şi structură anatomică.

0,33 0,33 0,34

0,59

0,59

0,61

12 Pedunculii cerebrali: generalităŃi, configuraŃie externă şi structură. Tuberculii cvadrigemeni: generalităŃi, configuraŃie externă şi structură. Diencefalul: generalităŃi, configuraŃie externă şi structură.

0,33 0,33 0,34

0,59

0,59

0,61

13 Telencefalul: generalităŃi, configuraŃie externă şi structură anatomică. CavităŃile nevraxului. Pânzele şi plexurile coroidiene. Lichidul cerebro-spinal. Meningele.

0,25 0,25 0,25 0,25

0,45

0,45

0,45

0,45

14 Componenta vegetativă a sistemului nervos. Nervii cranieni. Plexurile nervoase.

0,5 0,5

0,9

0,9


Lucr. pr.

Tema Ore/săpt. %

1 NoŃiuni generale şi speciale de protecŃie a muncii în timpul lucrărilor practice în laboratoarele disciplinei. Cavitatea toracică şi mediastinul. Topografia şi proiecŃia topografică a organelor din cavitatea toracică.

0,5

1,5 1

0,89

2,68

1,79

2 Sistemul cardiovascular: Cordul şi pericardul - piese proaspete şi conservate 3 5,36

3 DisecŃia sistemului circulator sanguin şi limfatic , pe cadavre: DisecŃia sistemului circulator sanguin şi limfatic al capului şi gâtului. 3

5,36

4 DisecŃia sistemului circulator sanguin şi limfatic al trunchiului 3 5,36

5 DisecŃia sistemului circulator sanguin şi limfatic al membrului toracic 3 5,36

6 DisecŃia sistemului circulator sanguin şi limfatic al membrului pelvin 3 5,36

7 Sistemul nervos. Sistemul nervos central: măduva spinării (piese proaspete şi conservate.

3 5,36

8 Sistemul nervos central: mielencefalul, metencefalul şi mezencefalul.

3 5,36

9 Sistemul nervos central: diencefalul şi telencefalul.

Meningele.

Sistemul endocrin.

1,5 0,5 1

2,68

0,89

1,79

10 DisecŃia sistemului nervos periferic, pe cadavre:

DisecŃia sistemului nervos periferic al capului.

3

5,36

11 DisecŃia sistemului nervos periferic al gâtului.

3 5,36

12 DisecŃia sistemului nervos periferic al trunchiului.

3 5,36

13 DisecŃia sistemului nervos periferic al membrului toracic. 3 5,36

14 DisecŃia sistemului nervos periferic al membrului pelvin. 3 5,36

Modul de desfăşurare: Cursul - 1 oră/săptămână, se desfăşoară pe parcursul semestrului trei de studenŃi din anul II şi constă nu în predarea exhaustivă a materiei destinată acestui semestru – Sistemul cardiovascular şi Sistemul nervos, ci în realizarea unui dialog permanent între cadrul didactic şi studenŃi, în scopul însuşirii cunoştinŃelor necesare privind morfologia organismului animal. Lucr ările practice - 3 ore/săptămână, se desfăşoară în sălile de lucrări ale disciplinei, pe grupe de 14-18 studenŃi, grupe care se împart la rândul lor, în grupuri de lucru, de câte 4-5 studenŃi, şi constau în prezentarea de către cadrul didactic, a fiecărei formaŃiuni anatomice componentă a sistemului cardiovascular şi a sistemului nervos, urmată de dialogul cadru didactic-student, necesar înŃelegerii anatomiei descriptive. Studiul celor două sisteme se desfăşoară prin disecŃii pe piese anatomice provenite de la cadavre de diferite specii de animale. DisecŃiile sunt precedate întotdeauna de prezentarea piesei ce urmează a fi disecată, pe planşe, pe schiŃe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau, începând cu acest an universitar, pe monitoare (diciplina dispune de programe de calculator în acest scop).


Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinŃelor privind substratul morfologic al sistemului cardiovascular si nervos.

Seminarii la începutul fiecărei şedinŃe de lucrări practice, seminarii la terminarea fiecărui capitol, forma de participare la ore (activă sau pasivă) deprinderi şi manualitate în efectuarea de disecŃii, examen practic (recunoaşterea pieselor si prezentarea acestora în faŃa cadrelor didactice), precum şi examen teoretic (bilete de examen cu 3 subiecte pe fiecare şi eventual, teste grilă).

Modul de stabilire a notei finale: PrezenŃa şi Ńinuta la cursuri, lucrări practice şi examen - 10% Activitatea personală din timpul semestrului - 20% Examenul practic - 30% Examenul teoretic - 40% Examenul practic este eliminatoriu !


Resursele necesare:

Dotări: a. existente: 2 săli de lucrări prevăzute cu mese de inox, sală pentru pregătirea materialului didactic, laborator pentru cercetare, osuar, muzeu, sală cu bazine pentru prepararea şi păstrarea materialului didactic, cameră frigorifică functională. b. necesare: - scaune pentru sălile de lucrări, care în prezent sunt insuficiente,



Materiale didactice: a. existente: piese anatomice, planşe, piese muzeistice, programe calculator şi video, aparatură de laborator pentru pregătirea materialelor şi pentru cercetare;




Obligatorie: 1. Damian, A., 2007, Anatomie comparată - Sistemul cardiovascular, Ed.

AcademicPres, Cluj-Napoca. 2. Popovici, I., A. Damian, I. Papuc, N. C. Popovici, Ioana Chirilean, 2006,

Anatomie comparată - Sistemul nervos şi endocrin, Editura Academic Pres, Cluj-Napoca.

3. Damian, A., Ioana Chirilean, 2008, Anatomie topografică comparată, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie: Facultativă: 1. Popovici, I., A. Damian, N.C. Popovici, 1994, Anatomie comparată -Angiologia, Editura Genesis, Cluj-Napoca.

2. CoŃofan,V., R. Palicica, Valentina HriŃcu, Carmen GanŃă, V. Ienciu, 2000, Anatomia animalelor domestice, Vol.III, Aparatul circulator. Sistemul nervos, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara.

3. Barone,R., 1992-1998, Anatomie comparee des mammiferes domestiques, vol. V �i VI, Alfort, Lab. Ecole Nat. Med. Vet., Ed. Vigot, Paris.






AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/






DATE GENERALE



Data implementării:Titlul cursului: ANATOMIA COMPARAT Ă 01.10.2009



Limba de predare Română Semestrul IV Total C S L P**Forma de evaluare



Titlul



Nu este cazul




ZI,ID FR




CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie comparată - Sistemul de sus�inere �i mi�care; Splanhnologie; Sistemul cardiovascular; Sistemul nervos.

Cursuri anterioare Recomandate: Biologie animală şi ecologie, Biologie celulară, histologie şi embriologie, Biochimie, Biofizică, Fiziologie, Morfopatologie, Chirurgie, ReproducŃie

Alte condiŃii necesare pentru participarea la

acest curs Nu este cazul







Programa analitică: CURS SISTEMUL ENDOCRIN. ANALIZATORII. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ

Curs

nr.

Tema Ore/săpt.

%

1 Sistemul endocrin - generalităŃi. Glandele cu secreŃie internă.

0,5 0,5

0,9

0,9

2 Analizatorii : generalităŃi. Analizatorul gustativ.

0,5 0,5

0,9

0,9

3 Analizatorul olfactiv. 1 1,79

4 Analizatorul vizual. 1 1,79

5 Analizatorul stato-acustic. 1 1,79

6 Analizatorul cutanat. 1 1,79

7 Anatomia topografică: Anatomia topografică a regiunilor capului. 1 1,79

8 Anatomia topografică a regiunilor gâtului. 1 1,79

9 Anatomia topografică a regiunilor toracelui, spinării şi lombelor. 1 1,79

10 Anatomia topografică a regiunilor abdomenului. 1 1,79

11 Anatomia topografică a regiunilor pelvisului. 1 1,79

12 Anatomia topografică a regiunilor membrului toracic. 1 1,79

13 Anatomia topografică a regiunilor membrului pelvin. 1 1,79

14 Anatomia topografică a organelor situate în cavităŃile: toracică, abdominală şi pelvină

1 1,79


Lucr. pr.

Tema Ore/săpt. %

1 NoŃiuni generale şi speciale de protecŃie a muncii în timpul lucrărilor practice în laboratoarele disciplinei. Analizatorii . Studiul analizatorilor gustativ şi olfactiv. Studiul analizatorilor vizual şi statoacustic.

0,5

1 1,5

0,89

1,79

2,68

2 Studiul analizatorului cutanat. ProducŃiile cornoase ale pielii. Complexul anatomic al copitei.

1,5 1,5

2,68

2,68

3 Raporturile topografice ale organelor interne şi proiecŃia lor pe pereŃii cavităŃilor: toracică şi abdominală.

3 5,36

4 Regiunile şi subregiunile corpului animal, cu baza anatomică a fiecăreia. 3 5,36

5-14

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

DisecŃia topografică a fiecărei regiuni corporale, pe cadavre proaspete. Se subliniază importanŃa practică a fiecărei regiuni. StudenŃii repartizaŃi pe microgrupe de disecŃie se rotesc săptămânal în vederea disecŃiei fiecărei regiuni şi segment corporal: - Topografia regiunilor capului - disecŃie; - Topografia regiunilor capului - disecŃie; - Topografia regiunilor gâtului - disecŃie; - Topografia regiunilor trunchiului - disecŃie; - Topografia regiunilor trunchiului - disecŃie; - Topografia regiunilor membrului toracic - disecŃie; - Topografia regiunilor membrului toracic - disecŃie; - Topografia regiunilor membrului pelvin - disecŃie; - Topografia regiunilor membrului pelvin - disecŃie; - Topografia regiunilor membrului pelvin - disecŃie;

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

5,36 5,36 5,36 5,36 5,36 5,36 5,36 5,36 5,36 5,36

Modul de desfăşurare: Cursul - 1 oră/săptămână, se desfăşoară pe parcursul semestrului patru cu studenŃii din anul II şi constă nu în predarea exhaustivă a materiei destinată acestui semestru - Sistemul endocrin, Analizatorii, Anatomia topografică, ci în realizarea unui dialog permanent între cadrul didactic şi studenŃi, în scopul însuşirii cunoştinŃelor necesare privind morfologia organismului animal.

Lucr ările practice - 3 ore/săptămână, se desfăşoară în sălile de lucrări ale disciplinei, pe grupe de 14-18 studenŃi, grupe care se împart la rândul lor, în grupuri de lucru, de câte 4-5 studenŃi, şi constau în prezentarea de către cadrul didactic, a fiecărei formaŃiuni, urmată de dialogul cadru didactic-student, necesar înŃelegerii anatomiei descriptive şi a anatomiei topografice - clinice. Studiul anatomiei descriptive, dar mai ales a anatomiei topografice - clinice, se desfăşoară cu mare responsabilitate, prin disecŃii pe piese anatomice provenite de la cadavre de diferite specii de animale. DisecŃiile sunt precedate întotdeauna de prezentarea piesei ce urmează a fi disecată, pe planşe, pe schiŃe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau, începând cu acest an universitar, pe monitoare (diciplina dispune de programe de calculator în acest scop).


Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinŃelor privind substratul morfologic al anatomiei topgrafice -clinice.

Seminarii la începutul fiecărei şedinŃe de lucrări practice, seminarii la terminarea fiecărui capitol, forma de participare la ore (activă sau pasivă) deprinderi şi manualitate în efectuarea de disecŃii, examen practic (recunoaşterea pieselor anatomice, a analizatorilor cu prezentarea acestora în faŃa cadrelor didactice), precum şi examen teoretic (bilete de examen cu 3 subiecte pe fiecare şi eventual, teste grilă).



Resursele necesare:

Dotări: a. existente: 2 săli de lucrări prevăzute cu mese de inox, sală pentru pregătirea materialului didactic, laborator pentru cercetare, osuar, muzeu, sală cu bazine pentru prepararea şi păstrarea materialului didactic, cameră frigorifică funcŃională b. necesare: - scaune pentru sălile de lucrări, care în prezent sunt insuficiente,

- câteva sisteme PC pentru abordarea anatomiei şi pe calculator;






Obligatorie:1. Damian, A., Ioana Chirilean, 2008, Anatomie topografică comparată,

Editura AcademicPres, Cluj-Napoca. 2. Popovici, I., A. Damian, N. Popovici, Ioana Chirilean, 2006, Anatomie

comparată - Organele de simŃ, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca. 3. Popovici, I., A. Damian, I. Papuc, N. C. Popovici, Ioana Chirilean, 2006,


Bibliografie:

Facultativă: 1. CoŃofan,V., R. Palicica, Valentina HriŃcu, Carmen GanŃă, V. Ienciu, 2000, Anatomia animalelor domestice, Vol.III, Aparatul circulator. Sistemul nervos, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara.

2. Barone,R., 1992-1998, Anatomie comparee des mammiferes domestiques, vol. V �i VI, Alfort, Lab. Ecole Nat. Med. Vet., Ed. Vigot, Paris. 4. Orice carte de anatomie umană sau veterinară.





AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI



DATE GENERALEFacultatea în care se implementeazăcursul:


Catedra responsabilă cu implementarea: Catedra I – ÎNVĂłĂMÂNT PRE-CLINIC Data implement ării:

Titlul cursului: Fiziologie 1 01.10. 2009

Ini Ńiatorul cursului: PROF.DR. OGNEAN LAURENTIU Coordonatorul cursului: PROF.DR. OGNEAN LAURENTIU


Categoria formativă * DF Anul de studii

II Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 5 70 28 42 examen Codul

Cursul pe care îl înlocuieşte: 0401020103 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:



PROGRAMUL DE STUDII DIN CARE FACE PARTECodul Durata: Tipul:

ZI,ID FR



0401 6 ani zi USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biofizică, Biochimie, Anatomie, Histologie

Cursuri anterioare Recomandate: Biologie şi Ecologie, Genetică, Nutri Ńie, Etologie


NoŃiuni generale de informatică şi biocinetică

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - %

CURS A. ObiectiveCoroborarea cunoştinŃelor furnizate de alte discipline biomedicale care-şi găsesc aprofundarea în domeniul fiziologiei, asigurând studenŃilor nivelul necesar înŃelegerii mecanismelor funcŃionale normale şi explicării unor disfuncŃii majore care fac legătura cu medicina clinică. IniŃierea de modele experimentale şi electronice cu valoare ştiinŃificăfundamentală şi caracter aplicativ, utilizabile în investigarea mecanismelor patogenetice.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Dobândirea de cunoştinŃe teoretice şi practice privind procesele şi mecanismele care stau la baza funcŃionării organismului animal la toate nivelurile lui de organizare, de la cel subcelular până la cel populaŃional.



1 FIZIOLOGIE GENERAL ĂOrganismul animal ca sistem Reglări fiziologice - Homeostazia

2 7,14

2.

FIZIOLOGIE GENERAL ĂMembranele celulare Transportul transmembranal Excitabilitatea

2 7,14

3 FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS FuncŃiile generale ale sistemului nervos somatic şi autonom Neuronul şi transmiterea informaŃiei în sistemul nervos

2 7,14

4 FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS FuncŃia motoare a sistemului nervos

2 7,14

5 FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS FuncŃia senzitivă a sistemului nervos

2 7,14

6 FIZIOLOGIA EFECTORILOR MUSCULARI 2 7,14

7 ASPECTE GENERALE ALE SISTEMULUI ENDOCRINFUNCłIILE ENDOCRINE ALE HIPOTALAMUSULUI 2 7,14

8 FUNCłIILE HIPOFIZEI ŞI A GLANDELOR HIPOFIZODEPENDENTE (tiroida, paratiroidele, suprarenealele)

2 7,14

9 FUNCłIILE PANCREASULUI ENDOCRIN, TIMUSULUI ŞI EPIFIZEIFUNCłIILE ENDOCRINE ALE GONADELOR, PLACENTEI ŞI SISTEMUL ENDOCRIN DIFUZ

2 7,14

10 MEDIUL INTERN: componente şi funcŃii 2 7,14 11 SÂNGELE: funcŃii, compoziŃie, proprietăŃi fizico-chimice 2 7,14 12 ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI 2 7,14

13. ECHILIBRUL FLUIDOCOAGULANT GRUPELE SANGUINE

2 7,14

14 BAZELE FIZIOLOGICE ALE SISTEMULUI DE AP ĂRARE 2 7,14



1 SubstanŃe, aparate şi animale utilizate în laboratorul de fiziologie. ContenŃia animalelor în vederea prelevării probelor biologice şi a efectuării experienŃelor de fiziologie

3 7,14

2 Fenomene fizico-chimice întâlnite în organismul animal. DisociaŃia electrolitică. Difuziunea. Osmoza. Mişcarea browniana. ArborizaŃiile lui Leduk

3 7,14

3

Bazele explorării şi conductibilităŃii nervoase: Determinarea pragului de excitabilitate; Determinarea vitezei influxului nervos; Monitorizarea sumaŃiei temporale; Demonstrarea inhibiŃiei centrale şi periferice; EvidenŃierea conducerii centripete şi centrifuge prin rădăcinile nervilor rahidieni – legile Bell-Magedie.

3 7,14

4 Explorarea funcŃiei reflexe a sistemului nervos: Demonstrarea rolului elementelor arcului reflex; Demonstrarea legilor reflexelor medulare. 3 7,14

5 Investigarea analizorului acustico-vestibular; Investigarea analizorului vizual 3 7,14

6 Caracteristicile funcŃionale ale muşchilor şi mecanismul contracŃiei musculare. Inregistrarea activităŃilor funcŃionale de bază ale muşchilor striaŃi şi netezi: ContracŃia simplă a muşchiului striat; ContracŃia compusă a muşchiului striat; Elasticitatea muşchiului striat în repaus.

3 7,14

7 Inregistrarea activităŃilor funcŃionale de bază ale muşchilor striaŃi şi netezi: Travaliul muscular; Tonusul muscular; Oboseala musculară; EvidenŃierea potenŃialelor de repaus şi de acŃiune din muşchi; ContracŃia simplă şi compusă a muşchiului neted.

3 7,14

8 AplicaŃii computerizate privind: efectul insulinei şi aloxanului asupra glicemiei la şobolan; efectul tirozinei, TSH-ului şi propiltiouracilului asupra ratei metabolice la şobolan

3 7,14

9 Tehnica recoltării sângelui la diferite specii de animale. SubstanŃe anticoagulante. Prepararea serului şi a plasmei sanguine. DiferenŃierea plasmei sanguine de serul sanguin 3 7,14

10 Timpul de sângerare (Ts) şi timpul de coagulare (Tc). Testarea timpilor de sângerare-coagulare. Determinarea hematocritului (Ht). Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH). Dozarea hemoglobinei (Hb).

3 7,14

11 Determinarea proteinemiei. Separarea fracŃiunilor proteice din serul sanguin. Determinarea grupelor sanguine şi a factorului Rhesus (Rh).

3 7,14

12 Numărarea elementelor figurate din sânge. Numărarea hematiilor/eritrocitelor. 3 7,14 13 Numărarea leucocitelor 3 7,14 14 Formula leucocitară 3 7,14

Modul de desfăşurare: Curs – expunere orală şi discuŃiiLucr ări practice – expunere orală interactivă, determinări practice, aplicaŃii practice şi în sistem electronic Metodele de predare şi de învăŃare: Expunere cu vizualizare, învăŃare prin studiu individual, aplicaŃii practice

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştiinŃelor teoretice şi practice cu posibilitatea de aplicare în medicina clinică

Evaluare prin examinare orală, cu ascultare şi intervievare pe baza biletelor de examen

Modul de stabilire a notei finale: Se efectuează o medie a notelor obŃinute: cursul reprezentând 50%, lucrările practice 50%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Laborator lucrări practice; microscop OLIMPUS (4 buc), microscop IOR (8 buc), microscop Ergaval (1), centrifugă Janetzki (1), cetrifugă HETTICH – Universal 320 (1), etuvă MEMMERTT (1), balanŃă KERN (1), Analizior hematologie ABACUS Junior-Vet (1), pH-metru/conductometru tip C532 (1), termobloc FALC; spirometru MIR-MINISPIR ; chimograf Zimmerman (3), refractometru clinic (2), tensiometru (6), pipete semiautomate; hemoglobinometru Gowers-Sahl, ap. Westergreen, , sticlărie laborator, instrumentar chirurgical, computer (4). ReŃea computerizată pentru demonstraŃii şi aplicaŃii (4 computere), videoproiector

Resursele necesare:

Materiale didactice: Planşe, videoproiector, programe computerizate interactive

Obligatorie: CUNINGHAM J.G. – Textbook of Veterinary Physiology. Ed. W.B. Saunders USA, 1993.OGNEAN L., DOJANĂ N. - Fiziologia animalelor. Vol.II. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001. OGNEAN L., DOJANĂ N., ROŞIORU CORINA - Fiziologia animalelor. Vol.I - ediŃia a II-a. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001. STATOV C. - Fiziologie animală. Editura Triade, Cluj-Napoca, 2001. STATOV C., DANA PUSTA, OGNEAN L., CRISTINA TODORAN – Indrumător pentru lucrări practice de fiziologie. Ed. ICPIAF Cluj-Napoca 2001. 6. OGNEAN, L., CRISTINA CERNEA – AplicaŃii practice de fiziologie medical veterinară. Ed.AcademicPres, Cluj-Napoca, 2006

Bibliografie:

Facultativă: CONSTANTIN N., COTRUT M., SONEA A. - Fiziologia animalelor domestice. Ed. Coral Sanivet Bucureşti, 1998.DOJANA N. – Fiziologia animalelor domestice. Ed. Printech Bucureşti, 2001. PINTEA V., COTRUT M., MANTA D., SALAGEAN GH. – Fiziologie, 1982.


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. dr. Aurel Damian Data avizării: AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. dr. Groza Ştefan Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI

















ZI,ID FR















1

FIZIOLOGIA CORDULUI Structura funcŃională a inimii Miocardul Ciclul cardiac

2 7,14

2. PRINCIPII GENERALE ALE HEMODINAMICII: circulaŃia în artere, vene şi capilare 2 7,14 3 MECANISME DE REGLARE CARDIO-CIRCULATORIE 2 7,14

4

FIZIOLOGIA RESPIRA łIEI VentilaŃia pulmonarăSchimburile gazoase Reglarea respiraŃiei şi reflexele respiratorii de apărare RespiraŃia la păsări

2 7,14

5

DIGESTIA BUCAL Ă ŞI GASTRICĂPrehensiunea, masticaŃia şi deglutiŃia Motilitatea gastricăSecreŃia salivară şi acŃiunile fiziologice ale salivei SecreŃia gastrică şi acŃiunile fiziologice ale sucului gastric

2 7,14

6

DIGESTIA GASTRIC Ă LA RUMEG ĂTOARE Structura funcŃională şi motilitatea prestomacelor Rumegarea Procesele chimice ale digestiei în prestomace FuncŃiile cheagului

2 7,14

7

DIGESTIA INTESTINAL Ă ŞI ABSORBłIA Motilitatea intestinalăSecreŃiile digestive şi rolurile lor fiziologice EndosimbionŃi implicaŃi în digestia intestinalăDefecaŃia şi materiile fecale ParticularităŃile digestiei la păsări AbsorbŃia digestivă şi extradigestivă

2 7,14

8 ASPECTE METABOLICE G ENERALE METABOLISMUL SUBSTAN łELOR ORGANICE ŞI ANORGANICE DE BAZ Ă 2 7,14

9 METABOLISMUL ENERGETIC TERMOREGLAREA

2 7,14

10 FIZIOLOGIA EXCRE łIEI Formarea urineiMicŃiunea

2 7,14

11 FIZIOLOGIA EXCRE łIEI ExcreŃia la păsări ExcreŃia extrarenală şi funcŃiile pielii

2 7,14

12 FIZIOLOGIA APARATULUI REPRODUC ĂTOR MASCUL 2 7,14 13. FIZIOLOGIA APARATULUI REPRODUC ĂTOR FEMEL 2 7,14 14 FIZIOLOGIA LACTA łIEI 2 7,14



1 Excitabilitatea miocardică şi automatismul cardiac. Înregistrarea cardiogramei şi a acŃiunii stimulilor electrici asupra contracŃiei miocardice. Modelul cordului izolat de broască. Modelul cardiogramei in situ.

3 7,14

2 EvidenŃierea automatismului cardiac şi a efectelor funcŃionale ale structurilor sistemului excito-conducător (SEC). Efectul legăturilor Stannius asupra automatismului cardiac la broască.

3 7,14

3 Investigarea manifestărilor electrice ale activităŃii cardiace. EvidenŃierea curenŃilor de acŃiune ai inimii prin metoda “labei galvanoscopice”. Înregistrarea electrocardiogramei (ECG). 3 7,14

4 InfluenŃa excitaŃiilor vagale asupra activităŃii cardiace. InfluenŃa unor factori umorali asupra activităŃii cardiace.

3 7,14

5 Tensiunea arterială (TA). Măsurarea tensiunii arteriale. Monitorizarea influenŃei principalilor mediatori chimici asupra tensiunii arteriale. Pulsul arterial. Înregistrarea şi interpretarea sfigmogramei.

3 7,14

6 Volumele respiratorii – determinarea capacităŃii vitale; Mecanica respiraŃiei – experimentul Donders; AscultaŃia pulmonară; AplicaŃii computerizate în fiziologia respiraŃiei 3 7,14

7 Dubla vagotomie – demonstraŃie pe iepure / apilcaŃie computerizată 3 7,14

8 Digestia bucală: Monitorizarea secreŃiei salivare; Recoltarea salivei; Ex. fizic al salivei (determinarea densităŃii şi pH-lui); Ex. chimic al salivei (reacŃii pentru carbonaŃi, Na+, K+, proteine, mucină; hidroliza naturală a amidonului)

3 7,14

9 Digestia gastrică: Monitorizarea motilităŃii gastrice; Recoltarea şi prepararea sucului gastric; Ex. organoleptic al sucului gastric; Ex.fizic al sucului gastric (pH-ul şi densitatea); Ex. chimic al sucului gastric (acŃiunea proteolitică a pepsinei; coagularea laptelui sub acŃiunea sucului gastric)

3 7,14

10

Digestia la rumegătoare: Monitorizarea motilităŃii prestomacelor (ascultaŃia prestomacurilor; ruminograma indirectă); Recoltarea conŃinutului din prestomacuri; Ex. microscopic al sucului ruminal; Ex. organoleptic al sucului ruminal; Ex. fizic al sucului ruminal; Ex. chimic al sucului ruminal (digestia celulozei in vitro; formarea de gaze în rumen).

3 7,14

11

Digestia intestinală: Monitorizarea in vivo şi in vitro a motilităŃii intestinale; Explorarea unor mecanisme implicate în secreŃia bilei, sucului pancreatic şi sucului enteric; Deteminarea principalilor componenŃi chimici ai bilei; EvidenŃierea unor activităŃi enzimatice ale sucului pancreatic.

3 7,14

12 Metode indirecte de determinare a metabolismului energetic. 3 7,14

13 Clearance-ul renal; Recoltarea urinei; Examenul de laborator al urinei: ex. organoleptic; ex. fizic (determinarea densităŃii, pH-ului, vâscozităŃii); ex. chimic (evidenŃierea albuminuriei, glucozuriei, urobilinogenului pigmenŃilor biliari); ex. microscopic (sedimentul urinar).

3 7,14

14 Investigarea ciclului sexual prin examen citovaginal; Teste fiziologice pentru depistarea precoce a gestaŃiei; Demonstrarea acŃiunii mamogene şi lactogene a hormonilor ovarieni (hormonii estrogeni şi progesteronul); Inducerea experimentală a lactoejecŃiei.

3 7,14






Resursele necesare:



Bibliografie:



Alte informaŃii:

Anexe:


Semnătura:





SE RATIFICĂ/









Data implement ării:Titlul cursului: Biologie celular ă, Histologie şi Embriologie 21.10.2009





DF

Anul de studii

II



Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 5 70 28 - 42 Examen CodulCursul pe care îl






zi, ID, FrLocul desf ăşurării


0401 Douăsemestre





Nu este cazul


CURS A. ObiectiveÎnsuşirea cunoştinŃelor de histologie specială şi embriologie generală (structura microscopică şi electronomicroscopic a organelor la mamifere şi noŃiuni de embriologie animală, până la neurulaŃie).


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Prin examinarea şi desenarea preparatelor histologice se acumulează cunoştinŃe microstructurale necesare stabilirii în final a diagnosticului de organ şi aprecierea stadiilor iniŃiale ale dezvoltării embrionare.




Histologie special ă

1 GeneralităŃi despre structura organelor, aparatelor şi sistemelor. Sistemul cardiovascular (artere, capilare, vene, cordul şi vasele limfatice) 2 3,57

2 Organele hematolimfopoetice ; măduva hematogenă, timusul, bursa lui Fabricius, splina, limfonodulii, hemoganglionii, Ńesutul limfoid asociat mucoaselor). 2 3,57

3 Sistemul digestiv digestiv I: cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul. 2 3,57

4 Sistemul digestiv II: intestinul subŃire, intestinul gros, glandele salivare, ficatul, pancreasul. 2 3,57

5 Sistemul respirator (structură , histo-fiziologie, particularităŃi de specie). 2 3,57

6 Sistemul urinar (structură, histo-fiziologie, particularităŃi de specie). 2 3,57

7 Sistemul nervos central: scoarŃa cerebrală, cerebelul, meningele. Sistemul nervos periferic: ganglionii cerebro-spinali, nervul ca organ, terminaŃiile nervoase periferice, sistemul nervos vegetativ.

2 3,57

8 Sistemul endocrin: generalităŃi, hipofiza, tiroida, paratiroidele, suprarenalele. 2 3,57

9 Analizatorii: pielea (glandele cutanate, formaŃiunile cornoase). Analizatorul gustativ, analizatorul olfactiv, analizatorul optic şi analizatorul acustico-vestibular. 2 3,57

10 Aparatul genital mascul (structură, histofiziologie, particularităŃi de specie) 2 3,57

11 Aparatul genital femel (generalităŃi, structură, histofiziologie, particularităŃi de specie). 2 3,57 Embriologie

12 Gametogeneza : ovogeneza , spermatogeneza, fecundaŃia, segmentarea. 2 3,57

13 Dezvoltarea embrioblastului, constituirea discului embrionar tridermic, evoluŃia şi derivatele foiŃelor embrionare. 2 3,57

14 EvoluŃia trofoblastului şi tipurile de placentă la mamifere. 2 3,57



1 Examenul morfologic al sângelui. Efectuarea frotiului sanguin.

3 3,57 2 Sistemul cardiovascular: arteră de tip muscular, venă, pachet vasculo-nervos, arteră de

tip elastic. 3 3,57

4 Organele hematolimfopoetice: măduva hematogenă, timusul, limfonodulii, splina, bursa lui Fabricius. 3 3,57

5 Sistemul digestiv I: limba, esofagul, rumen, reŃea, foios. 3 3,57

6 Sistemul digestiv II: stomac glandular de pasăre, stomac la monogastrice, duoden, jejun, colon. 3 3,57

7 Glandele anexe ale sistemului digestiv: ficat, parotidă, submaxilară, sublinguală. 3 3,57

8 Aparatul respirator: cavităŃi nazale, trahee, pulmoni. 3 3,57

9 Aparatul urinar: rinichi, ureter, vezica urinară. 3 3,57

10 Sistemul nervos: măduva spinării, ganglion spinal, creierul, cerebelul. 3 3,57

11 Organele de simŃ: retina, mucoasa olfactivă, mugurele gustativ, pielea, copita. 3 3,57

12 Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, suprarenala, pancreas. 3 3,57

13 Aparatul genital mascul: testiculul, epididimul, penisul, prostata. 3 3,57

3 3,57

Modul de desf ăşurare: Curs şi lucrări practice pe grupe de 13-15 studenŃi Metodele de predare şi de înv ăŃare: Prezentare preparate histologice cu microscopul de proiecŃie urmate de studiu individual la microscop şi efectuarea de desene dupăimaginile microscopice.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: InŃelegerea structurii microscopice a organelor care alcătuiesc corpul animalelor, pentru ca în final să stabili diagnosticul de organ.

Verificarea periodică a caietelor cu desene după imaginile microscopice, examen practic, examen teoretic.




2. Obligatorie: Viorel Miclăuş, 2008,Biologie celulară şi Embriologie, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. Viorel Miclăuş, 2008, Histologie Ed.. AcademicPres, Cluj-Napoca.Bibliografie:

Facultativ ă: Ross H.M., Reith J. E, Histology a text and atlas, Harper International Company, 1985.




AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ

/ NU SE RATIFICĂ

Semnătura şi ştampila:








I – Invatamant preclinic Data implement ării:

Titlul cursului: Biochimie şi biologie moleculară01.10 2009

Ini Ńiatorul cursului: Conf.dr. Sanda ANDREI Coordonatorul cursului:

Conf.dr. Sanda ANDREI


studiiII Nr.de ore pe semestru şi activit ăŃi

Limba de predare română Semestrul III Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 42 14 - 28 E CodulCursul pe care îl



* Categoria formativă = DF-discipline fundamentale, DP-discipline de pregatire in domeniu,DS-disc.de specialitate,DC-discipline complementare,OU-disc.conform opŃiunii universităŃii ** OpŃionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opŃionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);



Titlul Facultatea de Medicină VeterinarăSpecializarea :Medicină Veterinară 0401 6 ani zi USAMV Cluj


Biochimie Cursuri anterioare

Recomandate:

Biologie, Biofizică,GeneticăAlte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână – 33.33% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 66.66%

CURS A. ObiectiveStudiul biochimiei şi biologiei moleculare furnizează studentului principiile fundamentale de organizare şi funcŃionare la nivel molecular ale organismului animal. Sunt prezentate în acest sens procesele biochimice cele mai relevante din

organismele animale, etapele principale de reacŃie, sistemele enzimatice corespunzătoare sub acŃiunea cărora sunt promovate, dar şi factorii majori de reglare a activităŃii enzimelor implicate,ca şi dereglări corelate cu anumite stări patologice, cu particularizare pentru metabolismul protidelor şi acizilor nucleici. Cursul continuă cu noŃiuni generale de biologie moleculară, reglarea expresiei genelor la eucariote, tehnologii de ADN recombinant, transferul şi expresia genelor la eucariote. Studiul biochimiei şi biologiei moleculare este indispensabil pentru înŃelegerea altor discipline ca: fiziologia , genetica, reproducŃia etc.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucrările de laborator permit studentului aprofundarea metodelor analitice de separare a biomoleculelor (cromatografice,electroforetice) sau de dozare (spectrofotometrice,volumetrice etc.) tipice pentru un laborator biochimic. Acestea îi permit sa facă determinări calitative şi cantitative ale acizilor nucleici, ale proteinelor precum şi metaboliŃi ai acestora.




1 1. Structura acizilor nucleici. Determinarea structurii primare a ADN-ului. Fragmentarea ADN-ului Stabilirea hărŃii fizice a ADN-ului Clonarea şi amplificarea fragmentelor de ADN Determinarea secvenŃei bazelor din fragmentele clonate (secvenŃializarea ADN-lui recombinat)

1

1

7,14

7,14

2 2. Biosinteza acizilor nucleici Biosinteza nucleotidelor Biosinteza ADN: mecanismul semiconservativ de replicare, mutageneza; transgeneza, animale transgenice Sinteza enzimatică şi amplificarea fragmentelor de ADN (tehnica PCR) Biosinteza ARN Hibridizarea acizilor nucleici

1

1

7,14

7,14

3 3. Catabolismul acizilor nucleici Catabolismul ADN Catabolismul ARN Catabolismul nucleotidelor

1

1

7,14

7,14 4 4. Biosinteza proteinelor

Biosinteza aminoacizilor în organismele animale Codul genetic Mecanismul de biosinteză a proteinelor Reglarea expresiei genelor (biosintezei proteice) la eucariote

1

1

7,14

7,14

5 5. Catabolismul proteinelor Digestia, absorbŃia şi vehicularea protidelor Catabolizarea aminoacizilor: căi generale şi specifice de catabolizare a aminoacizilor; dereglări în metabolismul aminoacizilor Ciclul ureogenetic

1

1

7,14

7,14

6 6. SecvenŃializarea proteinelor: determinarea compoziŃiei generale în aminoacizi; analiza acizilor N-terminal şi C-terminal; determinarea secvenŃei de aminoacizi

1 1

7,14 7,14

7 7. Metabolismul hemului 8. Proteinele laptelui: prezentarea generală a proteinelor specifice laptelui - cazeine, proteinele din lactoser şi sinteza acestora; influenŃa polimorfismului genetic asupra compoziŃiei în proteine a laptelui la diverse specii

1 1

7,14 7,14

Tema Număr de ore


1 Norme de protecŃia muncii.Organizarea laboratorului. Prezentarea lucrărilor practice ce se vor efectua în laborator.

2 7,14

2 ObŃinerea curbelor etalon necesare dozarii proteinelor prin două metode diferite - metoda biuretului şi metoda Bradford

2 7,14

3 Tehnici de extracŃie a proteinelor. ExtracŃia şi dozarea proteinelor din Ńesut hepatic prin metoda biuretului

2 7,14

4 Dozarea proteinelor totale din lapte prin metoda Bradford. 2 7,14 5 Prezentarea tehnicilor de laborator utilizate în analiza proteinelor din diverse medii

biologice (tehnici utilizate în proteomică - cromatografie, electoforeză) 2 7,14

6 Hidroliza proteinelor si analiza aminoacizilor prin cromatografie pe strat subtire. 2 7,14 7 Analiza aminoacizilor prin cromatografie in faza lichida de inalta performanŃă

(HPLC). 2 7,14

8 Identificarea proteinelor din urina. Identificarea pigmentilor biliari. 2 7,14 9 Dozarea ureei din sânge şi a azotului aminoamoniacal din urină. 2 7,14 10 Dozarea cazeinelor din lapte. 2 7,14 11 Dozarea acidului uric din sânge. Dozarea creatininei din urină. 2 7,14 12 Hidroliza nucleoproteinelor şi identificarea componentelor acizilor nucleici. 2 7,14 13 Dozarea acizilor nucleici prin metoda Spirin. 2 7,14 14 Colocviu de laborator. 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăşoară în amfiteatre cu toŃi studenŃii. Orele de laborator se desfăşoară pe grupe de studenŃi în laboratorul de chimie şi biochimie al disciplinei. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Metoda prezentării orale a cursului apelând la videoproiector pentru a ilustra scheme reprezentative sau strucrturi complexe ale unor biomolecule. Studentului I se cere să acceseze literatura de specialitate (bibliografia obligatorie fiind afisata permanent la avizierul disciplinei). La lucrările de laborator sunt discutate principiile care stau la baza anumitor determinări experimentale urmând ca studentul să le execute practic.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea de către student a noŃiunilor şi proceselor fundamentale legate de metabolismul proteic şi de cel al acizilor nucleici. Un alt obiectiv este însuşirea noŃiunilor fundamentale de biologie moleculară (reglarea expresiei genelor, tehnologii de ADN recombinant, transferul şi exprimarea genelor la eucariote). Lucrările de laborator permit studentului aprofundarea metodelor analitice de separare a biomoleculelor si de dozare tipice pentru un laborator de biochimie.

NoŃiunile însuşite la curs vor fi evaluate prin examen (lucrare scrisă) cu subiecte obligatorii din toate capitolele mari prezentate mai sus (metabolismul proteic şi al acizilor nucleici, elemente de biologie moleculară). Laboratorul va fi finalizat printr-un colocviu care trebuie sa evidenŃieze gradul de asimilare teoretic şi practic de către student a lucrărilor efectuate.


NF=0,75NE+ 0,25NL

Unde NF =nota finala NE=nota lucrare scrisă NL=nota colocviu laborator

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Laboratorul de chimie şi biochimie are aparatură de extracŃie şi concentrare a unor probe Biologice (ex.Ultraturax centrifugă,rotavapor),aparatură pentru cromatografia în strat subŃire şi pe coloană,aparatură pentru electroforeză , spectrofotometru,HPLC, gaz-cromatograf.Resursele necesare: Materiale didactice: videoproiector. StudenŃii pot beneficia de biblioteca disciplinei, dotată cu cărŃi si reviste de specialitate precum si de acces la Internet (2 calculatoare).

Obligatorie: ANDREI Sanda, 2005, Biochimia acizilor nucleici şi a proteinelor, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca PINTEA Adela, 2005, Bichimie structurală – biomolecule plastice, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca

BELE C., 2004, Biochimie Medicală veterinară – Metabolism, Editura Todesco, Cluj-Napoca PINTEA Adela, ANDREI Sanda, BELE C., 2008, Biochimie medical veterinară – lucrări practice, Ed. AcademicPresBibliografie:

Facultativ ă: CAMPBELL P.N., SMITH A.D., 2004, Biochimie ilustrată, Editura Academiei Române, BucureştiSOCACIU Carmen, 1996, Mutageneza chimică, Editura Genesis, Cluj-Napoca POPA L., REPANOVICI Rodica, 1991, Acizii nucleici, Editura Academiei Române, Bucureşti COVIC M., 1981, Biologie şi genetică medicală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti MAFTAH A., JULIEN R., 1996, Biologie moléculaire, Editura Masson, Paris

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul Alte informaŃii: Nu este cazul Anexe: Nu este cazul

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.dr. Aurel DAMIAN Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.dr. Ioan Stefan GROZA Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/









Catedra II - ProducŃii animaliere şi SiguranŃă alimentarăData implement ării:Titlul cursului: Sisteme de producŃii animaliere 1

1.X.2009

Ini Ńiatorul cursului: Conf. Dr. ing. Ioan PaşcaCoordonatorul cursului:

Conf. Dr. ing. Ioan Paşca CARACTERISTICILE CURSULUI

Categoria formativ ă * PA Anul de studii



OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 5 56 28 - 28 - E

CodulCursul pe care îl înlocuie şte:

Nu e cazul





ZI,ID FR

Locul desfăşurăriiTitlul Facultatea de Medicina Veterinara Specializarea: Medicină Veterinară

0401 6 ani Zi U.S.A.M.V.

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biologie celulară, Anatomie, Fiziologie, AlimentaŃie, NutriŃie, Bunăstare, Etologie, Igiena şi protecŃia animalelor, Creşterea animalelorCursuri anterioare

Recomandate: Statistică, Genetică şi AmeliorareAlte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână – 2h – 50 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 2h – 50% CURS A. Obiective:

Obiectivele urmărite se referă la cunoaşterea particularităŃilor biologice ale fiecărei specii în funcŃie de producŃia de bază şi de sistemele de exploatare. În cazul sistemelor de exploatare vor fi prezentate posibilităŃile de obŃinere a unor producŃii mari în condiŃii de eficienŃă economică. Vor fi prezentate particularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor specii de fermă (bovine, ovine, caprine, suine) şi corelaŃia ce există între factorii genetici, fiziologici, etologici, nutriŃionali de mediu şi comportamentali, având drept scop obŃinerea unor producŃii aproape de limita biologicului, în condiŃii de confort şi bunăstare optimă. Se va insista asupra riscurilor provocate de poluarea mediului înconjurător asupra calităŃii şi cantităŃii produselor animalelor domestice. Se va dezbate selecŃia animalelor ca factor al ameliorării, efectul selecŃiei caracterelor cantitative, efectul selecŃiei când se urmăresc mai multe caractere, selecŃia pe baza performanŃelor proprii, selecŃia pe baza valorii descendenŃilor, a rudelor colaterale, pe baza performanŃelor descendenŃilor la fiecare specie de interes economic, accentuând aspectul practic şi economic al fiecărei metode. De asemenea sunt prezentate programele de ameliorare cu obiectivele şi standardele la care trebuie să se ajungă.




BOVINE 12 21,42 PRODUCłIA DE LAPTE

Conceptul de ProducŃii animaliere în consens cu normele şi legislaŃia europeană.

ProducŃia şi consumul de lapte de bovine pe plan mondial şi naŃional. ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de

taurine pentru lapte şi mixte. Rasele de bivoli crescute pentru lapte. Factorii care influenŃează producŃia de lapte la bovine.

4 3,57

Organizarea procesului de înmulŃire. Timpul optim de însămânŃare a vacilor după fătare. ÎntreŃinerea şi îngrijirea vacilor gestante. Repausul mamar. ÎntreŃinerea şi îngrijirea raŃională a viŃeilor de la fătare până la înŃărcare.

Sisteme moderne de exploatare a tineretului taurin de reproducŃie. AlimentaŃia tineretului şi diferitelor categorii de taurine destinate reproducŃiei.

3 3,57

Exploatarea vacilor de lapte în sistem extensiv şi intensiv. 1 1,78

Sisteme de întreŃinere a vacilor de lapte. Mulsul raŃional al vacilor de lapte. Sisteme de muls mecanic.

1 1,78

PRODUCłIA DE CARNE SituaŃia actuală şi tendinŃele producŃiei şi consumului de carne de bovine pe

plan mondial şi naŃional. ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de

carne şi mixte(carne-lapte). Factorii care influenŃează producŃia de carne la bovine.

1 1,78

Sisteme de îngrăşare a taurinelor: extensive, semiintensive, intensive. Îngrăşarea tăuraşilor pentru producŃia de carne în sistemul intensiv (ultra baby-beef, baby-beef foarte precoce, precoce şi normal).

1 1,78

SelecŃia taurinelor pentru producŃia de lapte, carne. Obiectivele ameliorării taurinelor pentru producŃia de carne. Folosirea

încrucişărilor în creşterea taurinelor pentru producŃia de carne.

1 1,78

OVINE 7 12,5 PRODUCłIA DE CARNE

SituaŃia actuală şi tendinŃele producŃiei şi consumului de carne de ovine pe plan mondial şi naŃional.

ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de oi de carne şi mixte(carne-lână).

Factorii care influenŃează producŃia de carne la ovine. Organizarea procesului de înmulŃire. Căi şi metode de sporire a producŃiei de carne prin intensificarea reproducŃiei . ÎntreŃinerea şi îngrijirea oilor gestante.

ÎntreŃinerea şi îngrijirea mieilor de la fătare până la înŃărcare. Exploatarea tineretului ovin de reproducŃie.

2 3,57

Sisteme de îngrăşare a mieilor. RecondiŃionarea ovinelor adulte reformate. Obiectivele ameliorării ovinelor pentru producŃia de carne.

1 1,78

SelecŃia berbecilor de reproducŃie şi a oilor de prăsilă.Piramida ameliorării. Folosirea încrucişărilor în exploatarea ovinelor pentru producŃia de carne.

PRODUCłIA DE LÂNĂSituaŃia actuală privind producŃia şi consumul de lână pe plan naŃional şi

mondial. ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de oi cu lână fină şi mixte lână-carne.

Factorii care influenŃează producŃia de lână la ovine. Exploatarea ovinelor pentru producŃia de lână. Sisteme de tuns : avantaje,

dezavantaje. Obiectivele ameliorării ovinelor pentru producŃia de lână. Folosirea încrucişărilor în exploatarea ovinelor pentru producŃia de lână.

1 1,78

PRODUCłIA DE LAPTE DE OAIE SituaŃia actuală şi tendinŃele producŃiei şi consumului de lapte de oaie pe plan

naŃional şi mondial. ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de

lapte şi mixte . Factorii care influenŃează producŃia de lapte la ovine.

Exploatarea ovinelor pentru lapte. Sisteme de muls : avantaje, dezavantaje.

2 3,57


Principalele obiective urmarite la lucrarile practice se refera la recunoasterea principalelor rase si hibrizi de la speciile bovine, ovine, caprine, suine; aprecierea fenotipica si genotipica a animalelor de reproductie; controlul productillor si determinarea varstei dupa dentitie si exterior.


Obiectivele ameliorării ovinelor pentru producŃia de lapte. SelecŃia. Folosirea încrucişărilor în exploatarea ovinelor pentru producŃia de lapte.

PRODUCłIA DE PIELICELE SituaŃia actuală şi tendinŃele producŃiei de pielicele pe plan naŃional şi mondial. ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de oi

pentru pielicele şi mixte. Factorii care influenŃează producŃia de pielicele la ovine.

Exploatarea ovinelor pentru producŃia de pielicele. Aprecierea calităŃii pielicelelor.

Obiectivele ameliorării ovinelor pentru producŃia de pielicele. SelecŃia. Folosirea încrucişărilor în creşterea ovinelor pentru pielicele.

AlimentaŃia diferitelor categorii de ovine.

1 1,78

CAPRINE 2 3,57 PRODUCłIA DE LAPTE, PĂR (PUF)

ProducŃia actuală şi consumul de lapte de capră şi de mohair pe plan naŃional şi mondial.

Factorii care influenŃează producŃia de lapte şi păr la caprine.

1 1,78

Exploatarea caprelor pentru lapte şi păr. Mulsul manual şi mecanic. Recoltarea părului.

ParticularităŃi ale alimentaŃiei caprinelor.

1 1,78

Obiectivele ameliorării caprelor pentru producŃia de lapte şi păr. SelecŃia animalelor de reproducŃie.

SUINE 7 12,5 PRODUCłIA DE CARNE LA SUINE

SituaŃia actuală şi tendinŃele producŃiei şi consumului de carne de porc pe plan mondial şi naŃional.

ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de porci.

Factorii care influenŃează producŃia de carne la suine.

1 1,78

Organizarea procesului de înmulŃire. Timpul optim de însămânŃare al scroafelor după fătare. IntreŃinerea şi îngrijirea scroafelor gestante. IntreŃinerea şi îngrijirea purceilor de la fătare până la înŃărcare. Sisteme de creştere a tineretului suin de reproducŃie.

2 3,57

Sisteme de îngrăşare a suinelor. Sistemul de creştere şi îngrăşare a suinelor pentru bacon, carne şi carne - grăsime.

Principiile organizării fluxului tehnologic într-un complex de creştere industrială a porcilor. AlimentaŃia suinelor.

2 3,57

Caracterele care fac obiectul ameliorării suinelor. SelecŃia porcilor dupăperformanŃe proprii, colaterali şi descendenŃi. Piramida ameliorării. Principiile şi parametrii programului de ameliorare. Folosirea încrucişărilor în creşterea

porcilor. ObŃinerea hibrizilor.

2 3,57

Nr. Tema Num ăr de ore


BOVINE 12 21,42 Recunoasterea principalelor rase si metisi de bovine. (fermă)

Aprecierea valorii productive a bovinelor în funcŃie de vârstă. Aprecierea genotipica şi fenotipică a taurinelor de reproductie.

2 3,57

Aprecierea multilaterala a ugerului (inspectie, palpatie si proba functionala) în vederea efectuării mulsului mecanic. (ferme)

2 3,57

Aprecierea stării de îngrăşare pe animalul viu. 2 3,57 Controlul cantitativ si calitativ al productiei de lapte la taurine. Calcularea şi exprimarea producŃiei.

2 3,57

Cunoasterea procesului tehnologic in ferme de tip gospodaresc si in complexe industriale pentru productia de carne si lapte. (ferme)

2 3,57

OVINE 8 14,28

Recunoasterea principalelor rase şi metişi de ovine şi caprine.Aprecierea valorii productive a ovinelor în funcŃie de vârstă. Aprecierea fenotipica si genotipica a ovinelor de reproductie. (ferme)

2 3,57

Productia de carne: aprecierea stării de îngrăşare pe animalul viu. Productia de lână: însuşirile cantitative şi calitative ale lânii.

ProducŃia de lapte: controlul producŃiei de lapte, mulsul mecanic. ProducŃia de pielicele: însuşirile principale ale pielicelelor de miei Karakul şi Turcană. (ferme)

2

2

2

3.57

3.57

3,57 3,57

CAPRINE 2 3,57

ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de capre pentru lapte şi păr.

2 3,57

SUINE 6 10,71

Recunoasterea principalelor rase şi hibrizi de porci. Aprecierea stării de îngrăşare pe animalul viu. (ferme)

2 3,57

Aprecierea fenotipica si genotipica a suinelor de reproductie 2 3,57

Cunoasterea fluxului tehnologic într-un complex de crestere industrială a porcilor. (ferme)

2 3,57


Metodele de predare şi de înv ăŃare: Orele de curs se desfăşoară săptămânal în plenul anului iar lucrările practice sunt Ńinute cu formaŃii mici de studenŃi în laboratoare dotate cu video, monitoare şi ilustrate. Lucrările practice se susŃin şi în unităŃi de producŃie.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinŃelor predate la curs şi lucrările

practice privind cunoaşterea raselor şi însuşirilor morfoproductive din fiecare specie care contribuie în mod prioritar la principalele producŃii, factorii care le influenŃează şi condiŃionează, precum şi principiile ameliorării, alimentaŃiei, înmulŃirii, protecŃiei, bunăstării într-un anumit sistem de exploatare, factori esenŃiali în sporirea producŃiilor animalelor.

Prin examenul teoretic şi practic la sfârşitul fiecărui semestru. Examenul oral va fi de 20 minute/student în ordinea alfabetică a grupei de studenŃi. Examenul practic va consta în recunoaşterea raselor de animale din fiecare specie şi aprecierea exteriorului acestora în funcŃie de producŃia dominantă, determinarea vârstei, aprecierea şi certificarea animalelor de reproducŃie.

Modul de stabilire a notei finale: - Activitatea de la curs – examenul teoretic = 50%. - Activitatea la lucrările practice şi rezultatele la examenul practic = 30%.- Rezultatele din activitatea din timpul semestrului = 20%.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Dotări: Aparate pentru măsurări corporale, video, monitoare, ilustrate cu rasele de animale, aparate foto, casete video, diapozitive.Resursele necesare:

Materiale didactice: Cursuri, caiete de lucrări practice, editate de colectivul disciplinei, fond de carte din biblioteca disciplinei.

Obligatorie: 1. NotiŃele de curs; 2. Paşca Ioan, Roman Morar – Creşterea animalelor şi sisteme de producŃii animaliere, ISBN: 978-973-

751-443-1, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 397 p., 2007. 3. Morar Roman, Cozma Vasile, Dana Pusta, Paşca Ioan – Practicum de creşterea animalelor şi

patologie parazitară – vol. II – Suine, ISBN: 973-751-186-7, 978-973-751-186-7, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 251 p., 2006.

4. Liviu Al. Mărghitaş, Daniel Dezmirean, Ioan Paşca – Practicum sericicol – ISBN: 973-8198-94-1, Editura Todesco Cluj-Napoca, 106 p., 2005.

5. Ioan Ştefan Groza, Iancu Adrian Morar – coordonatori Colectivul de autori: Prof. dr. Mircea Muntean, Prof. dr. Roman Morar, Prof. dr. Ionel Papuc, Conf. dr. Liviu Bogdan, Conf. dr. Liviu Oană, Şef lucr. Drd. Simona Ciupe, Şef lucr. Ing. dr. Ioan Paşca, Asist. Drd. Alexandru Raul Pop, Drd. Mihai Cenariu, Drd. Cosmin Peştean – Andrologie Veterinară, ISBN: 973-604-012-7, Editura Gryphon Cluj-Napoca, 474 p., 2004.

6. Roman Morar, Adrian Cîmpean, Ioan Paşca – Practicum de zootehnie - ISBN 973- 8198-07-0, Editura Todesco Cluj-Napoca, 550 p., 2001. 7. Claudiu Lisovschi, Cheleşanu, Ana Maria Gaboreanu, Ioan Paşca – Eredopatologie – Tipo Agronomia Cluj-Napoca, p. 190, 1992.

Bibliografie:

Facultativă: 1. Morar R; Dana Liana Pusta; (2000 sau 2001); Zootehnie generală Ed. Relief Cluj-Napoca; 2. Morar R, Dana Pusta (1999) Zootehnie specială vol. I, II, III.Ed. Relief Cluj-Napoca; 3. Morar R. A. Cîmpean, I.Paşca (2001) Practicum de Zootehnie. Ed. Todesco Cluj-Napoca; 4. CreŃa V, R. Morar, C-tin Culea (1995) Zootehnie generală şi specială EDP Bucureşti; 5. Mothes E. (1981) Tehnologie der Tierproduktion. Veb Gustav Fischer. Verlag Jena; 6. *** (2001) Handbuch landwirtschaftliche. Betriebsgebaude Muster. 7. Creston David, G. Pallot, A. Puschner –Planned sheep production – Simon Grundlager der

Tierernahrung, 1972. 8. Eckhard Mothes – Technologie der Tierproduktion, 1981. 9. Rougeot J., R.G. Thebault – Le lapin Angora, 1989, ISBN 978263260654, Handbuch landwirt

schaftche. Betriebsgebande Muster.


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. IOAN GROZA


Semnătura:



SE RATIFICĂ/




Se vor completa toate rubricile formularului, conform IndicaŃiilor privind completarea Formularului SpecificaŃie Curs, din Manualul CalităŃii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conŃin toate informaŃiile necesare vor fi returnate

emitentului.


Facultatea de Medicina Veterinara


II Productii animaliere si siguranta alimentara


Nutritie, alimentatie, controlul calitatii furajelo r. agronomie, II 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof.dr. Zoe Dancea Coordonatorul cursului: Prof.dr. Zoe Dancea

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * PA Anul de studii II Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite

4 42 28 - 14 - Examen

CodulCursul pe care îl înlocuieşte: 0401020109 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:




zi, FR, IDLocul desfăşurăriiTitlul

Facultatea de Medicina Veterinara Specializarea: Medicina Veterinara 0401 6 ani zi USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Nutritie, alimentatie, controlul calitatii furajelor, agronomie I, Anatomie, Zootehnie generala, Biologie vegetala, Ecologie, Biochimie, Fiziologie, Biologie celulară, Biofizica Cursuri anterioare

Recomandate: Limbi străine, Informatica


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână – 66.66% b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână – 33.33% CURS a. Obiective: cunoasterea particularitatilor de alimentatie a animalelor domestice, pe specii si categorii morfo-productive si a normelor de alimentatie dietetica; initierea teoretica si practica pentru consolidarea bazei de cunoaştere pentru a putea sa-si insuseasca, ulterior, etiologia bolilor de nutriŃie şi metabolism (mai ales); initierea in problemele referitoare la folosirea aditivilor alimentari in alimentatia animalelor prin prisma protectiei sanatatii acestora si a protectiei consumatorilor umani de produse animaliere; b. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Săpt. Tematica Nr.ore %

crt. 1. 1 STUDIUL NUTRETURILOR. Nutreturile simple: fanurile, nutreturile grosiere

deshidratate, nutreturile insilozate, iarba de prerie, furajele verzi cultivate, nutreturile suculente, turtele. Valoare nutritiva si valoare de utilizare.

2 7,14

2. 2 Nutreturile concentrate:grauntele cerealelor, boabele leguminoselor, nutreturile de origine animala, levurile. Paiele de graminee. Valoare nutritiva si valoare de utilizare. Substituientii laptelui. Aditivii alimentari: alegere si folosire rationala - probleme actuale (in lumina legislatiei U.E.): premixurile furajere, substituentii sintetici cu azot ( aminoacizii, substantele azotate neproteice: ureea, amoniacul, bicarbonatul si sulfatul de amoniu), alte nutreturi.

2 7,14

3. 3 PRODUCEREA SI GESTIONAREA FURAJELOR. Necesarul de furaje si modul de stabilire a suprafetelor agricole destinate producerii acestora. Conditii de producere/cultivare, recoltarea, prepararea, transportul si depozitarea furajelor (graminee si leguminoase perene si anuale naturale si cultivate, nutreturile verzi).

2 7,14

4. 4 Metode de preparare a nutreturilor simple, compuse si combinate (macinarea, tocarea radacinoaselor, dozarea si amestecarea). Alte metode de preparare a nutreturilor: nsilozarea, prepararea hranei dietetice etc. Aprecierea cantitativa si calitativa a acestora. Norme de protectia muncii si PCI.

2 7,14

5. 5 Accidente la animale cauzate de greselile de dozare si administrare a nutreturilor (intoxicatii cu uree, cupru, indigestii la diferite specii si categorii de productie, asfixii datorate insuficentei frontului de furajare. Prezentarea comerciala, valoarea garantata si aprecierea valorii reale.

2 7,14

6. 6 PRINCIPII DE HRANIRE DITETICA SI TERAPEURICA SI DE RATIONALIZARE A ALIMENTATIEI LA PRINCIPALELE SPECII SI CATEGORII DE ANIMALE DOMESTICE. Nutritia si alimentatia dietetica a taurilor si vacilor de lapte (in lactatie, gestatie avansata, repaus mamar).

2 7,14

7. 7 Alimentatia dietetica a tineretului taurin de reproductie si a taurinelor supuse la ingrasat (tineret si adulte).

2 7,14

8. 8 Principii de nutritie dietetica si terapeutica a ovinelor: berbeci de reproductie, oi in diferite stari fiziologice (pregatire pentru monta si monta, primele trei luni de gestatie, ultimele doua luni de gestatie, lactatie), miei si tineret dupa intarcare, ovine supuse la ingrasat. Principii de nutritie si limentatiatie dietetica a caprelor.

2 7,14

9. 9 Alimentatia dietetica a cabalinelor: armasarilor, alimentatia iepelor si a tineretului cabalin. Alimentatia iepelor si a tineretului cabalin.

2 7,14

10. 10 Nutritia si alimentatia dietetica a porcinelor: vieri, scroafe de repro-ductie, tineretului porcin de reproductie si crescut pentru carne. Alimentatia porcinelor supuse la ingrasat.

2 7,14

11. 11 Principii de alimentatie dietetica si terapeutica a diferitelor specii de pasari domestice: gaina, curca, rata, gasca, prepelita,fazan etc

2 7,14

12 12 Alimentatia tineretului porcin de reproductie si crescut pentru carne. Alimentatia porcinelor supuse la ingrasat.

2 7,14

13 13 Reguli de nutritie si alimentatie dietetica la cainii reproducatori, catei in alaptare, catei orfani, tineret canin, caini de sport, caini batrani

2 7,14

14. 14 Hranirea terapeutica a cainilor de serviciu, a pisicilor, animalelor de blana si alte specii.

2 7,14

LUCRĂRI PRACTICEa. Obiective: cunoasterea nutreturilor specifice si a cantitatilor care trebuiesc administrate la diferite specii si

categorii de animale domestice pentru a acoperi normele de hrana pentru intretinere si productie; principiile stabilirii ratiilor alimentare si recepturii de fabricatie a nutreturilor combinate, precum si de apreciere a calitatii acestora; initiere in probleme de comercializare a alimentelor destinate animalelor; notiuni de informatizare a proceselor de echilibrare a ratiilor (folosirea programelor computerizate de echilibrare proteica);

b. PROGRAMA ANALITICĂ Nr. crt.

Săpt. Tema Nr.ore %

1. 1 METODE DE CONTROL TEHNIC DE CALIATE A DIFERITELOR NUTRETURI.

1 7,14

Aprecierea calitatii diferitelor furaje concentrate: graunte de cereale, uruieli provenite din cereale, tarate, nutreturi de origine animala.

2. 1 Aprecierea tehnica de calitate a fanurilor, radacinoaselor si tuberculilor. 1 7,14 3. 2 Aprecierea tehnica de calitate a nutreturilor insilozate, a nutreturilor granulate si

brichetate. 1 7,14

4. 2 Aprecierea tehnica de calitate a nutreturilor combinate (concentrate industriale). Aprecierea calitatii altor tipuri de nutreturi (de origine microorganica, substante energetice, substante minerale, preparate furajere).

1 7,14

5. 3 Exercitii de intocmire a ratiilor si a recepturii de fabricatie a nutreturilor combinate. 1 7,146. 3 Intocmire de ratii pentru bovine. 1 7,14 7. 4 Intocmire de ratii pentru bovine si ovine. 1 7,14 8. 4 Intocmire de ratii pentru cabaline 1 7,14 9. 5 Intocmire de ratii pentru porcine: vieri si scroafe de reproductie. 1 7,14 10. 5 Intocmire de ratii pentru porcine: porci crescuti pentru carne si la ingrasat. 1 7,14 11. 6 Intocmire de ratii si retete de nutreturi combinate pentru pasari. 1 7,14 12. 6 Exercitii de echilibrare proteica a ratiilor (folosirea de programe computerizate). 1 7,14 13. 7 Exercitii de echilibrare proteica a ratiilor (folosirea de programe computerizate). 1 7,14 14. 7 Exercitii de echilibrare proteica a ratiilor. 1 7,14


Metodele de predare şi de învăŃare: - expunere orală interactivă cu ajutorul mijloacelor moderne: retroproiector, aspectomat, calculator. - învăŃare după curs tipărit, notiŃe de curs şi bibliografie indicata.- determinari si exercitii la lucrarile practice cu participarea studentilor.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - insusirea cunostintelor necesare cunoasterii

nutreturilor specifice diferitelor specii de animale domestice si principiilor de producere, recoltare, depozitare, preparare si apreciere tehnica de calitate a diferitelor sortimente de nutreturi;

- fundamentarea unei baze de cunoastere a alimentatiei diferitelor specii si categorii de animale;

- initierea in tehnica de rationalizare a alimentatiei (intocmirea de ratii si retete de fabricare a nutreturilor combianate).

- activitatea la curs; - activitatea la lucrările de laborator; - rezultatele testelor pe parcursul semestrului; - referate la lucrarile practice; - teme de casă; - verificari la lucrarile de laborator;- examen practic.

Elemente de stabilire a notei finale - activitate la curs şi verificarea cunostintelor la examen(70%); - activitate la lucrări practice, referate şi rezultate la verificarile din laborator (15%); - examen practic: verificarea cunostintelor practice (15%).


Resursele necesare:

Dotări: a) existente:- aparatura si materiale pentru analizele de compozitie chimica bruta: aparate Parnas-Wagner, Soxhlet, Scheibler, de distilare apa si amoniac liber, ureometre Kowarsky, cuptor de calcinare, termostat termoreglabil, termostate pentru incubare miceti si bacterii, autoclav, sterilizatoare electrice, bai marine si de nisip, balante tehnice, electronice si de precizie, calculator; - microscoape, stereomicroscop, colectie de plante (ierbare), sticlarie si alte materiale de laborator. b) necesar: - dotare cu aparatura performanta si inlocuirea celei existenta care este, in mare masura, veche si uzata;

- completarea cu aparate pentru determinari a substantelor minerale din nutreturi (spectrometri, cromatografie etc).

Materiale didactice : SubstanŃe chimice necesare preparării diferitelor soluŃii, sticlărie de laborator, hârtie de filtru cu porozitate diferită, pensete, folii pentru retroproiector, diapozitive.

Obligatorie :8. Burlacu Gh. - Valoarea nutritiva a nutreturilor, normele de hrana si intocmirea ratiilor,

vol I, vol. II, Ed. CERES, Buc., 1982 9. Dancea Zoe– Nutritia animalelor domestice si elemente de nutritie a omului, Ed. Dacia,

Cluj-Napoca, 1999 10. Dancea Zoe – Nutritia animalelor domestice. Plante de nutret. Plante toxice. Ed.

AcademicPres, Cluj-Napoca, 200211. Dancea Zoe – Nutritie animala si elemente de nutritie a omului, Vol. 1-Ed. TODESCO,

Cluj-Napoca, 200512. Hatieganu V., Zoe Morar (Dancea) – Lucrari practice la bazele nutritiei si controlul

sanitar-veterinar al furajelor, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1976, 1978, 1984 Bibliografie : Facultativă:

7. Baia Gh. – Alimentatia animalelor domestice. Ed. Pedagogica, Bucuresti, 19728. Burlacu Gh. – Potentialul productiv al nutreturilor si utilizarea lor, Ed. CERES,

Bucuresti, 20029. Crainiceanu E., M. Mateuti – Nutritie generala. Alimentatia erbivorelor, Ed. Brumar,

Timisoara, 2002; 10. Drinceanu Dan – Alimentatia animalelor, Ed. Euroart, Timisoara, 1994; 11. Halga P.– Dictionar de nutritie si alimentatie animala, Ed. Remus, Cluj-Napoca, 1991; 12. Salajan Gh., Ludmila Mosolova – Tehnica optimizarii hranei la animalele de ferma,

Ed. Ceres, Bucuresti, 1990;13. Stoica I., Liana Stoica – Bazele nutritiei si alimentatia animalelor, Ed. Carol Sanivet,

Bucuresti, 2001. Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre:Alte informaŃii:

Anexe: AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL

Şeful Catedrei Conf. Dr. Ioan Pasca Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura




Codul Cursului 0401020109RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ/

NU SE RATIFICĂ Semnătura şi ştampila

Nr.__________din______________







Catedra III: InvăŃământ paraclinic

Titlul cursului:MICROBIOLOGIE I

Ini Ńiatorul cursului: Conf. Dr. FiŃ Nicodim Iosif Coordonatorul cursului:

Prof. dr. Gh. Rapuntean



Limba de predare R0 Semestrul 3 Total

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 Cursul pe care îl înlocuie şte:

Nu este cazul În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:





CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Histologie şi embriologie, Biologie celulară, Biochimie,

Cursuri anterioare Recomandate: Biologie animală şi ecologie


Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs: 2 ore/săptămână = 28 ore b. Programa analiti că L. P. : 2 ore/săptămână = 28 ore CURS A. ObiectivePrezentarea caracterelor morfologice ale diferitelor categorii de microorganisme: bacterii, miceŃi, virusuri şi prionii; explicaŃia şi corelaŃiile dintre particularităŃile structurale şi patogenitatea microorganismelor de interes medical veterinar, pentru controlul sanitar veterinar al alimentelor şi pentru epidemiosupraveghere; acumularea de cunoştinŃe teoretice pentru aplicaŃii ulterioare în diagnosticul de laborator.

B. PROGRAMA ANALITICĂMATERIA PENTRU CURS

Nr. Tema Număr % din

de ore totalul orelor

1 NoŃiuni introductive – istoric. Încadrarea taxonomic ă a microorganismelor şi criteriile taxonomice; categorii de taxoni. Caractere generale ale bacteriilor Morfologia bacteriilor : dimensiuni, formă, grupare

1

1

3,57

3,57 2 Structura celulei bacteriene : peretele celular, membrana citoplasmatică, citoplasma

(incluziile şi granulaŃiile), mezozomii, materialul nuclear, plasmidele

2 7,14

3 Forma Ńiile extraparietale : capsula şi stratul mucos, cilii sau flagelii, pilii şi fimbriile, spinii şi glicocalixul

2 7,14

4 Protopla ştii şi sferopla ştii; formele L ale bacteriilor Sporul bacterian (structura, sporogeneza, germinarea)

0,5 1,5

1,78 5,35

5 Metabolismul bacterian : caracteristicile metabolismului. NutriŃia şi respiraŃia bacteriilor. Metabolismul azotului şi carbonului. Producerea de pigmenŃi şi bioluminiscenŃa. Producerea de căldură.

Creşterea şi multiplicarea bacteriilor : creşterea şi modalităŃile de multiplicare (sciziparitatea, înmugurirea, fragmentarea, corpii elementari, spori).

1

1

3,57

3,57 6 Dinamica multiplic ării bacteriilor : fazele multiplicării (de adaptare, exponenŃială, staŃionară,

de declin) Compozi Ńia chimic ă a bacteriilor : compuşii anorganici (apa şi sărurile minerale), compuşii organici (glucide, lipide, proteine, enzime

1,5

0,5

5,35

1,78 7 Ecologie bacterian ă: microbiologia aerului, apei, solului, alimentelor, a produselor

farmaceutice. RelaŃiile ecologice dintre microorganisme: indiferente, cooperante (comensalism, simbioză, sinergism), antagonice (parazitismul, competiŃia, antagonismul propriu-zis)

2 7,14

8 Bacteriocinele şi antibioticele . Bacteriocinele, producerea, evidenŃierea şi caracterizarea tipurilor de bacteriocine. Antibioticele, producere, clasificarea şi mecanisme de acŃiune. Ac Ńiunea factorilor fizici asupra bacteriilor : temperatura, pH-ul, radiaŃiile, ultrasunetele, presiunea osmotică şi mecanică.

1

1

3,57

3,57 9 Ac Ńiunea factorilor chimici : agenŃi tensioactivi (fenolul şi detergenŃii); agenŃii de denaturare

ai proteinelor: acizii, bazele, alcoolii, cloroformul; Inhibitorii enzimatici: aldehidele, metalele şi sărurile metalelor grele, substanŃe oxidante, coloranŃi. Chimioterapicele : sulfamidele şi sulfonele NoŃiuni de micologie general ă: încadrarea taxonomică a ciupercilor microscopice, ciupercile miceliene şi levurice, morfologia, cultivarea, înmulŃirea şi modalitaŃile de examinare

0,5

0,5

1

1,78

1,78

3,57 10 Taxonomia şi criteriile taxonomice aplicate în clasificarea vi rusurilor. Caracterele

generale ale virusurilor Morfologia virionilor : învelişul viral, capsida şi pericapsida virală, conŃinutul viral-acidul nucleic

1

1

3,57

3,57 11 Compozi Ńia chimic ă a virusurilor : acizii nucleici, proteine, lipide, glucide, enzime

Formele de existen Ńă ale virusurilor în natur ă: virionul, virusul vegetativ, provirusul 1,5 0,5

5,35 1,78

12 Multiplicarea virusurilor şi fazele replic ării : adsorbŃia, pătrunderea, decapsidarea, biosinteza constituenŃilor virali, asamblarea, eliberarea din celulă. Defectivitatea viral ă. Tropismul virusurilor Interac Ńiuni virus-celul ă gazdă: efectul citopatic, e. incluziogen, e. transformant.

1

0,5 0,5

3,57

1,78 1,78

13 Adsorb Ńia virusurilor pe celule vii şi pe particule inerte. Hemaglutinarea şi hemadsorbŃie Pluralitatea, varia Ńia şi deriva antigenic ă

1 1

3,57 3,57

14 Bacteriofagii : morfologia, compoziŃia chimică, multiplicarea, lizogenia şi lizogenizarea, relaŃii ecologice fag-bacterie, modalităŃi de evidenŃiere, importanŃă. Viroizii şi prionii : morfologie, rezistenŃă, modificări histologice, importanŃă pentru patologia veterinară.

1,5

0,5

5,35

1,78

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Studierea şi deprinderea cu tehnicile de examinare la microscop a bacteriilor şi ciupercilor microscopice, cunoaşterea şi efectuarea tehnicilor de cultivare, examinare a caracterelor culturale, biochimice şi a altor tehnici de identificare a bacteriilor şi ciupercilor de interes sanitar veterinar. Efectuarea tehnicilor de cultivare a virusurilor zoopatogene (cultivare pe ouă embrionate şi culturi celulare) şi studierea metodelor de evidenŃiere a unor particularităŃi structurale ale virusurilor (evidenŃierea hemaglutininelor).

B. PROGRAMA ANALITICĂNr. Tema Numă

r de ore


1 Norme specifice de protec Ńie a muncii în laboratoarele de microbiologie şi imunologie NoŃiuni privind instalarea şi dotarea laboraroarelor de microbiologie (compartimentare, activităŃi, aparatură, sticlărie, instrumentar)

2 7,14

2 Sterilizarea prin agenŃi fizici: căldură umedă şi uscatăMetode de examinare a bacteriilor (preparate native, preparate colorate) TEHNICA EFECTUĂRII FROTIURILOR DIN ORGANE (ETAPELE)

2 7,14

3 Tehnici de colorare a bacteriilor (generalităŃi, tipuri de coloraŃii)

ColoraŃia simplă cu albastru de metilen

2 7,14

4 COLORAłIA GRAMAprecierea caracterelor morfologice şi tinctoriale comune ale bacteriilor (formă, grupare,

2 7,14

aprecierea dimensiunilor, afinitate tinctorială) 5 CULTIVAREA BACTERIILOR PE MEDII DE CULTUR Ă: MEDII UZUALE DE CULTURĂ PENTRU GERMENI

AEROBI ŞI ANAEROBITehnica îns ămân Ńării din diverse organe (ficat, os, splină, exudat din cavităŃi)

2 7,14

6 Examenul caracterelor culturale ale bacteriilor aer obe şi anaerobe (medii lichide şi solide, exemplificări)

2 7,14

7 Tehnica izol ării bacteriilor în cultur ă pură (metode mecanice, fizico-chimice, metode bazate pe unele particularităŃi fiziologice)

2 7,14

8 EvidenŃierea unor structuri morfologice particulare

ColoraŃii speciale pentru spori, capsulă, cili.

2 7,14

9 Tehnici speciale de colorare : col. Ziehl-Neelsen, OMS, Tribondeau-Fontana 2 7,14 10 Examinarea caracterelor biochimice ale bacteriilor (testul indolului, testul hidrogenului

sulfurat, testul catalazei, oxidazei, O-F) 2 7,14

11 Teste biochimice pe medii politrope (MIU, MILF, TSI) şi pe sistem multitest Utilizarea determinatoarelor folosite în bacteriologie

2 7,14

12 Determinarea num ărului de germeni din diferite materiale biologice şi culturi Determinarea sensibilităŃii bacteriilor la antibiotice şi chimioterapice (metoda difuzimetrică – tehnica de lucru, interpretare)

2 7,14

13 NOłIUNI DE TEHNICĂ MICOLOGICĂGeneralităŃi Examinarea în preparate native Examinarea în preparate colorate Cultivarea şi caracterele culturale

2 7,14

14 NOłIUNI DE TEHNICA CULTIVĂRII VIRUSURILOR- cultivarea pe culturi de celule - cultivarea pe ouă embrionate - cultivarea pe animale de experienŃăEvidenŃierea unor particularităŃi structurale ale virusurilor (prezenŃa hemaglutininelor)

2 7,14

Modul de desf ăşurare: Anul II Medicină Veterinară curs, pe grupe activitatile practice

Metodele de predare şi de înv ăŃare: LA CURS: expunerea orală, cu suport în prezentare Power Point, prezentare de filme scurte in Windows Media Player; concluzii finale la fiecare curs şi un scurt dialog cu studenŃii pentru clarificarea unor aspecte. LA LUCRARILE PRACTICE: scurtă prezentare a lucrării programate pe suport transparent, aspecte de protecŃia muncii specifice temei prezentate, efectuarea aplicatiei demonstrative, impărŃirea in grupede lucru, complectarea fişelor de lucru şi discutarea rezultatelor.

Rezultatele a şteptate: Câştigarea experienŃei pentru lucru în laboratoare de microbiologie.Cunoaşterea condiŃiilor de cultivale, a mediilor de cultură şi a manipulării microorganismelor în condiŃii de securitate; Cunoaşterea interpretării caracterelor culturale, morfologice, biochimice ale diferitelor grupe de microorganisme.Capacitatea de face corelaŃia intre rezultatele testelor de laborator şi stabilirea unui profil specific pentru o anumită categorie de microorganisme.

Modul de stabilire a notei finale: Pentru evaluarea finală se vor lua în considerare următoarele: FrecvenŃa la curs: 3% FrecvenŃa la lucrările practice (obligatorie): 7% Interesul depus în efectuarea activiăŃilor practice din laborator: 5% Scurte seminarizări notate la sfârşitul lucrării practice: 5% O probă de verificare a cunoştiinŃelor practice: 30% Două verificari scrise pentru materia de curs, ce conŃin 3 întrebări: două din bacteriologie şi una din virusologie: 50%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii: Laboratorul de microbiologie, Cladirea Boli Infectioase Medicină Veterinară, suprafată 50 mpDotări: aparatură pentru examinarea microbilor (microscoape, lupe stereo, aparat de ultrasonicare); aparatură pentru pregătirea mediilor de cultură şi sterilizare (autoclav, etuve, sterilizatoare); aparatură pentru cultivarea microorganismelor (termostate, etuve, anaerostat); aparatură pentru înregistrarea de imagini (aparate foto, cameră digitală, imprimantă color, calculator), aparatură pentru prezentarea temelor (retroproiector, televizor, video, videoproiector şi laptop).

Resursele necesare:

Materiale didactice: Materiale didactice: medii de cultură (aerobe, anaerobe, speciale), baterii de coloranŃi, instrumentar de manipulare a microbilor, colecŃie de lame microscopice, colecŃie de tulpini microbiene, planşe, imagini stocate pe CD sau dischete, prelucrări power point, postere, cărŃi de specialitate existente în biblioteca disciplinei.

Bibliografie:

Obligatorie: Microbiologie Generală Veterinară ; autor Nicodim Iosif FIł, editura AcademicPres, 2008. Microbiologie Veterinară-Virusologie, autor:: Mihai Carp-Cărare, Editura Venus Iaşi 2001 Microbiologie generală, autori: Răpuntean Gh. Boldizsar E, editura Tipo Agronomia, Cluj-Napoca 2002 Practicum de microbiologie generală, autori: Boldizsar E., Răpuntean S., FiŃ N, Editura Genesis Tipo 2002

Facultativ ă: Microbiologie generală: Zarnea G., - tratat volumele I-V, 1983 Bacteriologie Veterinară, autori: Helgomar Răducănescu, Valeria Bica-Popii, Editura Ceres Bucureşti,1986 www.bact.wisc.edu/ Bact303/TheProcaryoteswww.uccs.edu/.../ Chapter%204/ch04.htm

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Disciplinele de Biochimie si Morfopatologie, Clinicile veterinare şi Spitalul clinic veterinar de urgenŃăAlte informaŃii: Disciplina sprijina activitatea din clinici si din diferite ferme in vederea stabilirii diagnosticului si recomandari in instituirea tratamentului, in urma efectuarii antibiogramelor. Prin acest mod de lucru disciplina se integreaza in invatamantul clinic si isi asigura tulpinile microbiene necesare in instruirea studentilor.Anexe: Anexă cu materiale existente în dotarea disciplinei

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. Dr. Ioan Marcus Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/







Facultatea de Medicină VeterinarăCatedra responsabilăcu implementarea:

Catedra III/Discipline paraclinice Data implementării:

Titlul cursului: MICROBIOLOGIE 2 01.10.2009

Titularul cursului: Conf. dr. Sorin Răpuntean Coordonatorul cursului: Prof. dr. Gh. Răpuntean


Limba de predare R0 Semestrul 4 Total C S L P**Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 - 28 - Examen oral Codul


Titlul Nu este cazul

În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: Nu este cazul




ZI,ID FRLocul desfăşurăriiTitlul

MEDICINA VETERINARA



GeneticăCursuri anterioare

Recomandate:

Biologie animală şi ecologie Alte condiŃii necesare pentru participarea la acest curs

StudenŃii trebuie să aibă o frecvenŃă de 100% la activităŃile de lucrări practice şi studierea materialului bibliografic obligatoriu.

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective

CURS A. Obiective Studiul principalelor grupe de bacterii, micoplasme, rickettsii, chlamidii, virusuri (cu ARN, cu ADN) bacteriofagi, prioni. Prezentarea se face după următoarea schemă: ecologie/habitat, rezistenŃă la factorii de mediu, sensibilitatea/rezistenŃa la antibiotice, morfologie, cultivare, elemente de patogenitate, infecŃia naturală, metode de diagnostic, mijloace de imunoprofilaxie, de tratament şi de combatere.


Săptămâna Tema Nr. ore


1 Grupa cocilor. Fam. Micrococaceae : gen Staphylococccus, gen Micrococcus. Fam. Streptoccaceae. Clasificarea pe baza proprietăŃilor fiziologice. Genurile: Leuconostoc, Pediococcus, Aerococcus, Gemella, Streptococcus. Clasificarea streptococilor, descrierea streptocilor şi diplococilor. Fam. Neiseriaceae. Genul Neisseria Grupa bacililor Gram pozitivi nesporula Ńi: genurile Listeria, Erisypelothrix, Corynebacterium, Arcanobacterium, Lactobacillus Grupa bacililor Gram pozitivi sporula Ńi aerobi. Genul Bacillus : B. anthracis, alŃi reprezentanŃi ai genului cu importanŃă patogenetică (B. cereus, B. thuringiensis) Genul Paenibacillus, (P. larvae), specii nepatogene, importanŃă practică.

1

1

3,57

3,57

2 Grupa bacililor Gram pozitivi sporula Ńi anaerobi . Genul Clostridium:specii predominant sau exclusiv toxigene (Cl. tetani, Cl. botulinum) specii toxigene şi virulente (Cl. chauvoei, Cl. septicum, Cl. novy, Cl. perfringens), specii ocazional patogene (Cl. histoliticum, Cl. sporogenes, Cl. piliformis), specii saprofite nepatogene (Cl. butiricum, Cl. tetanomorphus, Cl. putrefaciens)

2 7,14

3 Grupa bacililor acido-alcoolo-rezisten Ńi. Genul Micobacterium: specii care produc tuberculoza (M. tuberculosis, M. bovis, M. avium), specii care produc alte boli decât tuberculoza (M. paratuberculosis, M. leprae, M. lepraemurium); specii saprofite apatogene sau ocazional patogene (M. intracelularae, M. kanasii, M. scrofulaceum, M. ulcerans, M. smegmatis, M. lacticola, M. phley); specii izolate de la animale cu sânge rece (M. thamnophoes, M. fortuitum, M. chelonei, M. marinum); Fam. Nocardiaceae : genul Nocardia (N. asteroides), Fam. Actinomyceteae : genul Actinomyces (A. bovis, A. israelii)

1,5

0,5

5,35

1,78

4 Grupa bacililor Gram negative de form ă bacilar ă, aerobe şi anaerobe: Bacterii aerobe de form ă bacilar ă sau cocobacilar ă. Fam. Enterobacteriaceae : genurile Escherichia, Salmonella, Citrobacter, Klebsiella, Enterobacter, Proteus, Providencia, Morganella, Shigella, Yersinia, Serratia. Fam. Pasteurelacea e: genurile Pasteurella, Mannheimia, Haemophyllus, Actinobacillus. Fam. Pseudomonadaceae : genul Pseudomonas (P. aeruginosa), Genul Burkholderia (B. malei, B. pseudomalei).

1,5

0,5

5,35

1,78

5 Fam. Brucellaceae : genul Brucella (B. melitensis, B. abortus, B. suis) Fam. Moraxellacea (M. bovis, M. canis, M. lacunata, M. phenilpyruvica) Fam. Alcaligenaceae: genul Alcaligenes, genul Bordetella (B. pertusis, B. parapertusis B. bronchiseptica,), Genuri neîcadrate în familii: genul Francisella (F. tularensis) genul Lawsonia (L. intracellularis), genul Afipia (A. felis). Bacterii Gram n egative anaerobe. Fam. Cardiobacteriacea: Genul Dichelobacter (D. nodosus). Genuri neîncadrate în familii: Genul Fusobacterium, Genul Porfiromonas.

1,5

0,5

5,35

1,78

6 Grupa bacteriilor de form ă alungit ă încurbat ă. Fam. Vibrionaceae, Genurile: Vibrio, Shevanella, Listonella Fam. Campylobacteriaceae, genurile Campylobacter, Aeromonas, Helicobacter, Arcobacter. Grupa bacteriilor de form ă alungit ă ondulat ă sau spiralat ă. Fam. Spirochetaceae : genul Brachispira (B. hyodisenterie) genul Borellia(B. anserine, B. burgdorferii) Fam. Leptospiraceae : genul Leptospira

1,5

0,5

5,35

1,78

7 Grupa PPLO . Clasa Mollicutes, Fam. Micoplasmataceae , genul Micoplasma (M. hyopneumoniae, M. gallisepticum, M. agalactiae) Grupa Rickettsia şi Chlamidia . Fam. Ricketsiaceae : genul Rickettsia (R. prowazeki), genul Cocxiella (C. burnetti) genul Erlichia (E. canis, E. phagocitophyla); genul Cowdria (C. ruminatium). Fam. Chlamidiaceae : genul Chlamidia si Clamidiophyla.

1

1

3,57

3,57

8 Fam. Picornaviridae . Genul Enterovirus. Enterovirusuri porcine (V. bolii de Teschen, V. bolii veziculoase a porcului); Enterovirusuri aviare (V. encefalomielitei infecŃioase, V. hepatitei bobocilor de raŃă). Enterovirusuri bovine. Genul Cardiovirus V. encefalomiocarditei porcului). Genul Rhinovirus(V. rinitei viŃeilor). Genul Aphtovirus (V. febrei aftoase) Fam. Birnaviridae . Genul Aquabirnavirus (V. pancreatitei infecŃioase a peştilor), Genul Avibirnavirus (V. bursitei infecŃioase aviare) Fam. Caliciviridae . Genul Vesivirus (V. exantemului veziculos porcin), Genul Lagovirus (V. bolii hemoragice a iepurelui), Genul Calicivirus (V. corizei infecŃioase a felinelor)

1

0,5

0,5

3,57

1,78

1,78

9 Fam. Reoviridae . Genul Orthoreovirus, Genul Orbivirus (V. bolii albastre a oilor), Genul Rotavirus (V. diareei neonatale a viŃeilor, V. diareei neonatale a purceilor) Fam. Togaviridae . Genul Alphavirus (V. encefalimielitei ecvine americane, V.encefalomielitei ecvine de Venezuela), Genul Rubivirus

0,25

0,25

0,89

0,89

Fam. Arteriviridae . Gen Arterivirus (V. arteritei ecvine, V. sindromului respirator şi de infertilitate al porcului) Fam. Flaviviridae . Genul Flavivirus (V. encefalomielitei infecŃioase ovine). Genul Pestivirus (V. diareei virale bovine, V. pestei porcine clasice) Fam. Bunyaviridae . Genul Bunyavirus, Genul Phlebovirus, Genul Nayrovirus, Genul Hantavirus

0,25

1

0,25

0,89

3,57

0,89

10 Fam. Rhabdoviridae . Genul Vesiculovirus (V. stomatitei veziculoase), Genul Lyssavirus (V. rabic), Genul Ephemerovirus (V. febrei efemere bovine) Fam. Paramyxoviridae . Genul Paramyxovirus (V. parainfluenŃelor), Genul Morbillivirus (V. bolii lui Carre), Genul Avulavirus (V. bolii de Newcastle), Genul Respirovirus (V. Sendai), Genul Pneumovirus (V. respirator sinciŃial) Paramyxovirusuri neîncadrate în genur i (V. Hendra, V. Nipah) Fam. Orthomyxoviridae . Orthomyxovirusuri ale mamiferelor (V. influenŃei porcului, V. influenŃei ecvine), Orthomyxovirusuri ale păsărilor (V. influenŃei aviare, V. influenŃei bobocilor de raŃă) Fam. Coronaviridae . Genul Coronavirus (V. bronşitei infecŃioase aviare, V. gastroenteritei infecŃioase a porcului, V. encefalomielitei porcului) Fam. Arenavirida e. Genul Arenavirus (V. coriomeningitei limfocitare a şoarecior)

0,5

0,5

0,5

0,25

0,25

1,78

1,78

1,78

0,89

0,89

11 Fam. Rethroviridae . Subfam. Oncovirinae . Genul Alpharethrovirus (V. leucozelor aviare), Grupa virusuri sarcom-aviare, Grupa virusurilor leucozice/leucemice aviare, Virusuri din grupa reticuloendoteliozei (V. reticuloendoteliozei curcilor, V. bolii imunoproliferative a curcilor); Genul Betarethrovirus, Genul Gammarethrovirus, Genul Deltareyhrovirus (V. leucozei enzootice bovine, V. leucozice la alte specii de animale). Subfam. Spumavirinae , Genul Spumavirus. Subfam. Lentivirinae, Genul Lentivirus (V. imunodeficienŃei dobândite, alte virusuri ce produc imunodeficiente, V. artritei – encefalitei caprine, V. Maedi-Visna, V. anemiei infecŃioase ecvine). Fam. Bornaviridae . Genul Bornavirus (V. bolii de Borna)

1,5

0,5

5,35

1,78

12 Fam. Parvoviridae . Genul Parvovirus (V. gastroenteritei pisicilor, V. gastroenteritei virale a câinelui, V. bolii aleutine) Fam. Papillomaviridae , Genul Papillomavirus (V. papilomului lui Shope, V. papilomatozei bovine, V. papilomatozei canine) Fam. Hepadnaviridae . Genul Avihepdnavirus (V. hepatitei B la raŃă) Fam. Circoviridae (V. anemiei infecŃioase a puilor) Fam. Adenoviridae (V. hepatitei infecŃioase a câinelui şi encefalita vulpilor). Alte adenovirusuri la animale. Adenovirusuri la păsări

0,5

0,5

0,25

0,25 0,5

1,78

1,78

0,89

0,89 1,78

13 Fam. Herpesvirinae . Genul Varicellovirus (V. bolii lui Aujeszky, V. rinotraheitei şi vulvovaginitei pustuloase a bovinelor). Genul Marek-Like virus(V. bolii lui Marek). Genul Laringotracheitis-like virus (V. laringotraheitei infecŃioase a găinilor). Subfam. Betaherpesvirinae , Genul Roseolovirus (V. rinitei cu incluzii a purceilor). Subfam. Gammaherpesviridae , Genul Rhadinovirus (V. febrei catarale maligne)

2 7,14

14 Fam. Poxviridae , Genul Orthopoxvirus (V. variolei vacilor). Genul Parapoxvirus (V. ectimei contagioase a oilor şi caprelor, V. stomatitei papuloase a bovinelor). Genul Capripoxvirus (V. variolei oilor, V. dermatitei nodulare a bovinelor). Genul Suipoxvirus (V. variolei porcilor). Genul Leporipoxvirus (V. mixomatozei iepurelui, V. fibromului Shope). Genul Avipoxvirus (V. variolei aviare) Fam. Asfarviridae . Genul Asfivirus (V. pestei porcine africana) Prionii şi bolile prionice: Scrapie, Encefalopatia spongiformă bovină, encefalopatii spongiforme la alte specii.

1,5

0,5 0,5

5,35

1,78 1,78

Lucr ările practiceA. Obiective Examinarea şi identificarea de bacterii din următoarele grupe: coci, bacterii Gram negative, bacterii Gram positive aerobe şi anaerobe, bacterii acidorezistente, bacterii ondulate şi spiralate, alge unicelulare, examene cu specific virusologic (efect citopatic, hemaglutinare, inhibarea hemaglutinării, efect incluziogen, effect oncogen); evidenŃierea electronomicroscopicăa unor virusuri.



1 ProtecŃia muncii în laboratoare de Microbiologie Grupa cocilor: genurile Streptococcus, Staphylococcus, Neisseria

2 7,14

2 Grupa bacililor Gram pozitivi nesporulaŃi: genurile Listeria, Erisipelothrix şi Corynebacterium (Arcanobacterium)

2 7,14

3 Grupa bacililor Gram pozitivi sporulaŃi: B. anthracis, B. cereus, B. subtilisşi alŃi antracoizii

2 7,14

4 Grupa bacililor Gram pozitivi anaerobi sporulaŃi: genul Clostridium; Cl. tetani, Cl. botulinum, Cl. perfringens

2 7,14

5 Grupa bacililor acido-alcoolo rezistenŃi: genul Mycobacterium: M. tuberculosis (tip bovin, tip aviar), M. paratuberculosis, M. phley

2 7,14

6 Grupa bacililor Gram negativi lactozo-negativi genurile încadrate în grupul coliformilor: Escherichia, Klebsiella, Citrobacter, Enterobacter

2 7,14

7 Grupa bacililor Gram negativi lactozo-negativi: genurile Salmonella, Proteus

2 7,14

8 Grupa bacteriilor Gram negative neintestinale: genurile Pasteurella, Manhemia, Brucella, Bordetella

2 7,14

9 Grupa bacteriilor Gram negative neintestinale: genurile Pseudomonas, Actinobacillus, Moraxella

2 7,14

10 Grupa bacililor Gram negativi încurbaŃi: genurile Vibrio şi Campylobacter

2 7,14

11 Grupa bacteriilor ondulate spiralate: genurile Brachispira, Leptospira, Borellia

2 7,14

12 Grupa ciupercilor microscopice: miceŃi şi levuri; Grupa algelor unicelulare: Prototheca şi Malassezia

2 7,14

13 Lucrări speciale de virusologie 2 7,14


Modul de desfăşurare: Anul II Medicină Veterinară curs cu întregul an, activitatile practice pe grupe

Metodele de predare şi de învăŃare: LA CURS: expunerea orală power point; concluzii finale la fiecare curs şi un scurt dialog cu studenŃii pentru clarificarea unor aspecte. LA LUCRARILE PRACTICE: scurtă prezentare a lucrării programate, aspecte de protecŃia muncii specifice temei prezentate, examinarea grupei de microorganisme programte: examinarea caracterelor culturale, efectuarea de frotiuri, examinarea la microscop; concluzii privind metodologia de diagnostic prin coroborarea cu alte examene de laborator (biochimic, serologic, infecŃie experimentală etc.)

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Câştigarea experienŃei pentru lucru în laboratoare de microbiologie.Manipularea microorganismelor în condiŃii de securitate; Cunoaşterea caracterelor culturale, morfologice, biochimice ale diferitelor grupe de microorganisme. Capacitatea de a stabili un diagnostic microbiologic specific pe grupe de microorganisme sau pentru o anumită entitate clinică (diagnostic Ńintit etiologic). Necesitatea coroborării datelor epidemiologice, clinice, morfopatologice în precizarea diagnosticului

Pentru curs: frecvenŃa şi modul de comportare, cât şi participarea la discuŃii. Pentru lucrările practice: frecvenŃa, modul de lucru, grija faŃăde materialele din dotare, respectarea regulilor de lucru în laborator şi a celor de protecŃia muncii. Simularea unor proceduri de diagnostic. Scurte seminarizări la sfârşitul orelor de lucrării practice care se notează.

Modul de stabilire a notei finale: Pentru evaluarea finală se vor lua în considerare următoarele: FrecvenŃa la curs: 3% FrecvenŃa la lucrările practice (obligatorie): 7% Interesul depus în efectuarea activiăŃilor practice din laborator: 5% Scurte seminarizări notate la sfârşitul lucrării practice: 5% Colocviul de lucrări practice încheiat cu notă: 30% Examen oral pentru materia de curs, pe bază de bilet extras de către student, ce conŃine 3 întrebări: două din bacteriologie şi una din virusologie: 50%


SpaŃii : sală pentru desfăşurarea lucrărilor practice cu 20 de locuri, laborator de bacteriologie pentru activităŃi de diagnostic şi cercetare, sală pregătire materiale, sală cu autoclav şi etuvă starilizare, sală pentru lucrări de virusologie. Dotări : aparatură pentru examinarea microbilor (microscoape, lupe stereo); aparatură pentru pregătirea mediilor de cultură şi sterilizare (autoclav, etuve, sterilizatoare); aparatură pentru cultivarea microorganismelor (termostate, etuve, anaerostat); aparatură pentru înregistrarea de imagini (aparate foto, cameră digitală, imprimantă color, calculator, videoproiector, notebook).

Resursele necesare:

Materiale didactice: medii de cultură (aerobe, anaerobe, speciale), baterii de coloranŃi, instrumentar de manipulare a microbilor, colecŃie de lame microscopice, colecŃie de tulpini microbiene, planşe, imagini stocate pe CD sau dischete, prelucrări power point, postere, cărŃi de specialitate existente în biblioteca disciplinei. Obligatorie: Bacteriologie specială veterinară: Răpuntean Gh., Răpuntean S., - curs 2005 Virusologie specială veterinară: Răpuntean Gh., Boldizsar E. – curs 2002 Practicum de bacteriologie specială: Răpuntean Gh., Boldizsar E. - lucrări practice 2001 Bibliografie: Facultativă: Microbiologie generală: Zarnea G., - tratat volumele I-V, 1983 Microbiologie clinica : Buiuc D., NeguŃ M. – tratat 2008

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Catedra I prin disciplina de Biochimie si Catedra IV prin Clinicile veterinare şi Spitalul de UrgenŃă Veterinar. Alte informaŃii: Disciplina sprijina activitatea din clinici si din diferite ferme in vederea stabilirii diagnosticului si recomandari in instituirea tratamentului, in urma efectuarii antibiogramelor. Prin acest mod de lucru disciplina se integreaza in invatamantul clinic si isi asigura tulpinile microbiene necesare in instruirea studentilor. Anexe: Anexă cu materiale existente în dotarea disciplinei

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. dr. Ioan Marcus Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:




Codul Cursului: 0401020111 RECTOR: Prof. dr. Doru Pamfil SE RATIFICĂ

/ NU SE RATIFICĂ Semnătura şi

ştampila:






FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARA


CATEDRA II: PRODUCłII ANIMALIERE ŞI SIGURANłA ALIMENTARĂData implement ării:

Titlul cursului:IGIENA ANIMALELOR SI PROTECTIA MEDIULUI 1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Sef lucr.dr. SILVANA POPESCU Coordonatorul cursului:

Sef lucr.dr. SILVANA POPESCU

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * PA Anul de


Limba de predare Rom. Semestrul IV Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 6 84 3 - 3 - examenCodulCursul pe care îl

înlocuie şte: -

0401020112În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:




zi, ID, FR


MEDICINA VETERINARA0401 6 ani zi USAMV Cluj


Obligatorii: Fiziologie, Fiziopatologie, Microbiologie, Zootehnie, Farmacologie, Semiologie

Cursuri anterioare

Recomandate: Biofizică, Biochimie, Discipline clinice


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -50 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 50%

CURS A. Obiective

Studiul relaŃiilor animalelor domestice cu mediul de viaŃă natural şi artificial creat prin adăpostire, îngrijire şi exploatare pentru obŃinerea de producŃii maxime, de calitate igienică conform cerinŃelor actuale. Măsuri igienice pentru promovarea sănătăŃii efectivelor, prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în efective prin măsuri igienice; protecŃia mediului faŃă de poluanŃii rezultaŃi în exploataŃiile pentru animale.




1 Introducere, istoric, sarcini actuale şi de perspectivă ale igienei

0,5 1,19

2 MEDIUL NATURAL SI INFLUENTA LUI ASUPRA ANIMALELOR DE FERMA IGIENA AERULUI 1.1. Atmosfera: structura fizică, raporturile cu viaŃa 1.2. ProprietăŃile fizice ale aerului: temperatură, umiditate, presiune, precipitaŃii, 1.2. ProprietăŃile fizice ale aerului: mişcare, electricitate, radiaŃii solare, ionizare, influenŃe directe şi indirecte asupra animalelor şi mediului 1.3. Factorii meteorologici complecşi: vremea şi clima, influenŃa asupra animalelor şi asupra procesului de aclimatizare 1.4. CompoziŃia aerului atmosferic: gaze normale, pulberi, microorganisme, influenŃa asupra animalelor 1.5. Poluarea aerului atmosferic: fizică (sonoră, radioactivă), chimică şi biologică1.6. ProtecŃia atmosferei faŃă de poluarea cu gaze, pulberi şi microorganisme având sursă fermele zootehnice

11,5 0,5 2

3

3

2

1

27,38 1,19 4,76

7,14

7,14

4,76

2,38

3 IGIENA SOLULUI 2.1. ImportanŃa igienică, structură mecanică, proprietăŃi fizico-chimice, componente biotice microorganisme, paraziŃi), sursă de infecŃii şi instalaŃii telurice la animale 2.2. Poluarea solului, autoepurarea şi asanarea solurilor insalubre

2 1

1

4,76 2,38

2,38

4 IGIENA APEI SI ADAPARII ANIMALELOR 3.1. ImportanŃa apei în producŃia zootehnică şi în echilibrul organic 3.2. Sursele de apă pentru fermele zootehnice şi calităŃile lor igienice 3.3. Poluarea surselor de apă (naturală, artificială); autoepurarea apelor 3.4. Apa potabilă: condiŃii de potabilitate (parametrii indicatori, chimici, microbiologici) 3.5. Alimentarea cu apă a fermelor zootehnice (amenajări, instalaŃii, tratarea apei) 3.6. Tehnica adăpării animalelor şi instalaŃiilor folosite. 3.7. ConsecinŃele adăpatului neigienic

7 0,5

1

0,5

2

1

1 1

16,67 1,19

2,38

1,19

4.76

2,38

2,38 2,38

5 IGIENA CRESTERII SI EXPLOATARII ANIMALELOR IGIENA ADAPOSTIRII ANIMALELOR DE FERMA 4.1. Rolul adăposturilor pentru animale: cerinŃe igienice în amplasarea şi sistematizarea unităŃilor zootehnice 4.2. CerinŃe igienice privind materialele de construcŃie şi ale părŃilor componente ale adăposturilor 4.3. Elemente, instalaŃii şi sisteme care asigurăfuncŃionalitatea adăposturilor: sisteme de iluminare; de colectare şi evacuare a dejecŃiilor; prelucrarea dejecŃiilor în vederea inactivării potenŃialului poluant; sisteme de ventilaŃie a adăposturilor; sisteme şi instalaŃii pentru condiŃionarea aerului din adăposturi

9

1

2

3

21,42

2,38

4,76

7,14

LUCRĂRI PRACTICE

A. Obiective Cuantificarea nivelului factorilor de mediu ( aer, apa) pentru dirijarea microclimatului adăposturilor( bilant termic, ventilatie). B. PROGRAMA ANALITICĂ

4.4. Microclimatul adăposturilor pentru animale: factorii fizici, chimici, biologici, influenŃa asupra producŃiei şi sănătăŃii animalelor 4.5. ProtecŃia mediului (aer, sol, apă) faŃă de poluarea produsă de fermele zootehnice

2

1

4,76

2,38

6 MASURI IGIENICE GENERALE PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR TRANSMISIBILE ANIMALELOR 5.1. Izolarea în spaŃiu şi separarea în unităŃi funcŃionale a fermelor; reglementarea circulaŃiei, filtre sanitare şi dezinfectoare, carantina profilactică şi de necesitate, izolarea şi sacrificarea animaleor bolnave 5.2. DezinfecŃia: importanŃă, clasificare, mijloace, tehnică5.3.DezinsecŃia şi deratizarea: importanŃă, clasificare, mijloace, tehnică

3

1

1

1

7,14

2,38

2,38

2,38

7 CERINTE SI MASURI IGIENICE IN CRESTEREA SI EXPLOATAREA SPECIILOR SI CATEGORIILOR DE ANIMALE DE FERMA 6.1. Igiena creşterii şi exploatării cabalinelor 6.2. .Igiena creşterii şi exploatării bovine 6.3. Igiena creşterii şi exploatării ovinelor 6.4. Igiena creşterii şi exploatării porcinelor 6.5. Igiena creşterii şi exploatării păsărilor 6.6. Igiena creşterii şi exploatării iepurilor

9

3

3

3

21,42

7,14

7,14

7,14


1 IGIENA AERULUI 1.1. Determinarea însuşirilor fizice ale aerului: temperatură, presiune 1.2. Determinarea însuşirilor fizice ale aerului: umiditate, precipitaŃii, mişcare, iluminarea suprafeŃei terestre, sunete; aparatură, tehnică, calcule, interpretarea rezultatelor 1.3. Determinarea componentelor gazoase ale aerului, recoltarea probelor de aer pentru analiza; determinarea O2, CO2, NH3, 1.4. Examenul cantitativ şi calitativ al pulberilor şi microorganismelor din aerul adăposturilor 1.5. Examenul bacteriologic cantitativ şi calitativ: examenul parazitologic

12 3

3

3

3

28,57 7,14

7,14

7,14

7,14

2 IGIENA APEI 3.1. Recoltarea, conservarea şi transportul probelor de apă; determinarea parametrilor indicatori si chimici ai apei 3.2. Tratarea apei: sedimentarea, coagularea si dezinfecŃia.

9 6

3

21,42 7,14

7,14

3 IGIENA ADĂPOSTURILOR 4.1 Calculul suprafeŃei şi volumului adăposturilor, aprecierea normelor privind suprafaŃa şi volumul după specii şi categorii de animale 4.2. Aprecierea iluminării naturale şi artificiale a adăposturilor; calcularea indicelui de iluminare, a iluminării artificiale, norme 4.3. Calculul bilanŃului termic al adăposturilor şi dirijarea microclimatului pe bază de bilanŃ4.4. Calculul necesarului de ventilaŃie după CO2, umiditate, căldură degajată de animale: calculul schimbului de aer în ventilaŃia naturală şi artificială4.5. Aprecierea microclimatului din adăposturi: norme, aprecierea globală după cheie; fişa de apreciere igienică a adăposturilor

15 3

3

3

3

3

35,71 7,14

7,14

7,14

7,14

7,14

4 DEZINFECTIA, DEZINSECTIA SI DERATIZAREA 6.1. Mijloace pentru DDD; prezentare, forme de aplicare, controlul eficienŃei dezinfecŃiei 3 7,14

5 Examen practic 3 7,14


Vorbit, dialog, demonstraŃii practice Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Curs- Prezentare Power Point.

Lucrări practice: expunere temă, demonstrarea tehnicii, efectuare de către studenŃi a determinărilor fizice, chimice, microbiologie, calcule ale parametrilor igienici şi de funcŃionabilitate a instalaŃiilor de ventilaŃie, climatizare, apreciere globală a mediului adăposturilor


Formarea de medici veterinari cu

deprinderi pentru analiza factorilor de

medii naturali şi artificiali, pentru activităŃi

de producŃie.

Examen pentru materia de curs.

Examen practic din lucrările de laborator

AplicaŃii practice ale temelor din lucrările de laborator în ferme.


CURS: pondere 70%

LUCRARI PRACTICE: pondere 30%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Dotarea disciplinei cu aparatură modernă pentru analiza

însuşirilor fizice, chimice si microbiologice ale aerului, apei.

Resursele necesare: Materiale didactice: Există indrumător lucrări practice ediŃia 2008 şi aparatură

pentru proiecŃii video.

Obligatorie: Obligatorie

SILVANA POPESCU – suport curs format electronic, 2009. SILVANA POPESCU, C. BORDA – Igiena animalelor şi protecŃia mediului. Lucrari practice. Ed.Napoca Star, Cluj-Napoca, 2008. V.TEUŞDEA – Igiena veterinară. Adăpostirea animalelor. Ed. Omega Print, Bucureşti 2003

Bibliografie:

Facultativ ă:

C.DRAGHICI - Igiena animalelor si protectia mediului. Ed. Academic

Pres, Cluj-Napoca, 2002

C.DRAGHICI –InfluenŃa factorilor atmosferici asupra animalelor. Ed. Ceres, Bucureşti, 1982 C.DRAGHICI – Fotoperiodismul la animalele de fermă. Ed. Ceres, Bucureşti, 1982


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Conf. Dr.ing. Pasca Ioan Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.dr. Groza Ioan Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/









IV

Data implement ării:Titlul cursului:

MICOLOGIE VETERINARA

01.01.2009 Ini Ńiatorul cursului: Conf. dr. Mircean Viorica Coordonatorul cursului:

Prof.dr. Vasile COZMA

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * SC Anul de


Limba de predare Română Semestrul 4 Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CO Nr.de credite 2 42 14 - 28 - VP CodulCursul pe care îl





zi, FR, FF

Locul desf ăşurăriiTitlul Facultatea de Medicină Veterinară


CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biologie celulara, histologie, Embriologie –an I ; Biologie animala si ecologie-an I ; Anatomie –an I; Biochimie –an ICursuri anterioare Recomandate: Farmacologie si Farmacie, Clinicile pe specii de animale; Securitatea alimentarǎ


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema 1 ore/s ăptămână – 33,3% b. Programa analiti că L. P. Tema 2 ore/s ăptămână – 66,6%

CURS A. ObiectiveSe urmăreşte însuşirea noŃiunilor teoretice referitoare la sistematica miceŃilor, în special a speciilor implicate în patogeneza diferitelor afecŃiuni micotice la animale; conduita diagnosticului în afecŃiunile de natură micotică; grupele de substanŃe antimicotice, modul de acŃiune al acestora, spectru de acŃiune, efecte adverse; profilaxie generală şi specială.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a bolilor micotice la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile micotice la animale




1 Caractere generale ale miceŃilor. DefiniŃie şi poziŃie sistematică. Morfologie generală. Biologie (nutriŃie; creştere; înmulŃire).

1.0 14.28

2 Increngătura Mastigomycota:a) Specii acvatice: Saprolegnia ferax b) Specii aeriene: Pytium insidiosum. Increngătura Zygomycota. Familia Mucoracee: a) genul Mucor b) genul Rhizomucor c) genul Rhizopus d) genul Absidia.

1.0 14.28

3 Increngătura Ascomycota. Caractere biologice. Sistematică. Hemiascomicete (ascomicete inferioare): Ascosphera apis; Geotrichum candidum; Saccharomyces cerevisiae; Candida pseudotropicalis; Candida gutulatus; Candida guilliermondii. Ascomicete. a) Ordinul Microascales :Scopulariopsis brevicaudalis b) Ordinul Eurotiales : genul Aspergillus; genul Penicillium c) Ordinul Onygenales : genul Arthroderma

1.0 14.28

4 Increngătura Basidiomycota. Specia Filobasdiella neoformans Increngătura Deuteromycota (Fungi imperfecŃi) Blastomicete din genurile : Candida; Cryptococcus; Rhodotorula; Malassezia ; Trichosporon 1.0 14.28

5 Hifomicete din genurile: Histoplasma; Blastomyces; Trichophyton, Microsporum (forma anamorfă) 1.0 14.28 6 Micoze la animale - studiu general: importanŃã, specii afectate, epidemiologia generalã a

micozelor 1.0 14.28

7 Tratamentul antimicotic: antifungice cu acŃiune localã şi sistematicã. Profilaxia în micoze la animale. 1.0 14.28



1 ProtecŃia muncii. Aparaturã şi utilaje necesare într-un laborator de micologie. 2 7,14 2 Etapele diagnosticului micologic:prelevarea probelor, examen microscopic direct, însămânŃare pe

mediu de cultură, incubarea, examen cultural. 2 7,14

3 InsămânŃare pe medii de cultură, incubare; examen cultural; antimicograme. 2 7,14 4 Metode de diagnostic în dermatofitoze la animale (prezentare cazuri clinice). 2 7,14 5 Dermatofitoze la animale –laborator- examene paraclinice. 2 7,14 6 Metode de diagnostic în malasezioză la canivore. (prezentare cazuri clinice). 2 7,14 7 Malasezioză la canivore –laborator- examene paraclinice 2 7,14 8 Metode de diagnostic în candidoze la animale. 2 7,14 9 Metode de diagnostic în aspergiloze la animale. 2 7,14 10 Metode de diagnostic în saprolegnioză la peşti. 2 7,14 11 Metode de diagnostic în ascosferoze la albine. 2 7,14 12 Metode de diagnostic în mamite micotice. 2 7,14 13 Identificarea miceŃilor contaminanŃi din genurile Aspergyllus, Penicillium. Alternaria, Mucor şi

Rhizopus 2 7,14

14 ŞedinŃă recapitulativă 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Orele de curs şi lucrările practice se desfăşoară săptămânal; cursul se desfăşoară în plen; lucrările practice sunt structurate pe laboratoare de studiu şi teme. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Expunere orală, prezentare imagini (video-proiecŃie – Power Point, planşe); izolare, cultivare şi întreŃinere pe medii uzuale şi speciale a

diferite specii de miceŃi; preparate microscopice şi macroscopice conservate; examinarea animalelor în cadrul clinicii. Referate. DiscuŃii interactive. Prezentare cazuri.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinŃelor predate la curs şi lucrări practice. Însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a bolilor micotice la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile micotice la animale

Prin examene teoretice şi practice pe parcursul semestrului.

Examenele teoretice constau în verificarea cunoştinŃelor prin examen scris. Examenul practic va consta în recunoaşterea preparatelor microscopice a diferitelor genuri şi specii de miceti.

Modul de stabilire a notei finale: Activitatea la curs, rezultatele obŃinute la examenul teoretic – 50%

Activitatea la lucrările practice şi rezultatele la examenul practic – 50%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: microscoape: 10 Novex, 2 Zeis, 10 IOR, linie Olympus pentru obŃinere şi prelucrare imagistică; laborator de Micologie, Clinca Animale Mari şi Mici, Televizor şi Video Player, camera de luat vederi, aparat foto digital Olympus. Resursele necesare: Materiale didactice: medii de cultura necesare cultivarii si izolarii diferitelor specii de miceti ; lamotecă care cuprinde preparate microscopice necesare pregătirii studenŃilor; planşe, casete video şi CD cu imagini, informaŃii – necesare pentru desfăşurarea lucrărilor practice. Obligatorie: 1. CHERMETTE R. BUSSIERAS J., 1993 – Micologie.Service de Parasitologie, Ecole National Veterinaire D′Alfort. 2. HUNGERFORD L.L., CAMPBELL C.L..,SMITH A.R., 1988 – Veterinary Mycology-Laboratory Manual, 1 st

ed.Iowa State University Press. 3. COMAN I.,MARES M., 2000 Micologie medicala aplicata.Editura Junimea, Iasi. 4. CUSTEM VAN J., ROCHETTE F. –1992 Mycoses in domestic animals.Janssen Research,Foundation.

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. MITITIUC M. 1995 – Micologie. Editura Universitatii Al.I.Cuza Iasi.


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.dr.Aurel MUSTEData avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.dr.Ştefan Ioan GROZA


Semnătura:



SE RATIFICĂ/









PRODUCTII ANIMALIERE ŞI SǍNǍTATE PUBLICǍ

Data implement ării:Titlul cursului: EREDOPATOLOGIE

01.10.2009 Ini Ńiatorul cursului: CONF. DR. DANA PUSTA Coordonatorul cursului:

CONF. DR. DANA PUSTA

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * FF Anul de


Limba de predare RO Semestrul IV Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CO Nr.de credite 2 35 7 28 PARTIAL VERIF. CodulCursul pe care îl








CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii : geneticǎ, biochimie, anatomie, histologie, biologie celulară, informare stiinŃifică.

Cursuri anterioare Recomandate: : toate cursurile care sunt in programă pentru formarea de medici veterinari.



ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - % CURS A. Obiective

Cursul urmăreşte însuşirea de cǎtre studenŃi a principalelor noŃiuni legate de modul de producere a bolilor genetice la animale, clasificarea bolilor genetice şi principalele malformaŃii congenitale prezentate pe aparate şi sisteme, urmatǎ de profilaxia bolilor genetice.



Lucrările practice vizează unele aplicaŃii practice ale practice ale citogeneticii în diagnosticul bolilor gentice şi unele tehnici de laborator utilizate pentru diagnosticul bolilor genetice şi interpretarea din punct de vedere medical a rezultatelor obŃinute.


Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Modificǎri ale materialului genetic: mutaŃiile - definiŃia şi clasificarea mutaŃiilor,

mutaŃii genice (agenŃi mutageni), anomalii cromozomale (numerice şi structurale).

1 14,28

2 Bolile genetice ale animalelor: definiŃia şi importanŃa bolilor genetice, factorii genetici şi ecologici implicaŃi în declanşarea stǎrii de boalǎ, clasificarea şi frecvenŃa bolilor genetice

1 14,28

3 MalformaŃii congenitale genetice: definiŃia şi importanŃa malformaŃiilor congenitale, cauzele malformaŃiilor congenitale şi factorii care influenŃeazǎproducerea malformaŃiilor congenitale. MalformaŃii ale creierului şi cutiei craniene. MalformaŃii buco-maxilo-faciale. MalformaŃii ale ochiului, ale urechilor şi coarnelor.

1 14,28

4 MalformaŃii ale sistemului cardio-vascular. MalformaŃii ale coloanei vertebrale. MalformaŃii ale sistemului osos şi cartilagiilor, în general. MalformaŃii ale aparatului locomotor. MalformaŃii ale musculaturii

1 14,28

5 MalformaŃii ale pielii şi producŃiilor cutanate. MalformaŃii ale aparatului digestiv. Herniile congenitale.

1 14,28

6 Boli genetice ale metabolismului 1 14,28 7 Sterilitatea geneticǎ 1 14,28

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 ProtecŃia muncii. Prezentarea unor aspecte generale ale etiologiei şi tehnicilor

de diagnostic ale bolilor genetice.2 7,14

2 Principalele anomalii cromozomale descrise la animale domestice. Diagnosticul citogenetic al anomaliilor cromozomale

4 14,28

3 Tehnologia ADN recombinat –aplicaŃii practice 2 7,14 4 Izolarea şi purificarea ADN (total, plasmidial şi viral) şi ARN 2 7,14 5 Tehnica PCR – aspecte practice legate de diagnosticul bolilor genetice 2 7,14 6 ObŃinerea şi rolul microorganismelor transgenice 2 7,14 7 ObŃinerea şi rolul animalelor transgenice 2 7,14 8 Aspecte practice privind clonarea la animale. Avantaje, riscuri şi aspecte etice

ale transgenezei la animale2 7,14

9 Prezentarea unor referate, de cǎtre studenŃi, legate de aspectele prezentate la curs şi lucrǎri practice şi dezbateri libere pe aceste teme

8 28,57

10 Verificare finalǎ 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Orele de curs şi lucrările practice se desfăşoară săptămânal; cursul se desfăşoară în plen; lucrările practice se desfăşoară pe grupe de studiu şi sunt structurate pe temele practice propuse. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Cursul este in prezentare Power Point, iar la lucrǎrile practice se folosesc programe interactive pe calculator, legate de temele propuse


O cunoaştere mai aprofundată a noŃiunilor de eredopatologie şi ale aplicaŃiilor practice ale acestora în scopul unei mai bune înŃelegeri a mecanismelor de producere a bolilor.

Evaluarea studenŃilor se va face prin aprecierea cunoştinŃelor acestora prin examen practice şi teoretic şi de asemenea, prin notarea referatelor prezentate pe parcursul lucrărilor practice.

Modul de stabilire a notei finale: - Rezultatele obŃinute la ambele examene vor fi luate in calcul la media finală. Rezultatele obŃinute la examenul teoretic vor fi

considerate 50% din nota finală, iar cele obŃinute la activitatea practică vor reprezenta 50%, inclusiv referatul

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: laborator pentru desfăşurarea lucrărilor practice, 6 microscoape binoculare ML 4, retroproiector, centrifugă electrică, termostat, balanŃa tehnică, balanŃa analitică, microscop de cercetare, boxă sterilă cu flux laminar

Resursele necesare: Materiale didactice: un curs tipărit pentru uzul studenŃilor, diferite soft-ware-uri cu clonarea animalelor, extracŃia ADN, tehnica şi aplicaŃiile elctroforezei.

Obligatorie: 1. Ciupercescu D.D., Curs de genetic ǎ şi eredopatologie, Ed. Agromonia, 1986 2. Bonca Gh. – Boli ereditare ale câinelui, Ed. Alma, 2007Bibliografie:

Facultativ ă: *** DicŃionar de medicină Oxford , EdiŃia a VI-a, 2007, Editura All, Bucureşti.

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: nu este cazul

Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Conf. dr. Ing. Ioan Paşca Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/


Nr.__________of______________ Form code: USAM-CJ-AQ-F.002 .01.03

COURSE DESCRIPTION FORM

All the blank spaces of the form will be filled, according to the indications regarding the filling of the Course Specification Form, from the Manual of Quality. As for the blank spaces which are not considered to be specific, one has to write inside „ It is not the case”. The form

that does not contain all the necessary information will be given back to the issuer.

GENERAL DATAThe faculty in which the course is to be implemented

Veterinary Medicine

The chair (department) in charge with the implementation

IV

Date of implementation:Title of course: History of Veterinary Medicine 01.10.2009

Course leader Lecturer Dr. Ciupe Simona Course coordinator Lecturer Dr. Ciupe Simona

CHARACTERISTICS OF THE COURSEFormative (training) category *

OU Year of study

1 Nr. of classes on semester and activities

Teaching language Romanian Semester 1 Total C S L P* *Form of evaluation

Optionality** CF Nr. of credits - 28 28 EVALUATION CodeThe course to be

replaced: Title

0401010321In case of replacement, there has to be mentioned what new elements will be brought by the new course.

*Formative (training) category = BD – for the Courses specific to a basic discipline, FD - for the Courses specific to a specific fundamental training, SC – for specific disciplines – Clinical sciences, AP – for specific disciplines – Animal productions, FH – for specific disciplines – Food hygiene, UO - the Courses specific to options of the University;** Optionality = CI – for the compulsory (obligatory) Courses, CO – for optional Courses, CF – for facultative (to be chosen freely) Courses

EDUCATIONAL PROGRAMME TO WHICH IT BELONGS Code Duration: Type (attended,

Reduced Frequency, Distance learning)

Where it takes places Title Veterinary Medicine

0401 6 years attended USAMV

CONDITIONS FOR ATTENDING THIS COURSE Compulsory : - Previous courses Recommended: -

Other requirements to be met for attendance to this course

SPECIFIC ELEMENTS

Course descriptions: a. Objectives Course. 2 hours/week - 100% b. Syllabus L. P. Theme hou rs /week - %

COURSE

A. Objectives The students are expected to accumulate knowledge regarding the contribution of

the veterinarian surgeons to the progress of universal and veterinary medicine, by

perfecting the methods of disease prevention and treatment in animals, the control of

animal derived products and the protection of human health against zoonosis. By

presenting various personalities from our country and from abroad, that have represented

the veterinary practice and research at its beginnings and during its scientific progress,

brings not only a homage to our forefathers but also gives a good example for the young

veterinarians.

B. Syllabus

Nr. Theme Number of hours

% from all

hours 1 Origin and evolution of universal veterinary medici ne.

Presentation of the first attempts of primitive men to treat sick animals. The ancient history and the apparition of life. The medicine during dacians.

2 7

2 Veterinary medicine during the ancient world. The medicine in Ancient Egypt, Mesopotamia, Rome and Ancient India.

2 7

3 Veterinary medicine during the Medieval Age. Characterization of the period, main editorial works, main representatives. Presentation of the main medical instruments used in those times.

4 14

4 Development of veterinary medicine during renaissan ce. Characterization of the period and of the general tendencies that have governed the culture, science and medicine. The main editorial works and main representatives.

4 14

5 History of veterinary education. Beginnings of veterinary education in Europe. Beginnings of veterinary education in Romania. The history of Veterinary Medicine School in Bucharest. The history of the Agronomic Higher Education in Cluj-Napoca, Iasi and Timisoara.

4 14

6 History of various beginnings. Presentation of the first attempts to create the Romanian veterinary press. The beginnings of the Scientific Research Institutes in the field from Romania. The organization of the veterinarians in medical societies.

4 14

7 The personalities that have marked the evolution of veterinary education in Romania: CAROL DAVILA, MAURICIU KOLBEN, ALEXANDRU LOCUSTEANU, PAUL RIEGLER, ION ATHANASIU, ION D. POENARU, IOAN BĂIEŞ, ION ADAMEŞTEANU, NICOLAE VARTIC, IOAN BOITOR, VLADIMIR CĂPĂłÂNĂ, SABIN GHERGARIU.

4 14

8 Discoveries that have brought revolution to medicin e. The history of apparition and evolution of the stethoscope (mono and binaural), thermometer and microscope.

4 14

Manner of realization:Course.

Oral and powerpoint presentations in the amphitheater.

Teaching and learning methods:Course material: course drafts, compulsory and facultative bibliography, consultations at the department.

Expected results: How they are to be evaluated or proved:The students are expected to accumulate knowledge regarding the contribution of the veterinarian surgeons to the progress of universal and veterinary medicine, by perfecting the methods of disease prevention and treatment in animals, the control of animal derived products and the protection of human health against zoonosis.

Written examination.

The way of determining the final grade: 100% grade obtained for the written examination

SUPPLEMENTARY ELEMENTSRooms and Equipments:AmphitheaterAvailable

resources : Didactic materials:Laptop, projector, Power-Point presentationsCompulsory:Course notes. Bibliography:Elective:-

Involvement of other Faculties of Departments

Other information:

Annexes:

APPROVED / NOT APPROVED Department Head: Prof. Dr. Muste Aurel Date of sanction:

ENDORSEMENT OF THE

DEPARTMENT Signature:

APPROVED / NOT APPROVED Dean: Prof. Dr. Ioan Groza Date of approval: APPROVAL OF

THE FACULTY Signature:

COMMISSION FOR CURRICULAR REFORM AND INTERNATIONAL INTEGRATIONDate of ratification:

Course code: 0401010321RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

RATIFIED /

NOT RATIFIEDSignature and stamp:

`





GENERAL DATAThe faculty in which the course is to be implemented VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA The chair (department) in charge with the implementation

I - PRECLINICAL SCIENCES

Date of implementation:

Title of course: COMPARATIVE ANATOMY 01.10.2009

Course leader : Prof. Dr. Aurel DAMIAN Course coordinator Prof. Dr. Aurel DAMIAN


FD Year of study

II Nr. of classes on semester and activities

Teaching language Romanian Semester III Total C S L P**Form of evaluation

Optionally** CI Nr. of credits

4 56 14 - 42 Exam CodeThe course to be

replaced: Title

0401020101 In case of replacement, there has to be mentioned what new elements will be brought by the new course.

*Formative (training) category = BD – for the Courses specific to a basic discipline, FD - for the Courses specific to a specific fundamental training, SC – for specific disciplines – Clinical sciences, AP – for specific disciplines – Animal productions, FH – for specific disciplines – Food hygiene, UO - the Courses specific to options of the University;** Optionally = CI – for the imposed (obligatory) Courses, CO – for optional Courses, CF – for elective (to be chosen freely) Courses

EDUCATIONAL PROGRAMME TO WHICH IT BELONGS Code Duration: Type Where it takes places Title

VETERINARY MEDICINE 0401 :6 years

Frequency USAMV Cluj

CONDITIONS FOR ATTENDING THIS COURSE Compulsory: Comparative Anatomy - Muscular - skeletal system; Comparative Anatomy - Splanchnology.

Previous courses Recommended: Ecology, Cellular Biology, Histology and Embryology, Biochemistry, Biophysics, Physiology.

Other necessary condition to be met for attending this course

-----------------------------

SPECIFIC ELEMENTS Course description: a. Objectives The main objective of the course and practical works is to acquire knowledge on the morphological substrate of biological phenomena and manifestations of the functionality of the animal body, the topography and the organs relations in the main species of domestic animals - equine, cattle, swine, canine, feline, leporides and poultry and some wild animals, so that our students can understand and assimilate later the concepts of physiology and pathology. We are also interested in opening of new perspectives of knowledge based on scientifically data base, methods of study and research, instructive activities and professional education.

Syllabus: Course: CARDIOVASCULAR SYSTEM and NERVOUS SYSTEM

Course

number

Theme Classes/week

%

1 Cardiovascular system: Heart: generalities, external configuration, atrium

internal configuration, ventricles internal configuration.

Heart: anatomical structure and vascularization. Pericardium.

0,5

0,5

0,9

0,9

2 Arteries: generalities. Arterial pulmonary trunk. Descending aorta. Brachyocephalic arterial trunk. Subclavicular artery.

0,25 0,25 0,5

0,45

0,45

0,9

3 Arteries of the neck and head - arteries: common carotid artery, external carotid artery, internal carotid artery, occipital artery. Particularities of common carotid artery.

0,5

0,5

0,9

0,9

4 Arteries of thoracic limb: axillary, brachial, median, palmar, digital palmar artery Particularities of arteries in thoracic limb.

0,5 0,5

0,9

0,9

5 Descending aorta artery. Bronchoesophageal arterial trunk. Celiac arterial trunk, cranial mesenteric arterial trunk, renal arteries, gonadic arteries, caudal mesenteric arterial trunk.

0,5 0,5

0,9

0,9

6 Pelvic arteries. Pelvic limbs arteries. Median sacral artery. Internal iliac artery.

0,5 0,5

0,9

0,9

7 Pelvic arteries. Pelvic limbs arteries. External iliac artery. Particularities of pelvic arteries and pelvic limb arteries.

0,25 0,75

0,45

1,35

8 Venous system: pulmonary veins, head and neck veins, thoracic limb veins, cranial cava vein, pelvis veins, pelvic limb veins, caudal cava vein, portal vein.

1 1,79

9 Lymphatic system: generalities. Lymphoepithelial structures. Systematization and topography of lymph nodes. Particularities of lymph nodes.

1 1,79

10 Nervous system: generalities. Ontogeny of nervous system. Components of central nervous system.

0,25 0,25

0,45

Spinal cord. Spinal nerves. Classification of spinal nerves.

0,25 0,25

0,45

0,45

0,45

11 Medulla oblongata: generalities, external configuration and anatomical structure. Pons - generalities, external configuration and anatomical structure. Cerebellum - generalities, external configuration and anatomical structure.

0,33 0,33 0,34

0,59

0,59

0,61

12 Cerebral peduncles: generalities, external configuration and anatomical structure. Caudal and rostral colliculi: generalities, external configuration and anatomical structure. Diencephalon: generalities, external configuration and anatomical structure.

0,33 0,33 0,34

0,59

0,59

0,61

13 Telencephalonl: generalities, external configuration and anatomical structure. Nevrax cavities. Choroid plexus. Cerebral spinal fluid. Meninges of the brain.

0,25 0,25 0,25 0,25

0,45

0,45

0,45

0,45

14 Vegetative component of nervous system. Cranial nerves. Nervous plexus.

0,5 0,5

0,9

0,9

Syllabus: PRACTICAL WORKS

Practical work Theme Hours/week %

1 General and special measurements regarding the safety of work in lab during practical works. Thoracic cavity and mediastinum. Topography and topographic projection of organs from thoracic cavity.

0,5

1,5 1

0,89

2,68

1,79

2 Cardiovascular system: heart and pericardium – fresh and conserved pieces. 3 5,36

3 Dissection of circulatory vascular and lymphatic system, on dead bodies: Dissection of circulatory vascular and lymphatic system of head and neck. 3

5,36

4 Dissection of circulatory vascular and lymphatic system of trunk. 3 5,36

5 Dissection of circulatory vascular and lymphatic system of thoracic limb. 3 5,36

6 Dissection of circulatory vascular and lymphatic system of pelvic limb. 3 5,36

7 Nervous system. Central nervous system: spinal cord (fresh and conserved pieces).

3 5,36

8 Central nervous system: mielencephalon, metencephalon şi mesencephalon. 3 5,36

9 Central nervous system: diencephalon and telencephalon. Meninges of the brain. Endocrine system.

1,5 0,5 1

2,68

0,89

1,79

10 Dissection of peripheral nervous system, on dead bodies: Dissection of peripheral nervous system of the head. 3

5,36

11 Dissection of peripheral nervous system of the neck. 3 5,36

12 Dissection of peripheral nervous system of the trunk. 3 5,36

13 Dissection of peripheral nervous system of the thoracic limb. 3 5,36

14 Dissection of peripheral nervous system of the pelvic limb. 3 5,36

Manner of realization: Course - 1 hour/week, held during the third semester with the students from the second year and consists not only in teaching of Cardiovascular System and Nervous system, but also in establishing a permanent dialogue between the teacher and the students, necessary for understanding descriptive anatomy. Practical works – 3hours/week, takes place in our laboratories, with groups of 14-18 students, that are subdivided in subgroups of 4 -5 students. The teacher is presenting each anatomical piece from the cardiovascular and nervous system. The study of these two systems is based on dissections using dead animals, necessary for understanding descriptive anatomy. The dissections are always preceded by the presentation of the piece by the professor, using drawings, sketches, draws on the blackboard (in course or in practical works - from case to case) or starting from this year the teacher can present the anatomical piece on monitors (the department has software for this purpose).

Methods of teaching and learning: Exposures doubled each time by the presentation of anatomical formation using drawings, sketches drawn on the blackboard (in course or in practical works) or starting from this year the teacher can present the anatomical piece on monitors (the department has software for this purpose). The presentation of the anatomical pieces, which mostly come from Department’s Museum and from our bones collection – gathered throughout the years by all those who have passed in one way or another at our department – it is done every time concomitantly with the presentation of a new piece prepared during the practical works, so that our students can understand and assimilate knowledge so that they will be able to dissect anatomical pieces. We try to maintain a dominant proportion in favor of dialogue between teachers and students.

Results expected: How they are to be evaluated or proved: Acquiring knowledge of the morphological substrate regarding the Cardiovascular and Nervous system.

Evaluations each time when the practical work starts, evaluations when we finish teaching a chapter, form of participation in class (active or passive) manual skills in performing dissections, practical exam (recognition and presentations of the bone pieces, the joints and muscles), and also theoretical exam (3 topics for each paper and possibly multiple choice exam).

The way of determining the final grade: Frequency in courses and practical works - 10% Personal activity during the semester - 20% Practical exam - 30% Theoretical exam - 40%

Practical exam is eliminatory!

SUPPLEMENTARY ELEMENTSEquipments: a. existing: 2 laboratories equipped with stainless steel tables, special room for preparing the teaching materials, laboratory research, ossuary, museum, room with pools for preparing and keeping didactic materials, fridge room. b. necessary: - PC systems so the students can approach to anatomy not

only in laboratories;

- Dissection kits.Necessary resources :

Didactic materials: a. existing: anatomical pieces, drawings, museum pieces, computer programs and video, laboratory apparatus for the preparation of materials and for research.

b. necessary: - materials for practical works (animals, organs)

- materials and substances for hygiene, disinfection and desinsection necessary for students and for teachers.Compulsory:

1. Damian, A., 2007, Comparative Anatomy - Cardiovascular system, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.

2. Popovici, I., A., Damian, I. Papuc, N.C. Popovici, Ioana Chirilean, 2006, Nervous and Endocrine System, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca.

3. Damian,A., Ioana Chirilean, 2008,Topographic Comparative Anatomy,Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliography: Elective: 1. Popovici, I., A. Damian, N.C. Popovici, 1994, Comparative Anatomy - Angiology, Editura Genesis, Cluj-Napoca. 2. CoŃofan,V., R. Palicica, Valentina HriŃcu, Carmen GanŃă, V. Ienciu, 2000, Anatomy of domestic animals, Vol III - Cardiovascular system, Nervous system, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara.


4. Any book of human or animal anatomy. Involvement of other Faculties of Departments Other information: Annexes:

FAVOURABLY / UNFAVOURABLY SANCTIONED Department Head: Prof. Dr. Aurel DAMIAN Date of sanction:

SANCTION OF THE


APPROVED / NOT APPROVED Dean: Prof. Dr. Ioan Ştefan GROZA Date of approval:

APPROVAL OF THE FACULTY

Signature:


Course code: 0401020101 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

RATIFIED /




All the blank spacves of the form will be filledf, according to the indications regarding the filling of the Course Specification Form, from the Manual of Quality. As for the blank spaces which are not considered to be specific, one has to write inside „ It is not the case”.The

form that do not contain all the necessary information will be given back to the emitent.


Faculty of Veterinary Medicine


I

Date of implementationi:Title of course: Cell Biology, Histology and Embryology 2 01.10.2009

Course leader Prof. Dr. Viorel MiclăuşCourse coordinator Prof. Dr. Viorel Miclăuş


FD Year of study

II Nr.of classes on semester and activities

Teaching language RO Semester 3 Total C S L P**

Form of evaluation

Optionality** CI Nr.of credits

5 70 28 - 42 - Exam Code

The course to be replaced: Title - 04001020105

In case of replacement, there has to be mentioned what new elements will be brought by the new course.

*Formative (training) category = FF – for the Courses specific to a fundamental formation (training) , FG - for the Courses specific to a general training, FS – for the Courses specific to a specialty trainnig, FE – for the Courses specific to a econoimic / manager trainnig, FU – for the Courses specific to a training in the humanities;** Optionality = CI – fo the imposed (obligatory) Courses, CO – for optional Courses, CF – for elective (to be chosen freely) Courses

EDUCATIONAL PROGRAMME TO WHICH IT BELONGS Code Duration: Type (day,

Reduced Frequency, Distance)


0401 6 years Full-time USAMV

CONDITIONS FOR ATTENDING THIS COURSE Compulsory : Compulsory : Biochemistry, Anatomy

Previous courses Recommended: Biophysics


-

SPECIFIC ELEMENTS

Course descriptions: a. Objectives Course. Theme classes/week - % b. Syllabus L. P. Theme cla sses/week - %

COURSE

A. Objectives Appropriation of the knowledge of Cell Biology and General Histology (the microscopic and electron microscopic structure of the tissues of mammals)

B. Syllabus

PRACTICAL ACTIVITIES - SEMINARIES

A. Objectives Appropriation of the knowledge of microscopic technique; the examination and drawing of the histological probes facilitates the appropriation of the methodology of microscopic observation and the accumulation of the knowledge necessary to the establishment of the tissue, cell and cellular component diagnosis.

B. Syllabus


% from all hours

SPECIAL HISTOLOGY

1 General considerations regarding the structure of organs, apparatus and systems. The cardiovascular system (arteries, capillaries, veins , the heart and the lymphatic vessels)

2 3.57

2 Hematolymphopoetic organs; the hematogenous marrow, the thymus, burse of Fabricius, the spleen, lymphonodules, hemoganglions, the lymphoid tissue associated with the mucosa).

23.57

4 The digestive system I: oral cavity, pharynx, esophagus, the stomach. 2 3.57

5 The digestive system II: the small intestine, the large intestine, the salivary glands, the liver, the pancreas.

2 3.57

6 The respiratory system (structure, histo-physiology, characteristics of the species). 2 3.57

7 The urinary system (structure, histo-physiology, characteristics of the species). 2 3.57

8 The central nervous system: the cerebral crust, the cerebellum, the meninx. The peripheral nervous system: the cerebral-spinal ganglions, the nerve as an organ, the peripheral nervous terminations, the vegetative nervous system.

2 3.57

9 The endocrine system: general considerations, the hypophysis, the thyroid, the parathyroid, suprarenal.

2 3.57

10 Analyzers: the skin (cutaneous glands, the cornoase formations). The gustative analyzer, the olphactive analyzer, the optical and acustic-vestibular analyzer).

2 3.57

11 The masculine genital apparatus (structure, histo-physiology, characteristics of the species).

2 3.57

Embryology12 Gametogenesis: ovogenesis, spermatogenesis, fecundation, segmenting. 2 3.57

13 The development of the embryo blast, the formation of the trydermic embryonary disk, the evolution and derivates of the embryonary layers.

2 3.57

14 The evolution of the trofoblast and the types of placenta in mammals. 2 3.57


% from all hours

1 The morphologic examination of blood. Performing the blood frotiu. 3 3.57

2 The cardiovascular system: muscularly-type artery, vein, the vascular-nervous package, elastic-type artery. 3 3.57

4 The hematolymphopoetic organs: the hematogenous marrow, the thymus, lympohonodules, the spleen, the burse of Fabricius.

3 3.57

5 The digestive system I: the tongue, the esophagus, rumens, net, foios. 3 3.57

6 The digestive system II: the glandular stomach of birds, monogastric stomach, duodena, jejune, colon.

3 3.57

7 The glands annexed to the digestive system: liver, parotid, sub maxillary, sublingual.

3 3.57

8 The respiratory apparatus: nasal cavity, trachea, lungs. 3 3.57

9 The urinary system: kidneys, urethra, the urinary bladder. 3 3.57

10 The nervous system: the spinal marrow, spinal ganglion, the brains, the cerebellum.

3 3.57

11 Sense organs: retina, the olfactory mucosa, the taste buds, the skin, the hoof. 3 3.57

12 The endocrine system: hypophysis, thyroid, suprarenal, pancreas. 3 3.57

13 The masculine genital system: testicular, epididimus, penis, prostate. 3 3.57

14 The feminine genital system: ovary, oviduct, uterus, mammary glad, placenta. 3 3.57


Practical activities works in groups of 13-15 students

Teaching and learning methods:

Presentation of the didactic materials with the use of the projection on a screen (with projection microscope), followed by individual study at the microscope of the projected microscopic samples, under the direct supervision and guidance of the teaching staff. Sketches and supplementary explanations, every time necessary.

Results expected: How they are to be evaluated or proved:Appropriation of the examination methodology under the microscope as professionals and of the morphological knowledge necessary to the understanding of the cell and tissue structure.

Verification of the knowledge of macroscopic technique, verification of the notebooks with drawings, practical examination, theoretical examination.

The way of determining the final grade: 20 % the notebook with histological structures 30 % practical examination 50 % theoretical examination

SUPPLEMENTARY ELEMENTSRooms and Equipments:The room for practical works set for microscopic observations: projection microscope Olympus BX41, video camera adaptable to the microscope, video projector, Olympus CX21 microscope for students, television, computer, laboratory of histological technique. Available resources :

Didactic materials:ollection of didactic practical materials (histological probes, posters, etc) and theoretical (courses, atlases).

Compulsory:Viorel Miclăuş, 2008,Biologie celulară şi Embriologie, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. Viorel Miclăuş, 2008, Histologie Ed.. AcademicPres, Cluj-Napoca.Bibliography:Elective:Ross H.M., Reith J. E, Histology a text and atlas, Harper International Company, 1985.

Involvement of other Faculties of Departments - Other information: -

Annexes: -

SANCTION OF THE APPROVED / NOT APPROVED

Department Head:

Prof.univ.dr. A. Damian

Date of sanction:

DEPARTMENT

Signature:

APPROVED / NOT APPROVED Dean: Prof.univ. dr. Ioan Ştefan Groza Date of approval:


Signature:

COMMISSION FOR CURRICULAR REFORM AND INTERNATIONAL INTEGRATIONDate of ratification: Course code:

04001020105

RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL RATIFIED

/ NOT RATIFIED

Signature and stamp:



All the blank spacves of the form will be filledf, according to the indications regarding the filling of the Course Specification Form, from the Manual of Quality. As for the blank spaces which are not considered to be specific, one has to write inside „ It is not the case”.The form

that do not contain all the necessary information will be given back to the emitent. GENERAL DATA

The faculty in which the course is to be implemented



II - ANIMAL PRODUCTION AND FOOD SAFETY

Date of implementationi:Title of course: Animal Production Systems -1 1x2009

Course leader Reader PAŞCA IOAN, PhD.

Course coordinator Reader PAŞCA IOAN, PhD.

CHARACTERISTICS OF THE COURSEFormative (training) category * AP Year of

studyII Nr.of classes on semester and

activities

Teaching language RO Semester 4 Total C S L P* *Form of evaluation


5 56 28 - 28 - EXAM

CodeThe course to be replaced:

Title





Where it takes places Title Faculty of Veterinary Medicine

0401 6 years day USAMV

CONDITIONS FOR ATTENDING THIS COURSE

Compulsory: Cell biology, Anathomy, Physiology Previous courses

Recomended: Statistics, Genetic and Amelioration Other necessary condition to be met for attending this course

SPECIFIC ELEMENTS

Course descriptions: a. Objectives Course. Theme classes/week – 2h – 50% b. Syllabus L. P. Theme cla sses/week -2h – 50 %

COURSE

A. Objectives

The purposes of the course are to know the biological particularites of every breed, depending on the basic production and of the systems of growth. In the case of the growth system there shall be presented the possibility of obtain some large productions in conditions of economic efficiency. There will be presented the morphological particularities and the productive appropriations of the main breeds of farm (bovines, swine, ovines, goates) and the correlation between genetic, physiological, nutritional and behaviour factors on the purpose to obtain productions close to biological limits in optimum conditions of comforts and welfare. We shall insist on risks induce by pollution of environment on the quality and quantity of the products obtain from the domestic animals. There will be debates regarding the animal selection, as an amelioratical factor, the effect of quantitative characters selection, the effect of selection when there are involved many characters, selection on the basis of own performances, selection on the basis of descendets values, of colateral relatives, emphasizing the practical and economical aspect of each method. Also, there are presented the amelioration programmes with the objectives and standards to achieve.

B. Syllabus


% from all

hours BOVINES 12 21,42

MILK PRODUCTION Animal Production concept according to European norms and legislation

Production and consumption of bovines milk on international and national level Morphological marks and productive characteristics quality of the most bovines race

for milk and mixed production. Buffaloes race bred for milk.

Factors which influence the milk production in bovines.

4 3,57

The structure of the reproduction process. The optimum time for insemination the cows after parturition. Technology of breed of the pregnant cows. The mammary repose. Keep and the rational attendance calves from bring forth up to weaning.

Modern systems of breed of heifers for reproduction. Alimentation of heifers and of different taurine categories for reproduction. Systems of breed of dairy cows in extensive and intensive system. The specificity of technology of breed taurine in different zones of the country .

3

1

3,57

1,78 Milk cow keeping systems. The rational milking of diary cattle. Mechanic system of

milking. 1 1,78THE PRODUCTION OF BEEF

The current situation and the trends of the production and consumption of beef on world about on the national level.

Morphological particularities and productive appropriation of foremost races of beef and mixed (beef and milk ) the witch factors who influences the production of beef in

cattle. Systems of fatten to taurine. Extensively. Semi intensively, intensive. Technology of

fatten taurine for the production of beef in intensive system.(Ultra baby-beef and normal baby beef)

1

1

1,78

1,78

The taurine selection for milk and beef production.Objective improvement taurine for the production of beef.

Crossing use for the bred of taurines for the beef production. 1 1,78

OVINES 7 12,5

THE MEAT PRODUCTION. The current situation and the tendencies of production and consumption of meat

from ovines on national even on international plan.Morphological particularities and productive quality of the main ovine races for meat

and mixed (meat - lamb’s wool). Factors which influence the production of ovine meat. Organize the reproduction

process . Paths and methods for increase the production of meat by the intensification of reproduction process. Breeding of pregnant sheep. Keep and the

attendance of lambs from bring forth up to weaning.Tehnology of breed the youth ovines for reproduction.

2 3,57

Systems of lambs fattern. Reconditioning of the old ovines . Objective improvement of ovines for the production of meat.

Selection of the sheeps for reproduction. The pyramid of amelioration. Crossing use for the breed of ovines for the production of meat

1 1,78

CAPRINE 2 3,57

THE MILK AND HAIR PRODUCTION The current production and consumption of goat milk and mohair on national and on

1 1,78


A. Objectives The main objectives followed in the practical work are referring to the recognition of the principal breeds and hybrids from the following species: bovine, caprine, ovine, swine; the phonotypical and genotypic appreciation of the reproductive animals, the production’s control, and age determination by dentition and exterior.

B. Syllabus

international level. Morphological traits and productive quality of maingoat races for milk and hair.

Factors which influence the milk and hair production in goats. Systems of breed the goates for milk and hair. The manual and the mechanic

milking. Hair harvest. Objective improvement of the goats for the milk production and hair. The selection of

the animals for reproduction

1 1,78

SWINE 7 12,5

THE MEAT PRODUCTION OF SWINE The current situation and the tendencies of the production and consumption of meat

on national and the international level. Morphological traits and the productive appropriations of the main races of pigs.

Factors which influence the meat production in swine.

1 1,78

The organization of the reproduction process. The optimum time for insemination to the sows after bring forth. Keep and the attendance of the pregnant sows. Keep and

the attendance of shoats from bring forth to weaning. Technology of breed to the youth swine for reproduction.

2 3,57

Systems of growth and fatten in swine. Technology of growth and fatten in swine for bacon, meat, and fat-meat.

The principles organization of the flow-sheet in an industrial complex for growth the pigs. Swine’s alimentation.

2 3,57

The characters which do the object for amelioration of the swine. The selection of the pigs after own, collateral, and the descending

performances. The pyramid of amelioration. The principles and the parameters of the improvement program. Crossings used in breeding of

the pigs. Obtain the hybrids.

2 3,57


% from all hours

THE BOVINES The identification of the main races and hybrids of bovines.

The evaluation of the productive value of the bovine depending on their age.

12 21.42

2 4,28

The genotypic and phenotype evaluation of the taurine for reproduction. 2 4,28

The multilateral evaluation of the udder (inspection, palpation, prove functionally) on the purpose of milking.

2 4,28

Farms visit. 2 4,28

The evaluation of fatten on the alive animal. 2 4,28

THE QUALITATIVE AND QUANTITATIVE CONTROL OF THE

MILK PRODUCTION IN TAURINES. THE COMPUTATION AND

THE EXPRESSION OF THE PRODUCTION OF MILK.

2 4,28

FARMS VISIT. 2 4,28

THE KNOWLEDGE OF THE TECHNOLOGICAL PROCESS IN THE

SMALL FARMS AND IN INDUSTRIAL COMPLEXES WHICH ARE

RESPONSABLE FOR THE PRODUCTION OF BEEF AND DAIRY

MILK

2 4,28

OVINES THE IDENTIFICATION OF THE MAIN RACES AND HYBRIDS OF

OVINES AND GOATS. THE EVALUATION OF PRODUCTIVE

VALUE TO THE OVINES DEPENDS ON THEIR AGE. PHENOTYPE

AND GENOTYPIC EVALUATION TO THE OVINES FOR

EVALUATION . (FARM)

8

2

14.28

3,57

The production of meat: The appreciation of fatten on the alive animal.

THE WOOL PRODUCTION: THE QUANTITATIVE AND

QUALITATIVE APPROPIATION OF THE LAMB’S WOOL.

2 1,78

The milk production: The check of milk production, the mechanic milking.

The production of lamb-skins: The main appropriations of lamb-skins of lambs Karakul and Turcana.

2 2

3,57

SWINES The identification of the main races of swine and piggish hybrides. The evaluation

state of fatten on the alive animal.

6

3

10,71

4,28

The phenotypic and genotypic evaluation of swine for reproduction. 3 4,28

The knowledge of the flow-sheet in an industrial complex for pig growth. 3 4,28

The methods of teach and learn . The lectures are unfurled weekly in the plenum of the year and the practical works are supported in small formations of students in laboratories which they have video, screen and picture postcards. The practical works are supported in units of production. Manner of realization Courses hours evolving weekly in plenum Teaching and learning methods: Oral exposition, picture presentation (video-projection, Power Point, plates. Papers. Interactive conversation.

Results expected: How they are to be evaluated or proved: The appropriation of information taught in courses and practical works concerning the cognition of the breeds from each contributory species in preference ways to the most important production, which factors influence them and conditions, as well as the principles improvement, elemental factor in the increase of the productions of the animals. There also are taught the principle of amelioration, alimentation, reproduction, animal protection and welfare, esential factors for production increasing.

Through the theoretical and the practical examination are to the end of each semester. The oral exam shall be of 20 minutes student in alphabetic order in the group of students. The practical examination shall consist in the recognition of the races of animals from each breed and appreciate the exterior of these depending on the dominant production, age evaluation, evaluation and certification of the animals for reproduction.

Way of establish the finalle note : Activity to course - theoretical examination = 50% The activity to the practical works and the results to the practical examination = 30% The results of the activity from time of the semester = 20%

SUPPLEMENTARY ELEMENTS

Endowments: Protected for corporal measures, video screens, picture postcards with different races of animals, protected photos, videos, slides.

Available resources : Didactic materials: Courses, exercise-books of practical works editate by the teachers from discipline, books from discipline library

Compulsory: 1. Notelets the facultative course; 2. Paşca Ioan, Roman Morar – Creşterea animalelor şi sisteme de producŃii animaliere,

ISBN: 978-973-751-443-1, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 397 p., 2007. 3. Morar Roman, Cozma Vasile, Dana Pusta, Paşca Ioan – Practicum de creşterea

animalelor şi patologie parazitară – vol. II – Suine, ISBN: 973-751-186-7, 978-973-751-186-7, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 251 p., 2006.

4.Ioan Ştefan Groza, Iancu Adrian Morar – coordonatori Colectivul de autori: Prof. dr. Mircea Muntean, Prof. dr. Roman Morar, Prof. dr. Ionel Papuc, Conf. dr. Liviu Bogdan, Conf. dr. Liviu Oană, Şef lucr. Drd. Simona Ciupe, Şef lucr. Ing. dr. Ioan Paşca, Asist. Drd. Alexandru Raul Pop, Drd. Mihai Cenariu, Drd. Cosmin Peştean – Andrologie Veterinară, ISBN: 973-604-012-7, Editura Gryphon Cluj-Napoca, 474 p., 2004.


Bibliography:

1. Elective: Morar R; Dana Liana Pusta; (2000 sau 2001); Zootehnie generală Ed. Relief Cluj-Napoca;

2. Morar R, Dana Pusta (1999) Zootehnie specială vol. I, II, III.Ed. Relief Cluj-Napoca; 3. Morar R. A. Cîmpean, I.Paşca (2001) Practicum de Zootehnie. Ed. Todesco Cluj-Napoca; 4. CreŃa V, R. Morar, C-tin Culea (1995) Zootehnie generală şi specială EDP Bucureşti; 5. Mothes E. (1981) Tehnologie der Tierproduktion. Veb Gustav Fischer. Verlag Jena; 6. *** (2001) Handbuch landwirtschaftliche. Betriebsgebaude Muster. 7. Creston David, G. Pallot, A. Puschner –Planned sheep production – Simon Grundlager der

Tierernahrung, 1972. 8. Eckhard Mothes – Technologie der Tierproduktion, 1981. Rougeot J., R.G. Thebault – Le lapin Angora, 1989, ISBN 978263260654, Handbuch landwirt schaftche. Betriebsgebande Muster.


Other information:

Annexes:

APPROVED / NOT APPROVED Department Head:

Reader Ioan PAŞCA, PhD

Date of sanction:

SANCTION OF THE DEPARTMENT

Signature:

APPROVED / NOT APPROVED Dean: Prof. Dr. Ioan GROZA Date of approval:


Signature:


0401020108


/ NOT RATIFIED









CATEDRA II: PRODUCłII ANIMALIERE ŞI SIGURANłA ALIMENTARĂ

Data implement ării:Titlul cursului: BUNASTAREA SI PROTECTIA ANIMALELOR

1.10.2009 Ini Ńiatorul cursului: Sef lucr.dr. SILVANA POPESCU Coordonatorul cursului:

Sef lucr.dr. CRISTIN BORDA


studiiIII Nr.de ore pe semestru şi activit ăŃi

Limba de predare Rom Semestrul V Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 2 28 1 - 1 VP CodulCursul pe care îl

înlocuie şte: Nu a existat un asemenea curs


In conformitate cu normele Europene, Bunăstarea şi protecŃia animalelor s-a impus ca necesitate în pregătirea medicilor veterinari, pentru aplicarea principiilor bunastarii în practica creşterii şi exploatării animalelor de fermă, de companie, de laborator, în toate situaŃiile în care s-ar afla, asigurand in acelasi timp si protectia animalelor.* Categoria formativă = DB - Discipline de bază; DF – Discipline specifice fundamentale; SC – Discipline specifice -ŞtiinŃe clinice, PA – Discipline specifice-ProducŃii animale; IA – Discipline specifice- Igiena alimentelor, OU -Discipline la opŃiunea universităŃii



zi, ID, FR




Fiziologie,Fiziopatologie, Zootehnie, Etologie, Igiena si Protectia mediului, LegislaŃia, Discipline cliniceCursuri anterioare

Recomandate:

LegislaŃia europeană în domeniul bunastarii si protecŃiei animalelorAlte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

-

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - 50% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 50% CURS A. ObiectiveStudiul relaŃiilor dintre animale si mediul de viaŃă cu referire la incercarea acestora de-a se

acomoda mediului in care traiesc. Aprecierea gradului in care sunt intrunite cerintele fizice,

comportamentale si psihologice ale animalelor.

Asigurarea protectiei animalelor domestice prin ocrotirea acestora de acte de cruzime, tratamente

rele si abandon.

Asigurarea protectiei animalelor salbatice prin protejare fata de captura, omor nejustificat,

comercializare in diferite scopuri, distrugerea mediului natural de viata.

Studiul legislatiei internationale si interne cu privire la bunastarea si protectia animalelor.

Măsuri pentru asigurarea bunastarii si protectiei animalelor.


LUCRĂRI PRACTICE

A. Obiective Evaluarea bunastarii animalelor; cuantificarea factorilor care influenteaza bunastarea animalelor;

aspecte legate de protectia animalelor.



1

Motiva Ńia etică şi biologică privind protecŃia animalelor 1 8,33

2 Bunăstarea animalelor . Acomodarea, aclimatizarea, adaptarea 1 8,33

3 Stresul şi suferinŃa (durerea, frica, frustrarea, pierderea controlului la animalele de fermă şi de companie)

1 8,33

4 Evaluarea şi măsurarea bunăstării animalelor. Indicatori de bunăstare, durata de viaŃă, test de preferinŃă

1 8,33

5 LegislaŃia internă şi internaŃională privind bunăstarea şi protecŃia animalelor

1 8,33

6 Raportul dintre condiŃiile de cazare şi bunăstarea animalelor 1 8,33

7 Raportul dintre calitatea mediului adăposturilor (microclimat) şi bunăstarea animalelor

1 8,33

8 RelaŃiile dintre tehnologia de exploatare a animalelor (furajare, adăpare, igiena adăposturilor, igiena corporala) şi bunăstarea animalelor

2 16,66

9 Bunastarea si protectia animalelor în timpul transporturilor in conformitate cu legislatia internationala.

1 8,33

10 ProtecŃia animalelor în abatoare (transport, adăpostire, asomare, etc) in conformitate cu legislatia internationala

1 8,33

11 ProtecŃia animalelor din fermele ecologice 1 8,33

12 Bunăstarea animalelor de companie şi agrement 1 8,33

13 Protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice si alte scopuri experimentale.

1 8,33




1

CerinŃele de cazare (suprafaŃă, volum al adăposturilor, calitatea pardoselilor, a boxelor, bateriilor) în raport cu normele igienice pentru asigurarea bunăstării

4 33,32

2 Norme de microclimat care asigură bunăstarea animalelor 1 8,33

3 Calitatea amenajărilor şi instalaŃiilor din adăposturi (dispozitive pentru furajare, adăpare, pentru evacuarea dejecŃiilor) în raport cu cerinŃele de bunăstare

2 16,66

4 Igiena corporală a animalelor de fermă mijloc de asigurare a bunăstării animalelor

2 16,66

5 Igiena harnaşamentelor – mijloc de asigurare a bunastării animalelor 2 16,66

6 Vizionarea de casete video cu aspecte ale bunăstării si protectiei animalelor (animale de rentă, animale de companie, animale salbatice)

2 16,66



Prezentare orală, vizite şi demonstraŃii practice Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Curs - prezentare Power Point.

Lucrari practice- casete video, diapozitive.

Vizite în unităŃi de creştere, de sacrificare a animalelor, de management al animalelor comunitare.


Pregătirea medicilor veterinari la nivelul

cerinŃelor U.E.

Examen oral pentru temele de curs.

Recunoaşterea factorilor care se opun bunăstării în locurile în care se găsesc animalele.


CURS: pondere 70%.

LUCRARI PRACTICE: pondere 30%.


Resursele necesare:

SpaŃii şi Dotări: Nu necesită dotări speciale (laborator)

Materiale didactice: Pentru lucrările practice este necesară aparatură de proiecŃie

(diapozitiv, video), existente la disciplina de Bunastare si Protectia animalelor.

Obligatorie: Note de curs. Caiet de lucrari practice.

Bibliografie: Facultativ ă: M.DECUN- Etologia, bunastarea si protectia animalelor.Ed. Mirton,Timisoara, 2004 V.TEUSDEA – Bunăstarea şi protecŃia animalelor. Ed. Omega Print, 2005Articole din reviste de specialitate. Internet.

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre:-

Alte informaŃii:-

Anexe:-

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Conf.dr.ing. PAŞCA IOAN Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.dr. GROZA IOAN Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/








Catedra III/ Discipline paraclinice Data implementării:

Titlul cursului: EPIDEMIOLOGIE 01.10.2009

IniŃiatorul cursului: CONF. Dr. Sorin Răpuntean Coordonatorul cursului: Prof. dr. Gh. Răpuntean

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * DF Anul de studii III Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 42 28 - 14 - Verificare pe

parcurs CodulCursul pe care îl

înlocuieşte: Titlul

Nu este cazul 0401030102 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:

Nu este cazul* Categoria formativă = DB - Discipline de bază; DF – Discipline specifice fundamentale; SC – Discipline specifice -ŞtiinŃe clinice, PA – Discipline specifice-ProducŃii animale; IA – Discipline specifice- Igiena alimentelor, OU -Discipline la opŃiunea universităŃii




MEDICINA VETERINARA


CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biomatematica şi informatică, Microbiologie generală şi specială


Biologie animală şi ecologie. Alte condiŃii necesare pentru participarea la acest curs


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % : 2 ore/săptămână = 28 ore

b. Programa analitică. L.P. Tema ore/săptămână - % : 1 oră/săptămână = 14 ore CURS A. Obiective Introducere în epidmiologie, metodele de studiu aplicate în epidemiologie, procesul epidemiologic, concepŃia monofactorială şi plurifactorială a bolilor, evoluŃia spaŃială şi temporală a bolilor epidemice, epidemiologia bolilor transmisibile, epidemiologia bolilor netransmisibile, factorii de risc în bolile epidemice, supravegherea epidemiologică, reŃele de epidemiosupraveghere şi epidemiovigilenŃă, ancheta epidemiologică, norme şi măsuri antiepidemice generale şi speciale. B. PROGRAMA ANALITICA

Materia de curs

Săpt. TEMA Nr. ore % din totall ore

1 INTRODUCERE. Locul epidemiologiei în rândul ştiinŃelor, ramurile epidemiologiei: descriptivă; analitică; operaŃională miologia teoretică; evaluativă

2 7,14

2 METODELE EPIDEMIOLOGICE: cerinŃele metodelor epidemiologice; descrierea metodelor epidemiologice: anamneza; observaŃia; comparatia; screening; experimentul; statistica şi matematica STUDII ŞI ANCHETE EPIDEMIOLOGICE: studii prospectiv şiretrospectiv ; anchete transversală şi longitudinală

1

1

3,57

3,57

3 MODALITĂłI DE EFECTUARE A STUDIILOR EPIDEMIOLOGICE DESCRIPTI VE:Depistarea; Valoarea testelor de depistaj; detectarea adevăraŃilor infectaŃi (sensibilitatea); detectarea adevăraŃilor indemni (specificitatea) Identificarea adevăraŃilor pozitivi şi a adevăraŃilor negativi; Răspunsurile pozitive: valoarea predicativă a unui rezultat pozitiv; răspunsurile negative: valoarea predicativă a unui rezultat negativ; Sensibilitate şi detectabilitate Repetabilitate şi reproductibilitate

2 7,14

4 TABELE ŞI REPREZENTĂRI GRAFICE Tabelul; Reprezentări grafice; Diagrama (liniară, în coloane, combinată, în benzi, structurală, polară); Cartograma, Cartodiagrama, Stereograma, Nomograma

2 7,14

5 POPULAłIE ŞI EŞANTIOANE: UnităŃi epidemiologice şi indicatori epidemiologici; IncidenŃa şi prevalenŃa; corelaŃia între incidenŃă şi prevalenŃa; PopulaŃia, Eşantionul (reprezentativitatea eşantionului; tipuri de eşantioane)

2 7,14

6 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC: în bolile transmisibile şi netransmisibile COMPONENTELE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC Izvoare primare de infecŃie: animale bolnave; animale purtătoare de germeni; produsele şi subprodusele animalelor bolnave cadavrele; Izvoare secundare de infecŃie

1 1

3,57 3,57

7 Căile şi mecanismele de transmitere a agen Ńilor infec Ńioşi Transmiterea direct ă: orizontală si verticală (la mamifere şi la păsări Transmiterea indirect ă: prin materiale contaminate neanimate; prin apă; prin sol;

prin aer; prin alimente/furaje; prin obiecte

1

1

3,57

3,57

8 Transmiterea prin vectori ModalităŃi de transmitere a diferiŃilor agenŃi prin vectori Transmiterea pasivă (mecanică) Transmiterea activă (biologică) Clasificarea vectorilor după importanŃa în transmitere Transmiterea prin animale refractare

1

1

3,57

3,57 9 Popula Ńia receptiv ă

Factorii intrinseci : specia, rasa, vârsta, sexul, starea fiziologică, rezistenŃa individuală Factorii extrinseci : geoclimatici, de natură alimentară; întreŃinerea animalelor; exploatarea neraŃională

2 7,14

10 DINAMICA EPIDEMIOLOGICĂ A BOLILOR TRANSMISIBILE Evolu Ńia spa Ńială: sporadică, endemică (enzootică), epidemică (epizootică), pandemică (panzootică), anademică (anazootică) Evolu Ńia temporal ă: nesezonieră, sezonieră, pe mai mulŃi ani (creşterea, stagnarea, diminuarea, liniştea interepizootică, evoluŃia ciclică)

1

1

3,57

3,57

11 ETAPELE EVOLUTIVE ALE UNEI EPIDEMII Naşterea unei epidemii Naşterea epidemiei în mediu indemn : a nivelul Ńării, la nivelul unui efectiv/exploatări Naşterea unei epidemii în mediu contaminat : variaŃii cantitative (sporirea densităŃii rezervorului, sporirea densităŃii vectorilor, sporirea densităŃii gazdelor); variaŃii calitative : schimbarea bruscă a modului de transmitere; apariŃia de mutante ( cu structură antigenică schimbată; rezistente la antibiotice Dezvoltarea unei epidemii: apariŃia, evoluŃia (amplificarea), declinul, undele lui Kendal Stingerea unei epidemii: efectul imunităŃii de grup, principiul auto-stingerii

1

0,5 0,5

3,57

1,78 1,78

12 CONCEPłIA EPIDEMIOLOGICĂ PRIVIND ETIOLOGIA BOLILOR TRANSMISIBILE: monofactorială şi plurifactorială; conceptul de ecologie şi ecopatologie; modelul hexagonal (animalele /populaŃia, adăpostirea, alimentaŃia, crescătorul, tehnologia de creştere, microbismul)

2 7,14

13 SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ: supravegherea epidemiologică generală; cunoaşterea potenŃialului epidemiologic; culegerea, prelucrarea şi interpretarea standardizată a datelor; transmiterea şi utilizarea informaŃiilor epidemiologice; reŃele de supraveghere epidemiologică Supravegherea epidemiologică de combatere

2 7,14

14 ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂClasificarea anchetelor epidemiologice IndicaŃii privind pregătirea anchetei epidemiologice Efectuarea anchetei epidemiologice conform Legii sanitare veterinare

2 7,14

nr. 60/74 LUCRARI PRACTICE

A. Obiective La lucr ări practice: utilizarea calculatorului în analiza epidemiologică, efectuarea de reprezentări grafice (tabele, diagrame, cartograme), calcularea indicilor epidemiologici (incidenŃa, prevalenŃa, morbiditatea, mortalitatea, letalitatea), eşantionul şi tipuri de eşantioane, studii longitudinale şî transversale, analiza de risc (modele de studiu), efectuarea anchetei epidemiologice.

Nr. Tema Nr. ore

% din tolalul orelor

1 Reprezentăi grafice utilizate în epidemiologie: tabele, diagrame (lineară, în coloane, structurală, polară), cartograma, cartodiagrama, sterograma.

1 7,14

2 Valoarea testelor de depistaj; detectarea adevăraŃilor infectaŃi (sensibilitatea); detectarea adevăraŃilor indemni (sensibilitatea)

1 7,14

3 Eşantionajul: tipuri de eşantioane, reprezentativitatea eşantionului 1 7,14 4 Metodele de lucru în cercetarea epidemiologică: anamneza, observaŃia,

compararea, screeningul, experimentul, biostatistica 1 7,14

5 Ancheta epidemiologică: modul de alcătuire a unui chestionar, pregătirea anchetatorilor; înscrierea datelor în chestionar

1 7,14

6 Anchete transversale, anchete longitudinale, studii prospective şi retrospective; cohortele

1 7,14

7 Ancheta epidemiologică în bolile sporadice şi endemice (enzootice) 1 7,14

8 Ancheta epidemiologică în bolile epidemice (epizootice) 1 7,14

9 Ancheta epidemiologică în bolile pandemice (panzootice) 1 7,14 10 AplicaŃii practice privind dinamica epidemiologică a bolilor

transmisibile bacteriene 1 7,14

11 AplicaŃii practice privind dinamica epidemiologică a bolilor virale transmisibile virale

1 7,14

12 AplicaŃii practice privind dinamica epidemiologică a bolilor parazitare şi micotice

1 7,14

13 Inregistrarea, stocarea şi transmiterea datelor epidemiologice 1 7,14 14 SedinŃă recapitulativă 1 7,14

B. Programa analitic ăModul de desfăşurare: Anul III Medicină Veterinară: curs cu întregul an, activitatile practice pe grupe. Metodele de predare şi de învăŃare: LA CURS: prezentare power point privind aspectele epidemiologice generale şi particularităŃiele epidemiologice ale bolilor sporadice, endemice, epidemice, pandemice; dialog cu studenŃii pentru fixarea noŃiunilor. LA LUCRARILE PRACTICE: scurtă introducere în lucrarea programată, utilizarea calculatorului în analiza epidemiologică a bolilor epidemice, elementele descriptive si analitice ale bolilor, calcularea principalilor indicatori epidemiologici (incidenŃa, prevalenŃa, morbiditate, mortalitate, letalitate), exemple de anchete epidemiologice, efectuarea de reprezentări grafice pentru caracterizarea epidemiologică, informarea asupra evoluŃiei bolilor pe buletinele informative OIE/WOHA etc.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Cunoaşterea conceptului epidemiologic asupra evoluŃiei bolilor, diferenŃierea între epidemiologia descriptivă şi cea analitică în bolile transmisibile şi netransmisibile Capacitatea de utilizare a calculatorului în efectuarea investigaŃiilor epidemiologice şi informare asupra bolilor epidemice ce evoluează în Ńara noastră şi la la nivel mondial Efectuarea anchetelor epidemiologice clasice şi de urgenŃăNecesitatea utilizării datelor epidemiologice în precizarea diagnosticului. Aplicarea măsurilor de luptă colectivă antiepidemică

Pentru curs: frecvenŃa şi modul de comportare, cât şi participarea la discuŃii. Pentru lucrările practice: frecvenŃa, modul de lucru prin utilizarea calculatorului, grija faŃă de materialele din dotare, simularea evoluŃiei unor boli epidemice, întocmirea de reprezentări grafice pentru a caracteriza evoluŃia epidemică a unei boli; scurte seminarizări la sfârşitul orelor de lucrării practice care se notează.

Modul de stabilire a notei finale: Pentru evaluarea finală se vor lua în considerare următoarele: FrecvenŃa la curs: 2% FrecvenŃa la lucrările practice (obligatorie): 5% Interesul depus în efectuarea activiăŃilor practice din laborator: 10% Scurte seminarizări notate la sfârşitul lucrării practice: 3% Colocviul de lucrări practice încheiat cu notă: 30% Examen pentru materia de curs (verificare pe parcurs prin 2 lucrări scrise): 50%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii : sală pentru desfăşurarea lucrărilor practice cu 16 locuri, spaŃiu pentru multiplicare diferite materiale, sală pentru redactarea diferitelor materiale şi analize epidemiologice. Dotării ; calculatoare legate în reŃea şi conectate la Internet; aparatură pentru înregistrarea de imagini (aparate foto, cameră digitală, imprimantă color, scanner, inscripŃionator discuri); aparatură pentru redarea imaginilor audio-vizuale (TV color, videoproiector, cititor CD, Laptop)

Resursele necesare:

Materiale didactice : imagini stocate pe CD, casete video sau dischete cu evoluŃia epidemică a unor boli, prelucrări power point, postere, cărŃi de specialitate existente în biblioteca disciplinei.

Bibliografie: Obligatorie: Epidemiologie veterinară – Răpuntean Gh., Răpuntean S., curs (2005)

Facultativ ă: Introducere in epidemiologia generala – Vior C., 1999 Epidemiologie veterinara – Stratulat Gh., - 2002 Thrusfield Michael – (2005) Veterinary Epidemiology, Blackwell Publishing, Third Edition

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Catedra I – Biomatematica si informatica Alte informaŃii: Pentru supravegherea epidemiologica a bolilor disciplina colaboreaza cu Directia Sanitara Veterinara \i Siguranta Alimentelor Cluj si din alte judete, cu ANSVSA si IDSA serviciile de epidemiologie. Prin acest mod de lucru disciplina se integreaza in invatamantul clinic. Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:




Codul Cursului: 0401030102 RECTOR: Prof. dr. ing. Doru Pamfil

SE RATIFICĂ/









Catedra III Discipline Paraclinice Data implement ării:

Titlul cursului: IMUNOLOGIE01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Conf. Dr Nicodim Iosif FIłCoordonatorul cursului:

Prof. dr. Gh. Răpuntean



Limba de predare R0 Semestrul 5 Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 - 28 - ExamenCodulCursul pe care îl








Biochimie, Biologie celulară, histologie şi embriologieCursuri anterioare

Recomandate:

Biologie animalăAlte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. 2 ore/s ăptămână -50 % b. Programa analiti că L. P. 2 ore/s ăptămână - 50%

CURS A. ObiectiveSe urmăreşte însuşirea noŃiunilor privitor la organizarea sistemului imun, formele de imunitate, celulele implicate, substanŃele antigenice, anticorpii/clasele de imunoglobuline, tipurile dec răspuns imun, produsele biologice (vaccinuri, seruri imune, produse revelatoare) stările de imunopatologieCurs. Tema ore/săptămână - % : 2 ore/săptămână = 28 ore


Nr. Tema Num ăr de ore % din totalul orelor

1 Sistemul imun . Introducere. Clasificarea stărilor de imunitate: umorală-celulară, sterilă-nesterilă, naturală-artificială. Factorii pasivi ai rezistenŃei: pielea şi mucoasele. Factorii activi : factorii umorali (lizozimul, properdina, complementul, betalizina). Activarea complementului: calea clasicăşi calea alternativă. FuncŃiile biologice ale complementului. Factorii celulari ai rezistenŃei naturale: neutrofilele, macrofagele, mastocitele. Fagocitoza : etapele fagocitozei. ImportanŃa fenomenului de fagocitoză.

0,5

0,5 0,5

0,25

0,25

1,78

1,78 1,78

0.89

0,89

2 Elementele sistemului imun . Organele limfoide primare: măduva limfoide secundare: limfonodulii, splina, Ńesuturile limfoide asociate mucoaselor şi glanda Harder. Baza celular ă a răspunsului imun . Limfocitele T: subpopulaŃiile de limfocite T (Th, Ta, Ts, Tc, Tdh); Limfocitele B şi plasmocitele. Celulele ucigaşe: celule K şi NK. Celulele prezentatoare de antigen: macrofagele, celulele dendritice, astrocitele, limfocitele B Imunitatea dobândit ă (inductibil ă). Imunitatea dobândită activ (naturală şi artificială); imunitatea dobândită pasiv (artificială şi naturală - placentară, colostrală şi vitelină)

0,5

0,5

1

1,78

1,78

3,57

3 Antigenul. Caracterizarea substanŃelor cu funcŃie antigenică(structura chimică, calitatea de non-self, persistenŃa în organism); organizarea structurală a moleculei de antigen; valenŃa antigenului; specificitatea antigenică; clasificarea şi categorii de antigene: dupăgradul de complexitate (a. complete şi a. incomplete); dupăstructura chimică (a.proteice, a.polizaharidice, a.nucleinice şi a.lipidice); după modul de formare (a.naturale, a.artificiale şi a.sintetice); după capacitatea de a stimula limfocitele T sau B (a. T-dependente şi a, T-independente); principalele categorii de antigene naturale: antigene bacteriene (a. somatice O, a.flagelare H, a.fimbriale F şi antigene de înveliş K, antigene de suprafaŃă Vi); a. virale, a. parazitare, a.heterofile, a. de grup sangvin şi Rh; AHC (MHC, mhc); antig. sechestrate, superantigenele

2 7,14

4 Anticorpii (Imunoglobulinele). Caractere fizico-chimice ale anticorpilor; relaŃiile dintre gamaglobuline şi anticorpi; modelul de structură al imunoglobulinelor; regiuni şi fragmente de Ig; clasele de imunoglobuline: IgG, IgM, IgA, IgD, IgE.

2 7,14

5 Anticorpii: situsurile de combinare ale anticorpilor, valanŃa şi afinitatea anticorpilor; izotipia, allotipia şi idiotipia; imunoglobulinele omogene (anticorpii cu eterogenitate restrânsă, proteinele mielomatoase); anticorpii monoclonali; tipuri de anticorpi; teoriile privind formarea anticorpilor (teoria selecŃiei clonale).

2 7,14

6 Recunoa şterea imunologic ă. Memoria imunologică; tipuri de receptori: receptorul pentru Ag, receptorul Fc, receptorul pentru C şi receptorul pentru lectine, alte tipuri de receptori.. Mecanismul recunoaşterii (activarea limfocitelor (specifică şi nespecifică)

2 7,14

7 Răspunsul imun . Răspunsul imun umoral (primar şi secundar), răspunsul imun celular; cooperarea celulară în răspunsul imun; ReacŃia anamnestică. Metabolizarea imunoglobulinelor

1 3,57

8 Devia Ńiile r ăspunsului imun . ToleranŃa imunologică, paralizia imunologică, imunosupresia (factorii imuno-supresori) Modularea nespecific ă a răspunsului imun . Tipuri de imunomodulatorii: de origine bacteriană; de origine animală; de origine vegetală; produşi sintetici (levamisolul şi muramil-dipeptida)

0,5

0,5

1,78

1,78

9 Produsele biologice utilizate în imuno-profilaxie şi diagnostic. Vaccinurile : substanŃe adjuvante (substanŃe convenŃionale şi substanŃe moderne) şi revelatoare. Descrierea principalelor tipuri de vaccinuri: v. vii atenuate; v. inactivate; v. din toxine detoxifiate; controlul vaccinurilor; vaccinarea (v. preventivă şi de necesitate); vaccinurile moderne;

2 7,14

10 Serurile imune : seruri hiperimune, imune şi de convalescent;serumizarea (preventivă şi curativă); Gamaglobulinele şi produsele revelatoare: tuberculina, maleina, paratuberculina şi concentratele gamaglobulinice; Conservarea produselor biologice

1

0,5

0,5

3,57

1,78

1,78 11 Imunopatologie. Reac Ńiile de hipersensibilitate

Alergenii, mecanism de acŃiune Hipersensibilitatea de tip I, II, III şi IV (hipersensibilitate de infecŃie)

2 7,14

12 Imunodeficitele primare . Deficite ale imunităŃii mediate umoral: agamaglobulinemia ereditară, imunodeficitele selective, hipoglobulinemia tranzitorie

1,5 5,35

Deficite ale imunităŃii mediate celular: aplazia timică congenitală, disslazia timică, ataxia teleangiectazia, sindromul Wiscott –Aldrich ImunodefiecienŃele mixte: disgenezia reticulară,, imunodeficienŃa mixtă severăDeficite ale celulelor fagocitare: boala cronică granulomatoasă, boala Chediak–Higashi, sindromul Jobb Imunodeficitele secundare : malnutriŃie, boli bacteriene, boli parazitare, boli virale, boala tumorală, deficienŃa secundară a fagocitelor şi complementului

0,5 1,78

13 Bolile autoimune . Principii generale privind patogeneza acestor afecŃiuni Boli autoimune sistemice” lupusul eritematos, artrita reumatoidă, sclerodermia, dermatomiozita, sind. Sjogren, periarterita nodoasă, amiloidoza

2 7,14

14 Boli autoimune organospecifice : afecŃiuni respiratorii cu mecanism imun, boli ale aparatului locomotor, boli digestive cu mecanism imun, boli ale ficatului cu fenomene autoimune, boli renale cu componentă imună, boli ale sistemului nervos cu componentă imună, boli ale ochilor, boli hemolitice, boli imune cutanate

2 7,14

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective factorii nespecifici ai apărării imune, efectorii imuni: imunoglobulinele şi celulele efectoare - reacŃiile serologice (aglutinare, precipitare, floculare), reacŃiile de hemoliză imună (RFC), imunfluorescenŃa, tehnici imunoenzimatice (ELISA), transfomarea blastică, tehnici de rozetare. L. P. Tema ore/săptămână - % : 2 ore/săptămână = 28 ore




1 Morfologia organelor limfoide imunocompetente: organe centrale (măduvă osoasă, ficatul embrionar, timusul, bursa lui Fabriccius); organe periferice (splina, limfonodulii, Ńesuturile limfoide asociate mucoaselor, glanda Harder)

2 7,14

2 Efectorii umorali ai rezistenŃei nespecifice: lizozimul, properdina, complementul (tehnici de dozare)

2 7,14

3 Efectorii celulari ai rezistenŃei nespecifice: leucocitele, formula leucocitară, fagocitoza, indicele opsonocitofagic

2 7,14

4 Anticorpii: metode de dozare a imunoglobulinelor (precipitarea cu sulfat de zinc), electroforeza în gel de agar şi în gel de poliacrilamidă

2 7,14

5 ReacŃii serologice de aglutinare: reacŃii de aglutinare rapidă pe lamă(RARL), reacŃia de aglutinare lentă (RAL), reacŃia inelară cu lapte (TIL) şi reacŃia de microaglutinare liză (RMAL)

2 7,14

6 ReacŃii serologice de precipitare: reacŃii de precipitare inelară, reacŃii de floculare, reacŃii de precipitare în gel de agar (tehnica Ouchterlony, tehnica Mancini, tehnica de precipitare în gel de agar nutritiv.

2 7,14

7 Tehnici imunoelectroforetice: imunoelectroforeza, contraimuno-electroforeza, tehnica bidimensională, electroimunodifuzia.

2 7,14

8 ReacŃii serologice cu aplicare în evidenŃierea anticorpilor antivirali: reacŃia de hemaglutinare şi de inhibare a hemaglutinării (RHA şi RIHA), reacŃia de hemadsorbŃie şi inhibarea hemadsorbŃiei (RHD şi IHAD)

2 7,14

9 ReacŃii de citoliză imună: hemoliza imună, reacŃia de fixare a complementului (RFC), hemaglutinarea pasivă, latexaglutinarea.

2 7,14

10 Tehnici de imunofluorescenŃă: tehnica directă şi tehnica indirectă, radioimunoanaliza (testul RIA competitiv şi RIA necompetitiv)

2 7,14

11 Tehnici imunoenzimatice: tehnica ELISA, Tehnici imunologice speciale: Western Bloot, PCR

2 7,14

12 Tehnici de evidenŃiere a răspunsului imun celular: separarea limfocitelor, transformarea blastică, inhibarea migrării leucocitelor.

2 7,14

13 Teste de rozetare pentru diferenŃierea limfocitelor B şi a subpopulaŃiilor de limfocite T: rozete E, EA, EAC şi ES

2 7,14

14 ŞedinŃă recapitulativă 2 7,14 Modul de desf ăşurare: Anul III Medicină Veterinară curs, pe grupe la activitatile practice

Metodele de predare şi de înv ăŃare: LA CURS: expunerea orală, prezentarea unor parti din tematica pe transparente sau power point; elemente recapitulative la fiecare curs şi un scurt dialog cu studenŃii pentru clarificarea unor aspecte. LA LUCRARILE PRACTICE: scurtă prezentare a lucrării programate, efectuarea de reacŃii cu specific imunologic pentru detectarea efectorilor imuni, umorali (aglutinări, precipitări, fixarea complementului) şi celulari (fagocitoza, transformarea blastică, rozetarea), tehnici imunoenzimatice (ELISA, Blooting, PCR)


Câştigarea experienŃei pentru lucru în laboratoare de imunologie.Stăpânirea metodologiilor privind efectuarea diferitelor reacŃii imunologice Prepararea antigenelor şi a serurilor imune Capacitatea de a stabili diagnosticul pe baza reacŃiilor imunologice în baza detectarii efectorilor imuni umorali si/sau celulari. Sensibilitatea şi specificitatea testelor imunologice

Pentru curs: frecvenŃa şi modul de comportare, cât şi participarea la discuŃii. Pentru lucrările practice: frecvenŃa, modul de lucru, grija faŃă de materialele din dotare, respectarea regulilor de lucru în laborator şi a celor de protecŃia muncii. Simularea unor proceduri de diagnostic imunologic.

Scurte seminarizări la sfârşitul orelor de lucrării practice care se notează.

Modul de stabilire a notei finale: Pentru evaluarea finală se vor lua în considerare următoarele: FrecvenŃa la curs: 3% FrecvenŃa la lucrările practice (obligatorie): 7% Interesul depus în efectuarea activiăŃilor practice din laborator: 5% Scurte seminarizări notate la sfârşitul lucrării practice: 5% Colocviul de lucrări practice încheiat cu notă: 30%

- Examen oral pentru materia de curs, pe bază de bilet extras de către student, ce conŃine 3 întrebări selectate din toată materia, care în prealabil este adusă la cunoştinŃa studenŃilor: 50%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: laboratorul de imunologie de 45 de mp cu 20 de locuri; materiale din sticlă sau plastic necesare pentru efectuarea investigaŃiilor imunologice; aparatură pentru prepararea antigenelor (trituratoare, ultrasonicator); aparatură pentru evidenŃierea fracŃiunilor antigenice (aparat de electroforeză); aparaturăpentru separarea diferitelor fractiuni antigenice (filtre, centrifugi), aparatură pentru înregistrarea de imagini (aparate foto, cameră digitală, imprimantă color, calculator), lame cu diferite imagini privind fagocitoza, rozetarea, precipitarea etc

Resursele necesare:

Materiale didactice: Materiale didactice: medii de separare (geluri de agar, agaroză), baterii de coloranŃi, colecŃie de lame şi plăci cu reacŃii imunologice, planşe, imagini stocate pe CD sau dischete, benzi video, prelucrări power point, postere, cărŃi de specialitate existente în biblioteca disciplinei.Obligatorie: Obligatorie: Imunologie veterinară 2008, Răpuntean Gh, Răpuntean S. , FiŃ N, edit AcademicPres, Cluj -Napoca Imunologie si Imunopatologie: Răpuntean Gh., - curs 1996Lucrari practice de imunologie: Răpuntean Gh., Spânu Marina, Spânu O. - lucrări practice 1996Bibliografie:

Facultativ ă: Facultativă: Imunologie fundamentala: Cristea V., Răpuntean Gh., Monica Crişan, Vaida T. – curs 2002

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Catedra I prin disciplinele de Biochimie, Biologie celulara, histologie si embriologie Alte informaŃii: Disciplina sprijina activitatea din clinici si din diferite ferme in vederea stabilirii diagnosticului pe baza imunologice si testarea unor vaccinuri ce urmeaza a fi aplicate in tara noastra. Prin acest mod de lucru disciplina se integreaza in invatamantul clinic si isi asigura unele materiale necesare in instruirea studentilor.



AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/






GENERAL DATA


FACULTY OF VETERINARY MEDICINE


IV

Date of implementationi:Title of course: PARASITOLOGY AND PARASITIC DISEASE 01.10.2009

Course leader Prof.dr.Vasile COZMA Course coordinator Prof.dr. Vasile COZMA


SC Year of study

3 Nr.of classes on semester and activities

Teaching language romanian Semester 6 Total C S L P* *Form of evaluation


4 56 28 - 28 - exam CodeThe course to be replaced: Title


*Formative (training) category = BD – for the Courses specific to a basic discipline, FD - for the Courses specific to a specific fundamental training, SC – for specific disciplines – Clinical sciences, AP – for specific disciplines – Animal productions, FH – for specific disciplines – Food hygiene, UO - the Courses specific to options of the University;** Optionality = CI – fo the imposed (obligatory) Courses, CO – for optional Courses, CF – for elective (to be chosen freely) Courses





CONDITIONS FOR ATTENDING THIS COURSE Compulsory : Ecologie – year I; Pathological anatomy – year III/sem. I; Farmacology and pharmacy – year III/sem. I; Semiology and Medicial imagistic – year III/sem IPrevious courses Recommended: Fiziology, Fiziopathology


SPECIFIC ELEMENTS

Course descriptions: a. Objectives Course. Theme2 classes/week - 50 % b. Syllabus L. P. Theme2 c lasses/week - 50%

COURSE

A. Objectives - learning the base parasitolgy and general patology regarding protozoology, trematodosis and cestodosis of animals; - system of knowledge regarding etiology, biology, epidemiology, pathogenesis, diagnosis and differential diagnosis, prognosis, treatment and prevention in protozoosis, trematodosis and cestodosis in animals - Clinical examination in protozoosis, trematodosis şi cestodosis in animals.

B. Syllabus


A. Objectives The acquirement of the practical skills for clinical and laboratory diagnosis protozoosis, trematodosis and cestodosis in animals by students B. Syllabus


% from all hours

GENERAL PARASITOLOGY1 Introduction - Definition of parasitology. The purpose of studing parasitology .The international

and national development of parasitology.The conection between parasitology and other sciences. Parasites and parasitism. Relationship between parasites and host. Biological cycle of parasites.

1,0

1,0 7,14

2 The antiparazitary reactivity of the host organism(the reactivity of the cellular sistem, tissue sistem and umoral sistem).The immunity in parasitological disease(borned and winned) The imunological tolerance in parasitological disease.

2,0 7,14

3 The hypersensitivity in parasitological disease. Parazitary antibodies. The imunological diagnosis in parasitological disease. Parasitary imunoprofilaxy. The parasitological surveilence of animals

1,0

1,0 7,14

PARASITIC DISEASE4 FLAGELATOSIS: tripanosomosis – durina and leishmaniosis;bovines, swine, fowl and

carnivores trichomonosis . FLAGELATOSIS: birds trichomonosis and histomonosis ; giardiosis

1,0

1,0 7,14

5 COCCIDIOSIS: poultry eimeriosis; COCCIDIOSIS: anseriformes and other birds eimeriosis; rabbit eimeriosis

1,0 1,0 7,14

6 COCCIDIOSIS: bovines eimeriosis; small ruminants eimeriosis, swine and horses. COCCIDIOSIS: carnivores coccidiosis. COCCIDIOSIS:Criptosporidiosis.

1,0

0,5 0,5

7,14

7 COCCIDIOSIS:Sarcocistiosis. COCCIDIOSIS: Toxoplasmosis.

1,0 1,0

7,14

8 COCCIDIOSIS:Neosporosis; Besnoitiosis. HEMOSPORIDIOSIS: horses and dogs babesiosis. Small ruminants theileriosis

1,0 1,0

7,14

9 HEMOSPORIDIOSIS: small ruminants babesiosis. 2,0 7,14

10 MICROSPORIDIOSIS – bees and silk worms nosemosis; encefalitozoonosis. CILIATOSIS - balantidiosis.

1,5 0,5

7,14

11 TREMATODOSIS: fasciolosis, dicroceliosis, paramfistomosis 2,0 7,14

12 TREMATODOSIS: birds intestinal trematodosis; prostogonimoza; carnivores intestinal trematodosis; opistorchiosis. CESTODOSIS: ruminants cestodosis; horses cestodosis

1,0

1,0 7,14

13 CESTODOSIS: carnivores cestodosis; birds cestodosis METACESTOSIS: bovines muscular cisticercosis; swine muscular cisticercosis; ruminants and swine serous membrans cisticercosis; rabbits hepatoperitoneal cisticercosis

1,0 1,0 7,14

14 METACESTODOSIS: cerebrospinal cenurosis; rabbits cenurosis; hidatidosis, ligulosis 2,0 7,14


% from all hours

1 Specific techniques for parasitic disease diagnosis – the technique of the parasitological blood examination. Diagnosis methodes in protozoosis with blood localisation: durina; leishmaniosis

2 7,14

2 Special thechniques for samples prelevation for diagnosis (pathological sample prelevation from intestina, oral, vaginal uretral mucous membranes). Ovoscopic’s coproscopic methodes. Larvohelmintoscopic’s methodes.

2 7,14

3 Diagnosis methodes in :bovines trichomonosis, swine and birds trichomonosis; giardiosis. 2 7,14

4 Diagnosis methodes in: ruminants and horses babesiosis; theileriosis. 2 7,14

5 Diagnosis methodes in: coccidioze : mammels and birds eimeriosis. 2 7,14

6 Diagnosis methodes in: toxoplasmosis; sarcocistosis, neosporosisză. 2 7,14

7 Diagnosis methodes in: bees and silk worms criptosporidiosis; balantidiosis; nosemosis 2 7,14

8 Diagnosis methodes in: fasciolosis. 2 7,14

9 Diagnosis methodes in: dicroceliosis, paramphistomosis. 2 7,14

10 Diagnosis methodes in: carnivores and birds intestinal trematodosis intestinale; prostogonimosis.

2 7,14

11 Diagnosis methodes in: ruminants and horses anoplocefalidosis. 2 7,14

12 Diagnosis methodes in: birds cestodosis. 2 7,14

13 Diagnosis methodes in: carnivores cestodosis. 2 7,14

14 Diagnosis methodes in: metacestodosis. 2 7,14

Manner of realization:Course: hours evolving weekly in plenum.

Practical activities / seminaries: Oral exposition, picture presentation (video-projection, Power Point, plates. Papers. Interactive conversation.

Teaching and learning methods:Oral exposition, picture presentation (video-projection, Power Point, plates. Papers. Interactive conversation.

Results expected: How they are to be evaluated or proved:Learning the base parasitolgy and general patology regarding protozoology, trematodosis and cestodosis of animals; system of knowledge regarding etiology, biology, epidemiology, pathogenesis, diagnosis and differential diagnosis, prognosis, treatment and prevention in protozoosis, trematodosis and cestodosis in animals.

Property of the knowledge rendition in courses.. Property general and special principle for application general and specific of the prophilactic protocol in parasitical disease in animals. Practical examination consist on recognize microscopics preparats and macroscopic species of parasites(protozoosis, trematodosis şi cestodosis in animals

The way of determining the final grade: Courses activity, theoretic examination results - 33% Qiuz– 33% Activity in practice lessons and results of practical examination - 33%

SUPPLEMENTARY ELEMENTSRooms and Equipments:microscoap: 11 Nikon, 3 Nikon, Olympus for obtainand picture processing ; ELISA for diagnosis in parasitical disease , laboratoryof parasitology, laboratoryfor mycology, Clincafor large and small animals, Television and Video Player,DVD player; screen for projection 180/180 cm; video camera, photo digital Olympus . Available resources :

Didactic materials:museum with microscopic assays for students, museum with preserved assays,pictures , video cassette and CD with pictures and information..

Bibliography:

Compulsory:1. I. Şuteu, V.Cozma, 2004, Parazitologie clinică veterinară, Vol.I, Edit.Risoprint, Cluj-

Napoca. 2. V. Cozma, C. Gherman, V. Mircean, C. Magdaş, A. Mihalca, 2009 Ghid de diagnostic

parazitologic veterinar, Edit. Risoprint Cluj-Napoca

Elective:1. V. Cozma, 1996, Eimerioza mieilor. Edit. Sincron, Cluj-Napoca. 2. I. Şuteu, V. Cozma, O. Negrea, C. Gherman, V. Mircean, 1996, Protozoozele abortigene şi neonatale la animale. Edit. Ceres, Bucureşti. 3. I. Şuteu, V. Cozma, 1998, Bolile parazitare la animalele domestice. Edit. Ceres, Bucureşti. 4. N. Dulceanu, Cristina Terinte, L.I.Mitrea, Carmen Polcovnicu, 2000, DicŃionar enciclopedic de parazitologie, Editura Academiei Române, Bucureşti 5. M. A. Taylor, R. L. Coop, R. L. Wall, 2007, Veterinary Parasitology, third edition,Blackwell Publishing


Other information:

Annexes:


Prof.dr. Aurel MUSTE

Date of sanction: SANCTION OF THE


APPROVED / NOT APPROVED Dean: Prof.dr. Ioan GROZA

Date of approval: APPROVAL OF THE FACULTY

Signature:

COMMISSION FOR CURRICULAR REFORM AND INTERNATIONAL INTEGRATIONDate of ratification: Course code: 0401030104


/ NOT RATIFIED



FIŞA DISCIPLINEI

Se vor completa toate rubricile formularului, conform IndicaŃiilor privind completarea Formularului SpecificaŃie Curs, din Manualul CalităŃii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conŃin toate informaŃiile necesare vor fi returnate emitentului.



Catedra responsabil ă cu implementarea:

III Paraclinice

Data implement ării:Titlul cursului: Farmacologie şi Farmacie 1 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului:

Sef lucrări Dr. Cernea Mihai



CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă *

DF Anul de studii

3 Nr.de ore pe semestru şi activit ăŃi



4 56 28 28 Examen

CodulCursul pe care îl înlocuie şte: 0401030105 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:




zi, FR, FF

Locul desf ăşurăriiTitlul Medicină Veterinară


CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biochimie, Fiziologie, FiziopatologieCursuri

anterioare Recomandate: Anatomie, Nutritie


Participarea obligatorie la toate sedinŃele de lucrări practice, studierea bibliografiei.

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - 50% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână -50 %

CURS A. Obiective Insuşirea cunoştinŃelor necesare în practica terapeutică veterinară şi utilizarea produselor de uz veterinar în concordanŃă cu legislatia referitoare la bunăstarea animală şi securitatea consumului de produse de origine animală.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Insuşirea cunoştinŃelor referitoare la legislaŃia medicamentului veterinar, efectuarea de calcule farmaceutice. Cunoasterea formelor farmaceutice şi modalitatea practică de administrare a acestora. Organizarea şi functionarea farmaciei veterinare




1 Farmacologie generală. Terminologie, ramurile farmacologiei. 2,0 7,14 2 Tehnica farmaceutică. Forme farmaceutice 2,0 7,14 3 Tehnica farmaceutică. Forme farmaceutice 2,0 7,14 4 Farmacodinamie 2,0 7,14 5 Farmacocinetică. Transportul medicamentelor prin membrane. Administrarea,

absorbtia, distribuŃia şi eliminarea medicamentelor. Aspecte particulare ale dozajului medicamentos. Scala interspecifică.

2,0 7,14

6 Principiile terapeuticii. Terapia medicamentoasă raŃională. Interactiuni şi incompatibilităti medicamentoase. Terapia medicamentoasă la animale cu condiŃii speciale.

2,0 7,14

7 MedicaŃia sistemului nervos. Autonom (vegetativ) şi parasimpatic 2,0 7,14 8 MedicaŃia sistemului nervos central. Principiile anesteziologiei. Gaze terapeutice,

anestezice inhalatorii şi injectabile. 2,0 7,14

9 MedicaŃia sistemului nervos central. Opioide, tranchilizante, anestezice locale. MedicaŃia anticonvulsivă, analeptică şi comportamentală. Eutanasierea.

2,0 7,14

10 Autacoidele. MedicaŃia analgezică, antipiretică, antiinflamatoare. 2,0 7,14 11 MedicaŃia sistemului cardiovascular 2,0 7,14 12 MedicaŃia sistemului urinar. MedicaŃia sângelui 2,0 7,14 13 MedicaŃia sistemului endocrin. Hormonii hipotalamici şi hipofizari 2,0 7,14 14 MedicaŃia sistemului endocrin. Hormonii care influenŃează activitatea aparatului

genital 2,0 7,14



1 LegislaŃia medicamentului de uz veterinar Cântărirea şi măsurarea medicamentelor

2,0 7,14

2 Calcule utilizate în farmacologie 2,0 7,14 3

TEHNICA FARMACEUTICA Formele medicamentoase solide: pulberi, boluri, pilule supozitoare.

2,0 7,14

4 Formele medicamentoase solide : capsule, comprimate, creioane caustice. Formele medicamentoase moi : unguente şi electuarii.

2,0 7,14

5 Formele medicamentoase lichide: soluŃii neinjectabile, suspensii, emulsii, linimente, lichide injectabile.

2,0 7,14

6 Formele medicamentoase lichide : mucilagii, soluŃii extractive apoase ape aromatice, siropuri, tincturi, extracte.

Forme medicamentoase gazoase

2,0 7,14

7 Colocviu - calcule utilizate în farmacologie şi tehnică farmaceutică

2,0 7,14

8 FARMACODINAMIA ExperienŃe de farmacodinamie generală (8)

2,0 7,14

9 ExperienŃe de farmacodinamie specială:SNV simpatic, SNV parasimpatic şi SNC (6)

2,0 7,14

10 ExperienŃe de farmacodinamie specială: sedative, tranchilizante, anestezice locale (6)

2,0 7,14

11 ExperienŃe de farmacodinamie specială: digestiv, urinar antiinflamatoare (4) 2,0 7,14

12 Simulare farmacodinamie si farmacocinetică pe PC

2,0 7,14


2,0 7,14

14 Colocviu Farmacodinamie

2,0 7,14

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăsoară săptămânal în plen. Expunere şi prezentarea schematică a ideilor principale prin proiecŃie.

Seminarul se desfăşoară săptămânal cu grupe de studenŃi şi pe teme. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

1. Curs şi lucrări practice (variante tipărite). 2. Dialog interactiv pe tema propusă. 3. Referate. 4. Studiu de caz. – pe echipe de studenŃi 5. experimente pe animale de laborator înregistrate şi prezentate pe suport video

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Insuşirea cunoştinŃelor necesare în practica

terapeutică veterinară şi utilizarea produselor de

uz veterinar în concordanŃă cu bunăstarea

animalelor şi legislatia referitoare la securitatea

consumului de produse de origine animală.

Verificarea săptămânală a cunoştintelor acumulate. Două colocvii: din calcule, tehnică farmaceutică şi farmacodinamie Examen final din materia de curs

Modul de stabilire a notei finale: Promovarea obligatorie a colocviilor din lucrările practice. Nota obŃinută reprezintă 1/3 din nota finală

Examen final din materia de curs cu 3 întrebări. Nota obŃinută reprezintă 2/3 din nota finală


Resursele necesare:

SpaŃii şi Dot ări: Cursul şi lucrările practice se desfăşoară în laboratorul Disciplinei de Farmacologie din cadrul FMV. Dotările existente sunt folosite împreună cu Disciplinei de Farmacologie Sală de laborator, sală de pregătire a lucrărilor, video-proiector cu sistem sistem PC, 6 sisteme PS

Materiale didactice: mese de laborator, tablă magneticăObligatorie: Suport de curs (variant ă tip ărit ă) Veturia Ileana Nueleanu, – 2009, Curs de Farmacologie Veterinară, Ed. Risoprint, Cluj Napoca. Veturia Ileana Nueleanu, Anca Mărculescu, Mihai Cernea – 2009 Farmacologie veterinară – lucrări practice, ed. Risoprint, Cluj Napoca

Bibliografie:

Facultativ ă: Veterinary pharmacology and therapeutics. H.R. Adams, Ed Iowa State. University Presss, 2001


Alte informaŃii:Nu este cazul


AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof Dr. Ioan Marcus Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Ioan Stefan Groza Data aprobării:


Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAłIONALĂData ratificării: Codul Cursului: 0401030105 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ


ştampila:







III Paraclinice



Sef lucrări Dr. Chereji Anca




DF Anul de studii




4 56 28 28 Examen





zi, FR, FF







ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - 50%

b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 50% CURS A. Obiective Insuşirea cunoştinŃelor necesare în practica terapeutică veterinară şi utilizarea produselor de uz veterinar în concordanŃă cu legislatia referitoare la bunăstarea animală şi securitatea consumului de produse de origine animală.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Insuşirea cunoştinŃelor referitoare la prescrierea medicamentelor şi administrarea lor.




1 Farmacologie nutritională. Vitamine liposolubile şi hidrosolubile 2,0 7,14 2 Farmacologie nutritională Microelemente. Alte substanŃe nutritive 2,0 7,14 3 DetergenŃi, antiseptice, dezinfectante. Sulfamidele 2,0 7,14 4 Peniciline. cefalosporine. Alte antibiotice beta-lactamice 2,0 7,14 5 Tetraciclinele. Antibiotice aminoglicozide. Cloramfenicolul şi derivaŃii săi 2,0 7,14 6 Antibiotice macrolide. Lincosamide. Alte antibiotice. Floroquinolone 2,0 7,14 7 MedicaŃia antifungică şi antivirală 2,0 7,14 8 MedicaŃia antiparazitară 2,0 7,14 9 MedicaŃia antiparazitară 2,0 7,14 10 MedicaŃia aparatului digestiv 2,0 7,14 11 MedicaŃia aparatului respirator 2,0 7,14 12 MedicaŃia antitumorală 2,0 7,14 13 MedicaŃia dermatologică 2,0 7,14 14 MedicaŃia oftalmică 2,0 7,14



1 RECEPTURĂ - PărŃile reŃetei şi redactarea ei. 2,0 7,14

2 Receptură - Modele de reŃete pentru diferite forme medicamentoase. 2,0 7,14 3 Receptură - Modele de reŃete pentru diferite forme medicamentoase. 2,0 7,14 4 Receptură clinică 2,0 7,14 5 Receptură clinică 2,0 7,14 6 Receptură clinică 2,0 7,14 7 Receptură clinică 2,0 7,14 8 Receptură clinică 2,0 7,14 9 Receptură clinică 2,0 7,14 10 Colocviu receptură 2,0 7,14 11 Administrarea medicamentelor - cale digestivă 2,0 7,14 12 Administrarea medicamentelor - respiratorie, oculară şi cutanată. 2,0 7,14 13 Administrarea medicamentelor - cale parenterală. 2,0 7,14 14 Colocviu administrarea medicamentelor 2,0 7,14

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăsoară săptămânal în plen. Expunere şi prezentarea schematică a ideilor principale prin proiecŃie. Seminarul se desfăşoară săptămânal cu grupe de studenŃi şi pe teme. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

6. Curs şi lucrări practice (variante tipărite). 7. Dialog interactiv pe tema propusă. 8. Referate.

9. Studiu de caz. – pe echipe de studenŃi Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate:

Insuşirea cunoştinŃelor necesare în practica terapeuticăveterinară şi utilizarea produselor de uz veterinar în concordanŃă cu bunăstarea animalelor şi legislatia referitoare la securitatea consumului de produse de origine animală.

Verificarea săptămânală a cunoştintelor acumulate. Două colocvii: din receptură şi administrarea medicamentelor Examen final din materia de curs



ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dot ări: Cursul şi lucrările practice se desfăşoară în laboratorul Disciplinei de Farmacologie din cadrul FMV. Dotările existente sunt folosite împreună cu Disciplinei de Farmacologie Sală de laborator, sală de pregătire a lucrărilor, video-proiector cu sistem sistem PC, 6 sisteme PS

Resursele necesare:

Materiale didactice: mese de laborator, tablă magneticăObligatorie: Suport de curs (variant ă tip ărit ă) Veturia Ileana Nueleanu, – 2009, Curs de Farmacologie Veterinară, Ed. Risoprint, Cluj Napoca. Veturia Ileana Nueleanu, Anca Mărculescu, Mihai Cernea – 2009 Farmacologie veterinară – lucrări practice, ed. Risoprint, Cluj NapocaBibliografie: Facultativ ă: Veterinary pharmacology and therapeutics. H.R. Adams, Ed Iowa State. University Presss, 2001 The Merck veterinary manual, 2005

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul Alte informaŃii:Nu este cazul Anexe: Nu este cazul


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



ştampila:








III: DISCIPLINE PARACLINICE Data implement ării:

Titlul cursului: ANATOMIE PATOLOGICĂ GENERALĂ1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. Dr. Cornel Cătoi Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. Cornel Cătoi



Limba de predare română Semestrul V Total C S L P* *Forma de evaluare


înlocuie şte: Titlul: MORFOPATOLOGIE


Patogeneza, evoluŃia şi consecinŃele leziunilor




zi, ID, FrLocul desf ăşurăriiTitlul

MEDICINĂ VETERINARĂ0401 6 ani zi USAMV Cluj


Anatomie Animală, Biologie celulară, Histologie şi Embriologie.Cursuri anterioare

Recomandate:

Fiziologie, Microbiologie.Alte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs


CURS A. ObiectiveDisciplina urmăreşte dobândirea cunoştinŃelor teoretice privind etiologia, patogeneza, morfologia, consecinŃele şi evoluŃia leziunilor subcelulare, celulare, tisulare, ale organelor şi sistemelor la animale. B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucrările practice vizează însuşirea cunoştinŃelor practice necesare evidenŃierii şi identificării macroscopice, histopatologice şi histochimice a diferitelor procese patologice.




1 Generalitati privind anatomia patologică. 2 7, 14 2 Citopatologie 4 14,28 3 Tulburări de metabolism celular 4 14,28 4 Tulburări de circulaŃie. 4 14,28 5 Procese de adaptare reactivă şi reconstrucŃie. 6 21,43 6 Morfogeneza imunopatiilor. 2 7, 14 7 Notiuni generale de teratologie 2 7, 14 8 Patologia bolii tumorale. 4 14,28



1 ProtecŃia muncii, conduita diagnosticului morfopatologic. 3 7, 14 2 Examinarea cadavrelor şi a organelor; modificări cadaverice. 3 7, 14 3 Morfologia tulburărilor de metabolism. 9 21,42 4 Morfologia tulburărilor circulaŃiei locale. 9 21,42 5 Morfologia procesului de resorbŃie şi adaptare. 9 21,42 6 Morfologia regenerării 3 7, 14 7 Morfologia procesului tumoral. 6 14,28


Cursurile se vor baza pe expunerea liberă a informaŃiei, completată cu prezentarea de imagine

(proiecŃie scheme, tabele şi mai ales imagini fotografice).

Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere (50 min.) - prezentare a leziunilor microscopice ce presupune realizarea de desene, prezentarea de planşe, proiecŃia preparatelor histologice pe monitor, videoproiecŃie de imagini, urmată de activităŃi practice propriu-zise de histopatologie (50 min. - examinarea lamelor la microscop şi completarea caietelor cu scheme, de către studenŃi, sub îndrumarea cadrului didactic) şi examinare macroscopică a organelor cu leziuni (50 min.). La plecare fiecare student primeşte materialul teoretic pentru şedinŃa de lucrări practice următoare.


InformaŃiile teoretice vor fi furnizate prin intermediul manualului (text şi atlas color) şi prin intermediul cursurilor şi conferinŃelor. Cursurile se bazează pe proiecŃia schemei teoretice a tematicii abordate, dezvoltarea liberă acesteia şi exemplificarea fiecărei categorii patologice prin imagini macroscopice şi microscopice, cu explicarea lor. DiscuŃia imaginilor se va face pe baza cunoştinŃelor acumulate deja de studenŃi. Materialul de bază pemtru studiul individual este manualul şi prezentările de la curs (CD cu text, scheme şi imagini). Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere teoretică urmată de activităŃi practice propriu-zise. La fiecare şedinŃă de lucrări practice studenŃii vor primii materialul teoretic redactat pentr a economisii timp – evitarea dictării.

Ambele forme de activităŃi didactice vor fi interactive, solicitând participarea activă a studenŃilor. În cadrul şedinŃelor de lucrări practice se vor organiza seminarii şi prezentări de referate bibliografice, realizate de către studenŃi.


Prin desfăşurarea activităŃilor didactice, cât şi prin studiul individual solicitat studenŃilor, se preconizează dobândirea unor cunoştinŃe teoretice şi practice de bază privind fiziopatologia, patogeneza, morfologia, evoluŃia, complicaŃiile şi consecinŃele entităŃilor morbide la animale. CunoştinŃele dobandite se constituie ca fundament în pregătirea de specialitate medical veterinară prin înŃelegerea mecanismelor şi morfologiei proceselor patologice.

- Prezentarea de referate bibliografice - opŃional - Seminarii la lucrări practice; - Examen practic (colocviu); (recunoaşterea şi descrierea preparatelor histopatologice alocate studenŃilor pe baza extragerii aleatoare de bilete, recunoaşterea şi descrierea unor leziuni macroscopice). - Examen teoretic; (examen oral, cu 20 min. de pregătire a subiectelor pe bază de bilete extrase aleator de către student).


- Seminarii, prezentarea de referat bibliografic – 20% din nota finală; - Examen practic (colocviu) – eliminator – 30% din nota finală; - Examen teoretic – 50% din nota finală;


Laborator pentru studenŃi (lucrări practice) dotat cu microscoape, videoproiector, retroproiector, sistem achiziŃie şi prezentare imagine; Sală de necropsie; Muzeu piese morfopatologice formolizate; Laborator de histopatologie cu dotări moderne (hotă, microtom, criotom, ultramicrotom, automate de includere, înglobare şi colorare) apreparatelor). Laborator de citopatologie; Laborator de culturi celulare; Laborator de analiză computerizată de imagine

Resursele necesare/existente:

Materiale didactice:

- 1000 piese morfopatologice formolizate; - histotecă vastă ; - colecŃie imagistică de specialitate; - cărŃi şi reviste de specialitate;

Obligatorie:

1. BABA , A.I., 1985 – Morfopatologie, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca. 2. BABA , A.I., 2002 – Oncologie comparată, Ed. Academiei Române, Bucureşti. 3. BABA , A. I., C. CĂTOI, 2003 – Morfopatologie generală, Ed.AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie:

Facultativ ă:

1. COIGNOUL, F., 2001 – Pathologie animale, Les Èditiones de l’Université de Liège. 2. JUBB, K.V.F., P.C. KENNEDY, N. PALMER (Eds.), 1993 – Pathology of Domestic Animals, Aademic Press, San Diego, California.


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. Dr. Ioan Bocu MARCUS Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Ioan Ştefan GROZA Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/










Titlul cursului: ANATOMIE PATOLOGICĂ SPECIALĂ1.10.2009





Limba de predare română Semestrul VI Total C S L P* *Forma de evaluare




Patogeneza şi consecinŃele patologice ale leziunilor





MEDICINĂ VETERINARĂ – Limba română0401 6 ani zi USAMV Cluj


Anatomie Animală, Biologie celulară, Histologie şi Embriologie.Anatomie Patologică GeneralăFiziopatologie

Cursuri anterioare

Recomandate:


Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -40 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână -60 % CURS A. ObiectiveDisciplina urmăreşte dobândirea cunoştinŃelor teoretice privind fiziopatologia, patogeneza şi morfologia entităŃilor morbide la animale.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucrările practice vizează însuşirea cunoştinŃelor practice necesare evidenŃierii şi identificării macroscopice, histopatologice şi biochimice a diferitelor procese patologice.B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Patologia sistemului cardiovascular 4 14,28 2 Patologia sistemului nervos 2 7,14 3 Patologia sistemului endocrin 2 7,14 4 Patologia aparatului respirator. 4 14,28 5 Patologia aparatului digestiv. 4 14,28 6 Patologia aparatului urinar. 2 7,14 7 Patologia aparatului genital. 2 7,14 8 Patologia sistemului hematopoetic. 2 7,14 9 Patologia pielii şi anexelor. 2 7,14 10 Patologia sistemului osteoarticular şi muscular. 2 7,14 11 Patologia organelor de simŃ. 2 7,14



1 Patologia sistemului cardiovascular. 3 7,14 2 Patologia aparatului respirator. 3 7,14 3 Patologia tubului digestiv. 3 7,14 4 Patologia glandelor anexe ale tubului digestiv. 3 7,14 5 Patologia aparatului urinar. 3 7,14 6 Patologia aparatului genital femel. 3 7,14 7 Patologia aparatului genital mascul. 3 7,14 8 Patologia sistemului endocrin, nervos şi a organelor de simŃ. 3 7,14 9 Patologia sistemului hematopoetic. 3 7,14 10 Patologia pielii şi anexelor. 3 7,14 11 Patologia sistemului osos. 3 7,14 12 Patologia sistemului muscular. 3 7,14 13 Patologia virozelor. 3 7,14 14 Patologia parazitozelor. 3 7,14




Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere (50 min.) - prezentare a leziunilor

microscopice ce presupune realizarea de desene, prezentarea de planşe, proiecŃia preparatelor

histologice pe monitor, videoproiecŃie de imagini, urmată de activităŃi practice propriu-zise de

histopatologie (50 min. - examinarea lamelor la microscop şi completarea caietelor cu scheme, de

către studenŃi, sub îndrumarea cadrului didactic) şi examinare macroscopică a organelor cu leziuni

(50 min.). La plecare fiecare student primeşte materialul teoretic pentru şedinŃa de lucrări practice

următoare.


InformaŃiile teoretice vor fi furnizate prin intermediul manualului (text şi atlas color) şi prin intermediul cursurilor şi conferinŃelor. Cursurile se bazează pe proiecŃia schemei teoretice a tematicii abordate, dezvoltarea liberă acesteia şi exemplificarea fiecărei categorii patologice prin imagini macroscopice şi microscopice, cu explicarea lor. DiscuŃia imaginilor se va face pe baza cunoştinŃelor acumulate deja de studenŃi. Materialul de bază pemtru studiul individual este manualul şi prezentările de la curs (CD cu text, scheme şi imagini). Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere teoretică urmată de activităŃi practice propriu-zise. La fiecare şedinŃă de lucrări practice studenŃii vor primii materialul teoretic redactat pentr a economisii timp – evitarea dictării. Ambele forme de activităŃi didactice vor fi interactive, solicitând participarea activă a studenŃilor. În cadrul şedinŃelor de lucrări practice se vor organiza seminarii şi prezentări de referate bibliografice, realizate de către studenŃi.


Prin desfăşurarea activităŃilor didactice, cât şi prin studiul individual solicitat studenŃilor, se preconizează dobândirea unor cunoştinŃe teoretice şi practice de bazăprivind fiziopatologia, patogeneza, morfologia, evoluŃia, complicaŃiile şi consecinŃele entităŃilor morbide la animale. CunoştinŃele dobandite se constituie ca fundament în pregătirea de specialitate medical veterinară prin înŃelegerea mecanismelor şi morfologiei proceselor patologice.

- Prezentarea de referate bibliografice - opŃional - Seminarii la lucrări practice; - Examen practic (colocviu); (recunoaşterea şi

descrierea preparatelor histopatologice alocate studenŃilor pe baza extragerii aleatoare de bilete, recunoaşterea şi descrierea unor leziuni macroscopice).

- Examen teoretic; (examen oral, cu 20 min. de pregătire a subiectelor pe bază de bilete extrase aleator de către student).





SpaŃii şi Dotări:




Obligatorie:

1. BABA , A.I., 1985 – Morfopatologie, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca. 2. BABA , A.I., 2002 – Oncologie comparată, Ed. Academiei Române, Bucureşti. 3. BABA , A. I., C. CĂTOI, 2003 – Morfopatologie generală, Ed.AcademicPres, Cluj-Napoca. 4. Cătoi C., 2006 – Anatomie Patologică Specială, Ed.AcademicPres, Cluj-Napoca.Bibliografie:

Facultativ ă:



Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/




All the blank spaces of the form will be filled, according to the indications regarding the filling of the Course Specification Form, from the Manual of Quality. As for the blank spaces which are not considered to be specific, one has to write inside „ It is not the case”.

The form that do not contain all the necessary information will be given back to the remittent.




III. PARACLINICAL DEPARTAMENT Date of

implementation:Title of course:SISTEMIC PATHOLOGY

1.10.2009Course leader Prof. Dr. Cornel Cătoi Course coordinator Prof. Dr. Cornel Cătoi

CHARACTERISTICS OF THE COURSEFormative (training) category * CS Year of

studyIII Nr. of classes on semester and

activities

Teaching language RO Semester VI Total C S L P* *

Form of evaluation

Optionality** CI Nr. of credits

5 70 28 42 E Code

The course to be replaced: Title PATHOLOGY


Lesions pathogenesis, evolution and consequences

*Formative (training) category = BD – for the Courses specific to a basic discipline, FD - for the Courses specific to a specific fundamental training, SC – for specific disciplines – Clinical sciences, AP – for specific disciplines – Animal productions, FH – for specific disciplines – Food hygiene, UO - the Courses specific to options of the University;** Optionality = CI – for the imposed (obligatory) Courses, CO – for optional Courses, CF – for elective (to be chosen freely) Courses



Where it takes places

Title VETERINARY MEDICINE – YEAR 3 OF STUDY

0401 6 years Day USAMV

CONDITIONS FOR ATTENDING THIS COURSE Compulsory : Animal Anatomy, Cellular biology, Histology and Embryology , General Pathologic Anatomy, Physiology Previous courses Recommended: Physiology, Microbiology


SPECIFIC ELEMENTS

Course descriptions: a. Objectives Course. Theme classes/week -40 % b. Syllabus L. P. Theme cla sses/week -60 %

COURSE

A. Objectives The objective of the department is achievement of theoretical knowledge regarding physiology, pathogenesis and morphology of morbid entities on animals.

B. Syllabus


A. Objectives The objectives of practical activities is achievement of necessary practical knowledge for macroscopic, histopathological and biochemical differentiation and identification of different pathological process.

B. Syllabus


% from all hours

1 Pathology of the cardiovascular system; 4 14,28 2 Pathology of the nervous system; 2 7,14 3 Pathology of the endocrine system; 2 7,14 4 Pathology of the respiratory apparatus; 4 14,28 5 Pathology of the digestive system; 4 14,28 6 Pathology of the urinary system; 2 7,14 7 Pathology of the genital system; 2 7,14 8 Pathology of the hematopoietic system; 2 7,14 9 Pathology of the skin and annexes; 2 7,14 10 Pathology of the bones, joints and muscles; 2 7,14 11 Pathology of sensitive organs. 2 7,14


% from all hours

1 Cardiovascular system pathology; 3 7,14 2 Respiratory apparatus pathology; 3 7,14 3 Digestive system pathology; 3 7,14 4 Pathology of digestive annexes glands; 3 7,14 5 Urinary apparatus pathology; 3 7,14 6 Female genital apparatus pathology; 3 7,14 7 Male genital apparatus pathology; 3 7,14 8 Endocrine, nervous and sensitive organs systems pathology; 3 7,14 9 Hematopoietic apparatus pathology; 3 7,14 10 Skin and annexes pathology; 3 7,14 11 Bones system pathology; 3 7,14 12 Muscular system pathology; 3 7,14 13 Viral diseases pathology; 3 7,14 14 Parasitic diseases pathology. 3 7,14

Manner of realization: The classes will be based on free expose of information, added with image presentation (diagrams, tables and pictures projection). Practical activities will include an exposure part (50 min) – microscopic lesion presentation what

include drawing presentation, projection on monitors of histological samples, image projection, followed by students practical histological activities (50 min. – slide examination on microscope and copybook completion with diagrams under direct guidance of didactic personal) and gross examination of lesions (50 min.). When the class in ended every student will receive theoretical material for next practical work class.Teaching and learning methods :

Theoretical information will be given by books (text and colour atlases) and by classes and conferences. Classes will be based on theoretic presentation of approached theme, its free development and exemplification of every pathological category by microscopic and macroscopic exemplification with its explanation. Image discussion will be made based on knowledge already achieved by the students. The base material for individual study will be the book and class presentation (text, diagrams and pictures CD). Practical activities will include a theoretical exposure followed by practical work. In every session of practical work students will receive theoretical written material to save time – to avoid dictation. Both didactic activities will be interactive, asking for student’s participation. Within practical session will be organized seminaries and students bibliographic essay presentation.

Results expected: How they are to be evaluated or proved:By didactic activities presentation and also from individual study asked to students, it is stipulated to achieve a base in practical and theoretical knowledge regarding pathogenesis, morphology, evolution, complications and consequences of morbid entities in animals. Achieved knowledge will be a base in veterinary specialisation by understanding mechanisms and the morphology of pathological processes.

- Bibliographic essay presentation – facultative

- Seminaries on classes - Practical exam (description and

recognition of histopathological slides received by students in aleatory order establish with ticket extraction, recognition and description of macroscopic lesions)

- Theoretical exam (oral exam, with 20 min for subject preparation based on aleatory ticket extraction by students)

The way of determining the final grade: - Seminaries, bibliographic essay presentation – 20% in final mark; - Practical exam – eliminatory – 30% in final mark; - Theoretical exam – 50% in final mark.

SUPPLEMENTARY ELEMENTSRooms and Equipments:Laboratory for students (practical work) endowed with microscopes, video-projector, retro-projector, capture and image presentation device; Room for necropsy; Museum for formalin conserved specimens; Histopathology laboratory with modern endowment (hood, microtom, cryotom, ultramicrotom, automats for tissues processing, embedding and staining); Cytopathology and cell culture laboratory; Computerized image analyses laboratory.

Electron microscopy laboratory

Available resources :

Didactic materials:- 1000 pathological formolized specimens; - A large slide collection; - Specialty imagistic collection; - Specialty books and magazines.

Compulsory:1. JUBB, K.V.F., P.C. KENNEDY, N. PALMER (Eds.), 1993 – Pathology of Domestic Animals, Academic Press, San Diego, California.BABA ,2. Cătoi C., Anatomie patologică specială, Ed Academicpres, Cluj-Napoca, 2006.Bibliography:Elective:1. COIGNOUL, F., 2001 – Pathologie animale, Les Èditiones de l’Université de Liège. 2. BABA A.I., C CATOI, 2007 – Comparative Oncology, Ed. Academiei Române, Bucureşti.


Other information:

Annexes:


Prof. Dr. Ioan MARCUSDate of sanction:


Signature:



Signature:

COMMISSION FOR CURRICULAR REFORM AND INTERNATIONAL INTEGRATIONDate of ratification: Course code: 0401030108RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

RATIFIED /



FIŞA DISCIPLINEI / ARACIS / EAEVE



DATE GENERALEFacultatea în care se implementeaz ă cursul:

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA Catedra responsabil ă cu implementarea:

CATEDRA III / DISCIPLINE PARACLINICE Data implement ării:

Titlul cursului: FIZIOPATOLOGIE 1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. dr. Marcus Ioan Coordonatorul cursului: Prof. dr. Marcus Ioan



Limba de predare RO Semestrul 5-6 Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 6 4 2 - 2 Examen / Vp CodulCursul pe care îl

înlocuie şte: -


* Categoria formativ ă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FG - pentru Cursurile specifice unei formări generale, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FE - pentru Cursurile specifice unei formări economice/manageriale, FU - pentru Cursurile specifice unei formări umaniste;** OpŃionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opŃionale,

CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


zi, FR, FFLocul desf ăşurăriiTitlul

MEDICINA VETERINARAIII MV 6 ZI FMV Cluj-Napoca

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatoriu: Anatomie, Biochimie, Biofizică, Genetica, Fiziologie

Cursuri anterioare Recomandat: Anatomie Patologică


Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - % CURS A. ObiectiveObiectul fiziopatologiei este de a face trecerea de la studiile preclinice la cele clinice, de a permite familiarizarea studentilor cu limbajul de specialitate, adaptat realităŃilor clinice. Fiziopatologia se ocupă cu studiul condiŃiilor generale de producere a bolilor, a etiologiei şi mecanismelor patogenetice principale aflate la originea îmbolnăvirilor la animale, dar şi cu descrierea categoriilor majore de boli şi a mecanismelor aflate la originea lor, care afectează sistemele/aparatele principale ale organismului animal.

B. Program. Semestrul V : 2 + 2: 4 ore/săptămână timp de 14 săptămâni. Semestrul VI : 1+1: 2 ore/săptămână timp de 14 săptămâni. Total ore: 84 curs, din care Curs - 42 ore şi 42 ore de activităŃi practice. B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective . Laboratorul de Fiziopatologie are ca obiective majore introducerea studenŃilor în problematica experimentelor de laborator, cu ajutorul cărora sunt puse în evidenŃă legităŃile şi mecanismele etiopatogenetice aflate la originea îmbolnăvirilor, precum şi înŃelegerea terminologiei medicale, respectiv decriptarea procesele patologice generale. B. PROGRAMA ANALITIC Ă



SEMESTRUL V

I. NOSOLOGIE GENERALĂ săptămâna 1-6

12 28,56

1 InterrelaŃiile fiziopatologiei cu alte ştiinŃe. 1 2,38 2 Boala: Trăsături generale commune bolilor. Boala şi procesul patologic.

Clasificarea şi evoluŃia bolilor.. Etapele generale de evoluŃie a bolilor. 3 7,14

3 Etiologia şi patogenia generală. 3 7,14 4 ModalităŃi de acŃiune ale agenŃilor patogeni exogeni asupra organismului.

AcŃiunea patogenă a factorilor fizici, chimici, geo- meteorologici, biologici, etc.3 7.14

5 ProprietăŃile generale ale organismului şi importanŃa lor în apariŃia bolilor. 2 4.76 II. PROCESELE PATOLOGICE GENERALE săptămâna 6-14 16 35.7 6 Tulburările circulaŃiei periferice. Hemoragia. Hiperemia. Staza sanguină.

Ischemia. Tromboza. Embolia. ConsecinŃele obliterărilor vasculare.3 7.14

7 ReacŃia inflamatoare. DefiniŃia inflamaŃiei. Exsudatul inflamator. EvoluŃia inflamaŃiei. InflamaŃia ca reacŃie a întregului organism.

3 7.14

8 Tulburările de proliferare celulară şi tisulară. Proliferarea celulară tumorală. Efectele dezvoltării Ńesutului tumoral asupra organismului gazdă.

2 7.14

9 Tulburările de termoreglare. Hipotermia. Hipertermia. ReacŃia febrilă. 3 7.14 10 Fiziopatologia nutriŃiei şi metabolismului.InaniŃia totală şi inaniŃia parŃială.

Disvitaminozele. Tulburările metabolismului glucidelor. Tulburările metabolismului lipidic. Tulburările metabolismului mucopolizaharidelor. Tulburările metabolismului sărurilor minerale. Echilibrul acido-bazic

4 9.52

11 Fiziopatologia sângelui şi hematopoezei. Modificările volumului sanguin. Fiziopatologia elementelor figurate ale sângelui. Tulburările hemostazei, organelor hematopoetice şi ale proprietăŃilor fizico-chimice ale sângelui.

4 9.52

SEMESTRUL VI III FIZIOPATOLOGIA SISTEMELOR ORGANISMULUI săptămâna 15-28

14 33.32

12 Patologia funcŃională a cordului şi circulaŃiei. ModalităŃile de adaptare ale cordului la solicitări intense. Tulburări produse de alterarea proprietăŃilor fiziologice ale muşchiului cardiac. Tulburări hemodinamice consecutive afecŃiunilor miocardului şi pericardului. Tulburările hemodinamice în afecŃiunile valvulare. Tulburările circulaŃiei coronariene. Tulburările hemodinamice consecutive modificării tonusului vascular. Colapsul circulator.

2 4.76

13 Tulburările funcŃionale ale respiraŃiei. Tulburările respiraŃiei externe. Tulburările transportului sanguin al gazelor. Tulburările respiraŃiei interne. Tulburările mecanismelor de reglare a respiraŃiei.

2 4.76

14 Tulburările funcŃionale ale digestiei. Tulburări ale reglării senzoriale a digestiei. Tulburările senzaŃiei de sete. Tulburările de sensibilitate ale tubului digestiv. Tulburările funcŃionale ale prestomacelor. Tulburările digestiei gastrice. Tulburările digestiei intestinale. FermentaŃia, putrefacŃia şi autointoxicaŃia.

2 4.76

15 Tulburările funcŃionale ale ficatului. Fiziopatologia insuficienŃei hepatice. Tulburări ale metabolismului bilirubinei în boli hepatice. Litiaza biliară

2 4.76

16 Tulburările funcŃionale ale proceselor de excreŃie. Etiopatogenia tulburărilor funcŃiilor renale. ConsecinŃele generale ale tulburării funcŃiilor renale. ConsecinŃele generale ale tulburării funcŃiilor renale.

2 4.76

17 Tulburările funcŃionale ale integrităŃii endocrine. Etiopatogenia generală a tulburărilor endocrine. Fiziopatologia sistemului neuroendocrin difuz. InvestigaŃii paraclinice ale sistemului endocrin.

2 4.76

18 Tulburările funcŃionale ale sistemului nervos. Etiologia şi patogenia generală a sistemului nervos. Tulburările funcŃiei motoare. Tulburările de sensibilitate. Fiziopatologia sistemului nervos vegetativ.

2 4.76



SEMESTRUL I 28 66.68 1 Capitolul I. Introducere în tehnica experimentală de fiziopatologie 2 4.76 2

CAPITOLUL II. NOłIUNI GENERALE ASUPRA STĂRII DE BOALĂ.

REFLEXUL DE APĂRARE AL CĂILOR RESPIRATORII ANTERIOARE LA AMONIAC

2 4.76

3 CAPITOLUL III. PATOGENIA GENERALĂ. CAPITOLUL IV. ACłIUNEA PATOGENĂA FACTORILOR DIN MEDIUL EXTERN. ACłIUNEA LOCALĂ A CĂLDURII ŞI A FRIGULUI.

2 4.76

4 Capitolul IV. AcŃiunea patogenă a factorilor din mediul extern. Fotodermatoza experimentală. Efectul presiunii atmosferice scăzute.

2 4.76

5 Capitolul IV. AcŃiunea patogenă a factorilor din mediul extern. Mecanismul patogenetic de acŃiune al unor agenŃi chimici exogeni

2 4.76

6 Capitolul V. ProprietăŃi generale ale organismului şi importanŃa lor în apariŃia bolilor. Rolul stării funcŃionale a sistemului nervos în determinarea reactivităŃii. Fagocitoza experimentală

2 4.76

7 Capitolul VI. Fiziopatologia circulaŃiei sanguine periferice. Capitolul VII. ReacŃia inflamatoare. Semnele cardinale ale inflamaŃiei. DiferenŃierea exsudatului de transsudat (Rivalta)

2 4.76

8 Capitolul VIII –Cancerul experimental de transplant (model de studiu). Capitolul IX – Fiziopatologia termoreglării: Hipotermia experimentală. Hipertermia experimentală prin termogeneză accentuată

1 2,38

9 Capitolul IX – Fiziopatologia termoreglării: ReacŃia febrilă 1 2,38 10 Capitolul X – Fiziopatologia nutriŃiei şi metabolismului.

Şocul hipoglicemic. Hiperglicemia adrenalinică. 2 4,76

11 Capitolul X – Fiziopatologia nutriŃiei şi metabolismului. Explorarea biochimică a plasmaproteinelor prin metode clasice si automatizate. Determinarea concentraŃiei proteinelor plasmatice totale. Determinarea fracŃiunilor proteice plasmatice – Electroforeza. Disproteinemiea.

2 4,76

12 Capitolul XI Fiziopatologia sângelui, hematopoezei şi hemostazei. Explorarea disfuncŃiilor seriei eritrocitare. Anemia hemolitică.

2 4,76

13 Capitolul XI Fiziopatologia sângelui, hematopoezei şi hemostazei. Explorarea disfuncŃiilor leucocitare. Leucocitoza experimentală. Leucopenia experimentală. Eozinofilia experimentală.

2 4,76

14 Capitolul XI Fiziopatologia sângelui, hematopoezei şi hemostazei. Explorarea tulburărilor hemostazei şi a mecanismelor coagulării sângelui. Determinarea timpului de sângerare şi coagulare.

2 4,76

SEMESTRUL II 14 4,76 15 Capitolul XII Fiziopatologia cordului şi a circulaŃiei sanguine. (EKG) 2 4,76 16 Capitolul XIII Fiziopatologia respiratiei. Edemul pulmonar acut

Capitolul XIV Fiziopatologia digestiei. Tulburările secreŃiei stomacale relevate prin dozarea acidităŃii totale a sucului gastric. Testarea activităŃii proteolitice a sucului gastric în stările de hipo-/ hiperaciditate.

2 4,76

17 Capitolul XIV Fiziopatologia digestiei. Explorarea funcŃiei pancreatice prin dozarea amilazemiei. Capitolul XV Fiziopatologia ficatului. Explorarea funcŃiei biliformatoare a ficatului prin determinarea bilirubinei

2 4,76

18 Capitolul XVI Fiziopatologia proceselor de excreŃie. Examenul macroscopic al urinei. Examenul microscopic al sedimentului urinar

2 4,76

19 Capitolul XVI Fiziopatologia proceselor de excreŃie. Determinarea calitativă a unor substanŃe urinare cu semnificaŃie patologică.

2 4,76

20 Capitolul XVII. Tetania experimentală. Capitolul XVIII Fiziopatologia sistemului nervos. Sindromul cerebelos şi Epilepsia experimentală

2 4,76

21 Recapitularee 2 4.76 Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăşoară în amfiteatru cu întregul an, în timp ce lucrările practice se desfăşoară în laboratorul disciplinei de fiziopatologie cu grupe medii de lucru. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Cursul se desfăşoară sub formă de expunere, prezentându-se imagini şi tabele sugestive (Microsoft Powerpoint), iar activităŃile practice se desfăşoară în laborator cu implicarea efectivă/practică a studenŃilor în desfăşu rarea activităŃilor.


Însuşirea principiilor generale privind legile şi mecanismele implicate în geneza şi evoluŃia bolilor la animale, cunoaşterea proceselor patologice generale şi înŃelegerea mecanismelor aflate la baza patologiei marilor sisteme ale organismului animal.

Se vor efectua trei seminarii lunare, din cursurile predate anterior, pe toată durata cursului. Întocmirea unui referat bibliografic individual. 2 texte grilă pe parcursul semestrului Aptitudinile practice vor fi evaluate cu ocazia fiecarei şedinŃe de laborator, si în cadrul unui examen practic (colocviu) final.


Referatul bibliografic (15%) + Textele grilă (15%) + Examenul practic (15%) + Examenul oral (50%)

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dot ări: Lucrările practice vor avea loc în laboratorul disciplinei de fiziopatologie, iar echipamentele utilizate vor fi videoproiector, aparat video, televizor şi computer + monitor ASUS conectat la dispozitivul de videoproiectie.

Resursele necesare: Materiale didactice: Microscop Olympus l CX41, (5 obiective, tub trinocular, camera de mare rezoluŃie 7,5 Mpxl, memory card), 8 microscoape IOR, Analizatorul automat de hematologie Abacus Junior Vet (18 parametri), Analizatorul de biochimie Stat Fax 1904, Pipete Biohit Prouline– 4 buc (2-20 µl; 20-200 µl; 100-1000 µl; 1-5 ml), BalanŃă Scout Pro (0 – 200 g), BalanŃă (0-1500 g), Centrifugă, tip CM-4 (5000 rot/min) Obligatorie: Pop Al., I. Marcus (2003): “Fiziopatologie”, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. Pop Al., I. Marcus, B. Sevastre (2002): “Fiziopatologie experimentala”, Ed. Risoprint, Cluj-NapocaBibliografie:

Facultativ ă: Coignoul F. L., T. A. Bertram, N. F. Cheville, 1989, “Patologie generale comparee”. Ed. Derounaux-Ordina, Liege.


AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. dr. Ioan MARCUS Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. dr. Ioan GROZA Data aprobării:


Semnătura:


Codul Cursului:

RECTOR: Prof. dr. ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ/







Medicina Veterinara


III Data implement ării:

Titlul cursului: Anesteziologie şi propedeutică chirurgicală 1 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. Dr. Liviu Oana Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. Liviu Oana



Limba de predare Rom Semestrul 6 Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 42 14 28 examen CodulCursul pe care îl






Medicina Veterinara0401 6 ANI zi USAMV Cluj




ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână – 33.33% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână -66.66 %

CURS A. ObiectiveInsusirea de catre studenti a notiunilor de: genera litati asupra interventiilor chirurgicale, examinar e clinica si paraclinica preoperatorie, anestezie la animale, manopere chirurgicale de baza, terapie intensiva, fenomene locale si generale postoperator ii si de recuperare postoperatorie.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Insusirea de catre studenti a: instrumentarului chi rurgical, contentiei animalelor, pregatirii actului operator, manoperelor chirurgicale de baza (diereze , exereze, hemostaza, suturi, drenaj), injectiilor, punctiilor, pansamentelor si bandajelor (desmurgii) , tehnicilor de anestezie




1 generalitati asupra interventiilor chirurgicale 0,5 3,57

2 examinare clinica si paraclinica preoperatorie 2 14,28

3 anestezie la animale 4 28.57

4 manopere chirurgicale de baza 4,5 32,14

5 terapie intensiva 1 7,14

6 fenomene locale si generale postoperatorii 1 7,14

7 recuperare postoperatorie 1 7,14



1 instrumentarul chirurgical 4 14,28

2 contentia animalelor 4 14,28

3 pregatirea actului operator 4 14,28

4 manopere chirurgicale de baza 6 21,42

5 Injectii, punctii, pansamente si bandaje 4 14,28

6 tehnici de anestezie 6 21,42





- Nota finala v-a fi stabilita in functie de notele de la examenul oral si practic alaturi de calificativul acordat pentru interesul si implicarea in activitatile disciplinei.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: sala de lucrari practice, aparatura si instrume ntar adecvate

Resursele necesare: Materiale didactice: cazuri clinice si cadavre

Bibliografie: Obligatorie: L. Oana, A. Timen, Fl. Beteg, 2008, Anesteziologie si propedeutica chirurgicala, Ed. Risoprint

Facultativ ă: N. Constantin, 2009, Tratat de medicina veterinar a vol. V, Ed. Tehnica Bucuresti W.J. Tranquilli si col., 2007, Lumb & Jones' Veterinary Anesthesia and Analgesia, fourth edition, Blackwell Publishing


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Groza Ioan Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/









CATEDRA 3. INVATAMANT PARACLINIC

Data implement ării:Titlul cursului:Semiologie, etologie si imagistica medicala 1

01.10.2009 Ini Ńiatorul cursului: Prof. univ.dr. Ionel PAPUC Coordonatorul cursului:

Prof. univ.dr. Ionel PAPUC




OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 56 28 - 28 - Examen CodulCursul pe care îl






zi, FR, ID

Locul desf ăşurăriiTitlul Medicina veterinara


CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie, Fiziologie animală, Zootehnie

Cursuri anterioare Recomandate: Anatomie patologică, Fiziopatologie


Participrea activă a studentului in examinarea animalelor

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - 40 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 60%

CURS A. Obiective

♦ Să înŃeleagă şi să utilizeze corect termenii de semiologie ♦ Să utilizeze corect instrumentarul necesar contenŃiei animalelor şi recoltării de lichide biologice şi biopsiilor ♦ Să dobândească îndemânare în abordarea, contenŃia şi examinarea animalelor în vederea stabilirii unui diagnostic cât mai acurat

necesar unei terapii adecvate

♦ Să dobândească o gândire flexibilă, creativă necesară înŃelegerii simptomelor şi sindroamelor pe baza cărora să-şi orienteze şi să stabilească diagnosticul


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective ♦ Să înŃeleagă şi să utilizeze corect termenii de semiologie ♦ Să utilizeze corect instrumentarul necesar contenŃiei animalelor şi recoltării de lichide biologice şi biopsiilor ♦ Să dobândească îndemânare în abordarea, contenŃia şi examinarea animalelor în vederea stabilirii unui diagnostic cât mai acurat

necesar unei terapii adecvate ♦ Să dobândească o gândire flexibilă, creativă necesară înŃelegerii simptomelor şi sindroamelor pe baza cărora să-şi orienteze şi să

stabilească diagnosticul




1 Prezentarea obiectivelor, tematicii şi bibliografiei. Abordarea şi contenŃia animalelor pe specii. GeneralităŃi

2 7,1

2 Simptomele, diagnosticul, prognosticul 2 7,1 3 Metode generale de examinare: inspecŃia, palpaŃia, percuŃia, ascultaŃia, termometria, febra. 2 7,1 4 Semiologia pielii, părului, fanerelor şi a Ńesutului conjunctiv subcutanat şi a sistemului limfatic 2 7,1 5 Foaia de observaŃie clinică 2 7,1 6 Semiologie radiologică: radiologia aparatului locomotor, a craniului şi a coloanei vertebrale;

radiologia cavităŃii toracice şi abdominale. 2 7,1

7 Examenul tulburărilor biochimice rumenale, a materiilor fecale, sângelui, urinei. 2 7,1 8 Semiologia generală a abdomenului. 2 7,1 9 Semiologia prestomacelor 2 7,1 10 Semiologia toracelui şi a pulmonului 2 7,1 11 Semiologia cordului 2 7,1 12 Semiologia vaselor 2 7,1 13 Semiologia sistemului nervos şi a lichidului cefalorahidian 2 7,1 14 Semiologia glandelor cu secreŃie internă 2 7,1

TOTAL 28 ore 100 %



1 ProtecŃia muncii. Abordarea şi contenŃia animalelor 2 7,1 2 Tehnica de examinare prin : inspecŃie, palpaŃie, percuŃie, ascultaŃie şi termometrie 2 7,1 3 Tehnica de examinării pielii, fanerelor, secreŃiei sudoripare şi sebacee. 2 7,1 4 Tehnica de examinare a mucoaselor aparente şi a limfoganglionilor 2 7,1 5 Foaia de observaŃie clinică 2 7,1 6 Radiologie: prezentarea aparaturii, principiului şi tehnicii de examinare 2 7,1 7 Probe de triaj hematologic. Examenul de laborator al urinei, sucului rumeral şi a

fecalelor 2 7,1

8 Tehnica examenului clinic la cabaline 2 7,1 9 Tehnica examenului clinic la bovine 2 7,1 10 Tehnica examenului clinic la ovine şi caprine 2 7,1 11 Tehnica examenului clinic la suine 2 7,1 12 Tehnica examenului clinic la carnivore 2 7,1 13 Tehnica examenului clinic la păsări şi animale de laborator 2 7,1 14 Completarea foii de observaŃie clinică pe caz clinic şi specie. 2 7,1

TOTAL 28 ore 100 %

Modul de desf ăşurare: Pe an de studiu – curs, iar lucrările practice pe grupe de 17-20 studenŃi, sub formă de prelegere, abordare interactivă şi examinarea directă a animalului conform metodelor semiologice. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

- metode orale (expunere, discurs), scrise (activitate cu cartea), metode practice, de explorare a realităŃii (experimente, observaŃii, proiecte) şi utilizarea mijloacelor audio-video.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: ♦ să poată utiliza termenii semiologici şi de imagistică

medicală♦ să poată utiliza corect instrumentarul şi aparatura necesară

contenŃiei, examinării şi stabilirii unui diagnostic pe animal.

♦ observare curentă♦ lucrări scrise ♦ efectuarea contenŃiei şi examinarea unui animal conform

metodelor semiologice


- 55 % examenul practic care constă în abordarea, contenŃia, examinarea unui animal şi stabilirea diagnosticului pe baza examenului radiologic şi a unei metode de laborator (suc rumeral, sânge, fecale, urină)

- 45 % examenul scris care constă din 2 subiecte pe bilet, cu teme de semiologie generală şi specială.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Sala de curs şi lucrări practice, aparatura şi instrumentar pentru examenul clinic şi paraclinic, retroproiector, imprimantă, aparat fotodigital, calculator, microscop, aspectomat, monitor, casete video, ecran de proiecŃie.Resursele necesare:

Materiale didactice: Manuale, cursuri, ghid de lucrări practice.Obligatorie: � Adameşteanu, I., Nicolau, A., Bârza, N., Semiologie medicală veterinară, Bucureşti, Ed. Academiei,

1959.� Messilieri, A., B., Moreti, Semiologia e diagnostica medica veterinaria, Bologna, Ed. Libreria

Universitaria. L. Tinarelli, 1982.� Papuc I., Lăcătuş R., Semiologie şi imagistică medicală veterinară, Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2004.� Papuc I., Lăcătuş R., Stan Fl. Gh., Monica Covaciu Timen, Purdoiu R. C., Semiologie imagistică

medicală şi laborator clinic veterinar, Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2009.� Papuc I., Semiologie şi imagistică medicală veterinară, Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2004. � Papuc I., Semiologie şi imagistică medicală veterinară, Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2005.� SalanŃiu, V., Semiologie medicală şi radiologie, Cluj-Napoca, Ed. Tipo Agronomia, 1990.� SalanŃiu, V., Ulici-PetruŃ, I., Semiologie medicală veterinară şi diagnostic pe imagine, Cluj-Napoca, Ed.

Tipo Agronomia, 1995.� Ulici-PetruŃ, I., Ulici-PetruŃ Vanda, Tehnici de examinare clinică la animale, Cluj-Napoca, Ed. Risoprint,

2001.

Bibliografie:

Facultativ ă: � Falcă, C., Ciorba, Gh., Semiologie veterinară practică, Timişoara, Ed. Eurobit, 1997. � Popa, V. V., Metodologia examinării medicale la animale, Bucureşti, Ed. Ceres, 1999. � Popa, V. V., SalanŃiu, V., Runceanu, L., Semiologie şi radiologie, Bucureşti, Ed. Didactica şi Pedagogică,

1982.� Ulici-PetruŃ, I., Ulici-PetruŃ, Vanda, Semiologia generală, radiodiagnostic şi laborator clinic, Cluj-Napoca,

Ed. Risoprint, 2001.Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre:Nu este cazul

Alte informaŃii: departamentul de informatică.

Anexe: contracte de cercetare pentru doctorantura şi participarea la congrese şi simpozioane naŃionale şi internaŃionale.

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. Dr. Ioan MARCUS Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:























0401030113În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: Nu este cazul




zi, FR, FF








CURS A. Obiective











1. Slăbirea, hipotrepsia, deshidratarea 2 7,2% 2. Semiologia căilor digestive anterioare: apetitul, prehensiunea, masticaŃia, deglutiŃia,

rumegarea, vomitarea, semiologia dentiŃiei, faringelui, esofagului, guşei. 2 7.2%

3. Semiologia generală a abdomenului: inspecŃia, palpaŃia, percuŃia, ascultaŃia. PalpaŃia internăa abdomenului. PuncŃia exploratoare a abdomenului. Caracterele lichidului de puncŃie.

2 7,2%

4. Semiologia prestomacelor la rumegătoare: Ex. rumenului, reŃelei, foiosului, ex. cheagului. 2 7,2% 5. Semiologia stomacului la monogastrice. 2 7,2% 6. Semiologia intestinelor: tulburările topografice ale intestinului la cal, ex. Intestinelor la cal,

bovine, porc, carnasiere; defecarea, ex. Materiilor fecale. Rezultatele exploraŃiei transrectale la cal şi vacă.

2 7,2

7. Semiologia ficatului, pancreasului exocrin şi splinei. 2 7,2 8. Semiologia căilor respiratorii anterioare: jatajul şi caracterele sale. Zgomotele percepute în

apropierea nărilor, tusea, dispneea. 2 7,2%

9. Semiologia toracelui şi pulmonului: modificări ale sunetului de percuŃie pe aria pulmonară, zgomotele respiratorii patologice, zgomotele pleurale, puncŃia pleurală.

2 7,2%

10. Semiologia cordului: focarele de ascultaŃie ale cordului, modificările de ritm cardiac, variaŃii în tonusul vagal sau simpatic, tulburări în sistemul de producere a stimulilor, suflurile cardiace, zgomotele extracardiace, puncŃia pericardului.

2 7,2%

11. Semiologia vaselor: diagnosticul arteritelor, anevrismelor arteriale şi a flebitelor. 2 7,2% 12. Semiologia sistemului nervos : stări de inhibiŃie, stări de excitaŃie, hiperchineziile, căile

senzitive, căile motorii, hipochineziile, paraliziile, tulburările de coordonare, mişcările forŃate, excitabilitatea neuromusculară.

2 7,2%

13. Semiologia LCR: variaŃii patologice ale lichidului cefalorahidian. Semiologia sistemului nervos vegetativ

2 7,2%

14. Semiologia glandelor cu secreŃie internă: hipofiza, tiroida, paratiroidele, ex. mabolismului osos, ex. Suprarenalei şi pancreasului endocrin. Semiologia aparatului locomotor: membre, muşchi, articulaŃii, osteopatii.

2 7,2%

TOTAL 28 ore 100 %



1. ProtecŃia muncii. Tehnica examenului clinic la cabaline: examenul aparatului digestiv şi respirator.

2 7,2%

2. Tehnica examenului clinic la cabaline: aparatul cardiovascular, urinar, locomotor şi a sistemului nervos.

2 7,2%

3. Tehnica examenului clinic la bovine: examinarea aparatului digestiv şi respirator. 2 7,2% 4. Tehnica examenului clinic la bovine: examenul aparatului cardiovascular, urinar, locomotor şi a

sistemului nervos. 2 7,2%

5. Tehnica examenului clinic la ovine şi caprine: examenul aparatului digestiv şi respirator. 2 7,2% 6. Tehnica examenului clinic la ovine şi caprine: examenul aparatului : cardiovascular, urinar,

locomotor şi a sistemului nervos. 2 7,2%

7. Tehnica examenului clinic la suine: examenul aparatului digestiv şi respirator. 2 7,2% 8. Tehnica examenului clinic la suine: examenul aparatului: cardiovascular, urinar, locomotor şi a


9. Tehnica examenului clinic la carnivore: examenul aparatului digestiv şi respirator. 2 7,2% 10. Tehnica examenului clinic la carnivore: examenul aparatului : cardiovascular, urinar, locomotor

şi a sistemului nervos. 2 7,2%

11. Tehnica examenului clinic la păsări şi animale de laborator: Examenul aparatului digestiv respirator, urinar, cardiovascular şi a sistemului nervos.

2 7,2%

12. Completarea foii de observaŃie pe caz clinic: la cabaline şi bovine. 2 7,2% 13. Completarea foii de observaŃie pe caz clinic: la ovine, caprine şi suine. 2 7,2% 14. Completarea foii de observaŃie pe caz clinic: la carnivore, păsări şi animale de laborator. 2 7,2%

TOTAL 28 ore 100 %

















2001.

Bibliografie:



Ed. Risoprint, 2001.Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul




AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/





informaŃiile necesare vor fi returnate emitentului.DATE GENERALE

Facultatea în care se implementeaz ăcursul:




1.X.2009






OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 56 28 - 28 - EVALUARE


Nu e cazul





ZI,ID FR

Locul desfăşurăriiTitlul Facultatea de Medicina Veterinara Specializarea Medicină Veterinară

0401 6 ANI Zi U.S.A.M.V.



Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână – 2h – 50 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 2h – 50 % CURS A. Obiective:

Obiectivele urmărite se referă la cunoaşterea particularităŃilor biologice ale fiecărei specii în funcŃie de producŃia de bază şi de sistemele de exploatare. În cazul sistemelor de exploatare vor fi prezentate posibilităŃile de obŃinere a unor producŃii mari în condiŃii de eficienŃăeconomică. Vor fi prezentate particularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor specii de fermă (păsări, cabaline, animale de blană, sericicultură şi apicultură, etc.) şi corelaŃia ce există între factorii genetici, fiziologici, etologici, nutriŃionali de mediu şi comportamentali, având drept scop obŃinerea unor producŃii aproape de limita biologicului, în condiŃii de confort şi bunăstare optimă. De asemenea, sistemele de exploatare moderne de obŃinere şi valorificare a produselor apicole şi sericicole precum şi proprietăŃile acestora. Vor fi abordate aspecte privind cunoaşterea particularităŃilor morfologice ale ciprinidelor şi salmonidelor şi a tehnologiilor de creştere dirijată a acestora. Se va insista asupra riscurilor provocate de poluarea mediului înconjurător asupra calităŃii şi cantităŃii produselor animalelor domestice. Se va dezbate selecŃia animalelor ca factor al ameliorării, efectul selecŃiei caracterelor cantitative, efectul selecŃiei când se urmăresc mai multe caractere, selecŃia pe baza performanŃelor proprii, selecŃia pe baza valorii descendenŃilor, a rudelor colaterale, pe baza performanŃelor descendenŃilor la fiecare specie de interes economic, accentuând aspectul practic şi economic al fiecărei metode. De asemenea sunt prezentate programele de ameliorare cu obiectivele şi standardele la care trebuie săse ajungă.




CABALINE 6 10,71

PRODUCłIA ENERGETICĂProducŃiile şi perspectivele creşterii cabalinelor pe plan mondial şi naŃional. ParticularităŃile

morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de cai. Factorii care influenŃează producŃia energetică la cabaline.

2 3,57

Organizarea procesului de înmulŃire . Timpul optim de însămânŃare a iepelor după fătare. ÎntreŃinerea şi îngrijirea mânjilor în perioada de alăptare. ÎntreŃinerea şi îngrijirea tineretului cabalin de reproducŃie.

2 3,57

Sisteme de întreŃinere a cabalinelor(legată şi liberă). Folosirea raŃională a cailor la efort. Dresajul şi antrenamentul. InstituŃii hipice de stat. Caracterele care fac obiectul ameliorării

cabalinelor . SelecŃia după criterii fenotipice şi genotipice. Organizarea selecŃiei cabalinelor în România. Folosirea încrucişărilor în creşterea cailor.

2 3,57

PĂSĂRI 10 17,85

PRODUCłIA DE OUĂProducŃia şi consumul de ouă pe plan mondial şi naŃional.

ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de găini, raŃe, prepeliŃe, struŃi crescute pentru ouă.

Organizarea procesului de înmulŃire. IncubaŃia. Factorii fizici ai incubaŃiei. Factorii care influenŃează calitatea oului de incubat. Controlul biologic al incubaŃiei.

2 3,57

Asigurarea factorilor de microclimat în creşterea intensivă a păsărilor. Exploatarea tineretului aviar de înlocuire pe aşternut permanent şi în baterii.

Sisteme de exploatare a găinilor ouătoare pentru reproducŃie şi pentru ouă consum. Principiile organizării fluxului tehnologic într-un complex avicol specializat pentru producŃia de

ouă consum. Obiectivele ameliorării păsărilor pentru producŃia de ouă. SelecŃia cocoşilor şi găinilor din rasele uşoare şi mixte. Folosirea încrucişărilor în creşterea păsărilor pentru ouă (obŃinerea hibrizilor)

2 3,57

PRODUCłIA DE CARNE DE PASĂRE ProducŃia şi consumul de carne de pasăre pe plan mondial şi naŃional.

ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de găini, curci, raŃe, gâşte, fazani, potârnichi, struŃi crescute pentru carne.

Factorii care influenŃează producŃia de carne la păsări.

2 3,57

Tehnologia îndopării gâştelor pentru ficat gras. Sistemul de îngrăşare a bibilicilor, fazanilor, struŃilor pentru carne. Principiile organizării fluxului tehnologic într-un complex avicol specializat pentru producŃia de carne.

2 3,57

Obiectivele ameliorării păsărilor pentru producŃia de carne. SelecŃia cocoşilor şi găinilor din rasele de carne şi mixte. Folosirea încrucişărilor în creşterea păsărilor pentru producŃia de carne(obŃinerea hibrizilor). AlimentaŃia păsărilor.

2 3,57

IEPURI 2 3,57

PRODUCłIA DE CARNE, PĂR SituaŃia actuală şi de perspectivă privind creşterea iepurilor pentru carne, blană, păr.

ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de iepuri. Factorii care influenŃează producŃia de carne şi păr la iepuri.

Organizarea procesului de înmulŃire. Timpul optim de însămânŃare al femelelor după fătare în sistemul industrial. Creşterea puilor de la fătare până la înŃărcare. Sistemul de creştere a tineretului cunicul de reproducŃie.

1 1,78

Sistemede creştere şi îngrăşare pentru producŃia de carne în sistemul intensiv. Obiectivele ameliorării iepurilor pentru producŃia de carne, blană, păr. SelecŃia. ObŃinerea hibrizilor pentru producŃia de carne.

1 1,78

ANIMALE DE BLANĂ 4 7,14

PRODUCłIA DE BLANĂImportanŃa economică a creşterii nutriei. VarietăŃile de culoare : Standard, dominante, recesive.

Factorii care influenŃează calitatea blănurilor la nutrie. Organizarea procesului de înmulŃire. Alegerea masculilor şi femelelor pentru reproducŃie.

Îngrijirea şi întreŃinerea femelelor gestante. Îngrijirea şi întreŃinerea puilor în perioada de alăptare şi a tineretului de reproducŃie.

Organizarea producŃiilor în crescătoriile de nutrii. Exploatarea animalelor de blană în sistem intensiv şi semiintensiv. Fluxul tehnologic în fermele de creştere intensivă a nutriilor.

Ameliorarea nutriilor. SelecŃia. PosibilităŃi de ameliorare a însuşirilor calitative ale blănurilor.

2 3,57


Factorii care influenŃează calitatea blănurilor la nutrie.

Organizarea procesului de înmulŃire. Alegerea masculilor şi femelelor pentru reproducŃie. Îngrijirea şi întreŃinerea femelelor gestante.

Îngrijirea şi întreŃinerea puilor în perioada de alăptare şi a tineretului de reproducŃie. Organizarea producŃiilor în crescătoriile de nutrii. Exploatarea animalelor de blană în sistem

intensiv şi semiintensiv. Fluxul tehnologic în fermele de creştere intensivă a nutriilor. Ameliorarea nutriilor. SelecŃia. PosibilităŃi de ameliorare a însuşirilor calitative ale blănurilor.

2 3,57

NURCA. ImportanŃa economică a creşterii nurcii. VarietăŃile de culoare: Standard, dominante, recesive.

Factorii care influenŃează calitatea blănurilor la nurcă.

2 3,57

LUCRĂRI PRACTICE B. Obiective

Recunoasterea principalelor rase si metisi din speciile : cabaline, pasari, iepuri, animale de blana, albine, viermi de matase si pesti precum si cunoasterea fluxului tehnologic in ferme specifice de crestere si exploatare.


Organizarea procesului de înmulŃire. Alegerea masculilor şi femelelor de reproducŃie. Îngrijirea şi întreŃinerea tineretului de reproducŃie.

ÎntreŃinerea nurcilor. Amplasarea crescătoriilor: amenajări. Ameliorarea nurcilor. SelecŃia. PosibilităŃi de ameliorare a însuşirilor calitative ale blănurilor.

PISCICULTURA 2 3,57

PRODUCłIA DE CARNE ImportanŃa pisciculturii. Familia Cyprinidae şi Salmonidae.

Factorii care influenŃează producŃia piscicolă. Organizarea procesului de îmulŃire. ImulŃirea naturală şi artificială. IncubaŃia icrelor. Tipuri de incubatoare

1 1,78

Exploatarea crapului de consum în anii doi şi trei. Heleştee de creştere şi îngrăşare. CondiŃiile necesare înfiinŃării unei păstrăvării. Măsurile sanitar-veterinare în bazinele piscicole.

1 1,78

APICULTURĂ 2 3,57

PRODUCłIA DE MIERE ProducŃia de miere: transformarea nectarului în miere, proprietăŃi, diferite sorturi de miere.

PRODUCłIA DE CEARĂTipuri de ceară, proprietăŃi, întrebuinŃările cerii.

PRODUCłIA DE POLEN Recoltarea polenului, condiŃionarea şi conservarea, proprietăŃi, însuşiri terapeutice.

PRODUCłIA DE LĂPTIŞOR DE MATCĂProducerea lăptişorului de matcă, conservarea, proprietăŃi, însuşiri terapeutice.

PRODUCłIA DE PROPOLIS Recoltarea şi păstrarea propolisului, proprietăŃi, însuşiri terapeutice.

Biologia familiei de albine. Rasele de albine. Factorii care influenŃează producŃiile apicole.

ÎntreŃinerea familiilor de albine toamna, iarna şi primăvara. ÎntreŃinere a familiilor de albine în perioada de valorificare a culesului. Stupăritul pastoral.

Organizarea înmulŃirii albinelor. InmulŃirea naturală şi artificială. Obiectivele ameliorării albinelor. Criterii şi metode de selecŃie.

2 3,57

SERICICULTURĂ 2 3,57

ImportanŃa creşterii viermilor de mătase. Rasele şi hibrizii de viermi de mătase. Ciclul biologic al viermelui de mătase (Bombix mori).

Factorii care influenŃează producŃia de mătase. Sistemul de exploatare a viermilor de mătase. IncubaŃia, hrănirea, îngogoşarea.

Obiectivele ameliorării viermilor de mătase. Criterii şi metode de selecŃie.

2 3,57



CABALINE 8 14,28

Recunoaşterea principalelor rase şi metişi. Aprecierea valorii productive a cabalinelor în funcŃie de vârstă. (ferme)

3 5,35

Pregătirea cailor pentru efort. Calificarea efortului cailor. 2 3,57

Aprecierea genotipică şi fenotipică a cailor. 3 5,35

PĂSĂRI 8 14,28

Recunoasterea principalelor rase şi metişi de găini, raŃe, curci, fazani, prepeliŃe. 2 3,57

Alegerea ouălelor pentru incubaŃie (diferite specii). Tipuri de incubatoare. Mirajul. (ferme)

2 3,57

Aprecierea calităŃii puilor eclozionaŃi. Aprecierea stării de îngrăşare pe pasărea vie. (ferme)

2 3,57

Cunoaşterea fluxului tehnologic în complexe industriale pentru producŃia de ouă şi carne (pe aşternut permanent şi în baterii). (ferme)

2 3,57

IEPURI 3 5,35

Recunoasterea principalelor rase de iepuri. Cunoasterea fluxului tehnologic într-o crescătorie de iepuri de tip industrial (ferme)

3 5,35

ANIMALE DE BLANĂ (NUTRIA, NURCA, DIHORUL) 2 3,57

Recunoasterea principalelor varietăŃi de culoare la nurcă şi nutrie. Cunoasterea fluxului tehnologic într-o crescătorie de nutrii şi de nurci (ferme)

2 3,57

APICULTURĂ 3 5,35

Inventarul necesar pentru adăpostirea şi îngrijirea familiilor de albine. Clasificarea stupilor. Tehnologia extracŃiei şi condiŃionarea mierii. (ferme)

2 3,57

Tehnologia obŃinerii şi valorificării lăptişorului de matcă şi a polenului (recoltarea şi condiŃionarea). Tehnologia obŃinerii şi valorificării veninului şi propolisului (recoltarea şi

condiŃionarea).

1 1,78


IncubaŃia ouălor la Bombyx mori. Creşterea şi întreŃinerea larvelor până la îngogoşare. Recoltarea şi sortarea gogoşilor. Tehnologia creşterii viermilor de mătase în sistem gospodăresc şi industrial.

2 3,57

PISCICULTURĂ 2 3,57

Recunoaşterea principalelor rase de crap şi păstrăv. Determinarea vârstei, sexului şi stării de sănătate la peşti.

Determinări dimensionale, de masă şi a părŃii comestibile la peşti

2 3,57





Cunoastiintele studentilor sunt verificate prin forma de evaluare pe parcursul semestrului (Vp) prin evaluare teoretica si practica (minim trei verificari pentru fiecare student)




Obligatorie: 6. NotiŃele de curs; 7. Paşca Ioan, Roman Morar, Daniel Dezmirean, Alexandra Matei – Coordonator Liviu Al. Marghitaş -

Sericicultură - teoretică şi practică, ISBN: 978-973-751-846-0, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 301 p., 2008.

8. Morar Roman, Cozma Vasile, Dana Pusta, Paşca Ioan – Practicum de creşterea animalelor şi patologie parazitară – vol. III – Păsări, ISBN: 973-751-187-5, 978-973-751-187-4, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 302 p., 2006.



6. Liviu Al. Mărghitaş, Daniel Dezmirean, Ioan Paşca – Sericicultura - ISBN 973-9357-27-X, Editura Mediamira Cluj Napoca, 136 p., 2003. 7. Roman Morar, Adrian Cîmpean, Ioan Paşca – Practicum de zootehnie - ISBN 973- 8198-07-0, Editura Todesco Cluj-Napoca, 550 p., 2001. 8. Claudiu Lisovschi, Cheleşanu, Ana Maria Gaboreanu, Ioan Paşca – Eredopatologie – Tipo Agronomia Cluj-Napoca, p. 190, 1992.

Bibliografie:


Tierernahrung, 1972. 17. Eckhard Mothes – Technologie der Tierproduktion, 1981.

Rougeot J., R.G. Thebault – Le lapin Angora, 1989, ISBN 978263260654, Handbuch landwirt schaftche. Betriebsgebande Muster.


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI







Titlul cursului:PATOLOGIE CELULARĂ ŞI ONCOLOGIE COMPARATĂ 1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Şef lucr. Dr. Adrian Florin Gal Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. CĂTOI CORNEL

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * PD Anul de



OpŃionalitatea ** CO Nr.de credite 3 42 14 28 V CodulCursul pe care îl

înlocuie şte: Titlul:





zi, FR, ID

Locul desf ăşurăriiTitlul MEDICINĂ VETERINARĂ – Limba română



Histologie, Biologie celulară, Anatomie patologică.Cursuri anterioare

Recomandate:

Imunologie.Alte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -33.33 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 66.66%

CURS A. Obiective

Scopul cursului este de a oferi studenŃilor informaŃiile teoretice privind principalele leziuni morfologice şi biochimice la nivel celular precum şi informaŃii referitoare la creşterea tumorală, respectiv caracteristicile celulei tumorale, etiopatogeneza cancerului, clasificarea şi diagnosticul tumorilor, epidemiologia şi tratamentul cancerului.



În cadrul activităŃilor practice se urmăreşte iniŃierea studenŃilor în diagnosticul citopatologic general şi în diagnosticul oncologic. Astfel, se preconizează acumularea unei experienŃe care săpermită studenŃilor să evalueze corect un preparat citologic sau histologic şi să aprecieze corect existenŃa, tipul şi malignitatea unui proces tumoral.




1 Citopatologie – patologia componentelor celulare. 4 28,56 2 Creşterea tumorală. GeneralităŃi. 2 14,28 3 Carcinogeneza şi mecanismele carcinogenezei; 2 14,28 4 Morfologia şi biologia celulei tumorale. 2 14,28 5 Clasificarea neoplasmelor. 2 14,28 6 Principii de diagnostic şi tratament. 2 14,28



1 Citopatologie. 4 14,28 2 Morfologia celulei tumorale. 2 7,14 3 Principii de diagnostic citologic şi histologic. 2 7,14 4 Tumorile pielii. 2 7,14 5 Tumorile Ńesuturilor mezenchimale. 2 7,14 6 Tumorile oaselor şi articulaŃiilor. 1 3,57 7 Tumorile aparatului respirator. 2 7,14 8 Tumorile tubului digestiv. 2 7,14 9 Tumorile ficatului şi ale sistemului biliar. 1 3,57 10 Tumorile aparatului genital femel. 1 3,57 11 Tumorile glandei mamare. 2 7,14 12 Tumorile aparatului genital mascul. 2 7,14 13 Tumorile aparatului urinar. 1 3,57 14 Tumorile sistemului nervos. 2 7,14 15 Tumorile Ńesuturilor limfoide şi hematopoietice. 2 7,14


Cursul se desfăşoară pe durata unei ore pe săptămână, timp de 14 săptămâni. Cursul presupune prezentarea sintetică a informaŃiilor, completată de exemplificare cu imagini. Lucrările practice presupun prezentarea, prin proiectare, a aspectelor de citopatologie şi oncologie, urmată de examinarea individuală a preparatelor citologice şi histopatologice.


- Cursuri, conferinŃe. - Expunere imagistică; - ActivităŃi practice individuale; - Predare interactivă; - Întocmirea de referate.


Acumularea, de către studenŃi, a informaŃiilor teoretice privind principalele leziuni morfologice şi biochimice la nivel celular precum şi informaŃii referitoare la creşterea tumorală, respectiv caracteristicile celulei tumorale, etiopatogeneza cancerului, clasificarea şi diagnosticul tumorilor, epidemiologia şi tratamentul cancerului.

- Colocviu practic; -Verificări teoretice (scris) şi practice (recunoaştere de preparate microscopice) pe parcurs.


- Evaluarea referatelor bibliografice – 20% - Colocviu practic – 20% - Verificări teoretice (scris – 50%) şi practice (recunoaştere de preparate microscopice – 10%) pe parcurs.


Sală de necropsie; Muzeu piese morfopatologice formolizate; Laborator de histopatologie cu dotări moderne (hotă, microtom, criotom, ultramicrotom). Laborator de citopatologie; Laborator de culturi celulare; Laborator de analiză computerizată de imagine Laborator pentru studenŃi (lucrări practice) dotat cu microscoape, videoproiector, retroproiector, sistem achiziŃie şi prezentare imagine;



- 1000 piese morfopatologice formolizate; - histotecă vastă ; - colecŃie imagistică de specialitate; - cărŃi şi reviste de specialitate;- biopsii din tumori şi tumori recoltate necropsic.

Obligatorie:

1. BABA , A.I., 2002 – Oncologie comparată, Ed. Academiei Române, Bucureşti.

2. BABA , A. I., C. CĂTOI, 2003 – Morfopatologie generală, Ed.AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. MANOLESCU N., MARILENA ALEXIANU, C. BALACEANU-STOLNICI, CRISTINA IOSEF, N. VOICULET, - Aspecte de patologie celulara comparata, vol.I, Ed. Ceres, Bucuresti, 1997. 2. MANOLESCU N., MARILENA ALEXIANU, C. BALACEANU-STOLNICI, CRISTINA IOSEF, N. VOICULET, - Aspecte de patologie celulara comparata, vol.II, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999. 3. MANOLESCU N., S. BOLTE, (coordonatori) – Oncologie veterinara, Vol. I, Ed. Ceres, Bucuresti, 1991.


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. Dr. Ioan Bocu MARCUS

AVIZUL CATEDREI

Data avizării:

Semnătura:





SE RATIFICĂ/









IIIData implement ării:

Titlul cursului:BIOLOGIA, CREŞTEREA ŞI PATOLOGIA ANIMALELOR DE LABORATOR 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Sef Lucr. Dr. Bogdan SEVASTRE Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. Ioan MARCUS



Limba de predare Romana Semestrul 6 Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CO Nr.de credite

3 42 14 - 28 - Verificare pe parcurs


Nu este cazul 0401030217





zi, FR, FF



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Fiziologie şi Anatomie Cursuri anterioare Recomandate: Fiziopatologie


Nu sunt necesare.


CURS A. ObiectiveAchizi Ńia unor cuno ştiin Ńe de bază în ceea ce prive şte necesit ăŃile nutri Ńionale şi de cazare, precum şi no Ńiuni despre patologia principalelor specii de anima le utilizate în tehnica experimental ă. Aceste no Ńiuni vor fi prezenate în conformitate cu legisla Ńia na Ńional ă şi comunitar ă.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Dobândirea unor abilităŃi practice în manipularea, examenul clinic al animalelor de laborator, precum şi în efecturarea unor investigaŃii paraclinice şi de laborator.


Temă Număr de ore

% total ore

I. ANIMALUL DE LABORATOR ÎN CERCETAREA BIOMEDICAL Ă săptămâna 1 2 14.28 1. Avantajele şi limitările experiementelor pe animale 0.5 3.57 2. Principiile experimetelor pe animale tipuri de experiment 0.5 3.57 3. Etica 3.1. Principii de bază 3.2. ResponsabilităŃile personalului implicat în experimente pe animale. 3.3. Controlul experimentelor pe animale 3.4. LegislaŃia Europeană 3.5. LegislaŃia românească

0.5 3.57

4. Alternativele la experienŃele pe animale. 4.1.Conceptul de alternativă. 4.2. Strategii viitoare 0.5 3.57 II. CREŞTEREA ANIMALELOR DE LABORATOR săptămâna 2 4 28.57 5. Cazare 5.1.Amplasarea adăposturilor 5.2. Adăpstul 5.3. Controlul microclimatului 0.5 3.57 6. Supraveghere sanitar - veterinară 6.1. Procurarea animalelor 6.2. Transportul 6.3.Carantina 6.4. CirculaŃia 6.5. Igiena 6.6. Echiparea personalului

1 7.14

7. NutriŃia 7.1 Principii generale 7.2. NecesităŃile diferitelor specii şi linii 7.3. Tipuri de furaj 7.4. Prepararea şi depozitarea 7.5.Sterilizarea

0.5 3.57

8. ReproducŃia 8.1.SelecŃia liniilor pure (consangvinizarea) 8.2.ObŃinerea liniilor consaguine 8.3.MenŃinerea liniilor consaguine 8.4. Simbolurile liniilor consaguine 8.5. Efectele negative ale consagvinizării

1 7.14

9. Comportamentul animalelor de laborator 9.1 Istoric 9.2.Tipuri comportamentale 9.3. Comportamentul alimetar 9.4.Comportamentul sexual 9.5.ModalităŃi de comunicare

0.5 3.57

10. Animale neconvenŃionale 10.1.Animale gnotobiotice 10.2. Terminologie 10.3.Categorii 10.4. AplicaŃii 10.5. Cazare şi întreŃinere 10.6. ParticularităŃi anatomice

0.5 3.57

III. PRINCIPALELE SPECII DE ANIMALE DE LABORATOR săptămâna 4 8 57.14 11. Şobolanul 11.1. Rase şi linii 11.2. Cazare 11.3. NutriŃie 11.4. Anatomie 11.5 Fiziologie 0.5 3.57 12. Şoarecele 12.1. Rase şi linii 12.2. Cazare 12.3. NutriŃie 12.4. Anatomie 12.5. Fiziologie 0.5 3.57 13. Hamsterul 13.1. Rase şi linii 13.2. Cazare 13.3. NutriŃie 13.4. Anatomie 13.5. Fiziologie 0.5 3.57 14. Cobaiul 14.1. Rase şi linii 14.2. Cazare 14.3. NutriŃie 14.4. Anatomie 14.5. Fiziologie 0.5 3.57 15. Gerbilul 15.1. Rase 15.2. Cazare 15.3. NutriŃie 15.4 Anatomie 15.5. Fiziologie 0.5 3.57 16. Patologia rozătoarelor mici 16.1.Boli virale 16.2. Boli bacteriene 16.3. Boli parazitare 16.4. Boli interne.

1.5 10.71

17. Iepurele 17.1. Rase şi linii 17.2. Cazare 17.3. NutriŃie 17.4. Anatomie 17.5. Fiziologie 7.6.Patologie 1 7.14 18. Câinele 18.1. Rase 18.2. Cazare 18.3. NutriŃie 18.4. Anatomie 18.5. Fiziologie 0.5 3.57 19. Pisica 19.1. Rase 19.2. Cazare 19.3. NutriŃie 19.4. Anatomie 19.5.. Fiziologie 0.5 3.57 20. Dihorul 20.1. Cazare 20.2. NutriŃie 20.3. Anatomie 20.4. Fiziologie 0.5 3.57 22. Primatele 22.1.Taxonomie 22.2. Cazare 22.3. NutriŃie 22.4. Anatomie 22.5. Fiziologie 22.6.Patologie 1 7.14 23. Amfibieni şi peşti 23.1.Taxonomie 23.1.Specii 23.2. Anatomie 23.3. Fiziologie 23.4.Aplicatii în tehnica experimentală

1 7.14

Temă Număr de ore

% total ore

1. ProtecŃia muncii. 2. Manipularea animalelor de laborator. 2.1 ContenŃia săptămâna 1 2 7.14 2.2. ModalităŃi de administrare a medicamentelor. săptămâna 2 2.3. ModalităŃi de prelevare a probelor biologice 2.4. Anestezia la animalele de laborator

2 7.14

3. CondiŃionarea animalelor de laborator săptămâna 34. Colectarea datelor în scopuri experimentale şi sanitary veterinare

2 7.14

5. Evaluarea clinică săptămâna 45.1. ParticularităŃi anantomice şi fiziologice 5.2.Identificarea şi marcarea, 5.3. Recunoaşterea sexului şi vârstei la animalele de laborator.

2 7.14

6. Hematologie săptămâna 5 6.1. Hematii. 6.1.2. Numărarea hematiilor totale, hemoglobina, hematocritul

2 7.14

6.1.3. .Caracterizarrea hematiilor săptămâna 66.1.4. Examinarea microscopică a frotiurilor de sânge de la diferite animale de laborator.

2 7.14

6.2. Leucograma săptămâna 7 6.2.1. Numărarea leucocitelor totale 6.2.2. Numărarea eozinofilelor

2 7.14

6.2.4. Formula leucocitară la alte animale de laborator săptămâna 9 2 7.14 6.3. Trombocitele săptămâna 10 6.3.1. Numărarea trombocitelor 6.3.2. Timpul de coagulare. 6.3.1. Timpul de sângerare

2 7.14

7. Biochimie serică săptămâna 11 7.1. Prepararea serului şi a plasmei d ela animale de laborator (în scop de diagnostic şi cercetare) 7.2. Determinarea unor constituenŃi serici cu deosebită importanŃă diagnostică. 7.2.1. Glicemia 7.2.2. Proteinemia 7.2.3. Teste de disproteinemie

2 7.14

7.2. Determinarea unor constituenŃi serici cu deosebită importanŃă diagnostică. săptămâna 12. 7.2.4. Colesterol şi trigliceride 7.2.5. Bilirubină totală, 7.2.1. Uree, 7.2.1. Creatinină7.2.6. Enzime serice cu semnficaŃie diagnostică

2 7.14

8. Examenul urinei săptămâna 13 8.1. Recoltarea şi păstrarea probelor de urină. 8.2.Examenul macroscopic al urinei 8.3. Examenul microscopic al sedimentului urinar. 8.4. Examenul biochimic al urinei

2 7.14

9. InvestigaŃii paraclinice la animalele de laborator săptămâna 14 9.1. Electrocardiografia, 9.2. Electroencefalografia, 9.3. Ecografia, 9.4. Pletismografia, 10. Metode de evaluare comportamentală.10.1. Analgesiometria 10.2. Open plus maze 10.3. Open field

2 7.14


Cursul se desfăşoară în amfiteatru cu întregul an, în timp ce lucrările practice se desfăşoară în laboratorul disciplinei de fiziopatologie cu grupe medii. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Cursul se desfăşoară sub formă de expunere, prezentându-se imagini şi tabele sugestive (Microsoft Powerpoint), iar activităŃile practice se realizează cu participarea studenŃilor.


Cunoaşterea biologiei principalelor specii de animale de laborator, a necesităŃilor de nutriŃionale de cazare ale acestora, înŃelegerea principilor genarale ale creşterii animalelor în scopuri experimetale, precum şi dobândirea de abilităŃi practice cu privire la manipularea şi examinarea acestora.

Se vor efectua trei seminarii lunare, din cursurile predate anterior, trei pe toată durata cursului. Aptitudinile practice vor fi evaluate cu ocazia fiecarui laborator.


- Nota finală va fi media celor trei examinări efectuate pe parcursul desfăşurării cursului.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Lucrările practice vor avea loc în laboratorul disciplinei de fiziopatologie, iar echipamentele utilizate vor fi proiector, aparat video, televizor şi computer.

Resursele necesare: Materiale didactice: Microscop Olympus l CX41, (5 obiective, tub trinocular, camera de mare rezoluŃie 7,5 Mpxl, memory card), 8 microscoape IOR, Analizatorul automat de hematologie Abacus Junior Vet (18 parametri), Analizatorul de biochimie Stat Fax 1904, Pipete Biohit Prouline– 4 buc (2-20 µl; 20-200 µl; 100-1000 µl; 1-5 ml), BalanŃă Scout Pro (0 – 200 g), BalanŃă (0-1500 g), Centrifugă, tip CM-4 (5000 rot/min) Obligatorie: I. Marcus (2004): Biologia şi patologia animalelor de laborator, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Bibliografie: Facultativ ă: Victor Reinhardt, Annie Reinhardt (2002). Comfortable quarters for laboratory animals. Animal Welfare Institute, Washington DC Gilman J. (1984) Guide to the care and use of experimental animals. Canadian council of animal care, Ottawa

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul Alte informaŃii: Nu sunt necesare.

Anexe: Nu este cazul.


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Ioan GROZA Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI






IV (Discipline clinice) Data implementării:

Titlul cursului: Medicină moleculară 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. Dr. Marina Spînu Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. Marina Spînu

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * DF Anul de studii III Nr.de ore pe semestru şi activităŃi

Limba de predareRomână

SemestrulV

Total C S L P**Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CF Nr.de credite - 28 14 - 14 - EVALUARE Codul

Cursul pe care îl înlocuie şte:

Titlul



Nu este cazul

*Categoria formativ ă = DB: discipline de baz ă, DF: disc.specifice-fundamentale, SC: disc.specifi ce- ştiin Ńe clinice, PA: disc. specifice- produc Ńii animale, IA: disc. specifice -igiena alimentelor , OU: disc.conform op Ńiunii universit ăŃii


PROGRAMUL DE ÎNVĂłĂMÂNT DIN CARE FACE PARTECodul Durata: 6 ani Locul desfăşurăriiTitlul

Medicină veterinară0401040107 Tipul: zi USAMV Cluj


Biochimie Histologie Microbiologie Genetică

Cursuri anterioare

Recomandate:

Imunologie Alte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul


CURS A. ObiectiveCursul urmăreşte familiarizarea studenŃilor cu importanŃa cunoaşterii structurii ADN şi a

implicaŃiilor acesteia în medicină, cu fenomenele, mecanismele şi intervenŃiile de la nivel celular si molecular, cu importanŃa clonării şi a tehnicilor de clonare, cu principiile terapiei genice şi cu modelele animale pentru diferite boli




1. Istoric şi introducere în medicina moleculară 2 (săpt. 1)

7,14

2. Structura, rolul şi funcŃiile acizilor nucleici şi importanŃa lor pentru medicina moleculară

2 (săpt. 2)

7,14

3. Clonarea ca procedeu în medicina moleculară: tehnici de şi utilitatea clonării

3 (săpt. 3+4)

10,71

4. Terapia genică 3 (săpt. 4+5)

10,71

5. Utilizarea vectorilor în transferul genic 3 (săpt. 6+7)

10,71

6. SemnificaŃia modelelor animale în elucidarea patogenezei şi tratarea bolilor

2 (săpt. 7+8)

7,14

7. Aspecte etice în medicina moleculară 2 (săpt. 8+9)

7,14

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucrările practice vor fi axate pe deprinderea unor tehnici de medicină moleculară: obŃinerea şi separarea ADN şi ARN, modalităŃi de utilizare a unor enzime de restricŃie pentru obŃinerea secvenŃelor Ńintă, clonarea acestora, identificarea unor secvenŃe genomice, tehnici ADN recombinant




1. Metode de extracŃie a acizilor nucleici 2 7,14 2. Utilizarea enzimelor de restricŃie şi a primerilor 2 7,14 3. Amplificarea secvenŃelor de acizi nucleici 2 7,14 4. Tehnici de separare: migrarea electroforetică 2 7,14 5. Vizualizarea secvenŃelor migrate în sistem UV 2 7,14 6. Evaluarea integrată a rezultatelor: sistemele GenBank 2 7,14 7. Verificarea cunoştinŃelor practice 2 7,14


Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului III, precedând lucrarea practică cu aceeaşi temă. Lucrările practice sunt organizate pe grupe de studiu în laboratorul disciplinei Metodele de predare şi de înv ăŃare:

a) Metode de predare: curs şi lucrări practice interactive Cursul: expunere orală, prezentare pe folii retroproiector, prezentări Power Point Lucr ări practice: succintă expunere orală a lucrării planificate, prezentări pe calculator a unor tehnici de lucru, demonstraŃii practice efectuate de către cadrul didactic, aplicaŃii practice efectuate de studenŃi b) Metode de învăŃare: Materialul de curs: notiŃele de curs, materialul bibliografic obligatoriu şi facultativ, consultaŃii la sediul disciplinei Materialul pentru lucr ările practice: consultarea materialului tipărit aferent fiecărei teme planificate, examinarea lamotecii, examinarea preparatelor anatomopatologice din colecŃia disciplinei şi a produselor biologice expuse la disciplină, posibilitatea de a reface testele de diagnostic de laborator care ridică probleme în însuşire, dialog pe parcursul activităŃii referitor la tema prezentată, consultaŃii.


� Dezvoltarea capacităŃii de analiză şi sinteză

� Orientarea spre cele mai adecvate metode de laborator

� Dobândirea unor competeŃe în aplicarea tehnicilor de laborator de nivel înalt

Evaluarea cunoştinŃelor practice: Seminarii pe parcursul semestrului din materialul predat la lucrările practice Examen practic Evaluarea cunosŃinŃelor teoretice: test grilă


Examenul practic se califică cu admis sau respins Nota acordată pentru examenul practic în cazul în care studentul este admis reprezintă 50 % din notăGrila 50 %


Echipamente de laborator: microscoape, centrifuga (0-10000 rpm), centrifuga pentru hematocrit, spectrofotometru, microscop cu câmp întunecat, termostat, baie marina, exsicator, becuri de gaz, incintă cu aer steril, agitator mecanic

Resursele necesare:

Materiale didactice: Reactivi şi echipamente pentru testele planificate Obligatorie:

Note de curs Fascicole tipărite pentru fiecare temă practicăBibliografie:

Facultativă:

Jameson L. – 1998 – Principles in molecular medicine, New JerseyImplicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul


Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.Dr. Aurel Muste Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Ioan Ştefan Groza Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/










Titlul cursului:PARAZITOLOGIE ŞI BOLI PARAZITARE

01.10.2009 Ini Ńiatorul cursului: Prof.dr.Vasile COZMA Coordonatorul cursului:



studiiIV Nr.de ore pe semestru şi activit ăŃi

Limba de predare română Semestrul 7 Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 - 28 - examen CodulCursul pe care îl





zi, FR, ID



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Ecologie – an I; Anatomie patologică – an III; Farmacologie şi Farmacie – an III; Semiologie şi imagisticǎmedicialǎ; Parazitologie si boli parazitare – anul IIICursuri anterioare

Recomandate: Fiziologie, Fiziopatologie


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema 2 ore/s ăptămână - 50% b. Programa analiti că L. P. Tema 2 ore/s ăptămână - 50%

CURS A. Obiective- Însuşirea cunoştinŃelor de parazitologie generală şi de patologie generală în nematodoze la animale.

- Însuşirea unui sistem de cunoştinŃe privind etiologia, biologia, epidemiologia, patogenia, diagnosticul, diagnosticul diferenŃial, prognosticul, tratamentul şi profilaxia în bolile parazitare la animale.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Se urmăreşte însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a nematodozelor, arahnozelor, entomozelor şi micozelor la animale.




NEMATODOZE 1 Nematodozele: Ascaridoze (ascarioze): Ascariozele la mamifere; Ascaridioza păsărilor 2 7.14 2 Heterakioza; Oxiuroza ecvinelor; Pasaluroza; Strongilatoze: Strongilidozele la ecvine

(strongilozele), Trichonemoza (ciathostomoza). 2 7.14

3 Esofagostomoza (enterita nodulară); Şabertioza (chabertioza); Trichostrongilidozele la rumegătoare; Hiostrongiloza; Trichostrongiloza la iepure.

2 7.14

4 Amidostomoza; Bunostomoza, Ancilostomoza şi uncinarioza; Strongiloidoze. 2 7.14 5 Dictiocauloza bovinelor (bronhopneumonia vierminoasă); Dictiocauloza ovinelor şi caprinelor. 2 7.14 6 Muelerioza şi protostrongiloza la ovine şi caprine; Dictiocauloza la mânji; Metastrongiloza

porcilor (strongiloza pulmonară). 2 7.14

7 Strongilidoze cardiorespiratorii la carnivore: Crenosomoza, Filaroidoza, Angiostrongiloza, Elurostrongiloza; Singamoza, Ciatostomoza. 2 7.14

8 Trichuroidoze: Capilariozele păsărilor, capilarioza carnivorelor, Trichocefaloze (trichuroze). 2 7.14 9 Trichineloza. 2 7.14 10 Spiruridoze: Telazioza bovinelor (conjunctivita vierminoasă), Habronemoza ecvinelor, 2 7.14 11 Spiruratoza gastrică la porc (spiruroza gastrică, gastrita vierminoasă).

Gongilonemoza; Spirocercoza carnivorelor; Acuariidoza. 2 7.14

12 Filariidoze: Parafilarioza ecvinelor (dermatoragia parazitară, dermatoragia de vară), Parafilarioza bovinelor, Onchocercoza ecvinelor, Onchocercoza bovinelor.

2 7.14

13 Setarioza; Dirofilarioza carnivorelor (filarioza cardiovasculară); Dioctofimoza carnivorelor; Histrichoza şi eustrongilidoza). 2 7.14

ACANTHOCEFALOZE 14 Acanthocefaloza porcinelor (macracantorincoza); Acanthocefaloza palmipedelor. 2 7.14



1 Metode de diagnostic în ascaridoze la mamifere şi păsări. 2 7,14 2 Metode de diagnostic în strongilidoze la cabaline şi oxiuroza la cabaline. 2 7,14 3 Metode de diagnostic în trichostrongilidoze la rumegătoare şi esofagostomoza. 2 7,14 4 Metode de diagnostic în ancilostomoza la carnivore, bunostomoza la rumegatoare,

tricocefaloze la mamifere, pasaluroza la iepuri. 2 7,14

5 Metode de diagnostic în trichineloza; telazioza la bovine; parafilarioza şi setarioza la cabaline; gongilonemoza.

2 7,14

6 Metode de diagnostic în nematodoze la pǎsǎri: amidostomoza la palmipede; singamoza la galinacee; capilarioza; heterakidoza.

2 7,14

7 Metode de diagnostic în nematodoze pulmonare la mamifere: dictiocauloza; protostrongiloza; mulerioza, metastrongiloza.

2 7,14

8 Metode de diagnostic în strongiloidoză; dioctofimoză; acantocefaloza suinelor;: linguatuloza. 2 7,14 9 Metode de diagnostic în râi la mamifere şi păsări 2 7,14 10 Metode de diagnostic în atacul cu căpuşe la mamifere şi păsări. 2 7,14 11 Metode de diagnostic în atacul cu păduchi hematofagi şi malofagi, purici. 2 7,14 12 Miaze. 2 7,14 13 Dermatofitoze. 2 7,14 14 Ovoscopie. Recapitulare. 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Orele de curs şi lucrările practice se desfăşoară săptămânal; cursul se desfăşoară în plen; lucrările practice sunt structurate pe laboratoare de studiu şi teme. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Expunere orală, prezentare imagini (video-proiecŃie – Power Point, planşe); preparate microscopice şi macroscopice conservate. Referate. DiscuŃii interactive.


Însuşirea cunoştinŃelor predate la curs şi lucrări practice. Însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a nematodozelor, arahnozelor, entomozelor şi micozelor la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în nematodoze la animale.

Prin examene teoretice şi practice la sfârşitul fiecărui semestru.

Examenele teoretice constau în verificarea cunoştinŃelor prin teste grilă şi examene orale sau scrise. Examenul practic va consta în recunoaşterea preparatelor microscopice şi macroscopice pe specii de paraziŃi şi în funcŃie de specia de animal şi recunoaşterea aspectelor morfopatologice în nematodoze, arahnoze, entomoze şi dermatofitoze la animale.

Modul de stabilire a notei finale: Activitatea la curs, rezultatele obŃinute la testul grilă şi la examenul teoretic – 33,3% Test grilǎ – 33,3% Activitatea la lucrările practice şi rezultatele la examenul practic – 33,3%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: microscoape: 11 microscoape Nikon, 3 Novex, 3 stereolupe, linie Olympus pentru obŃinere şi prelucrare imagistică; linie ELISA pentru diagnosticul serologic al bolilor parazitare, laborator de Parazitologie, laborator de Micologie, Clinca Animale Mari şi Mici, Televizor, DVD player, Video Player, camera de luat vederi, aparat foto digital Olympus, videoproiector, ecran pentru proiecŃie 180/180 cmResursele necesare:

Materiale didactice: lamotecă care cuprinde preparate microscopice necesare pregătirii studenŃilor; muzeul cu preparate conservate, planşe, casete video, dvduri şi CD cu imagini, informaŃii. Obligatorie:

3. I. Şuteu, V.Cozma, 2004, Parazitologie clinică veterinară, Vol.II, Edit.Risoprint, Cluj-Napoca. 4. V. Cozma, C. Gherman, V. Mircean, C. Magdaş, A. Mihalca, 2009 Ghid de diagnostic parazitologic

veterinar, Edit. Risoprint Cluj-Napoca

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. V. Cozma, 1996, Eimerioza mieilor. Edit. Sincron, Cluj-Napoca. 2. E. Şuteu, V. Cozma, O. Negrea, C. Gherman, V. Mircean, 1996, Protozoozele abortigene şi neonatale la animale. Edit. Ceres, Bucureşti. 3. E. Şuteu, V. Cozma, 1998, Bolile parazitare la animalele domestice. Edit. Ceres, Bucureşti. 4. N. Dulceanu, Cristina Terinte, L.I.Mitrea, Carmen Polcovnicu, 2000, DicŃionar enciclopedic de parazitologie, Editura Academiei Române, Bucureşti 5 M. A. Taylor, R. L. Coop, R. L. Wall, 2007, Veterinary Parasitology, third edition,Blackwell Publishing




AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.dr.Aurel MUSTE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.dr. Ioan GROZA Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/















Limba de predareromână

SemestrulVIII

Total C S L P** Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 42 14 - 28 - VPCodulCursul pe care îl

înlocuie şte: -





zi, FR, ID



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Ecologie – an I; Anatomie patologică – an III; Farmacologie şi Farmacie – an III; Semiologie şi imagisticǎmedicialǎ, Parazitologie si boli parazitare (anul III şi anul IV sem II)Cursuri anterioare Recomandate: Fiziologie, Fiziopatologie


-

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema 1 ore/s ăptămână – 33,3 % b. Programa analiti că L. P. Tema 2 ore/s ăptămână – 66,6% CURS A. Obiective- Însuşirea unui sistem de cunoştinŃe privind etiologia, biologia, epidemiologia, patogenia, diagnosticul, diagnosticul diferenŃial,

prognosticul, tratamentul şi profilaxia în arahnoze, entomoze şi micoze la animale.

- Însuşirea metodologiei de examen clinic şi paraclinic în boli parazitare la animale şi formarea elementelor măiestriei clinice medicale veterinare.

- Formarea de priceperi şi deprinderi privind diagnosticul clinic şi paraclinic în boli parazitare la animale.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Se urmăreşte însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinicăa bolilor parazitare la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale, formarea de priceperi şi deprinderi de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile parazitare la animale.




ARACHNOZE1 Linguatuloza (carnivorelor şi viscerală la rumegătoare). 1,0 7,14 2 Râile la bovine. 1,0 7,14 3 Râile la ovine şi caprine. 1,0 7,14 4 Râile la suine, cabaline şi iepure. 1,0 7,14 5 Râile la carnivore. 1,0 7,14 6 Râle păsărilor.Acarioza căilor respiratorii (citiditoza).Acarioză dermanisică.Acarioza argasidică. 1,0 7,14 7 Acarioza căilor respiratorii; acarioza dermanisică; Acarioza argasidică. 1,0 7,14 8 Ectoparazitismul cu ixodide la mamifere. Acariozele la albine: varooza. 1,0 7,14

ENTOMOZE9 Miazele animalelor domestice: estroza; hipodermoza; gasterofiloza; miaza cutanată şi genitală. 1,0 7,14 10 Parazitismul cu Melophagus ovinus. Parazitismul cu diptere: simulidotoxicoza; parazitismul cu

tabanide, brauloza. 1,0 7,14

11 Malofagoza la mamifere şi păsări. 1,0 7,14 12 Hematopinidoza.Parazitismul cu pulicide.Parazitismul cu cimicide. 1,0 7,14

MICOZE13 Dermatofitoze - generalitǎŃi. TricofiŃia.Microsporoza.Favusul. 1,0 7,14 14 Malassezioza.Candidoza. Criptococoza. Aspergiloza. 1,0 7,14



1 Diagnostic şi controlul protozoozelor abortigene la animale. 2 7,14 2 Diagnosticul şi controlul bolilor parazitare neonatale la animale de rentă. 2 7,14 3 Diagnosticul şi controlul bolilor parazitare neonatale la animale de companie. 2 7,14 4 Clinica helmintozelor la rumegătoare mici. 2 7,14 5 Clinica helmintozelor la rumegătoare mari. 2 7,14 6 Clinica helmintozelor la animale de companie. 2 7,14 7 Clinica helmintozelor la la cabaline. 2 7,14 8 Clinica endoparazitozelor şi ectoparazitozelor la suine. 2 7,14 9 Clinica endoparazitozelor şi ectoparazitozelor la păsări. 2 7,14 10 Clinica ectoparazitozelor la animale de rentă. 2 7,14 11 Clinica ectoparazitozelor la animale de companie. 2 7,14 12 Clinica parazitozelor la noile animale de companie (reptile, păsări). 2 7,14 13 Clinica parazitozelor sistemice şi musculare la animale. 2 7,14 14 Colocviu. 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Orele de curs şi lucrările practice se desfăşoară săptămânal; cursul se desfăşoară în plen; lucrările practice sunt structurate pe laboratoare de studiu şi teme. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Expunere orală, prezentare imagini (video-proiecŃie – Power Point, planşe); preparate microscopice şi macroscopice conservate; examinarea animalelor în cadrul clinicii; deplasări în unităŃi de creştere a animalelor. Referate. DiscuŃii interactive. Prezentare cazuri


Însuşirea cunoştinŃelor predate la curs şi lucrări practice. Însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a bolilor parazitare la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile parazitare la animale


Examenele teoretice constau în verificarea cunoştinŃelor prin teste grilă şi examene orale sau scrise. Examenul practic va consta în prezentarea cazurilor care cuprind: stabilirea diagnosticului clinic, stabilirea diagnosticului parazitologic şi diferenŃial; terapie şi profilaxie.

Modul de stabilire a notei finale: Activitatea la curs, rezultatele la examenul teoretic – 33,3% Test grilǎ – 33,3% Activitatea la lucrările practice şi rezultatele la examenul practic – 33,3%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: microscoape: 7 Novex, 2 Zeis, 3 stereolupe, linie Olympus pentru obŃinere şi prelucrare imagistică; linie ELISA pentru diagnosticul serologic al bolilor parazitare, laborator de Parazitologie, laborator de Micologie, Clinca Animale de companie si Renta, Televizor. DVD player, Video Player, videoproiector, ecran pentru proiecŃie 180/180 cm , otovideoscop, camera de luat vederi, aparat foto digital Olympus.

Resursele necesare: Materiale didactice: : lamotecă care cuprinde preparate microscopice necesare pregătirii studenŃilor; muzeul cu preparate conservate, planşe, casete video, DVDuri şi CDuri cu imagini, informaŃii. Asigurarea săptămânală de cazuri clinice: cabaline, rumegătoare mari şi mici, suine, carnivore, leporide, păsări – necesare pentru desfăşurarea lucrărilor practice.

Obligatorie: 1. I. Şuteu, V.Cozma, 2004, Parazitologie clinică veterinară, Vol.II, Edit.Risoprint, Cluj-Napoca. 2. I. Şuteu, V. Cozma , 2004, Practicum parazitologic veterinar.Edit. Risoprint Cluj-Napoca

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. V. Cozma, 1996, Eimerioza mieilor. Edit. Sincron, Cluj-Napoca. 2. E. Şuteu, V. Cozma, O. Negrea, C. Gherman, V. Mircean, 1996, Protozoozele abortigene şi neonatale la animale. Edit. Ceres, Bucureşti. 3. E. Şuteu, V. Cozma, 1998, Bolile parazitare la animalele domestice. Edit. Ceres, Bucureşti. 4. N. Dulceanu, Cristina Terinte, L.I.Mitrea, Carmen Polcovnicu, 2000, DicŃionar enciclopedic de parazitologie, Editura Academiei Române, Bucureşti 5. M. A. Taylor, R. L. Coop, R. L. Wall, 2007, Veterinary Parasitology, third edition,Blackwell Publishing




AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.dr. Aurel MUSTE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/







Medicina Veterinara









OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 28 Verificare pe parcurs CodulCursul pe care îl





zi, FR, FF


Medicina Veterinara0401 6 ani zi USAMV Cluj





CURS A. ObiectiveInsusirea de catre studenti a tehnicilor chirurgica le pe regiuni corporale



LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Insusirea de catre studenti a unor deprinderi pract ice in cadrul tehnicilor operatorii


1 Interventii chirurgicale pe regiunile capului 4 1 4,28 2 Operatii pe regiunile gatului 2 7,14 3 Operatii pe coloana vertebrala 1 3,57 4 Operatii pe peretii si organele toracice 2 7,14 5 Operatii pe peretele si viscerele abdominale 10 3 5,71 6 Operatii pe rect si anus 1 3,57 7 Operatii pe organele genitale la mascului 4 14,288 Operatii pe organele aparatului urinar 2 7,14 9 Operatii pe membre 2 7,14


1 Tehnici chirurgicale pe membre la animale 4 14,282 Tehnici de celiotomie si toracotomie, interventii pe organele

cavitare 2 7,14

3 Tehnici de trepanatie a sinusurilor si cavitatilo r nazale, operatii pe limba, trahee, esofag, dinti, coarne, urechi, gl obul ocular si anexele sale

8 28,57

4 Suturi osoase si tendinoase 6 21,42 5 Inteventii chirurgicale pe intestine 4 14,28 6 Operatii in herniile abdominale, inghinale, perin eale, ombilicale,

diafragmatice 2 7,14

7 Tehnici de castrare la animale 2 7,14 Modul de desf ăşurare:




Acordarea de note pe parcursul semestrului atat pentru lucrarile practice cat si pentru materia de curs. Nota finala v-a fi media notelor obtinute in cursul semestrului.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: sala de lucrari practice si salile de operatii animale mari si animale mici


Obligatorie: L. Oana, A. Timen, 2005, Interventii c hirurgicale la animale, Ed. Mediamira

Bibliografie: Facultativ ă: N. Constantin, 2009, Tratat de medicina veterinar a vol. V, Ed. Tehnica Bucuresti J.A. Auer, J.A. Stick, 2006, E quine surgery, third edition, Ed. Saunders Elsevier Susan L. Fubini, N.G. Ducharme , 2004, Farm animal surgery, Ed. Saunders Theresa W. Fossum si col., 200 7, Small animal surgery, Ed. Mosby


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. Dr. Marcus Ioan Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/







Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca

Catedra responsabilăcu implementarea:

IV

Data implementării:Titlul cursului: Bazele Patologiei Medicale 2008-2009

IniŃiatorul cursului: Confr.dr.Mircea MIRCEAN Coordonatorul cursului: Conf.dr.Gavril GIURGIU

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * SC Anul de studii IV Nr.de ore pe semestru şi activităŃiLimba de predare română Semestrul VII Total C S L P** Forma de evaluare


înlocuieşte: Titlul Nu este cazul





ZI,ID FR

Locul desfăşurării

Titlul Medicin ă Veterinar ă0401 6 ani zi USAMV

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie, Biochimie, Fiziologie, Fiziopatologie, Semiologie

Cursuri anterioareRecomandate: Histologie, Morfopatologie, Farmacologie


Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Formarea abilităŃilor teoretice necesare stabilirii diagnosticului de boală de organ, precum şi familiarizarea studentului cu diferite conduite terapeutice aplicate în bolile interne. ŞedinŃele de clinică urmăresc însuşirea metodelor corecte de examinare clinică, alături de participarea la examenul clinic, stabilirea diagnosticului pozitiv şi aplicarea conduitei terapeutice pe cazurile clinice prezentate la consultaŃie. Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - %

Curs

Capitolul ConŃinutul Nr.ore % 1

Tulbur ări generale sistemice

toxemia, septicemia, sincopa, moartea subită 2 (săpt.1) 7,14 şocul 2 (săpt.2) 7,14

dezechilibre hidroelectrolitice şi acidobazice, pruritul, durerea 2 (săpt.3) 7,14 imunodeficienŃe, alergiile, anafilaxiile, stările anafilactoide 2 (săpt.4) 7,14

2

Gastroenterologia animalelor

bolile cavităŃii bucale, bolile faringelui 3 (săpt.5 şi 6) 10,71 bolile congenitale ale esofagului 2 (săpt.7) 7,14 esofagitele, obstrucŃiile esofagului 2 (săpt.8) 7,14 indigestiile reticulorumenale gazoase acute, indigestiile biochimice

ale prestomacelor 2 (săpt.9) 7,14

indigestiile subacute şi cronice ale prestomacelor 2 (săpt.10) 7,14 sindromul de colici 4 (săpt.10,11) 14,28 bolile stomacului la monogastrice 3 (săpt.12,13) 10,71 bolile stomacului glandular la rumegătoare 2 (săpt.14) 7,14

Modul de desfăşurare: Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului IV conform programei analitice, iar în condiŃiile în care există animale internate cu boli

descrise la curs, se procedează la cursuri-prezentare de caz, integrate.

ORELE DE CLINIC Ă SUNT ORGANIZATE PE GRUPE DE STUDIU ÎN CLINICA ŞI LABORATORUL

DISCIPLINEI, EXAMINÂND CLINIC ŞI PARACLINIC ANIMALELE DIN BIOBAZ Ă, PRECUM ŞI CAZURILE

PREZENTATE LA CONSULTAłIE. Metodele de predare şi de învăŃare:Curs : expunere orală, prezentare pe folii retroproiector Orele de clinic ă: debutează cu un instructaj de protecŃia muncii, rememorări semiologice ale aparatului investigat în şedinŃa de clinică respectivă, după care se trece la examenul clinic propriu-zis, pe cazurile prezentate în clinică la consultaŃie. StudenŃii participă efectiv la consultaŃia clinică, la preleverea probelor biologice (sânge, urină, LCR, lichid rumenal) şi analizarea lor preliminară în laboratorul din cadrul Clinicii de Patologie Medicală. Discutarea rezultatelor examenului clinic şi umoral se face împreună cu studenŃii şi se stabileşte diagnosticul pozitiv, urmat de aplicarea măsurilor terapeutice.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Dezvoltarea capacităŃii de discernământ şi sinteză necesare

unei gândiri medicale adecvate. Dezvoltarea deprinderilor practice şi de manualitate în examenul clinic şi paraclinic, precum şi însuşirea tehnicilor şi protocoalelor terapeutice moderne în bolile interne

Evaluarea cunoştinŃelor practice se face prin colocviu, în perioada de sesiune. Evaluarea cunoştinŃelor teoretice se face prin examen oral.


Examenul practic se notează cu calificative de la 4 la 10 şi reprezintă 35% din nota finală. Examenul teoretic constă în probă orală, pregătită timp de 30 minute, după ce studentul extrage biletul.


EXISTENTEMateriale: stetoscoape, termometre, sonde bucoesofagiene, instrumentar medical uzual. Echipamente: microscop, centrifugă (0-10.000 rpm), baterie de coloranŃi, baie marină, becuri de gaz, electrocardiograf AT-1 Vet., ecograf Logic 100, otoscop. Necesare : medicamente de urgenŃă, perfuzoare, catetere uretrale şi vasculare, endoscoape, microscoape, sticlărie de laborator.

Resursele necesare:

Materiale didactice: Casete video cu cazuri înregistrate, planşe cu algoritme de diagnostic, folii retroproiector

Obligatorie:

1. GHERGARIU,S., 1995, Bazele patologiei medicale a animalelor, vol.I şi II, Ed.ALL, Bucureşti.

2. GHERGARIU,S., A.POP, L.KADAR, MARINA SPÎNU, 2000, Manual de laborator clinic veterinar, Ed.ALL, Bucureşti.

Bibliografie: Facultativă: 1. BÂRZĂ,H., I.MAY, S.GHERGARIU, N.HAGIU, 1981, Patologie şi clinică medicală veterinară,

Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 2. BLOOD,D.C., O.M.RADOSTIS, 1989, Veterinary Medicine, ed.7-a, 3rd Baillere Tindall, Londra,

Philadelphia, Sydney, Tokyo, Toronto. 3. GHERGARIU,S., V.CĂPĂłÎNĂ, 1988, UrgenŃe medico-chirurgicale veterinare, Ed. Ceres,

Bucureşti. 4. KANEKO,J.J., (sub red.), 1980, Clinical Biochemistry of Domestic Animals, ed. 3-a, Academic

Press, New York, Londra, Toronto, Sydney, San Francisco. 5. ROSENBERGER,G., (sub red.), 1970, Krankheiten des Rindes, Verl.Paul Parey, Berlin şi

Hamburg.


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.dr. Aurel MUSTE Data avizării: AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.dr. Ioan GROZA Data aprobării:


Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAłIONALĂData ratificării: Codul Cursului: 0401040104RECTOR: Prof.dr.ing.Doru PAMFIL SE RATIFICĂ


ştampila:








IV

Data implementării:Titlul cursului: Bazele Patologiei Medicale 2 01.10.2009

IniŃiatorul cursului: Conf.dr.Mircea MIRCEAN Coordonatorul cursului: Conf.dr.Gavril GIURGIU

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * SC Anul de studii IV Nr.de ore pe semestru şi activităŃiLimba de predare română Semestrul VIII Total C S L P** Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 5 70 28 42 Ex. CodulCursul pe care îl






ZI,ID FR






Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Formarea abilităŃilor teoretice necesare stabilirii diagnosticului de boală de organ, precum şi familiarizarea studentului cu diferite conduite terapeutice aplicate în bolile interne. ŞedinŃele de clinică urmăresc însuşirea metodelor corecte de examinare clinică, alături de participarea la examenul clinic, stabilirea diagnosticului pozitiv şi aplicarea conduitei terapeutice pe cazurile clinice prezentate la consultaŃie. Curs. Tema ore/săptămână -40 % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - 60%

Curs

Capitolul ConŃinutul Nr.ore % 1 SINDROMUL DE DIAREE NEONATALĂ 2 (săpt.1) 7,14

2 ILEUSUL INTESTINAL LA MONOGASTRICE, ILEUSUL

INTESTINAL LA RUMEGĂTOARE

2 (săpt.2) 7,14

3 ENTERITELE ACUTE, AFECłIUNI ALE INTESTINULUI

SUBłIRE PROVOCATE DE CAUZE NECUNOSCUTE,

2 (săpt.3) 7,14

INTOLERANłELE ALIMENTARE4 Bolile colonului şi anorectale la ierbivorele mari şi porcine, bolile colonului

şi anorectale la carnivore 1 (săpt.4) 3,57

5 Peritonitele acute 2 (săpt.4,5) 7,14 6 BOLILE FICATULUI ŞI PANCREASULUI EXOCRIN:

MIJLOACE DE DIAGNOSTIC ÎN HEPATOPATII,ETIOPATOGENEZĂ ŞI SIMPTOME CLINICE GENERALE ÎN

HEPATOPATII

2 (săpt.5,6) 7,14

7 Congestiile hepatice, insuficienŃa hepatică la ierbivore, insuficienŃa hepatică la carnivore

2 (săpt.6,7) 7,14

8 Boli hepatice clinice la rumegătoarele mari şi mici, boli hepatice clinice la cai

2 (săpt.7,8) 7,14

9 Boli hepatice clinice la câini 1 (săpt.8) 3,57 10 Bolile pancreasului exocrin, enzime cu semnificaŃie clinică 1 (săpt.9) 3,57 11 Bolile cavităŃilor nazale şi a sinusurilor, bolile laringelui şi traheei, bolile

bronhiilor 3 (săpt.9,10) 10,71

12 Bolile pulmonare: congestiile şi edemul pulmonar, bronhopneumopatii inflamatorii acute şi cronice,

2 (săpt.11) 7,14

13 Pneumopatii alergice, emfizemul pulmonar 2 (săpt.12) 7,14 14 Bolile pleurei şi cavităŃii toracice: pleuritele, pneumotoraxul 2 (săpt.13) 7,14 15 Sindromul mediastinal, bolile diafragmei 2 (săpt.14) 7,14





PREZENTATE LA CONSULTAłIE. Metodele de predare şi de învăŃare:Curs : expunere orală, prezentare pe folii retroproiector Orele de clinic ă: debutează cu un instructaj de protecŃia muncii, urmat de rememorări semiologice ale aparatului investigat în şedinŃa de clinică respectivă, după care se trece la examenul clinic propriu-zis, pe cazurile prezentate în clinică la consultaŃie. StudenŃii participă efectiv la consultaŃia clinică, la preleverea probelor biologice (sânge, urină, LCR, lichid rumenal) şi analizarea lor preliminară în laboratorul din cadrul Clinicii de Patologie Medicală. Discutarea rezultatelor examenului clinic şi umoral se face împreună cu studenŃii şi se stabileşte diagnosticul pozitiv, urmat de aplicarea măsurilor terapeutice.







Dotări:


Resursele necesare:


Obligatorie:



Bibliografie:

Facultativă: 3. BÂRZĂ,H., I.MAY, S.GHERGARIU, N.HAGIU, 1981, Patologie şi clinică medicală veterinară,





Hamburg.


Alte informaŃii:

Anexe:


Semnătura:



Semnătura:



ştampila:






Medicina veterinara



Titlul cursului:PATOLOGIE ŞI CLINICĂ CHIRURGICALĂSPECIALĂ 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: PROF.DR. MUSTE AUREL Coordonatorul cursului:

PROF.DR. MUSTE AUREL



Limba de predare Semestrul VI Total C S L P* *Forma de evaluare






zi, FR, ID


Medicina veterinara0401 6 ani zi USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomia, Fiziologia, Fiziopatologia, Farmacologia, Anesteziologie şi Propedeutică chirurgicală



ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a Însuşirea de către studenŃi a noŃiunilor de patologie chirurgicală generală în semestrul VIII. În aceste scop sunt predate studenŃilor noŃiunile teoretice şi clinice privind traumele, infecŃiile chirurgicale locale şi generale, boala canceroasă şi bolile Ńesuturilor cutanat, subcutanat, muscular, tendinos, osteoarticular, ale nervilor, precum şi bolile pe regiuni. Concomitent cu predarea cunoştinŃelor teoretice, în cadrul orelor de lucrări practice studenŃii îşi însuşesc metodele de investigaŃie în chirurgie, tehnicile şi intervenŃiile operatorii, bolile chirurgicale şi tratamentul lor. În general, cursul este orientat cu prioritate spre bolile chirurgicale ale animalelor de fermă: taurine, cabaline, ovine, suine, păsări.

Curs. Tema ore/s ăptămână - % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - %

CURS A. Obiective- La curs: Însuşirea de către studenŃi a noŃiunilor de patologie chirurgicală generală în semestrul VIII. În aceste scop sunt predate studenŃilor noŃiunile teoretice şi clinice privind traumele,traumatismele, infecŃiile chirurgicale locale şi generale, boala canceroasă şi bolile Ńesuturilor cutanat, subcutanat, muscular, tendinos, osteoarticular, ale nervilor, precum şi bolile pe regiuni.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective - La lucrările practice: Insusirea metodelor de investigaŃie în chirurgie, tehnicile şi intervenŃiile operatorii, in bolile chirurgicale şi tratamentul lor.




1 Traumatologia: contuziile, chistul serosangvinolent, hematomul. Rănile, compl. în vindecarea rănilor. Cicatrizarea anormală, complicaŃiile aseptice ale rănilo

2 7,14

2 InflamaŃia, infecŃia în chirurgie 2 7,14 3 InfecŃii locale, abcese, flegm. erizip. Traumat Infc. chir. specifice:actinobac., inf. de

focar 4 14,28

4 Osteomielita, gangrena, fistula, ulcerul, arsurile, degerăturile. 2 7,14 5 Boala tumorală: tumorile benigne, tumori maligne. 2 7,14 6 Bolile specifice ale Ńesuturilor. Bolile pielii şi a esutului subcutan, escoriaŃii, edem

traumatic, gangrenă scată şi umedă, arsura în lanŃ, cositura, crevasele, ariciala,elefantiazis, furunculoza, chistul sebaceu.

2 7,14

7 Bolile chirurgicale ale burselor, bursita acută şi cronică 2 7,14 8 Bolile vaselor sangvine 2 7,14 9 Bolile sistemului limfatic: limfangită şi limfadenită 2 7,14 10 Bolile tendoanelor: contuzii, răni, luxaŃii, tendinite,arcare, buletură 2 7,14 11 Bolile tecilor sinoviale: sinovitele, bolile chirurgicale ale muşchilor, contuzii, răni,

hernii, miozite 2 7,14

12 Bolile oaselor: contuzii, fracturi, exostoze, fracturi 4 14,28



1 Semiologie chirurgicală 2 7,14

2 Tenotomii, tenorafii 2 7,14

3 OperaŃii în seime, incastelură, cui de stradă 2 7,14

4 Hernii la animalele 2 7,14

5 OperaŃii pe trahee şi vena jugulară 2 7,14 6 Diagnosticarea şchiopăturilor 2 7,14 7 OperaŃia de amputarea degetului la bovine 2 7,14 8 Osteosinteza : metode de osteosinteză, 2 7,14 9 OperaŃia de rezecŃie costală 2 7,14 10 Castrarea armăsarilor şi clinică 2 7,14 11 OperaŃia de cecectomie la oaie 2 7,14 12 Tratamentul rănilor şi clinică 2 7,14 13 Clinică şi chiropodie 2 7,14 14 Clinică 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Expunere sub formă de conferinŃe; stagii de clinică.

Metodele de predare şi de înv ăŃare: ConferinŃe cu exemplificare prin imagini de pe diapozitive sau video. ProiecŃii de schiŃe şi imagini de pe folii şi desene pe tablă.


O bună pregătire practică, deprinderi în examinarea, diagnosticarea modificărilor la animalele bolnave şi aplicarea în practică a metodelor de tratament medicamentoase, ortopedice şi operatorii.

Apreciere şi notare prin verificări pe parcurs (VP)

Modul de stabilire a notei finale: Nota finală este media care rezultă din nota la examnul practic şi examenul oral.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: : Aparat de anestezie gazoasă animale mici, sală operaŃii, sală operaŃii, trusă osteosinteză, aparat anestezie gazoasă, oftalmoscop, endoscop, artroscop, aparat de măsurarea tensiunii oculare şi a fundului de ochi. Resursele necesare:

Materiale didactice: videocasete cu cazuistica chirurgicală, diapozitive, folii

Obligatorie: 1. Mateş N., A. Muste, 1996 -Patologie şi clinică chirurgicală vol. II Chirurgie specială, Ed. Genesis Cluj-Napoca

Bibliografie: 1. Facultativ ă: Mateş N., 2002 -Chirurgia operatoare veterinară, Ed. Risoprint Cluj-Napoca 2. Mateş N., 1998 Patologie chirurgicală generală Vol.I, Ed. genesis Cluj-Napoca 3. Muste A., 2003 - Ortopedia animalelor mari, Ed. Risoprint Cluj-Napoca.


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. Dr. Aurel MusteData avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.Dr. Groza Ioan Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI







Titlul cursului: Boli infecŃioase 01.10.2009






SemestrulVII

Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 - 28 - Ex CodulCursul pe care îl

înlocuie şte:

Titlul


Nu este cazul




Medicină veterinară 0401 Tipul: zi USAMV Cluj


Microbiologie Imunologie Fiziopatologie Morfopatologie

Cursuri anterioare

Recomandate:

EpidemiologieAlte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -50 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână -50 % CURS A. Obiective

Cursul urmăreşte familiarizarea studenŃilor cu principiile generale şi modalităŃile particulare de diagnostic în boli infecŃioase la mamifere şi păsări, fiind trecute in revistă etiologia,

epidemiologia, patogeneza, tabloul clinic, modificările morfopatologice precum şi măsurile de profilaxie şi combatere




1. GeneralităŃi despre infecŃie şi boala infecŃioasăProcesul infecŃios. Procesul epizootologic. Clasificarea bolilor infecŃioase. Profilaxia şi controlul bolilor infecŃioase

2 (săpt. 1)

7,14

2. Antraxul 2 (săpt. 2)

7,14

3. Bruceloza Bruceloza bovină Bruceloza oilor şi caprelor Bruceloza porcină Bruceloza cabalină Bruceloza la alte specii Orhiepididimita infecŃioasă a berbecilor

3 (săpt. 3+4)

10,71

4. Pasteurelozele Pasteureloza mamiferelor Pasteureloza bovină Pasteureloza ovină Pasteureloza caprină Pasteureloza porcină Pasteureloza la cal Pasteureloza iepurilor Pasteureloza păsărilor (holera aviară) Pseudotuberculoza (yersinioza, rodenŃioza). Tularemia

3 (săpt. 4+5)

10,71

5. Salmonelozele Salmoneloza mamiferelor Salmoneloza taurinelor Salmoneloza ovinelor şi caprinelor Salmoneloza cabalinelor Salmoneloza porcilor Salmoneloza la alte specii de mamifere Salmonelozele aviare Salmonelozele produse de salmonele mobile Salmonelozele produse de salmonele imobile (tifoza, puloroza)

3 (săpt. 6+7)

10,71

6. Colibacilozele animale Colibaciloza mamiferelor Colibaciloza viŃeilor Mamita colibacilară a vacilor Colibaciloza mieilor Colibaciloza purceilor Colibaciloza mânjilor Boala edemelor la porc Colibacilozele aviare

2 (săpt. 7+8)

7,14

7. InfecŃii produse de bacterii din familia Pseudomonadaceae Morva Melioidoza

2 (săpt.

7,14

8+9) 8. Spirochetozele animalelor

Leptospirozele animale Leptospiroza taurinelor Leptospiroza ovinelor şi caprinelor Leptospiroza cabalinelor Leptospiroza porcilor Leptospiroza câinilor şi vulpilor

2 (săpt. 9+10)

7,14

9. Gurma. Anazarca (febra peteşială a calului). Limfangita ulceroasăa solipedelor

1 (săpt. 10)

3,58

10. Micoplasmozele aviare Micoplasmoza respiratorie aviară Aerosaculita micoplasmică a curcilor Sinovita infecŃioasă micoplasmică

2 (săpt. 11)

7,14

11. Pesta aviară. Pseudopesta aviară (boala de Newcastle) 2 (săpt. 12)

7,14

12. Laringotraheita infecŃioasă a găinilor. Bronşita infecŃioasă aviară. Bursita infecŃioasă aviară. Sindromul căderii ouatului 1

(săpt. 13)3,58

13. Encefalomielita aviară. Meningoencefalita curcilor. Hepatita cu incluzii a găinilor. Hepatita virală a bobocilor de raŃă. Hepatita virală a curcilor.

1,5 (săpt.

13+14)

5,36

14. Enterita virală a raŃelor. Enterita cu Coronavirus a curcilor. Enterita hemoragică a curcilor. Boala lui Derzsy. Boala splinei marmorate a fazanului.

1,5 (săpt. 14)

5,36


Lucrările practice vizează deprinderea unor tehnici de diagnostic cu utilitate şi largăaplicabilitate practică, în principalele boli infecŃioase ale animalelor şi însuşirea interpretării medicale a rezultatelor

B. PROGRAMA ANALITICĂNr. Tema Număr de

ore % din totalul orelor

1. ProtecŃia muncii. Recoltarea, ambalarea şi expedierea materialelor patologice pentru diagnosticul bolilor infecŃioase la laborator. Ancheta epidemiologică.

2 7,14

2. Diagnosticul în antrax 2 7,14 3. Diagnosticul în pasteureloze 2 7,14 4. Diagnostic în salmonelozele mamiferelor 2 7,14 5. Diagnostic în salmonelozele aviare 2 7,14 6. Diagnosticul în bruceloză (testul alergologic, examenul bacteriologic,

examenul bacterioscopic, examenul histopatologic ) 2 7,14

7. Diagnostic în bruceloză (diagnostic serologic) 2 7,14 8. Diagnostic în leptospiroză 2 7,14 9. Diagnostic în morvă 2 7,14 10. Diagnostic în micoplasmoza respiratorie aviară 2 7,14 11. Diagnostic pseudopesta aviara 2 7,14

12. Diagnostic pseudopesta aviara 2 7,14 13. ExerciŃii de diagnostic 2 7,14 14. ExerciŃii de diagnostic 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Lucr ările practice sunt organizate pe grupe de studiu în laboratorul şi clinica disciplinei şi unităŃi de creştere a animalelor. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Metode de predare : Lucrări practice: succintă expunere orală a lucrării planificate, prezentare filme video referitoare la leziuni morfopatologice şi tehnici de lucru, prezentări pe calculator a unor tehnici de lucru, demonstraŃii practice de diagnostic efectuate de către cadrul didactic, aplicaŃii practice efectuate de studenŃi Metode de învăŃare: Materialul pentru lucr ările practice: consultarea materialului tipărit aferent fiecărei teme planificate, examinarea lamotecii, examinarea preparatelor anatomopatologice din colecŃia disciplinei şi a produselor biologice expuse la disciplină, posibilitatea de a reface testele de diagnostic de laborator care ridică probleme în însuşire, dialog pe parcursul activităŃii referitor la tema prezentată, consultaŃii.


� Dezvoltarea gândirii medicale � Orientarea conduitei şi aplicarea

tehnicilor de laborator celor mai adecvate pentru diagnosticul anumitor boli

� Dobândirea manualităŃii în efectuarea testelor de diagnostic de laborator în boli infecŃioase

Dobândirea de competenŃe în corelarea rezultatelor analizelor de laborator cu situaŃia concretă din teren

Evaluarea cunoştinŃelor practice: Seminarii pe parcursul semestrului din materialul predat la lucrările practice Examen practic Evaluarea cunosŃinŃelor teoretice: test grilăRezolvarea unei situaŃii epidemiologice simulate


Examenul practic se califică cu admis sau respins Nota acordată pentru examenul practic în cazul în care studentul este admis reprezintă 33,3% din notăProblema 33,3% Grila 33,3%


Echipamente de laborator: microscoape, centrifuga (0-10000 rpm), centrifuga pentru hematocrit, spectrofotometru, microscop cu câmp întunecat, termostat, baie marina, exsicator, becuri de gaz, incintă cu aer steril, agitator mecanic Materiale: cutimetre, seringi McLintock, camere de numarat, pipete gradate, pipete Potain, hemoglobinometru Sahli, aparat Westergreen, reactivi pentru hematologie, baterie de colorare May Grunwald Giemsa, baterie de colorare Gram, Tribondeau-Fontana, Ziehl-Nielesen, medii de cultura uzuale şi speciale, plăci cu 96 godeuri

Resursele necesare:


Planşe, lamoteca histologică, colecŃia de preparate anatomopatologice, colecŃia de produse biologice (mostre), filme video, diapozitive cu aspecte caracteristice lezionale şi aspecte privind efectuarea testelor de diagnostic

Obligatorie:

Bacterioze la animale, Academic Pres, 2001 Viroze şi boli prionice la animale, Ed. Nereamia Napocae, 2003 Note de curs Fascicole tipărite pentru fiecare temă practică

Bibliografie:

Facultativă:

Moga-Mânzat R. – 2001 - Boli infecŃioase ale animalelor, Bacterioze, Ed. Brumar, Timişoara Moga-Mânzat R. – 2005 - Boli infecŃioase ale animalelor, Viroze, Ed. Brumar, Timişoara Perianu T. – 1996 – Boli infecŃioase ale animalelor: Bacterioze, Ed. FundaŃiei Chemarea, Iaşi Perianu T. – 1997 – Boli infecŃioase ale animalelor: Viroze, Ed. FundaŃiei Chemarea, Iaşi


Nu este cazul

Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI







Titlul cursului: Fiziologia reproducŃiei la animale 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Conf. Dr.Morar Iancu Adrian Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. Ioan Groza



Limba de predare Română Semestrul I Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 56 28 28 - Examen CodulCursul pe care îl

înlocuie şte: Titlul


* Categoria formativ ă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FG - pentru Cursurile specifice unei formări generale, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FE - pentru Cursurile specifice unei formări economice/manageriale, FU - pentru Cursurile specifice unei formări umaniste;** OpŃionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opŃionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


zi, FR, ID


Medicină veterinară0401 6 ani zi USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie, Fiziologie, Histologie

Cursuri anterioare Recomandate: Biochimie, Microbiologie, Farmacologie


Nu este cazul


CURS A. Obiective Acest curs îşi propune să ofere studenŃilor anului IV cunoştin Ńe privind morfofiziologia aparatului genital femel şi mascul precum şi endocrinologia reproducŃiei la animale, care vor constitui un punct de plecare în înŃelegerea mecanismelor care stau la baza proceselor de reproducŃie. Stăpânirea de către studenŃi a acestor elemente este esenŃială pentru parcurgerea patologiei reproducŃiei la animale.


Nr. TEMA Număr de ore % din totalul orelor

Dezvoltarea embrionară a aparatului genital la mamiferele domestice 1 3,57

1.

MigraŃia gonadelor ImportanŃa clinică, tulburări de migraŃie

1 3,57

Morfofiziolgia ovarului 1 3,57 2.

Ciclul ovarian şi foliculogeneza 1 3,57

Numărul de foliculi şi categoriile lor Activitatea ovariană şi controlul creşterii foliculare Atrezia foliculară

1 3,57 3

OvulaŃia-teoriile ovulaŃiei 1 3,57

Formarea şi organizarea corpului galben Factorii luteotropi şi luteolitici

1 3,57 4

Morfofiziologia oviductului 1 3,57

Morfofiziologia uterului 1 3,57 5 Morfofiziologia cervixului

FuncŃiile mucusului cervical 1 3,57

Morfofiziologia şi funcŃiile vaginului 0,5 1,78

Morfofiziologia testiculului 0,5 1,78 6

Spermatogeneza şi spermiogeneza 1 3,57

Studiul spermei, morfologia spermatozoidului 1 3,57

7 Caracterele fizice ale spermei Caracterele biochimice ale spermei Caracterele biologice ale spermei

1 3,57

Reglarea neuroendocrină a funcŃiei sexuale la macul Tipuri de sistem nervos la reproducătorii masculi

1 3,57 8

Reflexele sexuale la masculi Tipurile de însămânŃare naturală şi particularităŃile actului sexual

1 3,57

Hipotalamusul Controlul neuroaminergic al secreŃiei hipotalamice

1 3,57

Gonadorelinele 0,5 1,78 9

Ocitocina şi vasopresina 0,5 1,78

Conexiuni hipotalamohipofizare Morfofiziologia hipofizei Hormonii gonadotropi hipofizari

1 3,57

10 Lactogenul placentar Gonadotropina serică ecvinăGonadotropina corionică

1 3,57

Estrogenii animali Estrogenii sintetici Estrogenii vegetali , minerali Antiestrogenii Sindromul estrogenic micotoxic

1 3,57

11

Gestagenii naturali Gestagenii sintetici

1 3,57

Hormonii androgeni Prostaglandinele

1 3,57 12

Feromonii Relaxina

3,57 -

Mecanismele de acŃiune şi transport al hormonilor 3,57 - 13 Mecanismele reglării neuroendocrine

A funcŃiei de reproducŃie 3,57 -

Manifestarea vieŃii sexuale Etapele vieŃii sexuale Vârsta apariŃiei maturităŃii sexuale

3,57 - 14

Vârsta optimă pentru reproducŃie Durata vieŃii sexuale

3,57 -

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucr ările practice vin în complectarea notiunilor teoretice prezentate la curs, şi au ca obiective

deprinderea studenŃilor cu unele tehnici de examinare, evaluare a funcŃiei de reproductie, conservarea materialului seminal la masculii animalelor domestice, tehnici de diagnostic si remedierea distociilor.



1. Bazinul (morfologie comparată) 2 3,572. Pelvimetria 2 3,57

3. Morfofiziologia aparatului genital femel 2 3,57

4 Histologia aparatului genital femel 2 3,57

5 Metode de depistare a momentului optim pentru montă 2 3,57

6 Anesteziile locoregionale 2 3,57

7 Morfologia şi histologia aparatului genital mascul 2 3,57

8 Recoltarea materialului seminal şi examenul de laborator 2 3,57

9 Diluarea şi conservarea materialului seminal 2 3,57

10 NoŃiuni obstetricale 2 3,57

11 Manopere obstetricale 2 3,57

12 Distocii fetale (reŃineri) 2 3,57

13 Fetotomii 2 3,57

14 Recapitulare 2 3,57 Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului IV, precedând lucrarea practică cu aceeaşi temă. Lucr ările practice sunt organizate pe grupe de studiu în laboratorul şi clinica disciplinei şi unităŃi de creştere a animalelor. Metodele de predare şi de înv ăŃare: c) Metode de predare: curs şi lucrări practice interactive Cursul: expunere orală, prezentare pe folii retroproiector, prezentări Power Point, întrebări recapitulative, Lucr ări practice: expunere orală a lucrării planificate, prezentare filme, demonstraŃii practice de diagnostic efectuate de către cadrul didactic, aplicaŃii practice efectuate de studenŃi d) Metode de învăŃare: Materialul de curs: notiŃele de curs, materialul bibliografic obligatoriu şi facultativ, consultaŃii la sediul disciplinei Materialul pentru lucr ările practice: consultarea materialului tipărit aferent fiecărei teme planificate,

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: � Dezvoltarea gândirii medicale � Cunoaşterea morfo-fiziologiei aparatului genital femel şi

mascul Stăpânirea endocrinologiei reproducŃiei

Evaluarea cunoştinŃelor practice: Examen practic Evaluarea cunosŃinŃelor teoretice: Examen oral

Modul de stabilire a notei finale: Nota finală se stabileşte în urma unui examen oral.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Materiale:Echipamente de laborator: microscoape, ecograf

Resursele necesare: Materiale didactice: Casete video cu cazuri înregistrate, planşe, folii reptroproiector, Prezentare Power-Point.

Obligatorie: Groza I.,Muntean M. (1998) - Elemente de fiziologia reproductiei la animale. Ed.Genesis Tipo Cluj-Napoca. Groza I.,Muntean M.. - (1998) - Obstetrica - Andrologia fiziologica si patologica la câine. Editura Genesis Tipo, Cluj-Napoca. Boitor I., Muntean Groza I., Moise D., Muscă M. (1986) – Ghid de Obstetrică şi ginecologie veterinară. Tipo Agronomia, Cluj-Napoca. Groza,I., I. Morar: Andrologie Veterinară (2004), Ed. Gryphon, Braşov;

Bibliografie:

Facultativ ă: 1.Boitor I., Muntean M.,, Muscă M. (1989) – Indrumător de activităŃi practice la patologia reproducŃiei şi clinică obstetricală, Tipo Agronomia Cluj. 2. Boitor I., Muntean M.,(1989) – Patologia reproducŃiei şi clinică obstetricală. Curs integrat 3. Bogdan L. (2000) – ReproducŃie,pbstetrică , terapie şi însămânŃări artificiale .Ed.Genesis Cluj-Napoca

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazulAlte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Ioan GrozaData aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI




Medicina veterinara



Titlul cursului: OBSTETRICĂ VETERINARĂ1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. Dr. Liviu Bogdan Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. Liviu Bogdan









zi, FR, ID



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie, Fiziologie, Semiologie, Microbiologie

Cursuri anterioare Recomandate: Farmacologie


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - 50% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână -50 % CURS A. ObiectiveSe urmăreşte însuşirea noŃiunilor privind manifestarea vieŃii sexuale, fiziologia ciclului sexual, fecundaŃia, gestaŃia, patologia gestaŃiei, avort, parturiŃie, patologia parturiŃiei, precum şi inducerea şi sincronizarea estrului la animale.



1 Manifestarea vieŃii sexuale: Etapele din viaŃa sexuală: etapa pregenitală, etapa genitală, etapa post-genitală. Vârsta apariŃiei maturităŃii vieŃii sexuale. Vărsta optimăpentru reproducŃie. Durata vieŃii sexuale.

4 14

2 Fizioligia ciclului sexual: Fazele şi stadiile ciclului sexual. Ciclul sexual sau gametogen. Durata ciclului sexual. Tipurile ciclului sexual. Faza de proestru. Faza de estru. Faza de metestru. Faza de diestru sau anestru. Modificările morfofuncŃionale ovariene. Modificările morfofuncŃionale ale căilor genitale. Ciclul sexual la vacă. Ciclul sexual la bivoliŃă. Ciclul sexual la oaie. Ciclul sexual la capră. Ciclul sexual la iapă. Ciclul sexual la scroafă. Ciclul sexual la căŃea. Ciclul sexual la pisică.

4 14

3 FecundaŃia: Fazele care preced fecundaŃia. Momentul ovulaŃiei. Înaintarea spermatozoizilor. Capacitarea şi reacŃia acrozomică a spermatozoizilor. Decoronarea. Fertilizarea. Etapele fecundaŃiei.

2 7

4. GestaŃia: Tipuri de gestaŃie. Etapele prin care trece gestaŃia. Durata gestaŃiei şi factorii de care depinde. Diagnosticul gestaŃiei.

2 7

5. Patologia gestaŃiei: Gestozele: Edemul de gestaŃie, Durerile false, Hemoragia uterină, Paraplegia antepartum, Paraplegia atipică, Torsiunea uterină, Hernia uterului gestant, Ruptura uterului gestant, Inversiunea şi prolapsul vaginal, GestaŃia extrauterină.

2 7

6. Avortul : ConsideraŃii generale. Etiologia avorturilor. Clasificarea avorturilor. Cauzele nespecifice ale avorturilor. Patogenia generală aavorturilor. Simpomele avorturilor. Diagnosticul în avorturi. Avorturile neinfecŃioase idiopatice. Anomalii ale lichidelor şi anexelor fetale: hidropizia anexelor fetale, infiltraŃia seroasă a învelitorilor fetale, oligohidroamniosul. Bolile cordonului ombilical în viaŃa intrauterină: tromboflebita cordonului ombilical, hematomul cordonului ombilical. Avorturi cauzate de tulburări la nivelul complexului materno-feto-placentar: hemoragiile placentare, edemul placentar, infarctele albe, infarctele roşii. Patologia placentei: dezvotarea incompletă a vilozităŃiilor, lipsa parŃială sau totală a carunculilor la vacă, placenta accesorie, molla chistică, molla cărnoasă, molla hidatiformă, molla distructivă. Avorturile neinfecŃioase simptomatice. Avorturile provocate de factori alimentari şi toxialimentari. Avortul traumatic. Avortul cauzat de factori neuroendocrini. Avortul provocat sau artificial şi avortul medicamentos. Transformările fătului mort sau reŃinut: Mumifierea fătului, MaceraŃia fetală. PutrefacŃia fetală.

8 28

7 Parturi Ńia: ConsideraŃii generale. Mecanismul paruriŃiei. Controlul parturiŃiei. Semnele premergătoare

2 7


- La lucrările practice: se urmăreşte însuşirea noŃiunilor privind anesteziile utilizate în obstetrica veterinară, placenta la animale, diagnosticul de gestaŃie la animale, morfofiziologia şi examenul clinic al glandei mamare, examenul clinic al femelelor destinate reproducŃiei, precum şi ovariectomiile la animale.


(prodromale) ale fătării. ForŃele care participă la expulzarea fătului. Stadiile parturiŃiei. Fătarea la vacă. Fătarea la iapă. Fătarea la oaie şi capră. Fătarea la scroafă. Fătarea la căŃea. Fătarea la pisică.

8 Patologia parturiŃiei: Distociile de ordin matern: anomaliile de topică uterină, tulburări de contractilitate uterină, distocii produse de cervix, anomaliile vaginului, angustia pelvină. MonstruozităŃile fetale.

4 14


1 Anesteziile utilizate în obstetrica veterinară: anestezia epidurală înaltă, anestezia epidurală joasă, anestezia paralombară, anestezia perineală.

2 7

2 Anexele fetale, placenta şi rolul lor pentru viaŃa fetusului. Tipurile de placentă după răspândirea şi dispoziŃia vilozităŃilor coreale. Tipurile de placentădupă modul de angrenare a vilozităŃilor coreale în criptele uterine.

2 7

3 Învelitorile fetale în seria animală: placenta la vacă, oaie, capră, placenta la iapă, placenta la scroafă, placenta la căŃea şi pisică, placenta la rozătoare.

2 7

4 Diagnosticul clinic al gestaŃiei la animale: diagnosticul de gestaŃie prin examen clinic extern, diagnosticul de gestaŃie prin examen clinic intern.

2 7

5 Diagnosticul de gestaŃie la animale prin examene paraclinice: determinări biochimice, probe fizice (ecografie, doppler, radiologie), probe biologice, metode histologice.

2 7

6 ConsideraŃii privind morfofiziologia gladei mamare la animale: generalităŃi, aspecte morfologie, aspecte histologice, glanda mamară pe specii, secreŃia lactată.

2 7

7 Examenul clinic al glandei mamare la animale: inspecŃie, palpaŃie, proba mulsului, examenul

2 7

organoleptic al laptelui. Diagnosticul mamitelor subclinice la animale: determinarea pH-ului, determinarea conductibilităŃii electrice a laptelui, examenul citologic al laptelui.

8 Inversiunea şi prolapsul uterin: suturile buzelor vulvei. 2 7

9 Examenul clinic al femelelor destinate reproducŃiei: examenul cu speculum vaginal.

2 7

10 Examenul clinic al femelelor destinate reproducŃiei: examenul clinic transrectal.

2 7

11 OperaŃia de ovariectomie: ovariectomia la căŃea şi pisică, ovariohisterectomia la căŃea şi pisică.

2 7

12 OperaŃia de ovariectomie: ovariectomia la scroafă. 2 7

13 SedinŃă recapitulativă. 2 7

14 Verificarea cunoştinŃelor 2 7


Curs – Prezentari powerpoint in amfiteatru, prezentari orale. Lucrari practice – sedinte de lucrari practice, prezentari orale, prezentari de caz. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Notite de curs, bibliografie obligatorie si facultativa, consultatii in cadrul disciplinei, prezentari de caz.


însuşirea noŃiunilor privind anesteziile utilizate în obstetrica veterinară, placenta la animale, diagnosticul de gestaŃie la animale, morfofiziologia şi examenul clinic al glandei mamare, examenul clinic al femelelor destinate reproducŃiei, precum şi ovariectomiile la animale.

Colocviu practic Examen oral


40% examenul practic, 60% examenul oral.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Clinica obstetricala, laborator lucrari practice Standuri de contentie, Mese de operatie, ecograf st ationar si portabil, microscoape, lampi scialitice, aparat anestezie circuit inchis. Resursele necesare:

Materiale didactice: trusa de consultatie obstetric ala, instrumentar chirurgical, instrumentar pentru remedierea distociilor, calculatoare, laptopuri, vi deoproiectoare, planse.

Obligatorie: Boitor I., Muntean Groza I., Moise D., Musc ă M. – Ghid de Obstetrică şi ginecologie veterinară. Tipo Agronomia, Cluj-Napoca (1986) Boitor I., Muntean M .,– Patologia reproducŃiei şi clinică obstetricală.Curs integrat.(1989) Bogdan L., Groza I. – Obstetrica Veterinara, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, 2009 Cernescu H. – Ginecologie Veterinară. Ed.Helicon,TimiSoara (1995). Groza I.,Muntean M. – Elemente de fiziologia reproducŃiei la animale. Ed.Genesis Tipo Cluj-Napoca.(1998) Groza I., Muntean M. – Obstetrica, Andrologia fiziologică şi patologică la câine. Ed.Genesis Tipo, Cluj-Napoca (1998) Groza I., Morar I. – Andrologie Veterinară. Ed.Gryphon, Braşov (2004). Groza I. – Ginecologie, Andrologie şi Obstetrică Veterinară. Ed.Academiei Române, Bucureşti,(2006).

Bibliografie:

Facultativ ă: Baba I.A. (1985) – Morfopatologie. Curs pentru studenŃi.Tipo Agronomia Cluj-Napoca. Boitor I., Muntean M., Mateş N. (1981) – Patologia reproducŃiei şi clinică obstetricală (curs integrat). Atel.de material didactic, Inst.Agron.Cluj. Drăghici C.(1980) – Microclimatul adăposturilor pentru animale. Hafez E.S.E. (2000) – Reproduction in Farm Animals, Lippincott Williams & Wilkins. Ghergariu S. (1980) – Oligominerale şi oligomineraloze. Răpuntean Gh. (1997) – Imunologie şi Imunopatologie. Tipo Agronomia Cluj-Napoca. Tainturier D .(1995) . Echotomographie en pratique veterinaire.


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. Dr. Muste Aurel Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/







MEDICINĂ VETERINARĂ, CLUJ-NAPOCA

Catedra responsabil ăcu implementarea: PRODUCłII ANIMALIERE ŞI SIGURANłĂ ALIMENTARĂ


IGIENA, CALITATEA ŞI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR 1.X.2005

Ini Ńiatorul cursului: Prof.univ.Dr.MIHAIU MARIAN

Coordonatorul cursului: Prof.univ.Dr.MIHAIU MARIAN


Categoria formativă * IA Anul de studii

IV Nr.de ore pe semestru şi activităŃi

Limba de predare Română Semestrul 7 Total C S L P**Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 - 28 - Verificare pe parcurs CodulCursul pe care îl

înlocuieşte: Nu este cazul

0401040111 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = DB - Discipline de bază; DF – Discipline specifice fundamentale; SC – Discipline specifice -ŞtiinŃe clinice, PA – Discipline specifice-ProducŃii animale; IA – Discipline specifice- Igiena alimentelor, OU -Discipline la opŃiunea universităŃii



zi, FR, IDLocul desf ăşurăriiTitlul


CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie, Biochimie, Microbiologie

Cursuri anterioare Recomandate: Sisteme de producŃii animaliere, Bunăstarea şi protecŃia animalelor


Promovarea examenelor menŃionate anterior

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema 2 ore/săptămână - 50% b. Programa analitică L. P. Tema 2 ore/săptămână - 50% CURS

A. Obiective- dobândirea de cunoştinŃe esentiale de prelucrare si tehnologia alimentelor in cadrul filierei cărnii şi

preparatelor de carne; - cunoaşterea ansamblului de condiŃii, norme şi reglementări care se aplică în cazul procesării cărnii şi

preparatelor de carne;

- aplicarea măsurilor de sanitaŃie şi cunoaşterea celor mai adecvate metode de prelucrare în vederea eliminării riscurilor de natură fizică, chimică şi microbiologică pentru materii prime şi produse procesate;

- promovarea si cunoasterea normelor igienice si specifice, inclusiv, cu privire la ghiduri de bune practici de igiena (GHP);

- principii, concepte si metode de bune practici de fabricatie (GMP) si de management al calitatii; - cunoasterea principiilor, conceptelor şi metodelor HACCP


LUCRĂRI PRACTICE

A. Obiective

- însuşirea cunoştinŃelor practice privind implementarea ghidului de bune practici de lucru (GHP), a ghidului de bune practici de productie (GHP) şi a sistemului HACCP în abatoare, unităti de procesare a cărnii;

- însuşirea cunoştinŃelor practice privitoare la tehnologia de obŃinere a cărnii şi preparatelor de carne; - însuşirea cunoştinŃelor practice privind evaluarea calitătii cărnii şi preparatelor de carne;




1 NoŃiuni introductive – precizări cu privire la domeniul de activitate. Carnea ca produs alimentar.

2 7.14

2 Sursele de carne. UnităŃi specializate pentru prelucrarea primară şi obŃinerea cărnii.

2 7.14

3 Amplasarea, construirea, dotarea şi funcŃionarea unităŃilor de tăiere. 2 7.14 4 Principii, concepte şi metode de analiza de risc pe întregul parcurs al lanŃului

alimentar, pe circuitul „de la fermă la masă”: ghidul de bune practici de lucru (GMP), ghidul de bune practici igienice, (GHP), analiza riscurilor în punctele critice de control (HACCP).

4 14.28

5 Tehnologia abatorizării la principalele specii furnizoare de carne (bovine, cabaline, porcine, rumegătoare mici şi păsări). Identificarea riscurilor şi punctelor critice de control (CCP) asociate pe fluxul tehnologic de sacrificare.

2 7.14

6 Tehnologia subproduselor comestibile şi materii auxiliare folosite în tehnologia produselor de carne.

2 7.14

7 Structura şi compoziŃia cărnii. Modificări ale cărnii după obŃinera acesteia. 2 7.14 8 Tranşarea, dezosarea şi alegerea cărnii pentru speciile furnizoare de carne.

Stabilirea claselor de calitate a carcaselor conform codului EUROP. 2 7.14

9 Metode de conservare a cărnii. Conservarea cărnii şi produselor din carne prin frig. 2 7.14

10 Tehnologia fabricării preparatelor din carne. Tehnologia fabricării salamurilor crude. Identificarea riscurilor şi punctelor critice de control (CCP)asociate pe fluxul tehnologic de procesare.

2 7.14

11 Tehnologia fabricării conservelor din carne şi semiconservelor. Identificarea riscurilor şi punctelor critice de control (CCP) asociate pe fluxul tehnologic de procesare.

2 7.14

12 NoŃiuni privind sistemul de igienizare preoperaŃională (SSOP) şi operaŃionalăîn unităŃi de obŃinere, procesare, depozitare şi valorificare a produselor alimentare.

4 14.28



1 Norme generale de protecŃia muncii în laboratore şi unităŃi de producŃie. 2 7.14 2 RecepŃia animalelor, aprecierea şi stabilirea clasei de calitate pentru

animale destinate tăierii. 2 7.14

3 Studii de caz privind implementarea ghidului de bune practici de lucru (GMP) şi a ghidului de bune practici de igienă (GHP) în unităŃile de sacrificare a animalelor furnizoare de carne

2 7.14

4 Studii de caz privind implementarea sistemului HACCP în unităŃile de sacrificare a animalelor furnizoare de carne 2 7.14

5 Tehnologia sacrificării bovinelor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora.

2 7.14

6 Tehnologia sacrificării porcinelor şi ovinelor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora.

2 7.14

7 Tehnologia sacrificării păsărilor şi a iepurilor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora.

2 7.14

8 Aprecierea merceologică şi tranşarea carcaselor de bovine şi porcine, ovine şi caprine conform codului EUROP

2 7.14

9 Vizite de lucru în unităŃi de sacrificare a bovinelor, porcinelor, ovinelor în vederea monitorizării sistemului HACCP.

2 7.14

10 Vizite de lucru în unităŃi de sacrificare a păsărilor în vederea monitorizării sistemului HACCP.

2 7.14

11 Evaluarea calităŃii nutritive şi organoleptice ale cărnii. 2 7.1412 Tehnologia de obŃinere a preparatelor de carne. Tehnologia de obŃinere a

conservelor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora.

2 7.14

13 Vizite de lucru în unităŃi de procesare a cărnii în vederea monitorizării sistemului HACCP.

2 7.14

14 Aprecierea integrităŃii preparatelor de carne. 2 7.14

Modul de desfăşurare

Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului IV, precedând lucrarea practică cu aceeaşi temă. Metodele de predare şi de învăŃare:

Cursurile se desfasoară pe baza de prezentare video, powerpoint, videoprotecŃie a structurii filierelor şi a proceselor tehnologice pentru alimente şi produse de origine animală realizate în sectoare de activitate şi unităŃi de profil. La activităŃile practice se face demonstrarea şi participarea directă în procesele tehnologice în unităti de procesare.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: � Dobândirea de cunoştinŃe necesare supravegherii şi

evaluării corecte a proceselor de producŃie în industria cărnii pe circuitul „de la fermă la masă”;

� Dobândirea cunoştintelor de bază de igienă, bune practici de lucru în special igiena tăierii, tranşării şi depoziŃării cărnii;

� Însuşirea de cunoştinŃe care să fundamenteze baza teoretică şi practică pentru inspecŃia şi controlul produselor alimentare

� Prin examene practice, verificări teoretice şi întocmirea de referate în baza programului HACCP şi a gestionării riscurilor.

Modul de stabilire a notei finale: � 40% pe baza evaluării activităŃilor practice (susŃinerea unui sistem de asigurare a calităŃii într-o

unitate de procesare) � 60% pe baza verificării cunoştinŃelor teoretice.


Resursele necesare:

SpaŃii şi Dotări: - Laboratoare de tehnologia cărnii - Utilaje folosite în industria cărnii

Materiale didactice: planşe, casete, vidoeproiector

Obligatorie:

• Rotaru O., Mihaiu M. (2009) – Controlul sănătăŃii produselor de origine animală, Ed.Risoprint, Cluj-Napoca.

• Mihaiu M., Rotaru O., (2007) – Igiena veterinară a produselor alimentare. Vol I şi II. Ed.Risoprint, Cluj-Napoca. Bibliografie:

Facultativă: • Giusepina Marilia Tantillo, La produzione igienica della carne, Edaricole, 2001,

Bologna, ISBN-88-506-0072-0. • Banu C. (1995) – Indrumător de proiectare în industria cărnii. • *** (1990) - L'encyclopedie de la Charcuterie.


Solicităm accesul în laboratorul pentru procesarea cărnii din cadrul secŃiei de Tehnologia Prelucrării Produselor Alimentare, din cadrul FacultăŃii de AgriculturăAlte informaŃii: Semnarea de acorduri de colaborare cu unităŃi de producŃie pentru desfăşurarea activităŃilor cu studenŃii.

Anexe: programa analitică în detaliu

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei:

Conf.dr. ing. Ioan Paşca

Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Groza Ioan ŞtefanData aprobării:


Semnătura:


Codul Cursului: 0401040111RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ


ştampila:




























CURS

A. Obiective- dobândirea de cunoştinŃe esentiale de prelucrare si tehnologia alimentelor in cadrul filierei

cărnii şi preparatelor de carne; - cunoaşterea ansamblului de condiŃii, norme şi reglementări care se aplică în cazul procesării

cărnii şi preparatelor de carne; - aplicarea măsurilor de sanitaŃie şi cunoaşterea celor mai adecvate metode de prelucrare în

vederea eliminării riscurilor de natură fizică, chimică şi microbiologică pentru materii prime şi produse procesate;




LUCRĂRI PRACTICE

B. Obiective


- însuşirea cunoştinŃelor practice privitoare la tehnologia de obŃinere a cărnii şi preparatelor de carne;



1 NoŃiuni introductive – precizări cu privire la domeniul de activitate. Carnea ca produs alimentar. 2 7.14

2 Sursele de carne. UnităŃi specializate pentru prelucrarea primară şi obŃinerea cărnii. 2 7.14

3 Amplasarea, construirea, dotarea şi funcŃionarea unităŃilor de tăiere. 2 7.14 4 Principii, concepte şi metode de analiza de risc pe întregul parcurs al

lanŃului alimentar, pe circuitul „de la fermă la masă”: ghidul de bune practici de lucru (GMP), ghidul de bune practici igienice, (GHP), analiza riscurilor în punctele critice de control (HACCP).

4 14.28


2 7.14

6 Tehnologia subproduselor comestibile şi materii auxiliare folosite în tehnologia produselor de carne. 2 7.14

7 Structura şi compoziŃia cărnii. Modificări ale cărnii după obŃinera acesteia. 2 7.14

8 Tranşarea, dezosarea şi alegerea cărnii pentru speciile furnizoare de carne. Stabilirea claselor de calitate a carcaselor conform codului EUROP.

2 7.14



2 7.14


2 7.14

12 NoŃiuni privind sistemul de igienizare preoperaŃională (SSOP) şi operaŃională în unităŃi de obŃinere, procesare, depozitare şi valorificare a produselor alimentare.

4 14.28

- însuşirea cunoştinŃelor practice privind evaluarea calitătii cărnii şi preparatelor de carne;




1 Norme generale de protecŃia muncii în laboratore şi unităŃi de producŃie. 2 7.14

2 RecepŃia animalelor, aprecierea şi stabilirea clasei de calitate pentru animale destinate tăierii. 2 7.14


2 7.14


5 Tehnologia sacrificării bovinelor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora. 2 7.14

6 Tehnologia sacrificării porcinelor şi ovinelor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora. 2 7.14

7 Tehnologia sacrificării păsărilor şi a iepurilor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora. 2 7.14

8 Aprecierea merceologică şi tranşarea carcaselor de bovine şi porcine, ovine şi caprine conform codului EUROP 2 7.14

9 Vizite de lucru în unităŃi de sacrificare a bovinelor, porcinelor, ovinelor în vederea monitorizării sistemului HACCP. 2 7.14

10 Vizite de lucru în unităŃi de sacrificare a păsărilor în vederea monitorizării sistemului HACCP. 2 7.14

11 Evaluarea calităŃii nutritive şi organoleptice ale cărnii. 2 7.1412 Tehnologia de obŃinere a preparatelor de carne. Tehnologia de

obŃinere a conservelor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora.

2 7.14

13 Vizite de lucru în unităŃi de procesare a cărnii în vederea monitorizării sistemului HACCP. 2 7.14



Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului IV, precedând lucrarea practic ă cu aceeaşi temă. Metodele de predare şi de învăŃare:



� Dobândirea de cunoştinŃe necesare supravegherii şi evaluării corecte a proceselor de producŃie în industria cărnii pe circuitul „de la fermă la masă”;

� Dobândirea cunoştintelor de bază de igienă, bune practici de lucru în special igiena tăierii,


tranşării şi depoziŃării cărnii; � Însuşirea de cunoştinŃe care să fundamenteze

baza teoretică şi practică pentru inspecŃia şi controlul produselor alimentare

Modul de stabilire a notei finale: � 40% pe baza evaluării activităŃilor practice (susŃinerea unui sistem de asigurare a calităŃii

într-o unitate de procesare) � 60% pe baza verificării cunoştinŃelor teoretice.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dot ări:

- Laboratoare de tehnologia cărnii - Utilaje folosite în industria cărnii Resursele

necesare: Materiale didactice: planşe, casete, vidoeproiector

Obligatorie:

• Rotaru O., Mihaiu M . (2009) – Controlul sănătăŃii produselor de origine animală, Ed.Risoprint, Cluj-Napoca.

• Mihaiu M ., Rotaru O., (2007) – Igiena veterinară a produselor alimentare. Vol I şi II. Ed.Risoprint, Cluj-Napoca. Bibliografie:

Facultativ ă: • Giusepina Marilia Tantillo, La produzione igienica della carne, Edaricole,

2001, Bologna, ISBN-88-506-0072-0. • Banu C. (1995) – Indrumător de proiectare în industria cărnii. • *** (1990) - L'encyclopedie de la Charcuterie.






Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:




ştampila:

Nr.__________din______________

Formular cod: USAM-CJ-AQ-F.002 .01.03


Se vor completa toate rubricile formularului, conform IndicaŃiilor privind completarea Formularului SpecificaŃie Curs, din Manualul CalităŃii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conŃin toate informaŃiile

necesare vor fi returnate emitentului.





Titlul cursului: TOXICOLOGIE VETERINARĂ1.10.2005

Ini Ńiatorul cursului: Conf. Dr. Nechita Adrian Oros Coordonatorul cursului:

Conf. Dr. Nechita Adrian Oros

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * FS Anul de


Limba de predare română Semestrul VIII Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 28 EXAMEN CodulCursul pe care îl







CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biochimie, Farmacologie, Fiziopatologie, Semiologie

Cursuri anterioare Recomandate: Fiziologie, Laborator clinic, NutriŃie



CURS A. Obiective

Disciplina urmăreşte dobândirea cunoştinŃelor teoretice privind clasificarea toxicilor şi factorii care influenŃează toxicitatea, toxicocinetica, toxicodinamia şi sindroamele toxicologice.



1 Introducere în toxicologie: scurt istoric, clasificarea toxicilor şi a intoxicaŃiilor 2 7,14 %

2 Toxicitatea şi factorii care o influenŃează 2 7,14 %

3 Toxicocinetica: Căile de pătrundere a toxicelor în organism, AbsorbŃia toxicelor (transportul transmembranar)

2 7,14 %

4 Toxicocinetica: Biotransformarea substanŃelor exogene 2 7,14 %

5 Toxicocinetica: Transportul, distribuŃia, depozitarea şi acumularea tisulară a substanŃelor exogene, Eliminarea toxicilor din organism

2 7,14 %

6 Toxicodinamie 2 7,14 % 7 Mutageneza şi carcinogeneza chimioindusă 2 7,14 % 8 Sindroame toxicologice: neurotoxicologie 2 7,14 % 9 Sindroame toxicologice: toxicologia renală 2 7,14 %

10 Sindroame toxicologice: hepatotoxicologie şi sindroame toxice digestive

2 7,14 %

11 Sindroame toxicologice: toxicologia sistemului respirator 2 7,14 %

12 Sindroame toxicologice: toxicologia sistemului cardiovascular, a sângelui �i a măduvei osoase

2 7,14 %

13 Sindroame toxicologice: a aparatului reproducător 2 7,14 %

14 Sindroame toxicologice: a sistemului musculo-scheletal, toxicologia oftalmologică şi cutanată 2 7,14 %


Lucrările practice vizează însuşirea cunoştinŃelor practice necesare diagnosticului toxicologic, identificării şi dozării toxicilor.


Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 ProtecŃia muncii, conduita de lucru în laboratorul de toxicologie 2 7,14 % 2 Elemente privind doze – dozaj. Doze toxice şi doze letale 2 7,14 % 3 Etapele diagnosticului toxicologic 2 7,14 %

4 Recoltarea, conservarea şi transportul probelor pentru examenul toxicologic 2 7,14 %

5 Prelevarea şi izolarea toxicilor din aer 2 7,14 % 6 Izolarea toxicilor volatili din produse biologice 2 7,14 % 7 Izolarea toxicilor minerali din produse biologice 2 7,14 % 8 Izolarea toxicilor organici nevolatili din produse biologice 2 7,14 %

9 Metode de identificare a substan�elor toxice din produsele biologice �i apăMetode de dozare a substan�elor toxice

2 7,14 %

10 Terapia generală a intoxicaŃiilor: Îndepărtarea toxicilor neabsorbi�i, la poarta de intrare în organism 2 7,14 %

11 Terapia generală a intoxicaŃiilor: Neutralizarea toxicilor înainte de absorb�ie

2 7,14 %

12 Antidoturile: neutralizante, farmacologice specifice, chelatante, antagonistei fiziologice �i compensatoare 2 7,14 %

13 Epurarea toxicilor 2 7,14 % 14 Mijloace de terapie intensivă în intoxicaŃii 2 7,14 %



(proiecŃie scheme, tabele).

Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere (50 min.) – prezentarea metodelor de izolare, identificare şi dozare a toxicilor din produsele biologice, urmată de activităŃi practice propriu-zise de analiză toxicologică de laborator (50 min)Metodele de predare şi de înv ăŃare:

InformaŃiile teoretice vor fi furnizate prin intermediul manualului şi prin intermediul cursurilor. Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere teoretică urmată de activităŃi practice propriu-

zise. La fiecare şedinŃă de lucrări practice studenŃii vor primi materialul teoretic redactat. Ambele forme de activităŃi didactice sunt interactive.


Prin desfăşurarea activităŃilor didactice şi prin studiul individual solicitat studenŃilor, se preconizează dobândirea unor cunoştinŃe teoretice şi practice de bază privind etiologia intoxicaŃiilor, mecanismele de acŃiune ale toxicilor, sindroamele toxicologice precum şi metodele de analiză toxicologică.

- Seminarii la lucrări practice - Teste grilă- Examen practic (colocviu) - Examen teoretic (examen scris)


- Activitatea la seminarii – 20 % din nota finală- Examen practic (colocviu) – 30% din nota finală; - Examen teoretic – 50% din nota finală;


- Laborator licen�ă pentru lucrări practice- Birou cadre didactice


- cărŃi şi reviste de specialitate; - colecŃie imagistică de specialitate;

Obligatorie:

OROS N. ADRIAN, 2005 – Introducere în Toxicologia Veterinară, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

OROS N. ADRIAN, 2005 – Diagnosticul de laborator în toxicologia veterinară– metode analitice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Bibliografie:

Facultativ ă:

IVIS (International Veterinary Information Service) – veterinary toxicology (www.ivis.org)


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/







Medicina veterinara



Titlul cursului:ORTOPEDIA VETERINARA ŞI TRAUMATOLOGIE 01.10.2009





Limba de predare RO Semestrul VI Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CO Nr.de credite 3 42 14 - 28 EVALUARE CodulCursul pe care îl





zi, FR, ID



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: ANATOMIE, FIZIOLOGIE, FIZIOPATOLOGIE, FARMACOLOGIE, ANTESTEZIOLOGIE ŞI PROPEDEUTICĂ CHIRURGICALĂ



ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: La curs studenŃii vor dobândi cunostinte de bază despre fracturi.Vor invăŃa

noŃiuni fundamentale despre tehnicile chirurgicale de osteosinteză in cazul fracturilor,precum şi metodele de anestezie necesare pentru aceasta. StudenŃii vor examina animale cu afecŃiuni ortopedice însoŃite de schiopătură,datorate unor afecŃiuni osoase sau articulare .La lucrările practice studenŃii vor studia Ńi aprofunda instrumentarul şi materialele necesare operaŃiilor de osteosinteză şi vor efectua manoperele chirurgicale de osteosinteză şi chirurgie articulară.


CURS A. Obiective....................................................


LUCRĂRI PR

ACTICE A. Obiective ..........................................



1 Fracturile 2 7,14 2 Clasificarea fracturilor: fracturi închise; fracturi deschise,

complete, fisuri; fracturi în lemn verde; transverse; oblice; oblice; spirale: multiple; segmentale; epifizare; unicondilare; condilare; bicondilare; stabile; instabile.

2 7,14

3 Cauzele fracturilor: agenŃi vulneranŃi care acŃionează direct sau indirect; bolile ale oaselor; stress repetat şi susŃinut.

2 7,14

4 Diagnosticul: simptomatologie; examen radiologic. 2 7,14 5 Bolile articulare şi şchiopăturile:anomalii ale cartilajelor

articulare; osteocondrozele; principii ale chirurgiei articulare; artrotomia; leziunile ligamentare; tratamentul chirurgical al rupturilor ligamentare; leziunile musculotendinoase; traumatismele deschise ale articulaŃiilor; imobilizarea articulaŃiilor; artrodeza; diagnosticul şi tratamentul afectounilor ortopedice ale membrelor anterioare; diagnosticul şi tratamentul afectounilor ortopedice ale membrelor posterioare.

2 7,14

6 Reducera şi imobilizarea fracturilor in ortopedia veterinară: reducerea fără deshiderea focarului de fractură; reducerea cu deshiderea focarului de fractură; imobilizarea temporară prin bandaje; imobilizarea prin fixatori externi; pironirea centromedulară; cerclajul si demicerclajul; osteorafia; suruburile şi placutele metalice; placutele compresive; placutele de neutralizare; placte cu compresiune dinamică.

2 7,14

7 Proceduri recuperatorii postoperatorii în fracturi. 2 7,14


1 Tratamentul ortopedic al fracturilor prin bandaje amovibile şi inamovibile.

4 14,28

2 Osteosinteza fracturilor mandibulare şi maxilare 4 14,28 3 Tratamentul fracturilor oaselor lungi prin pironire

centromedulară:humerus; radius şi ulna; femur; tibia and fibula

4 14,28

4 Tratamentul fracturilor prin cerclaj, demicerclaj şi osteorafie. 4 14,28 5 Tratamentul fracturilor cu suruburi şi plăcute. 4 14,28 6 OperaŃia de laminectomie în afecŃiunile coloanei vertebrale

(sidromul de compresiune medulară). 4 14,28

7 IntervenŃii chirurgicale pe articulaŃii: principii generale ale chirurgiei articulare: luxaŃia coxofemurală; luxatia de rotulă.

4 14,28






Modul de stabilire a notei finale Nota finală este media care rezultă din nota la examnul practic (cazul clinic) şi media notelor de la verificarea pe parcurs.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: a. Aparat de anestezie gazoasă animale mici, sală operaŃii animale mici, sală operaŃii animale mari b. Trusă osteosinteză, aparat anestezie gazoasă, oftalmoscop, endoscop, artroscop, aparat de măsurarea tensiunii oculare şi a fundului de ochi. Resursele necesare:


Obligatorie: 1. Muste A., 2009 / Patologie chirurgicala vaterinara – Chirurgie speciala – Ed. Academicpres Cluj-Napoca

Bibliografie: Facultativ ă:4. Mateş N., A. Muste, 1996 -Patologie şi clinică chirurgicală vol. II Chirurgie specială, Ed. Genesis Cluj-

Napoca 5. Mateş N., 2002 -Chirurgia operatoare veterinară, Ed. Risoprint Cluj-Napoca 6. Mateş N., 1998 Patologie chirurgicală generală Vol.I, Ed. genesis Cluj-Napoca 7. Muste A., 2003 - Ortopedia animalelor mari, Ed. Risoprint Cluj-Napoca.


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/










SECURITATEA PRODUSELOR APICOLE SI PISCICOLE 1.X.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof.univ.Dr.ROTARU OVIDIU






OpŃionalitatea ** CF Nr.de credite - 42 14 - 28 - Verificare pe parcurs CodulCursul pe care îl







CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biologie animal şi ecologie, Anatomie, Fiziologie, Microbiologie.



Promovarea prin examen sau V.P. a cursurilor menŃionate mai sus

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână – 33.33% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 66.66% CURS

A. ObiectiveSe urmăreşte însuşirea noŃiunilor privitoare la: - Mierea de albine: obŃinere procesare şi securitate sanitară privind valorificarea şî consumul

acesteia; mierea aliment funcŃional; produse apicole şi valorificarea lor în condiŃii de securitate: polenul, păstura, lăptişorul de matcă, veninul şi propolisul. Bolile albinelor şi impactul lor în sănătatea publică.

- Securitatea sanitară a peştelui şi produselor din peşte. Fructele de mare şi algele, produse

piscicole: prelucrare, valorificare şi asigurarea securităŃii sanitare a acestora. Acvacultura şi produsele de acvacultură-impactul acestora pentru sănătatea publică.


LUCRĂRI PRACTICE

A. Obiective - însuşirea cunoştinŃelor practice privind:

- evaluarea calitatii mierii de albine şi produselor apicole - evaluarea calitătii şi integrităŃii peştelui şi a altor vieŃuitoare acvatice




1 Securitatea alimentară: definiŃie, conceptul mondial, european şi naŃional al securităŃii alimentare. Sistemul european şi naŃional al securităŃii alimentelor. Produsele apicole: definiŃie, structură, asigurarea securităŃii acestora.

1 7.14

2 Mierea de albine – produs apicol principal; biotehnologia mierii de albine: compoziŃie, însuşiri fizico-chimice. 2 14.28

3 Calitatea şi integritatea mierii de albine – aliment funcŃional. 2 14.28 4 Polenul, lăptişorul de matcă, propolisul, veninul de albine şi alte

produse apicole folosite pentru uz uman. 2 14.28

5 Ceara de albine şi propolisul – produse apicole auxiliare folosite în industria cosmetică şi a medicamentelor. 1 7.14

6 Produsele piscicole şi securitatea lor. Clasificarea produselor. Caracteristicile biologice. Circuitul alimentelor de origine piscicolă. 2 14.28

7 Principalele specii de animale acvatice furnizoare de produse piscicole. 2 14.28

8 Carnea de peşte, icrele, uleiul de peşte, fructele de mare. 2 14.28



1 Mierea de albine: clasificare, sortimente, caractere fizico-chimice. 4 14.28 2 Evaluarea calităŃii şi testarea autenticităŃii mierii de albine. 2 7.14 3 Polenul-păstura, lăptişorul de matcă, veninul, trituratul de larve.

Evaluarea integrităŃii, autenticităŃii şi inocuităŃii. 2 7.14

4 Ceara de albine; propolisul, evaluarea calităŃii şi integrităŃii produselor. 2 7.14

5 AplicaŃii în unitãŃi de prelucrare a mierii de albine şi a produselor apicole 2 7.14

6 Morfologia şi evaluarea speciilor de peşti furnizori de carne de peşte şi alte produse piscicole. 4 14.28

7 Morfologia şi evaluarea speciilor de animale acvatice valorificate ca fructe de mare. 2 7.14

8 Aprecierea calităŃii şi integrităŃii cărnii de peşte. 2 7.149 Examenul macroscopic al pestelui pentru depistarea parazitozelor 2 7.1410 Aprecierea calităŃii şi integrităŃii icrelor, lapŃilor şi a uleiului de peşte;

alte produse piscicole. 2 7.14

11 AplicaŃii în unitãŃi de valorificare a pestelui şi a altor vieŃuitoare acvatice. 2 7.14


Expuneri de prelegeri şi activitãŃi practice de laborator şi în unitãŃi ale IAA

Metodele de predare şi de învăŃare:

Cursul se bazeazã pe expuneri teoretice sub formã de prelegeri susŃinute pe material didactic ilustrativ şi pe activitãŃi practice desfãşurate în laborator şi unitãŃi agroalimentare de profil.



• Însuşirea de cunoştinŃe de specialitate pentru aprecierea corectã şi profesionalã a calitãŃii igienice a produselor apicole şi piscicole utilizate în consumul uman.

Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate

• Prin susŃinerea unor teste de evaluare distribuite pe tot parcursul semestrului care se vor finaliza prin notã acordatã în urma evaluãrii calificativelor parŃiale.


� 20% pe baza referatelor de specialitate întocmite de studenŃi � 40% pe baza evaluării activităŃilor practice. � 40% pe baza verificării cunoştinŃelor teoretice.


- Laborator pentru evaluarea calităŃii igienice a produselor apicole şi piscicole.Resursele


Obligatorie:

• Rotaru O., Mihaiu M ., S.D. Dan (2009) – Controlul sănătăŃii produselor de origine animală, Ed.Risoprint, Cluj-Napoca.

• Rotaru O., Mihaiu M. (2008) – Igiena veterinarã a produselor alimentare – Patologie prin alimente, Ed.Todesco, Cluj-Napoca.

• Popescu N., S. Meica (1997) - Produsele apicole şi anliza lor chimică, Editura Coresi Bucureşti.

Bibliografie:

Facultativ ă: Rotaru O., Mihaiu M. (2008) – Igiena veterinarã a produselor alimentare – Patologie prin alimente, Ed.Todesco, Cluj-Napoca


Nu este cazul Alte informaŃii: Semnarea de acorduri de colaborare cu unităŃi de producŃie pentru desfăşurarea activităŃilor cu studenŃii.

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Conf.dr. ing. Ioan PaşcaData avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:




ştampila:








IV

Data implementării:Titlul cursului: Patologie si clinica medicala 3 01.10.2009

IniŃiatorul cursului: Conf.dr. Gavril GIURGIU Coordonatorul cursului: Conf.dr.Gavril GIURGIU

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * SC Anul de studii V Nr.de ore pe semestru şi activităŃiLimba de predare română Semestrul IX Total C S L P** Forma de evaluare







ZI,ID FR


Titlul Medicin ă Veterinar ă0401 l6 ani: zi USAMV

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie, Biochimie, Fiziologie, Fiziopatologie, Semiologie, Bazele Patologiei Medicale anul IV



Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Formarea abilităŃilor teoretice necesare stabilirii diagnosticului de boală de organ, precum şi familiarizarea studentului cu diferite conduite terapeutice aplicate în bolile interne. ŞedinŃele de clinică urmăresc însuşirea metodelor corecte de examinare clinică, alături de participarea la examenul clinic, stabilirea diagnosticului pozitiv şi aplicarea conduitei terapeutice pe cazurile clinice prezentate la consultaŃie. Curs. Tema ore/săptămână - 50% b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - 50%

Curs

Capitolul ConŃinutul Nr.ore % 1 Bolile aparatului cardiovascular Sindromul de insuficienŃă cardiacă congestivă 2 (săpt.1) 7,14 Bolile pericardului 2 (săpt.2) 7,14 Bolile miocardului 1 (săpt.3) 3,57 Aritmiile cardiace 2 (săpt.3,4) 7,14 Bolile endocardului 2 (săpt.4,5) 7,14

Cardiopatii mai frecvente la animale 2 (săpt.5,6) 7,14 Bolile vaselor 1 (săpt.6) 3,57 Bolile splinei 1 (săpt.7) 3,57 Bolile sângelui 2 (săpt.7,8) 7,14 Stările hemoragipare 1 (săpt.8) 3,57 2 Bolile aparatului urinar Sindromul de insuficienŃă urinară 2 (săpt.9) 7,14 Bolile rinichilor 4 (săpt.10,11) 14,28 Bolile vezicii urinare 2 (săpt.12) 7,14 Urolitiaza şi sedimentoza 4 (săpt.13,14) 14,28

Modul de desfăşurare: Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului V conform programei analitice, iar în condiŃiile în care există animale internate cu boli







Evaluarea cunoştinŃelor practice se face printr-un scurt seminar la sfârşitul fiecărei şedinŃe de clinică.

Evaluarea cunoştinŃelor teoretice se face prin examen.


Nota finală este reprezentată de nota obŃinută la examenul oral.



Resursele necesare:


Bibliografie:

Obligatorie:








Hamburg.


Alte informaŃii:

Anexe:


Semnătura:



Semnătura:



ştampila:








IV

Data implementării:Titlul cursului: Bazele Patologiei Medicale 01.10.2009


CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * SC Anul de studii V Nr.de ore pe semestru şi activităŃiLimba de predare română Semestrul X Total C S L P** Forma de evaluare







ZI,ID FR






Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Formarea abilităŃilor teoretice necesare stabilirii diagnosticului de boală de organ, precum şi familiarizarea studentului cu diferite conduite terapeutice aplicate în bolile interne. ŞedinŃele de clinică urmăresc însuşirea metodelor corecte de examinare clinică, alături de participarea la examenul clinic, stabilirea diagnosticului pozitiv şi aplicarea conduitei terapeutice pe cazurile clinice prezentate la consultaŃie. Curs. Tema ore/săptămână - 50% b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - %

Curs0


Bolile sistemului nervos

GeneralităŃi 1 (săpt.1) 3,57 AfecŃiuni congenitale şi ereditare ale sistemului nervos 1 (săpt.1) 3,57 Bolile câştigate organice ale sistemului nervos 2 (săpt.2) 7,14

Encefalozele 2 (săpt.3) 7,14 Bolile măduvei spinale 2 (săpt.4) 7,14 Bolile nervilor 1 (săpt.5) 3,57 Bolile nervoase funcŃionale 1 (săpt.5) 3,57 Patologia sistemului neurovegetativ 1 (săpt.6) 3,57 Opioidele naturale şi antagoniştii lor 1 (săpt.6) 3,57 2 Bolile sistemului endocrin Endocrinoze adenohipofizare şi neurohipofizare 2 (săpt.7) 7,14 Endocrinoze suprarenale 2 (săpt.8) 7,14 Sindromul general de adaptare 1 (săpt.9) 3,57 Hormonii tiroidieni şi endocrinozele tiroidiene 2 (săpt.9,10) 7,14 Endocrinoze paratiroidiene 1 (săpt.10) 3,57 Endocrinoze pancreatice 1 (săpt.11) 3,57 3 Bolile aparatului locomotor AfecŃiunile scheletului 1 (săpt.11) 3,57 4 Bolile mu şchilor Miopatiile congenitale şi câştigate 1 (săpt.12) 3,57 5 Bolile produse de factori de mediu

InsolaŃia şi şocul de căldură 1 (săpt.12) 3,57 6 Boli provocate de electricitate FulguraŃia şi electrocutarea 1 (săpt.13) 3,57 7 Elemente de dermatologie veterinar ă

Unele afecŃiuni ale părului şi penelor 1 (săpt.13) 3,57 8 Unele afec Ńiuni cutanate Exantemnele 1 (săpt.14) 3,57 Dermatita atopică şi eczema la animale 1 (săpt.14) 3,57








Evaluarea cunoştinŃelor practice se face prin colocviu, susŃinut la sfârşitul semestrului.

Evaluarea conoştinŃelor teoretice se face prin două verificări pe parcurs, prin probe scrise.


Examenul practic se notează cu calificative de la 4 la 10 şi reprezintă 35% din nota finală. Nota la examenul teoretic este reprezentată de media notelor obŃinute la cele două verificări pe parcurs.


Resursele necesare:

Dotări:



Obligatorie:



Bibliografie:






Hamburg.


Alte informaŃii:

Anexe:


Semnătura:



Semnătura:



ştampila:






Medicina veterinara







studiiV Nr.de ore pe semestru şi activit ăŃi

Limba de predare Semestrul IX Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 - 28 EXAMEN CodulCursul pe care îl





zi, FR, ID






ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Însuşirea de către studenŃi a noŃiunilor de patologie chirurgical ă special ă precum şi participarea la activitatea clinică. În acest scop sunt predate în cadrul cursului aspecte de patologie a globului ocular pe segmente, aspecte de patologie la nivelul cavit ăŃii bucale, glandele salivare, ureche, buze . Urmează apoi câteva capitole de bază în patologia chirurgicală cum sunt patologia capului, gâtului şi toracelui. Curs. Tema ore/s ăptămână - % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - %

CURS

A. Obiective- La curs: Însuşirea de către studenŃi a noŃiunilor de patologie chirurgicală specială precum

şi participarea la activitatea clinică. În acest scop sunt predate în cadrul cursului aspecte de patologie a globului ocular pe segmente, aspecte de patologie la nivelul cavităŃii bucale, glandele salivare, ureche, buze. Urmează apoi câteva capitole de bază în patologia chirurgicală cum sunt patologia capului, gâtului şi toracelui.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective La lucrările practice: Insusirea metodelor de investigaŃie în chirurgie, tehnicile chirurgicale şi intervenŃiile operatorii, in bolile chirurgicale şi tratamentul operator al acestora.B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Bolile şi tumorile globului ocular 2 7,14 2 Bolile tractusului uveal 2 7,14 3 Bolile cristalinului 2 7,14 4 Bolile retinei 2 7,14 5 Bolile conjunctivei, canalelor lacrimale şi aparatului lacrimal 2 7,14 6 Bolile regiunii maxilo-faciale: răni, fracturi, bolile dinŃilor, bolile cavităŃii

bucale şi glandelor salivare 2 7,14

7 Bolile urechii: anomalii, traumatisme, pericondrita, necroza, ulcer auricular

2 7,14

8 Otitele la animale 2 7,14 9 Bolile cefei şi gâtului: bursite, flegmon, afecŃiunile venei jugulare (flebita

şi tromboflebita) 2 7,14

10 ObstrucŃia esofagului 2 7,14 11 AfecŃiunile chirurgicale ale gâtului: entorsa cervicală, edemul traumatic,

flegmonul greabănului 2 7,14

12 Bolile toracelui: contuzii, răni, fractura coastelor 2 7,14 13 Pericardita traumatică 2 7,14 14 Tulburări topografice ale viscerelor abdominale 2 7,14



1 Metode semiologice de investigaŃii în chirurgie 2 7,14 2 Tratamentul rănilor 4 14,28 3 Tratamentul afecŃiunilor oculare 2 7,14 4 Tratamentul şi conduita terapeutică în afecŃiunil chirurgicale ale cavităŃii

bucale 2 7,14

5 Aspecte clinice şi terapeutice în afecŃiunile chirurgicale ale glandelor salivare

2 7,14

6 Simptomatologia şi tratamentul în afecŃiunile inflamatorii ale regiunii capului

2 7,14

7 Simptomatologia şi tratamentul în afecŃiunile inflamatorii ale regiunii gâtului

2 7,14

8 Tratamentul în fracturile cominutive ale membrelor 4 14,28 9 Tratamentul în fracturile coloanei vertebrale 4 14,28 10 Tratamentul operator în compresiunea medulară 2 7,14 11 Tratamentul pododermatitei traumatice la bovine 2 7,14



Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: O bună pregătire practică, deprinderi în examinarea, diagnosticarea modificărilor la animalele bolnave şi aplicarea în practică a metodelor de tratament medicamentoase, ortopedice şi operatorii.


Modul de stabilire a notei finale: Nota finală este media care rezultă din nota la examnul practic (cazul clinic) şi media notelor de la verificarea pe parcurs.

-






Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI








Ini Ńiatorul cursului: Prof. Dr. Gh.F. Brudaşcă Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. Gh.F. Brudaşcă

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * SC Anul de studii V Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


SemestrulIX




Titlul



Nu este cazul






Microbiologie Imunologie Morfopatologie Cursuri anterioare

Recomandate:

Epidemiologie Alte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul


CURS A. Obiective






1. Boala lui Carré. Hepatita infecŃioasă a câinelui – encefalita vulpilor

1,25 0,75

4,46 2,67

2. Parvoviroza caninăPanleucopenia infecŃioasă a felinelor Traheobronşita caninăComplexul respirator infecŃios al felinelor

0,75 0,5 0,25 0,5

2,67 1,78 0,89 1,78

3. Peritonita infecŃioasă felinăKetaroconjunctivita infecŃioasă a bovinelor Actinomicoza

0,5 0,25 1,25

1,78 0,89 4,46

4. Actinobaciloza Piobaciloza porcului Pleuropneumonia contagioasă a porcului Piosepticemia mânjilor

1 0,25 0,5 0,25

3,57 0,89 1,78 0,89

5. Tetanosul Botulismul

1 1

3,57 3,57

6. Cărbunele emfizematos Dizenteria anaerobă a mieilor Enterotoxiemia anaerobă a oilor şi vi Ńeilor Enterita necrozantă infecŃioasă a purceilor Enterotoxiemia anaerobă a păsărilor

0,75 0,25 0,5 0,25 0,25

2,67 0,89 1,78 0,89 0,89

7. Bradsotul Hepatita necrozantă a oilor Hemoglobinuria bacilarăEdemul malign Enterita ulcerativă a păsărilor

0,5 0,5 0,25 0,5 0,25

1,78 1,78 0,89 1,78 0,89

8. Necrobaciloza la mamifere şi păsări 2 7,14 9. Diareea virotică – boala mucoaselor

Rinotraheita infecŃioasă a bovinelor ParainfluenŃa bovinelor Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor şi caprelor

0,75 0,75 0,25 0,25

2,67 2,67 0,89 0,89

10. Encefalopatia spongiformă bovinăFebra catarală malignăPesta bovinăMeningoencefalita tromboembolică infecŃioasă a taurinelor

1 0,5 0,25 0,25

3,57 1,78 0,89 0,89

11. Dermatita nodulară virală a taurinelor Febra de trei zile Pielonefrita taurinelor Scrapia

0,5 0,25 0,25

1

1,78 0,89 0,89 3,57

12. Encefalomielita infecŃioasă a ovinelor Maedi-Visna Febra catarală a oilor Pesta rumegătoarelor mici

0,5 0,5 0,5 0,5

1,78 1,78 1,78 1,78

13. Adenomatoza pulmonară a oilor ParainfluenŃa ovinăFebra văii Rift Boala de Nairobi Hipomielinogeneza congenitală a mieilor

0,5 0,25 0,5 0,25 0,5

1,78 0,89 1,78 0,89 1,78

14. Artrita – encefalita caprinăHerpesviroza caprelor Limfadenita cazeoasă a oilor Mamita gangrenoasă a oilor şi caprelor Agalaxia contagioasă a oilor şi caprelor

0,25 0,25 0,25 0,25

1

0,89 0,89 0,89 0,89 3,57


Activitatea clinică vizează învăŃarea metodologiei de examen clinic în boli infecŃioase şi a protocolului care se impune a fi aplicat în vederea stabilirii cu certitudine a diagnosticului (corelarea cu datele epidemiologice, morfopatologice şi de laborator); însuşirea conduitei care trebuie luată în vederea instituirii celor mai adecvate măsuri de prevenire şi combatere în funcŃie de situaŃia apărută.




1. Diagnosticul clinic şi paraclinic al bolilor infecŃioase la animale internate curent în clinică, aplicarea de tratamente şi urmărirea eficacităŃii acestora. Deplasări pe teren în focare de boli infecŃioase pentru stabilirea diagnosticului, efectuarea de tratamente şi aplicarea măsurilor de combatere.

2 7,14

2. Prezentarea de cazuri de boli infecŃioase din focare apărute în unităŃi de creşterea animalelor. Examene complexe la animale cu infecŃii experimentale. AcŃiuni sanitar-veterinare în unităŃi de creşterea animalelor (ferme, complexe, gospodării particulare) conform planului strategic.

2 7,14

3. Diagnosticul clinic şi paraclinic al bolilor infecŃioase la animale internate curent în clinică, aplicarea de tratamente şi urmărirea eficacităŃii acestora.

2 7,14

4. Prezentarea de cazuri de boli infecŃioase din focare apărute în unităŃi de creşterea animalelor. AcŃiuni sanitar-veterinare în unităŃi de creşterea animalelor (ferme, complexe, gospodării particulare) conform planului strategic.

2 7,14


2 7,14


2 7,14

Prezentarea de cazuri de boli infecŃioase din focare apărute în unităŃi de creşterea animalelor.

7. Deplasări pe teren în focare de boli infecŃioase pentru stabilirea diagnosticului, efectuarea de tratamente şi aplicarea măsurilor de combatere. AcŃiuni sanitar-veterinare în unităŃi de creşterea animalelor (ferme, complexe, gospodării particulare) conform planului strategic.

2 7,14

8. Diagnosticul clinic şi paraclinic al bolilor infecŃioase la animale internate curent în clinică, aplicarea de tratamente şi urmărirea eficacităŃii acestora. AcŃiuni sanitar-veterinare în unităŃi de creşterea animalelor (ferme, complexe, gospodării particulare) conform planului strategic.

2 7,14


2 7,14


2 7,14


2 7,14

12. Prezentarea de cazuri de boli infecŃioase din focare apărute în unităŃi de creşterea animalelor. Examene complexe la animale cu infecŃii experimentale. Deplasări pe teren în focare de boli infecŃioase pentru stabilirea diagnosticului, efectuarea de tratamente şi aplicarea măsurilor de combatere.

2 7,14


2 7,14

14. Diagnosticul clinic şi paraclinic al bolilor infecŃioase la animale internate curent în clinică, aplicarea de tratamente şi urmărirea eficacităŃii acestora. Prezentarea de cazuri de boli infecŃioase din focare apărute în unităŃi de creşterea animalelor. AcŃiuni sanitar-veterinare în unităŃi de creşterea animalelor (ferme, complexe, gospodării particulare) conform planului strategic.

2 7,14

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului V. Activitatea clinic ă este organizată pe grupe de studiu în clinică, în laboratorul clinic al disciplinei şi în unităŃi de creştere a animalelor, circumscripŃii sanitar-veterinare, cabinete veterinare particulare. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

e) Metode de predare: curs şi lucrări practice interactive Cursul: expunere orală, prezentare pe folii retroproiector, prezentări Power Point şi filme video

Activitatea clinică: examinarea complexă a animalelor suspecte şi bolnave de boli infecŃioase, efectuarea de teste hematologice, serologice şi bacteriologice, întocmirea foii de observaŃie şi prezentarea cazului în faŃa grupei. Dezbaterile vizează situaŃia epidemiologică din focar şi conduita aplicării măsurilor celor mai eficiente de prevenire şi combatere. b) Metode de învăŃare: Materialul de curs: notiŃele de curs, materialul bibliografic obligatoriu şi facultativ, consultaŃii la sediul disciplinei Materialul pentru activitatea clinic ă: consultarea materialului tipărit, examinarea lamotecii şi a preparatelor anatomopatologice din colecŃia disciplinei ca şi a produselor biologice expuse la disciplină, dialog pe parcursul activităŃii referitoare la cazul clinic, contravizite, consultaŃii.



tehnicilor celor mai adecvate pentru diagnosticul anumitor boli



Evaluarea cunoştinŃelor practice: întocmirea foii de observaŃie la cazul clinic, prezentarea şi susŃinerea acesteia. Evaluarea cunosŃinŃelor teoretice: examen oral pe bază de bilete


- Examenul clinic este eliminatori (admis/respins, cu note de la 1 la 10), ponderea acestuia (note între 5 şi 10) pentru nota finală fiind de 50 %. Examenul scris (test grilă) reprezintă 50 % din nota finală.



Resursele necesare:


Planşe, lamoteca histologică, colecŃia de preparate anatomopatologice, colecŃia de produse biologice (mostre), filme video, diapozitive cu aspecte caracteristice lezionale şi aspecte privind efectuarea testelor de diagnosticObligatorie:

Vasiu C. – 2001 - Bacterioze la animale, Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca Vasiu C. – 2003 - Viroze şi boli prionice la animale, Ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca Note de curs

Bibliografie: Facultativă:

Moga-Mânzat R. – 2001 - Boli infecŃioase ale animalelor, Bacterioze, Ed. Brumar, Timişoara Pop M., Vasiu C., Răpuntean Gh. – 1988 – Profilaxie şi combatere în boli infecŃioase la animale, Ed. Ceres, Bucureşti


Nu este cazul

Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI




Medicina veterinara



Titlul cursului: PATOLOGIA REPRODUCłIEI (I) 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. Dr. Ioan Groza Coordonatorul cursului:










zi, FR, FF






ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - 50% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 50% CURS A. Obiective

- se urmăreşte însuşirea noŃiunilor privind fiziologia şi patologia puerperiumului la animalele domestice, utilizarea produselor hormonale în tulburările de reproducŃie, inducerea şi sincronizarea estrului la femelele animalelor domestice, metode de diagnostic clinic şi paraclinic în tulburările de reproducŃie la animale, terapia cu antibiotice şi chimioterapice.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective La lucrările practice: se urmăreşte însuşirea noŃiunilor privind întocmirea fişei de observaŃie ginecologică a femelelor destinate reproducŃiei, evaluarea unor cazuri reale în ceea ce priveşte ciclurile sexuale pe specii, patologia ovarului, patologia căilor genitale, terapia hormonală: produse, clasificare, protocoale terapeutice, fiziologia şi patologia perioadei puerperale, patologia glandei mamare, intervenŃii chirurgicale în sfera genitală.



1 Fiziologia perioadei puerperale: consideraŃii generale asupra puerperiumului la animale. Perioada puerperală la vacă. Puerperiumul la iapă. Puerperiumul la oaie şi capră. Puerperiumul la scroafă. Puerperiumul la carnasiere.

4 14

2 Patologia perioadei puerperale: RetenŃia placentară. InvaginaŃia şi prolapsul uterin. Histerectomia în prolaps. Dinamica uterină post-partum. Atonia uterină post-partum.

4 14

3 InfecŃia puerperală localizată: vulvo-vestibulita puerperală, vaginita, colpita şi cervicita puerperală, metrita puerperală, perimetrita puerperală, parametrita puerperală. Tratamentul infecŃiilor puerperale localizate.

2 7

4 InfecŃiile puerperale generalizate: Bacteriemia. Piemia. Septicemia. Febra puerperală.

2 7

5 IntoxicaŃiile şi infecŃiile puerperale specifice: Tetanosul puerperal. Edemul gazos puerperal. Necrobaciloza puerperală.

2 7

6 Tulbur ări de metabolism, toxicoze, nevroze şi alergii puerperale: Paralizia hipocalcemică de parturiŃie. Hemoglobinuria puerperală. Coma hepatică. Furbura de parturiŃie. Nevroza de parturiŃie. Psihozele puerperale: lactaŃia nervoasă.

2 7

7 Utilizarea produselor hormonale în tulburările de reproducŃie: Tratamentul cu gonadoreline. Tratamentul cu gonadotropine. Tratamentul cu hormoni steroizi. Tratamentul cu prostaglandine. Tratamentul cu ocitocină.

2 7

8 Inducerea şi sincronizarea estrului: Inducerea şi sincronizarea estrului la vacă, oaie, scroafă, iapă, căŃea.

2 7

9 Metode de diagnostic clinic şi paraclinic în tulbur ările de reproducŃie la taurine: Ancheta ginecologică globalăşi individuală. Metode folosite pentru stabilirea momentului ovulaŃiei. Metode folosite pentru controlul ovulaŃiei. Metode folosite pentru verificarea permeabilităŃii oviductelor. Metode de diagnostic ale endometriozei şi endometritei cronice.

4 14

10 Terapia cu antibiotice şi chimioterapice: principii, forme de prezentare, avantaje şi dezavantaje, sensibilitatea diverşilor agenŃi bacterieni la antibiotice şi chimioterapice, tratamentul cu antibiotice şi chimioterapice al diferitelor infecŃii genitale la animale.

4 14


1 Lucrările practice la disciplina de Patologia ReproducŃiei la Animale se desfăşoară modular, sub forma şedinŃelor de clinică pe cazuri reale, în cadrul cărora se abordează problematica referitoare la:

- întocmirea fişei de observaŃie ginecologică a femelelor destinate reproducŃiei;

- ciclurile sexuale pe specii; - patologia ovarului; - patologia căilor genitale; - terapia hormonală: produse, clasificare,

protocoale terapeutice; - fiziologia şi patologia perioadei puerperale; - patologia glandei mamare; - intervenŃii chirurgicale în sfera genitală.

28 100


Curs – Prezentari powerpoint in amfiteatru, prezentari orale. Lucrari practice – sedinte de clinica pe cazuri reale. Metodele de predare şi de înv ăŃare:



Insusirea tehnicilor de examinare ginecologica. Intocmirea fisei ginecologice. Diagnosticarea si tratamentul tulburarilor de reproductie.

Colocviu practic pe caz real Examen oral





Obligatorie: Boitor I., Muntean Groza I., Moise D., Musc ă M. – Ghid de Obstetrică şi ginecologie veterinară. Tipo Agronomia, Cluj-Napoca (1986) Boitor I., Muntean M .,– Patologia reproducŃiei şi clinică obstetricală.Curs integrat.(1989) Cernescu H. – Ginecologie Veterinară. Ed.Helicon,TimiSoara (1995). Groza I.,Muntean M. – Elemente de fiziologia reproducŃiei la animale. Ed.Genesis Tipo Cluj-Napoca.(1998) Groza I., Muntean M. – Obstetrica, Andrologia fiziologică şi patologică la câine. Ed.Genesis Tipo, Cluj-Napoca (1998) Groza I., Morar I. – Andrologie Veterinară. Ed.Gryphon, Braşov (2004). Groza I. – Ginecologie, Andrologie şi Obstetrică Veterinară. Ed.Academiei Române, Bucureşti,(2006).

Bibliografie:



Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/










INSPECłIA ŞI CONTROLUL PRODUSELOR ŞI ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ 1.X.2005





V Nr.de ore pe semestru şi activităŃi









CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie; Microbiologie; Igiena, calitatea şi tehnologia alimentelor; Boli infecŃioase; Boli parazitare

Cursuri anterioare Recomandate: Biochimie, Morfopatologie, Bunăstarea şi protecŃia animalelor, Epidemiologie, Medicină preventivă




CURS

A. ObiectiveCursul urmăreşte formarea profesională de bază în domeniul siguranŃei alimentelor prin: • inspectia animalelor si a carnii, ca ansamblu de operatiuni de supraveghere si examinare de animale,

organe si carcase, protectia si bunastarea animalelor, la nivelul productiei, transportului si taierii,

deciziei in urma inspectiei, certificarea si marcarea carnii; • riscul specific pentru principalele boli transmisibile prin carne: etiologie, importanŃa, leziuni si

legislaŃie: decizii în abator; • aspecte de mediu, corelate cu producerea de alimente (incluzand gestionarea deseurilor); • sistemul de alerta rapida, tehnologia informatiilor si comunicatiilor in relatie cu sanatatea publica

veterinară, aspecte relevante privind encefalopatiile spongiforme transmisibile; • control oficial pentru moluste bivalve vii; controale oficiale referitoare la producerea si punerea pe

piata de produse de pescuit; • legislatia nationala si comunitara referitoare la sanatatea publica veterinara, siguranta alimentelor,

sanatatea animalelor, protectia si bunastarea animalelor.


LUCRĂRI PRACTICE



1 EvoluŃia conceptului de inspecŃia şi controlul produselor alimentare de origine animalã. SiguranŃa alimentelor, definiŃii şi termeni de referinŃã. Scurt istoric asupra activităŃii de control sanitar veterinar al cărnii

2 7.14

2 Carnea ca produs alimentar, controlul sanitar veterinar în unitãŃile specializate pentru tăierea animalelor de mãcelãrie. InspecŃia in abatoare: informaŃii referitoare la lanŃul alimentar. InspecŃia ante-mortem: protecŃia si bunăstarea animalelor. InspecŃia post-mortem: materiale cu risc specific.

2 7.14

3 Organizarea, desfãşurarea expertizei sanitar veterinare a cãrnii şi subproduselor în abator pe etapele fluxului tehnologic. Controlul preoperaŃional, gestionarea riscurilor.

2 7.14

4 Examenul de laborator şi integrarea lui în expertiza de abator. Categorii de cãrnuri şi subproduse ce rezultã din prelucrarea animalelor de mãcelãrie. Marcarea sanitar veterinarã.

2 7.14

5 Categorii de cãrnuri şi subproduse rezultate din procesul de abatorizare care impun mãsuri sanitar veterinare specifice pentru gestionarea riscurilor: starea fetalã, gestaŃie avansatã, cãrnuri colorate anormal, sacrificãrile de urgenŃã etc.

3 7.14

6 Regimul sanitar veterinar al cãrnurilor, subproduselor şi produselor din carne care se importã, exportã sau tranziteazã. CirculaŃia produselor de origine animalã.

1 3.57

7 Carnea provenită de la păsări şi lagomorfe 2 7.14 8 Categorii de cãrnuri şi subproduse care impun restricŃii şi sancŃiuni

sanitar veterinare. AlteraŃia putrificã. Surse posibile de contaminare a cãrnurilor cu microorganisme. ModalitãŃi de reducere şi eradicare a acestora. Planul HACCP şi implementarea lui în abatoare. Obiectivele procedurilor bazate pe HACCP

3 10.71

9 Expertiza sanitar veterinarã a grãsimilor de origine animalã. Expertiza unor subproduse necomestibile, a deşeurilor şi confiscatelor. 2 7.14

10 Carnea de vânat de crescătorie şi sălbatic. 1 3.57 11 Expertiza sanitar veterinarã a peştelui şi produselor din peşte: cerinŃe

în cadrul filierei. Expertiza sanitar veterinarã a crustaceilor, gasteropodelor, batracienilor şi fructelor de mare.

2 7.14

12 Expertiza sanitar veterinarã a bolilor transmisibile prin carne şi subproduse: boli infecŃioase, boli parazitare, boli prionice. 4 14.28

13 RelaŃia om-animal-mediu şi evoluŃia zoonozelor. 2 7.14


- proceduri de inspecŃie ante-mortem al animalele furnizoare de carne; - proceduri de inspecŃie post-mortem a organelor şi carcasei animalelor furnizoare de

carne; - verificarea modului de implementare a ghidului de bune practici de igienă (GHP), a

ghidului de bune practici de productie (GHP) şi a sistemului HACCP în unităŃile de sacrificare a animalelor şi procesare a cărnii;

- aprecierea calităŃii igienice a cărnii şi grasimilor de origine animală.




1 Norme sanitar veterinare privind autorizarea, construcŃia şi funcŃionarea unitãŃilor de abatorizare. Reguli de protecŃia muncii pentru personalul sanitar veterinar din aceste unitãŃi.

3 7,14

2 Activitatea sanitar veterinarã în organizarea transportului animalelor furnizoare de carne. Proceduri de inspecŃie ante-mortem la bovine, ovine-caprine, porcine, cabaline şi pregãtirea acestora pentru abatorizare.

3 7,14

3 Proceduri de inspecŃie post-mortem la bovine şi bubaline. Expertiza organelor şi carcasei. 6 14,28

4 Examene sanitar veterinare speciale care se efectueazã la bovine şi bubaline. 3 7,14

5 Proceduri de inspecŃie post-mortem la suine: decizii. Marcarea cărnii 3 7,14 6 Examene speciale pentru carcasa de suine. 3 7,14 7 Expertiza sanitar veterinarã la sacrificarea rumegãtoarelor mici,

iepurilor şi cabalinelor. 3 7,14

8 Proceduri de inspecŃie ante-mortem şi post-mortem la pãsãri. 3 7,14 9 Examenul sanitar veterinar de abator pentru aprecierea calitãŃii

igienice a cãrnurilor. 6 14,28

10 Examenul sanitar veterinar de laborator al grãsimilor de origine animalã. Certificarea subproduselor. 6 14,28

11 Evaluarea activitãŃii studenŃilor – examen de abator 3 7,14


Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului V, precedând lucrarea practic ă cu aceeaşi temă. Metodele de predare şi de învăŃare:

Cursul se bazeazã pe expuneri teoretice sub formã de prelegeri susŃinute pe material didactic ilustrativ şi pe activitãŃi practice desfãşurate în laborator şi abatoare specializate.


• Însuşirea noŃiunilor şi conceptelor specifice domeniului de asigurare a siguranŃei alimentelor de origine animalã pe tot circuitul acestora, potrivit sintagmei „de la fermã la masã”.

• Evaluarea însuşirii noŃiunilor şi conceptelor se va realiza prin examen practic şi teoretic.

Modul de stabilire a notei finale: � 40% pe baza evaluării activităŃilor practice. � 60% pe baza verificării cunoştinŃelor teoretice.


- Disciplina dispune de o colecŃie bogatã de diapozitive, planşe, retroproiecŃii, casete video care ilustreazã aspecte multiple din activitatea de gestionare a sigurantei alimentelor.

Resursele necesare:


Obligatorie:


• Rotaru O., Mihaiu M . (2006) – Igiena veterinară a produselor alimentare. InspecŃia cărnii, Vol I Ed.Risoprint, Cluj-Napoca.

• Rotaru O., Mihaiu M. (2008) – Igiena veterinarã a produselor alimentare – Patologie prin alimente, Ed.Todesco, Cluj-Napoca

Bibliografie: Facultativ ă: • Nicoleta Ciocârlie, L.Tudor, C.Ciau ş, (2002) - Controlul calitãŃii cãrnii,

Ed.Rintech, Bucureşti. • Savu C., Petcu C., Savu Gh. (2000) - Zoonoze şi boli comune omului şi

animalelor cu etiologie infecŃioasã, Ed.Semne, Bucureşti. • Stãnescu V. (1998) - Igiena şi controlul alimentelo, .Ed.FundaŃiei România

de mâine, Bucureşti, 1998. • Sylvie Colardelle , FMV Lyon, Systemes de maitrise des danger. Methode

HACCP.Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre:


Anexe: Programa analiticã în detaliu


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAłIONALĂData ratificării: Codul Cursului: 0401050109RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ


ştampila:



























ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema 2 ore/s ăptămână - 50% b. Programa analiti că L. P. Tema 2 ore/s ăptămână - 50% CURS

A. ObiectiveCursul urmăreşte formarea profesională de bază în domeniul siguranŃei alimentelor prin: • controlul laptelui materie prima la nivel de exploatatie si de colectare; • controlul oficial la produse lactate si pentru alte produse de origine animala; • prevenirea si controlul riscurilor induse de toxiinfectii alimentare in relatie cu sanatatea umana; • dinamica infectiei si intoxicatiei in populatie si sisteme de monitorizare si supraveghere;

• evaluarea si auditarea sistemelor de reglementare a managementului sigurantei alimentelor.


LUCRĂRI PRACTICE


- evaluarea calitatii igienice a laptelui - expertiza sanitar veterinara a produselor lactate- expertiza sanitar veterinară a produselor din carne şi a peştelui - expertiza sanitar veterinară a ouălor şi mierii de albine




1 Expertiza sanitar veterinarã a altor produse alimentare de origine animalã şi gestionarea riscurilor. 0,5 1,78

2 Expertiza sanitar veterinarã a laptelui în circuitul de la fermã la masã; lapte crud – producŃia primară, cerinŃe referitoare la produse lactate. 1,5 5,35

3 Boli transmisibile prin lapte; expertiza şi profilaxia acestora. 1 3,57 4 Expertiza sanitar veterinarã a produselor din lapte: produsele lactate

acide; smântâna şi untul, brânzeturi, margarina şi îngheŃata. 4 14,28

5 Gestionarea riscurilor, aplicarea bunelor practici de lucru (GMP) şi planului HACCP în circuitul de procesare a laptelui şi produselor din lapte.

1 3,57

6 Expertiza sanitar veterinarã a ouãlor şi produselor din ouã. 2 7,14 7 Expertiza sanitar veterinarã a mierii de albine şi a produselor apicole. 3 10,71 8 Expertiza sanitar veterinarã a produselor alimentare de origine

animalã conservate prin temperaturã scãzutã (frigul). Controlul oficial în antrepozite frigorifice.

2 7,14

9 Expertiza sanitar veterinarã a produselor alimentare de origine animalã care se conservã prin temperaturã crescutã (cãldurã). 2 7,14

10 Expertiza sanitar veterinarã a produselor alimentare ce se conservã prin sãrare-afumare. 2 7,14

11 Expertiza sanitar veterinarã a produselor alimentare conservate prin alte procedee de conservare. Controlul oficial în unităŃi de comercializare.

2 7,14

12 Boli legate de alimentele de origine animalã; ToxiinfecŃiile alimentare colective. Prevenirea şi controlul riscurilor induse de toxiinfecŃiile alimentare în relaŃia cu sănătatea umană.

4 14,28

13 Substante reziduale nocive în produse de origine animală. Controlul oficial al nivelurilor anumitor contaminanŃi. 2 7,14

14 Epidemiologia aplicată a bolilor care se transmit prin alimente (zoonoze alimentare) 1 3,57



1 Expertiza sanitar veterinarã de laborator a laptelui în stabilirea calitãŃii igienice ca aliment. Evaluarea stãrii de prospeŃime şi a statusului microbiologic

8 28.57

2 Expertiza sanitar veterinară a laptelui conservat pentru stabilirea calitãŃii igienice. 2 7,14

3 Expertiza sanitar veterinarã a produselor lactate acide pentru atestarea lor ca alimente funcŃionale. 2 7,14

4 Expertiza sanitar veterinarã a smântânii, untului şi margarinei 2 7,145 Expertiza sanitar veterinarã de laborator a brânzeturilor şi îngheŃatei. 2 7,146 Expertiza sanitar veterinară a mierii de albine şi produselor apicole.

Expertiza sanitar veterinarã a ouãlor şi stabilirea calitãŃilor igienice a acestora.

2 7,14

7 Expertizarea produselor din carne conservate. 2 7,148 Expertiza sanitar veterinarã a cãrnii de peşte, gasteropodelor,

batracienilor şi fructelor de mare. 2 7,14

9 Vizitã de documentare în unitãŃi specializate pentru procesarea alimentelor de origine animalã. 2 7,14

10 Metode de prelevare a probelor şi metode de analiză utilizate în controlul oficial al contaminanŃilor din alimente 2 7,14

11 Evaluarea activitãŃii studenŃilor. 2 7,14






• Însuşirea noŃiunilor şi conceptelor specifice domeniului de asigurare a securitãŃii alimentelor de origine animalã pe tot circuitul acestora, potrivit sintagmei de la fermã la masã.

• Evaluarea însuşirii noŃiunilor şi conceptelor se va realiza prin examen practic şi teoretic. Rezultatul celor douã examene va constitui calificativul final.



- În prezent disciplina dispune de o colecŃie bogatã de diapozitive, planşe, retroproiecŃii, casete video care ilustreazã aspecte multiple din activitatea de gestionare a siguranŃei alimentelor.

Resursele necesare:


Obligatorie:



• Rotaru O., Mihaiu M. (2006) – Igiena veterinarã a produselor alimentare vol.II. Lapte, ouã, miere, procesarea şi conservarea alimentelor, Ed. Risoprint Cluj Napoca

• Mihaiu M. , O. Rotaru (2007) – Igiena alimentelor şi sănătatea publică, Ed. Risoprint Cluj Napoca

Bibliografie:

Facultativ ă: • Savu C., Petcu C., Savu Gh. (2000) - Zoonoze şi boli comune omului şi

animalelor cu etiologie infecŃioasã, Ed.Semne, Bucureşti. • Stãnescu V. (1998) - Igiena şi controlul alimentelor, .Ed.FundaŃiei

România de mâine, Bucureşti, 1998.



Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:




ştampila:


FIŞA DISCIPLINEI






IV (Clinici) Data implementării:

Titlul cursului: Medicină preventivă1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Conf.lucr.dr. Şandru Carmen Dana Coordonatorul cursului:

Conf.lucr.dr. Şandru Carmen Dana



SemestrulX


OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 1 14 14 - - - EX CodulCursul pe care îl







CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Boli infecŃioase Epidemiologie Imunologie şi imunopatologie

Cursuri anterioare

Recomandate:

Creşterea şi patologia animalelor exotice şi vânatului Alte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul


CURS A. Obiective

Cursul urmăreşte familiarizarea studenŃilor cu principiile generale şi modalităŃile particulare de prevenŃie în bolile transmisibile, fiind trecute în revistă bolile emergente, distribuŃia spaŃio-temporală a acestora şia abolilor clasice, eficienŃa vaccinării în preveŃie la animalele domestice şi sălbatice, selecŃia protocoalelor optime de vaccinare la diferite specii. Sunt discutate sub forma unor sinteze, intricarea factorilor care contribuie la emergenŃa şi re-emergenŃa bolilor, presiunea

selectivă şi infecŃioasă, gestionarea riscului, importanŃa acestei proceduri în sănătatea publică. StudenŃii îşi însuşesc cunoştinŃe legate de saltul morbid “trans-specific”, gazdele “spill over”, medicina conservaŃională şi translocaŃională, proceduri specifice de prevenŃie pentru aceste discipline medicale



1. Introducere. Medicina preventivă – definiŃii. 1 (săpt. 1)

7,14

2. InterrelaŃia medicinei preventive cu alte discipline – epidemiologia (epidemiologia descriptivă, epidemiologia analitică)

1 (săpt. 2+3)

14,28

3. InterrelaŃia medicinei preventive cu alte discipline – nutriŃia, tehnologii de creştere

1 (săpt. 4+5)

14,28

4. InterrelaŃia medicinei preventive cu alte discipline – igiena, bolile infecŃioase

1 (săpt. 5+6)

14,28

5. InterrelaŃia medicinei preventive cu alte discipline – microbiologie, imunologie, vaccinologie, etologie

1 (săpt. 6+7)

14,28

6. InterrelaŃia medicinei preventive cu alte discipline – management, legislaŃie, economie

1 (săpt. 8)

7,14

7. ConvenŃia asupra diversităŃii biologice. Ecobiologia medicală. 1 (săpt. 9+10)

14,28

8. Ecoimunologie.Tipuri de vaccinuri, adjuvanŃi. 1 (săpt.11)

7,14


Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului V, sub formă interactivă Metodele de predare şi de înv ăŃare: f) Metode de predare: curs interactiv Expunere orală, prezentări Power Point, filme, prezentare pe folii retroproiector g) Metode de învăŃare: Materialul de curs: notiŃele de curs, materialul bibliografic obligatoriu şi facultativ, consultaŃii la sediul disciplinei


• Dezvoltarea capacităŃii de analiză şi sinteză

• Orientarea conduitei spre soluŃii adecvate în prevenirea unor boli transmisibile

• Gestionarea eficace a unui episod morbid

• Dobândirea de competenŃe în evaluarea impactului utilizării vaccinurilor (economică, sanitar-veterinară, sanitară) ca metodă de prevenŃie a bolilor infecŃioase

Evaluarea cunosŃinŃelor teoretice: test grilăRezolvarea unei probleme de gestionare a riscului morbid într-o boală infecŃioasă din punct de vedere preventiv

• Analiza retrospectivă a factorilor implicaŃi în condiŃionarea unui episod morbid şi utilizarea informaŃiei dobândite în prospecŃia unor potenŃiale episoade morbide ulterioare


Nota acordată pentru examenul de medicină preventivă este media notelor obŃinute în rezolvarea grilei (50%) şi a problemei (50%)


Echipamente: calculatoare, retroproiector, televizor + videoResursele necesare:


- filme video, prezentări pe calculator (CD), prezentări Power PointObligatorie:

Medicina preventivă - Note de curs (material printat) Bibliografie: Facultativă:

www.oie.org – pentru monitorizarea evoluŃiei bolilor infecŃioase emergenteImplicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul


Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.Dr. Muste Aurel Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/










Titlul cursului:DERMATOLOGIE VETERINARǍ

01.10.2009 Ini Ńiatorul cursului: Conf. dr.Viorica Mircean Coordonatorul cursului:





OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 42 14 - 28 - VP CodulCursul pe care îl

înlocuie şte: -





zi, ID, FR



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie patologică – an III; Farmacologie şi Farmacie – an III; Semiologie şi imagisticǎ medicialǎ; Medicală, Parazitologie şi boli parazitareCursuri anterioare Recomandate: ReproducŃie IV; Chirurgie IV,V.


-


CURS A. ObiectiveSe urmăreşte însuşirea noŃiunilor teoretice referitoare la diagnosticul şi terapia unor afecŃiuni dermatologice la animale reprezentate de: piodermite; dermatite virale; dermatite micotice şi parazitare; dermatite alergice; dermatite autoimune cât şi a unor afecŃiuni interne cu exprimare cutanată (boli hormonale.şi afecŃiuni paraneoplazice).


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a afecŃiunilor cutanate la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile cutanate la animale.




1 Structura şi fiziologia pielii şi a părului. Epiderm; JoncŃiunea dermo-epidermică; Derm; Hipoderm; Foliculi piloşi; Structura părului şi tipurile de păr; Ciclul folicular Glande sebacee şi sudoripare. FuncŃiile pielii şi ale anexelor. Microbiologia cutanată.şi funcŃiile de barieră.

1.0 14,28

2 Piodermite bacteriene: aspecte clinice şi diagnostice.Clasificare. Simptome. Piodermite superficiale: intertrigo; impetigo; piodermita cutaneo-mucoasă; sindromul de proliferare bacteriană; foliculite. Piodermite profunde: furunculoze (localizate, generalizate); celulite. (localizate, generalizate).Pseudopiodermite: dermatita piotraumatică; celulita juvenilă; furunculoza eozinofilică.Diagnostic: clinic; citologic; bacteriologic; biopsie cutanată; diagnostic etiologic.

1.0 14,28

3 Piodermite bacteriene: aspecte terapeutice. Antibioterapia sistemic ă. Farmacologie. Antibiotice utilizate. IndicaŃii. Posologie. Efecte secundare - Toxicitate. Supravegerea terapiei. Terapie topic ă. Antiseptice topice. Antibiotice topice. Tratamentul diferitelor forme de piodermite.

1.0 14,28

4 Dermatoze virale: Papilomaviroza; Boala Carrè: Poxviroza; Herpesviroza; Parvoviroza.Dermatite micotice: Dermatofitoze; Malasezioza; Candidoza cutneo-mucoasă. 1.0 14,28

5 Parazitoze cutanate la animale: Leishmanoza; Acar ioze; Entomoze; Miaze. 1.0 14,28 6 Dermatite alergice: Sindromul de dermatită atopică; Alergia alimentară; Alergia la saliva de purici. 1.0 14,28 7 Dermatoze auto-imune: Pemfigus; Lupus eritematos.

Manifest ări cutanate ale unor boli interne: Eritem necrolitic migrator; Sindromul Cushing; Hipotiroidismul; Enocrinopatii sexuale cu manifestări cutanate. 1.0 14,28



1 Conduita diagnosticului dermatologic. Anamneza (date legate de animal,; date legate de mediu; modul de viaŃa; evoluŃia dermatozei; tratamente anterioare şi actuale). Examenul clinic. Examenul general. Examenul dermatologic. Identificarea leziunilor cutanate. Leziuni primare. Leziuni secundare. Forma şi modul de grupare al leziunilor. Topografia leziunilor. Diagnostice ipotetice.

2 14,28

2 Conduita diagnosticului dermatologic. Examene complementare cu interpretare imediată. Metode, tehnica de efectuare şi interpretarea rezultatelor. Examenul microscopic direct din raclat cutanat. Testul cu bandă adezivă. Tehnica periajului. Examenul cu lampa Wood. Examenul citologic cutanat. Tricograma. 2 14.28

3 Conduita diagnosticului dermatologic. Examene complementare cu interpretare intârzâiată. Metode, tehnica de efectuare şi interpretarea rezultatelor. Cultura fungică. Regimul alimentar de evitare şi provocare (pentru diagnosticul alergiei alimentare şi identificarea alergenilor alimentari). Tehnica de intradermoreacŃie. Examen bacteriologic cultural şi antibiograme. Biopsia cutanată. Examene hematologice, biochimice, hormonale şi serologice. Tehnici de imagistică medicală.

2 14.28

4 AfecŃiuni dermatologice la câine. Examinare cazuri clinice. 2 14.28 5 AfecŃiuni dermatologice la câine. Prezentare cazuri clinice. (diagnostic; terapie). 2 14.28 6 AfecŃiuni dermatologice la pisică. Examinare cazuri clinice. 2 14.28 7 AfecŃiuni dermatologice la pisică. Prezentare cazuri clinice. (diagnostic; terapie). 2 14.28 8 AfecŃiuni dermatologice la cabaline. Examinare cazuri clinice. 2 14.28 9 AfecŃiuni dermatologice la cabaline. Prezentare cazuri clinice. (diagnostic; terapie). 2 14.28 10 AfecŃiuni dermatologice la bovine. Examinare cazuri clinice. 2 14.28 11 AfecŃiuni dermatologice la bovine Prezentare cazuri clinice. (diagnostic; terapie). 2 14.28 12 AfecŃiuni dermatologice la rumegătoare mici, porci şi păsări. Examinare cazuri clinice. 2 14.28 13 AfecŃiuni dermatologice la rumegătoare mici, porci şi păsări Prezentare cazuri clinice. (diagnostic;

terapie). 2 14.28

14 Colocviu (caz clinic; examinare; diagnostic dermatologic; recomandare protocol terapeutic). 2 14.28

Modul de desf ăşurare: Orele de curs şi lucrările practice se desfăşoară săptămânal; cursul se desfăşoară în plen; lucrările practice sunt structurate modular pe laboratoare de studiu şi teme Metodele de predare şi de înv ăŃare: Expunere orală, prezentare imagini (video-proiecŃie – Power Point, planşe); preparate microscopice şi macroscopice conservate; examinarea animalelor în cadrul clinicii; deplasări în unităŃi de creştere a animalelor. Referate. DiscuŃii interactive. Prezentare cazuri

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinŃelor predate la curs şi lucrări practice. Însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a afecŃiunilor cutanate la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile cutanate la animale.

Prin examen teoretic şi practic la sfârşitul semestrului.

Examenele teoretice constau în verificarea cunoştinŃelor scris. Examenul practic va consta în prezentarea cazurilor care cuprinde: stabilirea diagnosticului clinic, stabilirea diagnosticului diferenŃial; terapie şi profilaxie.

Modul de stabilire a notei finale: Activitatea la curs, rezultatele obŃinute la examenul teoretic - 50% Activitatea la lucrările practice şi rezultatele la examenul practic - 50%


Resursele necesare:

SpaŃii şi Dotări: microscoape: 10 Novex, 2 Zeis, 16 IOR, linie Olympus pentru obŃinere şi prelucrare imagistică; linie ELISA pentru diagnosticul serologic al bolilor parazitare, laborator de Parazitologie, laborator de Micologie, Clinca Animale Mari şi Mici, Televizor şi Video Player, camera de luat vederi, aparat foto digital Olympus

Materiale didactice: lamotecă care cuprinde preparate microscopice necesare pregătirii studenŃilor; muzeul cu preparate conservate, planşe, casete video şi CD cu imagini, informaŃii. Asigurarea săptămânală de cazuri clinice: cabaline, rumegătoare mari şi mici, suine, carnivore, leporide, păsări – necesare pentru desfăşurarea lucrărilor practice Obligatorie: 1. VIORICA MIRCEAN., COZMA VASILE, 2007._ Ghid pracic de dermatologie canină. Edit. Risoprint, Cluj-.Napoca 2. SOLCAN GH., MITREA I.L., CARMEN SOLCAN, 1999 – Dermatologia animalelor de companie, Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. 4. ŞUTEU I., DULCEANU N., 2001 – Parazitozele cutanate la animale. Edit. Risoprint, Cluj-Napoca. 5. MITRE I.L., GH.SOLCAN, 2006 – Dermatopatologia animalelor de fermă. Edit.Medicală Veterinară, Bucureşti. 6. MULLER-KIRK’S, Small animal dermatology 16 th Edition, W.B.Saunders Company, 2001.

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. CUSTEM VAN J., ROCHETTE F., 1992 – Mycoses in domestic animals. Janssen Research, Foundation.


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



SE RATIFICĂ/















Limba de predare română Semestrul IX Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 28 V CodulCursul pe care îl





zi, ID, FR

Locul desf ăşurăriiTitlul MEDICINĂ VETERINARĂ


CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Toxicologie generală, Biochimie, Farmacologie, Fiziopatologie, SemiologieCursuri anterioare Recomandate: Fiziologie, Laborator clinic, NutriŃie



Disciplina urmăreşte dobândirea cunoştinŃelor teoretice privind diagnosticul şi terapia intoxicaŃiilor acute şi cronice de la animale.


Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 IntoxicaŃii cu metale şi minerale 2 7,14 % 2 IntoxicaŃii cu îngrăşăminte chimice 2 7,14 % 3 IntoxicaŃii cu aditivi alimentari 2 7,14 % 4 IntoxicaŃii cu pesticide: insecticide �i moluscide 2 7,14 % 5 IntoxicaŃii cu pesticide: rodenticide 2 7,14 % 6 IntoxicaŃii cu pesticide: ierbicide şi fungicide 2 7,14 % 7 IntoxicaŃii medicamentoase 2 7,14 % 8 Intoxica�ia cu substan�e antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) 2 7,14 % 9 Intoxica�ii cu substan�e de provenien�ă industrială 2 7,14 % 10 Intoxica�ia cu cianuri 2 7,14 % 11 Intoxica�ii cu produse de uz casnic 2 7,14 % 12 IntoxicaŃii cu plante toxice 2 7,14 % 13 Micotoxicoze 2 7,14 % 14 Zootoxine 2 7,14 %

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucrările practice vizează însuşirea cunoştinŃelor practice necesare diagnosticului clinic şi de laborator precum şi a tratamentului în unele intoxicaŃii mai frecvent întâlnite



1 �edin�ă recapitulativă privind diagnosticul �i terapia generală în intoxica�ii 2 7,14 %

2 Diagnosticul şi tratamentul în intoxicaŃia cu etilenglicol 2 7,14 % 3 Diagnosticul şi tratamentul în intoxicaŃia cu stricnină 2 7,14 % 4 Diagnosticul şi tratamentul în intoxicaŃia cu rodenticide anticoagulante 2 7,14 % 5 Diagnosticul şi tratamentul în intoxicaŃia cu ANTU 2 7,14 %

6 Diagnosticul şi tratamentul în intoxicaŃiile cu colecalciferol şi rodenticide pe bază de fosfor 2 7,14 %

7 Diagnosticul şi tratamentul în intoxicaŃia cu fluoroacetat şi metaldehidă 2 7,14 %

8 Diagnosticul şi tratamentul în intoxicaŃia cu organofosforice şi carbamaŃi 2 7,14 %

9 Diagnosticul şi tratamentul în intoxicaŃia cu clorura de sodiu 2 7,14 % 10 Diagnosticul şi tratamentul în intoxicaŃia cu uree 2 7,14 % 11 Diagnosticul şi tratamentul în intoxicaŃia cu azotaŃi/azotiŃi 2 7,14 % 12 Diagnosticul şi tratamentul în intoxicaŃii medicamentoase 2 7,14 % 13 Diagnosticul în micotoxicoze 2 7,14 % 14 Diagnosticul fitotoxicologic 2 7,14 %


Cursurile se vor baza pe expunerea liberă a informaŃiei, completată cu prezentarea de imagine (proiecŃie scheme, tabele).

Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere (50 min.) – prezentarea elementelor de diagnostic clinic, anatomopatologic, de laborator şi diagnostic diferenŃial, precum şi schemele terapeutice în unele intoxicaŃii mai frecvent întâlnite la animale – proiecŃia video a unor cazuri clinice (50 min). Metodele de predare şi de înv ăŃare:

InformaŃiile teoretice vor fi furnizate prin intermediul manualului şi prin intermediul cursurilor.Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere teoretică urmată de activităŃi practice

propriu-zise. La fiecare şedinŃă de lucrări practice studenŃii vor primii materialul teoretic redactat.


Prin desfăşurarea activităŃilor didactice, cât şi prin studiul individual solicitat studenŃilor, se preconizează dobândirea unor cunoştinŃe teoretice şi practice de bază privind diagnosticul clinic, anatomopatologic şi de laborator, precum şi conduita terapeutică în intoxicaŃiile frecvent întâlnite la animale.

- Prezentarea de referate bibliografice - Seminarii la lucrări practice; - Examen practic (colocviu); - Verificarea pe parcursul semestrului a

cuno�tin�elor teoretice


- Seminarii, prezentarea de referat bibliografic – 20% din nota finală; - Examen practic (colocviu) – 30% din nota finală; - Verificarea teoretică – 50% din nota finală;




- cărŃi şi reviste de specialitate;- colecŃie imagistică de specialitate;

Obligatorie:


OROS N. ADRIAN, 2005 – Diagnosticul de laborator în toxicologia veterinară – metode analitice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Bibliografie:

Facultativ ă:



Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI







Titlul cursului: Creşterea şi patologia animalelor exotice şi de vânat 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. Dr. Brudaşcă Gh. Florinel Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. Brudaşcă Gh. Florinel

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * PA Anul de studii V Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


SemestrulX


OpŃionalitatea ** CO Nr.de credite 3 42 14 - 28 - VP Codul


Titlul



Nu este cazul

Categoria formativ ă = DB: discipline de baz ă, DF: disc.specifice-fundamentale, SC: disc.specifi ce- ştiin Ńe clinice, PA: disc. specifice- produc Ńii animale, IA: disc. specifice -igiena alimentelor , OU: disc.conform op Ńiunii universit ăŃii





Microbiologie - Imunologie Fiziopatologie Morfopatologie Zootehnie

Cursuri anterioare

Recomandate:


Nu este cazul


CURS A. Obiective

Cursul urmăreşte familiarizarea studenŃilor cu modalităŃile particulare de identificare, precum şi cu principiile generale de diagnostic şi tratament al principalelor boli infecŃioase, parazitare, de nutriŃie şi metabolism a principalelor specii de mamifere, păsări exotice şi de interes

cinegetic, reptile exotice şi peşti, fiind trecute in revistă etiologia, epidemiologia, patogeneza, tabloul clinic, modificările morfopatologice precum şi măsurile de profilaxie şi combatere.




1. Prezentarea principalelor specii de animale exotice - mamifere 1 7,14 2. Prezentarea principalelor specii de animale exotice - păsări 1 7,14 3. Prezentarea principalelor specii de animale exotice - reptile 1 7,14

4. Prezentarea principalelor aspecte patologice la specii de animale

exotice – boli infecŃioase, boli parazitare şi boli de nutriŃie şi metabolism

2 14,28

5. Prezentarea principalelor afecŃiuni ale unor specii de animale

sălbatice folosite drept animale de laborator 1 7,14

6. Introducere în biologia şi etologia principalelor specii de pasări de

interes cinegetic 2 14,28

7. Intoducere în biologia şi etologia principalelor specii de vânat cu păr

2 14,28

8. Prezentarea caracteristicilor morfofiziologice şi de specie la peştii autohtoni de interes economic

2 14,28

9. Prezentarea principalelor boli (infecŃioase, parazitare, de nutriŃie şi

metabolism) întâlnite la speciile de vânat 2 14,28


Lucrările practice vizează deprinderea unor tehnologii de creştere în captivitate, a tehnicilor de diagnostic şi efectuarea tratamentului, cu largă aplicabilitate practică, în principalele boli ale animalelor exotice, de vânat şi peşti, precum şi modalităŃile de identificare a speciilor, stabilirea sexului şi a vârstei la unele specii de reptile, păsări exotice şi mamifere de interes cinegetic.




1. ProtecŃia muncii. Creşterea, îngrijirea şi reproducerea în condiŃii de captivitate a animalelor exotice.

4 14,28

2. Determinarea sexului şi aprecierea vârstei la unele specii de animale

exotice. 2 7,14

3. Prezentarea unor aspecte particulare de terapie şi imunoprofilaxie la

unele specii de animale exotice. 4 14,28

4. Creşterea, ingrijirea şi reproducerea unor specii de animale sălbatice

folosite drept animale de laborator. 2 7,14

5. Creşterea şi reproducerea în captivitate (în grădini zoologice şi ferme de tip semiindustrial) a unor specii de mamifere şi păsări sălbatice de interes cinegetic.

4 14,28

6. Prezentarea unor aspecte terapeutice şi imunoprofilactice specifice 2 7,14

la principalele specii de interes cinegetic.

7. Creşterea şi reproducerea în captivitate (ferme de tip semiindustrial şi industrial) a unor specii autohtone de peşti.

2 7,14

8. Aprecierea trofeului şi stabilirea vârstei la unele specii de mamifere de vânătoare.

2 7,14

9. AplicaŃii practice pe teren (vizitarea unor grădini zoologice, crescătorii de animale exotice şi de vânat)

6 21,42

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului IV, precedând lucrarea practică cu aceeaşi temă. Lucr ările practice sunt organizate pe grupe de studiu în clinica şi laboratorul disciplinei, unităŃi de creştere a animalelor exotice şi sălbatice, grădini zoologice. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

h) Metode de predare: curs şi lucrări practice interactive Cursul: expunere orală, prezentări Power Point, prezentare pe folii retroproiector Lucr ări practice: succintă expunere orală a lucrării planificate, prezentare filme video referitoare la tematica curentă, prezentări pe calculator a unor tehnici de tratament, demonstraŃii practice de diagnostic şi tratament efectuate de către cadrul didactic, aplicaŃii practice efectuate de studenŃi, vizite de lucru pe teren. i) Metode de învăŃare: Materialul de curs: notiŃele de curs, materialul bibliografic obligatoriu şi facultativ, consultaŃii la sediul disciplinei Materialul pentru lucr ările practice: consultarea materialului tipărit aferent fiecărei teme planificate, examinarea lamotecii, examinarea preparatelor biologice din colecŃia disciplinei, dialog pe parcursul activităŃii referitor la tema prezentată, consultaŃii


� Dezvoltarea gândirii medicale � Orientarea conduitei şi aplicarea corectă

a tehnicilor de diagnostic şi tratament specific al principalelor boli care afectează animalele exotice şi de vânat.

� Dobândirea manualităŃii în contenŃia, manipularea şi aplicarea tratamentelor la specii de animale exotice şi de vânat.

Dobândirea de competenŃe în identificarea corectă a celor mai importante specii de animale exotice şi de vânat.



Examenul practic se califică cu admis sau respins - Nota acordată pentru examenul practic în cazul în care studentul este admis reprezintă 50% din

notă iar grila 50%


Dotări:

Echipamente de laborator: microscoape, centrifuga (0-10000 rpm), centrifuga pentru hematocrit, spectrofotometru, microscop cu câmp întunecat, termostat, baie marina, exsicator, becuri de gaz, incintă cu aer steril, agitator mecanic Echipamente :Calculator, Videoproiector, Retroproiector Materiale: camere de numarat, pipete gradate, pipete Potain, hemoglobinometru Sahli, aparat Westergreen, reactivi pentru hematologie, baterie de colorare May Grunwald Giemsa, baterie de colorare Gram, Tribondeau-Fontana, Ziehl-Nielesen, medii de cultura uzuale şi speciale, Resursele necesare:


Planşe, lamoteca hematologică (frotiuri din sânge de păsări şi animale sălbatice), colecŃia de produse biologice (mostre), filme video, diapozitive cu aspecte caracteristice lezionale şi aspecte privind efectuarea testelor de diagnostic, prezentări Power Point cu tehnici de manipulare, contenŃie şi tratament.Obligatorie:

1. Brudaşcă Gh. Florinel, Spînu Marina - Fauna de interes cinegetic şi piscicol: descriere, patologie infecŃioasă, reglementări legislative. Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2003

2. Brudaşcă Gh. Florinel – Principii de terapie şi imunoprofilaxie în bolile infecŃioase ale animalelor, Ed. Sedan, Cluj-Napoca, 2003

3. Note de curs 4. Fascicole tipărite pentru fiecare temă practică

Bibliografie:

Facultativă:

1. Vasiu C. - Bacterioze la animale, Academic Pres, 2001 2. Vasiu C. - Viroze şi boli prionice la animale, Ed. Nereamia Napocae, 2003 3. Schilliger Lionel – 100 questions/reponses sur le reptiles, Philippe Gerard

Editions, Paris, 1998 4. Filea Ioan Ivana – Bolile animalelor mici care se pot transmite la om, Ed.

Ceres, Bucureşti, 1984 5. Coles H. Brian – Cage and aviary birds, 1995 6. Romhanyi Attila – A fold papagajai, Dunakonyv Kiado, Budapesta, 1995 7. Nesterov Vadim – Bolile vânatului, Ed. Ceres, Bucureşti, 1984 8. Năstoiu Ioana – Fauna de interes medical, Ed. All, Bucureşti, 1994 9. NegruŃiu Aurel – Vânătoare şi salmonicultură, Ed. Didactică şi pedagogică,

1983 10. Georgescu Mitică, Georgescu George Cristian – Enciclopedie

zoocinegetică, Ed. Albatros, Bucureşti, 1996 11. Neacşu Aurelian, Popescu Corneliu, Nicolau Cristu – Vânatul cu trofee, Ed.

Ceres, BucureŃti, 1982 j) Cotta Vasile – Vânatul, Ed. Ceres, Bucureşti, 1982


Nu este cazul

Alte informaŃii:

Nu este cazul

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL AVIZUL CATEDREI Şeful Catedrei: Prof.Dr. Aurel Muste

Data avizării:

Semnătura:





SE RATIFICĂ/










Titlul cursului: Laborator Clinic 01.10.2009






OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 42 14 - 28 V CodulCursul pe care îl






zi, FR, ID




Biochimie, Fiziologie, FiziopatologieCursuri anterioare

Recomandate:

Semiologie, Nutritie, GeneticăAlte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul


CURS A. ObiectiveCursul de laborator clinic apare ca o urmare fireasca a cursurilor de biochimie. In acest curs sunt prezentate notiuni legate de metabolismul mineral si rolul acestuia in organismele animale. De asemenea, sunt aprofundate notiunile generale de biochimie, procesele metabolice fiind de aceasta data urmarite din punct de vedere al localizarii in diverse tesuturi sau organe si a modului in care aceste procese influenteaza functionalitatea acestora. Toate aceste date sunt prezentate in stransa corelatie cu metodele utilizate in laboratorul clinic in evidentierea acestor functii specifice.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucrările de laborator permit studentului aprofundarea metodelor analitice tipice pentru un laborator clinic care îi permit sa facă determinări cantitative ale principalelor elemente mineral. De asemenea, permit cunoasterea metodele utilizate in laboratorul clinic in evidentierea functiilor specifice ale unor tesuturi si organe precum si modul de interpretare a acestor rezultate.




1 1. Generalitatii privind laboratorul clinic. Tipuri de laboratoare clinice. Materiale biologice analizate in cadrul laboratorului - sânge, plasma, ser, urina, lichid cefalorahidian, Ńesuturi solide 2. Principalele etape parcurse in vederea stabilirii parametrilor biochimici - faza pre-analitica, faza analitica; exprimarea si interpretarea rezultatelor, tratarea statistica a datelor analitice.

1

1

7,14

7,14

2 3. Metode analitice utilizate in laboratoarele: metode chimice(gravimetrie, volumetrie); metode fizice (refractrometrie, polarimetrie, metode spectrale de emisie); metode fizico-chimice( optice, electrice) si tehnici de laborator

1

1

7,14

7,14 3 3. Metabolismul mineral

Metabolismul fosfo-calcic Metabolismul sodiului, potasiului, clorurilor

1

1

7,14

7,14 4 Metabolismul magneziului

Metabolismul fierului 4. Metabolismul microelementelor: seleniu, cupru, cobalt

1

1

7,14

7,14 5 5. Explorarea funcŃiei hepatice

Participarea ficatului la procese metabolice Participarea ficatului la secreŃia bilei FuncŃia de detoxifiere Explorări hepatice: enzime hepatice, acizii biliari, testele de citoliza hepatica, testarea funcŃiei excreto-biliare

1

1

7,14

7,14

6 6. Explorarea funcŃiei renale Metabolismul Ńesutului renal: implicarea în metabolismul energetic si în metabolismul azotului. Profilul enzimatic renal Urina Explorările renale: testul grupărilor azotate si teste urinare

1

1

7,14

7,14

7 7.1. Explorarea funcŃiei digestive Diagnosticul de laborator în cazul pancreatitei acute prin utilizarea unor parametrii plasmatici: amilaza serică si lipaza 7.2. Explorarea funcŃiei musculare CompoziŃia biochimică şi metabolismul muscular Metabolismul muscular si tulburările acestuia Explorări musculare prin metode enzimologice – activitatea creatinkinazei serice.

1

1

7,14

7,14

Tema Număr de ore



2 7,14

2 Determinarea profilului de lipide din tesutul hepatic utilizand cromatografie pe start subtire.

2 7,14

3 Determinarea calcemiei si fosfatemiei la diverse specii animale. 2 7,14 4 Determinarea potasiemiei si natriemiei la diverse specii animale. Dozarea clorurilor

din urina. 2 7,14

5 Determinarea magneziemiei la diverse specii animale. 2 7,14 6 Determinarea activitatii transaminazelor serice - ALAT si ASAT la diverse specii. 2 7,14 7 Determinarea activitatii fosfatazei alcaline si a GGT-lui la diverse specii. 2 7,14 8 Determinarea glicemiei prin metoda enzimatica. 2 7,14 9 Determinarea concentratiei colesterolului total si a lipidelor totale in sange la diverse

specii 2 7,14

10 Determinarea glucozuriei si a proteinuriei. 2 7,14 11 Determinarea uremiei la diverse specii prin metoda enzimatica. Dozarea creatininei

prin metoda fotometrica Jaffe. 2 7,14

12 Determinarea activitatii amilazei sanguine. Determinarea activitatii lipazei pancreatice 2 7,14 13 Determinarea activitatii creatin-kinazei ca indice al functiei musculare. 2 7,14 14 Colocviu de laborator. 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăşoară în amfiteatre cu toŃi studenŃii. Orele de laborator se desfăşoară pe grupe de studenŃi în laboratorul clinic al disciplinei. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Metoda prezentării orale a cursului apelând la videoproiector pentru a ilustra scheme reprezentative sau strucrturi complexe ale unor biomolecule. Studentului I se cere să acceseze literatura de specialitate (bibliografia obligatorie fiind afisata permanent la avizierul disciplinei). La lucrările de laborator sunt discutate principiile care stau la baza anumitor determinări experimentale urmând ca studentul să le execute practic.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Insusirea de catre student a notiunilor teoretice privind metodologia de lucru intr-un laborator clinic. Insusirea notiunilor legate de metabolismul mineralelor in organismul animal si starile patologice ce apar in dereglarile acestui metabolism. Studierea din punct de vedere biochimic a principalelor functii fiziologie (hepatice, digestice, musculare) si a modului prin care putem evidentia functionalitatea acestora cu ajutorul analizelor efectuate in laboratorul clinic.

Din punct de vederea practic se urmareste insuşirea de către student a tehnicilor utilizate in laboratorul clinic, modul in care sunt manipulate kiturile de analiza. Un alt obiectiv foarte important este însuşirea modului in care trebuiesc interpretate rezultatele obtinute.

NoŃiunile însuşite la curs vor fi evaluate prin verificare pe parcurs, care cuprinde mai multe lucrări scrise cu subiecte obligatorii din toate capitolele mari prezentate la curs. Laboratorul va fi finalizat printr-un colocviu care trebuie sa evidenŃieze gradul de asimilare teoretic şi practic de către student a lucrărilor efectuate.


NF=0,75NE+ 0,25NL

Unde NF=nota finala NE=media notelor de la lucrările scrise NL=nota colocviu laborator

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: :Laboratorul clinic are aparatură de prelucrare a unor probe biologice (centrifuga),balante, spectrofotometruResursele necesare: Materiale didactice: videoproiector. StudenŃii pot beneficia de biblioteca disciplinei, dotată cu cărŃi si reviste de specialitate precum si de acces la Internet (2 calculatoare).

Bibliografie:

Obligatorie: Notite de curs, prezentarile cursului Ghergariu S., Pop A., Kadar L., Spinau Marina, Manual de laborator clinic veterinar, Editura Ceres, 1985 Kadar L., InvestigaŃii biochimice in laboratorul clinic veterinar, Editura AcademicPress, Cluj-Napoca, 2003

-Kondi Natalia, Laborator Clinic - Biochimie, Editura Medicala, Bucureşti, 1981

Facultativ ă: Bellier S., Michaux J.M., Biochimie Clinique, Ecole Nationale Veterinaire d’Alfort, Paris, 2006 Zamfirescu Gheorghiu Marcela, Popescu Aurora, Tratat de Biochimie Medicala, Editura Medicala, Bucureşti, 1991 Cucuianu Mircea, Olinic N., Goia A., Fekete T., Biochimie Clinica, 1980, Editura Dacia, Cluj-Napoca Mincu I., Hancu N., Bolile Metabolice in practica medicala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981



AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI




Medicina Veterinara



Titlul cursului: Chirurgie plastică şi reparatorie 01.10.2009






OpŃionalitatea ** CF Nr.de credite 2 42 14 28 Verificare pe parcurs CodulCursul pe care îl





zi, ID, FR


Medicina Veterinara0401 6 ANI ZI USAMV Cluj




ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână – 33.33% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 66.66% CURS A. ObiectiveInsusirea de catre studenti a unor procedee noi de tratament chirurgical reconstructiv pe organe si te suturi



1 Pregatirea animalelor pentru interventii plastice si reconstructive 2 14,28 2 Metode de anestezie generala, regionala si locala adecvate

chirurgiei plastice 2 14,28

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Aplicarea pe cazuri clinice si cadavre a unor tehni ci de chirurgie plastica si reparatorie


3 Metode reconstructive si plastice pe tesuturi moi 4 28,57 4 Metode reconstructive si plastice pe tesuturi dur e 2 14,28 5 Metode reconstructive si plastice pe organe 2 14, 28 6 Procedee de stimulare a vindecarii si recuperarii functionale 2 14,28


1 Anestezia si terapia intensiva pre, intra si post operatorie 2 7,14 2 Tehnici de plastie cutanata 4 14,28 3 Tehnici de plastie la nivelul peretelui abdominal 4 14,28 4 Tehnici de plastie la nivelul ligamentelor si ten doanelor 6 21,42 5 Tehnici de plastie osoasa 4 14,28 6 Tehnici de plastie maxilo-faciala 2 7,14 7 Tehnici de transplant de organe 6 21,42

Modul de desf ăşurare: Metodele de predare şi de înv ăŃare:



Nota finala v-a fi media notelor obtinute pe parcursul semestrului

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: sala de lucrari practice, sala de operatie anim ale mici si mari, laborator de microchirurgie Resursele necesare: Materiale didactice: cazuri clinice, cadavre si ani male de experienta

Obligatorie:

Bibliografie: Facultativ ă: T.S., Stashak, Christine Theoret, 2008, Equine Wou nd Management, Second edition, Ed. Blackwell Publishing M.J. Bojrab, G.W. Ellison, B. Slocum, 1998, Current techniques in small animal su rgery, fourth edition, Ed. Williams & Wilkins

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Alte informaŃii: Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Groza Ioan Data aprobării:


Semnătura:


Codul Cursului: 0401050317 SE RATIFICĂ

/ NU SE RATIFICĂ

RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL



FIŞA DISCIPLINEI







Titlul cursului: Legisla Ńie si deontologie veterinar ă

01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Conf. Dr. Dana Şandru Coordonatorul cursului:


CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * DF Anul de studii VI Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


SemestrulX


OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 2 28 14 14 - VP Codul


Titlul



Nu este cazul






Boli infec Ńioase Cursuri anterioare

Recomandate:

Controlul sanitar veterinar al alimentelor

Alte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs Nu este cazul


Descrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - 50% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână -50 %

CURS A. ObiectiveSe urmăreşte familiarizarea studenŃilor cu sistemul legislativ intern, funcŃionarea Colegiului Medicilor Veterinari din România, structurile legislative ale ComunităŃii Europene, cu accente asupra organismelor imlpicate în elaborarea şi aprobarea documentelor ce reglementează activitatea sanitară-veterinară. Sunt prezentate reglementările sanitare veterinare privind notificarea bolilor în România şi înComunitatea Europeană şi cele legate de protecŃia animalelor în CE. Sunt explicate noŃiuni de etică şi deontologie medicală veterinară




1 2 3 4 A. LegislaŃie sanitar-veterinară

I. Probleme generale de legislaŃie sanitară veterinarăLegea sanitar-veterinară, act normativ de bază privind organizarea apărării sănătăŃii animalelor în România II. Organizarea şi funcŃionarea serviciilor s.v. II.1. AgenŃia NaŃională Sanitar Veterinară II.2. InstituŃiile centrale de specialitate II.3. DirecŃiile Sanitare Veterinare JudeŃene II.4. UnităŃile şi circumscripŃiile teritoriale II.5. PoliŃia S.V. de frontieră II.6. Serviciile s.v. din cadrul altor ministere II.7. FormaŃiile de asistenŃă sanitar veterinară ale regiilor autonome, societăŃilor comerciale, firmelor, asociaŃiilor şi societăŃilor agricole II.8. Servicii veterinare particulare. Legea 160/1998 III.Reglementări privind folosirea produselor biologice, medicamentelor, toxicelor şi stupefiantelor în practica medicinii veterinare IV.M ăsuri strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale IV.1. Unele definiŃii pentru aplicarea Codului zoosanitar internaŃional IV.2. Metode de diagnostic utilizate pentru bolile de pe listele A şi B IV.3. Măsuri speciale pentru profilaxia şi combaterea bolilor infecto-contagioase şi parazitare IV.4. AcŃiuni pentru supravegherea sanitară veterinară a zoonozelor V.LegislaŃia sanitar veterinară în relaŃiile internaŃionale (convenŃii, acorduri şi alte reglementări) VI.Sistemul legislativ al Uniunii Europene. Structura organelor legislative şi funcŃionarea sistemului legislativ VII.Reglementări sanitare veterinare privind notificarea bolilor în Comunitatea EuropeanăVIII.Reglementări privind comerŃul dintre Comunitatea Europeană şi Ńări terŃe (necomunitare)

2

2,25 0,125 0,25 0,5 0,5 0,125 0,25 0,25 0,25

1

5,75

0,75

1 3

1 0,5

0,25

2

0,25

14,28

16,07

7,14

41,07

3,57

1,78

14,28

1,78

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucr ările de laborator vizează deprinderea activităŃilor legate de gestionarea activităŃii sanitare-veterinare şi utilizarea formularelor aflate în uz în România şi Comunitatea Europeană, în relaŃie cu circulaŃia animalelor pe plan intern, din Ńări terŃe şi intracomunitar. Sunt de asemenea trecute în revistă formularele care se întocmesc la declararea şi stingerea epizootiilor.


Nr.

Tema Număr de ore % din totalul orelor

1. Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar

2. Regulamentul de organizare şi funcŃionare a colegiului medicilor veterinari

3. Legi şi alte acte normative care reglementează activitatea sanitar veterinară

4. AcŃiuni s.v. care se suportă din bugetul primăriilor, acŃiuni contracost, taxe de asistenŃă s.v., autofinanŃarea activităŃii s.v.

5. Programul activităŃii sanitare de prevenire şi combatere a bolilor la animale şi planul cifric al acŃiunilor s.v.

6. Planul de aprovizionare cu materiale biologice, medicamente, instrumentar şi aparatură de uz veterinar

7. Acte s.v. ce se întocmesc în legătură cu circulaŃia produselor de origine animală

8. Acte s.v. ce se întocmesc în legătură cu circulaŃia animalelor 9. Documente s.v. ce se întocmesc la declararea şi stingerea

epizootiilor. Ancheta epizootologică, act s.v. de declarare oficială a bolii, planul de măsuri, act s.v. de stingere oficială a bolii

10.EvidenŃa activităŃii s.v. 11.Documentele ce se întocmesc pentru sancŃionarea contravenŃiilor

în activitatea s.v. 12.Documente ce se întocmesc în asigurările de stat a animalelor şi

acordarea despăgubirilor legale 13.Măsuri generale pentru prevenirea şi combaterea bolilor la

animale 14.Măsuri speciale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infecto-

contagioase şi parazitare

1 (săpt. 1) 1 (săpt. 2) 1 (săpt. 3) 1 (săpt. 4)

1 (săpt. 5)

1 (săpt. 6)

1 (săpt. 7)

1 (săpt. 8) 1 (săpt. 9)

1 (săpt. 10) 0,5

0,5 (săpt. 11) 0,5 (săpt. 12)

2,5 (săpt. 12+ 13+14)

7,14 7,14 7,14 7,14

7,14

7,14

7,14

7,14 7,14

7,14 3,57

3,57 3,57

17,86


Cursul precede seminarul, în cadrul aceleiaşi săptămâni fiind abordată aceeaşi temă la amble activităŃi Metodele de predare şi de înv ăŃare: Curs interactiv, cu prezentarea cadrului legislativ (folii, prezentare Power Point) şi discutarea modalităŃilor de aplicare a diferitelor reglementări legislative

În cadrul lucrărilor practice sunt precizate modalităŃile de completare a diferitelor formulare care se utilizează în activitatea sanitară veterinară şi se discută aplicabilitatea şi utilitatea acestora

Activitate individuală şi în grup, în cadrul lucrărilor practice, monitorizată de cadrul didactic (tutoriale)


� Familiarizarea cu modul de organizare al sistemului legislativ intern şi comunitar

� Dobândirea abilităŃii de interpretare a unui text legislativ

� Cunoaşterea şi aplicarea modului de gestionarea a activităŃii sanitare veterinare (completarea formularelor)

Curs:

Test gril ăRezolvarea unei probleme cu caracter practic (aplicarea legislaŃiei într-o situaŃie concretă dată) Lucr ări practice: teste periodice de rezolvare a unor situaŃii privind aplicarea legislaŃiei în diferite instanŃe Fiecare dintre probe este eliminatorie


- Media notelor acordate pe parcurs + testul grilă + problema finală (în proporŃie egală de 33,3%)


Calculatoare pentru acces la Internet (site-uri legislative)

Resursele necesare:


Registre de eviden Ńe sanitare veterinare Formulare tip pentru evidenŃa activităŃii sanitare veterinare (interne şi comunitare) Folii de prezentare a schemelor de funcŃionare a sistemelor legislative intern şi comunitar

Bibliografie:

Obligatorie:

Note de curs Marina Spînu, Gh.F. Brudaşcă – 2001 - Reglementări legislative sanitare veterinare interne şi comunitare, Ed. Todesco, Cluj Marina Spînu, V. Dobrean – 2001 - Practicum de legislaŃie veterinară internă şi

internaŃională, Ed. Todesco

Sandru Carmen Dana – 2008- legislaŃie medical veterinară, Ed. Napoca Star,

Cluj

Facultativă:

Buletin informativ nr. 4/2003 – Programul de supraveghere, profiolaxie şi

combatere a bolilor la animale

OnŃanu Gh. – 2001 – Biblia speranŃei, Carta albă a Uniunii Europene, DirecŃia de Integrare Europeană, Bucureşti Negrea A. – 2000 – LegislaŃie şi deontologie veterinară, Ed. Moldogrup Iaşi


Nu este cazulAlte informaŃii:

Nu este cazul

Anexe:


Şeful Catedrei: Prof. Dr. Aurel Muste Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. Dr. Ioan Ştefan Groza Data aprobării:


Semnătura:



SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI










CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * SC Anul de studii VI Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


SemestrulXI


OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 1 14 14 - - - EVALUARE CodulCursul pe care îl



Nu este cazul






Cursuri anterioare

Recomandate:


Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -100 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - %

CURS A. Obiective





1. Ecoimunologie. Argumente pro şi contra vaccinărilor anuale, vaccinoze

1 (săpt. 1)

7,14

2. Imunoprofilaxia pasivă: eficienŃă şi aspecte economice. Homeopatia profilactică veterinară.

1 (săpt. 2+3)

14,28

3. Medicina conservaŃională: definiŃie, principii, importanŃă 1 (săpt. 4+5)

14,28

4. Medicina ecologică, medicina mediului: definiŃii, importanŃă 1 (săpt. 5+6)

14,28

5. Medicina translocatională: definiŃie, principii, importanŃă 1 (săpt. 6+7)

14,28

6. Medicina introducerii, reintroducerii, reabilităŃii biofondului 1 (săpt. 8)

7,14

7. Analiza medicală retrospectivă şi prospectivă ca problemă de medicină preventivă

1 (săpt. 9+10)

14,28


1 (săpt.11)

7,14


Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului V, sub formă interactivă Metodele de predare şi de înv ăŃare:

k) Metode de predare: curs interactiv Expunere orală, prezentări Power Point, filme, prezentare pe folii retroproiector l) Metode de învăŃare: Materialul de curs: notiŃele de curs, materialul bibliografic obligatoriu şi facultativ, consultaŃii la sediul disciplinei






• Analiza retrospectivă a factorilor implicaŃi în condiŃionarea unui episod morbid şi utilizarea informaŃiei dobândite în prospecŃia unor


potenŃiale episoade morbide ulterioare









Alte informaŃii:

Nu este cazul

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/










Titlul cursului:DIAGNOSTIC NECROPSIC ŞI MEDICINĂLEGALĂ 1 1.10.2009




studiiVI Nr.de ore pe semestru şi activit ăŃi








zi, FR, ID




Anatomie patologică, Boli infecŃioase, Boli parazitare, Patologie medicală, Patologia reproducŃiei, Toxicologie, Boli de nutriŃie şi metabolism.


LegislaŃie veterinară, Dermatologie veterinară, Patologie celulară, oncologie comparată.


Nu este cazul


CURS A. Obiective

Furnizarea informaŃiilor teoretice privind organizarea serviciului de prosectură, întocmirea actelor de necropsie, tehnica realizării necropsiei, recoltarea probelor pentru examene de laborator, conduita diagnosticului şi tabloul morfopatologic diferenŃial în principalele boli la animale. De

asemenea, cursul îşi propune prezentarea implicaŃiilor diagnosticului morfopatologic în medica legală veterinară – aplicaŃiile medicinei legale veterinare, elemente specifice ale expertizei medico-legale, conduita diagnosticului şi raportului medico-legal.



Dobândirea cunoştinŃelor practice privind realizarea necropsiei la diferitele specii de animale precum şi recunoaşterea leziunilor şi interpretarea lor în cadrul tabloului morfopatologic. De asemenea, se urmăreşte însuşirea tehnicilor de recoltare a probelor pentru examene speciale de laborator şi întocmirea corectă a actului de necropsie sau medico-legal.




1 Precizare de termeni şi noŃiuni. Cadrul legal şi organizatoric. 0,5 3,57 2 Principii de bază ale necropsiei, Modificări postmortale. 0,5 3,57 3 Recoltarea şi transportul probelor pentru examene de laborator. 1 7,14 4 Necropsia veterinară legală – domenii, cazuri frecvente 2 14,28 5 Diagnosticul necropsic la cabaline. 2 14,28 6 Diagnosticul necropsic la rumegătoare. 2 14,28 7 Diagnosticul necropsic la suine. 2 14,28 8 Diagnosticul necropsic la carnivore şi animalelor de blană. 2 14,28 9 Diagnosticul necropsic la pasăre. 2 14,28



1 Prezentarea serviciului de prosectură şi a instrumentarului. 1 3,57 2 DemonstraŃie de necropsie, completarea actului medicolegal. 1 3,57 3 Tehnica recoltării probelor pentru examene speciale. 1 3,57 4 Tehnici de laborator rapide folosite în timpul necropsiei. 1 3,57 5 Necropsia cabalinelor. 4 14,28 6 Necropsia la taurine şi ovine. 4 14,28 7 Necropsia suinelor. 4 14,28 8 Necropsia carnasierelor şi animalelor de blană. 8 28,56 9 Necropsia păsărilor. 4 14,28


Cursul va prezenta, sintetic, metodologia de necropsie, modul de examinare a organelor şi Ńesuturilor, probele minime necesare pentru examenele de laborator şi diagnosticul necropsic şi histopatologic diferenŃial al bolilor la animale precum şi examenele de laborator pentru confirmare. Lucrările practice se vor desfăşura în sala de necropsie, unde fiecare student va realiza necropsia, recoltarea de probe şi va completa actul de necropsie. Fiecare student va întocmi un referat bibliografic referitor la diagnosticul morfopatologic al unei entităŃi nosologice sau referitor la morfopatologia unui organ sau Ńesut.


InformaŃia teoretică oferită studenŃilor va lua forma cursurilor sintetice bazate pe scheme şi imagini cu leziuni specifice ce vor ajuta la realizarea diagnosticului diferenŃial al entităŃilor nosologice la animale. In prezentările de la curs se va renunŃa la dictare şi chiar la textul scris iar

prezentarea şi interpretarea imaginilor se va face prin discuŃii interactive cu studenŃii, făcând apel la cunoştinŃele acumulate anterior. Lucrările practice presupun participarea nemijlocită a fiecărui student la realizarea necropsiei şi la întocmirea actului de necropsie. Prin formarea de echipe de lucru (3-4 studenŃi) care vor consulta permanent cadrul didactic se va asigura o conlucrare interactivă care va fi completată cu consultarea materialelor bibliografice pus la dispoziŃie de către disciplină. Preparatele directe, amprentele şi frotiurile vor completa tabloul morfopatologic macroscopic, respectiv diagnosticul necropsic. Pentru completarea informaŃiilor privitoare la cazurile necropsiate se vor prezenta preparatele histologice rezultate de la cazurile necropsiate cu o săptămană inainte. Fiecare student va fi stimulat să realizeze un referat bibliografic pe o temă aleasă de comun acord (student – cadru didactic); această activitate stimulează studiul individual. La disciplină sunt disponibile cursuri şi manuale editate de membrii disciplinei precum şi bibliografie (tratate, reviste) străină.


Acumularea unui bagaj consistent de cunoştinŃe teoretice şi practice privind realizarea necropsiei la diferitele specii de animale precum şi recunoaşterea leziunilor şi interpretarea lor în cadrul tabloului morfopatologic. De asemenea, se aşteaptăînsuşirea tehnicilor de recoltare a probelor pentru examene speciale şi întocmirea corectă a actului de necropsie şi medicinălegală.

- DiscuŃia cazurilor la fiecare lucrare practică; - Evaluarea actelor de necropsie întocmite; - Evaluarea referatelor bibliografice; - Colocviu practic – caz de necropsie; - Verificări teoretice (2 verificări – scrise) pe parcurs.


DiscuŃia cazurilor şi evaluarea actelor de necropsie întocmite – 25%; Evaluarea referatelor bibliografice – 25%; Colocviu practic – 25%; Verificări teoretice pe parcurs – 25%.


Sală de necropsie; Muzeu piese morfopatologice formolizate; Laborator de histopatologie cu dotări moderne (hotă, microtom, criotom, ultramicrotom). Laborator de citopatologie; Laborator de analiză computerizată de imagine Laborator pentru studenŃi (lucrări practice) dotat cu microscoape, videoproiector, retroproiector, sistem achiziŃie şi prezentare imagine;



- 1000 piese morfopatologice formolizate; - histotecă vastă ; - colecŃie imagistică de specialitate; - cărŃi şi reviste de specialitate;- cadavre aparŃinând diferitelor specii de animale.

Obligatorie:

ABA , A.I., 1977 – Tehnica necropsiei animalelor domestice, Ed. Ceres, Bucureşti. ABA , A.I., 1996 – Diagnostic necropsic veterinar, Ed.Ceres, Bucureşti. ĂTOI, C., 2003 – Diagnostic necropsic veterinar, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.Bibliografie:

Facultativ ă:

1. JUBB, K.V.F., P.C. KENNEDY, N. PALMER (Eds.), 1993 – Pathology of Domestic Animals, Aademic Press, San Diego, California.


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/
















OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 2 28 - 28 V CodulCursul pe care îl






zi, ID, FR








Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 100%

CURS - NU ESTE CAZULA. Obiective







1 Necropsia cabalinelor 4 14,28 2 Necropsia la taurine şi ovine. 4 14,28 3 Necropsia suinelor 8 28,56 4 Necropsia carnasierelor şi animalelor de blană 8 28,56 5 Necropsia păsărilor 4 14,28


Lucrările practice se vor desfăşura în sala de necropsie, unde fiecare student va realiza necropsia, recoltarea de probe şi va completa actul de necropsie. Fiecare student va întocmi un referat bibliografic referitor la diagnosticul morfopatologic al unei entităŃi nosologice sau referitor la morfopatologia unui organ sau Ńesut. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Lucrările practice presupun participarea nemijlocită a fiecărui student la realizarea necropsiei şi la întocmirea actului de necropsie. Prin formarea de echipe de lucru (3-4 studenŃi) care vor consulta permanent cadrul didactic se va asigura o conlucrare interactivă care va fi completată cu consultarea materialelor bibliografice pus la dispoziŃie de către disciplină. Preparatele directe, amprentele şi frotiurile vor completa tabloul morfopatologic macroscopic, respectiv diagnosticul necropsic. Pentru completarea informaŃiilor privitoare la cazurile necropsiate se vor prezenta preparatele histologice rezultate de la cazurile necropsiate cu o săptămană inainte. Fiecare student va fi stimulat să realizeze un referat bibliografic pe o temă aleasă de comun acord (student – cadru didactic); această activitate stimulează studiul individual. La disciplină sunt disponibile cursuri şi manuale editate de membrii disciplinei precum şi bibliografie (tratate, reviste) străină.


Acumularea unui bagaj consistent de cunoştinŃe teoretice şi practice privind realizarea necropsiei la diferitele specii de animale precum şi recunoaşterea leziunilor şi interpretarea lor în cadrul tabloului morfopatologic. De asemenea, se aşteaptăînsuşirea tehnicilor de recoltare a probelor pentru examene speciale şi întocmirea corectă a actului de necropsie şi medicinălegală..



DiscuŃia cazurilor şi evaluarea actelor de necropsie întocmite – 25%; Evaluarea referatelor bibliografice – 25%; Colocviu practic – 50%;



Sală de necropsie; Muzeu piese morfopatologice formolizate; Laborator de histopatologie cu dotări moderne (hotă, microtom, criotom, ultramicrotom). Laborator de analiză computerizată de imagine Laborator pentru studenŃi (lucrări practice) dotat cu microscoape, videoproiector, retroproiector, sistem achiziŃie şi prezentare imagine;Resursele

necesare/existente: Materiale didactice:


Obligatorie:

1. BABA , A.I., 1977 – Tehnica necropsiei animalelor domestice, Ed. Ceres, Bucureşti.

ABA , A.I., 1996 – Diagnostic necropsic veterinar, Ed.Ceres, Bucureşti. ĂTOI, C., 2003 – Diagnostic necropsic veterinar, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie:

Facultativ ă:



Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/







Medicina veterinara



Titlul cursului:CLINICA PE SPECII / ANIMALE DE COMPANIE 01.10.2009





Limba de predare Semestrul XI Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 21 7 - 14 EVALUARE CodulCursul pe care îl





Zi, ID, FR






ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului:

În curs, sunt abordate cu prioritate entităŃile morbide mai frecvente la fiecare specie şi în special entităŃile care apar la animalele din captivitate


CURS A. Obiective

La curs: Însuşirea de către studenŃii anilor terminali, anul VI Medicină Veterinară a noŃiunilor de creştere şi patologie a animalelor de companie. În semestrul XI a anului VI studenŃilor li se predăaspecte ale creşterii şi patologiei animalelor de companie: câini, pisici, broaşte Ńestoase, păsări de apartament, reptile, etc.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective La lucrările practice: Concomitent cu noŃiunile teoretice de la curs în cadrul clinicii se aprofundează aspectele practice lagate de contenŃie, examen clinic, administrarea de medicamente, recoltări de probe biologice, etc.




1 Creşterea si întreŃinerea tineretului canin; Patologia tineretului canin 1 7,14 2 Creşterea câinilor adulŃi; Patologia câinilor adulŃi 1 7,14 3 Creşterea şi întreŃinerea pisicilor; Aspecte patologice ale pisicilor 1 7,14 4 Creşterea şi patologia broaştelor Ńestoase; Creşterea şi patologia la

cobai 1 7,14

5 Creşterea şi patologia la hamster, Creşterea şi patologia la şerpi 1 7,14 6 Creşterea şi patologia la iguane; Creşterea şi patologia la peruşi 1 7,14 7 Creşterea şi patologia la papagali; Creşterea şi patologia la cinteze 1 7,14

Nr. Tema Num ăr de ore % din totalul orelor 1 2 n









Obligatorie: 1. Muste A., 2009 - Patologie chirurgicala vaterinara – Chirurgie speciala – Ed. Academicpres Cluj-Napoca

Bibliografie: Facultativ ă: 11. Mateş N., A. Muste, 1996 -Patologie şi clinică chirurgicală vol. II Chirurgie specială, Ed. Genesis Cluj-



Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.Dr. Groza Ioan Data aprobării:


Semnătura:



SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI




Medicină veterinarăCatedra responsabil ăcu implementarea: IV (Discipline clinice)

Data implementării:Titlul cursului: Clinica pe specii/Animale de companie 01.10.2009Ini Ńiatorul cursului: Prof. Dr. Brudaşcă Gh.F. Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. Brudaşcă Gh.F.



SemestrulXI



înlocuie şte: Titlul Nu este cazul


Nu este cazul



PROGRAMUL DE ÎNVĂłĂMÂNT DIN CARE FACE PARTECodul Durata: 6

ani


Titlul Medicină veterinară

0401 Tipul: zi USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Boli infecŃoase; Medicina preventiva; LegislaŃie; Parazitologie si boli parazitare; Patologie si clinica medicală; Reproductie, obstetrica si patologia reproducŃiei; Patologie si clinica chirurgicală; Microbiologie; Anatomie patologica; Diagnostic necropsic si medicina legala

Cursuri anterioare

Recomandate: Cresterea animalelor; Igiena si protectia mediului, Imunologie, NutriŃie, alimentatie, controlul calitatii furajelor, agronomie; Farmacologie si farmacie


Promovarea tuturor examenelor din anii I-V


CURS A. Obiective

Cursul urmăreşte aprofundarea patologiei infecŃioase a speciilor de animale de companie, cu

accent asupra modalităŃilor particulare de diagnostic, fiind trecute in revistă măsurile de profilaxie şi combatere în conexiune cu etiopatogeneza bolii în contextul epidemiologic. Se pune accent deosebit pe interdependenŃa patologie – risc zoonotic.




1. InfluenŃa factorilor de creştere asupra apariŃiei şi evoluŃiei patologiei infecŃioase la specii de animale de companie (câini, pisici, cobai, alte specii de rozătoare, păsări, reptile, insecte)

0,7 20

2. ModalităŃi de influenŃare a elementelor triunghiului epidemiologic (gazdă, agent infecŃios, mediu) în supravegherea şi combaterea procesului infecŃios la specii de animale de companie

0,7 20

3. IntervenŃia şi importanŃa factorului uman (proprietar) în gestionarea procesului morbid

0,7 20

4. Elaborarea şi implementarea planului de măsuri (supraveghere, combatere) în urma confirmării diagnosticului, cu particularizarea acestuia în funcŃie de specie şi factorii de influenŃă din mediul de viaŃă

0,7 20

5. AcŃiuni imunoprofilactice şi influenŃa sistemului de creştere asupra planificării acestora

0,7 20

TOTAL ORE 3,5 100%

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Activitatea de clinică vizează deprinderea conduitei diagnostice şi a gândirii medicale în interpretarea

rezultatelor, in funcŃie de situaŃia aparută




1. AcŃiuni sanitar veterinare conforme programului strategic (recoltări de probe, vaccinări, examene pentru supraveghere) din unităŃi de creştere. OperaŃiuni imunoprofilactice la proprietarii particulari.

1 14,28

2. Prezentarea de cazuri clinice de boli infecŃioase la animale de companie (câini, pisici). Discutarea programului de măsuri prin prisma riscului zoonotic. PrevenŃia specifică şi nespecifică.

1 14,28

3. Prezentarea de cazuri clinice de boli infecŃioase la animale de companie (cobai, alte specii de rozătoare). Discutarea programului de măsuri prin prisma riscului zoonotic. PrevenŃia nespecifică

1 14,28

4. Prezentarea de cazuri clinice de boli infecŃioase la animale de companie (păsări) reptile, insecte). Discutarea programului de măsuri prin prisma riscului zoonotic. PrevenŃia specifică şi nespecifică

1 14,28

5. Prezentarea de cazuri clinice de boli infecŃioase la animale de companie (reptile, insecte). Discutarea programului de măsuri prin prisma riscului zoonotic. PrevenŃia nespecifică.

1 14,28

6. Protocoale de vaccinare şi modalităŃi de evaluare a eficienŃei acestora la speciile de animale de companie

1 14,28

7. Instituirea conduitei profilactice şi elaborarea protocoalelor de combatere a 1 14,28

diferitelor boli infecŃioase

TOTAL ORE 7 100%


Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului VI. Activitatea clinică se desfăşoară pe grupe de studiu în clinică şi laboratorul clinic al disciplinei, în circumscripŃii sanitar-veterinare concesionate, în unităŃi de creştere (canise), în Spitalul de UrgenŃă al FMV Cluj. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

a. Metode de predare: Cursul constă în prelegeri şi expuneri orale, combinate cu materiale şi mijloace moderne cum ar fi prezentarea cu ajutorul retroproiectorului şi pe suport electronic (Power-Point). Activitatea clinică are la bază problematizarea temelor, întâi de către cadrul didactic, iar apoi prin modelare de către studenŃi. Se analizează modalităŃile cele mai eficiente de abordare a cazurilor clinice, stabilirea diagnosticului si aplicarea celor mai potrivite masuri in functie de situatie.

b. Metode de înv ăŃare Materialul de curs va fi asimilat pe baza notelor de curs şi a bibliografiei obligatorii şi facultative, pe baza materialelor informaŃionale disponibile pe CD. Materialul pentru activitatea clinic ă va fi însuşit prin consultarea bibliografiei, examinarea cazurilor clinice, a preparatelor anatomopatologice, a produselor biologice, pe baza problematizării pe parcursul activităŃilor clinice. De asemenea studenŃii beneficiază de consultaŃii la care li se pun la dispoziŃie cunoştinŃe individualizate necesare parcurgerii tematicii.


- formarea deprinderilor de bază în utilizarea testelor de laborator adecvate pentru asigurarea rapidităŃii diagnosticului in fiecare boala in discutie;

- capacitatea abordarii unei conduite diagnostice adecvate în bolile animalelor de companie;

deprinderea de a analiza si sintetiza rezultatele anchetei epidemiologice, ale examenului clinic, anatompotologic şi diagnosticului de laborator în vederea implementării modalităŃilor de tratament, profilaxie şi combatere menite să asigure eficienŃa maximă

Evaluarea cunostintelor de clinica: - pe parcursul semestrului studenŃilor li se oferă

cazuri clinice, aceştia urmând să precizeze diagnosticul şi să efectueze fişa de observaŃie. Aceste activităŃi sunt apreciate de cadrul didactic;

Evaluarea cunostintelor teoretice: verificare pe parcurs a cunoştinŃelor

Modul de stabilire a notei finale: Verificarea cunoştinŃelor clinice - note de la 1 la 10


Dotări:

Echipamente de laborator: microscoape, microscop cu câmp întunecat, incintă cu aer steril, centrifuga, centrifuga pentru hematocrit, spectrofotometru, termostat, baie marina, exsicator, becuri de gaz, agitator mecanic, HPLC, vortex, linie ELISA Materiale: pentru examenul hematologic (camere de numarat, pipete Potain, hemoglobinometru Sahli, aparat Westergreen, reactivi pentru hematologie) pipete gradate, baterie de colorare May Grunwald Giemsa, baterie de colorare Gram, Tribondeau-Fontana, Ziehl-Nielesen, medii de cultura uzuale şi speciale, plăci cu 96 godeuri

Resursele necesare:


Diapozitive cu leziuni caracteristice şi imagini cu rezultate pozitive obtinute la testele de diagnostic, filme video, CD-uri cu leziuni si simtome in boli ale pasarilor, planşe, lamoteca histologică, colecŃia de preparate anatomopatologice, colecŃia de produse biologice (mostre), Obligatorie:

1. Vasiu Constantin – 2003 – Viroze şi boli prionice la animale, Ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, Romania

2. Vasiu Constantin – 2001 – Bacterioze la animale, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, Romania

3. Şuteu E. şi Cozma V. – 1998 - Bolile parazitare ale animalelor domestice, Ed. Ceres, Bucureşti, Romania

4. Cozma V., Negrea O. şi Gherman C. – 2001 – Diagnosticul bolilor parazitare la animale, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, Romania


1. Moga-Mânzat R. – 2001 - Boli infecŃioase ale animalelor, Bacterioze, Ed. Brumar, Timişoara

2. Moga-Mânzat R. – 2005 - Boli infecŃioase ale animalelor, Viroze, Ed. Brumar, Timişoara

3. Perianu T. – 2003 – Boli infecŃioase ale animalelor: Bacterioze,vol.I, Ed. Venus, Iaşi

Perianu T. – 2005 – Boli infecŃioase ale animalelor, vol.II Viroze, Ed. Universitas XXI, Iaşi



Nu este cazul

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.Dr. Aurel MusteData avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAłIONALĂData ratificării: SE RATIFICĂ

/ Codul Cursului: 0401060105

RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL NU SE RATIFICĂ



FIŞA DISCIPLINEI – ARACIS / EAEVESe vor completa toate rubricile formularului, conform IndicaŃiilor privind completarea Formularului SpecificaŃie Curs, din Manualul CalităŃii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conŃin toate





Catedra II - ProducŃii animaliere şi SiguranŃă alimentarăData implement ării:Titlul cursului: Creşterea animalelor

1.X.2009



Categoria formativ ă * IA Anul de studii

VI Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 21 7 - 14 - CodulCursul pe care îl

înlocuie şte: Nu e cazul




PROGRAMUL DE ÎNVĂłĂMÂNT DIN CARE FACE PARTECodul Durata: Locul desfăşurăriiTitlul

Facultatea de Medicina Veterinara Specializarea Medicină Veterinară 0401 6 ani Zi U.S.A.M.V.



Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -0,5h – 33.33 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 1h – 66.66%

CURS A. Obiective:

Cursul urmăreşte ca studenŃii să-şi aprofundeze cunoştinŃele specifice de creştere, exploatare şi ameliorare a animalelor de fermă în condiŃii de biosecuritate şi bunăstare. Sunt studiate comparativ rasele de taurine, ovine, suine, cabaline, păsări şi animale de blanăcrescute în Ńara noastră şi cele cu perspectivă imediată din alte Ńări. CondiŃiile specifice de creştere şi exploatare pe specii şi producŃiile acestora. B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE C. Obiective




Date generale despre creşterea animalelor de fermă, producŃii specifice, sisteme de creştere 1 0,47

CorelaŃii între producŃia de lapte şi de carne şi sistemele de exploatare la taurine 1 0,47

ProducŃia de carne la suine în relaŃie cu rasa, vârsta şi sistemele de creştere şi îngrăşare 1 0,47

Sistemele de întreŃinere a ovinelor şi corelaŃiile care sunt cu producŃia de carne, lapte, lână 1 0,47

Specificul întreŃinerii caprinelor în corelaŃie cu producŃia de lapte, carne şi pielicele 2 0,95

Specificul exploatării cabalinelor pentru sportul hipic 1 0,47



Individualizarea animalelor de fermă (marcarea) 1 0,47

Aprecierea vârstei la taurine 1 0,47

Aprecierea vârstei la cabaline 2 0,95

Aprecierea calităŃii lânurilor şi a pielicelelor la ovine 2 0,95

Cunoaşterea raselor de găini pentru ouă şi carne 2 0,95

Sistemul industrial de creştere şi exploatare a găinilor 2 0,95

Creşterea raselor de curci, raŃe, gâşte, bibilici 2 0,95

Animalele crescute pentru blănuri 2 0,95





Verficarea cunostiintelor se face prin verificare pe parcurs(Vp). Se efectueaza cel putin trei verificari practice pentru fiecare student










Bibliografie:





Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



SE RATIFICĂ/







Facultatea de Medicina Veterinara Catedra responsabilă cu implementarea:

Productii animaliere si siguranta alimentara Data implementării:

Titlul cursului: Agronomie 2009-2010

Ini Ńiatorul cursului: Prof.dr. Zoe Dancea Coordonatorul cursului: Prof. Dr Zoe Dancea

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * IA Anul de studii VI Nr.de ore pe semestru şi activităŃi

Limba de predare romana Semestrul I Total C S L P**Forma de evaluare






ZI,ID FR

Locul desfăşurăriiTitlul Facultatea de Medicina Veterinara Specializarea: Medicina Veterinara


CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biochimie, Biofizic ă, Biologie vegetală, Fiziologia animalelor domestice, Ecologie, NutriŃie, alimentaŃie, controlul calităŃii furajelor, Cre şterea animalelor domestice, Boli de nutriŃie şi metabolism

Cursuri anterioare Recomandate: Limbi străine, Informatică



CURS A. ObiectiveConŃinutul cursului însumează cunoştinte ştiinŃifice referitoare la aportul activită-Ńilor agricole şi la tehnicile care au rol esenŃial in alimentaŃia animalelor şi populaŃiei umane.Cum agronomia insumează un ansamblu de ştiinŃe agronomice exacte, naturale, economice şi sociale, datele prezentate studenŃilor se bazează, în mare măsură, pe conceptul de agricultură. Se face referire precisă la producerea nutreŃurilor/furajelor ca parte din activitatea umană de cultivare a câmpului. Prezentarea începe cu explicaŃii sumare a termenilor folosiŃi în domeniu şi cu date despre istoria agronomiei, covorul vegetal si mediul inconjurator, fiind urmate de practicile agricole propriu-zise, integrând noŃiuni legate de pedologie, soluri, climat. De asemenea, se descriu intervenŃiile omului asupra solului: ameliorări funciare, amendamente şi fertilizare, conduita de cultură plantelor furajere (munca solului, însămânŃarea şi creşterea, protecŃia recoltelor etc) şi influenŃa asupra calitaŃii produselor alimentare obŃinute.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Constau în lucrări de laborator şi deplasări pe teren unde se fac aprecieri concrete asupra caracteristicilor principalelor specii de plante furajere şi asupra diferitelor sortimente de nutreŃuri. Se iau în studiu: ciclul biologic, creşterea, influenŃa factorilor climatici (temperatura, lumina, umiditatea) precum şi a modului de recoltare, transport, depozitare şi procesare asupra calităŃii producŃiei. Concomitent, se vor face aprecieri concrete asupra calităŃii şi igienei hranei folosită la animale în diferite ferme.




1 Introducere. Agronomie, agricultură şi agronomie – definirea termenilor. Istoria agronomiei, evoluŃia cercetarilor agronomice, crizele agricole, ramuri ale agronomiei (producŃie vegetală, producŃie animală, nutriŃie animală şi alimentaŃia umană, protecŃia culturilor şi sănătatea animalelor, pedologie, gestinarea apei, biotehnologii etc). Bromatologie – definiŃie, conŃinut.

1 14,28

2 Plante de prerie din familiile Poaceae şi Fabaceae. Creştere şi dezvoltare: ciclu de dezvoltare (perioada vegetativă şi de reproductie), factorii care influenŃează creşterea (climatici, edafici, genetici). Forme de utilizare şi valoare alimentară.

1 14,28

3 Tipuri de prerii: permanente, temporare şi artificiale. DefiniŃii, structura botanică, caractere biologice, aptitudini agronomice, compoziŃie chimică (substanŃe azotate, conŃinut energetic, conŃinut în glucide, lipide, substanŃe minerale şi vitamine). Valoare alimentară şi factorii care influenŃează calitatea recoltei şi ingestibilitatea. Forme de utilizare a ierbii de prerie: păşunatul raŃional - sisteme, recoltarea şi sisteme de utilizare a ierbii.

1 14,28

4 Specii mai importante de plante furajere anuale. Plante din familiile: Poaceae (Gramineae), Fabaceae (Leguminosae), Asteraceae (Compositae), Cruciferae. InfluenŃa asupra performanŃelor productive. ConŃinut în factori toxici, specii de animale afectate şi măsuri de reducere a riscurilor.

1 14,28

5 Porumbul (Zea mays L.). Caractere botanice, utilizare (alimentaŃie, industrie), probleme agronomice (hibrizi productivi, conduita şi exigenŃe de cultură - umiditate, îngrăşăminte, temperatură ect). Recoltare şi conservare (grăunŃele, porumbul verde). Porumbul furajer: caracteristici agronomice, valoare energetică, ingestibilitate (valoare nutritivă, aport mineral şi vitaminic). Porumbul însilozat, utilizare raŃională în hrana vacilor de lapte şi probleme de carenŃă.

1 14,28

6 Conservarea furajelor verzi. Tehnici de însilozare şi de uscare (fânul). Valoare calitativă şi igienică. InfluenŃă asupra produselor lactate. Paiele. Origine botanică, compoziŃie chimică, digestibilitate, valoare energetică, ingestibilitate, procedee de tratament şi utilizare în hrana animalelor.

1 14,28

7 Rădăcinile şi tuberculii. Origine botanică (specii de plante cu tuberculi şi rădăcini). Probleme agronomice şi influenŃa asupra compoziŃiei chimice (umiditate, conŃinut în zaharuri solubile, amidon, inulină, substanŃe azotate, vitamine, substanŃe minerale). Valoare energetică, ingestibilitate. Probleme de utilizare raŃională în hrana animalelor (aspectele toxicologice) a sfeclei, frunzelor şi coletelor de sfeclă.

1 14,28



1 Deplasare în ferme de creştere a animalelor 2 14,28 2 Deplasare în unităŃi de producere a nutreŃurilor 2 14,28 3 Aprecierea caltaŃii nutreŃurilor concentrate 2 14,28 4 Aprecierea calităŃii nutreŃurilor fibroase 2 14,28 5 Aprecierea calităŃii nutreŃurilor suculente 2 14,28 6 Aprecierea calităŃii altor categorii de nutreŃuri, a premixurilor, biopreparatelor alimentare,etc 2 14,28 7 Verificarea cunoştinŃelor 2 14,28

Modul de desfăşurare: Cursul şi lucrările practice se desfăşoară integrat, în laborator şi pe teren (în unităŃi de creştere a animalelor şi de producere a nutreŃurilor).

Se fac dezbateri şi se efectuează fişe de apreciere a nutreŃurilor şi raŃiilor folosite în hrana animalelor cu observaŃii privitoare la influenŃa problemelor agronomice şi repercusiunile acestora asupra calităŃii hranei.


- expunere orală interactivă cu ajutorul mijloacelor moderne: retroproiector, aspectomat, calculator; - învăŃare după curs tipărit, notiŃe de curs şi bibliografie indicata;- determinari si exercitii la lucrarile practice cu participarea studentilor, în laborator şi pe teren.






examen practic.

Modul de stabilire a notei finale: - activitate la curs şi verificarea cunostintelor la examen(70%); - activitate la lucrări practice, referate şi rezultate la verificarile din ferme şi laborator (30%);

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: - 2 cabinete pentru cadrele didactice- laboratoare de lucrări practice şi pentru analize chimice convenŃionale, speciale si complementare de calitate a nutreŃurilor

Resursele necesare:

Materiale didactice: - apartura si materiale pentru analizele de compozitie chimica bruta: aparate Parnas-Wagner, Soxhlet, Scheibler, de distilare apa si amoniac liber, ureometre Kowarsky, cuptor de calcinare, termostat termoreglabil, termostate pentru incubare miceti si bacterii, autoclav, sterilizatoare electrice, bai marine si de nisip, balante tehnice, electronice si de precizie, calculator; - microscoape, stereomicroscop, colectie de plante (ierbare), sticlarie si alte materiale de laborator.

Obligatorie:13. Burlacu Gh. - Valoarea nutritiva a nutreturilor, normele de hrana si intocmirea ratiilor, vol I, vol. II, Ed.

CERES, Buc., 1982 14. Dancea Zoe– Nutritia animalelor domestice si elemente de nutritie a omului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1999 15. Dancea Zoe – Nutritia animalelor domestice. Plante de nutret. Plante toxice. Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca,

200216. Dancea Zoe – Nutritie animala si elemente de nutritie a omului, Vol. 1-Ed. TODESCO, Cluj-Napoca, 200517. Hatieganu V., Zoe Morar (Dancea) – Lucrari practice la bazele nutritiei si controlul sanitar-veterinar al

furajelor, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1976, 1978, 1984

Bibliografie:

Facultativă: 14. Baia Gh. – Alimentatia animalelor domestice. Ed. Pedagogica, Bucuresti, 19722. Burlacu Gh. – Potentialul productiv al nutreturilor si utilizarea lor, Ed. CERES, Bucuresti, 200215. Crainiceanu E., M. Mateuti – Nutritie generala. Alimentatia erbivorelor, Ed. Brumar, Timisoara, 2002; 16. Drinceanu Dan – Alimentatia animalelor, Ed. Euroart, Timisoara, 1994; 17. Halga P.– Dictionar de nutritie si alimentatie animala, Ed. Remus, Cluj-Napoca, 1991; 18. Paşca Ioan, Roman Morar - Creşterea animalelor şi sisteme de producŃii animaliere - Suine, ISBN: 978-973-53-

0112-5, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, p. 167, 2009. 19. Paşca Ioan, Roman Morar – Creşterea animalelor şi sisteme de producŃii animaliere – Taurine, ovine, caprine,

ISBN: 978-973-751-443-1, cod CNCSIS 178, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 397 p., 2007. 20. Roman Morar , Adrian Cîmpean, Ioan Paşca – Practicum de zootehnie - ISBN 973-8198-07-0, cod 55, Editura

Todesco Cluj-Napoca, 550 p., 2001. 21. Salajan Gh., Ludmila Mosolova – Tehnica optimizarii hranei la animalele de ferma, Ed. Ceres, Bucuresti,

1990;10 Stoica I., Liana Stoica – Bazele nutritiei si alimentatia animalelor, Ed. Carol Sanivet, Bucuresti, 2001


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Conf dr. Ioan Pasca Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Ioan Stefan Groza Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI






III ParaclinicData implement ării:

Titlul cursului: Management veterinar şi economie rural ă01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Dr. Mihai Cernea Coordonatorul cursului:

Dr. Mihai Cernea

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * IA Anul de



OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 21 7 14 VP CodulCursul pe care îl




zi, FR, FF


Medicină veterinară0401 6 ZI USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Informatică, Farmacologie şi IgienăCursuri anterioare Recomandate: LegislaŃie şi Controlul sanitar veterinar al produselor de origină animală


Operare pe calculator (Microsoft office)

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână – 33.33% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 66.66% CURS A. ObiectiveÎnsuşirea conceptelor de bază ale managementului, economiei, organizarii activităŃii şi teritoriului în activitatea sanitară veterinară din sistemul privat (cu specificul economiei rurale) şi de stat. Însuşirea conceptelor elementare de merchandising în activitatea unităŃilor sanitar veterinare.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Însuşirea conceptelor de bază ale marketingului, avantajele şi beneficiile economice ale organizării activităŃii sanitar veterinare pe baza planului de marketing.




1 Rolul management-ului în cadrul societăŃii; management-ului în cadrul unei economii în schimbare. Principile management-ului modern. Planificarea strategică. Planificarea unui program de dezvoltare.

1,0 14,28

2 Stilurile de conducere. Echipele şi spiritul de echipă. ReacŃia la schimbare. Management-ul unei activităti de servicii. Management-ul calităŃii – Rolul sistemului de asigurare a calităŃii serviciilor.

1,0 14,28

3 Management-ul protecŃiei consumatorului şi a mediului. Scopurile evaluării şi planificării proiectelor de investiŃii. Management-ul aprovizionării şi controlul stocurilor. Strategii organizaŃionale pentru viitor.

1,0 14,28

4 Rolul marketing-ului în cadrul societăŃii Conceptele de bază ale marketingului. Cumpărătorul şi clientela. Conceptul de produs, vânzare şi marketing. Planificarea activităŃii de marketing.

1,0 14,28

5 Analiza mediului de marketing. Cumpărătorul: factorii care influenŃează comportamentul de cumpărare. PiaŃa - potenŃialul pieŃei şi segmentarea pieŃei Marketingul firmelor prestatoare de servicii şi elementele definitorii. Evaluarea şi controlul activităŃii de marketing

1,0 14,28

6 Modul de furnizare a unor servicii integrate. Factori esenŃiali. Obiectivele merchandising-ului Merchandising-ul servicilor şi produselor

1,0 14,28

7 TendinŃe actuale în creşterea animalelor pe plan mondial şi în România. Probleme economice generale ale fermierilor din mediul rural . Elemente de economie cu specific rural - potenŃialul dispensarelor medicale veterinare în funcŃie de efectivele de animale şi structura acestora. Efecte ale integrării României în Comunitatea Europeană şi influenŃa economică a acestora asupra activitaŃii sanitar veterinare şi a crescătorilor de animale din zonele rurale. Rolul medicului veterinar în economia rurală: eficienŃă economică, produse şi sub-produse de origine animală conforme cu cerintele ComunităŃii Europene.

1,0 14,28



1

Medicul veterinar – manager al unităŃilor sanitar veterinare: definiŃii, concepŃii, mentalităŃi, oportunităŃi.

Teritoriul de activitate: definiŃie, managementul teritoriului, implicaŃii şi consecinŃe.

2,0 14,28

2

Planul de acŃiune în teritoriu: potenŃialul pe categorii de servicii şi produse, potenŃialul pe specii, timp alocat, obiective importante, concentrarea activitătii şi realizarea planului.

2,0 14,28

3 PotenŃialul teritoriului: modalităŃi de calcul şi organizarea activitătii în funcŃie de priorităŃi; planul de acŃiune.

2,0 14,28

4 Caracteristica, avantajul şi beneficiul unui serviciu sau produs. Motivele achiziŃionării unui servici sau produs. ConcurenŃa, modalităŃi de promovare a afacerii (servicii şi produse) Tipuri de caractere ale clienŃilor.

2,0 14,28

5 Intâlnirea si dialogul cu clientul: planificare, pregătire şi avantaje (strategii, obiective şi plan de acŃiune) Vânzarea – oferirea serviciului: etape, beneficii, planificare pregătire, reguli, desfăşurare, întrebări, obiecŃii, argumente şi moduri de încheiere.

2,0 14,28

6 Merchandising-ul accesibilităŃilor Merchandising-ul servicilor şi produselor Merchandising-ul clinicilor, spitalelor, dispensarelor şi farmaciilor veterinare

2,0 14,28

7 Concesionarea bunurilor aparŃinând circumscripŃiilor sanitar veterinare. Concesionarea activităŃilor medicale veterinare de interes public naŃional. Importanta economică a activităŃilor sanitar veterinare. Starea de sanătate şi calculul pierderilor economice datoarate îmbolnavirilor. Prognosticul vital şi economic. EficienŃă economică.

2,0 14,28


Seminarul se desfăşoară săptămânal cu grupe de studenŃi şi pe teme.


10. Curs (variantă tipărită). 11. Dialog interactiv pe tema propusă. 12. Referate. 13. Studiu de caz. – pe echipe de studenŃi (modele de antrenare în echipă - “ Quality Enhancement through Skills Traning“ -

principiul Zenger Miller).

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: 1. Formarea competenŃei manageriale

2. Acceparea necesităŃii de a planifica activitatea sanitar veterinară şi de dezvoltare pe baza unui plan logic de marketing.

3. UşurinŃa de comunicare în relaŃia cu clientul

4. Cunoaştera specificului economiei rurale.

5. Creşterea prestigiului profesional prin recunoa şterea de c ătre comunitate a medicului veterinar ca fiind - consultant de specialitate .

� Verificarea săptămânală în timpul seminarilor – discuŃie interactivă, referate, etc

� Verificare pe parcurs – calcularea potenŃialului de piaŃă

� Verificare la finalul semestrului

Modul de stabilire a notei finale: Verificare pe parcurs – calcularea potenŃialului de piaŃă cu prezentarea cazului (admis/respins) Verificare la finalul semestrului – test grilă cu 20 de întrebări, cu trei variante de răspuns, din care una corectă. Fiecare răspuns corect este notat cu 0,50 puncte


SpaŃii şi Dotări: Cursul şi lucrările practice se desfăşoară în laboratorul Disciplinei de Farmacologie din cadrul FMV. Dotările existente sunt folosite împreună cu Disciplinei de Farmacologie

Sală de laborator, sală de pregătire a lucrărilor, video-proiector cu sistem sistem PC, 6 sisteme PS Resursele necesare:

Materiale didactice: mese de laborator, tablă magneticăObligatorie: 1. Cernea Mihai – Principiile managementului Medical Veterinar – ed. Risoprint, Cluj-Napoca 2007

2. Versiunea electronică a materialului predat la seminar

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. Berelson Bernard, Gary A. Steiner, Human behaviour, 1964

2. Bruhn Manfred, Marketing, 1999

3. Chiş Margareta, Cernea Sorana, Managementul unităŃilor medical veterinare, 2002

4. Drucker Peter, Mnagement: tasks, responsabilities, practices (New York: Harper & Row) 1973

5. Denis Lock, Manualul Gower de management, 2001

6. Gronross Christian, A service quality model and its marketing implications, 1984

7. Gronross Christian, Service quality model, 1984

8. Harvard Bussines Review, 1992

9. Hendon W. Donald, A new empirical look at the influence of reference groups on generic product

category and brand choice, University of Hawaii, 1979

10. Kassarjian H. Harold., Mary Jane Sheffet, Personality and customer behavior: an update, 1981

11. Kotler Philip, Marketing management, 1997

12. Kotler Philip & Eduardo Roberto, Social marketing: strategies for changing public attitudes, 1989

13. Larrey Rosalia, Merchandising in veterinary clinics, 2001

14. Levitt T., Marketing myopia, 1960.

15. Mckitterick Jhon B., What is the marketing management concept, (Chicago: American marketing

association) 1957.

16. Miller B. Robert, Successful large account management, 1994

17. Myers H.James, Mark L. Alpert, Semantic confusion in attitude research, 1976

18. Parasuraman Valerie, A. Zeithaml, Leonard L. Berry, A conceptual model of service quality and its

implications for future research, 1991

19. Senge M.Peter, The fifth discipline:the art & practice of the learning organization, 1990

20. Smith Lee, A miracle in search of a market, 1987

21. Stalk George, Philips Evans, Lawrence E. Shulman, Competiting Capabilities: the new rules of

corporate strategy, 1997

22. Sutton Howard, The marketing plan in 1990s, 1990

23. Toffler Alvin, The third wave, 1980

24. World Almanac and books of facts, 1993




AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/


Nr.__________din______________







IV Patologie Medicală

Titlul cursului: Boli de NutriŃie şi Metabolism


CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * SC Anul de studii VI Nr.de ore pe semestru şi activităŃiLimba de predare română Semestrul XI Total OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 42 Cursul pe care îl înlocuieşte:





PROGRAMUL DE ÎNVĂłĂMÂNT DIN CARE FACE PARTECodul

Titlul Medicin ă Veterinar ă 0401

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie, Biochimie, Fiziologie, Fiziopatologie, Semiologie, NutriŃie şi Control Sanitar Veterinar al Furajelor, Bazele Patologiei Medicale



Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective ÎnŃelegerea necesităŃii supravegherii nutriŃiei şi a stării de sănătate metabolică la animale cu producŃii ridicate în condiŃiile exploatării intensive. Acest deziderat fundamental poate fi atins prin utilizarea metodei profilului metabolic sangvin la populaŃii de animale aflate în situaŃie de risc de declanşare a unei boli de nutriŃie şi de prevenire a consecinŃelor metabolice a unei astfel de afecŃiuni. Aceste noŃiuni sunt deprinse, atât la curs, cât şi în şedinŃele de lucrări practice. Curs. Tema ore/săptămână – 33.33% b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână – 66.66%

Curs

Capitolul ConŃinutul Nr.ore % 1 Cadrul general al patologiei nutriŃionale şi metabolice 1 (săpt.1) 3,57 2 Tulburări ale metabolismului glucidic, lipidic şi protidic 2 (săpt.2) 7,14 3 Dismineralozele 4 Dismetabolii fosfocalcice 2 (săpt.4) 7,14 5 Hipercalcemiile şi calcinozele 1 (săpt.5) 3,57 6 Magneziul şi carenŃa sa la rumegătoare 1 (săpt.6) 3,57 7 Oligomineralozele 8 CarenŃa de fier pe specii 1 (săpt.6,7) 7,14 9 CarenŃa de cupru pe specii 1 (săpt.7,8) 7,14

10 CarenŃa de zinc şi mangan pe specii 1 (săpt.8) 3,57 11 Seleniul, vitamine E şi tulburări corelate cu carenŃa lor 1 (săpt.9) 3,57 12 CarenŃa de cobalt 1 (săpt.10) 3,57 13 Aluminiul: oligomineral inert, esenŃial sau toxic? 1 (săpt.10) 3,57 15 Disvitaminozele 1 (săpt.11) 3,57

Lucr ări practice

Nr.crt ConŃinutul Nr.ore % 1 ProtecŃia muncii. Prepararea reactivilor. Calcularea concentraŃiilor 1 (săpt.1) 3,57 2 Titrări: determinarea factorului şi determinarea acidităŃii urinei 1 (săpt.1) 3,57 3 Cântăriri. determinarea gravimetrică a proteinelor serice 1 (săpt.2) 3,57 4 Hematologia: eritrocite, hematocrit, hemoglobină 1 (săpt.2) 3,57 5 Hematologia: leucocite, formulă leucocitară 1 (săpt.3) 3,57 6 Hematologia: calcularea VEM, HEM, CHEM 1 (săpt.3) 3,57 7 Determinarea glicemiei şi construirea curbei de etalonare 1 (săpt.4) 3,57 8 Acidul piruvic şi acidul lactic 1 (săpt.4) 3,57 9 Dozarea proteinelor totale, albuminelor şi gamaglobulinelor din ser 1 (săpt.5) 3,57 10 Azotul neproteic: ureea 1 (săpt.5) 3,57 11 Azotul neproteic: creatinina 1 (săpt.6) 3,57 12 Determinarea lipidelor 1 (săpt.6) 3,57 13 Determinarea colesterolului 1 (săpt.7) 3,57 14 Acizii graşi liberi 1 (săpt.7) 3,57 15 Corpii cetonici 1 (săpt.8) 3,57 16 Calciul, magneziul 1 (săpt.8) 3,57 17 Sodiul, potasiul 1 (săpt.9) 3,57 18 Fosforul, clorul 1 (săpt.9) 3,57 19 Echilibrul acidobazic. Determinarea titrimetrică a rezervei alcaline. pH-ul.

Calcularea pCO2 pe baza ecuaŃiei Henderson şi Hasselbach 1 (săpt.10) 3,57

20 Echilibrul acidobazic determinat prin metoda Astrup 1 (săpt.10) 3,57 21 Aplicarea nomogramelor 1 (săpt.11) 3,57 22 Dozarea 17 cetosteroizilor totali 1 (săpt.11) 3,57 23 Determinarea vitaminei A şi betacarotenului din ser 1 (săpt.12) 3,57 24 Dozarea vitaminei C 1 (săpt.12) 3,57 25 Cuprul şi fierul 1 (săpt.13) 3,57 26 Determinarea enzimelor: fosfataza alcalină 1 (săpt.13) 3,57 27 Determinarea enzimelor: GOT, GPT 1 (săpt.14) 3,57 28 Determinarea enzimelor: perozidaze 1 (săpt.14) 3,57

Modul de desfăşurare: Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului VI conform programei analitice, iar în condiŃiile în care există animale internate cu boli


ORELE DE LUCRĂRI PRACTICE SUNT ORGANIZATE PE GRUPE DE STUDIU ÎN LABORATORUL

DISCIPLINEI, ÎN CARE STUDENłII , DUPĂ O DESCRIERE ÎN PREALABIL A TEHNICILOR DE DOZARE DE

CĂTRE CADRUL DIDACTIC, PARTICIPĂ EFECTIV LA EFECTUAREA ANALIZELOR BIOCHIMICE DIN

SÂNGE, LAPTE, URINĂ. DUPĂ ACESTE DETERMINĂRI REZULTATELE SUNT DISCUTATE ÎN CADRUL

ORELOR DE SEMINAR. Metodele de predare şi de învăŃare:Curs : expunere orală, prezentare pe folii retroproiector Orele de lucr ări practice debutează cu un instructaj de protecŃia muncii, după care se predă teoretic scopul şi modul de lucru al lucrării practice din ziua respectivă, conform programei analitice. Rezultatele investigaŃiile paraclinice sunt apoi supuse discuŃiilor în cadrul unui seminar.

Rezultatele aşteptate: Dezvoltarea capacităŃii de discernământ şi sinteză necesare

unei gândiri medicale adecvate. Dezvoltarea deprinderilor practice şi de manualitate în examenul de laborator, precum şi a abilităŃilor de a interpreta rezultatele şi de a oferi soluŃii concrete de rezolvare a consecinŃelor ce decurg din afecŃiunea diagnosticată.


Nota finală este nota obŃinută la examenul oral, la care participă, în proporŃie de 35% media notelor obŃinute la seminariile lucrărilor practice.


Dotări:

EXISTENTEMateriale: aparat tip Reflotron, analizor semiautomat Screen Master Plus, spectrofotometru de absorbŃie atomică, spekol, centrifugi diferite, baie marină, pipete automate. Necesare : termostate, reactivi, sticlărie de unică folosinŃă, pipete automate, vârfuri de unicăfolosinŃă pentru pipete, microanalizor biologic tip Astrup.Resursele necesare:

Materiale didactice Planşe cu algoritme de diagnostic, folii retroproiector

Obligatorie:

1. GHERGARIU,S., G.GIURGIU, M.MUSCĂ, 1997, Elemente de Patologie NutriŃională şi Metabolică, Ed. Genesis, Cluj.


Bibliografie: Facultativă: 1. GHERGARIU,S., 1995, Bazele patologiei medicale a animalelor, vol.I şi II, Ed.ALL, Bucureşti. 2. GHERGARIU,S., (sub red.),1995, Patologia NutriŃională şi Metabolică a Animalelor, Ed.

Medicală Veterinară, Bucureşti. 3. GHERGARIU,S., 1985, Oligominerale şi oligomineraloze, Ed. Academiei Române, Bucureşti. 4. KANEKO,J.J., (sub red.), 1980, Clinical Biochemistry of Domestic Animals, ed. 3-a, Academic

Press, New York, Londra, Toronto, Sydney, San Francisco.


Alte informaŃii:

Anexe:


Semnătura:



Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAłIONALĂData ratificării: Codul Cursului: RECTOR: Prof.dr.ing.Doru PAMFIL SE RATIFICĂ


ştampila:









PRACTICĂ ÎN UNITĂłI DE TĂIERE ŞI PROCESARE A ALIMENTELOR 1.X.2009




Categoria formativă * FS Anul de studii



OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 21 7 - 14 - EVALUARE CodulCursul pe care îl


0401060106În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: * Categoria formativă = DB - Discipline de bază; DF – Discipline specifice fundamentale; SC – Discipline specifice -ŞtiinŃe clinice, PA – Discipline specifice-ProducŃii animale; IA – Discipline specifice- Igiena alimentelor, OU -Discipline la opŃiunea universităŃii





CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Igiena, calitatea şi tehnologia alimentelor, InspecŃia şi controlul produselor şi alimentelor de origine animală,

Cursuri anterioare

Recomandate: LegislaŃie şi deontologieAlte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Promovarea examenelor menŃionate anterior.

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână – 1 h /33.33% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 2 h/ 66.66%

CURS

A. Obiective- dobandirea de cunostiinte esentiale despre legislatia comunitara privind sanatatea publica

si animala, principii, concepte si bune practici de fabricare si gestionare a calitatii in unitati de taiere si de procesare a carnii si a laptelui;

- dobandirea de cunostiinte cu privire la tehnici de control oficial in unitati de crestere, abatorizare si procesare;

- formarea de competente in metodologia de analiza a riscurilor in unitati din industria alimentara;


LUCRĂRI PRACTICE

A. Obiective - formarea de aptitudini in domeniul cooperarii multidisciplinare prin activitati practice in

abatoare, sectii de transare si unitati de procesare; - initiere in implementarea si monitorizarea sistemelor HACCP din unitati de abatorizare si

procesare carne si lapte;




1 Legislatia comunitara privind sanatatea publica, sanatatea animala si bune practici de productie si de gestionare a calitatii, prin studiu integrat pe filiera carne si lapte

2 28.57

2 Igiena alimentelor-reguli si legislatie, institutii europene si nationale implicate in siguranta alimentelor 2 28.57

3 Principii, metode si concepte de analiza de risc 2 28.574 Tehnici de control oficial in unitati de productie 1 14.28



1 Activitate practica in abator si sectii de transare 4 28.57 2 Vizita de lucru in circumscriptii sanitar veterinare pentru siguranta

alimentelor si documentare privind raspandirea infectiilor si intoxicatiilor in zona de competenta

2 14.28

3 Vizite de lucru în laboratoare autorizate pentru evaluarea integritătii şi calităŃii igienice a produselor alimentare de origien animală; 2 14.28

4 Vizita de lucru in unitati din filiera productiei primare si procesare care compun filiera laptelui ( ferma, centru de colectare, unitate de prelucrare) 4 28.57

5 Evaluarea activitatii studentilor 2 14.28


Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului VI, precedând lucrarea practic ă cu aceeaşi temă. Metodele de predare şi de învăŃare:

Cursul se bazeazã pe expuneri teoretice sub formã de prelegeri susŃinute pe material didactic ilustrativ şi pe activitãŃi practice desfãşurate în unităŃi de sacrificare a animalelor, fabrici de procesare a cărnii şi laptelui, laboratoare pentru analize produse alimentare şi circumscripŃii sanitar veterinare şi pentru siguranŃa alimentelor.




� Însuşirea de cunoştinŃe care să fundamenteze baza teoretică şi practică pentru activitatea de medic veterinar oficial în domeniul igienei şi sănătăŃii publice.

� Prin examene practice, verificări teoretice şi întocmirea de referate în baza gestionării riscurilor.




Resursele necesare:


Obligatorie:


• Rotaru O., Mihaiu M . (2001) – Igiena veterinară a produselor alimentare. Vol. I şi II. Ed.Risoprint, Cluj-Napoca.


• *** Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare.

• *** Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienăcare se aplică alimentelor de origine animală

• *** Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animalădestinate consumului uman

• *** Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor.

Bibliografie:

Facultativ ă:





AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



SE RATIFICĂ/







Medicina Veterinara



Titlul cursului: Clinica pe specii / animale de rentă - chirurgie 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. dr. Liviu Oana Coordonatorul cursului:

Prof. dr. Liviu Oana









zi, FR, ID






ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână – 33.33% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 66.66% CURS A. ObiectivePregatirea si aprofundarea principiilor generale si modalitatilor de stabilire a diagnosticului bolilo r chirurgicale la animalele de renta, masurilor preve ntive, curative si terapeutice.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Activitatea clinica vizeaza aprofundarea tehnicilor de examinare clinica si paraclinica in vederea stabilirii diagnosticului si a terapiei medicamentoase si chirurgicale.




1 Pregatirea animalelor de renta pentru interventii chirurgicale

1 7,14

2 Particularitati ale anesteziei locale, regionale si generale la speciile de renta

2 14,28

3 Boli chirurgicale la solipede 4 28,56 4 Boli chirurgicale la rumegatoare 4 28,56 5 Boli chirurgicale la suine, pasari, etc. 3 21,42



1 Ecornarea si decornarea bovinelor 10 35,71 2 Interventii chirurgicale pe membre la rumegatoare 6 21,42 Interventii chirurgicale la solipede 4 14,28 Castrarea la animalele de renta 4 14,28 n Interventii chirurgicale pe peretele abdominal (h ernie,

eventratie) 4 14,28




Modul de stabilire a notei finale: Nota finala v-a fi reprezentata de media notelor ob tinute pe parcursul semestrului

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Ferma didactica si experimentala Cojocna, ferma de ovine Hoia, herghelii, crescatori de animale, spitalul FMV

Resursele necesare: Materiale didactice: Animale de renta Obligatorie:

N. Constantin, 2009, Tratat de medicina veterinara vol. V, Ed. Tehnica BucurestiBibliografie: Facultativ ă:

J.A. Auer, J.A. Stick, 2006, Equine surgery, third edition, Ed. Saunders Elsevier Susan L. Fubini, N.G. Ducharme, 2004, Farm animal surgery, Ed. Saunders


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: PROF. DR. GROZA IOAM Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI





Data implementării:Titlul cursului: Clinica pe specii/Animale de rentă 01.10.2009Ini Ńiatorul cursului: Prof. Dr. Brudaşcă Gh.F. Coordonatorul cursului:




SemestrulXII





Nu este cazul




ani




CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Boli infecŃoase; Medicina preventiva; LegislaŃie; Parazitologie si boli parazitare; Patologie si clinica medicală; Reproductie, obstetrica si patologia reproducŃiei; Patologie si clinica chirurgicală; Microbiologie; Anatomie patologica; Diagnostic necropsic si medicina legala Cursuri anterioare

Recomandate:Cresterea animalelor; Igiena si protectia mediului, Imunologie, NutriŃie, alimentatie, controlul calitatii furajelor, agronomie; Farmacologie si farmacie




CURS A. ObiectiveCursul urmăreşte aprofundarea patologiei infecŃioase a speciilor de fermă, cu accent asupra

modalităŃilor particulare de diagnostic, fiind trecute in revistă măsurile de profilaxie şi combatere în conexiune cu etiopatogeneza bolii în contextul epidemiologic. Se pune accent deosebit pe interdependenŃa patologie - context tehnologic, atat in cresterea intensiva cat si in cea extensiva (gospodariile populatiei)




6. InfluenŃa factorilor tehnologici în sisteme diferite de creştere asupra apariŃiei şi evoluŃiei patologiei infecŃioase la specii de fermă (bovine, suine, cabaline, ovine-caprine, păsări)

1 14,28

7. ModalităŃi de influenŃare a elementelor triunghiului epidemiologic (gazdă, agent infecŃios, mediu) în supravegherea şi combaterea procesului infecŃios la specii de fermă

1 14,28

8. Procesul decizional în contextul anchetei epidemiologice: elaborarea conduitei optime pentru diagnosticul rapid

1 14,28

9. Elaborarea şi implementarea planului de măsuri (supraveghere, combatere) în urma confirmării diagnosticului, cu particularizarea acestuia în funcŃie de specie, tehnologia de creştere şi de exploatare

2 28,57

10. AcŃiuni imunoprofilactice de masă şi influenŃa sistemului de exploatare asupra planificării acestora

2 28,57

TOTAL ORE 7 100%


Activitatea de clinică vizează deprinderea conduitei diagnostice şi a gândirii medicale în interpretarea rezultatelor, in functie de situatia aparuta




1. AcŃiuni sanitar veterinare conforme planului de acŃiuni, programului strategic şi tehnologiei de exploatare (recoltări de probe, vaccinări, examene pentru supraveghere)

2 14,28

2. Prezentarea de cazuri clinice la bovine provenite din efective de producŃie lapte-carne (boli infecŃioase ale adultelor, boli infecŃioase ale tineretului). IntercondiŃionarea stare patologică-tehnologie de exploatare

2 14,28


2 14,28

4. Prezentarea de cazuri clinice la suine provenite din efective de producŃie (boli infecŃioase ale suinelor adulte, boli infecŃioase specifice tineretului). Evaluarea situaŃiei epidemiologice, plan de supraveghere şi combatere în sisteme tehnologic diferite

2 14,28

5. Prezentarea de cazuri clinice la ovine şi caprine provenite din efective de producŃie lapte (boli infecŃioase ale adultelor, boli infecŃioase ale tineretului). IntercondiŃionarea stare patologică-tehnologie de exploatare

2 14,28

6. Prezentarea de cazuri clinice la cabaline de muncă şi sport (boli infecŃioase ale 2 14,28

adultelor, boli infecŃioase ale tineretului). Profilaxia şi combaterea aplicată în funcŃie de tipul de exploatare

7. Prezentarea de cazuri clinice la păsări provenite din efective de producŃie păsări ( colibaciloza, tifo-puloroză, micoplasmoză, bursită infecŃioasă, rahitism, etc.). Instituirea conduitei profilactice şi elaborarea protocoalelor de combatere a diferitelor boli infecŃioase în unităŃile de creştere a păsărilor în sistem intensiv

2 14,28

TOTAL ORE 14 100%


Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului VI, ca şi curs integrat. Activitatea clinică se desfăşoară pe grupe de studiu în clinică şi laboratorul clinic al disciplinei, în circumscripŃii sanitar-veterinare concesionate, în ferme, etc. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

. Metode de predare: Cursul constă în prelegeri şi expuneri orale, combinate cu materiale şi mijloace moderne cum ar fi prezentarea cu ajutorul retroproiectorului şi pe suport electronic (Power-Point). Activitatea clinică are la bază problematizarea temelor, întâi de către cadrul didactic, iar apoi prin modelare de către studenŃi. Se analizează modalităŃile cele mai eficiente de abordare a cazurilor clinice, stabilirea diagnosticului si aplicarea celor mai potrivite masuri in funcŃie de situatie.




- capacitatea abordarii unei conduite diagnostice adecvate în bolile animalelor de rentă;

- deprinderea de a analiza si sintetiza rezultatele anchetei epidemiologice, ale examenului clinic, anatompotologic şi diagnosticului de laborator în vederea implementării modalităŃilor de tratament, profilaxie şi combatere menite să asigure eficienŃa economică maximă



Evaluarea cunostintelor teoretice: verificare pe parcurs a cunoştinŃelor.


- Verificarea cunoştinŃelor clinice - note de la 1 la 10


Dotări: Echipamente de laborator: microscoape, microscop cu câmp întunecat, incintă cu aer steril, centrifuga, centrifuga pentru hematocrit, spectrofotometru, termostat, baie marina, exsicator, becuri de gaz, agitator mecanic, HPLC, vortex, linie ELISA Materiale: pentru examenul hematologic (camere de numarat, pipete Potain, hemoglobinometru Sahli, aparat Westergreen, reactivi pentru hematologie) pipete gradate, baterie de colorare May Grunwald Giemsa, baterie de colorare Gram, Tribondeau-Fontana, Ziehl-Nielesen, medii de cultura uzuale şi speciale, plăci cu 96 godeuri

Resursele necesare:

Materiale didactice: Diapozitive cu leziuni caracteristice şi imagini cu rezultate pozitive obtinute la testele de diagnostic, filme video, CD-uri cu leziuni si simtome in boli ale pasarilor, planşe, lamoteca histologică, colecŃia de preparate anatomopatologice, colecŃia de produse biologice (mostre), Obligatorie:




8. Cozma V., Negrea O. şi Gherman C. – 2001 – Diagnosticul bolilor parazitare la animale, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, Romania Bibliografie:

Facultativă: 1. Moga-Mânzat R. – 2001 - Boli infecŃioase ale animalelor, Bacterioze, Ed. Brumar,

Timişoara 2. Moga-Mânzat R. – 2005 - Boli infecŃioase ale animalelor, Viroze, Ed. Brumar,

Timişoara 3. Perianu T. – 2003 – Boli infecŃioase ale animalelor: Bacterioze,vol.I, Ed. Venus, Iaşi Perianu T. – 2005 – Boli infecŃioase ale animalelor, vol.II Viroze, Ed. Universitas XXI,

Iaşi Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre:


Nu este cazulAnexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Ioan Ştefan Groza Data aprobării:


Semnătura:



SE RATIFICĂ/







Medicină VeterinarăCatedra responsabilă cu implementarea:

II – ProducŃii animaliere şi siguranŃă alimentarăData implementării:

Titlul cursului: Biologie Vegetală 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof.dr.Zoe Dancea Coordonatorul cursului: Sef lucr. Dr. Adrian Macri

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * DB Anul de studii I Nr.de ore pe semestru şi activităŃi







zi, FR, FF


CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biochimie, Biologie celulară, Biologie animală şi ecologie, Biofizică

Cursuri anterioare Recomandate: Limbi străine



CURS A. Obiective - însuşirea de cunoştinŃe teoretice şi practice privitoare la anatomia, morfologia şi taxonomia plantelor, începand cu primele forme de organizare a materiei vii vegetale si pana la plantele superioare; - cunoaşterea functiilor fiziologice ale plantelor, corelarea cu functiile animalelor si studiul interferentelor dintre acestea ca baza de fundamentare a nutritiei animalelor; - dobandirea de cunostinte tehnologice pentru recoltarea si determinarea principalelor specii de plante cu valoare medicinala, toxica si alimentara. - studierea, cu preponderenta, a plantelor medicinale si toxice care au importanta deosebita pentru medicina veterinara; - înŃelegerea corelaŃiilor dintre organismele animale si vegetale si a importantei acestora pentru nutritia animalelor si

* Proiect

omului şi pentru protecŃia mediului inconjurător.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective - dobandirea de cunostinte tehnologice pentru recoltarea si determinarea principalelor specii de plante cu valoare

medicinala, toxica si alimentara; - studierea, cu preponderenŃă, a plantelor medicinale si toxice care au importanta deosebita pentru medicina

veterinară.




1 Obiectul si locul biologiei vegetale in cadrul stiintelor biologice. Date istorice ale evolutiei biologiei vegetale. Insusiri comune ale materiei vii vegetale si animale. 1 7,14

2 Compozitia chimica a materiei vii din celulele vegetale (apa, substantele organice: protidele, glucidele, lipidele - ca substante rezultate din combinatia atomilor bioelementelor, substantele minerale).

1 7,14

3 Celula vegetala: morfologie si structura (arhitectonica). Componenta biologic activa (protoplasma). 1 7,14

4 Celula vegetala: paraplasma: incluziunile ergastice lichide si solide si membrana celulara. 1 7,14

5 Compozitia chimica a sucului celular: substantele organice (glucidele, taninurile, alcaloizii, pigmentii, acizii organici, antibioticele, fitoncidele, uleiurile. amidonul, aleurona) si substantele minerale (cristalele). Fiziologia celulei vegetale.

1 7,14

6 Histologia: caracterele generale ale tesuturilor, clasificarea si rolul acestora. 1 7,14

7 Organografia vegetala: plante inferioare (talofite) si plante superioare (cormofite) – radacina, tulpina, frunza, floarea, fructul, samanta. 1 7,14

8 Organele plantelor: sursa de aliment. 1 7,14

9 Organele plantelor: sursa de medicament. Drogurile si denumirea lor. Principii de recoltare, conditionare si depozitare. 1 7,14

10 NoŃiuni generale de sistematica vegetala: plante inferioare (Thallophyta) si plante superioare (Cormophyta). 1 7,14

11 Principalele specii de plante cu proprietati medicinale si fitotoxice din incrangaturile: Bacteriophyta, Cyanophyta, Crysophyta, Chlorophyta, Pheophyta, Rhodophyta, Mycophyta, Lichenophyta.

1 7,14

12 Plante superioare folosite in fitoterapie si plante toxice din incrangaturile: Bryophyta, Pteridophyta, Gymnospermatophyta. 1 7,14

13 Incrangaturile: Gymnospermatophyta, Angiospermatophyta – specii folosite in

fitoterapie si cu potential toxic.

1 7,14

14 Incrangatura Angiospermatophyta – alte specii folosite in fitoterapie si cu potential

toxic.



1 NoŃiuni de tehnică şi securitatea muncii în laboratorul de biologie vegetala. Prezentarea modului de organizare a lucrărilor de laborator. Studiul celulelor si tesuturilor vegetale: insusirea metodologiei de lucru.

2 7,14

2 Studiul cresterii, dezvoltarii si nutritiei plantelor: efectuarea de medii nutritive artificiale. Metode experimentale care evidentiaza influenta diferitilor factori externi (apa, temperatura. oxigenul. pH-ul, substantele toxice) asupra proceselor fiziologice din plante.

2 7,14

3 Insusirea de tehnici experimentale pentru evidentiere fotosintezei. Interpretarea rezultatelor si discutia lor prin prisma importantei lor pentru nutritia animalelor si omului.

2 7,14

4 Radacina, tulpina si frunza: studierea caracterelor morfologice pe plante. 2 7,14

5 Tulpina, fruza, floarea si fructul plantelor: studiul morfologic pe plante. 2 7,14

6 Studiul semintei la plantele angiosperme: cercetarea morfologiei, anatomiei si fiziologiei prin tehnici de laborator. Corelarea cu valoarea alimentara si cu proprietatile medicinale a semintelor de la diferite plante.

2 7,14

7 Studiul si recunoasterea unor plante inferioare cu importanta medicinala, toxica sau alimentara (bacterii si alge).

2 7,14

8 Recunoasterea diferitilor miceti (fungi) paraziti sau saprofiti cu implicatii in sanatatea animalelor si omului. Recunoasterea lichenilor.

2 7,14

9 Recunoasterea plantelor din incrangaturile: Archegoniatae, Bryophita si Pteridophyta cu impotanta medicinala si toxica.

2 7,14

10 Recunoasterea si studiul plantelor din incrangatura Gymnospermatophyta 2 7,14

11 Recunoasterea si studiul plantelor din increngatura Angiospermatophyta (Clasa Dicotyledonatae, Subclasa Monochlamydae).

2 7,14

12 Recunoasterea si studiul plantelor din incrangatura Angiospermatophyta (Subclasa Dialypetalae)

2 7,14

13 Recunoasterea si studiul plantelor din incrangatura Angiospermatophyta (Subclasa Sympetalae).

2 7,14

14 Recunoasterea si studiul plantelor din incrangatura Angiospermatophyta (Clasa Monocotyledoneae).

2 7,14


săptămânal Metodele de predare şi de învăŃare:

- expunere orală interactivă cu ajutorul mijloacelor moderne: retroproiector, videoproiector; - învăŃare după curs tipărit, notiŃe de curs şi bibliografie indicata.


-însusirea de cunostinte de baza de biologie vegetala (anatomie, morfologie si taxonomie) pentru recunoasterea principalelor specii de plante medicinale si toxice, in special a celor din flora spontana a Romaniei -întelegerea corelatiilor dintre organismele animale si vegetale si a importantei acestora pentru nutritia animalelor si omului si pentru protectia mediului inconjurator.

- activitatea la curs; - activitatea la lucrările de laborator; - rezultatele testelor pe parcursul semestrului; - referate de specialitate; - teme de casă; - verificari ale lucrarilor de laborator.


- activitate la curs şi verificarea cunostintelor la examen(70%); - activitate la lucrări practice, referate şi rezultate la verificarile din laborator (15%); - examen practic: verificarea cunostintelor practice (15%).

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: - două săli de laborator, din care una folosită in comun cu disciplina de toxicologie; - laboratoarele sunt utilate cu mobilier pentru depozitarea ierbarelor, sticlăriei

Resursele necesare: Materiale didactice: - microscoape, stereomicroscop, ierbare, colectie de plante (ierbare), sticlarie si alte materiale de laborator. - substanŃe chimice necesare preparării unor soluŃii, sticlărie de laborator, hârtie de filtru cu porozitate diferită, pensete, folii pentru retroproiector, diapozitive

Obligatorie: 1. Dancea Zoe - Plante medicinale.Plante toxice. Ed. DACIA. Cluj-Napoca, 2003 2. Mohan Gh.– Atlasul plantelor medicnale din Romania, Ed. Corint, Buc., 2002 3. Popovici L., C. Moruzi. I. Toma – Atlas botanic. Ed. Did. Ped., Buc., , 1993

Bibliografie:

Facultativă: 1. Avram Radu. Ecaterina Andronescu, I. Fuzi, 1981 – Botanica farmaceutica, Bucuresti.2. Beldie, Al.,1977,1979 - Flora României.Determinator ilustrat al plantelor vasculare, I-II, Ed. Acad. Bucureşti. 3. Ciocârlan, V. ,1988, 1990 - Flora ilustrată a României, I-II, Ed. Ceres, Bucureşti. 4. Drăgulescu, C, 1993 - Botanica sistematică şi ecologică, Univ. Sibiu (curs xerografiat) 5. Hodişan, I., Pop, I., 1976, Botanica sistematică, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti. 6. Stănescu Ursula, Hăncianu Monica, Miron Anca, 2004 – Plante medicinale de la A la Z : monografii ale

produselor de interes terapeutic, Ed. „ Gr. T. Popa”, U.M.F. Iaşi 7. Chevallier A. – 1996 – The Encyclopedia of Medicinal Plants, Dorling Kindersley Limited, London


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI





Catedra responsabil ă cu implementarea: I - Preclinici

Data implement ării:Titlul cursului: Fizica/Biofizică 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Conf.Dr. Răzvan Ştefan


Conf.Dr. Răzvan Ştefan


studii I Nr.de ore pe semestru şi activit ăŃi

Limba de predare română Semestrul I Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 28 ExamenCodulCursul pe care îl





zi, FR, FF


0401 14 zi USAMV Cluj


Obligatorii: Biochimie, Biologie celulară, Biologie animală şi Ecologie.

Cursuri anterioare

Recomandate: Limbi străine


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -50% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 50%

CURS

* Proiect

A. ObiectiveA1. Dobândirea cunoştiinŃelor teoretice şi practice privind fenomenele fizice întâlnite în sistemele vii. A2. Cunoaşterea organizării şi funcŃionării sistemelor vii precum. A3. Urmărirea efectelor factorilor termodinamici , electrici, magnetici asupra sistemelor biologice. A4. IniŃierea în metodele experimentale fizice cu aplicaŃii în cercetarea biofizică, în diagnostic şi tratment medical.A5 InŃelegerea corelaŃiilor dintre organismele animale si vegetale si a importantei acestora pentru nutritia animalelor si omului şi pentru protecŃia mediului inconjurător.





1 NoŃiuni introductive . Obiectul si metodele biofizicii. Evolutiei biofizicii. Marimi fizice scalare si vectoriale. Unitati de masura uzualel. Operatii cu vectori

1 3.57

2 Termodinamica biologic ă. Sisteme, parametrii de stare, procese termodinamice. Principiul I al termodinamicii. Legea conservarii energiei . Energia libera. Entalpia Legea lui Hess. Bilantul energetic al sistemelor vii. Principiul II al termodinamicii. Legea cresetrii entropiei. Probabilitatea termodinamica de stare. Irevesibilitatea proceselor biologice. Principiul III al termodinamicii. Legea lui Nernst. Interpretarea statistica a entropiei. Potentiale termodinamice.

4 14.29

3 Fenomene moleculare . Stari de agregare ale materiei. Starea solida (solidul cristalin, vitros si amorf) Cristale lichide: proprietati, clasificare Proprietatile starii fluide. Starea gazoasa. Solutii.. Prezenta in sisteme biologice. Fenomene de suprafata. Tensiunea superficiala si interfaciala. Capilaritate. Adsorbtie. Vasozitatea. Legea lui Newton. Legea lui Stokes. Curgerea laminara si turbulenta. Vascozitatea sangelui. Difuzia. Legile lui Fick. Importanta biologica a difuziei.Osmoza. Legi. Presiunea osmotica a plasmei sanguine. Rolul osmozei in procesele de transport prin capilare.

8 28.57

4 Membrane biologice. Transportul de substan Ńă prin membran ă. Membrane biologice: structura, rol si proprietati. Mecanisme de transport prin membrana celulara.Transport pasiv: difuzie simpla, prin canale si difuzie facilitata. Transport activ: primar (pompe ionice) si secundar (simport si antiport).

4 14.29

5 Fenomene electrice şi magnetice. Notiuni introductive. Prorietatile electrice ale materiei vii. Mecanismul generarii potentialului de repaus. Echilibrul de membrana Donan. Potentialul de actiune. Biofizica propagarii influxului nervos. Biocurenti Bioelectrogeneza tesuturilor si organelor Principalele tipuri de magnetism (dia-, para-, fero-, antifero- si ferimagnetismul) Metode de investigatie a organismului ce utilizeaza proprietatile magnetice ale biomoleculelor (RMN, RES)

5 17.86

6 Oscilatii si unde. Unde transversale si longitudinale. Unde stationare Efectul Doppler. Ecografia

3 10.71

7 Biofizica nucleara . Radiatii: surse, clasificare, proprietati. Radioprotectie. Legea dezintegrarii radioactive..Efecte biologice ale radiatiilor (ionizante si neionizante). Aplicatii in diagnostic si terapie.

2 7.14

8 Biomateriale . Clasificare. Aplicatii in medicina

1 3.57

A1 Studentii sa-si insuseasca tehnicile de masurare ale principaleleor marimi fizice. A2 Studentii sa realizeze reglajele optice cu care efectueaza masuratori optice. A3 Studentii sa interpreteze corect rezultatele pe care le obtin pe baza notiunilor teoretice dobandite anterior A4 Studentii sa calculeze si sa interpreteze erorile pe care le fac in procesul de masurare.




1 NoŃiuni de tehnică şi securitatea muncii în laboratorul de biofizică. Mărimi fizice. Sisteme de unităŃi. 2 7.14

2 Măsurarea dimensiunilor şi biomasei corpurilor. 4 14.29

3 Metode fizice pentru studiul fenomenelor moleculare care apar în lichidele de interes biologic: densitatea, tensiune superficială, vâscozitate. 6 21.43

4 Calorimetrie. 4 14.29

5 Metode optice: microscopie, refractometrie, fotometrie, colorimetrie 6 21.43

6 Măsurători electrice: determinarea conductibilităŃii electrice a soluŃiilor biologice, electroforeza. 4 14.29

7 Colocviu. 2 7.14


Săptămânal


- conversatia euristica. - conversatia catehetica. - demonstratia - experimentul - expunere orala utilzand mijloacelor moderne de redare retropriector, calculator

- conversatie - aplicare cunostintelor in masurarea si determinarea marimilor fizice - intrepretarea rezultatelor obtinute - învăŃare după curs tipărit, aplicare notiŃe de curs şi bibliografie indicată.


- sa descrie fenomenele fizice care apar in sistemele vii

- sa realizeze asociatii si paralele intre fenomenele studiate si fenomebele care apar la sistemel vii

- sa aplice la lucrările practice noŃiunile teoretice acumulate,

- să interpreteze rezultatele experimentale obtinute.

- să măsoare sau să determine mărimile fizice care intervin în medicină,

- să tragă concluzii statistice legate de măsurătorile pe care le efectuează.

- activitatea la curs;

- activitatea la lucrările de laborator;

- rezultatele testelor pe parcursul semestrului;

- referate la lucrările practice;

- teme de rezovat;

- verificări la lucrările de laborator;

- examen practic.

- examen final


- activitate la curs şi verificarea cunoştinŃelor la examen(70%); - activitate la lucrări practice, referate şi rezultate la verificările din laborator (10%); - examen practic: verificarea cunoştinŃelor practice (20%).


- o sală de laborator; - laboratorul este utilat cu mobilier pentru depozitarea sticlăriei şi a substanŃelor.


- microscoape, stereomicroscop, refractometru, calorimetru sticlărie şi alte materiale de laborator, table - substanŃe chimice necesare preparării soluŃiilor, sticlărie de laborator, hârtie de filtru cu porozitate diferită, pensete, folii pentru retroproiector, diapozitive.

Obligatorie:

1. M. Blank, Electricity and Magnetism in Biology and Medicine, San Francisco Press.Inc., 1993 2. R. Bozac, Curs de biofizică, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1989 3. R. Bozac, C. Trifan, Lucrări practice de biofizică, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1996 4. C. Dimoftache, S. Herman, Elemente de biofizică, Ed. Cerres, Bucureşti, 1995 5. E. Dragomirecu, L.Enache, Biofizică, EDP, Bucureşti,1993 6. A. Popescu, Fundamentele biofizicii medicale, vol.I.,Ed. ALL, Bucureşti, 1994 7. A. Rădulescu, Electroterapie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993 8. Ş. łiŃeica, Termodinamica, Ed. Acad., Bucureşti, 1982 9. V.Vasilescu, Biofizica medicală, EDP, Bucureşti, 1977 10. E. Shechter, Biochemie et biophysique des membranes, Mason, Paris, 1990 11. R. Stefan, Introducere in biofizica, Casa Cartii de Stiinta, 2007

Bibliografie:

Facultativ ă:

12. D.G. Mărgineanu, M.I. Isac, C. Tarba, Biofizică, EDP, Bucureşti, 1980 13. G. Moisil, Termodinamica, Ed. Acad., Bucureşti, 1988


Alte informaŃii:

Anexe:


Şeful Catedrei: Prof. Dr. Aurel Damian

Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:


Decan: Prof. Dr. Ioan Groza

Data aprobării:


Semnătura:









DATE GENERALE




IniŃiatorul cursului: Şef lucr. Dr. Ioana CHIRILEAN Coordonatorul cursului: Prof. Dr. Aurel DAMIAN


Limba de predare Română Semestrul I Total C S L P**Forma de evaluare



Titlul



Nu este cazul




ZI,ID FR




CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Nu este cazul


* Proiect


Nu este cazul


Descrierea cursului: a. Obiective Atât la curs, cât şi la lucrările practice se urmăreşte însuşirea cunoştinŃelor

privind substratul morfologic al fenomenelor şi manifestărilor biologice şi a funcŃionalităŃii organismului animal,





Programa analitică: CURS SISTEMUL DE SUSłINERE ŞI MI ŞCARE

Curs

nr.

Tema Ore/săpt.

%

1 NoŃiuni introductive în anatomia comparată.

Terminologia veterinară după Nomina Anatomica Veterinaria (N.A.V).

Planurile de segmentare ale corpului animal.

0,5 0,5 1

0,9

0,9

1,79

2 Osteologia: ConsideraŃii generale asupra scheletului animal, pe specii. Osul ca organ. Elementele anatomice ale osului. Clasificarea oaselor. NeregularităŃi de pe suprafaŃa oaselor.

0,5 1

0,5

0,9

1,79

0,9

3 Artrologia : GeneralităŃi, clasificarea articulaŃiilor. Elementele anatomice ale unei diartroze.

1 1

1,79

1,79



6 ArticulaŃiile membrului pelvin 2 3,57

7 ArticulaŃiile membrului pelvin. ArticulaŃiile coloanei vertebrale. ArticulaŃiile capului.

1 1

1,79

1,79

8 Miologia: Muşchiul ca organ, elementele anatomice ale muşchiului, anexele musculare, mecanica musculară. Muşchii capului.

1

1

1,79

1,79

9 Muşchii capului. 2 3,57

10 Muşchii gâtului. 2 3,57

11 Muşchii toracelui şi ai abdomenului. 2 3,57

12 Muşchii spino-dorso-lombari. 2 3,57

13 Muşchii membrului toracic. 2 3,57

14 Muşchii membrului pelvin. 2 3,57


Lucr. pr.

Tema Ore/ săpt.

%

1 NoŃiuni generale şi speciale de protecŃie a muncii în timpul lucrărilor practice în laboratoarele disciplinei. Osteologia: Tipurile de oase. Structura anatomică a oaselor. NeregularităŃile de pe suprafaŃa oaselor. Clasificarea oaselor. Prezentarea regiunilor corporale, cu specificarea bazei anatomice osoase, la fiecare regiune. Material didactic: schelete şi piese osoase.

0,75

1,5

0,75

1,35

2,69

1,35

2 Scheletul membrului toracic, comparativ: zonoscheletul, stilopodiul, zeugo-podiul şi autopodiul. Prezentarea regiunilor corporale, cu baza anatomică osoasă a fiecăreia.

2,25

0,75

4,04

1,35

3 Scheletul membrului pelvin, comparativ - zonoscheletul, stilopodiul, zeugo-podiul şi autopodiul. Prezentarea regiunilor corporale, cu baza anatomică osoasă a fiecăreia.

2,25

0,75

4,04

1,35

4 Coloana vertebrală, coastele şi sternul. Prezentarea regiunilor corporale corespunzătoare.

2,25 0,75

4,04

1,35

5 Scheletul capului: Neurocraniul. 3 5,36

6 Scheletul capului: Splanhnocraniul. Prezentarea regiunilor corporale ale capului.

2,25 0,75

4,04

1,35

7 Artrologia : DisecŃia şi studiul articulaŃiilor (piese anatomice articulare, pe cadavru).

3 5,36

8 DisecŃia şi studiul articulaŃiilor (piese anatomice articulare, pe cadavru). 3 5,36

9 Colocviu pentru verificarea cunoştinŃelor studenŃilor privind capitolele de osteologie şi artrologie.

3 5,36

10 - 14

10 11 12 13 14

Miologia: DisecŃia muşchilor pe cadavru. StudenŃii repartizaŃi pe microgrupe de disecŃie se rotesc săptămânal în vederea disecŃiei fiecărei regiuni şi segment corporal: - DisecŃia muşchilor capului; - DisecŃia muşchilor gâtului; - DisecŃia muşchilor trunchiului; - DisecŃia muşchilor membrului toracic; - DisecŃia muşchilor membrului pelvin.

3 3 3 3 3

5,36

5,36

5,36

5,36

5,36

Modul de desfăşurare: Cursul - 2 ore/săptămână, se desfăşoară pe parcursul semestrului întâi cu studenŃii din anul I şi constă nu în predarea exhaustivă a materiei destinată acestui semestru - Sistemul de susŃinere şi mişcare, ci în realizarea unui dialog permanent între cadrul didactic şi studenŃi, în scopul însuşirii cunoştinŃelor necesare privind morfologia organismului animal. Lucr ările practice - 3 ore/săptămână, se desfăşoară în sălile de lucrări ale disciplinei, pe grupe de 14-18 studenŃi, grupe care se împart la rândul lor, în grupuri de lucru, de câte 4-5 studenŃi, şi constau în prezentarea de către cadrul didactic, a fiecărei formaŃiuni anatomice componentă a sistemului de susŃinere şi mişcare, urmată de dialogul cadru didactic-student, necesar înŃelegerii anatomiei descriptive. Studiul artrologiei şi a miologiei se desfăşoară prin disecŃii pe piese anatomice provenite de la cadavre de diferite specii de animale. DisecŃiile sunt precedate întotdeauna de prezentarea piesei ce urmează a fi disecată, pe planşe, pe schiŃe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau, începând cu acest an universitar, pe monitoare (diciplina dispune de programe de calculator în acest scop).

Metodele de predare şi de învăŃare: Prelegeri şi expuneri, dublate de fiecare dată, de prezentarea formaŃiunilor anatomice pe planşe, dar mai cu seamă, pe schiŃe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau pe monitoare, începând cu acest an universitar. Prezentarea pieselor anatomice, care provin în cea mai mare parte din Muzeul disciplinei şi din colecŃia de piese osoase - realizate de-a lungul anilor de toŃi cei care

au trecut într-un fel sau altul, pe la această disciplină, se face de fiecare dată concomitent cu prezentarea unei piese nou preparată, astfel încât studenŃii să poată asimila cât mai multe cunoştinŃe, pentru ca ulterior să poatăefectua fără probleme, disecŃii anatomice. Atât prelegerile de curs, cât şi lucrările practice se desfăşoară într-o notă dominantă de dialog continuu, între cadrele didactice şi studenŃi.


Seminarii la începutul fiecărei şedinŃe de lucrări practice, seminarii la terminarea fiecărui capitol, forma de participare la ore (activă sau pasivă) deprinderi şi manualitate în efectuarea de disecŃii, examen practic (recunoaşterea pieselor osoase, a articulaŃiilor şi a muşchilor, cu prezentarea acestora în faŃa cadrelor didactice), precum şi examen teoretic (bilete de examen cu 3 subiecte pe fiecare şi eventual, teste grilă).




Dotări: a. existente: 2 săli de lucrări prevăzute cu mese de inox, sală pentru pregătirea materialului didactic, laborator pentru cercetare, osuar, muzeu, sală cu bazine pentru prepararea şi păstrarea materialului didactic, cameră frigorifică funcŃională. b. necesare: - scaune pentru sălile de lucrări, care în prezent sunt insuficiente,


- truse de disecŃie;

Resursele necesare:

Materiale didactice: a. existente: piese osteologice, planşe, piese muzeistice, programe calculator şi video, aparatură de laborator pentru pregătirea materialelor şi pentru cercetare




Obligatorie: 1. Damian, A., N. Popovici, Ioana Chirilean, 2008, Anatomie comparată -

Sistemul de susŃinere şi mişcare, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. 2. Damian, A., Ioana Chirilean, 2008, Anatomie topografică comparată,


Bibliografie: Facultativă: 1. CoŃofan,V., R. Palicica, Valentina HriŃcu, V. Ienciu, 1999, Anatomia animalelor domestice - Aparatul de susŃinere şi mişcare, Vol.I, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara.

2. Barone. R., 1976-1978, Anatomie comparee des mamiferes domestiques, Alfort, Lab. Ecole Nat. Med. Vet., Paris.






AVIZUL CATEDREI

Semnătura:




Codul Cursului: 0401010104 RECTOR: Prof.Dr.ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ/






DATE GENERALE






Limba de predare Română Semestrul II Total C S L P**Forma de evaluare



Titlul



Nu este cazul




ZI,ID FR





Cursuri anterioareObligatorii: Nu este cazul

* Proiect

Recomandate: Biologie animală şi ecologie, Biologie celulară, histologie şi embriologie, Biochimie, Biofizică, Fiziologie


Nu este cazul







Programa analitică: CURS SPLANHNOLOGIA

Curs

nr.

Tema Ore/săpt.

%

1 Sistemul digestiv: generalităŃi. Cavitatea bucală şi glandele salivare la mamifere.

1 1

1,43

1,43

2 DinŃii: Structura anatomică a dintelui, dentiŃia şi formula dentară. Faringele şi esofagul la mamifere.

1 1

1,43

1,43

3 Stomacul la mamiferele domestice. 2 2,86

4 Intestinul şi glandele anexe ale tubului digestiv, la mamifere. 2 2,86

5 Sistemul respirator: GeneralităŃi. Cavitatea nazală, sinusurile paranazale, laringele şi traheea, la mamifere.

0,5 1,5

0,72

2,15

6 Pulmonii la mamifere. Arborele bronşic. Cavitatea toracică şi mediastinul, la mamifere.

1,5 0,5

2,15

0,72

7 Sistemul uro-genital: Sistemul urinar. Sistemul genital mascul - generalităŃi.

1 1

1,43

1,43

8 Testiculul şi căile conducătoare ale sistemului genital mascul, la mamifere. Organul copulator la mascul. Glandele anexe ale sistemului genital mascul.

1 0,5 0,5

1,43

0,72

0,72

9 Sistemul genital femel - generalităŃi. Ovarul.

0,5 1,5

2,15

0,72

10 Uterul, vaginul şi vulva. 2 2,86

11 Glanda mamară la femelele mamiferelor domestice. 2 2,86

12 Sistemul digestiv la păsări. 2 2,86

13 Sistemul respirator la păsări. 2 2,86

14 Sistemul uro-genital la păsări. 2 2,86


Lucr. pr.

Tema Ore/săpt. %

1 NoŃiuni generale şi speciale de protecŃie a muncii în timpul lucrărilor practice în laboratoarele disciplinei. Sistemul digestiv prediafragmatic, la cal - studiul organelor se face pe piese anatomice proaspete şi piese conservate.

0,5

2,5

0,72

3,57

2 Sistemul digestiv prediafragmatic, comparativ, la mamifere. 3 4,29 3 Sistemul digestiv postdiafragmatic, la cal.

Glandele digestive anexe, la cal. 1,5 1,5

2,15 2,15

4 Sistemul digestiv postdiafragmatic şi al glandelor anexe, comparativ, la mamifere.

3 4,29

5 Sistemul respirator, la cal (piese anatomice proaspete şi conservate). 3 4,29 6 Sistemul respirator, comparativ, la mamifere. 3 4,29 7 Topografia şi proiecŃia topografică a organelor cavitare pe pereŃii cavităŃilor:

toracică şi abdominală. 3 4,29

8 Colocviu pentru verificarea cunoştinŃelor studenŃilor privind sistemul digestiv şi sistemul respirator.

3 4,29

9 Sistemul urinar la mamifere, comparativ (piese proaspete şi conservate). 3 4,29 10 Sistemul genital la armăsar. 3 4,29 11 Sistemul genital mascul la mamifere. 3 4,29 12 Sistemul genital femel la iapă. 3 4,29 13 Sistemul genital femel, comparativ.

Glanda mamară (piese proaspete şi conservate). 2 1

2,86 1,43

14 Organele cavitare la păsările domestice. 3 4,29

Modul de desfăşurare: Cursul - 2 ore/săptămână, se desfăşoară pe parcursul semestrului doi cu studenŃii din anul I şi constă nu în predarea exhaustivă a materiei destinată acestui semestru - Splanhnologia, ci în realizarea unui dialog permanent între cadrul didactic şi studenŃi, în scopul însuşirii cunoştinŃelor necesare privind morfologia organismului animal. Lucr ările practice - 3 ore/săptămână, se desfăşoară în sălile de lucrări ale disciplinei, pe grupe de 14-18 studenŃi, grupe care se împart la rândul lor, în grupuri de lucru, de câte 4-5 studenŃi, şi constau în prezentarea de către cadrul didactic, a fiecărei formaŃiuni anatomice componentă a splanhnologiei, urmată de dialogul cadru didactic-student, necesar înŃelegerii anatomiei descriptive. Splanhnologia se studiază pe piese anatomice provenite de la cadavre de diferite specii de animale. Lucrările propriu-zise sunt precedate întotdeauna de prezentarea piesei anatomice (organ) ce urmează a fi studiată, pe planşe, pe schiŃe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau, începând cu acest an universitar, pe monitoare (diciplina dispune de programe de calculator în acest scop).



Seminarii la începutul fiecărei şedinŃe de lucrări practice, seminarii la terminarea fiecărui capitol, forma de participare la ore (activă sau pasivă) deprinderi şi manualitate în efectuarea de disecŃii, examen practic (recunoaşterea pieselor anatomice, a organelor, cu prezentarea acestora în faŃa cadrelor didactice), precum şi examen teoretic (bilete de examen cu 3 subiecte pe fiecare şi eventual, teste grilă).




Resursele necesare:

Dotări: a. existente: 2 săli de lucrări prevăzute cu mese de inox, sală pentru pregătirea materialului didactic, laborator pentru cercetare, osuar, muzeu, sală cu bazine pentru prepararea şi păstrarea materialului didactic, cameră frigorifică funcŃională; b. necesare: - scaune pentru sălile de lucrări, care în prezent sunt insuficiente,







Obligatorie: 1. Popovici, I., A. Damian, N. Popovici, Ioana Chirilean 2003, Tratat de

Anatomie comparată - Splanhnologie, Ed.AcademicPres, Cluj-Napoca. 2. Damian, A., Ioana Chirilean, 2008, Anatomie topografică comparată,


Bibliografie: Facultativă: 1. CoŃofan,V., Valentina Hri�cu, R.Palicica, G.Predoi, A.Damian, C.Spătaru,

Carmen Gan�ă, V. Enciu, 2007, Anatomia animalelor domestice, vol.II, Ed Orizonturi Universitare, Timi�oara.

2. Barone,R., 1992-1998, Anatomie comparee des mammiferes domestiques, vol. III �i IV, Alfort, Lab. Ecole Nat. Med. Vet., Ed. Vigot, Paris.






AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/


Nr.__________din______________







Catedra I – ÎnvăŃământ Preclinic

Titlul cursului:Chimie şi Biochimie 1

Ini Ńiatorul cursului: Conf.dr. Pintea Adela Coordonatorul cursului:

Conf.dr. Pintea Adela



Limba de predare Română Semestrul I Total

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 5 70 Cursul pe care îl înlocuie şte: În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:





CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Chimie organică

Cursuri anterioare Recomandate: Chimie anorganică, Fizică, Biologie


Nu este cazul


CURS A. Obiective

Principalul obiectiv constă in dobandirea unor cunostinte fundamentale necesare intelegerii complexitatii biologiei si chimiei organismelor vii. Studiul biochimiei furnizează studentului principiile fundamentale de organizare şi funcŃionare la nivel molecular ale organismului animal.

Prima parte a cursului cuprinde noŃiuni fundamentale de chimie: tipuri de legături chimice, apa, pH, acizi, baze, saruri, sisteme tampon. Sunt prezentate în principalele clase de biomolecule cu rol structural: protide, acizi nucleici, glucide, lipide. Pentru fiecare dintre aceste clase sunt descrise

caracteristicile structurale, proprietăŃile fizico-chimice, localizarea în organismul animal şi, în mod special, funcŃiile pe care acestea le îndeplinesc. Transformările biochimice descrise sunt însoŃite de prezentarea echipamentului enzimatic necesar.

Principalul scop al cursului de biochimie structurală îl constituie astfel înŃelegerea de către studenŃi a substratului biochimic al fiecărui proces fiziologic ce are loc în organismele vii si in special in organismul animal.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Scopul lucrărilor practice este ca ca studenŃii să-şi însuşească deprinderile practice necesare pentru munca de laborator,


1 Organizarea chimică şi biochimică a organismului animal. DefiniŃia şi obiectul biochimiei. Caracterul interdisciplinar, importanŃă teoretică şi practică pentru medicina veterinară.

1 3.57

2 Principiile generale de organizare moleculară a materiei vii. Bioelemente, biomolecule şi biomacromolecule.

1 3.57

3 Legături şi interacŃiuni chimice (ionic, covalentă, de hidrogen, van der Waals, hidrofobe). Apa. Acizi. Baze. Săruri. NoŃiunea de pH şi sisteme tampon.

1 3.57

4 Valenta. Izomeria biomoleculelor. Grupări funcŃionale. Tipuri de reacŃii biochimice.

1 3.57

5 Protide. Caracteristici generale, funcŃiile protidelor, constituŃia chimică generală, clasificarea şi distribuŃia protidelor

1 3.57

6 Aminoacizi: structură generală şi clasificare. 1 3.57 7 ProprietăŃile aminoacizilor. Aminoacizi esenŃiali, importanŃa

pentru organismul animal.1 3.57

8 Peptide. Caracterizare generală, structură, proprietăŃi, rol biochimic.

1 3.57

9 Structura şi configuraŃia macromoleculelor proteice (primară, secundară, terŃiară şi cuaternară)

1 3.57

10 Holoproteide: constituŃie, clasificare, proprietăŃi şi reprezentanŃi (keratina, fibroina, fibrinogen, colagen, miozina, elastina)

1 3.57

11 Heteroproteide: structură şi rol biochimic. Clasificare şi descrierea principalilor reprezentanŃi (metaloproteine, glicoproteine, fosfoproteine, lipoproteine, cromoproteine)

2 7.14

12 Acizi nucleici. Caracterizare generală: rol biologic, structură, proprietăŃi. Baze nucleice, nucleozide şi nucleotide.

2 7.14

13 Tipuri de acizi nucleici, structură, localizare şi functii. semnificaŃia lor biologică. ADN. ARN. Rolul acizilor nucleici în biosinteza proteinelor.

2 7.14

14 Glucide. ConsideraŃii generale, rol biochimic, clasificare. 1 3.57 15 Monoglucide: structură, izomerie. 1 3.57 16 Monoglucide si diglucide: proprietăŃi fizico-chimice,

reprezentanti.2 7.14

17 Poliglucide. Mucopoliglucide, peptidoglicani si lipopoliglucide. 2 7.14 18 Lipide. ConsideraŃii generale, rol biochimic, clasificare.

ConstituenŃi ai lipidelor, alcooli şi acizi graşi.1 3.57

19 Lipide simple. Gliceride. Ceride. 1 3.57 20 Steroli, steride, acizi biliari. 1 3.57 21 Lipide complexe. Glicerofosfolipide. Sfingolipide. 2 7.14 22 Structura şi funcŃiile biomembranelor. 1 3.57

să fie capabili să utilizeze instrumentarul şi aparatura de laborator, să realizeze o determinare urmând o procedurăelaborată şi să interpreteze în mod critic rezultatele obŃinute.


Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Reguli de comportare în laborator. Norme de protecŃia muncii.

Vase şi ustensile de laborator. NoŃiuni generale de analiză chimicăşi biochimică. OperaŃii de laborator. Analiza calitativă. ReacŃii utilizate în analiza componentelor anorganice.

3 7.14

2 Clasificarea şi reacŃii de identificare a principalilor anioni: Cl-, S2-, CO3

2-, PO43-, NO3

-, SO42-. Identificare de anion dintr-o

soluŃie.

3 7.14

3 Clasificare şi reacŃii de identificare a principalilor cationi: Pb2+, Hg2+, Cu2+, Fe2+, Fe3+, Mn2+,Ca2+, Na+, NH4

+, Mg2+. Identificare de sare.

3 7.14

4 Introducere în volumetrie. Echivalent gram, concentraŃia solu- Ńiilor, prepararea soluŃiilor de anumite concentraŃii. OperaŃia de titrare, titru şi factor de normalitate. Determinarea T şi F unei soluŃii de H2SO4 0,1n cu ajutorul unei soluŃii de Na2CO3 0,1n cu T şi F cunoscute.

3 7.14

5 Spectrofotometrie. Spectrul de absorbŃie al oxihemoglobinei şi hemoglobinei reduse.

3 7.14

6 Dozarea clorurilor din urină. Dozarea fosfaŃilor din sânge. 3 7.14 7 Dozarea magneziului şi calciului sanguin 3 7.14 8 ReacŃii caracteristice aminoacizilor şi peptidelor (reacŃii de

culoare, reacŃii generale şi specifice). 3 7.14

9 NoŃiuni generale de cromatografie. Analiza cromatografică a aminoacizilor.

3 7.14

10 ReacŃii caracteristice ozelor (reacŃii de culoare, reacŃii de oxi- doreducere). ReacŃii caracteristice oligoglucidelor.

3 7.14

11 ReacŃii caracteristice poliglucidelor. Hidroliza chimică a amidonului.

3 7.14

12 ProprietăŃile lipidelor: solubilitate, colorare, saponificare, halo- genare, oxidare. Identificarea glucidelor şi steridelor.

3 7.14

13 ExtracŃia şi analiza cromatografică a lipidelor din Ńesut hepatic. 3 7.14 14 Colocviu de laborator. Seminar. 3 7.14

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăşoară în amfiteatre şi este prezentat pe videoproiector. Lucrările practice se desfăşoară în laboratorul de chimie. StudenŃii lucrează independent, sub supravegherea cadrelor didactice. . Metodele de predare şi de înv ăŃare: Scopul cursului este realizarea unui fundament pe care studentul sa poata construi un ansamblu de cunostinte de biochimie. Cursul

este prezentat oral, apelându-se la videoproiector pentru a ilustra structuri complexe ale unor biomolecule si scheme reprezentative. Pe parcursul cursului tudentilor liI se cere să acceseze literatura de specialitate din biblioteca si prin internet. Tematica cursului şi a lucrarilor de laborator este afisata la disciplina, la fel si un program de consultaŃii. Partea practica este axata pe metodele analitice cele mai utilizate pentru caracterizarea, purificarea si determinarea cantitativa a principalelor biomolecule, prin: volumetrie, spectrofotometrie, cromatografie.

Rezultatele a şteptate: Însuşirea de către student a noŃiunilor fundamentale de chimie generală precum şi cele legate de biomolecule fundamentale pentru organismele vii: protide, acizi nucleici, glucide şi lipide Pentru activitatile practice scopul este ca studentul sa fie capabil sa utilizeze aparatura de laborator, sa realizeze o determinare urmand o procedura elaborata si sa interpreteze in mod critic rezultatele obtinute.

Modul de stabilire a notei finale: NF= 0,75NE+ 0,25NL

Unde NF=nota finala NE=nota examen

NL=nota colocviu laborator

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Laboratorul de chimie si biochimie este echipat cu aparatura necesară pentru prelucrarea si analiza probelor : omogenizator ; centrifugă, rotavapor),aparatură pentru cromatografia în strat subŃire şi pe coloană, spectrofotometru UV-VIS, HPLC, gaz-cromatograf, aparat de electroforez. reactivi si sticlarie de laborator.

Resursele necesare: Materiale didactice: Laboratorul dispune de reactivii şi sticlăria de laborator necesare desfăşurării lucrărilor practice. StudenŃii pot beneficia de biblioteca disciplinei, dotată cu cărŃi si reviste de specialitate precum si de acces la Internet (2 calculatoare).

Obligatorie: 1. Peter N. Campbell, Anthony D. Smith, Biochimie ilustrata (traducere din limba engleza), Editura Academiei Române, Bucuresti, 2004 2. Adela Pintea, Biochimie structurala – Biomolecule plastice, Editura Academic Pres, Cluj-Napoca, 2005 3. Victoria Ciurdaru, Sanda Andrei, Adela Pintea, C. Bele, Biochimie medicală veterinară- Metode şi tehnici de laborator, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 2001

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. Victoria Ciurdaru, Biochimie-Procese metabolice în organisme animale,Editura Albastră,1997. 2. C.Bele, Teste de Biochimie medicală veterinară, Editura Academic Pres,Cluj-Napoca,2001. 3. C.Bele, Biochimie medicală veterinară-tabele, scheme şi grafice. Editura Academic Pres,Cluj- Napoca, 2003. 4. Lehninger,A.L., Biochimie,vol.1 şi 2, Editura Tehnică,Bucureşti, 1987 şi 1992. 5. Pamela C.Champe, Harvey R., Biochemistry, Lippincott’s Illustrated Reviews. 1987 6. Tămaş V., Şerban M., Maria CotruŃ, Biochimie Medicală Veterinară, Editura Di dactică şi Pedagogică, Bucureşti ,1981 7. Victoria Ciurdaru,Curs de biochimie medicală veterinară,Tipo Agronomia,Cluj-Napoca,1998




AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.dr. Aurel Damian Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.dr. Ioan Stefan Groza Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/









Catedra I: InvăŃământ Preclinic Data implement ării:

Titlul cursului: Biomatematică şi Informatic ă1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Lector Dr. Maria PÂRV Coordonatorul cursului:

Lector Dr. Maria PÂRV




OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 2 28 14 - 14 - V CodulCursul pe care îl






Medicină Veterinară0401 6 ani zi USAMV Cluj




ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -50 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână -50 % CURS A. Obiective• Dobândirea cunoştinŃelor fundamentale teoretice şi practice proprii biomatematicii. ÎnŃelegerea şi

aplicarea principalilor parametri ai distribuŃiilor statistice. Metoda intervalelor de încredere. Teste pentru verificarea ipotezelor statistice.

* Proiect

B. PROGRAMA ANALITICĂAnul universitar 2009-2010 anul I Medicină Veterinară

Curs: 14 ore Semestrul I (14 săptămâni)

Nr. crt. TEMATICA

Nr ore


1. 1. InterfaŃa grafică Windows ; Programe utilitare 1.1. Istoric Windows; Caracteristicile interfeŃei Windows 1.2. Componentele interfeŃei Windows 1.3. Fişiere şi directoare; Clipboard 1.4. Programe utilitare: Windows Explorer; Windows Commander

2 14.28

2. 2. Editorul de texte Microsoft Word 2.1. GeneralităŃi, prezentare, meniuri în fişierele document 2.2. OperaŃii uzuale (inserare, copiere, mutare, formatare etc.) 2.3. OperaŃii speciale (tabele, obiecte grafice, ecuaŃii etc.)

2 14.28

3. 3. AplicaŃia de calcul tabelar Microsoft Excel 3.1. GeneralităŃi, prezentare, meniuri în fişierele registru 3.2. OperaŃii uzuale în foaia de calcul tabelar (tipuri de date, formatarea informaŃiilor, formule matematice etc.) 3.3. Utilizarea funcŃiilor matematice şi statistice din biblioteca Microsoft Excel; Reprezentări grafice (introducerea seriilor de date în foaia de calcul tabelar; construirea graficelor, poziŃionarea şi formatarea graficelor)

2 14.28

4. 4. AplicaŃia prezentărilor dinamice Microsoft PowerPoint 4.1. GeneralităŃi, prezentare, meniuri în fişirele prezentare 4.2. OperaŃii uzuale (adăugarea, selectarea, ştergerea, schimbarea ordinii, mutare, copierea, aplicarea şabloanelor, modificarea tipului, fundalului, schemei de culori slide-urilor prezentării etc.) 4.3. OperaŃii speciale: formatarea, adăugarea de grafică, animaŃie, sunet, tranziŃia slide-urilor prezentării. Conversia prezentării în format HTML

2 14.28

5. 5. AplicaŃia bazelor de date relaŃionale Microsoft Access 5.1. GeneralităŃi, prezentare, meniuri, conŃinutul unei baze de date5.2. Tabele. Interogări. Forme şi controale. Rapoarte.

2 14.28

6. 6. Elemente de statistic ă biologic ă6.1. Concepte statistice fundamentale. Metode de prezentare a datelor statistice 6.2. Parametri distribuŃiilor statistice unidimensionale: media aritmetică, media geometrică, mediana, modul, amplitudinea, varianŃa, abaterea standard, coeficientul de variabilitate

2 14.28

7. 7. Elemente de teoria estima Ńiei 7.1. Metoda intervalelor de încredere. Verificarea ipotezelor statistice 7.2. Testul T (Student). Testul F (Fisher-Snedecor). Testul χ2 (hi-pătrat)

2 14.28

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective • ObŃinerea unor deprinderi corecte de utilizare a calculatorului. ÎnvăŃarea folosirii programelor de birotică,

a programelor necesare navigării în Internet. AplicaŃii in statistica biologică.


Nr. crt TEMATICA

Nr. ore


1 Prezentarea mediului de operare Windows: componente, caracteristici, setări. Fişiere, foldere, clipboard: definire, creere, operaŃii. Programele utilitare: Windows Explorer, Windows Commander, WinZIP , WinRAR , WinACE : componente, configurare, setări, exploatare

1 7.14

2 Prelucrarea fişierelor document utilizând editorul de texte Microsoft Word . OperaŃii asupra fişierelor document: crearea, salvarea, deschiderea, închiderea, vizualizarea, tipărirea. OperaŃii uzuale în fişierele document: introducerea textului, selectarea, copierea, mutarea, ştergerea, căutarea şi înlocuirea, inserarea şi crearea shortcut key-urilor pentru caracterele naŃionale şi simbolurile speciale, vizualizarea conŃinutului.

1 7.14

3 Editorul Microsoft Word . OperaŃii speciale: formatarea textului, inserarea şi prelucrarea obiectelor grafice, crearea şi formatarea tabelelor, introducerea ecuaŃiilor matematice, inserarea şi formatarea imaginilor, introducerea şi utilizarea semnelor de carte, a notelor de subsol şi a notelor de sfârşit. Crearea unui fişier document propriu: Curriculum Vitae.

1 7.14

4 Prelucrarea fişierelor registru (book) utilizând programul Microsoft Excel. OperaŃii asupra fişierelor registru: crearea unui registru nou, deschiderea unui registru creat anterior, salvarea, tipărirea şi închiderea. OperaŃii uzuale în foile de calcul tabelar (sheet): introducerea informaŃiei numerice, text, logice şi a formulelor matematice.

1 7.14

5 Programul Microsoft Excel. Utilizarea funcŃiilor matematice, statistice, financiar-contabile din biblioteca programului. Utilizarea instrumentele: Goal Seek şi Solver. Reprezentări grafice.

1 7.14

6 Redactarea prezentărilor dinamice utilizând programul Microsoft PowerPoint. OperaŃii asupra fişierelor prezentare. OperaŃii uzuale: adăugarea, selectarea, ştergerea, schimbarea ordinii, mutare, copierea, aplicarea şabloanelor, modificarea tipului, fundalului, schemei de culori slide-urilor prezentării.

1 7.14

7 Programul Microsoft PowerPoint. OperaŃii speciale: formatarea, adăugarea de grafică, animaŃie, sunet, tranziŃia slide-urilor prezentării. Conversia prezentărilor în format HTML.

1 7.14

8 Crearea unei baze de date relaŃionale utilizând programul Microsoft Access. ConŃinutul unei baze de date. Tabele. Crearea unui tabel. Stabilirea structurii unui tabel. ProprietăŃile coloanelor unui tabel. Prelucrarea datelor unui tabel.

1 7.14

9 Crearea unei baze de date relaŃionale utilizând programul Microsoft Access. Interogări. AsistenŃi (wizard) pentru interogări. Forme şi controale. Crearea unei forme. Rapoarte. Structura unui raport.

1 7.14

10 Exemplificarea conceptelor statistice fundamentale. ModalităŃi de reprezentare a seturilor de date experimentale: tabele, distribuŃii statistice, reprezentări grafice. Calculul parametrilor distribuŃiilor statistice unidimensionale: media aritmetică, media geometrică, mediana, modul, amplitudinea, varianŃa, abaterea standard, coeficientul de variabilitate utilizând aplicaŃia Microsoft Excel

2 14.28

11 Calculul intervalelor de încredere. Verificarea ipotezelor statistice. Testul T (Student). Testul F (Fisher-Snedecor). Testul χ2 (hi-pătrat).

2 14.28

12 Teste pentru evaluare 1 7.14

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfaşoară cu studenŃii anului I de la Facultatea de Medicină Veterinară, precedând grupul de

lucrări practice cu tematicile specificate. Lucrarile practice sunt organizate pe grupe de studiu în laboratorul de informatică.

Metodele de predare şi de înv ăŃare: Cursul: expunere orală, prezentarea unor părŃi din tematică pe videoproiector şi calculator, scurt dialog cu studenŃii pentru clarificarea noŃiunilor prezentateLucr ări practice: însuşirea deprinderilor şi tehnicilor de utilizare a calculatorului precum şi folosirea acestuia în înŃelegerea şi aplicarea noŃiunilor de biomatematică predate la curs. Materialul de curs: curs editat, suport de curs în format electronic (CD, dischete, memory-stick etc.), material bibliografic obligatoriu şi facultativ, consultaŃii Materialul de lucr ări practice: fiecare lucrare practică are ca scop fixarea cunoştinŃelor predate la cursul aferent. Fiecare student primeşte teme practice concrete, urmărindu-se formarea deprinderilor corecte de utilizare a calculatorului

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: ÎnŃelegerea terminologiei specifice informaticii. Utilizarea corectă a interfeŃei grafice Windows. Manipularea fişierelor şi folosirea programelor utilitare specifice (Windows Explorer, Windows Commander etc.) Utilizarea editorului de texte Microsoft Word la redactarea documentelor. Utilizarea aplicaŃiei de calcul tabelar Microsoft Excel. Utilizarea aplicaŃiei pentru prezentările dinamice Microsoft PowerPoint Utilizarea aplicaŃiei pentru intocmirea bazelor de date relaŃionale Microsoft Access Calculul şi interpretarea indicatorilor statistici Interpretarea testelor pentru verficarea ipotezelor statistice

1. Test de evaluare a cunoştinŃelor teoretice 2. Probă practică pe calculator

Modul de stabilire a notei finale: Testul de evaluarea cunoştinŃelor teoretice reprezintă 50% din notăProba practică pe calculator reprezintă 50% din notă.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Dotări: laborator de calculatoare, legate în reŃea. Fiecare calculator are instalat sistemul de operare Windows XP, utilitarele Windows Explorer şi Windows Commander, pachetul Microsoft Office etc.

Resursele necesare: Materiale didactice: Materialul de curs editat, suportul de curs pe CD, dischete, memory-stick, cărŃi de specialitate, curs interactiv pe CD pentru editorul Microsoft Word etc.

Bibliografie:

Obligatorie: 1. Pârv Maria, Utilizarea calculatorului şi elemente de biostatistică, 2002, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, 205 pag. 2. Pârv Maria, AplicaŃii practice de Informatică şi biostatistică, 2006, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, 114 pag. 3. Pop Ioana, Curs de birotică, 2004, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca 4. Micula Maria, Corina Suciu, Statistică biologică şi iniŃiere în informatică, 1995, Curs lito, Tipo Agronomia Cluj-Napoca 5. Rus Ioan, Emil Muntean, Matematică şi informatică. Trecut prezent şi viitor, 1998, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca 6. Blaga Petru, Calculul probabilităŃilor şi statistică matematică (vol.II), Universitea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Faculttaea de Matematică Informatică, 1994 7. Susanne Weixel, Word 6 pentru Windows, 1995, Ed. Teora Bucureşti 8. Person R. Utilizare Excel pentru Windows '95, 1997, Ed. Teora, Bucureşti

Facultativ ă: Vasiu Lucian, Ioana Vasiu, Internet, Ghid de utilizare,1996, Seria PC, Ed. Albastră


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. Dr. Aurel DAMIAN Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Ioan Stefan GROZA Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI






Data implement ării:Titlul cursului: Biologie celular ă, Histologie şi Embriologie 1





DF

Anul de studii

I



Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 5 70 28 - 42 CodulCursul pe care îl



0401020105 * Categoria formativă = DB - Discipline de bază; DF – Discipline specifice fundamentale; SC – Discipline specifice -ŞtiinŃe clinice, PA – Discipline specifice-ProducŃii animale; IA – Discipline specifice- Igiena alimentelor, OU -Discipline la opŃiunea universităŃii ** OpŃionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opŃionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);


zi, ID, FFLocul desf ăşurării


0401 Douăsemestre





Nu este cazul


CURS A. ObiectiveÎnsuşirea cunoştinŃelor de biologie celulară şi histologie generală ( structura microscopică şi electronomicroscopică a Ńesuturilor la mamifere )

* Proiect


LUCRĂRI

PRACTICE A. Obiective Deprinderea cunoştinŃelor de tehnică microscopică, iar prin examinarea şi desenarea preparatelor histologice se însuşeşte metodica observaŃiei la microscop şi se acumuleazăcunoştinŃe necesare stabilirii diagnosticului de Ńesut, celule şi componente celulare.




Biologie celular ă

1 Scurt istoric. Introducere în biologia celulară şi moleculară; noŃiuni generale despre celula eucariotă animală: număr, forme, dimensiuni, organizarea morfofuncŃională a celulei.

2 3,57

2 Membrana celulară:, compoziŃie chimică, organizare moleculară a suprafeŃei celulare (plasmalema, glicocalixul, citoscheletul membranei), tipuri de membrane. 2 3,57

3 Nucleul interfazic: învelişul nuclear, carioplasma,cromatina şi cromozomii, nucleolul. 2 3,57

4 Matricea citoplsmatică (caractere fizico-chimice şi rol funcŃional), citoscheletul (microfilamente, microtubului, filamente intermediare), resursele metabolice din citosol (incluziunile).

2 3,57

5 Organitele celulare I: ribozomii, reticulul edoplasmic (ultrastructură, compoziŃie chimică, funcŃii), complexul Golgi (morfologie generală, funcŃii), mecanismele secreŃiei celulare.

2 3,57

6 Organitele celulare II: mitocondrile (structură şi ultrastructură, compoziŃie chimică, biogeneză), lizozomii şi peroxizomii (structură şi funcŃii) 2 3,57

7 Receptorii de membrană şi mecanismul de acŃiune. JoncŃiunile intercelulare. Expansiunile membranei celulare (pseudopode, cili, flageli). Matricea extracelulară. 2 3,57

8 Schimburile celulei cu mediul extracelular: transportul transmembranar (pasiv şi activ), transportul prin vezicule (fagocitoza, pinocitoza, transcitoza). 2 3,57

9 Ciclul celular, mitoza şi meioza, diferenŃierea celulară, moartea celulară (apoptoza). 2 3,57

Histologie generală10 łesuturile - generalităŃi, clasificarea Ńesuturilor. łesutul epitelial - generalităŃi, epitelii

de acoperire (clasificare, particularităŃi morfofuncŃionale, nutriŃie, inervaŃie)

Epiteliile glandulare (clasificare, caractere morfo-funcŃionale ale glandelor exocrine şi endocrine)

2 3,57

11 łesutul nervos - generalităŃi, neuronul, fibrele nervoase, nevrogliile, sinapsele, degenerarea şi regenerarea Ńesutului nervos. 2 3,57

12 łesutul muscular - generalităŃi, tipuri de Ńesuturi musculare: muşchiul striat scheletic, muşchiul striat cardiac, muşchiul neted. 2 3,57

13 łesutul conjunctiv: generalităŃi (componente structurale), clasificare. łesuturi conjunctive propriu-zise. łesutul cartilaginos. 2 3,57

14 łesutul osos (generalităŃi, structură, funcŃii). Sângele: plasmă sanguină, morfologia şi funcŃiile elementelor figurate sanguine, particularităŃi de specie. 2 3,57



1 Prezentarea disciplinei, laboratorului şi sălii de lucrări practice. ProtecŃia muncii. Problemele organizatorice. NoŃiuni elementare de tehnică microscopică: partea mecanică, partea optică şi sistemul de iluminare.

3 3,57 2 Descrierea modului de utilizare a microscopului.

Mânuirea microscopului: aplicaŃii practice (exerciŃii de obŃinere şi reglare a imaginii microscopice folosind preparate histologice permanente.

3 3,57

4 NoŃiuni elementare de tehnică histologică. Preparatul proaspăt. Preparatul pemanent. 3 3,57

5 Citomorfologie I: forme celulare - celula cubică, celula prismatică, celula piriformă, celula sferică. 3 3,57

6 Citomorfologie II: nucleul şi nucleolul, cheratofilamente, cilii, stereocilii. 3 3,57

7 Organitele celulare: aparatul Golgi, mitocondriile, reticulul endoplasmic rugos (granulaŃiile Nissl). Incluziuni intracitoplastice: lipide, glicogen. 3 3,57

8 Citofiziologie: fagocitoza, pinocitoza, diviziunea celulară (in celula vegetală si animală) 3 3,57

9 Epiteliile de acoperire: simple (pavimentos, cubic, prismatic), stratificate (pavimentos, uroteliu), şi pseudostratificate (prismatic ciliat) 3 3,57

10 Epitelii glandulare. Glandele tubulare simple, acini (seroşi, mucoşi, micşti), glomeruli şi cordoane glandulare. 3 3,57

11 łesutul muscular. Fibra musculară scheletală, cardiacă, netedă; muşchiul ca organ. 3 3,57

12 łesuturile conjunctive propriu-zise: lax, mucos, elastic, reticular, pigmentar 3 3,57

13 łesutul cartilaginos: hialin, elastic. łesutul osos: compact, spongios, osificarea encondrală. 3 3,57

14 łesutul nervos: neuroni, fibre nervoase. neurofibrile, macroglii. 3 3,57

Modul de desf ăşurare: Curs şi lucrări practice pe grupe de 13-15 studenŃi Metodele de predare şi de înv ăŃare: Prezentarea materialelor didactice prin proiecŃie pe ecran (cu microscop de proiecŃie), urmată de studiu individual la microscop, a preparatelor histologice proiectate, sub directa supraveghere şi îndrumare a cadrelor didactice. SchiŃe ajutătoare şi explicaŃii suplimentare, ori de câte ori este cazul.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea metodologiei de examinare la microscop ca profesionişti şi a cunoştinŃelor morfologice necesare înŃelegerii structurii celulelor şi Ńesuturilor.

Verificarea cunoştinŃelor de tehnică microscopică, verificări caiete cu desene, examen practic, examen teoretic.




1. Obligatorie: Viorel Miclăuş, 2008,Biologie celulară şi Embriologie, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. Viorel Miclăuş, 2008, Histologie Ed.. AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie: Facultativ ă: Cornilă N., Biologie celulară, vol. I, II, At. Mat. Didactic, U.S.A. Bucureşti, 1992. Coman T., Biologie celulară, Ed FundaŃiei “România de mâine”, Bucureşti, 1995.




AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:












PRODUCTII ANIMALIERE SI SANATATE PUBLICA


GENETICA (CITOGENETICA SI GENETICA MENDELIANA) 01.10. 2009

Ini Ńiatorul cursului: Conf dr. Dana Pusta Coordonatorul cursului:

Conf. dr. Dana Pusta



Limba de predare Semestrul II Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** Nr.de credite 5 56 28 28 EXAMEN CodulCursul pe care îl






zi, ID, FR



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: biochimie, anatomie, histologie, biologie celulară, informare stiinŃifică.

Cursuri anterioare Recomandate: toate cursurile care sunt in programă pentru formarea medical veterinară




CURS A. ObiectiveInsuşirea noŃiunilor teoretice şi a aplicaŃiilor practice referitoare la: 1. Legile de bază ale transmiterii ereditare a caracterelor; 2. Conceptele generale de citogenetică şi aplicaŃiile acestora în genetica animală; 3. Bazele mecanismelor moleculare implicate în ereditate;

* Proiect

4. Originea, tehnica de detecŃie şi evoluŃie în populaŃie a variabilităŃii genetice, cu aplicaŃii de interes asupra geneticii animale;

5. Concepte de bază ale comportării genelor în populaŃie.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective AplicaŃii practice ale citogeneticii (realizarea cariotipului la diferite animale domestice ale legilor mendeliene (interpretarea pedigree-ului, test-cross, ereditate


Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Organizarea celular ă a materialului genetic: Ciclul celular: (fazele ciclului

celular; durata ciclului celular; reglarea ciclului celular. Mitoza. Meioza şi recombinarea informaŃiei genetice 2 7.1

2 Cromatina nuclear ă (Stările funcŃionale ale cromatinei; CompoziŃia chimică a cromatinei;. Organizarea şi structura cromatinei) Cromozomii (Formarea cromozomilor; Morfologia cromozomilor metafazici; Morfologia cromozomilor specializaŃi; Benzile cromozomale)

4 14.3

3 Citogenetica: Conceptele şi obiectivele citogeneticii. Cariotipul la principalele specii de animale domestice. Anomalii ale cariotipului. DeleŃii. DuplicaŃii. Inversii. TranslocaŃii. Aneuploidia. Euploidia.

2 7.1

4 Organizarea molecular ă a materialului genetic: Structura ADN (primară, secundară şi terŃiară) denaturarea şi renaturarea, rolul genetic al ADN, Structura ARN (primară, secundară, terŃiară) tipurile de ARN.

4 14.3

N5 Expresia genic ă: notiunea de genă, structura genei la procariote şi eucariote, funcŃiile şi exprimarea materialului genetic: replicarea ADN, transcripŃia ADN şi biosinteza proteică

2 7.1

6 Muta Ńiile genice: Concepte şi definiŃii generale. Bazele moleculare ale mutaŃiilor genice. MutaŃiile spontane. Bazele moleculare ale reparaŃiilor genice. Mecanismele de prevenŃie şi de corecŃie a erorilor.

2 7.1

7 Legile mendeliene: terminologia utilizată în genetica mendeliană, legile mendeliene, monohibridismul, dihibridismul şi back-crossul.

2 7.1

8 Excep Ńie de la legile mendeliene: InteracŃiuni alelice: dominanŃa incompletă, codominanŃa, supradominanŃa şi genele letale. InteracŃiuni nealelice: Gene complementare, gene epistatice, gene aditive şi pleiotropia.

4 14.3

9 Fenomenele de linkage şi de crossing over : înlănŃuirea genelor, înlănŃuirea genelor în poziŃie “cis” şi “trans”, crossing overul: tipuri de crossing over, importanŃa crossing overului. Determinismul genetic al sexelor si sex-linkage : importanŃa reproducerii sexuate, mecanismele de determinare a sexului, fenomenul de sex-linkage, ereditatea limitata de sex sau influenŃată de sex, aplicaŃii practice ale transmiterii sex-linkate.

4 14.3

10 Genetica popula Ńiilor : Concepte de bază. Legea Hardy-Weinberg. SelecŃia, valorile adaptative şi coeficientul de selecŃie.

2 7.1

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 NoŃiuni introductive de genetică. NoŃiuni de protecŃia muncii în laboratorul de

genetică. 2 7,1

2 Structuri celulare cu rol genetic. Stadiile ciclului celular. Diviziunea celularămitotică şi meiotică. Probleme

4 14,3

Elemente de citogenetică: Tehnica obŃinerii preparatelor mitotice Morfologia cromozomilor metafazici Alcătuirea cariotipului şi a idiogramei Tehnica de colorare specială a cromozomilor: benzile “G” şi “C”. Probleme

4 14,3

Demonstrarea şi interpretarea legilor eredităŃii NoŃiunea de genă, genotip şi fenotip Încrucişarea analizatoare sau testcrossul în monohibridare Analiza pedigree-ului Probleme

4 14,3

Analiza genetică în dihibridare 2 7,1 InteracŃiuni genice InteracŃiuni dintre gene alele. InteracŃiuni între gene nealele. Probleme 4 14,3

n Fenomenele de linkage şi de crossing-over 2 7,1 Determinismul genetic al sexelor Ereditatea sexului. Fenomenul de sex-linkage. Probleme 2 7,1 Determinismul genetic al grupelor sanguine în sistemele ABO, D, MN). Probleme

2 7.1

Genetica populaŃiilor. Probleme 2 7.1

Modul de desf ăşurare: Orele de curs şi lucrările practice se desfăşoară săptămânal; cursul se desfăşoară în plen; lucrările practice se desfăşoară pe grupe de studiu şi sunt structurate pe temele practice propuse. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Expunere orală, prezentarea imaginilor la curs în Power Point. AplicaŃiile practice ale noŃiunilor teoretice sunt realizate în laborator prin rezolvarea unor probleme, realizarea cariotipului şi desenarea unor scheme. In partea de citogenetică sunt prezentate lame microscopice cu mitoze la diferite specii de animale domestice si imagini fotografice cu mitoze, cu cromozomi bandaŃi şi cu cariotipul. DiscuŃii interactive cu studenŃii legate de diferite subiecte teoretice şi practice prezentate.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: O cunoaştere mai aprofundată a noŃiunilor de citogenetică şi genetiçă mendeliană în scopul unei mai bune înŃelegeri a mecanismelor biologice.

Evaluarea se va face prin examen teoretic şi practic.

Examenul teoretic constă în verificarea cunoştinŃelor prin prezentarea în scris a două subiecte teoretice, unul din partea de citogenetică şi al doilea de genetică mendeliană. Examenul practic va consta în rezolvarea unor probleme propuse spre rezolvare la lucrarile practice.


- Rezultatele obŃinute la ambele examene vor fi luate in calcul la media finală. Rezultatele obŃinute la examenul teoretic vor fi considerate 75% din nota finală, iar cele obŃinute la activitatea practică vor reprezenta 25%.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: laborator pentru desfăşurarea lucrărilor practice, 6 microscoape binoculare ML 4, retroproiector, centrifugă electrică, termostat, balanŃa tehnică, balanŃa analitică, microscop de cercetare, boxă sterilă cu flux laminar.

Resursele necesare: Materiale didactice: un curs şi un caiet de lucrări practice pentru uzul studenŃilor, editat în editura, cu scopul aplicării practice a noŃiunilor teoretice învăŃate la curs, lame cu mitoze la diferite specii de animale domestice, imagini fotografice cu mitoze, cu cariotipuri şi cu bandări cromozomale la toate speciile de animale domestice.

Obligatorie: 1. PUSTA DANA LIANA – NoŃiuni de genetică şi inginerie genetică, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2007. 2. PUSTA DANA LIANA - Citogenetică şi genetica mendeliană, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2006. 3. CIUPERCESCU D.D. – Lucrări practice de genetică şi eredopatologie, ediŃia a II-a, Tipo Agronomia,

Cluj-Napoca, 1982. 4. CIUPERCESCU D.D. – Curs de genetică şi eredopatologie – ediŃia a II-a, Tipo Agronomia, Cluj-

Napoca, 1986. 5. CÎRLAN V.M. – Genetica şi eredopatologie – curs, Editura UniversităŃii Agronomice “Ion Ionescu de la

Brad, Iaşi, 1993, 1996. 6. CÎRLAN V.M. – Genetica şi eredopatologie – lucrări practice, Editura UniversităŃii Agronomice “Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, 1994. 7. DORDEA MANUELA, N. COMAN, CORNELIA CRĂCIUNAŞ, C. ANDRAŞ - Genetică generală şi moleculară – abordare practică, Presa Universitară Clujeană, 2003.

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. PUSTA DANA LIANA – CYTOGENETICS AND MENDELIAN GENETICS, Ed. Alma Mater, Cluj-

Napoca, 2009.2. GRIFFITH şi col. , An Introduction to Genetic Analysis, Seventh Edition, Ed. W.H. Freemen, 2000. 3. HARTL D. L., D. FREIFELDER, L. A. SNYDER – Basic Genetics, Jones and Bsrtlett Publishers, 1988. 4. LISOVSCHI – CHELEŞANU C., ANA-MARIA GABOREANU, I. PAŞCA – Compendiu de seminarii şi

lucrări practice la genetică şi eredopatologie, ediŃia I, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1992. 4. LISOVSCHI – CHELEŞANU C., - Curs de genetică şi eredopatologie, Ed. I-a, Tipo Agronomia, 1994.


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/




Se vor completa toate rubricile formularului, conform IndicaŃiilor privind completarea Formularului SpecificaŃie Curs, din Manualul CalităŃii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conŃin toate informaŃiile necesare vor fi

returnate emitentului.




II – ProducŃii animaliere şi siguranŃă alimentară


Nutritie, alimentatie, controlul calitatii nutreŃurilor, agronomie I 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. dr. Zoe Dancea Coordonatorul cursului: Prof. dr. Zoe Dancea


Categoria formativă *PA Anul de

studiiI Nr.de ore pe semestru şi

activităŃi Limba de predare română Semestrul 2 Total C S L P**

Forma de evaluare

OpŃionalitatea **CI Nr.de

credite4 56 28 28 E






zi, FR, FF


CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biologie vegetala, Ecologie, Biochimie , Biologie celulară, Biofizica, Anatomie

Cursuri anterioare Recomandate: limbi străine


ELEMENTELE SPECIFICE CURS A. Obiective: dobandirea de cunostinte pentru aprecierea valorii nutritive a nutreturilor plecand de la compozitia chimica bruta si bioconversia hranei (valorificarea digestiva si metabolica); cunoasterea problematicii nutritiei animalelor domestice cu referiri comparative la nutritia omului; initiere in bromatologie: studiul nutreturilor si a tehnologiilor de producere a nutreturilor vegetale (cu referiri la caracteristicile botanice, mai ales ale plantelor de nutret din flora spontana) si de alte proveniente, de conservare si de depozitare.

* Proiect

O importanŃă deosebită se acordă vitaminelor, sărurilor minerale, aditivilor furajeri şi altor

adjuvanŃi, care în condiŃiile de dozare incorectă pot induce tulburări nutriŃionale la consumatorii

umani de produse animaliere.

Initierea teoretica si practica are scopul sa consolideze baza de cunoaştere a notiunilor necesare

pentruinvatarea, mai ales, a bolilor de nutriŃie şi metabolism la animale.


Nr. Săpt. Tematica Nr.ore % 1. 1 Introducere: obiectul nutritiei si alimentatiei si definirea notiunilor de

nutritie, nutret, nutrient, aliment, alimentatie, furaj. Date istorice despre dezvoltarea nutritiei si alimentatiei animalelor ca stiinta. Alimentatia animalelor si securitatea alimentara mondiala a omului.

2 7,14

2. 2 Principalele elemente chimice care constituie materia vie

vegetala si animala. Proportii de participare in nutreturi.

COMPOZITIA CHIMICA BRUTA A NUTRETURILOR.

Nutretul/alimentul – forma de stocare a materiei si energiei necesare organismului animal. Prezentare schematica a compozitiei chimice brute a nutreturilor. Elaborarea substantelor organice in plante si importanta cunoasterii pentru nutritia animalelor. Glucidele din nutreturi: sinteza lor. Clasificarea glucidelor din nutreturi (stiintifica si practica). Grupe principale de glucide si proprietati de care depinde digestia lor.

2 7,14

3. 3 Rolul glucidelor in alimentatia animalelor. Nutreturi cu continut ridicat de glucide. Protidele din nutreturi. Etapele proteogenezi in materia vie vegetala si animala. Clasificarea protidelor din nutreturi si din organismul animal. Proprietati fizico-chimice de care depinde bioconversia proteinelor. Substantele azotate neproteice din nutreturi. Rolul substantelor cu azot in nutritia animalelor.

2 7,14

4. 4 Calitatea proteinelor din hrana: valoarea biologica (aminoacizii - grupe de AA – esentiali, interschimbabili, limitativi). Rolul pro-teinelor pentru nutritia animala. Exemple de nutreturi proteice.

2 7,14

5. 5 Lipidele din nutreturi. Sinteza si proprietati de care depinde digestia lor. Acizii grasi din structura lipidelor. Rolul lipidelor in alimentatia animalelor. Exemple de nutreturi bogate in grasimi.

2 7,14

6. 6 PARTICULARITATI ANATOMICE ALE APARATULUI DIGESTIV LA DIFERITE SPECII CU REPERCUSIUNI ASUPRA PRELUCRARII DIGESTIVE A HRANEI. Dezvoltarea tubului digestiv la vitel si miel. Tipuri de digestie: gastrica si intestinala. Rolul florei bacteriene in digestie. Mediul rumenal.

2 7,14

7. 7 DIGESTIA SAU TRANSFORMAREA NUTRETURILOR IN NUTRIENTI.

Procesele mecanice, biologice si chimice. Digestia zaharurilor solu-bile, a amidonului,a lipidelor, a substantelor cu azot la poligastrice.

2 7,14

8. 8 Digestia substantelor organice din hrana la animalele monogastrice. Nutrientii rezultati la finele digestiei (energetici si plastici): absorbtie, rol, forma de stocare in organism, metabolizare, eliminarea produsilor de

2 7,14

metabolism. 9. 9 Digestibilitatea nutreturilor sau randamentul la digestie. metode de

masurare a digestibilitatii. Coeficentul de utilizare digestiva a hranei: CUD aparent si real. Factorii de care depinde digestibilitatea (legati de nutret si de animal).

2 7,14

10. 10 VALOAREA ENERGETICA A NUTRETURILOR SI A RATIEI DE HRANA. Energia din nutreturi: combustibil necesar mentinerii vietii si elaborarii produselor animalelor. Necesarul de energie pentru intretinere si pentru diferite productii. Continutul energetic al nutreturilor: expresii ale energiei din nutreturi si ratii – metode de determinare, randamentul energetic (Q si K), unitatile de masura ale energiei (EM si EN).

2 7,14

11. 11 Unitati de masura a valorii nutritve a nutreturilor utilizate mai frecvent in practica: UF (unitatea furajara) Leroy. Noul sistem INRA de masurare a valorii nutritive a nutreturilor si ratiilor (UFL – unitatea furajera lapte si UFV – unitate furajara carne). Sistemul TDN (Total Digestible Nutrients) sau TSD (Total Substante Digestibile). Echivalentul (unitatea) amidon – Ea : mod de calcul. Unitatea nutritiva (UN): determinare. Alte expresii ale valorii energetice a hranei (glucide, lipide, calitatea acestora).

2 7,14

12. 12 EXIGENTELE NUTRITIVE ALE ANIMALELOR SI PRINCIPIILE ALIMENTATIEI RATIONALE. Normele de hrana si acoperirea lor prin ratia alimentara. Calitatile ratiei. Volumul, encombrementul, continutul in substanta uscata, apetibilitatea, concentratia energetica a ratiei alimentare. ASPECTELE ALIMENTATIEI AZOTATE A ANIMALELOR: CANTITATE SI CALITATE. Exigentele calitative pentru animalele monogastrice si poligastrice. Unitatile de masura ale substantelor azotate din nutreturi si ratie: raportul substante azotate - continut energetic si raportul energie -proteine. Importanta valorii biologice (VB) a substantelor cu azot din nutreturi si ratie pentru monogastrice si poligastrice

2 7,14

13. 13 VITAMINELE DIN NUTRETURI. ROL IN CRESTERE SI REALIZAREA PRODUCTIILOR LA ANIMALE.

Caracterele comune si clasificarea vitaminelor. Vitaminele liposolu-bile si vitaminele hidrosolubile: actiune, surse alimentare, alte surse naturale (flora intestinala). Tulburari legate de carenta si exces vitaminic alimentar. Factorii antivitaminici din hr ana. Suplimentarea vitaminica a hranei.

2 7,14

14. 14 SUBSTANTELE MINERALE DIN NUTRETURI SI ROLUL LOR PLASTIC SI DE REGLARE FIZIOLOGICA. Macroelementele si microelementele. Raportul de echilibru dintre diferite substante minerale (Ca/P, Ca/Mg, K/Mg). Tulburari de carenta si exces alimentar de substante minerale.

2 7,14

LUCRĂRI PRACTICE a. Obiective: determinarea compozitiei chimice a nutreturilor, a valorii nutritive si exercitii de estimare a

valorii nutrtive; determinarea calitatii nutreturilor prin metode chimice, bacteriologice si micotoxicologice si stabilirea normelor de hrana la diferite specii si categorii de animale domestice;


Nr. Săpt. Tematica Nr.ore % 1. 1 Norme de protectia muncii in laborator: prelucrare. Organizarea controlului

calităŃii furajelor şi acte normative interne şi internaŃionale (ale UE). 2 7,14

2. 2 Tehnica recoltării probelor de nutreŃuri. Întocmirea documentelor (proces 2 7,14

verbal la recoltare, buletinul de expediŃie, alte evidenŃe). RecepŃionarea probelor, înregistrare, evidenŃe în laborator. Aprecierea caracterelor organoleptice ale diferitelor nutreturi. Conditionarea si formarea probelor de analiza.

3. 3 Analize de rutină pentru determinarea compoziŃiei chimice brute a nutreŃurilor. Determinarea apei şi a masei uscate din nutreturi.

2 7,14

4. 4 Determinarea proteinei brute din nutreturi. 2 7,14 5. 5 Determinarea grăsimii brute din nutreturi. 2 7,14 6. 6 Determinarea celulozei brute din nutreturi. 2 7,14 7. 7 Determinarea cenuşii brute si a S.E.N. (substantelor extractive neazotate)

din nutreturi. Exprimarea si interpretarea rezultatelor analizelor.

2 7,14

8. 8 Prelucrarea datelor experimentale şi calculul C.U.D. al furajelor. 2 7,14 9. 9 Calculul C.U.D al furajelor. 2 7,14 10. 10 Utilizarea datelor chimice de compoziŃie brută şi de digestibilitate, pentru

aprecierea calităŃii şi valorii nutritive a nutreŃurilor: calculul TSD (TDN). Estimarea valorii nutritive a furajelor: determinări prin calcul si exprimarea in unităŃile nutritive: E.a., U.F., U.N., E.m., E,n. ExerciŃii de echivalare între diferite unităŃi de măsură a valorii nutritive a nutreturilor.

2 7,14

11. 11 Efectul de producŃie al nutreŃurilor (calcule de bilanŃ material: al azotului şi carbonului). Aprecierea prin calcul a valorii energetice a nutreŃurilor.

2 7,14

12. 12 Controlul tehnic de calitate a diferitelor nutreŃuri : fibroase, suculen-te, n. grosiere, n. concentrate (concentrate cultivate, concentrate industriale, făinuri proteice vegetale, animale şi de origine micro-organică, substanŃe energetice, substanŃe minerale, aditivi şi preparate furajere).

2 7,14

13. 13 Deteminari chimice de calitate a nutreturilor: prospetimea protei-nelor (continutul in baze usor hidrolizabile sau amoniac liber), prospetimea grasimilor (indicele de aciditate a grasimii), clorurile din nutreturi, continutul in carbonati, indicele de ureaza, ureea adaugata in nutreturi.

2 7,14

14. 14 Examenul bacteriologic si micotoxicologic al nutreturilor (NTG, miceti per gram produs, bioproba toxicologica pe soareci).

2 7,14

Modul de desfăşurare: săptămânal Metodele de predare şi de învăŃare: - expunere orală interactivă cu ajutorul mijloacelor moderne: retroproiector, aspectomat, calculator. - învăŃare după curs tipărit, notiŃe de curs şi bibliografie indicată.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: - insusirea cunostintelor necesare aprecierii valorii

nutritive a nutreturilor; - formarea unei baze de cunoastere a bioconversiei

hranei in organismul animal, a stabilirii normelor de hrana pentru intretinere si pentru productie si a modului de acoperire a acestora;

- acumularea de cunostinte care sa fundamenteze baza studiului bolilor de nutritie.


examen practic.

Modul de stabilire a notei finale: - activitate la curs şi verificarea cunostintelor la examen(60%); - activitate la lucrări practice, referate şi rezultate la verificarile din laborator (20%); - examen practic: verificarea cunostintelor practice (20%).


Resursele necesare:

SpaŃii şi Dotări: - două săli de labor, din care una folosită in comun cu disciplina de toxicologie; - laboratoarele sunt utilate cu: mibilier pentru depozitarea reactivilor, sticlăriei etc şi nişe pentru desfăşurarea lucrărilor în care se folosesc substanŃe volatile şi toxice ;

Materiale didactice: - apartura si materiale pentru analizele de compozitie chimica bruta: aparate Parnas-Wagner, Soxhlet, Scheibler, de distilare apa si amoniac liber, ureometre Kowarsky, cuptor de calcinare, termostat termoreglabil, termostate pentru incubare miceti si bacterii, autoclav, sterilizatoare electrice, bai marine si de nisip, balante tehnice, electronice si de precizie; - microscoape, stereomicroscop, colectie de plante (ierbare), sticlarie si alte materiale de laborator; - substanŃe chimice necesare preparării diferitelor soluŃii, sticlărie de laborator, hârtie de filtru cu porozitate diferită, pensete, folii pentru retroproiector, diapozitive, CD-uri. Obligatorie: 4. Dancea Zoe – Nutritia animalelor domestice si elemente de nutritie a omului, Ed. Dacia,

Cluj-Napoca, 1999; 5. Dancea Zoe – Nutritia animalelor domestice. Plante de nutret. Plante toxice. Ed.

AcademicPres, Cluj-Napoca, 2002;6. Dancea Zoe – Nutritie animala si elemente de nutritie a omului, Vol. 1-Ed. TODESCO,

Cluj-Napoca, 2005;7. Hatieganu V., Zoe Morar (Dancea) – Lucrari practice la bazele nutritiei si controlul

sanitar-veterinar al furajelor, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1976, 1978, 1984.

Bibliografie: Facultativă: 1. Baia Gh. – Bazele moderne ale alimentatiei, Ed. Agro-Silvica, Bucuresti, 1965; 2. Crainiceanu E., M. Mateuti – Nutritie generala. Alimentatia erbivorelor, Ed. Brumar,

Timisoara, 2002; 3. Drinceanu Dan – Alimentatia animalelor, Ed. Euroart, Timisoara, 1994; 4. Halga P. – Dictionar de nutritie si alimentatie animala, Ed. Remus, Cluj-Napoca, 1991; 5. Salajan Gh., Ludmila Mosolova – Tehnica optimizarii hranei la animalele de ferma, Ed.

Ceres, Bucuresti, 1990;6. Stoica I., Liana Stoica – Bazele nutritiei si alimentatia animalelor, Ed. Carol Sanivet,

Bucuresti, 2001.


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan:

Data aprobării: APROBAREA FACULT ĂłII

Semnătura:



SE RATIFICĂ/







Medicina veterinara Catedra responsabilă cu implementarea:

I Data implementării:



CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * OU Anul de studii I Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 1 28 - - 28 - V CodulCursul pe care îl

înlocuieşte:

Titlul





ZI,ID FR


Medicina veterinara

0401 6 ani zi USAMV



Recomandate:


Nu este cazul



a.Obiectivele disciplinei de studiu: Practicarea organizată şi sistematică a educaŃiei fizice şi sportului de către studenŃi, contribuie la menŃinerea şi întărirea stării de sănătate, la o dezvoltare corectă şi armonioasă,

la creşterea potenŃialului de muncă şi nu în ultimul rînd la dobândirea deprinderilor necesare pentru practicarea independentă şi sistematică a exerciŃiilor fizice în funcŃie de bugetul de timp liber. În acest context, educaŃia fizică şi sportul alături de disciplinele de specialitate îşi aduce aportul la pregătirea multilaterală a studenŃilor.



Lucrari practice LecŃie organizatorica - cerinŃele disciplinei 1

3.57% 1.

Probe şi norme de control 1 3.57% Verificarea nivelului de pregãtire fizicã generală ForŃa musculaturii abdominale

0.5 1.78%

Săritura în lungime de pe loc 0.5 1.78%

Joc de baschet 1 3.57%

2.

Circuit pentru dezvoltarea fizică generală cu accent pe

dezvoltarea forŃei (abdominale, spate, braŃe şi picioare)

VOLEI Pasa de sus cu 2 mâini

0,5

1.78% Serviciul de jos 0.5

1.78%

3.

NoŃiuni de regulament ale jocului de volei 1 1.78% Gismnastică aerobică 0.5

Volei. 0,5 1.78% Aşezarea în teren, deplasarea în teren, pasa de jos cu 2 mâini 0.5

1.78%

4.

Joc de volei 0,5 1.78% Atletism : Alergare de viteză 0,5

1.78% Startul de jos şi din picioare 0.5

1.78% Săritura în lungime de pe loc 0,5 1.78%

5.

Joc de volei 0,5 1.78% Gimnastică 0.5

1.78% ExerciŃii pentru dezvoltarea mobilităŃii: rostoigoliri înainte si inapoi din ghemuit si din indepartat.

0.5 1.78%

Volei – serviciul de sus din faŃă 0.5 1.78%

6.

Joc de volei. 0.5 1.78% 7. Baschet -aruncarea la coş de pe loc 0.5

1.78%


Circuit de dezvoltare fizică generală 0.5 1.78%

Joc de baschet 0.5 1.78% Baschet Repetarea elementelor de tehnciă din lecŃiile anterioare

0.5 1.78%

Săritura în lungime de pe loc Startul din picioare

0.5 1.78%

8.

Joc de baschet 1 3.57% LecŃie de verificare - Săritura în lungime de pe loc 1 3.57% 9. Joc de baschet 1 3.57% LecŃie de verificare-ForŃa musculaturii abdominale şi spatelui 1 3.57% 10

Joc de volei şi baschet 1 3.57% LecŃie de verificare-TracŃiuni studenŃi, mobilitate studente 1 3.57% 11

Joc de volei şi baschet 1 3.57% LecŃie de verificare • Flotări băieŃi şi fete • Norme şi probe de control pentru studenŃii care nu şi-au

dat normele

1 3.57% 12

Joc de volei şi baschet 1 3.57%

Norme şi probe de control cu studenŃii care doresc să-şi

îmbunătăŃească performanŃele obŃinut

1 3.57% 13

Joc de volei şi baschet. 1 3.57% 14 Aprecierea actzivităŃii desfăŃurate în timpul primului semestru









Evaluarea cunoştinŃelor va lua în considerare: • 10% notare de seminar (prezenŃă, activitate), respectiv nota …………. 1,00 • 30% LecŃie de verificare - Săritura în lungime de pe loc……………….. 3,00 • 30% LecŃie de verificare-ForŃa musculaturii abdominale şi spatelui…... 3,00


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/


• 30% LecŃie de verificare-TracŃiuni studenŃi, mobilitate studente…………. 3,00 TOTAL (100%)……………………………………………………………………. 10,00













Bibliografie:

Facultativă:

Nu este cazul.Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul

Alte informaŃii:

Nu este cazulAnexe:

Nu este cazul






Medicina Veterinara Catedra responsabilă cu implementarea:

Anatomie Data implementării:



CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * FG Anul de studii I Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 1 28 - - 28 - Colocviu CodulCursul pe care îl

înlocuieşte:

Titlul





ZI,ID FR


Medicina Veterinara

0401 6 ani zi USAMV



Recomandate:


Nu este cazul



a.Obiectivele disciplinei de studiu: Practicarea organizată şi sistematică a educaŃiei fizice şi sportului de către

studenŃi, contribuie la menŃinerea şi întărirea stării de sănătate, la o dezvoltare corectăşi armonioasă, la creşterea potenŃialului de muncă şi nu în ultimul rînd la dobândirea deprinderilor necesare pentru practicarea independentă şi sistematică a exerciŃiilor fizice în funcŃie de bugetul de timp liber. În acest context, educaŃia fizică şi sportul alături de disciplinele de specialitate îşi aduce aportul la pregătirea multilateral ă a studenŃilor.



• Circuit de dezvoltare fizică generală• Lungime de pe loc • Volei • Blocajul în unul şi doi jucători

1

3.57% 7.

Joc bilateral cu temă 1 3.57% • Baschet • Aruncarea la coş din deplasare • Dribling

0.5

1.78% Volei- Preluarea cu două mâini de jos 0.5

1.78% Joc de volei 1 3.57%

8.

• Baschet • Marcajul şi demarcajul

0,5 1.78%

• Volei • Repetarea blocajului în unu şi doi jucători

0.5 1.78%

9.

Joc de volei 1 1.78% • Baschet • ExerciŃii şi jocuri dinamice pentru perfecŃionarea

marcajului şi demarcajului

0.5

Pase din deplasare în doi şi trei jucători 0,5 1.78% 10.

Joc de baschet cu temă 1 3.57% • Volei • Serviciul de jos din faŃă în zone fixe Joc bilateral cu temă

0,5

1.78% • Baschet Aruncarea la coş din deplasare – repetare

0.5

1.78%

11.

Joc bilateral cu temă 1 3.57% • Volei • Serviciul de sus din faŃă• Repetarea blocajului în unu şi doi jucători

0.5

1.78% • Baschet Repetarea elementelor de tehnică învăŃate

0.5 1.78%

12.

Joc de baschet şi volei 1 3.57%

• LecŃie de verificare- Baschet 0.5 1.78%


• Volei 0.5 1.78%

7.

Serviciul de jos din faŃă în zone fixe 0.5 1.78%

LecŃie de verificare- Săritura în lungime de pe loc 1 3.57% 8. Joc de baschet studente şi joc de fotbal 1 3.57% LecŃie de verificare-ForŃa musculaturii abdominale şi spatelui 1 3.57% 9.

Joc de volei studente şi joc de fotbal 1 3.57% LecŃie de verificare-Alergare de viteză 50 m 1 3.57% 10 Joc de volei studente şi joc de fotbal 1 3.57% LecŃie de verificare • TracŃiuni în braŃe studenŃi • Flotări fete

1 3.57% 11

Joc de volei studente şi joc de fotbal 1 3.57% LecŃie de verificare

• Flotări studenŃi • Mobilitate studente

1 3.57% 12

Joc de baschet studente şi joc de fotbal 1 3.57% • LecŃie de verificare • Norme şi probe de control cu studenŃi care nu şi-au dat

probele • Norme de control cu studenŃii care vor să-şi

îmbunătăŃească performanŃele obŃinute

1 3.57% 13

Joc de volei studente şi joc de fotbal 1 3.57% 14 Aprecierea activităŃii desfăŃurate în timpul primului semestru









Evaluarea cunoştinŃelor va lua în considerare: • 10% notare de seminar (prezenŃă, activitate), respectiv nota …………. 1,00 • 30% LecŃie de verificare- Săritura în lungime de pe loc ……………….. 3,00 • 30% LecŃie de verificare-Alergare de viteză 50 m ………………...…... 3,00 • 30% LecŃie de verificare-TracŃiuni studenŃi, mobilitate studente…………. 3,00

TOTAL (100%)……………………………………………………………………. 10,00













Bibliografie:

Facultativă:

Nu este cazul.Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazulAlte informaŃii:

Nu este cazulAnexe:

Nu este cazul


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI




Medicina veterinara



Titlul cursului:ISTORIA MEDICINII VETERINARE

1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Sef lucr Simona Ciupe Coordonatorul cursului:

Sef lucr Simona Ciupe

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * OU Anul de



OpŃionalitatea ** CF Nr.de credite - 28 28 EVALUARE CodulCursul pe care îl





zi, FR, ID



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: -

Cursuri anterioare Recomandate: -


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. 2 ore/s ăptămână - 100% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - % CURS A. Obiective

Cursul urmăreşte însuşirea de către studenŃi a unor cunoştinŃe privind contribuŃia

corpului medical veterinar la progresul medicinii universale şi a celei veterinare prin

perfecŃionarea metodelor şi mijloacelor de prevenire şi combatere a bolilor la animale,

controlul produselor de origine animală şi protecŃia sănătăŃii oamenilor contra bolilor

transmisibile de la animale, a zoonozelor. Prin prezentarea unor personalităŃi atât din Ńară

cât şi din străinătate, care au ilustrat practica veterinară şi cercetarea ştiinŃifică atât în

perioada de pionierat cât şi în cea de avânt ştiinŃific, aduce nu numai un omagiu iluştrilor

înaintaşi ci şi un exemplu demn de urmat în profesie şi viaŃă de către tinerii medici

veterinari.



1 Originea şi evolu Ńia medicinei veterinare universale . Prezentarea primelor încercări ale omului primitiv de-a trata animalele bolnave. Preistoria şi apariŃia vieŃuitoarelor. Medicina în comuna primitivă a Daco- GeŃilor.

2 7

2 Practicarea medicinii veterinare în lumea antic ă Medicina Egiptului antic, a Mesopotamiei, Greciei Antice, Romei şi Indiei Antice.

2 7

3 Practicarea medicinii veterinare în epoca medieva lă. Caracterizarea perioadei , principalele apariŃii editoriale în domeniu, alături de principalii reprezentanŃi. Prezentarea principalelor instrumente medicale utilizate în acea perioadă.

4 14

4 Dezvoltarea medicinii veterinare în perioada rena şterii.Caracterizarea perioadei şi stabilirea tendinŃelor generale ce au guvernat cultura, ştiinŃa şi medicina. Principalele apariŃii editoriale în domeniu, alături de principalii reprezentanŃi.

4 14

5 Istoria înv ăŃământului veterinar. ÎnfiinŃarea învăŃământului veterinar în Europa.Începuturile învăŃământului veterinar în România. Istoria Şcolii de Medicină Veterinară din Bucureşti. Istoricul ÎnvăŃământului Superior Agronomic din Cluj- Napoca. Istoricul ÎnvăŃământului Superior Agronomic din Iaşi şi din Timişoara.

4 14

6 Istoria unor începuturi. Prezentarea primelor încercări de creare a presei veterinare româneşti. ÎnfiinŃarea Institutelor de Cercetări ŞtiinŃifice în domeniul medicinei veterinare în România. Organizarea corpului medical veterinar în societăŃi medicale.

4 14

7 Personalit ăŃi care au marcat evolu Ńia înv ăŃământului medical veterinar în românia: CAROL DAVILA, MAURICIU KOLBEN, ALEXANDRU LOCUSTEANU, PAUL RIEGLER, ION ATHANASIU, ION D. POENARU, IOAN BĂIEŞ, ION ADAMEŞTEANU, NICOLAE VARTIC, IOAN BOITOR, VLADIMIR CĂPĂłÂNĂ, SABIN GHERGARIU.

4 14

8 DESCOPERIRI CARE AU REVOLUłIONAT MEDICINA. Istoria apariŃiei şi evoluŃiei: stetoscopului (mono şi biauricular), termometrului şi microscopului.

4 14


Curs – Prezentari powerpoint in amfiteatru, prezentari orale. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Notite de curs, bibliografie obligatorie si facultativa, consultatii in cadrul disciplinei.Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate:

Insuşirea de către studenŃi a unor cunoştinŃe privind contribuŃia corpului medical veterinar la progresul medicinii universale şi a celei veterinare prin perfecŃionarea metodelor şi mijloacelor de prevenire şi combatere a bolilor la animale, controlul produselor de origine animală şi protecŃia sănătăŃii oamenilor contra bolilor transmisibile de la animale, a zoonozelor.

Examen scris


100% examen scris

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Amfiteatru

Resursele necesare: Materiale didactice: laptop, videoproiector

Obligatorie: Notite de curs. Bibliografie: Facultativ ă: -


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/






DATE GENERALE






Limba de predare Română Semestrul III Total C S L P**Forma de evaluare



Titlul



Nu este cazul




ZI,ID FR




CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie comparată - Sistemul de sus�inere �i mi�care; Anatomie comparată - Splanhnologie



Nu este cazul







Programa analitică: CURS SISTEMUL CARDIOVASCULAR ŞI SISTEMUL NERVOS

Curs

nr.

Tema Ore/săpt.

%

1 Sistemul cardiovascular:

Cordul: generalităŃi, configuraŃia externă, configuraŃia internă a atriilor, configuraŃia internă a ventriculilor.

Cordul: structura anatomică şi vascularizaŃia. Pericardul.

0,5

0,5 0,9

0,9

2 Arterele: generalităŃi. Trunchiul arterial pulmonar. Artera aortă ascendentă. Trunchiul arterial brahiocefalic. Artera subclaviculară.

0,25 0,25 0,5

0,45

0,45

0,9

3 Arterele gâtului şi capului: carotidă comună, carotidă externă, carotidă internăşi occipitală. ParticularităŃi ale arterei carotide comune.

0,5

0,5

0,9

0,9

4 Arterele membrului toracic: axilară, brahială, mediană, palmară, digitalăpalmară comună II. ParticularităŃi ale arterelor membrului toracic.

0,5

0,5

0,9

0,9

5 Artera aortă descendentă. Trunchiul arterial bronhoesofagian. Trunchiul arterial celiac, trunchiul arterial mezenteric cranial, arterele renale, arterele gonadice, trunchiul arterial mezenteric caudal.

0,5 0,5

0,9

0,9

6 Arterele bazinului şi ale membrului pelvin. Artera sacrală mediană. Artera iliacă internă.

0,5 0,5

0,9

0,9

7 Arterele bazinului şi ale membrului pelvin. Artera iliacă externă. ParticularităŃi ale arterelor bazinului şi membrului pelvin.

0,25 0,75

0,45

1,35

8 Sistemul venos: venele pulmonare, venele capului şi gâtului, venele membrului toracic, vena cavă cranială, venele bazinului şi ale membrului pelvin, vena cavă caudală, vena portă.

1 1,79

9 Sistemul limfatic: generalităŃi. FormaŃiunile limfoepiteliale. Sistematica şi topografia limfonodurilor. ParticularităŃi ale nodurilor limfatice.

1 1,79

10 Sistemul nervos: generalităŃi. Ontogenia sistemului nervos. Componentele sistemului nervos central. Măduva spinării. Nervii spinali. Clasificarea nervilor spinali.

0,25 0,25 0,25 0,25

0,45

0,45

0,45

0,45

11 Bulbul rahidian: generalităŃi, configuraŃie externă şi structură anatomică. Puntea - generalităŃi, configuraŃie externă şi structură anatomică. Cerebelul - generalităŃi, configuraŃie externă şi structură anatomică.

0,33 0,33 0,34

0,59

0,59

0,61

12 Pedunculii cerebrali: generalităŃi, configuraŃie externă şi structură. Tuberculii cvadrigemeni: generalităŃi, configuraŃie externă şi structură. Diencefalul: generalităŃi, configuraŃie externă şi structură.

0,33 0,33 0,34

0,59

0,59

0,61

13 Telencefalul: generalităŃi, configuraŃie externă şi structură anatomică. CavităŃile nevraxului. Pânzele şi plexurile coroidiene. Lichidul cerebro-spinal. Meningele.

0,25 0,25 0,25 0,25

0,45

0,45

0,45

0,45

14 Componenta vegetativă a sistemului nervos. Nervii cranieni. Plexurile nervoase.

0,5 0,5

0,9

0,9


Lucr. pr.

Tema Ore/săpt. %

1 NoŃiuni generale şi speciale de protecŃie a muncii în timpul lucrărilor practice în laboratoarele disciplinei. Cavitatea toracică şi mediastinul. Topografia şi proiecŃia topografică a organelor din cavitatea toracică.

0,5

1,5 1

0,89

2,68

1,79

2 Sistemul cardiovascular: Cordul şi pericardul - piese proaspete şi conservate 3 5,36

3 DisecŃia sistemului circulator sanguin şi limfatic , pe cadavre: DisecŃia sistemului circulator sanguin şi limfatic al capului şi gâtului. 3

5,36

4 DisecŃia sistemului circulator sanguin şi limfatic al trunchiului 3 5,36

5 DisecŃia sistemului circulator sanguin şi limfatic al membrului toracic 3 5,36

6 DisecŃia sistemului circulator sanguin şi limfatic al membrului pelvin 3 5,36

7 Sistemul nervos. Sistemul nervos central: măduva spinării (piese proaspete şi conservate.

3 5,36

8 Sistemul nervos central: mielencefalul, metencefalul şi mezencefalul.

3 5,36

9 Sistemul nervos central: diencefalul şi telencefalul.

Meningele.

Sistemul endocrin.

1,5 0,5 1

2,68

0,89

1,79

10 DisecŃia sistemului nervos periferic, pe cadavre:

DisecŃia sistemului nervos periferic al capului.

3

5,36

11 DisecŃia sistemului nervos periferic al gâtului.

3 5,36

12 DisecŃia sistemului nervos periferic al trunchiului.

3 5,36

13 DisecŃia sistemului nervos periferic al membrului toracic. 3 5,36

14 DisecŃia sistemului nervos periferic al membrului pelvin. 3 5,36

Modul de desfăşurare: Cursul - 1 oră/săptămână, se desfăşoară pe parcursul semestrului trei de studenŃi din anul II şi constă nu în predarea exhaustivă a materiei destinată acestui semestru – Sistemul cardiovascular şi Sistemul nervos, ci în realizarea unui dialog permanent între cadrul didactic şi studenŃi, în scopul însuşirii cunoştinŃelor necesare privind morfologia organismului animal. Lucr ările practice - 3 ore/săptămână, se desfăşoară în sălile de lucrări ale disciplinei, pe grupe de 14-18 studenŃi, grupe care se împart la rândul lor, în grupuri de lucru, de câte 4-5 studenŃi, şi constau în prezentarea de către cadrul didactic, a fiecărei formaŃiuni anatomice componentă a sistemului cardiovascular şi a sistemului nervos, urmată de dialogul cadru didactic-student, necesar înŃelegerii anatomiei descriptive. Studiul celor două sisteme se desfăşoară prin disecŃii pe piese anatomice provenite de la cadavre de diferite specii de animale. DisecŃiile sunt precedate întotdeauna de prezentarea piesei ce urmează a fi disecată, pe planşe, pe schiŃe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau, începând cu acest an universitar, pe monitoare (diciplina dispune de programe de calculator în acest scop).


Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinŃelor privind substratul morfologic al sistemului cardiovascular si nervos.

Seminarii la începutul fiecărei şedinŃe de lucrări practice, seminarii la terminarea fiecărui capitol, forma de participare la ore (activă sau pasivă) deprinderi şi manualitate în efectuarea de disecŃii, examen practic (recunoaşterea pieselor si prezentarea acestora în faŃa cadrelor didactice), precum şi examen teoretic (bilete de examen cu 3 subiecte pe fiecare şi eventual, teste grilă).



Resursele necesare:

Dotări: a. existente: 2 săli de lucrări prevăzute cu mese de inox, sală pentru pregătirea materialului didactic, laborator pentru cercetare, osuar, muzeu, sală cu bazine pentru prepararea şi păstrarea materialului didactic, cameră frigorifică functională. b. necesare: - scaune pentru sălile de lucrări, care în prezent sunt insuficiente,



Materiale didactice: a. existente: piese anatomice, planşe, piese muzeistice, programe calculator şi video, aparatură de laborator pentru pregătirea materialelor şi pentru cercetare;




Obligatorie: 1. Damian, A., 2007, Anatomie comparată - Sistemul cardiovascular, Ed.

AcademicPres, Cluj-Napoca. 2. Popovici, I., A. Damian, I. Papuc, N. C. Popovici, Ioana Chirilean, 2006,


3. Damian, A., Ioana Chirilean, 2008, Anatomie topografică comparată, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie: Facultativă: 1. Popovici, I., A. Damian, N.C. Popovici, 1994, Anatomie comparată -Angiologia, Editura Genesis, Cluj-Napoca.

2. CoŃofan,V., R. Palicica, Valentina HriŃcu, Carmen GanŃă, V. Ienciu, 2000, Anatomia animalelor domestice, Vol.III, Aparatul circulator. Sistemul nervos, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara.







AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/






DATE GENERALE



Data implementării:Titlul cursului: ANATOMIA COMPARAT Ă 01.10.2009



Limba de predare Română Semestrul IV Total C S L P**Forma de evaluare



Titlul



Nu este cazul




ZI,ID FR




CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie comparată - Sistemul de sus�inere �i mi�care; Splanhnologie; Sistemul cardiovascular; Sistemul nervos.

Cursuri anterioare Recomandate: Biologie animală şi ecologie, Biologie celulară, histologie şi embriologie, Biochimie, Biofizică, Fiziologie, Morfopatologie, Chirurgie, ReproducŃie

Alte condiŃii necesare pentru participarea la

acest curs Nu este cazul







Programa analitică: CURS SISTEMUL ENDOCRIN. ANALIZATORII. ANATOMIA TOPOGRAFICĂ

Curs

nr.

Tema Ore/săpt.

%

1 Sistemul endocrin - generalităŃi. Glandele cu secreŃie internă.

0,5 0,5

0,9

0,9

2 Analizatorii : generalităŃi. Analizatorul gustativ.

0,5 0,5

0,9

0,9

3 Analizatorul olfactiv. 1 1,79

4 Analizatorul vizual. 1 1,79

5 Analizatorul stato-acustic. 1 1,79

6 Analizatorul cutanat. 1 1,79

7 Anatomia topografică: Anatomia topografică a regiunilor capului. 1 1,79

8 Anatomia topografică a regiunilor gâtului. 1 1,79

9 Anatomia topografică a regiunilor toracelui, spinării şi lombelor. 1 1,79

10 Anatomia topografică a regiunilor abdomenului. 1 1,79

11 Anatomia topografică a regiunilor pelvisului. 1 1,79

12 Anatomia topografică a regiunilor membrului toracic. 1 1,79

13 Anatomia topografică a regiunilor membrului pelvin. 1 1,79

14 Anatomia topografică a organelor situate în cavităŃile: toracică, abdominală şi pelvină

1 1,79


Lucr. pr.

Tema Ore/săpt. %

1 NoŃiuni generale şi speciale de protecŃie a muncii în timpul lucrărilor practice în laboratoarele disciplinei. Analizatorii . Studiul analizatorilor gustativ şi olfactiv. Studiul analizatorilor vizual şi statoacustic.

0,5

1 1,5

0,89

1,79

2,68

2 Studiul analizatorului cutanat. ProducŃiile cornoase ale pielii. Complexul anatomic al copitei.

1,5 1,5

2,68

2,68

3 Raporturile topografice ale organelor interne şi proiecŃia lor pe pereŃii cavităŃilor: toracică şi abdominală.

3 5,36

4 Regiunile şi subregiunile corpului animal, cu baza anatomică a fiecăreia. 3 5,36

5-14

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

DisecŃia topografică a fiecărei regiuni corporale, pe cadavre proaspete. Se subliniază importanŃa practică a fiecărei regiuni. StudenŃii repartizaŃi pe microgrupe de disecŃie se rotesc săptămânal în vederea disecŃiei fiecărei regiuni şi segment corporal: - Topografia regiunilor capului - disecŃie; - Topografia regiunilor capului - disecŃie; - Topografia regiunilor gâtului - disecŃie; - Topografia regiunilor trunchiului - disecŃie; - Topografia regiunilor trunchiului - disecŃie; - Topografia regiunilor membrului toracic - disecŃie; - Topografia regiunilor membrului toracic - disecŃie; - Topografia regiunilor membrului pelvin - disecŃie; - Topografia regiunilor membrului pelvin - disecŃie; - Topografia regiunilor membrului pelvin - disecŃie;

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

5,36 5,36 5,36 5,36 5,36 5,36 5,36 5,36 5,36 5,36

Modul de desfăşurare: Cursul - 1 oră/săptămână, se desfăşoară pe parcursul semestrului patru cu studenŃii din anul II şi constă nu în predarea exhaustivă a materiei destinată acestui semestru - Sistemul endocrin, Analizatorii, Anatomia topografică, ci în realizarea unui dialog permanent între cadrul didactic şi studenŃi, în scopul însuşirii cunoştinŃelor necesare privind morfologia organismului animal.

Lucr ările practice - 3 ore/săptămână, se desfăşoară în sălile de lucrări ale disciplinei, pe grupe de 14-18 studenŃi, grupe care se împart la rândul lor, în grupuri de lucru, de câte 4-5 studenŃi, şi constau în prezentarea de către cadrul didactic, a fiecărei formaŃiuni, urmată de dialogul cadru didactic-student, necesar înŃelegerii anatomiei descriptive şi a anatomiei topografice - clinice. Studiul anatomiei descriptive, dar mai ales a anatomiei topografice - clinice, se desfăşoară cu mare responsabilitate, prin disecŃii pe piese anatomice provenite de la cadavre de diferite specii de animale. DisecŃiile sunt precedate întotdeauna de prezentarea piesei ce urmează a fi disecată, pe planşe, pe schiŃe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau, începând cu acest an universitar, pe monitoare (diciplina dispune de programe de calculator în acest scop).


Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinŃelor privind substratul morfologic al anatomiei topgrafice -clinice.

Seminarii la începutul fiecărei şedinŃe de lucrări practice, seminarii la terminarea fiecărui capitol, forma de participare la ore (activă sau pasivă) deprinderi şi manualitate în efectuarea de disecŃii, examen practic (recunoaşterea pieselor anatomice, a analizatorilor cu prezentarea acestora în faŃa cadrelor didactice), precum şi examen teoretic (bilete de examen cu 3 subiecte pe fiecare şi eventual, teste grilă).



Resursele necesare:

Dotări: a. existente: 2 săli de lucrări prevăzute cu mese de inox, sală pentru pregătirea materialului didactic, laborator pentru cercetare, osuar, muzeu, sală cu bazine pentru prepararea şi păstrarea materialului didactic, cameră frigorifică funcŃională b. necesare: - scaune pentru sălile de lucrări, care în prezent sunt insuficiente,

- câteva sisteme PC pentru abordarea anatomiei şi pe calculator;






Obligatorie:1. Damian, A., Ioana Chirilean, 2008, Anatomie topografică comparată,

Editura AcademicPres, Cluj-Napoca. 2. Popovici, I., A. Damian, N. Popovici, Ioana Chirilean, 2006, Anatomie

comparată - Organele de simŃ, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca. 3. Popovici, I., A. Damian, I. Papuc, N. C. Popovici, Ioana Chirilean, 2006,


Bibliografie:

Facultativă: 1. CoŃofan,V., R. Palicica, Valentina HriŃcu, Carmen GanŃă, V. Ienciu, 2000, Anatomia animalelor domestice, Vol.III, Aparatul circulator. Sistemul nervos, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara.

2. Barone,R., 1992-1998, Anatomie comparee des mammiferes domestiques, vol. V �i VI, Alfort, Lab. Ecole Nat. Med. Vet., Ed. Vigot, Paris. 4. Orice carte de anatomie umană sau veterinară.





AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI

















ZI,ID FR














1 FIZIOLOGIE GENERAL ĂOrganismul animal ca sistem Reglări fiziologice - Homeostazia

2 7,14

2.

FIZIOLOGIE GENERAL ĂMembranele celulare Transportul transmembranal Excitabilitatea

2 7,14

3 FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS FuncŃiile generale ale sistemului nervos somatic şi autonom Neuronul şi transmiterea informaŃiei în sistemul nervos

2 7,14

4 FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS FuncŃia motoare a sistemului nervos

2 7,14

5 FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS FuncŃia senzitivă a sistemului nervos

2 7,14

6 FIZIOLOGIA EFECTORILOR MUSCULARI 2 7,14

7 ASPECTE GENERALE ALE SISTEMULUI ENDOCRINFUNCłIILE ENDOCRINE ALE HIPOTALAMUSULUI 2 7,14

8 FUNCłIILE HIPOFIZEI ŞI A GLANDELOR HIPOFIZODEPENDENTE (tiroida, paratiroidele, suprarenealele)

2 7,14

9 FUNCłIILE PANCREASULUI ENDOCRIN, TIMUSULUI ŞI EPIFIZEIFUNCłIILE ENDOCRINE ALE GONADELOR, PLACENTEI ŞI SISTEMUL ENDOCRIN DIFUZ

2 7,14

10 MEDIUL INTERN: componente şi funcŃii 2 7,14 11 SÂNGELE: funcŃii, compoziŃie, proprietăŃi fizico-chimice 2 7,14 12 ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI 2 7,14

13. ECHILIBRUL FLUIDOCOAGULANT GRUPELE SANGUINE

2 7,14

14 BAZELE FIZIOLOGICE ALE SISTEMULUI DE AP ĂRARE 2 7,14



1 SubstanŃe, aparate şi animale utilizate în laboratorul de fiziologie. ContenŃia animalelor în vederea prelevării probelor biologice şi a efectuării experienŃelor de fiziologie

3 7,14

2 Fenomene fizico-chimice întâlnite în organismul animal. DisociaŃia electrolitică. Difuziunea. Osmoza. Mişcarea browniana. ArborizaŃiile lui Leduk

3 7,14

3

Bazele explorării şi conductibilităŃii nervoase: Determinarea pragului de excitabilitate; Determinarea vitezei influxului nervos; Monitorizarea sumaŃiei temporale; Demonstrarea inhibiŃiei centrale şi periferice; EvidenŃierea conducerii centripete şi centrifuge prin rădăcinile nervilor rahidieni – legile Bell-Magedie.

3 7,14

4 Explorarea funcŃiei reflexe a sistemului nervos: Demonstrarea rolului elementelor arcului reflex; Demonstrarea legilor reflexelor medulare. 3 7,14

5 Investigarea analizorului acustico-vestibular; Investigarea analizorului vizual 3 7,14

6 Caracteristicile funcŃionale ale muşchilor şi mecanismul contracŃiei musculare. Inregistrarea activităŃilor funcŃionale de bază ale muşchilor striaŃi şi netezi: ContracŃia simplă a muşchiului striat; ContracŃia compusă a muşchiului striat; Elasticitatea muşchiului striat în repaus.

3 7,14

7 Inregistrarea activităŃilor funcŃionale de bază ale muşchilor striaŃi şi netezi: Travaliul muscular; Tonusul muscular; Oboseala musculară; EvidenŃierea potenŃialelor de repaus şi de acŃiune din muşchi; ContracŃia simplă şi compusă a muşchiului neted.

3 7,14

8 AplicaŃii computerizate privind: efectul insulinei şi aloxanului asupra glicemiei la şobolan; efectul tirozinei, TSH-ului şi propiltiouracilului asupra ratei metabolice la şobolan

3 7,14

9 Tehnica recoltării sângelui la diferite specii de animale. SubstanŃe anticoagulante. Prepararea serului şi a plasmei sanguine. DiferenŃierea plasmei sanguine de serul sanguin 3 7,14

10 Timpul de sângerare (Ts) şi timpul de coagulare (Tc). Testarea timpilor de sângerare-coagulare. Determinarea hematocritului (Ht). Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH). Dozarea hemoglobinei (Hb).

3 7,14

11 Determinarea proteinemiei. Separarea fracŃiunilor proteice din serul sanguin. Determinarea grupelor sanguine şi a factorului Rhesus (Rh).

3 7,14

12 Numărarea elementelor figurate din sânge. Numărarea hematiilor/eritrocitelor. 3 7,14 13 Numărarea leucocitelor 3 7,14 14 Formula leucocitară 3 7,14






Resursele necesare:



Bibliografie:



Alte informaŃii:

Anexe:


Semnătura:





SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI

















ZI,ID FR















1

FIZIOLOGIA CORDULUI Structura funcŃională a inimii Miocardul Ciclul cardiac

2 7,14

2. PRINCIPII GENERALE ALE HEMODINAMICII: circulaŃia în artere, vene şi capilare 2 7,14 3 MECANISME DE REGLARE CARDIO-CIRCULATORIE 2 7,14

4

FIZIOLOGIA RESPIRA łIEI VentilaŃia pulmonarăSchimburile gazoase Reglarea respiraŃiei şi reflexele respiratorii de apărare RespiraŃia la păsări

2 7,14

5

DIGESTIA BUCAL Ă ŞI GASTRICĂPrehensiunea, masticaŃia şi deglutiŃia Motilitatea gastricăSecreŃia salivară şi acŃiunile fiziologice ale salivei SecreŃia gastrică şi acŃiunile fiziologice ale sucului gastric

2 7,14

6

DIGESTIA GASTRIC Ă LA RUMEG ĂTOARE Structura funcŃională şi motilitatea prestomacelor Rumegarea Procesele chimice ale digestiei în prestomace FuncŃiile cheagului

2 7,14

7

DIGESTIA INTESTINAL Ă ŞI ABSORBłIA Motilitatea intestinalăSecreŃiile digestive şi rolurile lor fiziologice EndosimbionŃi implicaŃi în digestia intestinalăDefecaŃia şi materiile fecale ParticularităŃile digestiei la păsări AbsorbŃia digestivă şi extradigestivă

2 7,14

8 ASPECTE METABOLICE G ENERALE METABOLISMUL SUBSTAN łELOR ORGANICE ŞI ANORGANICE DE BAZ Ă 2 7,14

9 METABOLISMUL ENERGETIC TERMOREGLAREA

2 7,14

10 FIZIOLOGIA EXCRE łIEI Formarea urineiMicŃiunea

2 7,14

11 FIZIOLOGIA EXCRE łIEI ExcreŃia la păsări ExcreŃia extrarenală şi funcŃiile pielii

2 7,14

12 FIZIOLOGIA APARATULUI REPRODUC ĂTOR MASCUL 2 7,14 13. FIZIOLOGIA APARATULUI REPRODUC ĂTOR FEMEL 2 7,14 14 FIZIOLOGIA LACTA łIEI 2 7,14



1 Excitabilitatea miocardică şi automatismul cardiac. Înregistrarea cardiogramei şi a acŃiunii stimulilor electrici asupra contracŃiei miocardice. Modelul cordului izolat de broască. Modelul cardiogramei in situ.

3 7,14

2 EvidenŃierea automatismului cardiac şi a efectelor funcŃionale ale structurilor sistemului excito-conducător (SEC). Efectul legăturilor Stannius asupra automatismului cardiac la broască.

3 7,14

3 Investigarea manifestărilor electrice ale activităŃii cardiace. EvidenŃierea curenŃilor de acŃiune ai inimii prin metoda “labei galvanoscopice”. Înregistrarea electrocardiogramei (ECG). 3 7,14

4 InfluenŃa excitaŃiilor vagale asupra activităŃii cardiace. InfluenŃa unor factori umorali asupra activităŃii cardiace.

3 7,14

5 Tensiunea arterială (TA). Măsurarea tensiunii arteriale. Monitorizarea influenŃei principalilor mediatori chimici asupra tensiunii arteriale. Pulsul arterial. Înregistrarea şi interpretarea sfigmogramei.

3 7,14

6 Volumele respiratorii – determinarea capacităŃii vitale; Mecanica respiraŃiei – experimentul Donders; AscultaŃia pulmonară; AplicaŃii computerizate în fiziologia respiraŃiei 3 7,14

7 Dubla vagotomie – demonstraŃie pe iepure / apilcaŃie computerizată 3 7,14

8 Digestia bucală: Monitorizarea secreŃiei salivare; Recoltarea salivei; Ex. fizic al salivei (determinarea densităŃii şi pH-lui); Ex. chimic al salivei (reacŃii pentru carbonaŃi, Na+, K+, proteine, mucină; hidroliza naturală a amidonului)

3 7,14

9 Digestia gastrică: Monitorizarea motilităŃii gastrice; Recoltarea şi prepararea sucului gastric; Ex. organoleptic al sucului gastric; Ex.fizic al sucului gastric (pH-ul şi densitatea); Ex. chimic al sucului gastric (acŃiunea proteolitică a pepsinei; coagularea laptelui sub acŃiunea sucului gastric)

3 7,14

10

Digestia la rumegătoare: Monitorizarea motilităŃii prestomacelor (ascultaŃia prestomacurilor; ruminograma indirectă); Recoltarea conŃinutului din prestomacuri; Ex. microscopic al sucului ruminal; Ex. organoleptic al sucului ruminal; Ex. fizic al sucului ruminal; Ex. chimic al sucului ruminal (digestia celulozei in vitro; formarea de gaze în rumen).

3 7,14

11

Digestia intestinală: Monitorizarea in vivo şi in vitro a motilităŃii intestinale; Explorarea unor mecanisme implicate în secreŃia bilei, sucului pancreatic şi sucului enteric; Deteminarea principalilor componenŃi chimici ai bilei; EvidenŃierea unor activităŃi enzimatice ale sucului pancreatic.

3 7,14

12 Metode indirecte de determinare a metabolismului energetic. 3 7,14

13 Clearance-ul renal; Recoltarea urinei; Examenul de laborator al urinei: ex. organoleptic; ex. fizic (determinarea densităŃii, pH-ului, vâscozităŃii); ex. chimic (evidenŃierea albuminuriei, glucozuriei, urobilinogenului pigmenŃilor biliari); ex. microscopic (sedimentul urinar).

3 7,14

14 Investigarea ciclului sexual prin examen citovaginal; Teste fiziologice pentru depistarea precoce a gestaŃiei; Demonstrarea acŃiunii mamogene şi lactogene a hormonilor ovarieni (hormonii estrogeni şi progesteronul); Inducerea experimentală a lactoejecŃiei.

3 7,14






Resursele necesare:



Bibliografie:



Alte informaŃii:

Anexe:


Semnătura:





SE RATIFICĂ/









Data implement ării:Titlul cursului: Biologie celular ă, Histologie şi Embriologie 21.10.2009





DF

Anul de studii

II



Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 5 70 28 - 42 Examen CodulCursul pe care îl






zi, ID, FrLocul desf ăşurării


0401 Douăsemestre





Nu este cazul


CURS A. ObiectiveÎnsuşirea cunoştinŃelor de histologie specială şi embriologie generală (structura microscopică şi electronomicroscopic a organelor la mamifere şi noŃiuni de embriologie animală, până la neurulaŃie).


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Prin examinarea şi desenarea preparatelor histologice se acumulează cunoştinŃe microstructurale necesare stabilirii în final a diagnosticului de organ şi aprecierea stadiilor iniŃiale ale dezvoltării embrionare.




Histologie special ă

1 GeneralităŃi despre structura organelor, aparatelor şi sistemelor. Sistemul cardiovascular (artere, capilare, vene, cordul şi vasele limfatice) 2 3,57

2 Organele hematolimfopoetice ; măduva hematogenă, timusul, bursa lui Fabricius, splina, limfonodulii, hemoganglionii, Ńesutul limfoid asociat mucoaselor). 2 3,57

3 Sistemul digestiv digestiv I: cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul. 2 3,57

4 Sistemul digestiv II: intestinul subŃire, intestinul gros, glandele salivare, ficatul, pancreasul. 2 3,57

5 Sistemul respirator (structură , histo-fiziologie, particularităŃi de specie). 2 3,57

6 Sistemul urinar (structură, histo-fiziologie, particularităŃi de specie). 2 3,57

7 Sistemul nervos central: scoarŃa cerebrală, cerebelul, meningele. Sistemul nervos periferic: ganglionii cerebro-spinali, nervul ca organ, terminaŃiile nervoase periferice, sistemul nervos vegetativ.

2 3,57

8 Sistemul endocrin: generalităŃi, hipofiza, tiroida, paratiroidele, suprarenalele. 2 3,57

9 Analizatorii: pielea (glandele cutanate, formaŃiunile cornoase). Analizatorul gustativ, analizatorul olfactiv, analizatorul optic şi analizatorul acustico-vestibular. 2 3,57

10 Aparatul genital mascul (structură, histofiziologie, particularităŃi de specie) 2 3,57

11 Aparatul genital femel (generalităŃi, structură, histofiziologie, particularităŃi de specie). 2 3,57 Embriologie

12 Gametogeneza : ovogeneza , spermatogeneza, fecundaŃia, segmentarea. 2 3,57

13 Dezvoltarea embrioblastului, constituirea discului embrionar tridermic, evoluŃia şi derivatele foiŃelor embrionare. 2 3,57

14 EvoluŃia trofoblastului şi tipurile de placentă la mamifere. 2 3,57



1 Examenul morfologic al sângelui. Efectuarea frotiului sanguin.

3 3,57 2 Sistemul cardiovascular: arteră de tip muscular, venă, pachet vasculo-nervos, arteră de

tip elastic. 3 3,57

4 Organele hematolimfopoetice: măduva hematogenă, timusul, limfonodulii, splina, bursa lui Fabricius. 3 3,57

5 Sistemul digestiv I: limba, esofagul, rumen, reŃea, foios. 3 3,57

6 Sistemul digestiv II: stomac glandular de pasăre, stomac la monogastrice, duoden, jejun, colon. 3 3,57

7 Glandele anexe ale sistemului digestiv: ficat, parotidă, submaxilară, sublinguală. 3 3,57

8 Aparatul respirator: cavităŃi nazale, trahee, pulmoni. 3 3,57

9 Aparatul urinar: rinichi, ureter, vezica urinară. 3 3,57

10 Sistemul nervos: măduva spinării, ganglion spinal, creierul, cerebelul. 3 3,57

11 Organele de simŃ: retina, mucoasa olfactivă, mugurele gustativ, pielea, copita. 3 3,57

12 Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, suprarenala, pancreas. 3 3,57

13 Aparatul genital mascul: testiculul, epididimul, penisul, prostata. 3 3,57

3 3,57

Modul de desf ăşurare: Curs şi lucrări practice pe grupe de 13-15 studenŃi Metodele de predare şi de înv ăŃare: Prezentare preparate histologice cu microscopul de proiecŃie urmate de studiu individual la microscop şi efectuarea de desene dupăimaginile microscopice.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: InŃelegerea structurii microscopice a organelor care alcătuiesc corpul animalelor, pentru ca în final să stabili diagnosticul de organ.

Verificarea periodică a caietelor cu desene după imaginile microscopice, examen practic, examen teoretic.




2. Obligatorie: Viorel Miclăuş, 2008,Biologie celulară şi Embriologie, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. Viorel Miclăuş, 2008, Histologie Ed.. AcademicPres, Cluj-Napoca.Bibliografie:

Facultativ ă: Ross H.M., Reith J. E, Histology a text and atlas, Harper International Company, 1985.




AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ

/ NU SE RATIFICĂ










Titlul cursului: Biochimie şi biologie moleculară01.10 2009





Limba de predare română Semestrul III Total C S L P* *Forma de evaluare




* Categoria formativă = DF-discipline fundamentale, DP-discipline de pregatire in domeniu,DS-disc.de specialitate,DC-discipline complementare,OU-disc.conform opŃiunii universităŃii ** OpŃionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opŃionale, CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);





Biochimie Cursuri anterioare

Recomandate:

Biologie, Biofizică,GeneticăAlte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul


CURS A. ObiectiveStudiul biochimiei şi biologiei moleculare furnizează studentului principiile fundamentale de organizare şi funcŃionare la nivel molecular ale organismului animal. Sunt prezentate în acest sens procesele biochimice cele mai relevante din

organismele animale, etapele principale de reacŃie, sistemele enzimatice corespunzătoare sub acŃiunea cărora sunt promovate, dar şi factorii majori de reglare a activităŃii enzimelor implicate,ca şi dereglări corelate cu anumite stări patologice, cu particularizare pentru metabolismul protidelor şi acizilor nucleici. Cursul continuă cu noŃiuni generale de biologie moleculară, reglarea expresiei genelor la eucariote, tehnologii de ADN recombinant, transferul şi expresia genelor la eucariote. Studiul biochimiei şi biologiei moleculare este indispensabil pentru înŃelegerea altor discipline ca: fiziologia , genetica, reproducŃia etc.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucrările de laborator permit studentului aprofundarea metodelor analitice de separare a biomoleculelor (cromatografice,electroforetice) sau de dozare (spectrofotometrice,volumetrice etc.) tipice pentru un laborator biochimic. Acestea îi permit sa facă determinări calitative şi cantitative ale acizilor nucleici, ale proteinelor precum şi metaboliŃi ai acestora.




1 1. Structura acizilor nucleici. Determinarea structurii primare a ADN-ului. Fragmentarea ADN-ului Stabilirea hărŃii fizice a ADN-ului Clonarea şi amplificarea fragmentelor de ADN Determinarea secvenŃei bazelor din fragmentele clonate (secvenŃializarea ADN-lui recombinat)

1

1

7,14

7,14

2 2. Biosinteza acizilor nucleici Biosinteza nucleotidelor Biosinteza ADN: mecanismul semiconservativ de replicare, mutageneza; transgeneza, animale transgenice Sinteza enzimatică şi amplificarea fragmentelor de ADN (tehnica PCR) Biosinteza ARN Hibridizarea acizilor nucleici

1

1

7,14

7,14

3 3. Catabolismul acizilor nucleici Catabolismul ADN Catabolismul ARN Catabolismul nucleotidelor

1

1

7,14

7,14 4 4. Biosinteza proteinelor

Biosinteza aminoacizilor în organismele animale Codul genetic Mecanismul de biosinteză a proteinelor Reglarea expresiei genelor (biosintezei proteice) la eucariote

1

1

7,14

7,14

5 5. Catabolismul proteinelor Digestia, absorbŃia şi vehicularea protidelor Catabolizarea aminoacizilor: căi generale şi specifice de catabolizare a aminoacizilor; dereglări în metabolismul aminoacizilor Ciclul ureogenetic

1

1

7,14

7,14

6 6. SecvenŃializarea proteinelor: determinarea compoziŃiei generale în aminoacizi; analiza acizilor N-terminal şi C-terminal; determinarea secvenŃei de aminoacizi

1 1

7,14 7,14

7 7. Metabolismul hemului 8. Proteinele laptelui: prezentarea generală a proteinelor specifice laptelui - cazeine, proteinele din lactoser şi sinteza acestora; influenŃa polimorfismului genetic asupra compoziŃiei în proteine a laptelui la diverse specii

1 1

7,14 7,14

Tema Număr de ore



2 7,14

2 ObŃinerea curbelor etalon necesare dozarii proteinelor prin două metode diferite - metoda biuretului şi metoda Bradford

2 7,14

3 Tehnici de extracŃie a proteinelor. ExtracŃia şi dozarea proteinelor din Ńesut hepatic prin metoda biuretului

2 7,14

4 Dozarea proteinelor totale din lapte prin metoda Bradford. 2 7,14 5 Prezentarea tehnicilor de laborator utilizate în analiza proteinelor din diverse medii

biologice (tehnici utilizate în proteomică - cromatografie, electoforeză) 2 7,14

6 Hidroliza proteinelor si analiza aminoacizilor prin cromatografie pe strat subtire. 2 7,14 7 Analiza aminoacizilor prin cromatografie in faza lichida de inalta performanŃă

(HPLC). 2 7,14

8 Identificarea proteinelor din urina. Identificarea pigmentilor biliari. 2 7,14 9 Dozarea ureei din sânge şi a azotului aminoamoniacal din urină. 2 7,14 10 Dozarea cazeinelor din lapte. 2 7,14 11 Dozarea acidului uric din sânge. Dozarea creatininei din urină. 2 7,14 12 Hidroliza nucleoproteinelor şi identificarea componentelor acizilor nucleici. 2 7,14 13 Dozarea acizilor nucleici prin metoda Spirin. 2 7,14 14 Colocviu de laborator. 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăşoară în amfiteatre cu toŃi studenŃii. Orele de laborator se desfăşoară pe grupe de studenŃi în laboratorul de chimie şi biochimie al disciplinei. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Metoda prezentării orale a cursului apelând la videoproiector pentru a ilustra scheme reprezentative sau strucrturi complexe ale unor biomolecule. Studentului I se cere să acceseze literatura de specialitate (bibliografia obligatorie fiind afisata permanent la avizierul disciplinei). La lucrările de laborator sunt discutate principiile care stau la baza anumitor determinări experimentale urmând ca studentul să le execute practic.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea de către student a noŃiunilor şi proceselor fundamentale legate de metabolismul proteic şi de cel al acizilor nucleici. Un alt obiectiv este însuşirea noŃiunilor fundamentale de biologie moleculară (reglarea expresiei genelor, tehnologii de ADN recombinant, transferul şi exprimarea genelor la eucariote). Lucrările de laborator permit studentului aprofundarea metodelor analitice de separare a biomoleculelor si de dozare tipice pentru un laborator de biochimie.

NoŃiunile însuşite la curs vor fi evaluate prin examen (lucrare scrisă) cu subiecte obligatorii din toate capitolele mari prezentate mai sus (metabolismul proteic şi al acizilor nucleici, elemente de biologie moleculară). Laboratorul va fi finalizat printr-un colocviu care trebuie sa evidenŃieze gradul de asimilare teoretic şi practic de către student a lucrărilor efectuate.


NF=0,75NE+ 0,25NL

Unde NF =nota finala NE=nota lucrare scrisă NL=nota colocviu laborator

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Laboratorul de chimie şi biochimie are aparatură de extracŃie şi concentrare a unor probe Biologice (ex.Ultraturax centrifugă,rotavapor),aparatură pentru cromatografia în strat subŃire şi pe coloană,aparatură pentru electroforeză , spectrofotometru,HPLC, gaz-cromatograf.Resursele necesare: Materiale didactice: videoproiector. StudenŃii pot beneficia de biblioteca disciplinei, dotată cu cărŃi si reviste de specialitate precum si de acces la Internet (2 calculatoare).

Obligatorie: ANDREI Sanda, 2005, Biochimia acizilor nucleici şi a proteinelor, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca PINTEA Adela, 2005, Bichimie structurală – biomolecule plastice, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca

BELE C., 2004, Biochimie Medicală veterinară – Metabolism, Editura Todesco, Cluj-Napoca PINTEA Adela, ANDREI Sanda, BELE C., 2008, Biochimie medical veterinară – lucrări practice, Ed. AcademicPresBibliografie:

Facultativ ă: CAMPBELL P.N., SMITH A.D., 2004, Biochimie ilustrată, Editura Academiei Române, BucureştiSOCACIU Carmen, 1996, Mutageneza chimică, Editura Genesis, Cluj-Napoca POPA L., REPANOVICI Rodica, 1991, Acizii nucleici, Editura Academiei Române, Bucureşti COVIC M., 1981, Biologie şi genetică medicală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti MAFTAH A., JULIEN R., 1996, Biologie moléculaire, Editura Masson, Paris



AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/










1.X.2009






OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 5 56 28 - 28 - E


Nu e cazul





ZI,ID FR

Locul desfăşurăriiTitlul Facultatea de Medicina Veterinara Specializarea: Medicină Veterinară

0401 6 ani Zi U.S.A.M.V.



Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână – 2h – 50 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 2h – 50% CURS A. Obiective:

Obiectivele urmărite se referă la cunoaşterea particularităŃilor biologice ale fiecărei specii în funcŃie de producŃia de bază şi de sistemele de exploatare. În cazul sistemelor de exploatare vor fi prezentate posibilităŃile de obŃinere a unor producŃii mari în condiŃii de eficienŃă economică. Vor fi prezentate particularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor specii de fermă (bovine, ovine, caprine, suine) şi corelaŃia ce există între factorii genetici, fiziologici, etologici, nutriŃionali de mediu şi comportamentali, având drept scop obŃinerea unor producŃii aproape de limita biologicului, în condiŃii de confort şi bunăstare optimă. Se va insista asupra riscurilor provocate de poluarea mediului înconjurător asupra calităŃii şi cantităŃii produselor animalelor domestice. Se va dezbate selecŃia animalelor ca factor al ameliorării, efectul selecŃiei caracterelor cantitative, efectul selecŃiei când se urmăresc mai multe caractere, selecŃia pe baza performanŃelor proprii, selecŃia pe baza valorii descendenŃilor, a rudelor colaterale, pe baza performanŃelor descendenŃilor la fiecare specie de interes economic, accentuând aspectul practic şi economic al fiecărei metode. De asemenea sunt prezentate programele de ameliorare cu obiectivele şi standardele la care trebuie să se ajungă.




BOVINE 12 21,42 PRODUCłIA DE LAPTE

Conceptul de ProducŃii animaliere în consens cu normele şi legislaŃia europeană.

ProducŃia şi consumul de lapte de bovine pe plan mondial şi naŃional. ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de

taurine pentru lapte şi mixte. Rasele de bivoli crescute pentru lapte. Factorii care influenŃează producŃia de lapte la bovine.

4 3,57

Organizarea procesului de înmulŃire. Timpul optim de însămânŃare a vacilor după fătare. ÎntreŃinerea şi îngrijirea vacilor gestante. Repausul mamar. ÎntreŃinerea şi îngrijirea raŃională a viŃeilor de la fătare până la înŃărcare.

Sisteme moderne de exploatare a tineretului taurin de reproducŃie. AlimentaŃia tineretului şi diferitelor categorii de taurine destinate reproducŃiei.

3 3,57

Exploatarea vacilor de lapte în sistem extensiv şi intensiv. 1 1,78

Sisteme de întreŃinere a vacilor de lapte. Mulsul raŃional al vacilor de lapte. Sisteme de muls mecanic.

1 1,78

PRODUCłIA DE CARNE SituaŃia actuală şi tendinŃele producŃiei şi consumului de carne de bovine pe

plan mondial şi naŃional. ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de

carne şi mixte(carne-lapte). Factorii care influenŃează producŃia de carne la bovine.

1 1,78

Sisteme de îngrăşare a taurinelor: extensive, semiintensive, intensive. Îngrăşarea tăuraşilor pentru producŃia de carne în sistemul intensiv (ultra baby-beef, baby-beef foarte precoce, precoce şi normal).

1 1,78

SelecŃia taurinelor pentru producŃia de lapte, carne. Obiectivele ameliorării taurinelor pentru producŃia de carne. Folosirea

încrucişărilor în creşterea taurinelor pentru producŃia de carne.

1 1,78

OVINE 7 12,5 PRODUCłIA DE CARNE

SituaŃia actuală şi tendinŃele producŃiei şi consumului de carne de ovine pe plan mondial şi naŃional.

ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de oi de carne şi mixte(carne-lână).

Factorii care influenŃează producŃia de carne la ovine. Organizarea procesului de înmulŃire. Căi şi metode de sporire a producŃiei de carne prin intensificarea reproducŃiei . ÎntreŃinerea şi îngrijirea oilor gestante.

ÎntreŃinerea şi îngrijirea mieilor de la fătare până la înŃărcare. Exploatarea tineretului ovin de reproducŃie.

2 3,57

Sisteme de îngrăşare a mieilor. RecondiŃionarea ovinelor adulte reformate. Obiectivele ameliorării ovinelor pentru producŃia de carne.

1 1,78

SelecŃia berbecilor de reproducŃie şi a oilor de prăsilă.Piramida ameliorării. Folosirea încrucişărilor în exploatarea ovinelor pentru producŃia de carne.

PRODUCłIA DE LÂNĂSituaŃia actuală privind producŃia şi consumul de lână pe plan naŃional şi

mondial. ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de oi cu lână fină şi mixte lână-carne.

Factorii care influenŃează producŃia de lână la ovine. Exploatarea ovinelor pentru producŃia de lână. Sisteme de tuns : avantaje,

dezavantaje. Obiectivele ameliorării ovinelor pentru producŃia de lână. Folosirea încrucişărilor în exploatarea ovinelor pentru producŃia de lână.

1 1,78

PRODUCłIA DE LAPTE DE OAIE SituaŃia actuală şi tendinŃele producŃiei şi consumului de lapte de oaie pe plan

naŃional şi mondial. ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de

lapte şi mixte . Factorii care influenŃează producŃia de lapte la ovine.

Exploatarea ovinelor pentru lapte. Sisteme de muls : avantaje, dezavantaje.

2 3,57


Principalele obiective urmarite la lucrarile practice se refera la recunoasterea principalelor rase si hibrizi de la speciile bovine, ovine, caprine, suine; aprecierea fenotipica si genotipica a animalelor de reproductie; controlul productillor si determinarea varstei dupa dentitie si exterior.


Obiectivele ameliorării ovinelor pentru producŃia de lapte. SelecŃia. Folosirea încrucişărilor în exploatarea ovinelor pentru producŃia de lapte.

PRODUCłIA DE PIELICELE SituaŃia actuală şi tendinŃele producŃiei de pielicele pe plan naŃional şi mondial. ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de oi

pentru pielicele şi mixte. Factorii care influenŃează producŃia de pielicele la ovine.

Exploatarea ovinelor pentru producŃia de pielicele. Aprecierea calităŃii pielicelelor.

Obiectivele ameliorării ovinelor pentru producŃia de pielicele. SelecŃia. Folosirea încrucişărilor în creşterea ovinelor pentru pielicele.

AlimentaŃia diferitelor categorii de ovine.

1 1,78

CAPRINE 2 3,57 PRODUCłIA DE LAPTE, PĂR (PUF)

ProducŃia actuală şi consumul de lapte de capră şi de mohair pe plan naŃional şi mondial.

Factorii care influenŃează producŃia de lapte şi păr la caprine.

1 1,78

Exploatarea caprelor pentru lapte şi păr. Mulsul manual şi mecanic. Recoltarea părului.

ParticularităŃi ale alimentaŃiei caprinelor.

1 1,78

Obiectivele ameliorării caprelor pentru producŃia de lapte şi păr. SelecŃia animalelor de reproducŃie.

SUINE 7 12,5 PRODUCłIA DE CARNE LA SUINE

SituaŃia actuală şi tendinŃele producŃiei şi consumului de carne de porc pe plan mondial şi naŃional.

ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de porci.

Factorii care influenŃează producŃia de carne la suine.

1 1,78

Organizarea procesului de înmulŃire. Timpul optim de însămânŃare al scroafelor după fătare. IntreŃinerea şi îngrijirea scroafelor gestante. IntreŃinerea şi îngrijirea purceilor de la fătare până la înŃărcare. Sisteme de creştere a tineretului suin de reproducŃie.

2 3,57

Sisteme de îngrăşare a suinelor. Sistemul de creştere şi îngrăşare a suinelor pentru bacon, carne şi carne - grăsime.

Principiile organizării fluxului tehnologic într-un complex de creştere industrială a porcilor. AlimentaŃia suinelor.

2 3,57

Caracterele care fac obiectul ameliorării suinelor. SelecŃia porcilor dupăperformanŃe proprii, colaterali şi descendenŃi. Piramida ameliorării. Principiile şi parametrii programului de ameliorare. Folosirea încrucişărilor în creşterea

porcilor. ObŃinerea hibrizilor.

2 3,57



BOVINE 12 21,42 Recunoasterea principalelor rase si metisi de bovine. (fermă)

Aprecierea valorii productive a bovinelor în funcŃie de vârstă. Aprecierea genotipica şi fenotipică a taurinelor de reproductie.

2 3,57

Aprecierea multilaterala a ugerului (inspectie, palpatie si proba functionala) în vederea efectuării mulsului mecanic. (ferme)

2 3,57

Aprecierea stării de îngrăşare pe animalul viu. 2 3,57 Controlul cantitativ si calitativ al productiei de lapte la taurine. Calcularea şi exprimarea producŃiei.

2 3,57

Cunoasterea procesului tehnologic in ferme de tip gospodaresc si in complexe industriale pentru productia de carne si lapte. (ferme)

2 3,57

OVINE 8 14,28

Recunoasterea principalelor rase şi metişi de ovine şi caprine.Aprecierea valorii productive a ovinelor în funcŃie de vârstă. Aprecierea fenotipica si genotipica a ovinelor de reproductie. (ferme)

2 3,57

Productia de carne: aprecierea stării de îngrăşare pe animalul viu. Productia de lână: însuşirile cantitative şi calitative ale lânii.

ProducŃia de lapte: controlul producŃiei de lapte, mulsul mecanic. ProducŃia de pielicele: însuşirile principale ale pielicelelor de miei Karakul şi Turcană. (ferme)

2

2

2

3.57

3.57

3,57 3,57

CAPRINE 2 3,57

ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de capre pentru lapte şi păr.

2 3,57

SUINE 6 10,71

Recunoasterea principalelor rase şi hibrizi de porci. Aprecierea stării de îngrăşare pe animalul viu. (ferme)

2 3,57

Aprecierea fenotipica si genotipica a suinelor de reproductie 2 3,57

Cunoasterea fluxului tehnologic într-un complex de crestere industrială a porcilor. (ferme)

2 3,57





Prin examenul teoretic şi practic la sfârşitul fiecărui semestru. Examenul oral va fi de 20 minute/student în ordinea alfabetică a grupei de studenŃi. Examenul practic va consta în recunoaşterea raselor de animale din fiecare specie şi aprecierea exteriorului acestora în funcŃie de producŃia dominantă, determinarea vârstei, aprecierea şi certificarea animalelor de reproducŃie.

Modul de stabilire a notei finale: - Activitatea de la curs – examenul teoretic = 50%. - Activitatea la lucrările practice şi rezultatele la examenul practic = 30%.- Rezultatele din activitatea din timpul semestrului = 20%.



Obligatorie: 1. NotiŃele de curs; 2. Paşca Ioan, Roman Morar – Creşterea animalelor şi sisteme de producŃii animaliere, ISBN: 978-973-

751-443-1, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 397 p., 2007. 3. Morar Roman, Cozma Vasile, Dana Pusta, Paşca Ioan – Practicum de creşterea animalelor şi

patologie parazitară – vol. II – Suine, ISBN: 973-751-186-7, 978-973-751-186-7, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 251 p., 2006.




Bibliografie:


Tierernahrung, 1972. 8. Eckhard Mothes – Technologie der Tierproduktion, 1981. 9. Rougeot J., R.G. Thebault – Le lapin Angora, 1989, ISBN 978263260654, Handbuch landwirt

schaftche. Betriebsgebande Muster.


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



SE RATIFICĂ/




Se vor completa toate rubricile formularului, conform IndicaŃiilor privind completarea Formularului SpecificaŃie Curs, din Manualul CalităŃii. Pentru rubricile care nu sunt considerate ca fiind specifice se va înscrie "Nu este cazul". Formularele care nu conŃin toate informaŃiile necesare vor fi returnate

emitentului.


Facultatea de Medicina Veterinara


II Productii animaliere si siguranta alimentara


Nutritie, alimentatie, controlul calitatii furajelo r. agronomie, II 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof.dr. Zoe Dancea Coordonatorul cursului: Prof.dr. Zoe Dancea

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * PA Anul de studii II Nr.de ore pe semestru şi activităŃi



4 42 28 - 14 - Examen

CodulCursul pe care îl înlocuieşte: 0401020109 În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:




zi, FR, IDLocul desfăşurăriiTitlul

Facultatea de Medicina Veterinara Specializarea: Medicina Veterinara 0401 6 ani zi USAMV Cluj

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Nutritie, alimentatie, controlul calitatii furajelor, agronomie I, Anatomie, Zootehnie generala, Biologie vegetala, Ecologie, Biochimie, Fiziologie, Biologie celulară, Biofizica Cursuri anterioare

Recomandate: Limbi străine, Informatica


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână – 66.66% b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână – 33.33% CURS a. Obiective: cunoasterea particularitatilor de alimentatie a animalelor domestice, pe specii si categorii morfo-productive si a normelor de alimentatie dietetica; initierea teoretica si practica pentru consolidarea bazei de cunoaştere pentru a putea sa-si insuseasca, ulterior, etiologia bolilor de nutriŃie şi metabolism (mai ales); initierea in problemele referitoare la folosirea aditivilor alimentari in alimentatia animalelor prin prisma protectiei sanatatii acestora si a protectiei consumatorilor umani de produse animaliere; b. PROGRAMA ANALITICĂ

Nr. Săpt. Tematica Nr.ore %

crt. 1. 1 STUDIUL NUTRETURILOR. Nutreturile simple: fanurile, nutreturile grosiere

deshidratate, nutreturile insilozate, iarba de prerie, furajele verzi cultivate, nutreturile suculente, turtele. Valoare nutritiva si valoare de utilizare.

2 7,14

2. 2 Nutreturile concentrate:grauntele cerealelor, boabele leguminoselor, nutreturile de origine animala, levurile. Paiele de graminee. Valoare nutritiva si valoare de utilizare. Substituientii laptelui. Aditivii alimentari: alegere si folosire rationala - probleme actuale (in lumina legislatiei U.E.): premixurile furajere, substituentii sintetici cu azot ( aminoacizii, substantele azotate neproteice: ureea, amoniacul, bicarbonatul si sulfatul de amoniu), alte nutreturi.

2 7,14

3. 3 PRODUCEREA SI GESTIONAREA FURAJELOR. Necesarul de furaje si modul de stabilire a suprafetelor agricole destinate producerii acestora. Conditii de producere/cultivare, recoltarea, prepararea, transportul si depozitarea furajelor (graminee si leguminoase perene si anuale naturale si cultivate, nutreturile verzi).

2 7,14

4. 4 Metode de preparare a nutreturilor simple, compuse si combinate (macinarea, tocarea radacinoaselor, dozarea si amestecarea). Alte metode de preparare a nutreturilor: nsilozarea, prepararea hranei dietetice etc. Aprecierea cantitativa si calitativa a acestora. Norme de protectia muncii si PCI.

2 7,14

5. 5 Accidente la animale cauzate de greselile de dozare si administrare a nutreturilor (intoxicatii cu uree, cupru, indigestii la diferite specii si categorii de productie, asfixii datorate insuficentei frontului de furajare. Prezentarea comerciala, valoarea garantata si aprecierea valorii reale.

2 7,14

6. 6 PRINCIPII DE HRANIRE DITETICA SI TERAPEURICA SI DE RATIONALIZARE A ALIMENTATIEI LA PRINCIPALELE SPECII SI CATEGORII DE ANIMALE DOMESTICE. Nutritia si alimentatia dietetica a taurilor si vacilor de lapte (in lactatie, gestatie avansata, repaus mamar).

2 7,14

7. 7 Alimentatia dietetica a tineretului taurin de reproductie si a taurinelor supuse la ingrasat (tineret si adulte).

2 7,14

8. 8 Principii de nutritie dietetica si terapeutica a ovinelor: berbeci de reproductie, oi in diferite stari fiziologice (pregatire pentru monta si monta, primele trei luni de gestatie, ultimele doua luni de gestatie, lactatie), miei si tineret dupa intarcare, ovine supuse la ingrasat. Principii de nutritie si limentatiatie dietetica a caprelor.

2 7,14

9. 9 Alimentatia dietetica a cabalinelor: armasarilor, alimentatia iepelor si a tineretului cabalin. Alimentatia iepelor si a tineretului cabalin.

2 7,14

10. 10 Nutritia si alimentatia dietetica a porcinelor: vieri, scroafe de repro-ductie, tineretului porcin de reproductie si crescut pentru carne. Alimentatia porcinelor supuse la ingrasat.

2 7,14

11. 11 Principii de alimentatie dietetica si terapeutica a diferitelor specii de pasari domestice: gaina, curca, rata, gasca, prepelita,fazan etc

2 7,14

12 12 Alimentatia tineretului porcin de reproductie si crescut pentru carne. Alimentatia porcinelor supuse la ingrasat.

2 7,14

13 13 Reguli de nutritie si alimentatie dietetica la cainii reproducatori, catei in alaptare, catei orfani, tineret canin, caini de sport, caini batrani

2 7,14

14. 14 Hranirea terapeutica a cainilor de serviciu, a pisicilor, animalelor de blana si alte specii.

2 7,14

LUCRĂRI PRACTICEa. Obiective: cunoasterea nutreturilor specifice si a cantitatilor care trebuiesc administrate la diferite specii si

categorii de animale domestice pentru a acoperi normele de hrana pentru intretinere si productie; principiile stabilirii ratiilor alimentare si recepturii de fabricatie a nutreturilor combinate, precum si de apreciere a calitatii acestora; initiere in probleme de comercializare a alimentelor destinate animalelor; notiuni de informatizare a proceselor de echilibrare a ratiilor (folosirea programelor computerizate de echilibrare proteica);

b. PROGRAMA ANALITICĂ Nr. crt.

Săpt. Tema Nr.ore %

1. 1 METODE DE CONTROL TEHNIC DE CALIATE A DIFERITELOR NUTRETURI.

1 7,14

Aprecierea calitatii diferitelor furaje concentrate: graunte de cereale, uruieli provenite din cereale, tarate, nutreturi de origine animala.

2. 1 Aprecierea tehnica de calitate a fanurilor, radacinoaselor si tuberculilor. 1 7,14 3. 2 Aprecierea tehnica de calitate a nutreturilor insilozate, a nutreturilor granulate si

brichetate. 1 7,14

4. 2 Aprecierea tehnica de calitate a nutreturilor combinate (concentrate industriale). Aprecierea calitatii altor tipuri de nutreturi (de origine microorganica, substante energetice, substante minerale, preparate furajere).

1 7,14

5. 3 Exercitii de intocmire a ratiilor si a recepturii de fabricatie a nutreturilor combinate. 1 7,146. 3 Intocmire de ratii pentru bovine. 1 7,14 7. 4 Intocmire de ratii pentru bovine si ovine. 1 7,14 8. 4 Intocmire de ratii pentru cabaline 1 7,14 9. 5 Intocmire de ratii pentru porcine: vieri si scroafe de reproductie. 1 7,14 10. 5 Intocmire de ratii pentru porcine: porci crescuti pentru carne si la ingrasat. 1 7,14 11. 6 Intocmire de ratii si retete de nutreturi combinate pentru pasari. 1 7,14 12. 6 Exercitii de echilibrare proteica a ratiilor (folosirea de programe computerizate). 1 7,14 13. 7 Exercitii de echilibrare proteica a ratiilor (folosirea de programe computerizate). 1 7,14 14. 7 Exercitii de echilibrare proteica a ratiilor. 1 7,14


Metodele de predare şi de învăŃare: - expunere orală interactivă cu ajutorul mijloacelor moderne: retroproiector, aspectomat, calculator. - învăŃare după curs tipărit, notiŃe de curs şi bibliografie indicata.- determinari si exercitii la lucrarile practice cu participarea studentilor.





- activitatea la curs; - activitatea la lucrările de laborator; - rezultatele testelor pe parcursul semestrului; - referate la lucrarile practice; - teme de casă; - verificari la lucrarile de laborator;- examen practic.

Elemente de stabilire a notei finale - activitate la curs şi verificarea cunostintelor la examen(70%); - activitate la lucrări practice, referate şi rezultate la verificarile din laborator (15%); - examen practic: verificarea cunostintelor practice (15%).


Resursele necesare:

Dotări: a) existente:- aparatura si materiale pentru analizele de compozitie chimica bruta: aparate Parnas-Wagner, Soxhlet, Scheibler, de distilare apa si amoniac liber, ureometre Kowarsky, cuptor de calcinare, termostat termoreglabil, termostate pentru incubare miceti si bacterii, autoclav, sterilizatoare electrice, bai marine si de nisip, balante tehnice, electronice si de precizie, calculator; - microscoape, stereomicroscop, colectie de plante (ierbare), sticlarie si alte materiale de laborator. b) necesar: - dotare cu aparatura performanta si inlocuirea celei existenta care este, in mare masura, veche si uzata;

- completarea cu aparate pentru determinari a substantelor minerale din nutreturi (spectrometri, cromatografie etc).

Materiale didactice : SubstanŃe chimice necesare preparării diferitelor soluŃii, sticlărie de laborator, hârtie de filtru cu porozitate diferită, pensete, folii pentru retroproiector, diapozitive.

Obligatorie :8. Burlacu Gh. - Valoarea nutritiva a nutreturilor, normele de hrana si intocmirea ratiilor,

vol I, vol. II, Ed. CERES, Buc., 1982 9. Dancea Zoe– Nutritia animalelor domestice si elemente de nutritie a omului, Ed. Dacia,

Cluj-Napoca, 1999 10. Dancea Zoe – Nutritia animalelor domestice. Plante de nutret. Plante toxice. Ed.

AcademicPres, Cluj-Napoca, 200211. Dancea Zoe – Nutritie animala si elemente de nutritie a omului, Vol. 1-Ed. TODESCO,

Cluj-Napoca, 200512. Hatieganu V., Zoe Morar (Dancea) – Lucrari practice la bazele nutritiei si controlul

sanitar-veterinar al furajelor, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca, 1976, 1978, 1984 Bibliografie : Facultativă:

7. Baia Gh. – Alimentatia animalelor domestice. Ed. Pedagogica, Bucuresti, 19728. Burlacu Gh. – Potentialul productiv al nutreturilor si utilizarea lor, Ed. CERES,

Bucuresti, 20029. Crainiceanu E., M. Mateuti – Nutritie generala. Alimentatia erbivorelor, Ed. Brumar,

Timisoara, 2002; 10. Drinceanu Dan – Alimentatia animalelor, Ed. Euroart, Timisoara, 1994; 11. Halga P.– Dictionar de nutritie si alimentatie animala, Ed. Remus, Cluj-Napoca, 1991; 12. Salajan Gh., Ludmila Mosolova – Tehnica optimizarii hranei la animalele de ferma,

Ed. Ceres, Bucuresti, 1990;13. Stoica I., Liana Stoica – Bazele nutritiei si alimentatia animalelor, Ed. Carol Sanivet,

Bucuresti, 2001. Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre:Alte informaŃii:

Anexe: AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL

Şeful Catedrei Conf. Dr. Ioan Pasca Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura




Codul Cursului 0401020109RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ/

NU SE RATIFICĂ Semnătura şi ştampila

Nr.__________din______________







Catedra III: InvăŃământ paraclinic

Titlul cursului:MICROBIOLOGIE I

Ini Ńiatorul cursului: Conf. Dr. FiŃ Nicodim Iosif Coordonatorul cursului:

Prof. dr. Gh. Rapuntean



Limba de predare R0 Semestrul 3 Total

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 Cursul pe care îl înlocuie şte:

Nu este cazul În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs:





CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Histologie şi embriologie, Biologie celulară, Biochimie,

Cursuri anterioare Recomandate: Biologie animală şi ecologie


Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs: 2 ore/săptămână = 28 ore b. Programa analiti că L. P. : 2 ore/săptămână = 28 ore CURS A. ObiectivePrezentarea caracterelor morfologice ale diferitelor categorii de microorganisme: bacterii, miceŃi, virusuri şi prionii; explicaŃia şi corelaŃiile dintre particularităŃile structurale şi patogenitatea microorganismelor de interes medical veterinar, pentru controlul sanitar veterinar al alimentelor şi pentru epidemiosupraveghere; acumularea de cunoştinŃe teoretice pentru aplicaŃii ulterioare în diagnosticul de laborator.

B. PROGRAMA ANALITICĂMATERIA PENTRU CURS

Nr. Tema Număr % din

de ore totalul orelor

1 NoŃiuni introductive – istoric. Încadrarea taxonomic ă a microorganismelor şi criteriile taxonomice; categorii de taxoni. Caractere generale ale bacteriilor Morfologia bacteriilor : dimensiuni, formă, grupare

1

1

3,57

3,57 2 Structura celulei bacteriene : peretele celular, membrana citoplasmatică, citoplasma

(incluziile şi granulaŃiile), mezozomii, materialul nuclear, plasmidele

2 7,14

3 Forma Ńiile extraparietale : capsula şi stratul mucos, cilii sau flagelii, pilii şi fimbriile, spinii şi glicocalixul

2 7,14

4 Protopla ştii şi sferopla ştii; formele L ale bacteriilor Sporul bacterian (structura, sporogeneza, germinarea)

0,5 1,5

1,78 5,35

5 Metabolismul bacterian : caracteristicile metabolismului. NutriŃia şi respiraŃia bacteriilor. Metabolismul azotului şi carbonului. Producerea de pigmenŃi şi bioluminiscenŃa. Producerea de căldură.

Creşterea şi multiplicarea bacteriilor : creşterea şi modalităŃile de multiplicare (sciziparitatea, înmugurirea, fragmentarea, corpii elementari, spori).

1

1

3,57

3,57 6 Dinamica multiplic ării bacteriilor : fazele multiplicării (de adaptare, exponenŃială, staŃionară,

de declin) Compozi Ńia chimic ă a bacteriilor : compuşii anorganici (apa şi sărurile minerale), compuşii organici (glucide, lipide, proteine, enzime

1,5

0,5

5,35

1,78 7 Ecologie bacterian ă: microbiologia aerului, apei, solului, alimentelor, a produselor

farmaceutice. RelaŃiile ecologice dintre microorganisme: indiferente, cooperante (comensalism, simbioză, sinergism), antagonice (parazitismul, competiŃia, antagonismul propriu-zis)

2 7,14

8 Bacteriocinele şi antibioticele . Bacteriocinele, producerea, evidenŃierea şi caracterizarea tipurilor de bacteriocine. Antibioticele, producere, clasificarea şi mecanisme de acŃiune. Ac Ńiunea factorilor fizici asupra bacteriilor : temperatura, pH-ul, radiaŃiile, ultrasunetele, presiunea osmotică şi mecanică.

1

1

3,57

3,57 9 Ac Ńiunea factorilor chimici : agenŃi tensioactivi (fenolul şi detergenŃii); agenŃii de denaturare

ai proteinelor: acizii, bazele, alcoolii, cloroformul; Inhibitorii enzimatici: aldehidele, metalele şi sărurile metalelor grele, substanŃe oxidante, coloranŃi. Chimioterapicele : sulfamidele şi sulfonele NoŃiuni de micologie general ă: încadrarea taxonomică a ciupercilor microscopice, ciupercile miceliene şi levurice, morfologia, cultivarea, înmulŃirea şi modalitaŃile de examinare

0,5

0,5

1

1,78

1,78

3,57 10 Taxonomia şi criteriile taxonomice aplicate în clasificarea vi rusurilor. Caracterele

generale ale virusurilor Morfologia virionilor : învelişul viral, capsida şi pericapsida virală, conŃinutul viral-acidul nucleic

1

1

3,57

3,57 11 Compozi Ńia chimic ă a virusurilor : acizii nucleici, proteine, lipide, glucide, enzime

Formele de existen Ńă ale virusurilor în natur ă: virionul, virusul vegetativ, provirusul 1,5 0,5

5,35 1,78

12 Multiplicarea virusurilor şi fazele replic ării : adsorbŃia, pătrunderea, decapsidarea, biosinteza constituenŃilor virali, asamblarea, eliberarea din celulă. Defectivitatea viral ă. Tropismul virusurilor Interac Ńiuni virus-celul ă gazdă: efectul citopatic, e. incluziogen, e. transformant.

1

0,5 0,5

3,57

1,78 1,78

13 Adsorb Ńia virusurilor pe celule vii şi pe particule inerte. Hemaglutinarea şi hemadsorbŃie Pluralitatea, varia Ńia şi deriva antigenic ă

1 1

3,57 3,57

14 Bacteriofagii : morfologia, compoziŃia chimică, multiplicarea, lizogenia şi lizogenizarea, relaŃii ecologice fag-bacterie, modalităŃi de evidenŃiere, importanŃă. Viroizii şi prionii : morfologie, rezistenŃă, modificări histologice, importanŃă pentru patologia veterinară.

1,5

0,5

5,35

1,78

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Studierea şi deprinderea cu tehnicile de examinare la microscop a bacteriilor şi ciupercilor microscopice, cunoaşterea şi efectuarea tehnicilor de cultivare, examinare a caracterelor culturale, biochimice şi a altor tehnici de identificare a bacteriilor şi ciupercilor de interes sanitar veterinar. Efectuarea tehnicilor de cultivare a virusurilor zoopatogene (cultivare pe ouă embrionate şi culturi celulare) şi studierea metodelor de evidenŃiere a unor particularităŃi structurale ale virusurilor (evidenŃierea hemaglutininelor).

B. PROGRAMA ANALITICĂNr. Tema Numă

r de ore


1 Norme specifice de protec Ńie a muncii în laboratoarele de microbiologie şi imunologie NoŃiuni privind instalarea şi dotarea laboraroarelor de microbiologie (compartimentare, activităŃi, aparatură, sticlărie, instrumentar)

2 7,14

2 Sterilizarea prin agenŃi fizici: căldură umedă şi uscatăMetode de examinare a bacteriilor (preparate native, preparate colorate) TEHNICA EFECTUĂRII FROTIURILOR DIN ORGANE (ETAPELE)

2 7,14

3 Tehnici de colorare a bacteriilor (generalităŃi, tipuri de coloraŃii)

ColoraŃia simplă cu albastru de metilen

2 7,14

4 COLORAłIA GRAMAprecierea caracterelor morfologice şi tinctoriale comune ale bacteriilor (formă, grupare,

2 7,14

aprecierea dimensiunilor, afinitate tinctorială) 5 CULTIVAREA BACTERIILOR PE MEDII DE CULTUR Ă: MEDII UZUALE DE CULTURĂ PENTRU GERMENI

AEROBI ŞI ANAEROBITehnica îns ămân Ńării din diverse organe (ficat, os, splină, exudat din cavităŃi)

2 7,14

6 Examenul caracterelor culturale ale bacteriilor aer obe şi anaerobe (medii lichide şi solide, exemplificări)

2 7,14

7 Tehnica izol ării bacteriilor în cultur ă pură (metode mecanice, fizico-chimice, metode bazate pe unele particularităŃi fiziologice)

2 7,14

8 EvidenŃierea unor structuri morfologice particulare

ColoraŃii speciale pentru spori, capsulă, cili.

2 7,14

9 Tehnici speciale de colorare : col. Ziehl-Neelsen, OMS, Tribondeau-Fontana 2 7,14 10 Examinarea caracterelor biochimice ale bacteriilor (testul indolului, testul hidrogenului

sulfurat, testul catalazei, oxidazei, O-F) 2 7,14

11 Teste biochimice pe medii politrope (MIU, MILF, TSI) şi pe sistem multitest Utilizarea determinatoarelor folosite în bacteriologie

2 7,14

12 Determinarea num ărului de germeni din diferite materiale biologice şi culturi Determinarea sensibilităŃii bacteriilor la antibiotice şi chimioterapice (metoda difuzimetrică – tehnica de lucru, interpretare)

2 7,14

13 NOłIUNI DE TEHNICĂ MICOLOGICĂGeneralităŃi Examinarea în preparate native Examinarea în preparate colorate Cultivarea şi caracterele culturale

2 7,14

14 NOłIUNI DE TEHNICA CULTIVĂRII VIRUSURILOR- cultivarea pe culturi de celule - cultivarea pe ouă embrionate - cultivarea pe animale de experienŃăEvidenŃierea unor particularităŃi structurale ale virusurilor (prezenŃa hemaglutininelor)

2 7,14

Modul de desf ăşurare: Anul II Medicină Veterinară curs, pe grupe activitatile practice

Metodele de predare şi de înv ăŃare: LA CURS: expunerea orală, cu suport în prezentare Power Point, prezentare de filme scurte in Windows Media Player; concluzii finale la fiecare curs şi un scurt dialog cu studenŃii pentru clarificarea unor aspecte. LA LUCRARILE PRACTICE: scurtă prezentare a lucrării programate pe suport transparent, aspecte de protecŃia muncii specifice temei prezentate, efectuarea aplicatiei demonstrative, impărŃirea in grupede lucru, complectarea fişelor de lucru şi discutarea rezultatelor.

Rezultatele a şteptate: Câştigarea experienŃei pentru lucru în laboratoare de microbiologie.Cunoaşterea condiŃiilor de cultivale, a mediilor de cultură şi a manipulării microorganismelor în condiŃii de securitate; Cunoaşterea interpretării caracterelor culturale, morfologice, biochimice ale diferitelor grupe de microorganisme.Capacitatea de face corelaŃia intre rezultatele testelor de laborator şi stabilirea unui profil specific pentru o anumită categorie de microorganisme.

Modul de stabilire a notei finale: Pentru evaluarea finală se vor lua în considerare următoarele: FrecvenŃa la curs: 3% FrecvenŃa la lucrările practice (obligatorie): 7% Interesul depus în efectuarea activiăŃilor practice din laborator: 5% Scurte seminarizări notate la sfârşitul lucrării practice: 5% O probă de verificare a cunoştiinŃelor practice: 30% Două verificari scrise pentru materia de curs, ce conŃin 3 întrebări: două din bacteriologie şi una din virusologie: 50%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii: Laboratorul de microbiologie, Cladirea Boli Infectioase Medicină Veterinară, suprafată 50 mpDotări: aparatură pentru examinarea microbilor (microscoape, lupe stereo, aparat de ultrasonicare); aparatură pentru pregătirea mediilor de cultură şi sterilizare (autoclav, etuve, sterilizatoare); aparatură pentru cultivarea microorganismelor (termostate, etuve, anaerostat); aparatură pentru înregistrarea de imagini (aparate foto, cameră digitală, imprimantă color, calculator), aparatură pentru prezentarea temelor (retroproiector, televizor, video, videoproiector şi laptop).

Resursele necesare:

Materiale didactice: Materiale didactice: medii de cultură (aerobe, anaerobe, speciale), baterii de coloranŃi, instrumentar de manipulare a microbilor, colecŃie de lame microscopice, colecŃie de tulpini microbiene, planşe, imagini stocate pe CD sau dischete, prelucrări power point, postere, cărŃi de specialitate existente în biblioteca disciplinei.

Bibliografie:

Obligatorie: Microbiologie Generală Veterinară ; autor Nicodim Iosif FIł, editura AcademicPres, 2008. Microbiologie Veterinară-Virusologie, autor:: Mihai Carp-Cărare, Editura Venus Iaşi 2001 Microbiologie generală, autori: Răpuntean Gh. Boldizsar E, editura Tipo Agronomia, Cluj-Napoca 2002 Practicum de microbiologie generală, autori: Boldizsar E., Răpuntean S., FiŃ N, Editura Genesis Tipo 2002

Facultativ ă: Microbiologie generală: Zarnea G., - tratat volumele I-V, 1983 Bacteriologie Veterinară, autori: Helgomar Răducănescu, Valeria Bica-Popii, Editura Ceres Bucureşti,1986 www.bact.wisc.edu/ Bact303/TheProcaryoteswww.uccs.edu/.../ Chapter%204/ch04.htm

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Disciplinele de Biochimie si Morfopatologie, Clinicile veterinare şi Spitalul clinic veterinar de urgenŃăAlte informaŃii: Disciplina sprijina activitatea din clinici si din diferite ferme in vederea stabilirii diagnosticului si recomandari in instituirea tratamentului, in urma efectuarii antibiogramelor. Prin acest mod de lucru disciplina se integreaza in invatamantul clinic si isi asigura tulpinile microbiene necesare in instruirea studentilor.Anexe: Anexă cu materiale existente în dotarea disciplinei


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/








Catedra III/Discipline paraclinice Data implementării:

Titlul cursului: MICROBIOLOGIE 2 01.10.2009

Titularul cursului: Conf. dr. Sorin Răpuntean Coordonatorul cursului: Prof. dr. Gh. Răpuntean



OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 - 28 - Examen oral Codul








MEDICINA VETERINARA



GeneticăCursuri anterioare

Recomandate:

Biologie animală şi ecologie Alte condiŃii necesare pentru participarea la acest curs


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective

CURS A. Obiective Studiul principalelor grupe de bacterii, micoplasme, rickettsii, chlamidii, virusuri (cu ARN, cu ADN) bacteriofagi, prioni. Prezentarea se face după următoarea schemă: ecologie/habitat, rezistenŃă la factorii de mediu, sensibilitatea/rezistenŃa la antibiotice, morfologie, cultivare, elemente de patogenitate, infecŃia naturală, metode de diagnostic, mijloace de imunoprofilaxie, de tratament şi de combatere.




1 Grupa cocilor. Fam. Micrococaceae : gen Staphylococccus, gen Micrococcus. Fam. Streptoccaceae. Clasificarea pe baza proprietăŃilor fiziologice. Genurile: Leuconostoc, Pediococcus, Aerococcus, Gemella, Streptococcus. Clasificarea streptococilor, descrierea streptocilor şi diplococilor. Fam. Neiseriaceae. Genul Neisseria Grupa bacililor Gram pozitivi nesporula Ńi: genurile Listeria, Erisypelothrix, Corynebacterium, Arcanobacterium, Lactobacillus Grupa bacililor Gram pozitivi sporula Ńi aerobi. Genul Bacillus : B. anthracis, alŃi reprezentanŃi ai genului cu importanŃă patogenetică (B. cereus, B. thuringiensis) Genul Paenibacillus, (P. larvae), specii nepatogene, importanŃă practică.

1

1

3,57

3,57

2 Grupa bacililor Gram pozitivi sporula Ńi anaerobi . Genul Clostridium:specii predominant sau exclusiv toxigene (Cl. tetani, Cl. botulinum) specii toxigene şi virulente (Cl. chauvoei, Cl. septicum, Cl. novy, Cl. perfringens), specii ocazional patogene (Cl. histoliticum, Cl. sporogenes, Cl. piliformis), specii saprofite nepatogene (Cl. butiricum, Cl. tetanomorphus, Cl. putrefaciens)

2 7,14

3 Grupa bacililor acido-alcoolo-rezisten Ńi. Genul Micobacterium: specii care produc tuberculoza (M. tuberculosis, M. bovis, M. avium), specii care produc alte boli decât tuberculoza (M. paratuberculosis, M. leprae, M. lepraemurium); specii saprofite apatogene sau ocazional patogene (M. intracelularae, M. kanasii, M. scrofulaceum, M. ulcerans, M. smegmatis, M. lacticola, M. phley); specii izolate de la animale cu sânge rece (M. thamnophoes, M. fortuitum, M. chelonei, M. marinum); Fam. Nocardiaceae : genul Nocardia (N. asteroides), Fam. Actinomyceteae : genul Actinomyces (A. bovis, A. israelii)

1,5

0,5

5,35

1,78

4 Grupa bacililor Gram negative de form ă bacilar ă, aerobe şi anaerobe: Bacterii aerobe de form ă bacilar ă sau cocobacilar ă. Fam. Enterobacteriaceae : genurile Escherichia, Salmonella, Citrobacter, Klebsiella, Enterobacter, Proteus, Providencia, Morganella, Shigella, Yersinia, Serratia. Fam. Pasteurelacea e: genurile Pasteurella, Mannheimia, Haemophyllus, Actinobacillus. Fam. Pseudomonadaceae : genul Pseudomonas (P. aeruginosa), Genul Burkholderia (B. malei, B. pseudomalei).

1,5

0,5

5,35

1,78

5 Fam. Brucellaceae : genul Brucella (B. melitensis, B. abortus, B. suis) Fam. Moraxellacea (M. bovis, M. canis, M. lacunata, M. phenilpyruvica) Fam. Alcaligenaceae: genul Alcaligenes, genul Bordetella (B. pertusis, B. parapertusis B. bronchiseptica,), Genuri neîcadrate în familii: genul Francisella (F. tularensis) genul Lawsonia (L. intracellularis), genul Afipia (A. felis). Bacterii Gram n egative anaerobe. Fam. Cardiobacteriacea: Genul Dichelobacter (D. nodosus). Genuri neîncadrate în familii: Genul Fusobacterium, Genul Porfiromonas.

1,5

0,5

5,35

1,78

6 Grupa bacteriilor de form ă alungit ă încurbat ă. Fam. Vibrionaceae, Genurile: Vibrio, Shevanella, Listonella Fam. Campylobacteriaceae, genurile Campylobacter, Aeromonas, Helicobacter, Arcobacter. Grupa bacteriilor de form ă alungit ă ondulat ă sau spiralat ă. Fam. Spirochetaceae : genul Brachispira (B. hyodisenterie) genul Borellia(B. anserine, B. burgdorferii) Fam. Leptospiraceae : genul Leptospira

1,5

0,5

5,35

1,78

7 Grupa PPLO . Clasa Mollicutes, Fam. Micoplasmataceae , genul Micoplasma (M. hyopneumoniae, M. gallisepticum, M. agalactiae) Grupa Rickettsia şi Chlamidia . Fam. Ricketsiaceae : genul Rickettsia (R. prowazeki), genul Cocxiella (C. burnetti) genul Erlichia (E. canis, E. phagocitophyla); genul Cowdria (C. ruminatium). Fam. Chlamidiaceae : genul Chlamidia si Clamidiophyla.

1

1

3,57

3,57

8 Fam. Picornaviridae . Genul Enterovirus. Enterovirusuri porcine (V. bolii de Teschen, V. bolii veziculoase a porcului); Enterovirusuri aviare (V. encefalomielitei infecŃioase, V. hepatitei bobocilor de raŃă). Enterovirusuri bovine. Genul Cardiovirus V. encefalomiocarditei porcului). Genul Rhinovirus(V. rinitei viŃeilor). Genul Aphtovirus (V. febrei aftoase) Fam. Birnaviridae . Genul Aquabirnavirus (V. pancreatitei infecŃioase a peştilor), Genul Avibirnavirus (V. bursitei infecŃioase aviare) Fam. Caliciviridae . Genul Vesivirus (V. exantemului veziculos porcin), Genul Lagovirus (V. bolii hemoragice a iepurelui), Genul Calicivirus (V. corizei infecŃioase a felinelor)

1

0,5

0,5

3,57

1,78

1,78

9 Fam. Reoviridae . Genul Orthoreovirus, Genul Orbivirus (V. bolii albastre a oilor), Genul Rotavirus (V. diareei neonatale a viŃeilor, V. diareei neonatale a purceilor) Fam. Togaviridae . Genul Alphavirus (V. encefalimielitei ecvine americane, V.encefalomielitei ecvine de Venezuela), Genul Rubivirus

0,25

0,25

0,89

0,89

Fam. Arteriviridae . Gen Arterivirus (V. arteritei ecvine, V. sindromului respirator şi de infertilitate al porcului) Fam. Flaviviridae . Genul Flavivirus (V. encefalomielitei infecŃioase ovine). Genul Pestivirus (V. diareei virale bovine, V. pestei porcine clasice) Fam. Bunyaviridae . Genul Bunyavirus, Genul Phlebovirus, Genul Nayrovirus, Genul Hantavirus

0,25

1

0,25

0,89

3,57

0,89

10 Fam. Rhabdoviridae . Genul Vesiculovirus (V. stomatitei veziculoase), Genul Lyssavirus (V. rabic), Genul Ephemerovirus (V. febrei efemere bovine) Fam. Paramyxoviridae . Genul Paramyxovirus (V. parainfluenŃelor), Genul Morbillivirus (V. bolii lui Carre), Genul Avulavirus (V. bolii de Newcastle), Genul Respirovirus (V. Sendai), Genul Pneumovirus (V. respirator sinciŃial) Paramyxovirusuri neîncadrate în genur i (V. Hendra, V. Nipah) Fam. Orthomyxoviridae . Orthomyxovirusuri ale mamiferelor (V. influenŃei porcului, V. influenŃei ecvine), Orthomyxovirusuri ale păsărilor (V. influenŃei aviare, V. influenŃei bobocilor de raŃă) Fam. Coronaviridae . Genul Coronavirus (V. bronşitei infecŃioase aviare, V. gastroenteritei infecŃioase a porcului, V. encefalomielitei porcului) Fam. Arenavirida e. Genul Arenavirus (V. coriomeningitei limfocitare a şoarecior)

0,5

0,5

0,5

0,25

0,25

1,78

1,78

1,78

0,89

0,89

11 Fam. Rethroviridae . Subfam. Oncovirinae . Genul Alpharethrovirus (V. leucozelor aviare), Grupa virusuri sarcom-aviare, Grupa virusurilor leucozice/leucemice aviare, Virusuri din grupa reticuloendoteliozei (V. reticuloendoteliozei curcilor, V. bolii imunoproliferative a curcilor); Genul Betarethrovirus, Genul Gammarethrovirus, Genul Deltareyhrovirus (V. leucozei enzootice bovine, V. leucozice la alte specii de animale). Subfam. Spumavirinae , Genul Spumavirus. Subfam. Lentivirinae, Genul Lentivirus (V. imunodeficienŃei dobândite, alte virusuri ce produc imunodeficiente, V. artritei – encefalitei caprine, V. Maedi-Visna, V. anemiei infecŃioase ecvine). Fam. Bornaviridae . Genul Bornavirus (V. bolii de Borna)

1,5

0,5

5,35

1,78

12 Fam. Parvoviridae . Genul Parvovirus (V. gastroenteritei pisicilor, V. gastroenteritei virale a câinelui, V. bolii aleutine) Fam. Papillomaviridae , Genul Papillomavirus (V. papilomului lui Shope, V. papilomatozei bovine, V. papilomatozei canine) Fam. Hepadnaviridae . Genul Avihepdnavirus (V. hepatitei B la raŃă) Fam. Circoviridae (V. anemiei infecŃioase a puilor) Fam. Adenoviridae (V. hepatitei infecŃioase a câinelui şi encefalita vulpilor). Alte adenovirusuri la animale. Adenovirusuri la păsări

0,5

0,5

0,25

0,25 0,5

1,78

1,78

0,89

0,89 1,78

13 Fam. Herpesvirinae . Genul Varicellovirus (V. bolii lui Aujeszky, V. rinotraheitei şi vulvovaginitei pustuloase a bovinelor). Genul Marek-Like virus(V. bolii lui Marek). Genul Laringotracheitis-like virus (V. laringotraheitei infecŃioase a găinilor). Subfam. Betaherpesvirinae , Genul Roseolovirus (V. rinitei cu incluzii a purceilor). Subfam. Gammaherpesviridae , Genul Rhadinovirus (V. febrei catarale maligne)

2 7,14

14 Fam. Poxviridae , Genul Orthopoxvirus (V. variolei vacilor). Genul Parapoxvirus (V. ectimei contagioase a oilor şi caprelor, V. stomatitei papuloase a bovinelor). Genul Capripoxvirus (V. variolei oilor, V. dermatitei nodulare a bovinelor). Genul Suipoxvirus (V. variolei porcilor). Genul Leporipoxvirus (V. mixomatozei iepurelui, V. fibromului Shope). Genul Avipoxvirus (V. variolei aviare) Fam. Asfarviridae . Genul Asfivirus (V. pestei porcine africana) Prionii şi bolile prionice: Scrapie, Encefalopatia spongiformă bovină, encefalopatii spongiforme la alte specii.

1,5

0,5 0,5

5,35

1,78 1,78

Lucr ările practiceA. Obiective Examinarea şi identificarea de bacterii din următoarele grupe: coci, bacterii Gram negative, bacterii Gram positive aerobe şi anaerobe, bacterii acidorezistente, bacterii ondulate şi spiralate, alge unicelulare, examene cu specific virusologic (efect citopatic, hemaglutinare, inhibarea hemaglutinării, efect incluziogen, effect oncogen); evidenŃierea electronomicroscopicăa unor virusuri.



1 ProtecŃia muncii în laboratoare de Microbiologie Grupa cocilor: genurile Streptococcus, Staphylococcus, Neisseria

2 7,14

2 Grupa bacililor Gram pozitivi nesporulaŃi: genurile Listeria, Erisipelothrix şi Corynebacterium (Arcanobacterium)

2 7,14

3 Grupa bacililor Gram pozitivi sporulaŃi: B. anthracis, B. cereus, B. subtilisşi alŃi antracoizii

2 7,14

4 Grupa bacililor Gram pozitivi anaerobi sporulaŃi: genul Clostridium; Cl. tetani, Cl. botulinum, Cl. perfringens

2 7,14

5 Grupa bacililor acido-alcoolo rezistenŃi: genul Mycobacterium: M. tuberculosis (tip bovin, tip aviar), M. paratuberculosis, M. phley

2 7,14

6 Grupa bacililor Gram negativi lactozo-negativi genurile încadrate în grupul coliformilor: Escherichia, Klebsiella, Citrobacter, Enterobacter

2 7,14

7 Grupa bacililor Gram negativi lactozo-negativi: genurile Salmonella, Proteus

2 7,14

8 Grupa bacteriilor Gram negative neintestinale: genurile Pasteurella, Manhemia, Brucella, Bordetella

2 7,14

9 Grupa bacteriilor Gram negative neintestinale: genurile Pseudomonas, Actinobacillus, Moraxella

2 7,14

10 Grupa bacililor Gram negativi încurbaŃi: genurile Vibrio şi Campylobacter

2 7,14

11 Grupa bacteriilor ondulate spiralate: genurile Brachispira, Leptospira, Borellia

2 7,14

12 Grupa ciupercilor microscopice: miceŃi şi levuri; Grupa algelor unicelulare: Prototheca şi Malassezia

2 7,14



Modul de desfăşurare: Anul II Medicină Veterinară curs cu întregul an, activitatile practice pe grupe

Metodele de predare şi de învăŃare: LA CURS: expunerea orală power point; concluzii finale la fiecare curs şi un scurt dialog cu studenŃii pentru clarificarea unor aspecte. LA LUCRARILE PRACTICE: scurtă prezentare a lucrării programate, aspecte de protecŃia muncii specifice temei prezentate, examinarea grupei de microorganisme programte: examinarea caracterelor culturale, efectuarea de frotiuri, examinarea la microscop; concluzii privind metodologia de diagnostic prin coroborarea cu alte examene de laborator (biochimic, serologic, infecŃie experimentală etc.)

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Câştigarea experienŃei pentru lucru în laboratoare de microbiologie.Manipularea microorganismelor în condiŃii de securitate; Cunoaşterea caracterelor culturale, morfologice, biochimice ale diferitelor grupe de microorganisme. Capacitatea de a stabili un diagnostic microbiologic specific pe grupe de microorganisme sau pentru o anumită entitate clinică (diagnostic Ńintit etiologic). Necesitatea coroborării datelor epidemiologice, clinice, morfopatologice în precizarea diagnosticului

Pentru curs: frecvenŃa şi modul de comportare, cât şi participarea la discuŃii. Pentru lucrările practice: frecvenŃa, modul de lucru, grija faŃăde materialele din dotare, respectarea regulilor de lucru în laborator şi a celor de protecŃia muncii. Simularea unor proceduri de diagnostic. Scurte seminarizări la sfârşitul orelor de lucrării practice care se notează.

Modul de stabilire a notei finale: Pentru evaluarea finală se vor lua în considerare următoarele: FrecvenŃa la curs: 3% FrecvenŃa la lucrările practice (obligatorie): 7% Interesul depus în efectuarea activiăŃilor practice din laborator: 5% Scurte seminarizări notate la sfârşitul lucrării practice: 5% Colocviul de lucrări practice încheiat cu notă: 30% Examen oral pentru materia de curs, pe bază de bilet extras de către student, ce conŃine 3 întrebări: două din bacteriologie şi una din virusologie: 50%


SpaŃii : sală pentru desfăşurarea lucrărilor practice cu 20 de locuri, laborator de bacteriologie pentru activităŃi de diagnostic şi cercetare, sală pregătire materiale, sală cu autoclav şi etuvă starilizare, sală pentru lucrări de virusologie. Dotări : aparatură pentru examinarea microbilor (microscoape, lupe stereo); aparatură pentru pregătirea mediilor de cultură şi sterilizare (autoclav, etuve, sterilizatoare); aparatură pentru cultivarea microorganismelor (termostate, etuve, anaerostat); aparatură pentru înregistrarea de imagini (aparate foto, cameră digitală, imprimantă color, calculator, videoproiector, notebook).

Resursele necesare:

Materiale didactice: medii de cultură (aerobe, anaerobe, speciale), baterii de coloranŃi, instrumentar de manipulare a microbilor, colecŃie de lame microscopice, colecŃie de tulpini microbiene, planşe, imagini stocate pe CD sau dischete, prelucrări power point, postere, cărŃi de specialitate existente în biblioteca disciplinei. Obligatorie: Bacteriologie specială veterinară: Răpuntean Gh., Răpuntean S., - curs 2005 Virusologie specială veterinară: Răpuntean Gh., Boldizsar E. – curs 2002 Practicum de bacteriologie specială: Răpuntean Gh., Boldizsar E. - lucrări practice 2001 Bibliografie: Facultativă: Microbiologie generală: Zarnea G., - tratat volumele I-V, 1983 Microbiologie clinica : Buiuc D., NeguŃ M. – tratat 2008

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Catedra I prin disciplina de Biochimie si Catedra IV prin Clinicile veterinare şi Spitalul de UrgenŃă Veterinar. Alte informaŃii: Disciplina sprijina activitatea din clinici si din diferite ferme in vederea stabilirii diagnosticului si recomandari in instituirea tratamentului, in urma efectuarii antibiogramelor. Prin acest mod de lucru disciplina se integreaza in invatamantul clinic si isi asigura tulpinile microbiene necesare in instruirea studentilor. Anexe: Anexă cu materiale existente în dotarea disciplinei


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:




Codul Cursului: 0401020111 RECTOR: Prof. dr. Doru Pamfil SE RATIFICĂ


ştampila:








CATEDRA II: PRODUCłII ANIMALIERE ŞI SIGURANłA ALIMENTARĂData implement ării:

Titlul cursului:IGIENA ANIMALELOR SI PROTECTIA MEDIULUI 1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Sef lucr.dr. SILVANA POPESCU Coordonatorul cursului:

Sef lucr.dr. SILVANA POPESCU



Limba de predare Rom. Semestrul IV Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 6 84 3 - 3 - examenCodulCursul pe care îl

înlocuie şte: -





zi, ID, FR




Obligatorii: Fiziologie, Fiziopatologie, Microbiologie, Zootehnie, Farmacologie, Semiologie

Cursuri anterioare

Recomandate: Biofizică, Biochimie, Discipline clinice


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -50 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 50%

CURS A. Obiective

Studiul relaŃiilor animalelor domestice cu mediul de viaŃă natural şi artificial creat prin adăpostire, îngrijire şi exploatare pentru obŃinerea de producŃii maxime, de calitate igienică conform cerinŃelor actuale. Măsuri igienice pentru promovarea sănătăŃii efectivelor, prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în efective prin măsuri igienice; protecŃia mediului faŃă de poluanŃii rezultaŃi în exploataŃiile pentru animale.




1 Introducere, istoric, sarcini actuale şi de perspectivă ale igienei

0,5 1,19

2 MEDIUL NATURAL SI INFLUENTA LUI ASUPRA ANIMALELOR DE FERMA IGIENA AERULUI 1.1. Atmosfera: structura fizică, raporturile cu viaŃa 1.2. ProprietăŃile fizice ale aerului: temperatură, umiditate, presiune, precipitaŃii, 1.2. ProprietăŃile fizice ale aerului: mişcare, electricitate, radiaŃii solare, ionizare, influenŃe directe şi indirecte asupra animalelor şi mediului 1.3. Factorii meteorologici complecşi: vremea şi clima, influenŃa asupra animalelor şi asupra procesului de aclimatizare 1.4. CompoziŃia aerului atmosferic: gaze normale, pulberi, microorganisme, influenŃa asupra animalelor 1.5. Poluarea aerului atmosferic: fizică (sonoră, radioactivă), chimică şi biologică1.6. ProtecŃia atmosferei faŃă de poluarea cu gaze, pulberi şi microorganisme având sursă fermele zootehnice

11,5 0,5 2

3

3

2

1

27,38 1,19 4,76

7,14

7,14

4,76

2,38

3 IGIENA SOLULUI 2.1. ImportanŃa igienică, structură mecanică, proprietăŃi fizico-chimice, componente biotice microorganisme, paraziŃi), sursă de infecŃii şi instalaŃii telurice la animale 2.2. Poluarea solului, autoepurarea şi asanarea solurilor insalubre

2 1

1

4,76 2,38

2,38

4 IGIENA APEI SI ADAPARII ANIMALELOR 3.1. ImportanŃa apei în producŃia zootehnică şi în echilibrul organic 3.2. Sursele de apă pentru fermele zootehnice şi calităŃile lor igienice 3.3. Poluarea surselor de apă (naturală, artificială); autoepurarea apelor 3.4. Apa potabilă: condiŃii de potabilitate (parametrii indicatori, chimici, microbiologici) 3.5. Alimentarea cu apă a fermelor zootehnice (amenajări, instalaŃii, tratarea apei) 3.6. Tehnica adăpării animalelor şi instalaŃiilor folosite. 3.7. ConsecinŃele adăpatului neigienic

7 0,5

1

0,5

2

1

1 1

16,67 1,19

2,38

1,19

4.76

2,38

2,38 2,38

5 IGIENA CRESTERII SI EXPLOATARII ANIMALELOR IGIENA ADAPOSTIRII ANIMALELOR DE FERMA 4.1. Rolul adăposturilor pentru animale: cerinŃe igienice în amplasarea şi sistematizarea unităŃilor zootehnice 4.2. CerinŃe igienice privind materialele de construcŃie şi ale părŃilor componente ale adăposturilor 4.3. Elemente, instalaŃii şi sisteme care asigurăfuncŃionalitatea adăposturilor: sisteme de iluminare; de colectare şi evacuare a dejecŃiilor; prelucrarea dejecŃiilor în vederea inactivării potenŃialului poluant; sisteme de ventilaŃie a adăposturilor; sisteme şi instalaŃii pentru condiŃionarea aerului din adăposturi

9

1

2

3

21,42

2,38

4,76

7,14

LUCRĂRI PRACTICE

A. Obiective Cuantificarea nivelului factorilor de mediu ( aer, apa) pentru dirijarea microclimatului adăposturilor( bilant termic, ventilatie). B. PROGRAMA ANALITICĂ

4.4. Microclimatul adăposturilor pentru animale: factorii fizici, chimici, biologici, influenŃa asupra producŃiei şi sănătăŃii animalelor 4.5. ProtecŃia mediului (aer, sol, apă) faŃă de poluarea produsă de fermele zootehnice

2

1

4,76

2,38

6 MASURI IGIENICE GENERALE PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR TRANSMISIBILE ANIMALELOR 5.1. Izolarea în spaŃiu şi separarea în unităŃi funcŃionale a fermelor; reglementarea circulaŃiei, filtre sanitare şi dezinfectoare, carantina profilactică şi de necesitate, izolarea şi sacrificarea animaleor bolnave 5.2. DezinfecŃia: importanŃă, clasificare, mijloace, tehnică5.3.DezinsecŃia şi deratizarea: importanŃă, clasificare, mijloace, tehnică

3

1

1

1

7,14

2,38

2,38

2,38

7 CERINTE SI MASURI IGIENICE IN CRESTEREA SI EXPLOATAREA SPECIILOR SI CATEGORIILOR DE ANIMALE DE FERMA 6.1. Igiena creşterii şi exploatării cabalinelor 6.2. .Igiena creşterii şi exploatării bovine 6.3. Igiena creşterii şi exploatării ovinelor 6.4. Igiena creşterii şi exploatării porcinelor 6.5. Igiena creşterii şi exploatării păsărilor 6.6. Igiena creşterii şi exploatării iepurilor

9

3

3

3

21,42

7,14

7,14

7,14


1 IGIENA AERULUI 1.1. Determinarea însuşirilor fizice ale aerului: temperatură, presiune 1.2. Determinarea însuşirilor fizice ale aerului: umiditate, precipitaŃii, mişcare, iluminarea suprafeŃei terestre, sunete; aparatură, tehnică, calcule, interpretarea rezultatelor 1.3. Determinarea componentelor gazoase ale aerului, recoltarea probelor de aer pentru analiza; determinarea O2, CO2, NH3, 1.4. Examenul cantitativ şi calitativ al pulberilor şi microorganismelor din aerul adăposturilor 1.5. Examenul bacteriologic cantitativ şi calitativ: examenul parazitologic

12 3

3

3

3

28,57 7,14

7,14

7,14

7,14

2 IGIENA APEI 3.1. Recoltarea, conservarea şi transportul probelor de apă; determinarea parametrilor indicatori si chimici ai apei 3.2. Tratarea apei: sedimentarea, coagularea si dezinfecŃia.

9 6

3

21,42 7,14

7,14

3 IGIENA ADĂPOSTURILOR 4.1 Calculul suprafeŃei şi volumului adăposturilor, aprecierea normelor privind suprafaŃa şi volumul după specii şi categorii de animale 4.2. Aprecierea iluminării naturale şi artificiale a adăposturilor; calcularea indicelui de iluminare, a iluminării artificiale, norme 4.3. Calculul bilanŃului termic al adăposturilor şi dirijarea microclimatului pe bază de bilanŃ4.4. Calculul necesarului de ventilaŃie după CO2, umiditate, căldură degajată de animale: calculul schimbului de aer în ventilaŃia naturală şi artificială4.5. Aprecierea microclimatului din adăposturi: norme, aprecierea globală după cheie; fişa de apreciere igienică a adăposturilor

15 3

3

3

3

3

35,71 7,14

7,14

7,14

7,14

7,14

4 DEZINFECTIA, DEZINSECTIA SI DERATIZAREA 6.1. Mijloace pentru DDD; prezentare, forme de aplicare, controlul eficienŃei dezinfecŃiei 3 7,14



Vorbit, dialog, demonstraŃii practice Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Curs- Prezentare Power Point.

Lucrări practice: expunere temă, demonstrarea tehnicii, efectuare de către studenŃi a determinărilor fizice, chimice, microbiologie, calcule ale parametrilor igienici şi de funcŃionabilitate a instalaŃiilor de ventilaŃie, climatizare, apreciere globală a mediului adăposturilor


Formarea de medici veterinari cu

deprinderi pentru analiza factorilor de

medii naturali şi artificiali, pentru activităŃi

de producŃie.

Examen pentru materia de curs.

Examen practic din lucrările de laborator

AplicaŃii practice ale temelor din lucrările de laborator în ferme.


CURS: pondere 70%

LUCRARI PRACTICE: pondere 30%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Dotarea disciplinei cu aparatură modernă pentru analiza

însuşirilor fizice, chimice si microbiologice ale aerului, apei.

Resursele necesare: Materiale didactice: Există indrumător lucrări practice ediŃia 2008 şi aparatură

pentru proiecŃii video.

Obligatorie: Obligatorie

SILVANA POPESCU – suport curs format electronic, 2009. SILVANA POPESCU, C. BORDA – Igiena animalelor şi protecŃia mediului. Lucrari practice. Ed.Napoca Star, Cluj-Napoca, 2008. V.TEUŞDEA – Igiena veterinară. Adăpostirea animalelor. Ed. Omega Print, Bucureşti 2003

Bibliografie:

Facultativ ă:

C.DRAGHICI - Igiena animalelor si protectia mediului. Ed. Academic

Pres, Cluj-Napoca, 2002

C.DRAGHICI –InfluenŃa factorilor atmosferici asupra animalelor. Ed. Ceres, Bucureşti, 1982 C.DRAGHICI – Fotoperiodismul la animalele de fermă. Ed. Ceres, Bucureşti, 1982


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Conf. Dr.ing. Pasca Ioan Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.dr. Groza Ioan Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/









IV


MICOLOGIE VETERINARA

01.01.2009 Ini Ńiatorul cursului: Conf. dr. Mircean Viorica Coordonatorul cursului:





OpŃionalitatea ** CO Nr.de credite 2 42 14 - 28 - VP CodulCursul pe care îl





zi, FR, FF



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biologie celulara, histologie, Embriologie –an I ; Biologie animala si ecologie-an I ; Anatomie –an I; Biochimie –an ICursuri anterioare Recomandate: Farmacologie si Farmacie, Clinicile pe specii de animale; Securitatea alimentarǎ



CURS A. ObiectiveSe urmăreşte însuşirea noŃiunilor teoretice referitoare la sistematica miceŃilor, în special a speciilor implicate în patogeneza diferitelor afecŃiuni micotice la animale; conduita diagnosticului în afecŃiunile de natură micotică; grupele de substanŃe antimicotice, modul de acŃiune al acestora, spectru de acŃiune, efecte adverse; profilaxie generală şi specială.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a bolilor micotice la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile micotice la animale




1 Caractere generale ale miceŃilor. DefiniŃie şi poziŃie sistematică. Morfologie generală. Biologie (nutriŃie; creştere; înmulŃire).

1.0 14.28

2 Increngătura Mastigomycota:a) Specii acvatice: Saprolegnia ferax b) Specii aeriene: Pytium insidiosum. Increngătura Zygomycota. Familia Mucoracee: a) genul Mucor b) genul Rhizomucor c) genul Rhizopus d) genul Absidia.

1.0 14.28

3 Increngătura Ascomycota. Caractere biologice. Sistematică. Hemiascomicete (ascomicete inferioare): Ascosphera apis; Geotrichum candidum; Saccharomyces cerevisiae; Candida pseudotropicalis; Candida gutulatus; Candida guilliermondii. Ascomicete. a) Ordinul Microascales :Scopulariopsis brevicaudalis b) Ordinul Eurotiales : genul Aspergillus; genul Penicillium c) Ordinul Onygenales : genul Arthroderma

1.0 14.28

4 Increngătura Basidiomycota. Specia Filobasdiella neoformans Increngătura Deuteromycota (Fungi imperfecŃi) Blastomicete din genurile : Candida; Cryptococcus; Rhodotorula; Malassezia ; Trichosporon 1.0 14.28

5 Hifomicete din genurile: Histoplasma; Blastomyces; Trichophyton, Microsporum (forma anamorfă) 1.0 14.28 6 Micoze la animale - studiu general: importanŃã, specii afectate, epidemiologia generalã a

micozelor 1.0 14.28

7 Tratamentul antimicotic: antifungice cu acŃiune localã şi sistematicã. Profilaxia în micoze la animale. 1.0 14.28



1 ProtecŃia muncii. Aparaturã şi utilaje necesare într-un laborator de micologie. 2 7,14 2 Etapele diagnosticului micologic:prelevarea probelor, examen microscopic direct, însămânŃare pe

mediu de cultură, incubarea, examen cultural. 2 7,14

3 InsămânŃare pe medii de cultură, incubare; examen cultural; antimicograme. 2 7,14 4 Metode de diagnostic în dermatofitoze la animale (prezentare cazuri clinice). 2 7,14 5 Dermatofitoze la animale –laborator- examene paraclinice. 2 7,14 6 Metode de diagnostic în malasezioză la canivore. (prezentare cazuri clinice). 2 7,14 7 Malasezioză la canivore –laborator- examene paraclinice 2 7,14 8 Metode de diagnostic în candidoze la animale. 2 7,14 9 Metode de diagnostic în aspergiloze la animale. 2 7,14 10 Metode de diagnostic în saprolegnioză la peşti. 2 7,14 11 Metode de diagnostic în ascosferoze la albine. 2 7,14 12 Metode de diagnostic în mamite micotice. 2 7,14 13 Identificarea miceŃilor contaminanŃi din genurile Aspergyllus, Penicillium. Alternaria, Mucor şi

Rhizopus 2 7,14

14 ŞedinŃă recapitulativă 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Orele de curs şi lucrările practice se desfăşoară săptămânal; cursul se desfăşoară în plen; lucrările practice sunt structurate pe laboratoare de studiu şi teme. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Expunere orală, prezentare imagini (video-proiecŃie – Power Point, planşe); izolare, cultivare şi întreŃinere pe medii uzuale şi speciale a

diferite specii de miceŃi; preparate microscopice şi macroscopice conservate; examinarea animalelor în cadrul clinicii. Referate. DiscuŃii interactive. Prezentare cazuri.

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinŃelor predate la curs şi lucrări practice. Însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a bolilor micotice la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile micotice la animale

Prin examene teoretice şi practice pe parcursul semestrului.

Examenele teoretice constau în verificarea cunoştinŃelor prin examen scris. Examenul practic va consta în recunoaşterea preparatelor microscopice a diferitelor genuri şi specii de miceti.

Modul de stabilire a notei finale: Activitatea la curs, rezultatele obŃinute la examenul teoretic – 50%

Activitatea la lucrările practice şi rezultatele la examenul practic – 50%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: microscoape: 10 Novex, 2 Zeis, 10 IOR, linie Olympus pentru obŃinere şi prelucrare imagistică; laborator de Micologie, Clinca Animale Mari şi Mici, Televizor şi Video Player, camera de luat vederi, aparat foto digital Olympus. Resursele necesare: Materiale didactice: medii de cultura necesare cultivarii si izolarii diferitelor specii de miceti ; lamotecă care cuprinde preparate microscopice necesare pregătirii studenŃilor; planşe, casete video şi CD cu imagini, informaŃii – necesare pentru desfăşurarea lucrărilor practice. Obligatorie: 1. CHERMETTE R. BUSSIERAS J., 1993 – Micologie.Service de Parasitologie, Ecole National Veterinaire D′Alfort. 2. HUNGERFORD L.L., CAMPBELL C.L..,SMITH A.R., 1988 – Veterinary Mycology-Laboratory Manual, 1 st

ed.Iowa State University Press. 3. COMAN I.,MARES M., 2000 Micologie medicala aplicata.Editura Junimea, Iasi. 4. CUSTEM VAN J., ROCHETTE F. –1992 Mycoses in domestic animals.Janssen Research,Foundation.

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. MITITIUC M. 1995 – Micologie. Editura Universitatii Al.I.Cuza Iasi.


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



SE RATIFICĂ/









PRODUCTII ANIMALIERE ŞI SǍNǍTATE PUBLICǍ

Data implement ării:Titlul cursului: EREDOPATOLOGIE

01.10.2009 Ini Ńiatorul cursului: CONF. DR. DANA PUSTA Coordonatorul cursului:

CONF. DR. DANA PUSTA

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * FF Anul de


Limba de predare RO Semestrul IV Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CO Nr.de credite 2 35 7 28 PARTIAL VERIF. CodulCursul pe care îl








CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii : geneticǎ, biochimie, anatomie, histologie, biologie celulară, informare stiinŃifică.

Cursuri anterioare Recomandate: : toate cursurile care sunt in programă pentru formarea de medici veterinari.



ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - % CURS A. Obiective

Cursul urmăreşte însuşirea de cǎtre studenŃi a principalelor noŃiuni legate de modul de producere a bolilor genetice la animale, clasificarea bolilor genetice şi principalele malformaŃii congenitale prezentate pe aparate şi sisteme, urmatǎ de profilaxia bolilor genetice.



Lucrările practice vizează unele aplicaŃii practice ale practice ale citogeneticii în diagnosticul bolilor gentice şi unele tehnici de laborator utilizate pentru diagnosticul bolilor genetice şi interpretarea din punct de vedere medical a rezultatelor obŃinute.


Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 Modificǎri ale materialului genetic: mutaŃiile - definiŃia şi clasificarea mutaŃiilor,

mutaŃii genice (agenŃi mutageni), anomalii cromozomale (numerice şi structurale).

1 14,28

2 Bolile genetice ale animalelor: definiŃia şi importanŃa bolilor genetice, factorii genetici şi ecologici implicaŃi în declanşarea stǎrii de boalǎ, clasificarea şi frecvenŃa bolilor genetice

1 14,28

3 MalformaŃii congenitale genetice: definiŃia şi importanŃa malformaŃiilor congenitale, cauzele malformaŃiilor congenitale şi factorii care influenŃeazǎproducerea malformaŃiilor congenitale. MalformaŃii ale creierului şi cutiei craniene. MalformaŃii buco-maxilo-faciale. MalformaŃii ale ochiului, ale urechilor şi coarnelor.

1 14,28

4 MalformaŃii ale sistemului cardio-vascular. MalformaŃii ale coloanei vertebrale. MalformaŃii ale sistemului osos şi cartilagiilor, în general. MalformaŃii ale aparatului locomotor. MalformaŃii ale musculaturii

1 14,28

5 MalformaŃii ale pielii şi producŃiilor cutanate. MalformaŃii ale aparatului digestiv. Herniile congenitale.

1 14,28

6 Boli genetice ale metabolismului 1 14,28 7 Sterilitatea geneticǎ 1 14,28

Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 ProtecŃia muncii. Prezentarea unor aspecte generale ale etiologiei şi tehnicilor

de diagnostic ale bolilor genetice.2 7,14

2 Principalele anomalii cromozomale descrise la animale domestice. Diagnosticul citogenetic al anomaliilor cromozomale

4 14,28

3 Tehnologia ADN recombinat –aplicaŃii practice 2 7,14 4 Izolarea şi purificarea ADN (total, plasmidial şi viral) şi ARN 2 7,14 5 Tehnica PCR – aspecte practice legate de diagnosticul bolilor genetice 2 7,14 6 ObŃinerea şi rolul microorganismelor transgenice 2 7,14 7 ObŃinerea şi rolul animalelor transgenice 2 7,14 8 Aspecte practice privind clonarea la animale. Avantaje, riscuri şi aspecte etice

ale transgenezei la animale2 7,14

9 Prezentarea unor referate, de cǎtre studenŃi, legate de aspectele prezentate la curs şi lucrǎri practice şi dezbateri libere pe aceste teme

8 28,57

10 Verificare finalǎ 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Orele de curs şi lucrările practice se desfăşoară săptămânal; cursul se desfăşoară în plen; lucrările practice se desfăşoară pe grupe de studiu şi sunt structurate pe temele practice propuse. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Cursul este in prezentare Power Point, iar la lucrǎrile practice se folosesc programe interactive pe calculator, legate de temele propuse


O cunoaştere mai aprofundată a noŃiunilor de eredopatologie şi ale aplicaŃiilor practice ale acestora în scopul unei mai bune înŃelegeri a mecanismelor de producere a bolilor.

Evaluarea studenŃilor se va face prin aprecierea cunoştinŃelor acestora prin examen practice şi teoretic şi de asemenea, prin notarea referatelor prezentate pe parcursul lucrărilor practice.

Modul de stabilire a notei finale: - Rezultatele obŃinute la ambele examene vor fi luate in calcul la media finală. Rezultatele obŃinute la examenul teoretic vor fi

considerate 50% din nota finală, iar cele obŃinute la activitatea practică vor reprezenta 50%, inclusiv referatul

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: laborator pentru desfăşurarea lucrărilor practice, 6 microscoape binoculare ML 4, retroproiector, centrifugă electrică, termostat, balanŃa tehnică, balanŃa analitică, microscop de cercetare, boxă sterilă cu flux laminar

Resursele necesare: Materiale didactice: un curs tipărit pentru uzul studenŃilor, diferite soft-ware-uri cu clonarea animalelor, extracŃia ADN, tehnica şi aplicaŃiile elctroforezei.

Obligatorie: 1. Ciupercescu D.D., Curs de genetic ǎ şi eredopatologie, Ed. Agromonia, 1986 2. Bonca Gh. – Boli ereditare ale câinelui, Ed. Alma, 2007Bibliografie:

Facultativ ă: *** DicŃionar de medicină Oxford , EdiŃia a VI-a, 2007, Editura All, Bucureşti.

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: nu este cazul

Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Conf. dr. Ing. Ioan Paşca Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/







Veterinary Medicine


IV

Date of implementation:Title of course: History of Veterinary Medicine 01.10.2009

Course leader Lecturer Dr. Ciupe Simona Course coordinator Lecturer Dr. Ciupe Simona


OU Year of study

1 Nr. of classes on semester and activities

Teaching language Romanian Semester 1 Total C S L P* *Form of evaluation

Optionality** CF Nr. of credits - 28 28 EVALUATION CodeThe course to be

replaced: Title


*Formative (training) category = BD – for the Courses specific to a basic discipline, FD - for the Courses specific to a specific fundamental training, SC – for specific disciplines – Clinical sciences, AP – for specific disciplines – Animal productions, FH – for specific disciplines – Food hygiene, UO - the Courses specific to options of the University;** Optionality = CI – for the compulsory (obligatory) Courses, CO – for optional Courses, CF – for facultative (to be chosen freely) Courses

EDUCATIONAL PROGRAMME TO WHICH IT BELONGS Code Duration: Type (attended,

Reduced Frequency, Distance learning)


0401 6 years attended USAMV

CONDITIONS FOR ATTENDING THIS COURSE Compulsory : - Previous courses Recommended: -

Other requirements to be met for attendance to this course

SPECIFIC ELEMENTS

Course descriptions: a. Objectives Course. 2 hours/week - 100% b. Syllabus L. P. Theme hou rs /week - %

COURSE

A. Objectives The students are expected to accumulate knowledge regarding the contribution of

the veterinarian surgeons to the progress of universal and veterinary medicine, by

perfecting the methods of disease prevention and treatment in animals, the control of

animal derived products and the protection of human health against zoonosis. By

presenting various personalities from our country and from abroad, that have represented

the veterinary practice and research at its beginnings and during its scientific progress,

brings not only a homage to our forefathers but also gives a good example for the young

veterinarians.

B. Syllabus


% from all

hours 1 Origin and evolution of universal veterinary medici ne.

Presentation of the first attempts of primitive men to treat sick animals. The ancient history and the apparition of life. The medicine during dacians.

2 7

2 Veterinary medicine during the ancient world. The medicine in Ancient Egypt, Mesopotamia, Rome and Ancient India.

2 7

3 Veterinary medicine during the Medieval Age. Characterization of the period, main editorial works, main representatives. Presentation of the main medical instruments used in those times.

4 14

4 Development of veterinary medicine during renaissan ce. Characterization of the period and of the general tendencies that have governed the culture, science and medicine. The main editorial works and main representatives.

4 14

5 History of veterinary education. Beginnings of veterinary education in Europe. Beginnings of veterinary education in Romania. The history of Veterinary Medicine School in Bucharest. The history of the Agronomic Higher Education in Cluj-Napoca, Iasi and Timisoara.

4 14

6 History of various beginnings. Presentation of the first attempts to create the Romanian veterinary press. The beginnings of the Scientific Research Institutes in the field from Romania. The organization of the veterinarians in medical societies.

4 14

7 The personalities that have marked the evolution of veterinary education in Romania: CAROL DAVILA, MAURICIU KOLBEN, ALEXANDRU LOCUSTEANU, PAUL RIEGLER, ION ATHANASIU, ION D. POENARU, IOAN BĂIEŞ, ION ADAMEŞTEANU, NICOLAE VARTIC, IOAN BOITOR, VLADIMIR CĂPĂłÂNĂ, SABIN GHERGARIU.

4 14

8 Discoveries that have brought revolution to medicin e. The history of apparition and evolution of the stethoscope (mono and binaural), thermometer and microscope.

4 14


Oral and powerpoint presentations in the amphitheater.

Teaching and learning methods:Course material: course drafts, compulsory and facultative bibliography, consultations at the department.

Expected results: How they are to be evaluated or proved:The students are expected to accumulate knowledge regarding the contribution of the veterinarian surgeons to the progress of universal and veterinary medicine, by perfecting the methods of disease prevention and treatment in animals, the control of animal derived products and the protection of human health against zoonosis.

Written examination.

The way of determining the final grade: 100% grade obtained for the written examination

SUPPLEMENTARY ELEMENTSRooms and Equipments:AmphitheaterAvailable

resources : Didactic materials:Laptop, projector, Power-Point presentationsCompulsory:Course notes. Bibliography:Elective:-


Other information:

Annexes:

APPROVED / NOT APPROVED Department Head: Prof. Dr. Muste Aurel Date of sanction:

ENDORSEMENT OF THE


APPROVED / NOT APPROVED Dean: Prof. Dr. Ioan Groza Date of approval: APPROVAL OF

THE FACULTY Signature:


Course code: 0401010321RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

RATIFIED /


`





GENERAL DATAThe faculty in which the course is to be implemented VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA The chair (department) in charge with the implementation

I - PRECLINICAL SCIENCES

Date of implementation:

Title of course: COMPARATIVE ANATOMY 01.10.2009

Course leader : Prof. Dr. Aurel DAMIAN Course coordinator Prof. Dr. Aurel DAMIAN


FD Year of study

II Nr. of classes on semester and activities

Teaching language Romanian Semester III Total C S L P**Form of evaluation

Optionally** CI Nr. of credits

4 56 14 - 42 Exam CodeThe course to be

replaced: Title


*Formative (training) category = BD – for the Courses specific to a basic discipline, FD - for the Courses specific to a specific fundamental training, SC – for specific disciplines – Clinical sciences, AP – for specific disciplines – Animal productions, FH – for specific disciplines – Food hygiene, UO - the Courses specific to options of the University;** Optionally = CI – for the imposed (obligatory) Courses, CO – for optional Courses, CF – for elective (to be chosen freely) Courses

EDUCATIONAL PROGRAMME TO WHICH IT BELONGS Code Duration: Type Where it takes places Title

VETERINARY MEDICINE 0401 :6 years

Frequency USAMV Cluj

CONDITIONS FOR ATTENDING THIS COURSE Compulsory: Comparative Anatomy - Muscular - skeletal system; Comparative Anatomy - Splanchnology.

Previous courses Recommended: Ecology, Cellular Biology, Histology and Embryology, Biochemistry, Biophysics, Physiology.


-----------------------------

SPECIFIC ELEMENTS Course description: a. Objectives The main objective of the course and practical works is to acquire knowledge on the morphological substrate of biological phenomena and manifestations of the functionality of the animal body, the topography and the organs relations in the main species of domestic animals - equine, cattle, swine, canine, feline, leporides and poultry and some wild animals, so that our students can understand and assimilate later the concepts of physiology and pathology. We are also interested in opening of new perspectives of knowledge based on scientifically data base, methods of study and research, instructive activities and professional education.

Syllabus: Course: CARDIOVASCULAR SYSTEM and NERVOUS SYSTEM

Course

number

Theme Classes/week

%

1 Cardiovascular system: Heart: generalities, external configuration, atrium

internal configuration, ventricles internal configuration.

Heart: anatomical structure and vascularization. Pericardium.

0,5

0,5

0,9

0,9

2 Arteries: generalities. Arterial pulmonary trunk. Descending aorta. Brachyocephalic arterial trunk. Subclavicular artery.

0,25 0,25 0,5

0,45

0,45

0,9

3 Arteries of the neck and head - arteries: common carotid artery, external carotid artery, internal carotid artery, occipital artery. Particularities of common carotid artery.

0,5

0,5

0,9

0,9

4 Arteries of thoracic limb: axillary, brachial, median, palmar, digital palmar artery Particularities of arteries in thoracic limb.

0,5 0,5

0,9

0,9

5 Descending aorta artery. Bronchoesophageal arterial trunk. Celiac arterial trunk, cranial mesenteric arterial trunk, renal arteries, gonadic arteries, caudal mesenteric arterial trunk.

0,5 0,5

0,9

0,9

6 Pelvic arteries. Pelvic limbs arteries. Median sacral artery. Internal iliac artery.

0,5 0,5

0,9

0,9

7 Pelvic arteries. Pelvic limbs arteries. External iliac artery. Particularities of pelvic arteries and pelvic limb arteries.

0,25 0,75

0,45

1,35

8 Venous system: pulmonary veins, head and neck veins, thoracic limb veins, cranial cava vein, pelvis veins, pelvic limb veins, caudal cava vein, portal vein.

1 1,79

9 Lymphatic system: generalities. Lymphoepithelial structures. Systematization and topography of lymph nodes. Particularities of lymph nodes.

1 1,79

10 Nervous system: generalities. Ontogeny of nervous system. Components of central nervous system.

0,25 0,25

0,45

Spinal cord. Spinal nerves. Classification of spinal nerves.

0,25 0,25

0,45

0,45

0,45

11 Medulla oblongata: generalities, external configuration and anatomical structure. Pons - generalities, external configuration and anatomical structure. Cerebellum - generalities, external configuration and anatomical structure.

0,33 0,33 0,34

0,59

0,59

0,61

12 Cerebral peduncles: generalities, external configuration and anatomical structure. Caudal and rostral colliculi: generalities, external configuration and anatomical structure. Diencephalon: generalities, external configuration and anatomical structure.

0,33 0,33 0,34

0,59

0,59

0,61

13 Telencephalonl: generalities, external configuration and anatomical structure. Nevrax cavities. Choroid plexus. Cerebral spinal fluid. Meninges of the brain.

0,25 0,25 0,25 0,25

0,45

0,45

0,45

0,45

14 Vegetative component of nervous system. Cranial nerves. Nervous plexus.

0,5 0,5

0,9

0,9

Syllabus: PRACTICAL WORKS

Practical work Theme Hours/week %

1 General and special measurements regarding the safety of work in lab during practical works. Thoracic cavity and mediastinum. Topography and topographic projection of organs from thoracic cavity.

0,5

1,5 1

0,89

2,68

1,79

2 Cardiovascular system: heart and pericardium – fresh and conserved pieces. 3 5,36

3 Dissection of circulatory vascular and lymphatic system, on dead bodies: Dissection of circulatory vascular and lymphatic system of head and neck. 3

5,36

4 Dissection of circulatory vascular and lymphatic system of trunk. 3 5,36

5 Dissection of circulatory vascular and lymphatic system of thoracic limb. 3 5,36

6 Dissection of circulatory vascular and lymphatic system of pelvic limb. 3 5,36

7 Nervous system. Central nervous system: spinal cord (fresh and conserved pieces).

3 5,36

8 Central nervous system: mielencephalon, metencephalon şi mesencephalon. 3 5,36

9 Central nervous system: diencephalon and telencephalon. Meninges of the brain. Endocrine system.

1,5 0,5 1

2,68

0,89

1,79

10 Dissection of peripheral nervous system, on dead bodies: Dissection of peripheral nervous system of the head. 3

5,36

11 Dissection of peripheral nervous system of the neck. 3 5,36

12 Dissection of peripheral nervous system of the trunk. 3 5,36

13 Dissection of peripheral nervous system of the thoracic limb. 3 5,36

14 Dissection of peripheral nervous system of the pelvic limb. 3 5,36

Manner of realization: Course - 1 hour/week, held during the third semester with the students from the second year and consists not only in teaching of Cardiovascular System and Nervous system, but also in establishing a permanent dialogue between the teacher and the students, necessary for understanding descriptive anatomy. Practical works – 3hours/week, takes place in our laboratories, with groups of 14-18 students, that are subdivided in subgroups of 4 -5 students. The teacher is presenting each anatomical piece from the cardiovascular and nervous system. The study of these two systems is based on dissections using dead animals, necessary for understanding descriptive anatomy. The dissections are always preceded by the presentation of the piece by the professor, using drawings, sketches, draws on the blackboard (in course or in practical works - from case to case) or starting from this year the teacher can present the anatomical piece on monitors (the department has software for this purpose).

Methods of teaching and learning: Exposures doubled each time by the presentation of anatomical formation using drawings, sketches drawn on the blackboard (in course or in practical works) or starting from this year the teacher can present the anatomical piece on monitors (the department has software for this purpose). The presentation of the anatomical pieces, which mostly come from Department’s Museum and from our bones collection – gathered throughout the years by all those who have passed in one way or another at our department – it is done every time concomitantly with the presentation of a new piece prepared during the practical works, so that our students can understand and assimilate knowledge so that they will be able to dissect anatomical pieces. We try to maintain a dominant proportion in favor of dialogue between teachers and students.

Results expected: How they are to be evaluated or proved: Acquiring knowledge of the morphological substrate regarding the Cardiovascular and Nervous system.

Evaluations each time when the practical work starts, evaluations when we finish teaching a chapter, form of participation in class (active or passive) manual skills in performing dissections, practical exam (recognition and presentations of the bone pieces, the joints and muscles), and also theoretical exam (3 topics for each paper and possibly multiple choice exam).

The way of determining the final grade: Frequency in courses and practical works - 10% Personal activity during the semester - 20% Practical exam - 30% Theoretical exam - 40%

Practical exam is eliminatory!

SUPPLEMENTARY ELEMENTSEquipments: a. existing: 2 laboratories equipped with stainless steel tables, special room for preparing the teaching materials, laboratory research, ossuary, museum, room with pools for preparing and keeping didactic materials, fridge room. b. necessary: - PC systems so the students can approach to anatomy not

only in laboratories;

- Dissection kits.Necessary resources :

Didactic materials: a. existing: anatomical pieces, drawings, museum pieces, computer programs and video, laboratory apparatus for the preparation of materials and for research.

b. necessary: - materials for practical works (animals, organs)

- materials and substances for hygiene, disinfection and desinsection necessary for students and for teachers.Compulsory:

1. Damian, A., 2007, Comparative Anatomy - Cardiovascular system, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.

2. Popovici, I., A., Damian, I. Papuc, N.C. Popovici, Ioana Chirilean, 2006, Nervous and Endocrine System, Ed. AcademicPress, Cluj-Napoca.

3. Damian,A., Ioana Chirilean, 2008,Topographic Comparative Anatomy,Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliography: Elective: 1. Popovici, I., A. Damian, N.C. Popovici, 1994, Comparative Anatomy - Angiology, Editura Genesis, Cluj-Napoca. 2. CoŃofan,V., R. Palicica, Valentina HriŃcu, Carmen GanŃă, V. Ienciu, 2000, Anatomy of domestic animals, Vol III - Cardiovascular system, Nervous system, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara.


4. Any book of human or animal anatomy. Involvement of other Faculties of Departments Other information: Annexes:

FAVOURABLY / UNFAVOURABLY SANCTIONED Department Head: Prof. Dr. Aurel DAMIAN Date of sanction:

SANCTION OF THE


APPROVED / NOT APPROVED Dean: Prof. Dr. Ioan Ştefan GROZA Date of approval:


Signature:


Course code: 0401020101 RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

RATIFIED /









I

Date of implementationi:Title of course: Cell Biology, Histology and Embryology 2 01.10.2009

Course leader Prof. Dr. Viorel MiclăuşCourse coordinator Prof. Dr. Viorel Miclăuş


FD Year of study

II Nr.of classes on semester and activities

Teaching language RO Semester 3 Total C S L P**

Form of evaluation


5 70 28 - 42 - Exam Code

The course to be replaced: Title - 04001020105

In case of replacement, there has to be mentioned what new elements will be brought by the new course.





0401 6 years Full-time USAMV

CONDITIONS FOR ATTENDING THIS COURSE Compulsory : Compulsory : Biochemistry, Anatomy

Previous courses Recommended: Biophysics


-

SPECIFIC ELEMENTS

Course descriptions: a. Objectives Course. Theme classes/week - % b. Syllabus L. P. Theme cla sses/week - %

COURSE

A. Objectives Appropriation of the knowledge of Cell Biology and General Histology (the microscopic and electron microscopic structure of the tissues of mammals)

B. Syllabus


A. Objectives Appropriation of the knowledge of microscopic technique; the examination and drawing of the histological probes facilitates the appropriation of the methodology of microscopic observation and the accumulation of the knowledge necessary to the establishment of the tissue, cell and cellular component diagnosis.

B. Syllabus


% from all hours

SPECIAL HISTOLOGY

1 General considerations regarding the structure of organs, apparatus and systems. The cardiovascular system (arteries, capillaries, veins , the heart and the lymphatic vessels)

2 3.57

2 Hematolymphopoetic organs; the hematogenous marrow, the thymus, burse of Fabricius, the spleen, lymphonodules, hemoganglions, the lymphoid tissue associated with the mucosa).

23.57

4 The digestive system I: oral cavity, pharynx, esophagus, the stomach. 2 3.57

5 The digestive system II: the small intestine, the large intestine, the salivary glands, the liver, the pancreas.

2 3.57

6 The respiratory system (structure, histo-physiology, characteristics of the species). 2 3.57

7 The urinary system (structure, histo-physiology, characteristics of the species). 2 3.57

8 The central nervous system: the cerebral crust, the cerebellum, the meninx. The peripheral nervous system: the cerebral-spinal ganglions, the nerve as an organ, the peripheral nervous terminations, the vegetative nervous system.

2 3.57

9 The endocrine system: general considerations, the hypophysis, the thyroid, the parathyroid, suprarenal.

2 3.57

10 Analyzers: the skin (cutaneous glands, the cornoase formations). The gustative analyzer, the olphactive analyzer, the optical and acustic-vestibular analyzer).

2 3.57

11 The masculine genital apparatus (structure, histo-physiology, characteristics of the species).

2 3.57

Embryology12 Gametogenesis: ovogenesis, spermatogenesis, fecundation, segmenting. 2 3.57

13 The development of the embryo blast, the formation of the trydermic embryonary disk, the evolution and derivates of the embryonary layers.

2 3.57

14 The evolution of the trofoblast and the types of placenta in mammals. 2 3.57


% from all hours

1 The morphologic examination of blood. Performing the blood frotiu. 3 3.57

2 The cardiovascular system: muscularly-type artery, vein, the vascular-nervous package, elastic-type artery. 3 3.57

4 The hematolymphopoetic organs: the hematogenous marrow, the thymus, lympohonodules, the spleen, the burse of Fabricius.

3 3.57

5 The digestive system I: the tongue, the esophagus, rumens, net, foios. 3 3.57

6 The digestive system II: the glandular stomach of birds, monogastric stomach, duodena, jejune, colon.

3 3.57

7 The glands annexed to the digestive system: liver, parotid, sub maxillary, sublingual.

3 3.57

8 The respiratory apparatus: nasal cavity, trachea, lungs. 3 3.57

9 The urinary system: kidneys, urethra, the urinary bladder. 3 3.57

10 The nervous system: the spinal marrow, spinal ganglion, the brains, the cerebellum.

3 3.57

11 Sense organs: retina, the olfactory mucosa, the taste buds, the skin, the hoof. 3 3.57

12 The endocrine system: hypophysis, thyroid, suprarenal, pancreas. 3 3.57

13 The masculine genital system: testicular, epididimus, penis, prostate. 3 3.57

14 The feminine genital system: ovary, oviduct, uterus, mammary glad, placenta. 3 3.57


Practical activities works in groups of 13-15 students

Teaching and learning methods:

Presentation of the didactic materials with the use of the projection on a screen (with projection microscope), followed by individual study at the microscope of the projected microscopic samples, under the direct supervision and guidance of the teaching staff. Sketches and supplementary explanations, every time necessary.

Results expected: How they are to be evaluated or proved:Appropriation of the examination methodology under the microscope as professionals and of the morphological knowledge necessary to the understanding of the cell and tissue structure.

Verification of the knowledge of macroscopic technique, verification of the notebooks with drawings, practical examination, theoretical examination.

The way of determining the final grade: 20 % the notebook with histological structures 30 % practical examination 50 % theoretical examination

SUPPLEMENTARY ELEMENTSRooms and Equipments:The room for practical works set for microscopic observations: projection microscope Olympus BX41, video camera adaptable to the microscope, video projector, Olympus CX21 microscope for students, television, computer, laboratory of histological technique. Available resources :

Didactic materials:ollection of didactic practical materials (histological probes, posters, etc) and theoretical (courses, atlases).

Compulsory:Viorel Miclăuş, 2008,Biologie celulară şi Embriologie, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. Viorel Miclăuş, 2008, Histologie Ed.. AcademicPres, Cluj-Napoca.Bibliography:Elective:Ross H.M., Reith J. E, Histology a text and atlas, Harper International Company, 1985.

Involvement of other Faculties of Departments - Other information: -

Annexes: -

SANCTION OF THE APPROVED / NOT APPROVED

Department Head:

Prof.univ.dr. A. Damian

Date of sanction:

DEPARTMENT

Signature:

APPROVED / NOT APPROVED Dean: Prof.univ. dr. Ioan Ştefan Groza Date of approval:


Signature:


04001020105


/ NOT RATIFIED




All the blank spacves of the form will be filledf, according to the indications regarding the filling of the Course Specification Form, from the Manual of Quality. As for the blank spaces which are not considered to be specific, one has to write inside „ It is not the case”.The form

that do not contain all the necessary information will be given back to the emitent. GENERAL DATA




II - ANIMAL PRODUCTION AND FOOD SAFETY

Date of implementationi:Title of course: Animal Production Systems -1 1x2009

Course leader Reader PAŞCA IOAN, PhD.

Course coordinator Reader PAŞCA IOAN, PhD.

CHARACTERISTICS OF THE COURSEFormative (training) category * AP Year of

studyII Nr.of classes on semester and

activities

Teaching language RO Semester 4 Total C S L P* *Form of evaluation


5 56 28 - 28 - EXAM

CodeThe course to be replaced:

Title







CONDITIONS FOR ATTENDING THIS COURSE

Compulsory: Cell biology, Anathomy, Physiology Previous courses

Recomended: Statistics, Genetic and Amelioration Other necessary condition to be met for attending this course

SPECIFIC ELEMENTS

Course descriptions: a. Objectives Course. Theme classes/week – 2h – 50% b. Syllabus L. P. Theme cla sses/week -2h – 50 %

COURSE

A. Objectives

The purposes of the course are to know the biological particularites of every breed, depending on the basic production and of the systems of growth. In the case of the growth system there shall be presented the possibility of obtain some large productions in conditions of economic efficiency. There will be presented the morphological particularities and the productive appropriations of the main breeds of farm (bovines, swine, ovines, goates) and the correlation between genetic, physiological, nutritional and behaviour factors on the purpose to obtain productions close to biological limits in optimum conditions of comforts and welfare. We shall insist on risks induce by pollution of environment on the quality and quantity of the products obtain from the domestic animals. There will be debates regarding the animal selection, as an amelioratical factor, the effect of quantitative characters selection, the effect of selection when there are involved many characters, selection on the basis of own performances, selection on the basis of descendets values, of colateral relatives, emphasizing the practical and economical aspect of each method. Also, there are presented the amelioration programmes with the objectives and standards to achieve.

B. Syllabus


% from all

hours BOVINES 12 21,42

MILK PRODUCTION Animal Production concept according to European norms and legislation

Production and consumption of bovines milk on international and national level Morphological marks and productive characteristics quality of the most bovines race

for milk and mixed production. Buffaloes race bred for milk.

Factors which influence the milk production in bovines.

4 3,57

The structure of the reproduction process. The optimum time for insemination the cows after parturition. Technology of breed of the pregnant cows. The mammary repose. Keep and the rational attendance calves from bring forth up to weaning.

Modern systems of breed of heifers for reproduction. Alimentation of heifers and of different taurine categories for reproduction. Systems of breed of dairy cows in extensive and intensive system. The specificity of technology of breed taurine in different zones of the country .

3

1

3,57

1,78 Milk cow keeping systems. The rational milking of diary cattle. Mechanic system of

milking. 1 1,78THE PRODUCTION OF BEEF

The current situation and the trends of the production and consumption of beef on world about on the national level.

Morphological particularities and productive appropriation of foremost races of beef and mixed (beef and milk ) the witch factors who influences the production of beef in

cattle. Systems of fatten to taurine. Extensively. Semi intensively, intensive. Technology of

fatten taurine for the production of beef in intensive system.(Ultra baby-beef and normal baby beef)

1

1

1,78

1,78

The taurine selection for milk and beef production.Objective improvement taurine for the production of beef.

Crossing use for the bred of taurines for the beef production. 1 1,78

OVINES 7 12,5

THE MEAT PRODUCTION. The current situation and the tendencies of production and consumption of meat

from ovines on national even on international plan.Morphological particularities and productive quality of the main ovine races for meat

and mixed (meat - lamb’s wool). Factors which influence the production of ovine meat. Organize the reproduction

process . Paths and methods for increase the production of meat by the intensification of reproduction process. Breeding of pregnant sheep. Keep and the

attendance of lambs from bring forth up to weaning.Tehnology of breed the youth ovines for reproduction.

2 3,57

Systems of lambs fattern. Reconditioning of the old ovines . Objective improvement of ovines for the production of meat.

Selection of the sheeps for reproduction. The pyramid of amelioration. Crossing use for the breed of ovines for the production of meat

1 1,78

CAPRINE 2 3,57

THE MILK AND HAIR PRODUCTION The current production and consumption of goat milk and mohair on national and on

1 1,78


A. Objectives The main objectives followed in the practical work are referring to the recognition of the principal breeds and hybrids from the following species: bovine, caprine, ovine, swine; the phonotypical and genotypic appreciation of the reproductive animals, the production’s control, and age determination by dentition and exterior.

B. Syllabus

international level. Morphological traits and productive quality of maingoat races for milk and hair.

Factors which influence the milk and hair production in goats. Systems of breed the goates for milk and hair. The manual and the mechanic

milking. Hair harvest. Objective improvement of the goats for the milk production and hair. The selection of

the animals for reproduction

1 1,78

SWINE 7 12,5

THE MEAT PRODUCTION OF SWINE The current situation and the tendencies of the production and consumption of meat

on national and the international level. Morphological traits and the productive appropriations of the main races of pigs.

Factors which influence the meat production in swine.

1 1,78

The organization of the reproduction process. The optimum time for insemination to the sows after bring forth. Keep and the attendance of the pregnant sows. Keep and

the attendance of shoats from bring forth to weaning. Technology of breed to the youth swine for reproduction.

2 3,57

Systems of growth and fatten in swine. Technology of growth and fatten in swine for bacon, meat, and fat-meat.

The principles organization of the flow-sheet in an industrial complex for growth the pigs. Swine’s alimentation.

2 3,57

The characters which do the object for amelioration of the swine. The selection of the pigs after own, collateral, and the descending

performances. The pyramid of amelioration. The principles and the parameters of the improvement program. Crossings used in breeding of

the pigs. Obtain the hybrids.

2 3,57


% from all hours

THE BOVINES The identification of the main races and hybrids of bovines.

The evaluation of the productive value of the bovine depending on their age.

12 21.42

2 4,28

The genotypic and phenotype evaluation of the taurine for reproduction. 2 4,28

The multilateral evaluation of the udder (inspection, palpation, prove functionally) on the purpose of milking.

2 4,28

Farms visit. 2 4,28

The evaluation of fatten on the alive animal. 2 4,28

THE QUALITATIVE AND QUANTITATIVE CONTROL OF THE

MILK PRODUCTION IN TAURINES. THE COMPUTATION AND

THE EXPRESSION OF THE PRODUCTION OF MILK.

2 4,28

FARMS VISIT. 2 4,28

THE KNOWLEDGE OF THE TECHNOLOGICAL PROCESS IN THE

SMALL FARMS AND IN INDUSTRIAL COMPLEXES WHICH ARE

RESPONSABLE FOR THE PRODUCTION OF BEEF AND DAIRY

MILK

2 4,28

OVINES THE IDENTIFICATION OF THE MAIN RACES AND HYBRIDS OF

OVINES AND GOATS. THE EVALUATION OF PRODUCTIVE

VALUE TO THE OVINES DEPENDS ON THEIR AGE. PHENOTYPE

AND GENOTYPIC EVALUATION TO THE OVINES FOR

EVALUATION . (FARM)

8

2

14.28

3,57

The production of meat: The appreciation of fatten on the alive animal.

THE WOOL PRODUCTION: THE QUANTITATIVE AND

QUALITATIVE APPROPIATION OF THE LAMB’S WOOL.

2 1,78

The milk production: The check of milk production, the mechanic milking.

The production of lamb-skins: The main appropriations of lamb-skins of lambs Karakul and Turcana.

2 2

3,57

SWINES The identification of the main races of swine and piggish hybrides. The evaluation

state of fatten on the alive animal.

6

3

10,71

4,28

The phenotypic and genotypic evaluation of swine for reproduction. 3 4,28

The knowledge of the flow-sheet in an industrial complex for pig growth. 3 4,28

The methods of teach and learn . The lectures are unfurled weekly in the plenum of the year and the practical works are supported in small formations of students in laboratories which they have video, screen and picture postcards. The practical works are supported in units of production. Manner of realization Courses hours evolving weekly in plenum Teaching and learning methods: Oral exposition, picture presentation (video-projection, Power Point, plates. Papers. Interactive conversation.

Results expected: How they are to be evaluated or proved: The appropriation of information taught in courses and practical works concerning the cognition of the breeds from each contributory species in preference ways to the most important production, which factors influence them and conditions, as well as the principles improvement, elemental factor in the increase of the productions of the animals. There also are taught the principle of amelioration, alimentation, reproduction, animal protection and welfare, esential factors for production increasing.

Through the theoretical and the practical examination are to the end of each semester. The oral exam shall be of 20 minutes student in alphabetic order in the group of students. The practical examination shall consist in the recognition of the races of animals from each breed and appreciate the exterior of these depending on the dominant production, age evaluation, evaluation and certification of the animals for reproduction.

Way of establish the finalle note : Activity to course - theoretical examination = 50% The activity to the practical works and the results to the practical examination = 30% The results of the activity from time of the semester = 20%

SUPPLEMENTARY ELEMENTS

Endowments: Protected for corporal measures, video screens, picture postcards with different races of animals, protected photos, videos, slides.

Available resources : Didactic materials: Courses, exercise-books of practical works editate by the teachers from discipline, books from discipline library

Compulsory: 1. Notelets the facultative course; 2. Paşca Ioan, Roman Morar – Creşterea animalelor şi sisteme de producŃii animaliere,

ISBN: 978-973-751-443-1, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 397 p., 2007. 3. Morar Roman, Cozma Vasile, Dana Pusta, Paşca Ioan – Practicum de creşterea

animalelor şi patologie parazitară – vol. II – Suine, ISBN: 973-751-186-7, 978-973-751-186-7, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 251 p., 2006.

4.Ioan Ştefan Groza, Iancu Adrian Morar – coordonatori Colectivul de autori: Prof. dr. Mircea Muntean, Prof. dr. Roman Morar, Prof. dr. Ionel Papuc, Conf. dr. Liviu Bogdan, Conf. dr. Liviu Oană, Şef lucr. Drd. Simona Ciupe, Şef lucr. Ing. dr. Ioan Paşca, Asist. Drd. Alexandru Raul Pop, Drd. Mihai Cenariu, Drd. Cosmin Peştean – Andrologie Veterinară, ISBN: 973-604-012-7, Editura Gryphon Cluj-Napoca, 474 p., 2004.


Bibliography:

1. Elective: Morar R; Dana Liana Pusta; (2000 sau 2001); Zootehnie generală Ed. Relief Cluj-Napoca;

2. Morar R, Dana Pusta (1999) Zootehnie specială vol. I, II, III.Ed. Relief Cluj-Napoca; 3. Morar R. A. Cîmpean, I.Paşca (2001) Practicum de Zootehnie. Ed. Todesco Cluj-Napoca; 4. CreŃa V, R. Morar, C-tin Culea (1995) Zootehnie generală şi specială EDP Bucureşti; 5. Mothes E. (1981) Tehnologie der Tierproduktion. Veb Gustav Fischer. Verlag Jena; 6. *** (2001) Handbuch landwirtschaftliche. Betriebsgebaude Muster. 7. Creston David, G. Pallot, A. Puschner –Planned sheep production – Simon Grundlager der

Tierernahrung, 1972. 8. Eckhard Mothes – Technologie der Tierproduktion, 1981. Rougeot J., R.G. Thebault – Le lapin Angora, 1989, ISBN 978263260654, Handbuch landwirt schaftche. Betriebsgebande Muster.


Other information:

Annexes:


Reader Ioan PAŞCA, PhD

Date of sanction:


Signature:



Signature:


0401020108


/ NOT RATIFIED









CATEDRA II: PRODUCłII ANIMALIERE ŞI SIGURANłA ALIMENTARĂ

Data implement ării:Titlul cursului: BUNASTAREA SI PROTECTIA ANIMALELOR

1.10.2009 Ini Ńiatorul cursului: Sef lucr.dr. SILVANA POPESCU Coordonatorul cursului:

Sef lucr.dr. CRISTIN BORDA



Limba de predare Rom Semestrul V Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 2 28 1 - 1 VP CodulCursul pe care îl

înlocuie şte: Nu a existat un asemenea curs


In conformitate cu normele Europene, Bunăstarea şi protecŃia animalelor s-a impus ca necesitate în pregătirea medicilor veterinari, pentru aplicarea principiilor bunastarii în practica creşterii şi exploatării animalelor de fermă, de companie, de laborator, în toate situaŃiile în care s-ar afla, asigurand in acelasi timp si protectia animalelor.* Categoria formativă = DB - Discipline de bază; DF – Discipline specifice fundamentale; SC – Discipline specifice -ŞtiinŃe clinice, PA – Discipline specifice-ProducŃii animale; IA – Discipline specifice- Igiena alimentelor, OU -Discipline la opŃiunea universităŃii



zi, ID, FR




Fiziologie,Fiziopatologie, Zootehnie, Etologie, Igiena si Protectia mediului, LegislaŃia, Discipline cliniceCursuri anterioare

Recomandate:

LegislaŃia europeană în domeniul bunastarii si protecŃiei animalelorAlte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

-

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - 50% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 50% CURS A. ObiectiveStudiul relaŃiilor dintre animale si mediul de viaŃă cu referire la incercarea acestora de-a se

acomoda mediului in care traiesc. Aprecierea gradului in care sunt intrunite cerintele fizice,

comportamentale si psihologice ale animalelor.

Asigurarea protectiei animalelor domestice prin ocrotirea acestora de acte de cruzime, tratamente

rele si abandon.

Asigurarea protectiei animalelor salbatice prin protejare fata de captura, omor nejustificat,

comercializare in diferite scopuri, distrugerea mediului natural de viata.

Studiul legislatiei internationale si interne cu privire la bunastarea si protectia animalelor.

Măsuri pentru asigurarea bunastarii si protectiei animalelor.


LUCRĂRI PRACTICE

A. Obiective Evaluarea bunastarii animalelor; cuantificarea factorilor care influenteaza bunastarea animalelor;

aspecte legate de protectia animalelor.



1

Motiva Ńia etică şi biologică privind protecŃia animalelor 1 8,33

2 Bunăstarea animalelor . Acomodarea, aclimatizarea, adaptarea 1 8,33

3 Stresul şi suferinŃa (durerea, frica, frustrarea, pierderea controlului la animalele de fermă şi de companie)

1 8,33

4 Evaluarea şi măsurarea bunăstării animalelor. Indicatori de bunăstare, durata de viaŃă, test de preferinŃă

1 8,33

5 LegislaŃia internă şi internaŃională privind bunăstarea şi protecŃia animalelor

1 8,33

6 Raportul dintre condiŃiile de cazare şi bunăstarea animalelor 1 8,33

7 Raportul dintre calitatea mediului adăposturilor (microclimat) şi bunăstarea animalelor

1 8,33

8 RelaŃiile dintre tehnologia de exploatare a animalelor (furajare, adăpare, igiena adăposturilor, igiena corporala) şi bunăstarea animalelor

2 16,66

9 Bunastarea si protectia animalelor în timpul transporturilor in conformitate cu legislatia internationala.

1 8,33

10 ProtecŃia animalelor în abatoare (transport, adăpostire, asomare, etc) in conformitate cu legislatia internationala

1 8,33

11 ProtecŃia animalelor din fermele ecologice 1 8,33

12 Bunăstarea animalelor de companie şi agrement 1 8,33

13 Protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice si alte scopuri experimentale.

1 8,33




1

CerinŃele de cazare (suprafaŃă, volum al adăposturilor, calitatea pardoselilor, a boxelor, bateriilor) în raport cu normele igienice pentru asigurarea bunăstării

4 33,32

2 Norme de microclimat care asigură bunăstarea animalelor 1 8,33

3 Calitatea amenajărilor şi instalaŃiilor din adăposturi (dispozitive pentru furajare, adăpare, pentru evacuarea dejecŃiilor) în raport cu cerinŃele de bunăstare

2 16,66

4 Igiena corporală a animalelor de fermă mijloc de asigurare a bunăstării animalelor

2 16,66

5 Igiena harnaşamentelor – mijloc de asigurare a bunastării animalelor 2 16,66

6 Vizionarea de casete video cu aspecte ale bunăstării si protectiei animalelor (animale de rentă, animale de companie, animale salbatice)

2 16,66



Prezentare orală, vizite şi demonstraŃii practice Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Curs - prezentare Power Point.

Lucrari practice- casete video, diapozitive.

Vizite în unităŃi de creştere, de sacrificare a animalelor, de management al animalelor comunitare.


Pregătirea medicilor veterinari la nivelul

cerinŃelor U.E.

Examen oral pentru temele de curs.

Recunoaşterea factorilor care se opun bunăstării în locurile în care se găsesc animalele.


CURS: pondere 70%.

LUCRARI PRACTICE: pondere 30%.


Resursele necesare:

SpaŃii şi Dotări: Nu necesită dotări speciale (laborator)

Materiale didactice: Pentru lucrările practice este necesară aparatură de proiecŃie

(diapozitiv, video), existente la disciplina de Bunastare si Protectia animalelor.

Obligatorie: Note de curs. Caiet de lucrari practice.

Bibliografie: Facultativ ă: M.DECUN- Etologia, bunastarea si protectia animalelor.Ed. Mirton,Timisoara, 2004 V.TEUSDEA – Bunăstarea şi protecŃia animalelor. Ed. Omega Print, 2005Articole din reviste de specialitate. Internet.

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre:-

Alte informaŃii:-

Anexe:-

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Conf.dr.ing. PAŞCA IOAN Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof.dr. GROZA IOAN Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/








Catedra III/ Discipline paraclinice Data implementării:

Titlul cursului: EPIDEMIOLOGIE 01.10.2009

IniŃiatorul cursului: CONF. Dr. Sorin Răpuntean Coordonatorul cursului: Prof. dr. Gh. Răpuntean

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * DF Anul de studii III Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 42 28 - 14 - Verificare pe

parcurs CodulCursul pe care îl

înlocuieşte: Titlul


Nu este cazul* Categoria formativă = DB - Discipline de bază; DF – Discipline specifice fundamentale; SC – Discipline specifice -ŞtiinŃe clinice, PA – Discipline specifice-ProducŃii animale; IA – Discipline specifice- Igiena alimentelor, OU -Discipline la opŃiunea universităŃii




MEDICINA VETERINARA


CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biomatematica şi informatică, Microbiologie generală şi specială


Biologie animală şi ecologie. Alte condiŃii necesare pentru participarea la acest curs


ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/săptămână - % : 2 ore/săptămână = 28 ore

b. Programa analitică. L.P. Tema ore/săptămână - % : 1 oră/săptămână = 14 ore CURS A. Obiective Introducere în epidmiologie, metodele de studiu aplicate în epidemiologie, procesul epidemiologic, concepŃia monofactorială şi plurifactorială a bolilor, evoluŃia spaŃială şi temporală a bolilor epidemice, epidemiologia bolilor transmisibile, epidemiologia bolilor netransmisibile, factorii de risc în bolile epidemice, supravegherea epidemiologică, reŃele de epidemiosupraveghere şi epidemiovigilenŃă, ancheta epidemiologică, norme şi măsuri antiepidemice generale şi speciale. B. PROGRAMA ANALITICA

Materia de curs

Săpt. TEMA Nr. ore % din totall ore

1 INTRODUCERE. Locul epidemiologiei în rândul ştiinŃelor, ramurile epidemiologiei: descriptivă; analitică; operaŃională miologia teoretică; evaluativă

2 7,14

2 METODELE EPIDEMIOLOGICE: cerinŃele metodelor epidemiologice; descrierea metodelor epidemiologice: anamneza; observaŃia; comparatia; screening; experimentul; statistica şi matematica STUDII ŞI ANCHETE EPIDEMIOLOGICE: studii prospectiv şiretrospectiv ; anchete transversală şi longitudinală

1

1

3,57

3,57

3 MODALITĂłI DE EFECTUARE A STUDIILOR EPIDEMIOLOGICE DESCRIPTI VE:Depistarea; Valoarea testelor de depistaj; detectarea adevăraŃilor infectaŃi (sensibilitatea); detectarea adevăraŃilor indemni (specificitatea) Identificarea adevăraŃilor pozitivi şi a adevăraŃilor negativi; Răspunsurile pozitive: valoarea predicativă a unui rezultat pozitiv; răspunsurile negative: valoarea predicativă a unui rezultat negativ; Sensibilitate şi detectabilitate Repetabilitate şi reproductibilitate

2 7,14

4 TABELE ŞI REPREZENTĂRI GRAFICE Tabelul; Reprezentări grafice; Diagrama (liniară, în coloane, combinată, în benzi, structurală, polară); Cartograma, Cartodiagrama, Stereograma, Nomograma

2 7,14

5 POPULAłIE ŞI EŞANTIOANE: UnităŃi epidemiologice şi indicatori epidemiologici; IncidenŃa şi prevalenŃa; corelaŃia între incidenŃă şi prevalenŃa; PopulaŃia, Eşantionul (reprezentativitatea eşantionului; tipuri de eşantioane)

2 7,14

6 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC: în bolile transmisibile şi netransmisibile COMPONENTELE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC Izvoare primare de infecŃie: animale bolnave; animale purtătoare de germeni; produsele şi subprodusele animalelor bolnave cadavrele; Izvoare secundare de infecŃie

1 1

3,57 3,57

7 Căile şi mecanismele de transmitere a agen Ńilor infec Ńioşi Transmiterea direct ă: orizontală si verticală (la mamifere şi la păsări Transmiterea indirect ă: prin materiale contaminate neanimate; prin apă; prin sol;

prin aer; prin alimente/furaje; prin obiecte

1

1

3,57

3,57

8 Transmiterea prin vectori ModalităŃi de transmitere a diferiŃilor agenŃi prin vectori Transmiterea pasivă (mecanică) Transmiterea activă (biologică) Clasificarea vectorilor după importanŃa în transmitere Transmiterea prin animale refractare

1

1

3,57

3,57 9 Popula Ńia receptiv ă

Factorii intrinseci : specia, rasa, vârsta, sexul, starea fiziologică, rezistenŃa individuală Factorii extrinseci : geoclimatici, de natură alimentară; întreŃinerea animalelor; exploatarea neraŃională

2 7,14

10 DINAMICA EPIDEMIOLOGICĂ A BOLILOR TRANSMISIBILE Evolu Ńia spa Ńială: sporadică, endemică (enzootică), epidemică (epizootică), pandemică (panzootică), anademică (anazootică) Evolu Ńia temporal ă: nesezonieră, sezonieră, pe mai mulŃi ani (creşterea, stagnarea, diminuarea, liniştea interepizootică, evoluŃia ciclică)

1

1

3,57

3,57

11 ETAPELE EVOLUTIVE ALE UNEI EPIDEMII Naşterea unei epidemii Naşterea epidemiei în mediu indemn : a nivelul Ńării, la nivelul unui efectiv/exploatări Naşterea unei epidemii în mediu contaminat : variaŃii cantitative (sporirea densităŃii rezervorului, sporirea densităŃii vectorilor, sporirea densităŃii gazdelor); variaŃii calitative : schimbarea bruscă a modului de transmitere; apariŃia de mutante ( cu structură antigenică schimbată; rezistente la antibiotice Dezvoltarea unei epidemii: apariŃia, evoluŃia (amplificarea), declinul, undele lui Kendal Stingerea unei epidemii: efectul imunităŃii de grup, principiul auto-stingerii

1

0,5 0,5

3,57

1,78 1,78

12 CONCEPłIA EPIDEMIOLOGICĂ PRIVIND ETIOLOGIA BOLILOR TRANSMISIBILE: monofactorială şi plurifactorială; conceptul de ecologie şi ecopatologie; modelul hexagonal (animalele /populaŃia, adăpostirea, alimentaŃia, crescătorul, tehnologia de creştere, microbismul)

2 7,14

13 SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICĂ: supravegherea epidemiologică generală; cunoaşterea potenŃialului epidemiologic; culegerea, prelucrarea şi interpretarea standardizată a datelor; transmiterea şi utilizarea informaŃiilor epidemiologice; reŃele de supraveghere epidemiologică Supravegherea epidemiologică de combatere

2 7,14

14 ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂClasificarea anchetelor epidemiologice IndicaŃii privind pregătirea anchetei epidemiologice Efectuarea anchetei epidemiologice conform Legii sanitare veterinare

2 7,14

nr. 60/74 LUCRARI PRACTICE

A. Obiective La lucr ări practice: utilizarea calculatorului în analiza epidemiologică, efectuarea de reprezentări grafice (tabele, diagrame, cartograme), calcularea indicilor epidemiologici (incidenŃa, prevalenŃa, morbiditatea, mortalitatea, letalitatea), eşantionul şi tipuri de eşantioane, studii longitudinale şî transversale, analiza de risc (modele de studiu), efectuarea anchetei epidemiologice.

Nr. Tema Nr. ore

% din tolalul orelor

1 Reprezentăi grafice utilizate în epidemiologie: tabele, diagrame (lineară, în coloane, structurală, polară), cartograma, cartodiagrama, sterograma.

1 7,14

2 Valoarea testelor de depistaj; detectarea adevăraŃilor infectaŃi (sensibilitatea); detectarea adevăraŃilor indemni (sensibilitatea)

1 7,14

3 Eşantionajul: tipuri de eşantioane, reprezentativitatea eşantionului 1 7,14 4 Metodele de lucru în cercetarea epidemiologică: anamneza, observaŃia,

compararea, screeningul, experimentul, biostatistica 1 7,14

5 Ancheta epidemiologică: modul de alcătuire a unui chestionar, pregătirea anchetatorilor; înscrierea datelor în chestionar

1 7,14

6 Anchete transversale, anchete longitudinale, studii prospective şi retrospective; cohortele

1 7,14

7 Ancheta epidemiologică în bolile sporadice şi endemice (enzootice) 1 7,14

8 Ancheta epidemiologică în bolile epidemice (epizootice) 1 7,14

9 Ancheta epidemiologică în bolile pandemice (panzootice) 1 7,14 10 AplicaŃii practice privind dinamica epidemiologică a bolilor

transmisibile bacteriene 1 7,14

11 AplicaŃii practice privind dinamica epidemiologică a bolilor virale transmisibile virale

1 7,14

12 AplicaŃii practice privind dinamica epidemiologică a bolilor parazitare şi micotice

1 7,14

13 Inregistrarea, stocarea şi transmiterea datelor epidemiologice 1 7,14 14 SedinŃă recapitulativă 1 7,14

B. Programa analitic ăModul de desfăşurare: Anul III Medicină Veterinară: curs cu întregul an, activitatile practice pe grupe. Metodele de predare şi de învăŃare: LA CURS: prezentare power point privind aspectele epidemiologice generale şi particularităŃiele epidemiologice ale bolilor sporadice, endemice, epidemice, pandemice; dialog cu studenŃii pentru fixarea noŃiunilor. LA LUCRARILE PRACTICE: scurtă introducere în lucrarea programată, utilizarea calculatorului în analiza epidemiologică a bolilor epidemice, elementele descriptive si analitice ale bolilor, calcularea principalilor indicatori epidemiologici (incidenŃa, prevalenŃa, morbiditate, mortalitate, letalitate), exemple de anchete epidemiologice, efectuarea de reprezentări grafice pentru caracterizarea epidemiologică, informarea asupra evoluŃiei bolilor pe buletinele informative OIE/WOHA etc.

Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: Cunoaşterea conceptului epidemiologic asupra evoluŃiei bolilor, diferenŃierea între epidemiologia descriptivă şi cea analitică în bolile transmisibile şi netransmisibile Capacitatea de utilizare a calculatorului în efectuarea investigaŃiilor epidemiologice şi informare asupra bolilor epidemice ce evoluează în Ńara noastră şi la la nivel mondial Efectuarea anchetelor epidemiologice clasice şi de urgenŃăNecesitatea utilizării datelor epidemiologice în precizarea diagnosticului. Aplicarea măsurilor de luptă colectivă antiepidemică

Pentru curs: frecvenŃa şi modul de comportare, cât şi participarea la discuŃii. Pentru lucrările practice: frecvenŃa, modul de lucru prin utilizarea calculatorului, grija faŃă de materialele din dotare, simularea evoluŃiei unor boli epidemice, întocmirea de reprezentări grafice pentru a caracteriza evoluŃia epidemică a unei boli; scurte seminarizări la sfârşitul orelor de lucrării practice care se notează.

Modul de stabilire a notei finale: Pentru evaluarea finală se vor lua în considerare următoarele: FrecvenŃa la curs: 2% FrecvenŃa la lucrările practice (obligatorie): 5% Interesul depus în efectuarea activiăŃilor practice din laborator: 10% Scurte seminarizări notate la sfârşitul lucrării practice: 3% Colocviul de lucrări practice încheiat cu notă: 30% Examen pentru materia de curs (verificare pe parcurs prin 2 lucrări scrise): 50%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii : sală pentru desfăşurarea lucrărilor practice cu 16 locuri, spaŃiu pentru multiplicare diferite materiale, sală pentru redactarea diferitelor materiale şi analize epidemiologice. Dotării ; calculatoare legate în reŃea şi conectate la Internet; aparatură pentru înregistrarea de imagini (aparate foto, cameră digitală, imprimantă color, scanner, inscripŃionator discuri); aparatură pentru redarea imaginilor audio-vizuale (TV color, videoproiector, cititor CD, Laptop)

Resursele necesare:

Materiale didactice : imagini stocate pe CD, casete video sau dischete cu evoluŃia epidemică a unor boli, prelucrări power point, postere, cărŃi de specialitate existente în biblioteca disciplinei.

Bibliografie: Obligatorie: Epidemiologie veterinară – Răpuntean Gh., Răpuntean S., curs (2005)

Facultativ ă: Introducere in epidemiologia generala – Vior C., 1999 Epidemiologie veterinara – Stratulat Gh., - 2002 Thrusfield Michael – (2005) Veterinary Epidemiology, Blackwell Publishing, Third Edition

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Catedra I – Biomatematica si informatica Alte informaŃii: Pentru supravegherea epidemiologica a bolilor disciplina colaboreaza cu Directia Sanitara Veterinara \i Siguranta Alimentelor Cluj si din alte judete, cu ANSVSA si IDSA serviciile de epidemiologie. Prin acest mod de lucru disciplina se integreaza in invatamantul clinic. Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:




Codul Cursului: 0401030102 RECTOR: Prof. dr. ing. Doru Pamfil

SE RATIFICĂ/









Catedra III Discipline Paraclinice Data implement ării:

Titlul cursului: IMUNOLOGIE01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Conf. Dr Nicodim Iosif FIłCoordonatorul cursului:

Prof. dr. Gh. Răpuntean



Limba de predare R0 Semestrul 5 Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 - 28 - ExamenCodulCursul pe care îl








Biochimie, Biologie celulară, histologie şi embriologieCursuri anterioare

Recomandate:

Biologie animalăAlte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. 2 ore/s ăptămână -50 % b. Programa analiti că L. P. 2 ore/s ăptămână - 50%

CURS A. ObiectiveSe urmăreşte însuşirea noŃiunilor privitor la organizarea sistemului imun, formele de imunitate, celulele implicate, substanŃele antigenice, anticorpii/clasele de imunoglobuline, tipurile dec răspuns imun, produsele biologice (vaccinuri, seruri imune, produse revelatoare) stările de imunopatologieCurs. Tema ore/săptămână - % : 2 ore/săptămână = 28 ore



1 Sistemul imun . Introducere. Clasificarea stărilor de imunitate: umorală-celulară, sterilă-nesterilă, naturală-artificială. Factorii pasivi ai rezistenŃei: pielea şi mucoasele. Factorii activi : factorii umorali (lizozimul, properdina, complementul, betalizina). Activarea complementului: calea clasicăşi calea alternativă. FuncŃiile biologice ale complementului. Factorii celulari ai rezistenŃei naturale: neutrofilele, macrofagele, mastocitele. Fagocitoza : etapele fagocitozei. ImportanŃa fenomenului de fagocitoză.

0,5

0,5 0,5

0,25

0,25

1,78

1,78 1,78

0.89

0,89

2 Elementele sistemului imun . Organele limfoide primare: măduva limfoide secundare: limfonodulii, splina, Ńesuturile limfoide asociate mucoaselor şi glanda Harder. Baza celular ă a răspunsului imun . Limfocitele T: subpopulaŃiile de limfocite T (Th, Ta, Ts, Tc, Tdh); Limfocitele B şi plasmocitele. Celulele ucigaşe: celule K şi NK. Celulele prezentatoare de antigen: macrofagele, celulele dendritice, astrocitele, limfocitele B Imunitatea dobândit ă (inductibil ă). Imunitatea dobândită activ (naturală şi artificială); imunitatea dobândită pasiv (artificială şi naturală - placentară, colostrală şi vitelină)

0,5

0,5

1

1,78

1,78

3,57

3 Antigenul. Caracterizarea substanŃelor cu funcŃie antigenică(structura chimică, calitatea de non-self, persistenŃa în organism); organizarea structurală a moleculei de antigen; valenŃa antigenului; specificitatea antigenică; clasificarea şi categorii de antigene: dupăgradul de complexitate (a. complete şi a. incomplete); dupăstructura chimică (a.proteice, a.polizaharidice, a.nucleinice şi a.lipidice); după modul de formare (a.naturale, a.artificiale şi a.sintetice); după capacitatea de a stimula limfocitele T sau B (a. T-dependente şi a, T-independente); principalele categorii de antigene naturale: antigene bacteriene (a. somatice O, a.flagelare H, a.fimbriale F şi antigene de înveliş K, antigene de suprafaŃă Vi); a. virale, a. parazitare, a.heterofile, a. de grup sangvin şi Rh; AHC (MHC, mhc); antig. sechestrate, superantigenele

2 7,14

4 Anticorpii (Imunoglobulinele). Caractere fizico-chimice ale anticorpilor; relaŃiile dintre gamaglobuline şi anticorpi; modelul de structură al imunoglobulinelor; regiuni şi fragmente de Ig; clasele de imunoglobuline: IgG, IgM, IgA, IgD, IgE.

2 7,14

5 Anticorpii: situsurile de combinare ale anticorpilor, valanŃa şi afinitatea anticorpilor; izotipia, allotipia şi idiotipia; imunoglobulinele omogene (anticorpii cu eterogenitate restrânsă, proteinele mielomatoase); anticorpii monoclonali; tipuri de anticorpi; teoriile privind formarea anticorpilor (teoria selecŃiei clonale).

2 7,14

6 Recunoa şterea imunologic ă. Memoria imunologică; tipuri de receptori: receptorul pentru Ag, receptorul Fc, receptorul pentru C şi receptorul pentru lectine, alte tipuri de receptori.. Mecanismul recunoaşterii (activarea limfocitelor (specifică şi nespecifică)

2 7,14

7 Răspunsul imun . Răspunsul imun umoral (primar şi secundar), răspunsul imun celular; cooperarea celulară în răspunsul imun; ReacŃia anamnestică. Metabolizarea imunoglobulinelor

1 3,57

8 Devia Ńiile r ăspunsului imun . ToleranŃa imunologică, paralizia imunologică, imunosupresia (factorii imuno-supresori) Modularea nespecific ă a răspunsului imun . Tipuri de imunomodulatorii: de origine bacteriană; de origine animală; de origine vegetală; produşi sintetici (levamisolul şi muramil-dipeptida)

0,5

0,5

1,78

1,78

9 Produsele biologice utilizate în imuno-profilaxie şi diagnostic. Vaccinurile : substanŃe adjuvante (substanŃe convenŃionale şi substanŃe moderne) şi revelatoare. Descrierea principalelor tipuri de vaccinuri: v. vii atenuate; v. inactivate; v. din toxine detoxifiate; controlul vaccinurilor; vaccinarea (v. preventivă şi de necesitate); vaccinurile moderne;

2 7,14

10 Serurile imune : seruri hiperimune, imune şi de convalescent;serumizarea (preventivă şi curativă); Gamaglobulinele şi produsele revelatoare: tuberculina, maleina, paratuberculina şi concentratele gamaglobulinice; Conservarea produselor biologice

1

0,5

0,5

3,57

1,78

1,78 11 Imunopatologie. Reac Ńiile de hipersensibilitate

Alergenii, mecanism de acŃiune Hipersensibilitatea de tip I, II, III şi IV (hipersensibilitate de infecŃie)

2 7,14

12 Imunodeficitele primare . Deficite ale imunităŃii mediate umoral: agamaglobulinemia ereditară, imunodeficitele selective, hipoglobulinemia tranzitorie

1,5 5,35

Deficite ale imunităŃii mediate celular: aplazia timică congenitală, disslazia timică, ataxia teleangiectazia, sindromul Wiscott –Aldrich ImunodefiecienŃele mixte: disgenezia reticulară,, imunodeficienŃa mixtă severăDeficite ale celulelor fagocitare: boala cronică granulomatoasă, boala Chediak–Higashi, sindromul Jobb Imunodeficitele secundare : malnutriŃie, boli bacteriene, boli parazitare, boli virale, boala tumorală, deficienŃa secundară a fagocitelor şi complementului

0,5 1,78

13 Bolile autoimune . Principii generale privind patogeneza acestor afecŃiuni Boli autoimune sistemice” lupusul eritematos, artrita reumatoidă, sclerodermia, dermatomiozita, sind. Sjogren, periarterita nodoasă, amiloidoza

2 7,14

14 Boli autoimune organospecifice : afecŃiuni respiratorii cu mecanism imun, boli ale aparatului locomotor, boli digestive cu mecanism imun, boli ale ficatului cu fenomene autoimune, boli renale cu componentă imună, boli ale sistemului nervos cu componentă imună, boli ale ochilor, boli hemolitice, boli imune cutanate

2 7,14

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective factorii nespecifici ai apărării imune, efectorii imuni: imunoglobulinele şi celulele efectoare - reacŃiile serologice (aglutinare, precipitare, floculare), reacŃiile de hemoliză imună (RFC), imunfluorescenŃa, tehnici imunoenzimatice (ELISA), transfomarea blastică, tehnici de rozetare. L. P. Tema ore/săptămână - % : 2 ore/săptămână = 28 ore




1 Morfologia organelor limfoide imunocompetente: organe centrale (măduvă osoasă, ficatul embrionar, timusul, bursa lui Fabriccius); organe periferice (splina, limfonodulii, Ńesuturile limfoide asociate mucoaselor, glanda Harder)

2 7,14

2 Efectorii umorali ai rezistenŃei nespecifice: lizozimul, properdina, complementul (tehnici de dozare)

2 7,14

3 Efectorii celulari ai rezistenŃei nespecifice: leucocitele, formula leucocitară, fagocitoza, indicele opsonocitofagic

2 7,14

4 Anticorpii: metode de dozare a imunoglobulinelor (precipitarea cu sulfat de zinc), electroforeza în gel de agar şi în gel de poliacrilamidă

2 7,14

5 ReacŃii serologice de aglutinare: reacŃii de aglutinare rapidă pe lamă(RARL), reacŃia de aglutinare lentă (RAL), reacŃia inelară cu lapte (TIL) şi reacŃia de microaglutinare liză (RMAL)

2 7,14

6 ReacŃii serologice de precipitare: reacŃii de precipitare inelară, reacŃii de floculare, reacŃii de precipitare în gel de agar (tehnica Ouchterlony, tehnica Mancini, tehnica de precipitare în gel de agar nutritiv.

2 7,14

7 Tehnici imunoelectroforetice: imunoelectroforeza, contraimuno-electroforeza, tehnica bidimensională, electroimunodifuzia.

2 7,14

8 ReacŃii serologice cu aplicare în evidenŃierea anticorpilor antivirali: reacŃia de hemaglutinare şi de inhibare a hemaglutinării (RHA şi RIHA), reacŃia de hemadsorbŃie şi inhibarea hemadsorbŃiei (RHD şi IHAD)

2 7,14

9 ReacŃii de citoliză imună: hemoliza imună, reacŃia de fixare a complementului (RFC), hemaglutinarea pasivă, latexaglutinarea.

2 7,14

10 Tehnici de imunofluorescenŃă: tehnica directă şi tehnica indirectă, radioimunoanaliza (testul RIA competitiv şi RIA necompetitiv)

2 7,14

11 Tehnici imunoenzimatice: tehnica ELISA, Tehnici imunologice speciale: Western Bloot, PCR

2 7,14

12 Tehnici de evidenŃiere a răspunsului imun celular: separarea limfocitelor, transformarea blastică, inhibarea migrării leucocitelor.

2 7,14

13 Teste de rozetare pentru diferenŃierea limfocitelor B şi a subpopulaŃiilor de limfocite T: rozete E, EA, EAC şi ES

2 7,14

14 ŞedinŃă recapitulativă 2 7,14 Modul de desf ăşurare: Anul III Medicină Veterinară curs, pe grupe la activitatile practice

Metodele de predare şi de înv ăŃare: LA CURS: expunerea orală, prezentarea unor parti din tematica pe transparente sau power point; elemente recapitulative la fiecare curs şi un scurt dialog cu studenŃii pentru clarificarea unor aspecte. LA LUCRARILE PRACTICE: scurtă prezentare a lucrării programate, efectuarea de reacŃii cu specific imunologic pentru detectarea efectorilor imuni, umorali (aglutinări, precipitări, fixarea complementului) şi celulari (fagocitoza, transformarea blastică, rozetarea), tehnici imunoenzimatice (ELISA, Blooting, PCR)


Câştigarea experienŃei pentru lucru în laboratoare de imunologie.Stăpânirea metodologiilor privind efectuarea diferitelor reacŃii imunologice Prepararea antigenelor şi a serurilor imune Capacitatea de a stabili diagnosticul pe baza reacŃiilor imunologice în baza detectarii efectorilor imuni umorali si/sau celulari. Sensibilitatea şi specificitatea testelor imunologice

Pentru curs: frecvenŃa şi modul de comportare, cât şi participarea la discuŃii. Pentru lucrările practice: frecvenŃa, modul de lucru, grija faŃă de materialele din dotare, respectarea regulilor de lucru în laborator şi a celor de protecŃia muncii. Simularea unor proceduri de diagnostic imunologic.

Scurte seminarizări la sfârşitul orelor de lucrării practice care se notează.

Modul de stabilire a notei finale: Pentru evaluarea finală se vor lua în considerare următoarele: FrecvenŃa la curs: 3% FrecvenŃa la lucrările practice (obligatorie): 7% Interesul depus în efectuarea activiăŃilor practice din laborator: 5% Scurte seminarizări notate la sfârşitul lucrării practice: 5% Colocviul de lucrări practice încheiat cu notă: 30%

- Examen oral pentru materia de curs, pe bază de bilet extras de către student, ce conŃine 3 întrebări selectate din toată materia, care în prealabil este adusă la cunoştinŃa studenŃilor: 50%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: laboratorul de imunologie de 45 de mp cu 20 de locuri; materiale din sticlă sau plastic necesare pentru efectuarea investigaŃiilor imunologice; aparatură pentru prepararea antigenelor (trituratoare, ultrasonicator); aparatură pentru evidenŃierea fracŃiunilor antigenice (aparat de electroforeză); aparaturăpentru separarea diferitelor fractiuni antigenice (filtre, centrifugi), aparatură pentru înregistrarea de imagini (aparate foto, cameră digitală, imprimantă color, calculator), lame cu diferite imagini privind fagocitoza, rozetarea, precipitarea etc

Resursele necesare:

Materiale didactice: Materiale didactice: medii de separare (geluri de agar, agaroză), baterii de coloranŃi, colecŃie de lame şi plăci cu reacŃii imunologice, planşe, imagini stocate pe CD sau dischete, benzi video, prelucrări power point, postere, cărŃi de specialitate existente în biblioteca disciplinei.Obligatorie: Obligatorie: Imunologie veterinară 2008, Răpuntean Gh, Răpuntean S. , FiŃ N, edit AcademicPres, Cluj -Napoca Imunologie si Imunopatologie: Răpuntean Gh., - curs 1996Lucrari practice de imunologie: Răpuntean Gh., Spânu Marina, Spânu O. - lucrări practice 1996Bibliografie:

Facultativ ă: Facultativă: Imunologie fundamentala: Cristea V., Răpuntean Gh., Monica Crişan, Vaida T. – curs 2002

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Catedra I prin disciplinele de Biochimie, Biologie celulara, histologie si embriologie Alte informaŃii: Disciplina sprijina activitatea din clinici si din diferite ferme in vederea stabilirii diagnosticului pe baza imunologice si testarea unor vaccinuri ce urmeaza a fi aplicate in tara noastra. Prin acest mod de lucru disciplina se integreaza in invatamantul clinic si isi asigura unele materiale necesare in instruirea studentilor.



AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/






GENERAL DATA




IV

Date of implementationi:Title of course: PARASITOLOGY AND PARASITIC DISEASE 01.10.2009

Course leader Prof.dr.Vasile COZMA Course coordinator Prof.dr. Vasile COZMA


SC Year of study

3 Nr.of classes on semester and activities

Teaching language romanian Semester 6 Total C S L P* *Form of evaluation


4 56 28 - 28 - exam CodeThe course to be replaced: Title


*Formative (training) category = BD – for the Courses specific to a basic discipline, FD - for the Courses specific to a specific fundamental training, SC – for specific disciplines – Clinical sciences, AP – for specific disciplines – Animal productions, FH – for specific disciplines – Food hygiene, UO - the Courses specific to options of the University;** Optionality = CI – fo the imposed (obligatory) Courses, CO – for optional Courses, CF – for elective (to be chosen freely) Courses





CONDITIONS FOR ATTENDING THIS COURSE Compulsory : Ecologie – year I; Pathological anatomy – year III/sem. I; Farmacology and pharmacy – year III/sem. I; Semiology and Medicial imagistic – year III/sem IPrevious courses Recommended: Fiziology, Fiziopathology


SPECIFIC ELEMENTS

Course descriptions: a. Objectives Course. Theme2 classes/week - 50 % b. Syllabus L. P. Theme2 c lasses/week - 50%

COURSE

A. Objectives - learning the base parasitolgy and general patology regarding protozoology, trematodosis and cestodosis of animals; - system of knowledge regarding etiology, biology, epidemiology, pathogenesis, diagnosis and differential diagnosis, prognosis, treatment and prevention in protozoosis, trematodosis and cestodosis in animals - Clinical examination in protozoosis, trematodosis şi cestodosis in animals.

B. Syllabus


A. Objectives The acquirement of the practical skills for clinical and laboratory diagnosis protozoosis, trematodosis and cestodosis in animals by students B. Syllabus


% from all hours

GENERAL PARASITOLOGY1 Introduction - Definition of parasitology. The purpose of studing parasitology .The international

and national development of parasitology.The conection between parasitology and other sciences. Parasites and parasitism. Relationship between parasites and host. Biological cycle of parasites.

1,0

1,0 7,14

2 The antiparazitary reactivity of the host organism(the reactivity of the cellular sistem, tissue sistem and umoral sistem).The immunity in parasitological disease(borned and winned) The imunological tolerance in parasitological disease.

2,0 7,14

3 The hypersensitivity in parasitological disease. Parazitary antibodies. The imunological diagnosis in parasitological disease. Parasitary imunoprofilaxy. The parasitological surveilence of animals

1,0

1,0 7,14

PARASITIC DISEASE4 FLAGELATOSIS: tripanosomosis – durina and leishmaniosis;bovines, swine, fowl and

carnivores trichomonosis . FLAGELATOSIS: birds trichomonosis and histomonosis ; giardiosis

1,0

1,0 7,14

5 COCCIDIOSIS: poultry eimeriosis; COCCIDIOSIS: anseriformes and other birds eimeriosis; rabbit eimeriosis

1,0 1,0 7,14

6 COCCIDIOSIS: bovines eimeriosis; small ruminants eimeriosis, swine and horses. COCCIDIOSIS: carnivores coccidiosis. COCCIDIOSIS:Criptosporidiosis.

1,0

0,5 0,5

7,14

7 COCCIDIOSIS:Sarcocistiosis. COCCIDIOSIS: Toxoplasmosis.

1,0 1,0

7,14

8 COCCIDIOSIS:Neosporosis; Besnoitiosis. HEMOSPORIDIOSIS: horses and dogs babesiosis. Small ruminants theileriosis

1,0 1,0

7,14

9 HEMOSPORIDIOSIS: small ruminants babesiosis. 2,0 7,14

10 MICROSPORIDIOSIS – bees and silk worms nosemosis; encefalitozoonosis. CILIATOSIS - balantidiosis.

1,5 0,5

7,14

11 TREMATODOSIS: fasciolosis, dicroceliosis, paramfistomosis 2,0 7,14

12 TREMATODOSIS: birds intestinal trematodosis; prostogonimoza; carnivores intestinal trematodosis; opistorchiosis. CESTODOSIS: ruminants cestodosis; horses cestodosis

1,0

1,0 7,14

13 CESTODOSIS: carnivores cestodosis; birds cestodosis METACESTOSIS: bovines muscular cisticercosis; swine muscular cisticercosis; ruminants and swine serous membrans cisticercosis; rabbits hepatoperitoneal cisticercosis

1,0 1,0 7,14

14 METACESTODOSIS: cerebrospinal cenurosis; rabbits cenurosis; hidatidosis, ligulosis 2,0 7,14


% from all hours

1 Specific techniques for parasitic disease diagnosis – the technique of the parasitological blood examination. Diagnosis methodes in protozoosis with blood localisation: durina; leishmaniosis

2 7,14

2 Special thechniques for samples prelevation for diagnosis (pathological sample prelevation from intestina, oral, vaginal uretral mucous membranes). Ovoscopic’s coproscopic methodes. Larvohelmintoscopic’s methodes.

2 7,14

3 Diagnosis methodes in :bovines trichomonosis, swine and birds trichomonosis; giardiosis. 2 7,14

4 Diagnosis methodes in: ruminants and horses babesiosis; theileriosis. 2 7,14

5 Diagnosis methodes in: coccidioze : mammels and birds eimeriosis. 2 7,14

6 Diagnosis methodes in: toxoplasmosis; sarcocistosis, neosporosisză. 2 7,14

7 Diagnosis methodes in: bees and silk worms criptosporidiosis; balantidiosis; nosemosis 2 7,14

8 Diagnosis methodes in: fasciolosis. 2 7,14

9 Diagnosis methodes in: dicroceliosis, paramphistomosis. 2 7,14

10 Diagnosis methodes in: carnivores and birds intestinal trematodosis intestinale; prostogonimosis.

2 7,14

11 Diagnosis methodes in: ruminants and horses anoplocefalidosis. 2 7,14

12 Diagnosis methodes in: birds cestodosis. 2 7,14

13 Diagnosis methodes in: carnivores cestodosis. 2 7,14

14 Diagnosis methodes in: metacestodosis. 2 7,14

Manner of realization:Course: hours evolving weekly in plenum.

Practical activities / seminaries: Oral exposition, picture presentation (video-projection, Power Point, plates. Papers. Interactive conversation.

Teaching and learning methods:Oral exposition, picture presentation (video-projection, Power Point, plates. Papers. Interactive conversation.

Results expected: How they are to be evaluated or proved:Learning the base parasitolgy and general patology regarding protozoology, trematodosis and cestodosis of animals; system of knowledge regarding etiology, biology, epidemiology, pathogenesis, diagnosis and differential diagnosis, prognosis, treatment and prevention in protozoosis, trematodosis and cestodosis in animals.

Property of the knowledge rendition in courses.. Property general and special principle for application general and specific of the prophilactic protocol in parasitical disease in animals. Practical examination consist on recognize microscopics preparats and macroscopic species of parasites(protozoosis, trematodosis şi cestodosis in animals

The way of determining the final grade: Courses activity, theoretic examination results - 33% Qiuz– 33% Activity in practice lessons and results of practical examination - 33%

SUPPLEMENTARY ELEMENTSRooms and Equipments:microscoap: 11 Nikon, 3 Nikon, Olympus for obtainand picture processing ; ELISA for diagnosis in parasitical disease , laboratoryof parasitology, laboratoryfor mycology, Clincafor large and small animals, Television and Video Player,DVD player; screen for projection 180/180 cm; video camera, photo digital Olympus . Available resources :

Didactic materials:museum with microscopic assays for students, museum with preserved assays,pictures , video cassette and CD with pictures and information..

Bibliography:

Compulsory:1. I. Şuteu, V.Cozma, 2004, Parazitologie clinică veterinară, Vol.I, Edit.Risoprint, Cluj-

Napoca. 2. V. Cozma, C. Gherman, V. Mircean, C. Magdaş, A. Mihalca, 2009 Ghid de diagnostic

parazitologic veterinar, Edit. Risoprint Cluj-Napoca

Elective:1. V. Cozma, 1996, Eimerioza mieilor. Edit. Sincron, Cluj-Napoca. 2. I. Şuteu, V. Cozma, O. Negrea, C. Gherman, V. Mircean, 1996, Protozoozele abortigene şi neonatale la animale. Edit. Ceres, Bucureşti. 3. I. Şuteu, V. Cozma, 1998, Bolile parazitare la animalele domestice. Edit. Ceres, Bucureşti. 4. N. Dulceanu, Cristina Terinte, L.I.Mitrea, Carmen Polcovnicu, 2000, DicŃionar enciclopedic de parazitologie, Editura Academiei Române, Bucureşti 5. M. A. Taylor, R. L. Coop, R. L. Wall, 2007, Veterinary Parasitology, third edition,Blackwell Publishing


Other information:

Annexes:


Prof.dr. Aurel MUSTE

Date of sanction: SANCTION OF THE


APPROVED / NOT APPROVED Dean: Prof.dr. Ioan GROZA

Date of approval: APPROVAL OF THE FACULTY

Signature:

COMMISSION FOR CURRICULAR REFORM AND INTERNATIONAL INTEGRATIONDate of ratification: Course code: 0401030104


/ NOT RATIFIED



FIŞA DISCIPLINEI





III Paraclinice







DF Anul de studii




4 56 28 28 Examen





zi, FR, FF








CURS A. Obiective Insuşirea cunoştinŃelor necesare în practica terapeutică veterinară şi utilizarea produselor de uz veterinar în concordanŃă cu legislatia referitoare la bunăstarea animală şi securitatea consumului de produse de origine animală.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Insuşirea cunoştinŃelor referitoare la legislaŃia medicamentului veterinar, efectuarea de calcule farmaceutice. Cunoasterea formelor farmaceutice şi modalitatea practică de administrare a acestora. Organizarea şi functionarea farmaciei veterinare




1 Farmacologie generală. Terminologie, ramurile farmacologiei. 2,0 7,14 2 Tehnica farmaceutică. Forme farmaceutice 2,0 7,14 3 Tehnica farmaceutică. Forme farmaceutice 2,0 7,14 4 Farmacodinamie 2,0 7,14 5 Farmacocinetică. Transportul medicamentelor prin membrane. Administrarea,

absorbtia, distribuŃia şi eliminarea medicamentelor. Aspecte particulare ale dozajului medicamentos. Scala interspecifică.

2,0 7,14

6 Principiile terapeuticii. Terapia medicamentoasă raŃională. Interactiuni şi incompatibilităti medicamentoase. Terapia medicamentoasă la animale cu condiŃii speciale.

2,0 7,14

7 MedicaŃia sistemului nervos. Autonom (vegetativ) şi parasimpatic 2,0 7,14 8 MedicaŃia sistemului nervos central. Principiile anesteziologiei. Gaze terapeutice,

anestezice inhalatorii şi injectabile. 2,0 7,14

9 MedicaŃia sistemului nervos central. Opioide, tranchilizante, anestezice locale. MedicaŃia anticonvulsivă, analeptică şi comportamentală. Eutanasierea.

2,0 7,14

10 Autacoidele. MedicaŃia analgezică, antipiretică, antiinflamatoare. 2,0 7,14 11 MedicaŃia sistemului cardiovascular 2,0 7,14 12 MedicaŃia sistemului urinar. MedicaŃia sângelui 2,0 7,14 13 MedicaŃia sistemului endocrin. Hormonii hipotalamici şi hipofizari 2,0 7,14 14 MedicaŃia sistemului endocrin. Hormonii care influenŃează activitatea aparatului

genital 2,0 7,14



1 LegislaŃia medicamentului de uz veterinar Cântărirea şi măsurarea medicamentelor

2,0 7,14

2 Calcule utilizate în farmacologie 2,0 7,14 3

TEHNICA FARMACEUTICA Formele medicamentoase solide: pulberi, boluri, pilule supozitoare.

2,0 7,14

4 Formele medicamentoase solide : capsule, comprimate, creioane caustice. Formele medicamentoase moi : unguente şi electuarii.

2,0 7,14

5 Formele medicamentoase lichide: soluŃii neinjectabile, suspensii, emulsii, linimente, lichide injectabile.

2,0 7,14

6 Formele medicamentoase lichide : mucilagii, soluŃii extractive apoase ape aromatice, siropuri, tincturi, extracte.

Forme medicamentoase gazoase

2,0 7,14

7 Colocviu - calcule utilizate în farmacologie şi tehnică farmaceutică

2,0 7,14

8 FARMACODINAMIA ExperienŃe de farmacodinamie generală (8)

2,0 7,14

9 ExperienŃe de farmacodinamie specială:SNV simpatic, SNV parasimpatic şi SNC (6)

2,0 7,14

10 ExperienŃe de farmacodinamie specială: sedative, tranchilizante, anestezice locale (6)

2,0 7,14

11 ExperienŃe de farmacodinamie specială: digestiv, urinar antiinflamatoare (4) 2,0 7,14


2,0 7,14


2,0 7,14

14 Colocviu Farmacodinamie

2,0 7,14


Seminarul se desfăşoară săptămânal cu grupe de studenŃi şi pe teme. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

1. Curs şi lucrări practice (variante tipărite). 2. Dialog interactiv pe tema propusă. 3. Referate. 4. Studiu de caz. – pe echipe de studenŃi 5. experimente pe animale de laborator înregistrate şi prezentate pe suport video

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Insuşirea cunoştinŃelor necesare în practica

terapeutică veterinară şi utilizarea produselor de

uz veterinar în concordanŃă cu bunăstarea

animalelor şi legislatia referitoare la securitatea

consumului de produse de origine animală.

Verificarea săptămânală a cunoştintelor acumulate. Două colocvii: din calcule, tehnică farmaceutică şi farmacodinamie Examen final din materia de curs




Resursele necesare:

SpaŃii şi Dot ări: Cursul şi lucrările practice se desfăşoară în laboratorul Disciplinei de Farmacologie din cadrul FMV. Dotările existente sunt folosite împreună cu Disciplinei de Farmacologie Sală de laborator, sală de pregătire a lucrărilor, video-proiector cu sistem sistem PC, 6 sisteme PS

Materiale didactice: mese de laborator, tablă magneticăObligatorie: Suport de curs (variant ă tip ărit ă) Veturia Ileana Nueleanu, – 2009, Curs de Farmacologie Veterinară, Ed. Risoprint, Cluj Napoca. Veturia Ileana Nueleanu, Anca Mărculescu, Mihai Cernea – 2009 Farmacologie veterinară – lucrări practice, ed. Risoprint, Cluj Napoca

Bibliografie:

Facultativ ă: Veterinary pharmacology and therapeutics. H.R. Adams, Ed Iowa State. University Presss, 2001


Alte informaŃii:Nu este cazul



AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



ştampila:







III Paraclinice







DF Anul de studii




4 56 28 28 Examen





zi, FR, FF







ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - 50%

b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 50% CURS A. Obiective Insuşirea cunoştinŃelor necesare în practica terapeutică veterinară şi utilizarea produselor de uz veterinar în concordanŃă cu legislatia referitoare la bunăstarea animală şi securitatea consumului de produse de origine animală.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Insuşirea cunoştinŃelor referitoare la prescrierea medicamentelor şi administrarea lor.




1 Farmacologie nutritională. Vitamine liposolubile şi hidrosolubile 2,0 7,14 2 Farmacologie nutritională Microelemente. Alte substanŃe nutritive 2,0 7,14 3 DetergenŃi, antiseptice, dezinfectante. Sulfamidele 2,0 7,14 4 Peniciline. cefalosporine. Alte antibiotice beta-lactamice 2,0 7,14 5 Tetraciclinele. Antibiotice aminoglicozide. Cloramfenicolul şi derivaŃii săi 2,0 7,14 6 Antibiotice macrolide. Lincosamide. Alte antibiotice. Floroquinolone 2,0 7,14 7 MedicaŃia antifungică şi antivirală 2,0 7,14 8 MedicaŃia antiparazitară 2,0 7,14 9 MedicaŃia antiparazitară 2,0 7,14 10 MedicaŃia aparatului digestiv 2,0 7,14 11 MedicaŃia aparatului respirator 2,0 7,14 12 MedicaŃia antitumorală 2,0 7,14 13 MedicaŃia dermatologică 2,0 7,14 14 MedicaŃia oftalmică 2,0 7,14



1 RECEPTURĂ - PărŃile reŃetei şi redactarea ei. 2,0 7,14

2 Receptură - Modele de reŃete pentru diferite forme medicamentoase. 2,0 7,14 3 Receptură - Modele de reŃete pentru diferite forme medicamentoase. 2,0 7,14 4 Receptură clinică 2,0 7,14 5 Receptură clinică 2,0 7,14 6 Receptură clinică 2,0 7,14 7 Receptură clinică 2,0 7,14 8 Receptură clinică 2,0 7,14 9 Receptură clinică 2,0 7,14 10 Colocviu receptură 2,0 7,14 11 Administrarea medicamentelor - cale digestivă 2,0 7,14 12 Administrarea medicamentelor - respiratorie, oculară şi cutanată. 2,0 7,14 13 Administrarea medicamentelor - cale parenterală. 2,0 7,14 14 Colocviu administrarea medicamentelor 2,0 7,14

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăsoară săptămânal în plen. Expunere şi prezentarea schematică a ideilor principale prin proiecŃie. Seminarul se desfăşoară săptămânal cu grupe de studenŃi şi pe teme. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

6. Curs şi lucrări practice (variante tipărite). 7. Dialog interactiv pe tema propusă. 8. Referate.

9. Studiu de caz. – pe echipe de studenŃi Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate:

Insuşirea cunoştinŃelor necesare în practica terapeuticăveterinară şi utilizarea produselor de uz veterinar în concordanŃă cu bunăstarea animalelor şi legislatia referitoare la securitatea consumului de produse de origine animală.

Verificarea săptămânală a cunoştintelor acumulate. Două colocvii: din receptură şi administrarea medicamentelor Examen final din materia de curs



ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dot ări: Cursul şi lucrările practice se desfăşoară în laboratorul Disciplinei de Farmacologie din cadrul FMV. Dotările existente sunt folosite împreună cu Disciplinei de Farmacologie Sală de laborator, sală de pregătire a lucrărilor, video-proiector cu sistem sistem PC, 6 sisteme PS

Resursele necesare:

Materiale didactice: mese de laborator, tablă magneticăObligatorie: Suport de curs (variant ă tip ărit ă) Veturia Ileana Nueleanu, – 2009, Curs de Farmacologie Veterinară, Ed. Risoprint, Cluj Napoca. Veturia Ileana Nueleanu, Anca Mărculescu, Mihai Cernea – 2009 Farmacologie veterinară – lucrări practice, ed. Risoprint, Cluj NapocaBibliografie: Facultativ ă: Veterinary pharmacology and therapeutics. H.R. Adams, Ed Iowa State. University Presss, 2001 The Merck veterinary manual, 2005

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul Alte informaŃii:Nu este cazul Anexe: Nu este cazul


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



ştampila:









Titlul cursului: ANATOMIE PATOLOGICĂ GENERALĂ1.10.2009





Limba de predare română Semestrul V Total C S L P* *Forma de evaluare




Patogeneza, evoluŃia şi consecinŃele leziunilor




zi, ID, FrLocul desf ăşurăriiTitlul



Anatomie Animală, Biologie celulară, Histologie şi Embriologie.Cursuri anterioare

Recomandate:



CURS A. ObiectiveDisciplina urmăreşte dobândirea cunoştinŃelor teoretice privind etiologia, patogeneza, morfologia, consecinŃele şi evoluŃia leziunilor subcelulare, celulare, tisulare, ale organelor şi sistemelor la animale. B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucrările practice vizează însuşirea cunoştinŃelor practice necesare evidenŃierii şi identificării macroscopice, histopatologice şi histochimice a diferitelor procese patologice.




1 Generalitati privind anatomia patologică. 2 7, 14 2 Citopatologie 4 14,28 3 Tulburări de metabolism celular 4 14,28 4 Tulburări de circulaŃie. 4 14,28 5 Procese de adaptare reactivă şi reconstrucŃie. 6 21,43 6 Morfogeneza imunopatiilor. 2 7, 14 7 Notiuni generale de teratologie 2 7, 14 8 Patologia bolii tumorale. 4 14,28



1 ProtecŃia muncii, conduita diagnosticului morfopatologic. 3 7, 14 2 Examinarea cadavrelor şi a organelor; modificări cadaverice. 3 7, 14 3 Morfologia tulburărilor de metabolism. 9 21,42 4 Morfologia tulburărilor circulaŃiei locale. 9 21,42 5 Morfologia procesului de resorbŃie şi adaptare. 9 21,42 6 Morfologia regenerării 3 7, 14 7 Morfologia procesului tumoral. 6 14,28




Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere (50 min.) - prezentare a leziunilor microscopice ce presupune realizarea de desene, prezentarea de planşe, proiecŃia preparatelor histologice pe monitor, videoproiecŃie de imagini, urmată de activităŃi practice propriu-zise de histopatologie (50 min. - examinarea lamelor la microscop şi completarea caietelor cu scheme, de către studenŃi, sub îndrumarea cadrului didactic) şi examinare macroscopică a organelor cu leziuni (50 min.). La plecare fiecare student primeşte materialul teoretic pentru şedinŃa de lucrări practice următoare.


InformaŃiile teoretice vor fi furnizate prin intermediul manualului (text şi atlas color) şi prin intermediul cursurilor şi conferinŃelor. Cursurile se bazează pe proiecŃia schemei teoretice a tematicii abordate, dezvoltarea liberă acesteia şi exemplificarea fiecărei categorii patologice prin imagini macroscopice şi microscopice, cu explicarea lor. DiscuŃia imaginilor se va face pe baza cunoştinŃelor acumulate deja de studenŃi. Materialul de bază pemtru studiul individual este manualul şi prezentările de la curs (CD cu text, scheme şi imagini). Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere teoretică urmată de activităŃi practice propriu-zise. La fiecare şedinŃă de lucrări practice studenŃii vor primii materialul teoretic redactat pentr a economisii timp – evitarea dictării.

Ambele forme de activităŃi didactice vor fi interactive, solicitând participarea activă a studenŃilor. În cadrul şedinŃelor de lucrări practice se vor organiza seminarii şi prezentări de referate bibliografice, realizate de către studenŃi.


Prin desfăşurarea activităŃilor didactice, cât şi prin studiul individual solicitat studenŃilor, se preconizează dobândirea unor cunoştinŃe teoretice şi practice de bază privind fiziopatologia, patogeneza, morfologia, evoluŃia, complicaŃiile şi consecinŃele entităŃilor morbide la animale. CunoştinŃele dobandite se constituie ca fundament în pregătirea de specialitate medical veterinară prin înŃelegerea mecanismelor şi morfologiei proceselor patologice.

- Prezentarea de referate bibliografice - opŃional - Seminarii la lucrări practice; - Examen practic (colocviu); (recunoaşterea şi descrierea preparatelor histopatologice alocate studenŃilor pe baza extragerii aleatoare de bilete, recunoaşterea şi descrierea unor leziuni macroscopice). - Examen teoretic; (examen oral, cu 20 min. de pregătire a subiectelor pe bază de bilete extrase aleator de către student).








Obligatorie:

1. BABA , A.I., 1985 – Morfopatologie, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca. 2. BABA , A.I., 2002 – Oncologie comparată, Ed. Academiei Române, Bucureşti. 3. BABA , A. I., C. CĂTOI, 2003 – Morfopatologie generală, Ed.AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie:

Facultativ ă:



Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/










Titlul cursului: ANATOMIE PATOLOGICĂ SPECIALĂ1.10.2009









Patogeneza şi consecinŃele patologice ale leziunilor





MEDICINĂ VETERINARĂ – Limba română0401 6 ani zi USAMV Cluj


Anatomie Animală, Biologie celulară, Histologie şi Embriologie.Anatomie Patologică GeneralăFiziopatologie

Cursuri anterioare

Recomandate:


Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -40 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână -60 % CURS A. ObiectiveDisciplina urmăreşte dobândirea cunoştinŃelor teoretice privind fiziopatologia, patogeneza şi morfologia entităŃilor morbide la animale.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucrările practice vizează însuşirea cunoştinŃelor practice necesare evidenŃierii şi identificării macroscopice, histopatologice şi biochimice a diferitelor procese patologice.B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Patologia sistemului cardiovascular 4 14,28 2 Patologia sistemului nervos 2 7,14 3 Patologia sistemului endocrin 2 7,14 4 Patologia aparatului respirator. 4 14,28 5 Patologia aparatului digestiv. 4 14,28 6 Patologia aparatului urinar. 2 7,14 7 Patologia aparatului genital. 2 7,14 8 Patologia sistemului hematopoetic. 2 7,14 9 Patologia pielii şi anexelor. 2 7,14 10 Patologia sistemului osteoarticular şi muscular. 2 7,14 11 Patologia organelor de simŃ. 2 7,14



1 Patologia sistemului cardiovascular. 3 7,14 2 Patologia aparatului respirator. 3 7,14 3 Patologia tubului digestiv. 3 7,14 4 Patologia glandelor anexe ale tubului digestiv. 3 7,14 5 Patologia aparatului urinar. 3 7,14 6 Patologia aparatului genital femel. 3 7,14 7 Patologia aparatului genital mascul. 3 7,14 8 Patologia sistemului endocrin, nervos şi a organelor de simŃ. 3 7,14 9 Patologia sistemului hematopoetic. 3 7,14 10 Patologia pielii şi anexelor. 3 7,14 11 Patologia sistemului osos. 3 7,14 12 Patologia sistemului muscular. 3 7,14 13 Patologia virozelor. 3 7,14 14 Patologia parazitozelor. 3 7,14




Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere (50 min.) - prezentare a leziunilor

microscopice ce presupune realizarea de desene, prezentarea de planşe, proiecŃia preparatelor

histologice pe monitor, videoproiecŃie de imagini, urmată de activităŃi practice propriu-zise de

histopatologie (50 min. - examinarea lamelor la microscop şi completarea caietelor cu scheme, de

către studenŃi, sub îndrumarea cadrului didactic) şi examinare macroscopică a organelor cu leziuni

(50 min.). La plecare fiecare student primeşte materialul teoretic pentru şedinŃa de lucrări practice

următoare.


InformaŃiile teoretice vor fi furnizate prin intermediul manualului (text şi atlas color) şi prin intermediul cursurilor şi conferinŃelor. Cursurile se bazează pe proiecŃia schemei teoretice a tematicii abordate, dezvoltarea liberă acesteia şi exemplificarea fiecărei categorii patologice prin imagini macroscopice şi microscopice, cu explicarea lor. DiscuŃia imaginilor se va face pe baza cunoştinŃelor acumulate deja de studenŃi. Materialul de bază pemtru studiul individual este manualul şi prezentările de la curs (CD cu text, scheme şi imagini). Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere teoretică urmată de activităŃi practice propriu-zise. La fiecare şedinŃă de lucrări practice studenŃii vor primii materialul teoretic redactat pentr a economisii timp – evitarea dictării. Ambele forme de activităŃi didactice vor fi interactive, solicitând participarea activă a studenŃilor. În cadrul şedinŃelor de lucrări practice se vor organiza seminarii şi prezentări de referate bibliografice, realizate de către studenŃi.


Prin desfăşurarea activităŃilor didactice, cât şi prin studiul individual solicitat studenŃilor, se preconizează dobândirea unor cunoştinŃe teoretice şi practice de bazăprivind fiziopatologia, patogeneza, morfologia, evoluŃia, complicaŃiile şi consecinŃele entităŃilor morbide la animale. CunoştinŃele dobandite se constituie ca fundament în pregătirea de specialitate medical veterinară prin înŃelegerea mecanismelor şi morfologiei proceselor patologice.

- Prezentarea de referate bibliografice - opŃional - Seminarii la lucrări practice; - Examen practic (colocviu); (recunoaşterea şi

descrierea preparatelor histopatologice alocate studenŃilor pe baza extragerii aleatoare de bilete, recunoaşterea şi descrierea unor leziuni macroscopice).

- Examen teoretic; (examen oral, cu 20 min. de pregătire a subiectelor pe bază de bilete extrase aleator de către student).









Obligatorie:

1. BABA , A.I., 1985 – Morfopatologie, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca. 2. BABA , A.I., 2002 – Oncologie comparată, Ed. Academiei Române, Bucureşti. 3. BABA , A. I., C. CĂTOI, 2003 – Morfopatologie generală, Ed.AcademicPres, Cluj-Napoca. 4. Cătoi C., 2006 – Anatomie Patologică Specială, Ed.AcademicPres, Cluj-Napoca.Bibliografie:

Facultativ ă:



Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/




All the blank spaces of the form will be filled, according to the indications regarding the filling of the Course Specification Form, from the Manual of Quality. As for the blank spaces which are not considered to be specific, one has to write inside „ It is not the case”.

The form that do not contain all the necessary information will be given back to the remittent.




III. PARACLINICAL DEPARTAMENT Date of

implementation:Title of course:SISTEMIC PATHOLOGY

1.10.2009Course leader Prof. Dr. Cornel Cătoi Course coordinator Prof. Dr. Cornel Cătoi

CHARACTERISTICS OF THE COURSEFormative (training) category * CS Year of

studyIII Nr. of classes on semester and

activities

Teaching language RO Semester VI Total C S L P* *

Form of evaluation

Optionality** CI Nr. of credits

5 70 28 42 E Code

The course to be replaced: Title PATHOLOGY


Lesions pathogenesis, evolution and consequences

*Formative (training) category = BD – for the Courses specific to a basic discipline, FD - for the Courses specific to a specific fundamental training, SC – for specific disciplines – Clinical sciences, AP – for specific disciplines – Animal productions, FH – for specific disciplines – Food hygiene, UO - the Courses specific to options of the University;** Optionality = CI – for the imposed (obligatory) Courses, CO – for optional Courses, CF – for elective (to be chosen freely) Courses



Where it takes places

Title VETERINARY MEDICINE – YEAR 3 OF STUDY

0401 6 years Day USAMV

CONDITIONS FOR ATTENDING THIS COURSE Compulsory : Animal Anatomy, Cellular biology, Histology and Embryology , General Pathologic Anatomy, Physiology Previous courses Recommended: Physiology, Microbiology


SPECIFIC ELEMENTS

Course descriptions: a. Objectives Course. Theme classes/week -40 % b. Syllabus L. P. Theme cla sses/week -60 %

COURSE

A. Objectives The objective of the department is achievement of theoretical knowledge regarding physiology, pathogenesis and morphology of morbid entities on animals.

B. Syllabus


A. Objectives The objectives of practical activities is achievement of necessary practical knowledge for macroscopic, histopathological and biochemical differentiation and identification of different pathological process.

B. Syllabus


% from all hours

1 Pathology of the cardiovascular system; 4 14,28 2 Pathology of the nervous system; 2 7,14 3 Pathology of the endocrine system; 2 7,14 4 Pathology of the respiratory apparatus; 4 14,28 5 Pathology of the digestive system; 4 14,28 6 Pathology of the urinary system; 2 7,14 7 Pathology of the genital system; 2 7,14 8 Pathology of the hematopoietic system; 2 7,14 9 Pathology of the skin and annexes; 2 7,14 10 Pathology of the bones, joints and muscles; 2 7,14 11 Pathology of sensitive organs. 2 7,14


% from all hours

1 Cardiovascular system pathology; 3 7,14 2 Respiratory apparatus pathology; 3 7,14 3 Digestive system pathology; 3 7,14 4 Pathology of digestive annexes glands; 3 7,14 5 Urinary apparatus pathology; 3 7,14 6 Female genital apparatus pathology; 3 7,14 7 Male genital apparatus pathology; 3 7,14 8 Endocrine, nervous and sensitive organs systems pathology; 3 7,14 9 Hematopoietic apparatus pathology; 3 7,14 10 Skin and annexes pathology; 3 7,14 11 Bones system pathology; 3 7,14 12 Muscular system pathology; 3 7,14 13 Viral diseases pathology; 3 7,14 14 Parasitic diseases pathology. 3 7,14

Manner of realization: The classes will be based on free expose of information, added with image presentation (diagrams, tables and pictures projection). Practical activities will include an exposure part (50 min) – microscopic lesion presentation what

include drawing presentation, projection on monitors of histological samples, image projection, followed by students practical histological activities (50 min. – slide examination on microscope and copybook completion with diagrams under direct guidance of didactic personal) and gross examination of lesions (50 min.). When the class in ended every student will receive theoretical material for next practical work class.Teaching and learning methods :

Theoretical information will be given by books (text and colour atlases) and by classes and conferences. Classes will be based on theoretic presentation of approached theme, its free development and exemplification of every pathological category by microscopic and macroscopic exemplification with its explanation. Image discussion will be made based on knowledge already achieved by the students. The base material for individual study will be the book and class presentation (text, diagrams and pictures CD). Practical activities will include a theoretical exposure followed by practical work. In every session of practical work students will receive theoretical written material to save time – to avoid dictation. Both didactic activities will be interactive, asking for student’s participation. Within practical session will be organized seminaries and students bibliographic essay presentation.

Results expected: How they are to be evaluated or proved:By didactic activities presentation and also from individual study asked to students, it is stipulated to achieve a base in practical and theoretical knowledge regarding pathogenesis, morphology, evolution, complications and consequences of morbid entities in animals. Achieved knowledge will be a base in veterinary specialisation by understanding mechanisms and the morphology of pathological processes.

- Bibliographic essay presentation – facultative

- Seminaries on classes - Practical exam (description and

recognition of histopathological slides received by students in aleatory order establish with ticket extraction, recognition and description of macroscopic lesions)

- Theoretical exam (oral exam, with 20 min for subject preparation based on aleatory ticket extraction by students)

The way of determining the final grade: - Seminaries, bibliographic essay presentation – 20% in final mark; - Practical exam – eliminatory – 30% in final mark; - Theoretical exam – 50% in final mark.

SUPPLEMENTARY ELEMENTSRooms and Equipments:Laboratory for students (practical work) endowed with microscopes, video-projector, retro-projector, capture and image presentation device; Room for necropsy; Museum for formalin conserved specimens; Histopathology laboratory with modern endowment (hood, microtom, cryotom, ultramicrotom, automats for tissues processing, embedding and staining); Cytopathology and cell culture laboratory; Computerized image analyses laboratory.

Electron microscopy laboratory

Available resources :

Didactic materials:- 1000 pathological formolized specimens; - A large slide collection; - Specialty imagistic collection; - Specialty books and magazines.

Compulsory:1. JUBB, K.V.F., P.C. KENNEDY, N. PALMER (Eds.), 1993 – Pathology of Domestic Animals, Academic Press, San Diego, California.BABA ,2. Cătoi C., Anatomie patologică specială, Ed Academicpres, Cluj-Napoca, 2006.Bibliography:Elective:1. COIGNOUL, F., 2001 – Pathologie animale, Les Èditiones de l’Université de Liège. 2. BABA A.I., C CATOI, 2007 – Comparative Oncology, Ed. Academiei Române, Bucureşti.


Other information:

Annexes:


Prof. Dr. Ioan MARCUSDate of sanction:


Signature:



Signature:

COMMISSION FOR CURRICULAR REFORM AND INTERNATIONAL INTEGRATIONDate of ratification: Course code: 0401030108RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL

RATIFIED /



FIŞA DISCIPLINEI / ARACIS / EAEVE



DATE GENERALEFacultatea în care se implementeaz ă cursul:

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA Catedra responsabil ă cu implementarea:

CATEDRA III / DISCIPLINE PARACLINICE Data implement ării:

Titlul cursului: FIZIOPATOLOGIE 1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. dr. Marcus Ioan Coordonatorul cursului: Prof. dr. Marcus Ioan



Limba de predare RO Semestrul 5-6 Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 6 4 2 - 2 Examen / Vp CodulCursul pe care îl

înlocuie şte: -


* Categoria formativ ă = FF - pentru Cursurile specifice unei formări fundamentale, FG - pentru Cursurile specifice unei formări generale, FS - pentru Cursurile specifice unei formări de specialitate, FE - pentru Cursurile specifice unei formări economice/manageriale, FU - pentru Cursurile specifice unei formări umaniste;** OpŃionalitatea = CI - pentru Cursurile impuse (obligatorii), CO - pentru Cursurile opŃionale,

CF - pentru Cursurile facultative (la libera alegere);



MEDICINA VETERINARAIII MV 6 ZI FMV Cluj-Napoca

CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatoriu: Anatomie, Biochimie, Biofizică, Genetica, Fiziologie

Cursuri anterioare Recomandat: Anatomie Patologică


Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - % CURS A. ObiectiveObiectul fiziopatologiei este de a face trecerea de la studiile preclinice la cele clinice, de a permite familiarizarea studentilor cu limbajul de specialitate, adaptat realităŃilor clinice. Fiziopatologia se ocupă cu studiul condiŃiilor generale de producere a bolilor, a etiologiei şi mecanismelor patogenetice principale aflate la originea îmbolnăvirilor la animale, dar şi cu descrierea categoriilor majore de boli şi a mecanismelor aflate la originea lor, care afectează sistemele/aparatele principale ale organismului animal.

B. Program. Semestrul V : 2 + 2: 4 ore/săptămână timp de 14 săptămâni. Semestrul VI : 1+1: 2 ore/săptămână timp de 14 săptămâni. Total ore: 84 curs, din care Curs - 42 ore şi 42 ore de activităŃi practice. B. PROGRAMA ANALITICĂ

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective . Laboratorul de Fiziopatologie are ca obiective majore introducerea studenŃilor în problematica experimentelor de laborator, cu ajutorul cărora sunt puse în evidenŃă legităŃile şi mecanismele etiopatogenetice aflate la originea îmbolnăvirilor, precum şi înŃelegerea terminologiei medicale, respectiv decriptarea procesele patologice generale. B. PROGRAMA ANALITIC Ă



SEMESTRUL V

I. NOSOLOGIE GENERALĂ săptămâna 1-6

12 28,56

1 InterrelaŃiile fiziopatologiei cu alte ştiinŃe. 1 2,38 2 Boala: Trăsături generale commune bolilor. Boala şi procesul patologic.

Clasificarea şi evoluŃia bolilor.. Etapele generale de evoluŃie a bolilor. 3 7,14

3 Etiologia şi patogenia generală. 3 7,14 4 ModalităŃi de acŃiune ale agenŃilor patogeni exogeni asupra organismului.

AcŃiunea patogenă a factorilor fizici, chimici, geo- meteorologici, biologici, etc.3 7.14

5 ProprietăŃile generale ale organismului şi importanŃa lor în apariŃia bolilor. 2 4.76 II. PROCESELE PATOLOGICE GENERALE săptămâna 6-14 16 35.7 6 Tulburările circulaŃiei periferice. Hemoragia. Hiperemia. Staza sanguină.

Ischemia. Tromboza. Embolia. ConsecinŃele obliterărilor vasculare.3 7.14

7 ReacŃia inflamatoare. DefiniŃia inflamaŃiei. Exsudatul inflamator. EvoluŃia inflamaŃiei. InflamaŃia ca reacŃie a întregului organism.

3 7.14

8 Tulburările de proliferare celulară şi tisulară. Proliferarea celulară tumorală. Efectele dezvoltării Ńesutului tumoral asupra organismului gazdă.

2 7.14

9 Tulburările de termoreglare. Hipotermia. Hipertermia. ReacŃia febrilă. 3 7.14 10 Fiziopatologia nutriŃiei şi metabolismului.InaniŃia totală şi inaniŃia parŃială.

Disvitaminozele. Tulburările metabolismului glucidelor. Tulburările metabolismului lipidic. Tulburările metabolismului mucopolizaharidelor. Tulburările metabolismului sărurilor minerale. Echilibrul acido-bazic

4 9.52

11 Fiziopatologia sângelui şi hematopoezei. Modificările volumului sanguin. Fiziopatologia elementelor figurate ale sângelui. Tulburările hemostazei, organelor hematopoetice şi ale proprietăŃilor fizico-chimice ale sângelui.

4 9.52

SEMESTRUL VI III FIZIOPATOLOGIA SISTEMELOR ORGANISMULUI săptămâna 15-28

14 33.32

12 Patologia funcŃională a cordului şi circulaŃiei. ModalităŃile de adaptare ale cordului la solicitări intense. Tulburări produse de alterarea proprietăŃilor fiziologice ale muşchiului cardiac. Tulburări hemodinamice consecutive afecŃiunilor miocardului şi pericardului. Tulburările hemodinamice în afecŃiunile valvulare. Tulburările circulaŃiei coronariene. Tulburările hemodinamice consecutive modificării tonusului vascular. Colapsul circulator.

2 4.76

13 Tulburările funcŃionale ale respiraŃiei. Tulburările respiraŃiei externe. Tulburările transportului sanguin al gazelor. Tulburările respiraŃiei interne. Tulburările mecanismelor de reglare a respiraŃiei.

2 4.76

14 Tulburările funcŃionale ale digestiei. Tulburări ale reglării senzoriale a digestiei. Tulburările senzaŃiei de sete. Tulburările de sensibilitate ale tubului digestiv. Tulburările funcŃionale ale prestomacelor. Tulburările digestiei gastrice. Tulburările digestiei intestinale. FermentaŃia, putrefacŃia şi autointoxicaŃia.

2 4.76

15 Tulburările funcŃionale ale ficatului. Fiziopatologia insuficienŃei hepatice. Tulburări ale metabolismului bilirubinei în boli hepatice. Litiaza biliară

2 4.76

16 Tulburările funcŃionale ale proceselor de excreŃie. Etiopatogenia tulburărilor funcŃiilor renale. ConsecinŃele generale ale tulburării funcŃiilor renale. ConsecinŃele generale ale tulburării funcŃiilor renale.

2 4.76

17 Tulburările funcŃionale ale integrităŃii endocrine. Etiopatogenia generală a tulburărilor endocrine. Fiziopatologia sistemului neuroendocrin difuz. InvestigaŃii paraclinice ale sistemului endocrin.

2 4.76

18 Tulburările funcŃionale ale sistemului nervos. Etiologia şi patogenia generală a sistemului nervos. Tulburările funcŃiei motoare. Tulburările de sensibilitate. Fiziopatologia sistemului nervos vegetativ.

2 4.76



SEMESTRUL I 28 66.68 1 Capitolul I. Introducere în tehnica experimentală de fiziopatologie 2 4.76 2

CAPITOLUL II. NOłIUNI GENERALE ASUPRA STĂRII DE BOALĂ.

REFLEXUL DE APĂRARE AL CĂILOR RESPIRATORII ANTERIOARE LA AMONIAC

2 4.76

3 CAPITOLUL III. PATOGENIA GENERALĂ. CAPITOLUL IV. ACłIUNEA PATOGENĂA FACTORILOR DIN MEDIUL EXTERN. ACłIUNEA LOCALĂ A CĂLDURII ŞI A FRIGULUI.

2 4.76

4 Capitolul IV. AcŃiunea patogenă a factorilor din mediul extern. Fotodermatoza experimentală. Efectul presiunii atmosferice scăzute.

2 4.76

5 Capitolul IV. AcŃiunea patogenă a factorilor din mediul extern. Mecanismul patogenetic de acŃiune al unor agenŃi chimici exogeni

2 4.76

6 Capitolul V. ProprietăŃi generale ale organismului şi importanŃa lor în apariŃia bolilor. Rolul stării funcŃionale a sistemului nervos în determinarea reactivităŃii. Fagocitoza experimentală

2 4.76

7 Capitolul VI. Fiziopatologia circulaŃiei sanguine periferice. Capitolul VII. ReacŃia inflamatoare. Semnele cardinale ale inflamaŃiei. DiferenŃierea exsudatului de transsudat (Rivalta)

2 4.76

8 Capitolul VIII –Cancerul experimental de transplant (model de studiu). Capitolul IX – Fiziopatologia termoreglării: Hipotermia experimentală. Hipertermia experimentală prin termogeneză accentuată

1 2,38

9 Capitolul IX – Fiziopatologia termoreglării: ReacŃia febrilă 1 2,38 10 Capitolul X – Fiziopatologia nutriŃiei şi metabolismului.

Şocul hipoglicemic. Hiperglicemia adrenalinică. 2 4,76

11 Capitolul X – Fiziopatologia nutriŃiei şi metabolismului. Explorarea biochimică a plasmaproteinelor prin metode clasice si automatizate. Determinarea concentraŃiei proteinelor plasmatice totale. Determinarea fracŃiunilor proteice plasmatice – Electroforeza. Disproteinemiea.

2 4,76

12 Capitolul XI Fiziopatologia sângelui, hematopoezei şi hemostazei. Explorarea disfuncŃiilor seriei eritrocitare. Anemia hemolitică.

2 4,76

13 Capitolul XI Fiziopatologia sângelui, hematopoezei şi hemostazei. Explorarea disfuncŃiilor leucocitare. Leucocitoza experimentală. Leucopenia experimentală. Eozinofilia experimentală.

2 4,76

14 Capitolul XI Fiziopatologia sângelui, hematopoezei şi hemostazei. Explorarea tulburărilor hemostazei şi a mecanismelor coagulării sângelui. Determinarea timpului de sângerare şi coagulare.

2 4,76

SEMESTRUL II 14 4,76 15 Capitolul XII Fiziopatologia cordului şi a circulaŃiei sanguine. (EKG) 2 4,76 16 Capitolul XIII Fiziopatologia respiratiei. Edemul pulmonar acut

Capitolul XIV Fiziopatologia digestiei. Tulburările secreŃiei stomacale relevate prin dozarea acidităŃii totale a sucului gastric. Testarea activităŃii proteolitice a sucului gastric în stările de hipo-/ hiperaciditate.

2 4,76

17 Capitolul XIV Fiziopatologia digestiei. Explorarea funcŃiei pancreatice prin dozarea amilazemiei. Capitolul XV Fiziopatologia ficatului. Explorarea funcŃiei biliformatoare a ficatului prin determinarea bilirubinei

2 4,76

18 Capitolul XVI Fiziopatologia proceselor de excreŃie. Examenul macroscopic al urinei. Examenul microscopic al sedimentului urinar

2 4,76

19 Capitolul XVI Fiziopatologia proceselor de excreŃie. Determinarea calitativă a unor substanŃe urinare cu semnificaŃie patologică.

2 4,76

20 Capitolul XVII. Tetania experimentală. Capitolul XVIII Fiziopatologia sistemului nervos. Sindromul cerebelos şi Epilepsia experimentală

2 4,76

21 Recapitularee 2 4.76 Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăşoară în amfiteatru cu întregul an, în timp ce lucrările practice se desfăşoară în laboratorul disciplinei de fiziopatologie cu grupe medii de lucru. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Cursul se desfăşoară sub formă de expunere, prezentându-se imagini şi tabele sugestive (Microsoft Powerpoint), iar activităŃile practice se desfăşoară în laborator cu implicarea efectivă/practică a studenŃilor în desfăşu rarea activităŃilor.


Însuşirea principiilor generale privind legile şi mecanismele implicate în geneza şi evoluŃia bolilor la animale, cunoaşterea proceselor patologice generale şi înŃelegerea mecanismelor aflate la baza patologiei marilor sisteme ale organismului animal.

Se vor efectua trei seminarii lunare, din cursurile predate anterior, pe toată durata cursului. Întocmirea unui referat bibliografic individual. 2 texte grilă pe parcursul semestrului Aptitudinile practice vor fi evaluate cu ocazia fiecarei şedinŃe de laborator, si în cadrul unui examen practic (colocviu) final.


Referatul bibliografic (15%) + Textele grilă (15%) + Examenul practic (15%) + Examenul oral (50%)

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dot ări: Lucrările practice vor avea loc în laboratorul disciplinei de fiziopatologie, iar echipamentele utilizate vor fi videoproiector, aparat video, televizor şi computer + monitor ASUS conectat la dispozitivul de videoproiectie.

Resursele necesare: Materiale didactice: Microscop Olympus l CX41, (5 obiective, tub trinocular, camera de mare rezoluŃie 7,5 Mpxl, memory card), 8 microscoape IOR, Analizatorul automat de hematologie Abacus Junior Vet (18 parametri), Analizatorul de biochimie Stat Fax 1904, Pipete Biohit Prouline– 4 buc (2-20 µl; 20-200 µl; 100-1000 µl; 1-5 ml), BalanŃă Scout Pro (0 – 200 g), BalanŃă (0-1500 g), Centrifugă, tip CM-4 (5000 rot/min) Obligatorie: Pop Al., I. Marcus (2003): “Fiziopatologie”, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. Pop Al., I. Marcus, B. Sevastre (2002): “Fiziopatologie experimentala”, Ed. Risoprint, Cluj-NapocaBibliografie:

Facultativ ă: Coignoul F. L., T. A. Bertram, N. F. Cheville, 1989, “Patologie generale comparee”. Ed. Derounaux-Ordina, Liege.


AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. dr. Ioan MARCUS Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. dr. Ioan GROZA Data aprobării:


Semnătura:


Codul Cursului:

RECTOR: Prof. dr. ing. Doru PAMFIL

SE RATIFICĂ/







Medicina Veterinara




















CURS A. ObiectiveInsusirea de catre studenti a notiunilor de: genera litati asupra interventiilor chirurgicale, examinar e clinica si paraclinica preoperatorie, anestezie la animale, manopere chirurgicale de baza, terapie intensiva, fenomene locale si generale postoperator ii si de recuperare postoperatorie.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Insusirea de catre studenti a: instrumentarului chi rurgical, contentiei animalelor, pregatirii actului operator, manoperelor chirurgicale de baza (diereze , exereze, hemostaza, suturi, drenaj), injectiilor, punctiilor, pansamentelor si bandajelor (desmurgii) , tehnicilor de anestezie




1 generalitati asupra interventiilor chirurgicale 0,5 3,57

2 examinare clinica si paraclinica preoperatorie 2 14,28

3 anestezie la animale 4 28.57

4 manopere chirurgicale de baza 4,5 32,14

5 terapie intensiva 1 7,14

6 fenomene locale si generale postoperatorii 1 7,14

7 recuperare postoperatorie 1 7,14



1 instrumentarul chirurgical 4 14,28

2 contentia animalelor 4 14,28

3 pregatirea actului operator 4 14,28

4 manopere chirurgicale de baza 6 21,42

5 Injectii, punctii, pansamente si bandaje 4 14,28

6 tehnici de anestezie 6 21,42





- Nota finala v-a fi stabilita in functie de notele de la examenul oral si practic alaturi de calificativul acordat pentru interesul si implicarea in activitatile disciplinei.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: sala de lucrari practice, aparatura si instrume ntar adecvate


Bibliografie: Obligatorie: L. Oana, A. Timen, Fl. Beteg, 2008, Anesteziologie si propedeutica chirurgicala, Ed. Risoprint

Facultativ ă: N. Constantin, 2009, Tratat de medicina veterinar a vol. V, Ed. Tehnica Bucuresti W.J. Tranquilli si col., 2007, Lumb & Jones' Veterinary Anesthesia and Analgesia, fourth edition, Blackwell Publishing


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/






















zi, FR, ID







ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - 40 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - 60%

CURS A. Obiective











1 Prezentarea obiectivelor, tematicii şi bibliografiei. Abordarea şi contenŃia animalelor pe specii. GeneralităŃi

2 7,1

2 Simptomele, diagnosticul, prognosticul 2 7,1 3 Metode generale de examinare: inspecŃia, palpaŃia, percuŃia, ascultaŃia, termometria, febra. 2 7,1 4 Semiologia pielii, părului, fanerelor şi a Ńesutului conjunctiv subcutanat şi a sistemului limfatic 2 7,1 5 Foaia de observaŃie clinică 2 7,1 6 Semiologie radiologică: radiologia aparatului locomotor, a craniului şi a coloanei vertebrale;

radiologia cavităŃii toracice şi abdominale. 2 7,1

7 Examenul tulburărilor biochimice rumenale, a materiilor fecale, sângelui, urinei. 2 7,1 8 Semiologia generală a abdomenului. 2 7,1 9 Semiologia prestomacelor 2 7,1 10 Semiologia toracelui şi a pulmonului 2 7,1 11 Semiologia cordului 2 7,1 12 Semiologia vaselor 2 7,1 13 Semiologia sistemului nervos şi a lichidului cefalorahidian 2 7,1 14 Semiologia glandelor cu secreŃie internă 2 7,1

TOTAL 28 ore 100 %



1 ProtecŃia muncii. Abordarea şi contenŃia animalelor 2 7,1 2 Tehnica de examinare prin : inspecŃie, palpaŃie, percuŃie, ascultaŃie şi termometrie 2 7,1 3 Tehnica de examinării pielii, fanerelor, secreŃiei sudoripare şi sebacee. 2 7,1 4 Tehnica de examinare a mucoaselor aparente şi a limfoganglionilor 2 7,1 5 Foaia de observaŃie clinică 2 7,1 6 Radiologie: prezentarea aparaturii, principiului şi tehnicii de examinare 2 7,1 7 Probe de triaj hematologic. Examenul de laborator al urinei, sucului rumeral şi a

fecalelor 2 7,1

8 Tehnica examenului clinic la cabaline 2 7,1 9 Tehnica examenului clinic la bovine 2 7,1 10 Tehnica examenului clinic la ovine şi caprine 2 7,1 11 Tehnica examenului clinic la suine 2 7,1 12 Tehnica examenului clinic la carnivore 2 7,1 13 Tehnica examenului clinic la păsări şi animale de laborator 2 7,1 14 Completarea foii de observaŃie clinică pe caz clinic şi specie. 2 7,1

TOTAL 28 ore 100 %

















2001.

Bibliografie:



Ed. Risoprint, 2001.Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre:Nu este cazul




AVIZUL CATEDREI

Semnătura:























0401030113În caz de înlocuire, se va preciza ce aduce nou prezentul curs: Nu este cazul




zi, FR, FF








CURS A. Obiective











1. Slăbirea, hipotrepsia, deshidratarea 2 7,2% 2. Semiologia căilor digestive anterioare: apetitul, prehensiunea, masticaŃia, deglutiŃia,

rumegarea, vomitarea, semiologia dentiŃiei, faringelui, esofagului, guşei. 2 7.2%

3. Semiologia generală a abdomenului: inspecŃia, palpaŃia, percuŃia, ascultaŃia. PalpaŃia internăa abdomenului. PuncŃia exploratoare a abdomenului. Caracterele lichidului de puncŃie.

2 7,2%

4. Semiologia prestomacelor la rumegătoare: Ex. rumenului, reŃelei, foiosului, ex. cheagului. 2 7,2% 5. Semiologia stomacului la monogastrice. 2 7,2% 6. Semiologia intestinelor: tulburările topografice ale intestinului la cal, ex. Intestinelor la cal,

bovine, porc, carnasiere; defecarea, ex. Materiilor fecale. Rezultatele exploraŃiei transrectale la cal şi vacă.

2 7,2

7. Semiologia ficatului, pancreasului exocrin şi splinei. 2 7,2 8. Semiologia căilor respiratorii anterioare: jatajul şi caracterele sale. Zgomotele percepute în

apropierea nărilor, tusea, dispneea. 2 7,2%

9. Semiologia toracelui şi pulmonului: modificări ale sunetului de percuŃie pe aria pulmonară, zgomotele respiratorii patologice, zgomotele pleurale, puncŃia pleurală.

2 7,2%

10. Semiologia cordului: focarele de ascultaŃie ale cordului, modificările de ritm cardiac, variaŃii în tonusul vagal sau simpatic, tulburări în sistemul de producere a stimulilor, suflurile cardiace, zgomotele extracardiace, puncŃia pericardului.

2 7,2%

11. Semiologia vaselor: diagnosticul arteritelor, anevrismelor arteriale şi a flebitelor. 2 7,2% 12. Semiologia sistemului nervos : stări de inhibiŃie, stări de excitaŃie, hiperchineziile, căile

senzitive, căile motorii, hipochineziile, paraliziile, tulburările de coordonare, mişcările forŃate, excitabilitatea neuromusculară.

2 7,2%

13. Semiologia LCR: variaŃii patologice ale lichidului cefalorahidian. Semiologia sistemului nervos vegetativ

2 7,2%

14. Semiologia glandelor cu secreŃie internă: hipofiza, tiroida, paratiroidele, ex. mabolismului osos, ex. Suprarenalei şi pancreasului endocrin. Semiologia aparatului locomotor: membre, muşchi, articulaŃii, osteopatii.

2 7,2%

TOTAL 28 ore 100 %



1. ProtecŃia muncii. Tehnica examenului clinic la cabaline: examenul aparatului digestiv şi respirator.

2 7,2%

2. Tehnica examenului clinic la cabaline: aparatul cardiovascular, urinar, locomotor şi a sistemului nervos.

2 7,2%

3. Tehnica examenului clinic la bovine: examinarea aparatului digestiv şi respirator. 2 7,2% 4. Tehnica examenului clinic la bovine: examenul aparatului cardiovascular, urinar, locomotor şi a


5. Tehnica examenului clinic la ovine şi caprine: examenul aparatului digestiv şi respirator. 2 7,2% 6. Tehnica examenului clinic la ovine şi caprine: examenul aparatului : cardiovascular, urinar,

locomotor şi a sistemului nervos. 2 7,2%

7. Tehnica examenului clinic la suine: examenul aparatului digestiv şi respirator. 2 7,2% 8. Tehnica examenului clinic la suine: examenul aparatului: cardiovascular, urinar, locomotor şi a


9. Tehnica examenului clinic la carnivore: examenul aparatului digestiv şi respirator. 2 7,2% 10. Tehnica examenului clinic la carnivore: examenul aparatului : cardiovascular, urinar, locomotor

şi a sistemului nervos. 2 7,2%

11. Tehnica examenului clinic la păsări şi animale de laborator: Examenul aparatului digestiv respirator, urinar, cardiovascular şi a sistemului nervos.

2 7,2%

12. Completarea foii de observaŃie pe caz clinic: la cabaline şi bovine. 2 7,2% 13. Completarea foii de observaŃie pe caz clinic: la ovine, caprine şi suine. 2 7,2% 14. Completarea foii de observaŃie pe caz clinic: la carnivore, păsări şi animale de laborator. 2 7,2%

TOTAL 28 ore 100 %

















2001.

Bibliografie:



Ed. Risoprint, 2001.Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul




AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/










1.X.2009






OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 56 28 - 28 - EVALUARE


Nu e cazul





ZI,ID FR

Locul desfăşurăriiTitlul Facultatea de Medicina Veterinara Specializarea Medicină Veterinară

0401 6 ANI Zi U.S.A.M.V.



Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână – 2h – 50 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 2h – 50 % CURS A. Obiective:

Obiectivele urmărite se referă la cunoaşterea particularităŃilor biologice ale fiecărei specii în funcŃie de producŃia de bază şi de sistemele de exploatare. În cazul sistemelor de exploatare vor fi prezentate posibilităŃile de obŃinere a unor producŃii mari în condiŃii de eficienŃăeconomică. Vor fi prezentate particularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor specii de fermă (păsări, cabaline, animale de blană, sericicultură şi apicultură, etc.) şi corelaŃia ce există între factorii genetici, fiziologici, etologici, nutriŃionali de mediu şi comportamentali, având drept scop obŃinerea unor producŃii aproape de limita biologicului, în condiŃii de confort şi bunăstare optimă. De asemenea, sistemele de exploatare moderne de obŃinere şi valorificare a produselor apicole şi sericicole precum şi proprietăŃile acestora. Vor fi abordate aspecte privind cunoaşterea particularităŃilor morfologice ale ciprinidelor şi salmonidelor şi a tehnologiilor de creştere dirijată a acestora. Se va insista asupra riscurilor provocate de poluarea mediului înconjurător asupra calităŃii şi cantităŃii produselor animalelor domestice. Se va dezbate selecŃia animalelor ca factor al ameliorării, efectul selecŃiei caracterelor cantitative, efectul selecŃiei când se urmăresc mai multe caractere, selecŃia pe baza performanŃelor proprii, selecŃia pe baza valorii descendenŃilor, a rudelor colaterale, pe baza performanŃelor descendenŃilor la fiecare specie de interes economic, accentuând aspectul practic şi economic al fiecărei metode. De asemenea sunt prezentate programele de ameliorare cu obiectivele şi standardele la care trebuie săse ajungă.




CABALINE 6 10,71

PRODUCłIA ENERGETICĂProducŃiile şi perspectivele creşterii cabalinelor pe plan mondial şi naŃional. ParticularităŃile

morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de cai. Factorii care influenŃează producŃia energetică la cabaline.

2 3,57

Organizarea procesului de înmulŃire . Timpul optim de însămânŃare a iepelor după fătare. ÎntreŃinerea şi îngrijirea mânjilor în perioada de alăptare. ÎntreŃinerea şi îngrijirea tineretului cabalin de reproducŃie.

2 3,57

Sisteme de întreŃinere a cabalinelor(legată şi liberă). Folosirea raŃională a cailor la efort. Dresajul şi antrenamentul. InstituŃii hipice de stat. Caracterele care fac obiectul ameliorării

cabalinelor . SelecŃia după criterii fenotipice şi genotipice. Organizarea selecŃiei cabalinelor în România. Folosirea încrucişărilor în creşterea cailor.

2 3,57

PĂSĂRI 10 17,85

PRODUCłIA DE OUĂProducŃia şi consumul de ouă pe plan mondial şi naŃional.

ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de găini, raŃe, prepeliŃe, struŃi crescute pentru ouă.

Organizarea procesului de înmulŃire. IncubaŃia. Factorii fizici ai incubaŃiei. Factorii care influenŃează calitatea oului de incubat. Controlul biologic al incubaŃiei.

2 3,57

Asigurarea factorilor de microclimat în creşterea intensivă a păsărilor. Exploatarea tineretului aviar de înlocuire pe aşternut permanent şi în baterii.

Sisteme de exploatare a găinilor ouătoare pentru reproducŃie şi pentru ouă consum. Principiile organizării fluxului tehnologic într-un complex avicol specializat pentru producŃia de

ouă consum. Obiectivele ameliorării păsărilor pentru producŃia de ouă. SelecŃia cocoşilor şi găinilor din rasele uşoare şi mixte. Folosirea încrucişărilor în creşterea păsărilor pentru ouă (obŃinerea hibrizilor)

2 3,57

PRODUCłIA DE CARNE DE PASĂRE ProducŃia şi consumul de carne de pasăre pe plan mondial şi naŃional.

ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de găini, curci, raŃe, gâşte, fazani, potârnichi, struŃi crescute pentru carne.

Factorii care influenŃează producŃia de carne la păsări.

2 3,57

Tehnologia îndopării gâştelor pentru ficat gras. Sistemul de îngrăşare a bibilicilor, fazanilor, struŃilor pentru carne. Principiile organizării fluxului tehnologic într-un complex avicol specializat pentru producŃia de carne.

2 3,57

Obiectivele ameliorării păsărilor pentru producŃia de carne. SelecŃia cocoşilor şi găinilor din rasele de carne şi mixte. Folosirea încrucişărilor în creşterea păsărilor pentru producŃia de carne(obŃinerea hibrizilor). AlimentaŃia păsărilor.

2 3,57

IEPURI 2 3,57

PRODUCłIA DE CARNE, PĂR SituaŃia actuală şi de perspectivă privind creşterea iepurilor pentru carne, blană, păr.

ParticularităŃile morfologice şi însuşirile productive ale principalelor rase de iepuri. Factorii care influenŃează producŃia de carne şi păr la iepuri.

Organizarea procesului de înmulŃire. Timpul optim de însămânŃare al femelelor după fătare în sistemul industrial. Creşterea puilor de la fătare până la înŃărcare. Sistemul de creştere a tineretului cunicul de reproducŃie.

1 1,78

Sistemede creştere şi îngrăşare pentru producŃia de carne în sistemul intensiv. Obiectivele ameliorării iepurilor pentru producŃia de carne, blană, păr. SelecŃia. ObŃinerea hibrizilor pentru producŃia de carne.

1 1,78

ANIMALE DE BLANĂ 4 7,14


Factorii care influenŃează calitatea blănurilor la nutrie. Organizarea procesului de înmulŃire. Alegerea masculilor şi femelelor pentru reproducŃie.

Îngrijirea şi întreŃinerea femelelor gestante. Îngrijirea şi întreŃinerea puilor în perioada de alăptare şi a tineretului de reproducŃie.

Organizarea producŃiilor în crescătoriile de nutrii. Exploatarea animalelor de blană în sistem intensiv şi semiintensiv. Fluxul tehnologic în fermele de creştere intensivă a nutriilor.

Ameliorarea nutriilor. SelecŃia. PosibilităŃi de ameliorare a însuşirilor calitative ale blănurilor.

2 3,57


Factorii care influenŃează calitatea blănurilor la nutrie.

Organizarea procesului de înmulŃire. Alegerea masculilor şi femelelor pentru reproducŃie. Îngrijirea şi întreŃinerea femelelor gestante.

Îngrijirea şi întreŃinerea puilor în perioada de alăptare şi a tineretului de reproducŃie. Organizarea producŃiilor în crescătoriile de nutrii. Exploatarea animalelor de blană în sistem

intensiv şi semiintensiv. Fluxul tehnologic în fermele de creştere intensivă a nutriilor. Ameliorarea nutriilor. SelecŃia. PosibilităŃi de ameliorare a însuşirilor calitative ale blănurilor.

2 3,57

NURCA. ImportanŃa economică a creşterii nurcii. VarietăŃile de culoare: Standard, dominante, recesive.

Factorii care influenŃează calitatea blănurilor la nurcă.

2 3,57

LUCRĂRI PRACTICE B. Obiective

Recunoasterea principalelor rase si metisi din speciile : cabaline, pasari, iepuri, animale de blana, albine, viermi de matase si pesti precum si cunoasterea fluxului tehnologic in ferme specifice de crestere si exploatare.


Organizarea procesului de înmulŃire. Alegerea masculilor şi femelelor de reproducŃie. Îngrijirea şi întreŃinerea tineretului de reproducŃie.

ÎntreŃinerea nurcilor. Amplasarea crescătoriilor: amenajări. Ameliorarea nurcilor. SelecŃia. PosibilităŃi de ameliorare a însuşirilor calitative ale blănurilor.

PISCICULTURA 2 3,57

PRODUCłIA DE CARNE ImportanŃa pisciculturii. Familia Cyprinidae şi Salmonidae.

Factorii care influenŃează producŃia piscicolă. Organizarea procesului de îmulŃire. ImulŃirea naturală şi artificială. IncubaŃia icrelor. Tipuri de incubatoare

1 1,78

Exploatarea crapului de consum în anii doi şi trei. Heleştee de creştere şi îngrăşare. CondiŃiile necesare înfiinŃării unei păstrăvării. Măsurile sanitar-veterinare în bazinele piscicole.

1 1,78

APICULTURĂ 2 3,57

PRODUCłIA DE MIERE ProducŃia de miere: transformarea nectarului în miere, proprietăŃi, diferite sorturi de miere.

PRODUCłIA DE CEARĂTipuri de ceară, proprietăŃi, întrebuinŃările cerii.

PRODUCłIA DE POLEN Recoltarea polenului, condiŃionarea şi conservarea, proprietăŃi, însuşiri terapeutice.

PRODUCłIA DE LĂPTIŞOR DE MATCĂProducerea lăptişorului de matcă, conservarea, proprietăŃi, însuşiri terapeutice.

PRODUCłIA DE PROPOLIS Recoltarea şi păstrarea propolisului, proprietăŃi, însuşiri terapeutice.

Biologia familiei de albine. Rasele de albine. Factorii care influenŃează producŃiile apicole.

ÎntreŃinerea familiilor de albine toamna, iarna şi primăvara. ÎntreŃinere a familiilor de albine în perioada de valorificare a culesului. Stupăritul pastoral.

Organizarea înmulŃirii albinelor. InmulŃirea naturală şi artificială. Obiectivele ameliorării albinelor. Criterii şi metode de selecŃie.

2 3,57


ImportanŃa creşterii viermilor de mătase. Rasele şi hibrizii de viermi de mătase. Ciclul biologic al viermelui de mătase (Bombix mori).

Factorii care influenŃează producŃia de mătase. Sistemul de exploatare a viermilor de mătase. IncubaŃia, hrănirea, îngogoşarea.

Obiectivele ameliorării viermilor de mătase. Criterii şi metode de selecŃie.

2 3,57



CABALINE 8 14,28

Recunoaşterea principalelor rase şi metişi. Aprecierea valorii productive a cabalinelor în funcŃie de vârstă. (ferme)

3 5,35

Pregătirea cailor pentru efort. Calificarea efortului cailor. 2 3,57

Aprecierea genotipică şi fenotipică a cailor. 3 5,35

PĂSĂRI 8 14,28

Recunoasterea principalelor rase şi metişi de găini, raŃe, curci, fazani, prepeliŃe. 2 3,57

Alegerea ouălelor pentru incubaŃie (diferite specii). Tipuri de incubatoare. Mirajul. (ferme)

2 3,57

Aprecierea calităŃii puilor eclozionaŃi. Aprecierea stării de îngrăşare pe pasărea vie. (ferme)

2 3,57

Cunoaşterea fluxului tehnologic în complexe industriale pentru producŃia de ouă şi carne (pe aşternut permanent şi în baterii). (ferme)

2 3,57

IEPURI 3 5,35

Recunoasterea principalelor rase de iepuri. Cunoasterea fluxului tehnologic într-o crescătorie de iepuri de tip industrial (ferme)

3 5,35

ANIMALE DE BLANĂ (NUTRIA, NURCA, DIHORUL) 2 3,57

Recunoasterea principalelor varietăŃi de culoare la nurcă şi nutrie. Cunoasterea fluxului tehnologic într-o crescătorie de nutrii şi de nurci (ferme)

2 3,57

APICULTURĂ 3 5,35

Inventarul necesar pentru adăpostirea şi îngrijirea familiilor de albine. Clasificarea stupilor. Tehnologia extracŃiei şi condiŃionarea mierii. (ferme)

2 3,57

Tehnologia obŃinerii şi valorificării lăptişorului de matcă şi a polenului (recoltarea şi condiŃionarea). Tehnologia obŃinerii şi valorificării veninului şi propolisului (recoltarea şi

condiŃionarea).

1 1,78


IncubaŃia ouălor la Bombyx mori. Creşterea şi întreŃinerea larvelor până la îngogoşare. Recoltarea şi sortarea gogoşilor. Tehnologia creşterii viermilor de mătase în sistem gospodăresc şi industrial.

2 3,57

PISCICULTURĂ 2 3,57

Recunoaşterea principalelor rase de crap şi păstrăv. Determinarea vârstei, sexului şi stării de sănătate la peşti.

Determinări dimensionale, de masă şi a părŃii comestibile la peşti

2 3,57





Cunoastiintele studentilor sunt verificate prin forma de evaluare pe parcursul semestrului (Vp) prin evaluare teoretica si practica (minim trei verificari pentru fiecare student)










Bibliografie:





Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI







Titlul cursului:PATOLOGIE CELULARĂ ŞI ONCOLOGIE COMPARATĂ 1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Şef lucr. Dr. Adrian Florin Gal Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. CĂTOI CORNEL

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * PD Anul de



OpŃionalitatea ** CO Nr.de credite 3 42 14 28 V CodulCursul pe care îl






zi, FR, ID




Histologie, Biologie celulară, Anatomie patologică.Cursuri anterioare

Recomandate:

Imunologie.Alte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul


CURS A. Obiective

Scopul cursului este de a oferi studenŃilor informaŃiile teoretice privind principalele leziuni morfologice şi biochimice la nivel celular precum şi informaŃii referitoare la creşterea tumorală, respectiv caracteristicile celulei tumorale, etiopatogeneza cancerului, clasificarea şi diagnosticul tumorilor, epidemiologia şi tratamentul cancerului.



În cadrul activităŃilor practice se urmăreşte iniŃierea studenŃilor în diagnosticul citopatologic general şi în diagnosticul oncologic. Astfel, se preconizează acumularea unei experienŃe care săpermită studenŃilor să evalueze corect un preparat citologic sau histologic şi să aprecieze corect existenŃa, tipul şi malignitatea unui proces tumoral.




1 Citopatologie – patologia componentelor celulare. 4 28,56 2 Creşterea tumorală. GeneralităŃi. 2 14,28 3 Carcinogeneza şi mecanismele carcinogenezei; 2 14,28 4 Morfologia şi biologia celulei tumorale. 2 14,28 5 Clasificarea neoplasmelor. 2 14,28 6 Principii de diagnostic şi tratament. 2 14,28



1 Citopatologie. 4 14,28 2 Morfologia celulei tumorale. 2 7,14 3 Principii de diagnostic citologic şi histologic. 2 7,14 4 Tumorile pielii. 2 7,14 5 Tumorile Ńesuturilor mezenchimale. 2 7,14 6 Tumorile oaselor şi articulaŃiilor. 1 3,57 7 Tumorile aparatului respirator. 2 7,14 8 Tumorile tubului digestiv. 2 7,14 9 Tumorile ficatului şi ale sistemului biliar. 1 3,57 10 Tumorile aparatului genital femel. 1 3,57 11 Tumorile glandei mamare. 2 7,14 12 Tumorile aparatului genital mascul. 2 7,14 13 Tumorile aparatului urinar. 1 3,57 14 Tumorile sistemului nervos. 2 7,14 15 Tumorile Ńesuturilor limfoide şi hematopoietice. 2 7,14


Cursul se desfăşoară pe durata unei ore pe săptămână, timp de 14 săptămâni. Cursul presupune prezentarea sintetică a informaŃiilor, completată de exemplificare cu imagini. Lucrările practice presupun prezentarea, prin proiectare, a aspectelor de citopatologie şi oncologie, urmată de examinarea individuală a preparatelor citologice şi histopatologice.


- Cursuri, conferinŃe. - Expunere imagistică; - ActivităŃi practice individuale; - Predare interactivă; - Întocmirea de referate.


Acumularea, de către studenŃi, a informaŃiilor teoretice privind principalele leziuni morfologice şi biochimice la nivel celular precum şi informaŃii referitoare la creşterea tumorală, respectiv caracteristicile celulei tumorale, etiopatogeneza cancerului, clasificarea şi diagnosticul tumorilor, epidemiologia şi tratamentul cancerului.

- Colocviu practic; -Verificări teoretice (scris) şi practice (recunoaştere de preparate microscopice) pe parcurs.


- Evaluarea referatelor bibliografice – 20% - Colocviu practic – 20% - Verificări teoretice (scris – 50%) şi practice (recunoaştere de preparate microscopice – 10%) pe parcurs.


Sală de necropsie; Muzeu piese morfopatologice formolizate; Laborator de histopatologie cu dotări moderne (hotă, microtom, criotom, ultramicrotom). Laborator de citopatologie; Laborator de culturi celulare; Laborator de analiză computerizată de imagine Laborator pentru studenŃi (lucrări practice) dotat cu microscoape, videoproiector, retroproiector, sistem achiziŃie şi prezentare imagine;



- 1000 piese morfopatologice formolizate; - histotecă vastă ; - colecŃie imagistică de specialitate; - cărŃi şi reviste de specialitate;- biopsii din tumori şi tumori recoltate necropsic.

Obligatorie:

1. BABA , A.I., 2002 – Oncologie comparată, Ed. Academiei Române, Bucureşti.

2. BABA , A. I., C. CĂTOI, 2003 – Morfopatologie generală, Ed.AcademicPres, Cluj-Napoca.

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. MANOLESCU N., MARILENA ALEXIANU, C. BALACEANU-STOLNICI, CRISTINA IOSEF, N. VOICULET, - Aspecte de patologie celulara comparata, vol.I, Ed. Ceres, Bucuresti, 1997. 2. MANOLESCU N., MARILENA ALEXIANU, C. BALACEANU-STOLNICI, CRISTINA IOSEF, N. VOICULET, - Aspecte de patologie celulara comparata, vol.II, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999. 3. MANOLESCU N., S. BOLTE, (coordonatori) – Oncologie veterinara, Vol. I, Ed. Ceres, Bucuresti, 1991.


Alte informaŃii:

Anexe:

AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof. Dr. Ioan Bocu MARCUS

AVIZUL CATEDREI

Data avizării:

Semnătura:





SE RATIFICĂ/









IIIData implement ării:

Titlul cursului:BIOLOGIA, CREŞTEREA ŞI PATOLOGIA ANIMALELOR DE LABORATOR 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Sef Lucr. Dr. Bogdan SEVASTRE Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. Ioan MARCUS



Limba de predare Romana Semestrul 6 Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CO Nr.de credite

3 42 14 - 28 - Verificare pe parcurs







zi, FR, FF



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Fiziologie şi Anatomie Cursuri anterioare Recomandate: Fiziopatologie


Nu sunt necesare.


CURS A. ObiectiveAchizi Ńia unor cuno ştiin Ńe de bază în ceea ce prive şte necesit ăŃile nutri Ńionale şi de cazare, precum şi no Ńiuni despre patologia principalelor specii de anima le utilizate în tehnica experimental ă. Aceste no Ńiuni vor fi prezenate în conformitate cu legisla Ńia na Ńional ă şi comunitar ă.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Dobândirea unor abilităŃi practice în manipularea, examenul clinic al animalelor de laborator, precum şi în efecturarea unor investigaŃii paraclinice şi de laborator.


Temă Număr de ore

% total ore

I. ANIMALUL DE LABORATOR ÎN CERCETAREA BIOMEDICAL Ă săptămâna 1 2 14.28 1. Avantajele şi limitările experiementelor pe animale 0.5 3.57 2. Principiile experimetelor pe animale tipuri de experiment 0.5 3.57 3. Etica 3.1. Principii de bază 3.2. ResponsabilităŃile personalului implicat în experimente pe animale. 3.3. Controlul experimentelor pe animale 3.4. LegislaŃia Europeană 3.5. LegislaŃia românească

0.5 3.57

4. Alternativele la experienŃele pe animale. 4.1.Conceptul de alternativă. 4.2. Strategii viitoare 0.5 3.57 II. CREŞTEREA ANIMALELOR DE LABORATOR săptămâna 2 4 28.57 5. Cazare 5.1.Amplasarea adăposturilor 5.2. Adăpstul 5.3. Controlul microclimatului 0.5 3.57 6. Supraveghere sanitar - veterinară 6.1. Procurarea animalelor 6.2. Transportul 6.3.Carantina 6.4. CirculaŃia 6.5. Igiena 6.6. Echiparea personalului

1 7.14

7. NutriŃia 7.1 Principii generale 7.2. NecesităŃile diferitelor specii şi linii 7.3. Tipuri de furaj 7.4. Prepararea şi depozitarea 7.5.Sterilizarea

0.5 3.57

8. ReproducŃia 8.1.SelecŃia liniilor pure (consangvinizarea) 8.2.ObŃinerea liniilor consaguine 8.3.MenŃinerea liniilor consaguine 8.4. Simbolurile liniilor consaguine 8.5. Efectele negative ale consagvinizării

1 7.14

9. Comportamentul animalelor de laborator 9.1 Istoric 9.2.Tipuri comportamentale 9.3. Comportamentul alimetar 9.4.Comportamentul sexual 9.5.ModalităŃi de comunicare

0.5 3.57

10. Animale neconvenŃionale 10.1.Animale gnotobiotice 10.2. Terminologie 10.3.Categorii 10.4. AplicaŃii 10.5. Cazare şi întreŃinere 10.6. ParticularităŃi anatomice

0.5 3.57

III. PRINCIPALELE SPECII DE ANIMALE DE LABORATOR săptămâna 4 8 57.14 11. Şobolanul 11.1. Rase şi linii 11.2. Cazare 11.3. NutriŃie 11.4. Anatomie 11.5 Fiziologie 0.5 3.57 12. Şoarecele 12.1. Rase şi linii 12.2. Cazare 12.3. NutriŃie 12.4. Anatomie 12.5. Fiziologie 0.5 3.57 13. Hamsterul 13.1. Rase şi linii 13.2. Cazare 13.3. NutriŃie 13.4. Anatomie 13.5. Fiziologie 0.5 3.57 14. Cobaiul 14.1. Rase şi linii 14.2. Cazare 14.3. NutriŃie 14.4. Anatomie 14.5. Fiziologie 0.5 3.57 15. Gerbilul 15.1. Rase 15.2. Cazare 15.3. NutriŃie 15.4 Anatomie 15.5. Fiziologie 0.5 3.57 16. Patologia rozătoarelor mici 16.1.Boli virale 16.2. Boli bacteriene 16.3. Boli parazitare 16.4. Boli interne.

1.5 10.71

17. Iepurele 17.1. Rase şi linii 17.2. Cazare 17.3. NutriŃie 17.4. Anatomie 17.5. Fiziologie 7.6.Patologie 1 7.14 18. Câinele 18.1. Rase 18.2. Cazare 18.3. NutriŃie 18.4. Anatomie 18.5. Fiziologie 0.5 3.57 19. Pisica 19.1. Rase 19.2. Cazare 19.3. NutriŃie 19.4. Anatomie 19.5.. Fiziologie 0.5 3.57 20. Dihorul 20.1. Cazare 20.2. NutriŃie 20.3. Anatomie 20.4. Fiziologie 0.5 3.57 22. Primatele 22.1.Taxonomie 22.2. Cazare 22.3. NutriŃie 22.4. Anatomie 22.5. Fiziologie 22.6.Patologie 1 7.14 23. Amfibieni şi peşti 23.1.Taxonomie 23.1.Specii 23.2. Anatomie 23.3. Fiziologie 23.4.Aplicatii în tehnica experimentală

1 7.14

Temă Număr de ore

% total ore

1. ProtecŃia muncii. 2. Manipularea animalelor de laborator. 2.1 ContenŃia săptămâna 1 2 7.14 2.2. ModalităŃi de administrare a medicamentelor. săptămâna 2 2.3. ModalităŃi de prelevare a probelor biologice 2.4. Anestezia la animalele de laborator

2 7.14

3. CondiŃionarea animalelor de laborator săptămâna 34. Colectarea datelor în scopuri experimentale şi sanitary veterinare

2 7.14

5. Evaluarea clinică săptămâna 45.1. ParticularităŃi anantomice şi fiziologice 5.2.Identificarea şi marcarea, 5.3. Recunoaşterea sexului şi vârstei la animalele de laborator.

2 7.14

6. Hematologie săptămâna 5 6.1. Hematii. 6.1.2. Numărarea hematiilor totale, hemoglobina, hematocritul

2 7.14

6.1.3. .Caracterizarrea hematiilor săptămâna 66.1.4. Examinarea microscopică a frotiurilor de sânge de la diferite animale de laborator.

2 7.14

6.2. Leucograma săptămâna 7 6.2.1. Numărarea leucocitelor totale 6.2.2. Numărarea eozinofilelor

2 7.14

6.2.4. Formula leucocitară la alte animale de laborator săptămâna 9 2 7.14 6.3. Trombocitele săptămâna 10 6.3.1. Numărarea trombocitelor 6.3.2. Timpul de coagulare. 6.3.1. Timpul de sângerare

2 7.14

7. Biochimie serică săptămâna 11 7.1. Prepararea serului şi a plasmei d ela animale de laborator (în scop de diagnostic şi cercetare) 7.2. Determinarea unor constituenŃi serici cu deosebită importanŃă diagnostică. 7.2.1. Glicemia 7.2.2. Proteinemia 7.2.3. Teste de disproteinemie

2 7.14

7.2. Determinarea unor constituenŃi serici cu deosebită importanŃă diagnostică. săptămâna 12. 7.2.4. Colesterol şi trigliceride 7.2.5. Bilirubină totală, 7.2.1. Uree, 7.2.1. Creatinină7.2.6. Enzime serice cu semnficaŃie diagnostică

2 7.14

8. Examenul urinei săptămâna 13 8.1. Recoltarea şi păstrarea probelor de urină. 8.2.Examenul macroscopic al urinei 8.3. Examenul microscopic al sedimentului urinar. 8.4. Examenul biochimic al urinei

2 7.14

9. InvestigaŃii paraclinice la animalele de laborator săptămâna 14 9.1. Electrocardiografia, 9.2. Electroencefalografia, 9.3. Ecografia, 9.4. Pletismografia, 10. Metode de evaluare comportamentală.10.1. Analgesiometria 10.2. Open plus maze 10.3. Open field

2 7.14


Cursul se desfăşoară în amfiteatru cu întregul an, în timp ce lucrările practice se desfăşoară în laboratorul disciplinei de fiziopatologie cu grupe medii. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Cursul se desfăşoară sub formă de expunere, prezentându-se imagini şi tabele sugestive (Microsoft Powerpoint), iar activităŃile practice se realizează cu participarea studenŃilor.


Cunoaşterea biologiei principalelor specii de animale de laborator, a necesităŃilor de nutriŃionale de cazare ale acestora, înŃelegerea principilor genarale ale creşterii animalelor în scopuri experimetale, precum şi dobândirea de abilităŃi practice cu privire la manipularea şi examinarea acestora.

Se vor efectua trei seminarii lunare, din cursurile predate anterior, trei pe toată durata cursului. Aptitudinile practice vor fi evaluate cu ocazia fiecarui laborator.


- Nota finală va fi media celor trei examinări efectuate pe parcursul desfăşurării cursului.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Lucrările practice vor avea loc în laboratorul disciplinei de fiziopatologie, iar echipamentele utilizate vor fi proiector, aparat video, televizor şi computer.

Resursele necesare: Materiale didactice: Microscop Olympus l CX41, (5 obiective, tub trinocular, camera de mare rezoluŃie 7,5 Mpxl, memory card), 8 microscoape IOR, Analizatorul automat de hematologie Abacus Junior Vet (18 parametri), Analizatorul de biochimie Stat Fax 1904, Pipete Biohit Prouline– 4 buc (2-20 µl; 20-200 µl; 100-1000 µl; 1-5 ml), BalanŃă Scout Pro (0 – 200 g), BalanŃă (0-1500 g), Centrifugă, tip CM-4 (5000 rot/min) Obligatorie: I. Marcus (2004): Biologia şi patologia animalelor de laborator, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Bibliografie: Facultativ ă: Victor Reinhardt, Annie Reinhardt (2002). Comfortable quarters for laboratory animals. Animal Welfare Institute, Washington DC Gilman J. (1984) Guide to the care and use of experimental animals. Canadian council of animal care, Ottawa

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul Alte informaŃii: Nu sunt necesare.

Anexe: Nu este cazul.


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Ioan GROZA Data aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI







Titlul cursului: Medicină moleculară 01.10.2009



CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativ ă * DF Anul de studii III Nr.de ore pe semestru şi activităŃi


SemestrulV


OpŃionalitatea ** CF Nr.de credite - 28 14 - 14 - EVALUARE Codul


Titlul



Nu este cazul






Biochimie Histologie Microbiologie Genetică

Cursuri anterioare

Recomandate:

Imunologie Alte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul


CURS A. ObiectiveCursul urmăreşte familiarizarea studenŃilor cu importanŃa cunoaşterii structurii ADN şi a

implicaŃiilor acesteia în medicină, cu fenomenele, mecanismele şi intervenŃiile de la nivel celular si molecular, cu importanŃa clonării şi a tehnicilor de clonare, cu principiile terapiei genice şi cu modelele animale pentru diferite boli




1. Istoric şi introducere în medicina moleculară 2 (săpt. 1)

7,14

2. Structura, rolul şi funcŃiile acizilor nucleici şi importanŃa lor pentru medicina moleculară

2 (săpt. 2)

7,14

3. Clonarea ca procedeu în medicina moleculară: tehnici de şi utilitatea clonării

3 (săpt. 3+4)

10,71

4. Terapia genică 3 (săpt. 4+5)

10,71

5. Utilizarea vectorilor în transferul genic 3 (săpt. 6+7)

10,71

6. SemnificaŃia modelelor animale în elucidarea patogenezei şi tratarea bolilor

2 (săpt. 7+8)

7,14

7. Aspecte etice în medicina moleculară 2 (săpt. 8+9)

7,14

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucrările practice vor fi axate pe deprinderea unor tehnici de medicină moleculară: obŃinerea şi separarea ADN şi ARN, modalităŃi de utilizare a unor enzime de restricŃie pentru obŃinerea secvenŃelor Ńintă, clonarea acestora, identificarea unor secvenŃe genomice, tehnici ADN recombinant




1. Metode de extracŃie a acizilor nucleici 2 7,14 2. Utilizarea enzimelor de restricŃie şi a primerilor 2 7,14 3. Amplificarea secvenŃelor de acizi nucleici 2 7,14 4. Tehnici de separare: migrarea electroforetică 2 7,14 5. Vizualizarea secvenŃelor migrate în sistem UV 2 7,14 6. Evaluarea integrată a rezultatelor: sistemele GenBank 2 7,14 7. Verificarea cunoştinŃelor practice 2 7,14


Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului III, precedând lucrarea practică cu aceeaşi temă. Lucrările practice sunt organizate pe grupe de studiu în laboratorul disciplinei Metodele de predare şi de înv ăŃare:

a) Metode de predare: curs şi lucrări practice interactive Cursul: expunere orală, prezentare pe folii retroproiector, prezentări Power Point Lucr ări practice: succintă expunere orală a lucrării planificate, prezentări pe calculator a unor tehnici de lucru, demonstraŃii practice efectuate de către cadrul didactic, aplicaŃii practice efectuate de studenŃi b) Metode de învăŃare: Materialul de curs: notiŃele de curs, materialul bibliografic obligatoriu şi facultativ, consultaŃii la sediul disciplinei Materialul pentru lucr ările practice: consultarea materialului tipărit aferent fiecărei teme planificate, examinarea lamotecii, examinarea preparatelor anatomopatologice din colecŃia disciplinei şi a produselor biologice expuse la disciplină, posibilitatea de a reface testele de diagnostic de laborator care ridică probleme în însuşire, dialog pe parcursul activităŃii referitor la tema prezentată, consultaŃii.


� Dezvoltarea capacităŃii de analiză şi sinteză

� Orientarea spre cele mai adecvate metode de laborator

� Dobândirea unor competeŃe în aplicarea tehnicilor de laborator de nivel înalt



Examenul practic se califică cu admis sau respins Nota acordată pentru examenul practic în cazul în care studentul este admis reprezintă 50 % din notăGrila 50 %


Echipamente de laborator: microscoape, centrifuga (0-10000 rpm), centrifuga pentru hematocrit, spectrofotometru, microscop cu câmp întunecat, termostat, baie marina, exsicator, becuri de gaz, incintă cu aer steril, agitator mecanic

Resursele necesare:

Materiale didactice: Reactivi şi echipamente pentru testele planificate Obligatorie:

Note de curs Fascicole tipărite pentru fiecare temă practicăBibliografie:

Facultativă:

Jameson L. – 1998 – Principles in molecular medicine, New JerseyImplicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazul


Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/
















OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 - 28 - examen CodulCursul pe care îl





zi, FR, ID



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Ecologie – an I; Anatomie patologică – an III; Farmacologie şi Farmacie – an III; Semiologie şi imagisticǎmedicialǎ; Parazitologie si boli parazitare – anul IIICursuri anterioare

Recomandate: Fiziologie, Fiziopatologie



CURS A. Obiective- Însuşirea cunoştinŃelor de parazitologie generală şi de patologie generală în nematodoze la animale.

- Însuşirea unui sistem de cunoştinŃe privind etiologia, biologia, epidemiologia, patogenia, diagnosticul, diagnosticul diferenŃial, prognosticul, tratamentul şi profilaxia în bolile parazitare la animale.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Se urmăreşte însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a nematodozelor, arahnozelor, entomozelor şi micozelor la animale.




NEMATODOZE 1 Nematodozele: Ascaridoze (ascarioze): Ascariozele la mamifere; Ascaridioza păsărilor 2 7.14 2 Heterakioza; Oxiuroza ecvinelor; Pasaluroza; Strongilatoze: Strongilidozele la ecvine

(strongilozele), Trichonemoza (ciathostomoza). 2 7.14

3 Esofagostomoza (enterita nodulară); Şabertioza (chabertioza); Trichostrongilidozele la rumegătoare; Hiostrongiloza; Trichostrongiloza la iepure.

2 7.14

4 Amidostomoza; Bunostomoza, Ancilostomoza şi uncinarioza; Strongiloidoze. 2 7.14 5 Dictiocauloza bovinelor (bronhopneumonia vierminoasă); Dictiocauloza ovinelor şi caprinelor. 2 7.14 6 Muelerioza şi protostrongiloza la ovine şi caprine; Dictiocauloza la mânji; Metastrongiloza

porcilor (strongiloza pulmonară). 2 7.14

7 Strongilidoze cardiorespiratorii la carnivore: Crenosomoza, Filaroidoza, Angiostrongiloza, Elurostrongiloza; Singamoza, Ciatostomoza. 2 7.14

8 Trichuroidoze: Capilariozele păsărilor, capilarioza carnivorelor, Trichocefaloze (trichuroze). 2 7.14 9 Trichineloza. 2 7.14 10 Spiruridoze: Telazioza bovinelor (conjunctivita vierminoasă), Habronemoza ecvinelor, 2 7.14 11 Spiruratoza gastrică la porc (spiruroza gastrică, gastrita vierminoasă).

Gongilonemoza; Spirocercoza carnivorelor; Acuariidoza. 2 7.14

12 Filariidoze: Parafilarioza ecvinelor (dermatoragia parazitară, dermatoragia de vară), Parafilarioza bovinelor, Onchocercoza ecvinelor, Onchocercoza bovinelor.

2 7.14

13 Setarioza; Dirofilarioza carnivorelor (filarioza cardiovasculară); Dioctofimoza carnivorelor; Histrichoza şi eustrongilidoza). 2 7.14

ACANTHOCEFALOZE 14 Acanthocefaloza porcinelor (macracantorincoza); Acanthocefaloza palmipedelor. 2 7.14



1 Metode de diagnostic în ascaridoze la mamifere şi păsări. 2 7,14 2 Metode de diagnostic în strongilidoze la cabaline şi oxiuroza la cabaline. 2 7,14 3 Metode de diagnostic în trichostrongilidoze la rumegătoare şi esofagostomoza. 2 7,14 4 Metode de diagnostic în ancilostomoza la carnivore, bunostomoza la rumegatoare,

tricocefaloze la mamifere, pasaluroza la iepuri. 2 7,14

5 Metode de diagnostic în trichineloza; telazioza la bovine; parafilarioza şi setarioza la cabaline; gongilonemoza.

2 7,14

6 Metode de diagnostic în nematodoze la pǎsǎri: amidostomoza la palmipede; singamoza la galinacee; capilarioza; heterakidoza.

2 7,14

7 Metode de diagnostic în nematodoze pulmonare la mamifere: dictiocauloza; protostrongiloza; mulerioza, metastrongiloza.

2 7,14

8 Metode de diagnostic în strongiloidoză; dioctofimoză; acantocefaloza suinelor;: linguatuloza. 2 7,14 9 Metode de diagnostic în râi la mamifere şi păsări 2 7,14 10 Metode de diagnostic în atacul cu căpuşe la mamifere şi păsări. 2 7,14 11 Metode de diagnostic în atacul cu păduchi hematofagi şi malofagi, purici. 2 7,14 12 Miaze. 2 7,14 13 Dermatofitoze. 2 7,14 14 Ovoscopie. Recapitulare. 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Orele de curs şi lucrările practice se desfăşoară săptămânal; cursul se desfăşoară în plen; lucrările practice sunt structurate pe laboratoare de studiu şi teme. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Expunere orală, prezentare imagini (video-proiecŃie – Power Point, planşe); preparate microscopice şi macroscopice conservate. Referate. DiscuŃii interactive.


Însuşirea cunoştinŃelor predate la curs şi lucrări practice. Însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a nematodozelor, arahnozelor, entomozelor şi micozelor la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în nematodoze la animale.


Examenele teoretice constau în verificarea cunoştinŃelor prin teste grilă şi examene orale sau scrise. Examenul practic va consta în recunoaşterea preparatelor microscopice şi macroscopice pe specii de paraziŃi şi în funcŃie de specia de animal şi recunoaşterea aspectelor morfopatologice în nematodoze, arahnoze, entomoze şi dermatofitoze la animale.

Modul de stabilire a notei finale: Activitatea la curs, rezultatele obŃinute la testul grilă şi la examenul teoretic – 33,3% Test grilǎ – 33,3% Activitatea la lucrările practice şi rezultatele la examenul practic – 33,3%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: microscoape: 11 microscoape Nikon, 3 Novex, 3 stereolupe, linie Olympus pentru obŃinere şi prelucrare imagistică; linie ELISA pentru diagnosticul serologic al bolilor parazitare, laborator de Parazitologie, laborator de Micologie, Clinca Animale Mari şi Mici, Televizor, DVD player, Video Player, camera de luat vederi, aparat foto digital Olympus, videoproiector, ecran pentru proiecŃie 180/180 cmResursele necesare:

Materiale didactice: lamotecă care cuprinde preparate microscopice necesare pregătirii studenŃilor; muzeul cu preparate conservate, planşe, casete video, dvduri şi CD cu imagini, informaŃii. Obligatorie:

3. I. Şuteu, V.Cozma, 2004, Parazitologie clinică veterinară, Vol.II, Edit.Risoprint, Cluj-Napoca. 4. V. Cozma, C. Gherman, V. Mircean, C. Magdaş, A. Mihalca, 2009 Ghid de diagnostic parazitologic

veterinar, Edit. Risoprint Cluj-Napoca

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. V. Cozma, 1996, Eimerioza mieilor. Edit. Sincron, Cluj-Napoca. 2. E. Şuteu, V. Cozma, O. Negrea, C. Gherman, V. Mircean, 1996, Protozoozele abortigene şi neonatale la animale. Edit. Ceres, Bucureşti. 3. E. Şuteu, V. Cozma, 1998, Bolile parazitare la animalele domestice. Edit. Ceres, Bucureşti. 4. N. Dulceanu, Cristina Terinte, L.I.Mitrea, Carmen Polcovnicu, 2000, DicŃionar enciclopedic de parazitologie, Editura Academiei Române, Bucureşti 5 M. A. Taylor, R. L. Coop, R. L. Wall, 2007, Veterinary Parasitology, third edition,Blackwell Publishing




AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.dr.Aurel MUSTE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/















Limba de predareromână

SemestrulVIII

Total C S L P** Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 42 14 - 28 - VPCodulCursul pe care îl

înlocuie şte: -





zi, FR, ID



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Ecologie – an I; Anatomie patologică – an III; Farmacologie şi Farmacie – an III; Semiologie şi imagisticǎmedicialǎ, Parazitologie si boli parazitare (anul III şi anul IV sem II)Cursuri anterioare Recomandate: Fiziologie, Fiziopatologie


-

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema 1 ore/s ăptămână – 33,3 % b. Programa analiti că L. P. Tema 2 ore/s ăptămână – 66,6% CURS A. Obiective- Însuşirea unui sistem de cunoştinŃe privind etiologia, biologia, epidemiologia, patogenia, diagnosticul, diagnosticul diferenŃial,

prognosticul, tratamentul şi profilaxia în arahnoze, entomoze şi micoze la animale.

- Însuşirea metodologiei de examen clinic şi paraclinic în boli parazitare la animale şi formarea elementelor măiestriei clinice medicale veterinare.

- Formarea de priceperi şi deprinderi privind diagnosticul clinic şi paraclinic în boli parazitare la animale.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Se urmăreşte însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinicăa bolilor parazitare la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale, formarea de priceperi şi deprinderi de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile parazitare la animale.




ARACHNOZE1 Linguatuloza (carnivorelor şi viscerală la rumegătoare). 1,0 7,14 2 Râile la bovine. 1,0 7,14 3 Râile la ovine şi caprine. 1,0 7,14 4 Râile la suine, cabaline şi iepure. 1,0 7,14 5 Râile la carnivore. 1,0 7,14 6 Râle păsărilor.Acarioza căilor respiratorii (citiditoza).Acarioză dermanisică.Acarioza argasidică. 1,0 7,14 7 Acarioza căilor respiratorii; acarioza dermanisică; Acarioza argasidică. 1,0 7,14 8 Ectoparazitismul cu ixodide la mamifere. Acariozele la albine: varooza. 1,0 7,14

ENTOMOZE9 Miazele animalelor domestice: estroza; hipodermoza; gasterofiloza; miaza cutanată şi genitală. 1,0 7,14 10 Parazitismul cu Melophagus ovinus. Parazitismul cu diptere: simulidotoxicoza; parazitismul cu

tabanide, brauloza. 1,0 7,14

11 Malofagoza la mamifere şi păsări. 1,0 7,14 12 Hematopinidoza.Parazitismul cu pulicide.Parazitismul cu cimicide. 1,0 7,14

MICOZE13 Dermatofitoze - generalitǎŃi. TricofiŃia.Microsporoza.Favusul. 1,0 7,14 14 Malassezioza.Candidoza. Criptococoza. Aspergiloza. 1,0 7,14



1 Diagnostic şi controlul protozoozelor abortigene la animale. 2 7,14 2 Diagnosticul şi controlul bolilor parazitare neonatale la animale de rentă. 2 7,14 3 Diagnosticul şi controlul bolilor parazitare neonatale la animale de companie. 2 7,14 4 Clinica helmintozelor la rumegătoare mici. 2 7,14 5 Clinica helmintozelor la rumegătoare mari. 2 7,14 6 Clinica helmintozelor la animale de companie. 2 7,14 7 Clinica helmintozelor la la cabaline. 2 7,14 8 Clinica endoparazitozelor şi ectoparazitozelor la suine. 2 7,14 9 Clinica endoparazitozelor şi ectoparazitozelor la păsări. 2 7,14 10 Clinica ectoparazitozelor la animale de rentă. 2 7,14 11 Clinica ectoparazitozelor la animale de companie. 2 7,14 12 Clinica parazitozelor la noile animale de companie (reptile, păsări). 2 7,14 13 Clinica parazitozelor sistemice şi musculare la animale. 2 7,14 14 Colocviu. 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Orele de curs şi lucrările practice se desfăşoară săptămânal; cursul se desfăşoară în plen; lucrările practice sunt structurate pe laboratoare de studiu şi teme. Metodele de predare şi de înv ăŃare: Expunere orală, prezentare imagini (video-proiecŃie – Power Point, planşe); preparate microscopice şi macroscopice conservate; examinarea animalelor în cadrul clinicii; deplasări în unităŃi de creştere a animalelor. Referate. DiscuŃii interactive. Prezentare cazuri


Însuşirea cunoştinŃelor predate la curs şi lucrări practice. Însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a bolilor parazitare la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile parazitare la animale


Examenele teoretice constau în verificarea cunoştinŃelor prin teste grilă şi examene orale sau scrise. Examenul practic va consta în prezentarea cazurilor care cuprind: stabilirea diagnosticului clinic, stabilirea diagnosticului parazitologic şi diferenŃial; terapie şi profilaxie.

Modul de stabilire a notei finale: Activitatea la curs, rezultatele la examenul teoretic – 33,3% Test grilǎ – 33,3% Activitatea la lucrările practice şi rezultatele la examenul practic – 33,3%

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: microscoape: 7 Novex, 2 Zeis, 3 stereolupe, linie Olympus pentru obŃinere şi prelucrare imagistică; linie ELISA pentru diagnosticul serologic al bolilor parazitare, laborator de Parazitologie, laborator de Micologie, Clinca Animale de companie si Renta, Televizor. DVD player, Video Player, videoproiector, ecran pentru proiecŃie 180/180 cm , otovideoscop, camera de luat vederi, aparat foto digital Olympus.

Resursele necesare: Materiale didactice: : lamotecă care cuprinde preparate microscopice necesare pregătirii studenŃilor; muzeul cu preparate conservate, planşe, casete video, DVDuri şi CDuri cu imagini, informaŃii. Asigurarea săptămânală de cazuri clinice: cabaline, rumegătoare mari şi mici, suine, carnivore, leporide, păsări – necesare pentru desfăşurarea lucrărilor practice.

Obligatorie: 1. I. Şuteu, V.Cozma, 2004, Parazitologie clinică veterinară, Vol.II, Edit.Risoprint, Cluj-Napoca. 2. I. Şuteu, V. Cozma , 2004, Practicum parazitologic veterinar.Edit. Risoprint Cluj-Napoca

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. V. Cozma, 1996, Eimerioza mieilor. Edit. Sincron, Cluj-Napoca. 2. E. Şuteu, V. Cozma, O. Negrea, C. Gherman, V. Mircean, 1996, Protozoozele abortigene şi neonatale la animale. Edit. Ceres, Bucureşti. 3. E. Şuteu, V. Cozma, 1998, Bolile parazitare la animalele domestice. Edit. Ceres, Bucureşti. 4. N. Dulceanu, Cristina Terinte, L.I.Mitrea, Carmen Polcovnicu, 2000, DicŃionar enciclopedic de parazitologie, Editura Academiei Române, Bucureşti 5. M. A. Taylor, R. L. Coop, R. L. Wall, 2007, Veterinary Parasitology, third edition,Blackwell Publishing




AVIZAT FAVORABIL / NEFAVORABIL Şeful Catedrei: Prof.dr. Aurel MUSTE Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/







Medicina Veterinara














zi, FR, FF


Medicina Veterinara0401 6 ani zi USAMV Cluj





CURS A. ObiectiveInsusirea de catre studenti a tehnicilor chirurgica le pe regiuni corporale



LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Insusirea de catre studenti a unor deprinderi pract ice in cadrul tehnicilor operatorii


1 Interventii chirurgicale pe regiunile capului 4 1 4,28 2 Operatii pe regiunile gatului 2 7,14 3 Operatii pe coloana vertebrala 1 3,57 4 Operatii pe peretii si organele toracice 2 7,14 5 Operatii pe peretele si viscerele abdominale 10 3 5,71 6 Operatii pe rect si anus 1 3,57 7 Operatii pe organele genitale la mascului 4 14,288 Operatii pe organele aparatului urinar 2 7,14 9 Operatii pe membre 2 7,14


1 Tehnici chirurgicale pe membre la animale 4 14,282 Tehnici de celiotomie si toracotomie, interventii pe organele

cavitare 2 7,14

3 Tehnici de trepanatie a sinusurilor si cavitatilo r nazale, operatii pe limba, trahee, esofag, dinti, coarne, urechi, gl obul ocular si anexele sale

8 28,57

4 Suturi osoase si tendinoase 6 21,42 5 Inteventii chirurgicale pe intestine 4 14,28 6 Operatii in herniile abdominale, inghinale, perin eale, ombilicale,

diafragmatice 2 7,14

7 Tehnici de castrare la animale 2 7,14 Modul de desf ăşurare:




Acordarea de note pe parcursul semestrului atat pentru lucrarile practice cat si pentru materia de curs. Nota finala v-a fi media notelor obtinute in cursul semestrului.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: sala de lucrari practice si salile de operatii animale mari si animale mici


Obligatorie: L. Oana, A. Timen, 2005, Interventii c hirurgicale la animale, Ed. Mediamira

Bibliografie: Facultativ ă: N. Constantin, 2009, Tratat de medicina veterinar a vol. V, Ed. Tehnica Bucuresti J.A. Auer, J.A. Stick, 2006, E quine surgery, third edition, Ed. Saunders Elsevier Susan L. Fubini, N.G. Ducharme , 2004, Farm animal surgery, Ed. Saunders Theresa W. Fossum si col., 200 7, Small animal surgery, Ed. Mosby


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/









IV

Data implementării:Titlul cursului: Bazele Patologiei Medicale 2008-2009

IniŃiatorul cursului: Confr.dr.Mircea MIRCEAN Coordonatorul cursului: Conf.dr.Gavril GIURGIU

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * SC Anul de studii IV Nr.de ore pe semestru şi activităŃiLimba de predare română Semestrul VII Total C S L P** Forma de evaluare







ZI,ID FR






Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Formarea abilităŃilor teoretice necesare stabilirii diagnosticului de boală de organ, precum şi familiarizarea studentului cu diferite conduite terapeutice aplicate în bolile interne. ŞedinŃele de clinică urmăresc însuşirea metodelor corecte de examinare clinică, alături de participarea la examenul clinic, stabilirea diagnosticului pozitiv şi aplicarea conduitei terapeutice pe cazurile clinice prezentate la consultaŃie. Curs. Tema ore/săptămână - % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - %

Curs


Tulbur ări generale sistemice

toxemia, septicemia, sincopa, moartea subită 2 (săpt.1) 7,14 şocul 2 (săpt.2) 7,14

dezechilibre hidroelectrolitice şi acidobazice, pruritul, durerea 2 (săpt.3) 7,14 imunodeficienŃe, alergiile, anafilaxiile, stările anafilactoide 2 (săpt.4) 7,14

2

Gastroenterologia animalelor

bolile cavităŃii bucale, bolile faringelui 3 (săpt.5 şi 6) 10,71 bolile congenitale ale esofagului 2 (săpt.7) 7,14 esofagitele, obstrucŃiile esofagului 2 (săpt.8) 7,14 indigestiile reticulorumenale gazoase acute, indigestiile biochimice

ale prestomacelor 2 (săpt.9) 7,14

indigestiile subacute şi cronice ale prestomacelor 2 (săpt.10) 7,14 sindromul de colici 4 (săpt.10,11) 14,28 bolile stomacului la monogastrice 3 (săpt.12,13) 10,71 bolile stomacului glandular la rumegătoare 2 (săpt.14) 7,14













Resursele necesare:


Obligatorie:



Bibliografie: Facultativă: 1. BÂRZĂ,H., I.MAY, S.GHERGARIU, N.HAGIU, 1981, Patologie şi clinică medicală veterinară,





Hamburg.


Alte informaŃii:

Anexe:


Semnătura:



Semnătura:



ştampila:








IV

Data implementării:Titlul cursului: Bazele Patologiei Medicale 2 01.10.2009

IniŃiatorul cursului: Conf.dr.Mircea MIRCEAN Coordonatorul cursului: Conf.dr.Gavril GIURGIU

CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * SC Anul de studii IV Nr.de ore pe semestru şi activităŃiLimba de predare română Semestrul VIII Total C S L P** Forma de evaluare







ZI,ID FR






Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Formarea abilităŃilor teoretice necesare stabilirii diagnosticului de boală de organ, precum şi familiarizarea studentului cu diferite conduite terapeutice aplicate în bolile interne. ŞedinŃele de clinică urmăresc însuşirea metodelor corecte de examinare clinică, alături de participarea la examenul clinic, stabilirea diagnosticului pozitiv şi aplicarea conduitei terapeutice pe cazurile clinice prezentate la consultaŃie. Curs. Tema ore/săptămână -40 % b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - 60%

Curs

Capitolul ConŃinutul Nr.ore % 1 SINDROMUL DE DIAREE NEONATALĂ 2 (săpt.1) 7,14

2 ILEUSUL INTESTINAL LA MONOGASTRICE, ILEUSUL

INTESTINAL LA RUMEGĂTOARE

2 (săpt.2) 7,14

3 ENTERITELE ACUTE, AFECłIUNI ALE INTESTINULUI

SUBłIRE PROVOCATE DE CAUZE NECUNOSCUTE,

2 (săpt.3) 7,14

INTOLERANłELE ALIMENTARE4 Bolile colonului şi anorectale la ierbivorele mari şi porcine, bolile colonului

şi anorectale la carnivore 1 (săpt.4) 3,57

5 Peritonitele acute 2 (săpt.4,5) 7,14 6 BOLILE FICATULUI ŞI PANCREASULUI EXOCRIN:

MIJLOACE DE DIAGNOSTIC ÎN HEPATOPATII,ETIOPATOGENEZĂ ŞI SIMPTOME CLINICE GENERALE ÎN

HEPATOPATII

2 (săpt.5,6) 7,14

7 Congestiile hepatice, insuficienŃa hepatică la ierbivore, insuficienŃa hepatică la carnivore

2 (săpt.6,7) 7,14

8 Boli hepatice clinice la rumegătoarele mari şi mici, boli hepatice clinice la cai

2 (săpt.7,8) 7,14

9 Boli hepatice clinice la câini 1 (săpt.8) 3,57 10 Bolile pancreasului exocrin, enzime cu semnificaŃie clinică 1 (săpt.9) 3,57 11 Bolile cavităŃilor nazale şi a sinusurilor, bolile laringelui şi traheei, bolile

bronhiilor 3 (săpt.9,10) 10,71

12 Bolile pulmonare: congestiile şi edemul pulmonar, bronhopneumopatii inflamatorii acute şi cronice,

2 (săpt.11) 7,14

13 Pneumopatii alergice, emfizemul pulmonar 2 (săpt.12) 7,14 14 Bolile pleurei şi cavităŃii toracice: pleuritele, pneumotoraxul 2 (săpt.13) 7,14 15 Sindromul mediastinal, bolile diafragmei 2 (săpt.14) 7,14





PREZENTATE LA CONSULTAłIE. Metodele de predare şi de învăŃare:Curs : expunere orală, prezentare pe folii retroproiector Orele de clinic ă: debutează cu un instructaj de protecŃia muncii, urmat de rememorări semiologice ale aparatului investigat în şedinŃa de clinică respectivă, după care se trece la examenul clinic propriu-zis, pe cazurile prezentate în clinică la consultaŃie. StudenŃii participă efectiv la consultaŃia clinică, la preleverea probelor biologice (sânge, urină, LCR, lichid rumenal) şi analizarea lor preliminară în laboratorul din cadrul Clinicii de Patologie Medicală. Discutarea rezultatelor examenului clinic şi umoral se face împreună cu studenŃii şi se stabileşte diagnosticul pozitiv, urmat de aplicarea măsurilor terapeutice.







Dotări:


Resursele necesare:


Obligatorie:



Bibliografie:






Hamburg.


Alte informaŃii:

Anexe:


Semnătura:



Semnătura:



ştampila:






Medicina veterinara








Limba de predare Semestrul VI Total C S L P* *Forma de evaluare






zi, FR, ID



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomia, Fiziologia, Fiziopatologia, Farmacologia, Anesteziologie şi Propedeutică chirurgicală



ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a Însuşirea de către studenŃi a noŃiunilor de patologie chirurgicală generală în semestrul VIII. În aceste scop sunt predate studenŃilor noŃiunile teoretice şi clinice privind traumele, infecŃiile chirurgicale locale şi generale, boala canceroasă şi bolile Ńesuturilor cutanat, subcutanat, muscular, tendinos, osteoarticular, ale nervilor, precum şi bolile pe regiuni. Concomitent cu predarea cunoştinŃelor teoretice, în cadrul orelor de lucrări practice studenŃii îşi însuşesc metodele de investigaŃie în chirurgie, tehnicile şi intervenŃiile operatorii, bolile chirurgicale şi tratamentul lor. În general, cursul este orientat cu prioritate spre bolile chirurgicale ale animalelor de fermă: taurine, cabaline, ovine, suine, păsări.


CURS A. Obiective- La curs: Însuşirea de către studenŃi a noŃiunilor de patologie chirurgicală generală în semestrul VIII. În aceste scop sunt predate studenŃilor noŃiunile teoretice şi clinice privind traumele,traumatismele, infecŃiile chirurgicale locale şi generale, boala canceroasă şi bolile Ńesuturilor cutanat, subcutanat, muscular, tendinos, osteoarticular, ale nervilor, precum şi bolile pe regiuni.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective - La lucrările practice: Insusirea metodelor de investigaŃie în chirurgie, tehnicile şi intervenŃiile operatorii, in bolile chirurgicale şi tratamentul lor.




1 Traumatologia: contuziile, chistul serosangvinolent, hematomul. Rănile, compl. în vindecarea rănilor. Cicatrizarea anormală, complicaŃiile aseptice ale rănilo

2 7,14

2 InflamaŃia, infecŃia în chirurgie 2 7,14 3 InfecŃii locale, abcese, flegm. erizip. Traumat Infc. chir. specifice:actinobac., inf. de

focar 4 14,28

4 Osteomielita, gangrena, fistula, ulcerul, arsurile, degerăturile. 2 7,14 5 Boala tumorală: tumorile benigne, tumori maligne. 2 7,14 6 Bolile specifice ale Ńesuturilor. Bolile pielii şi a esutului subcutan, escoriaŃii, edem

traumatic, gangrenă scată şi umedă, arsura în lanŃ, cositura, crevasele, ariciala,elefantiazis, furunculoza, chistul sebaceu.

2 7,14

7 Bolile chirurgicale ale burselor, bursita acută şi cronică 2 7,14 8 Bolile vaselor sangvine 2 7,14 9 Bolile sistemului limfatic: limfangită şi limfadenită 2 7,14 10 Bolile tendoanelor: contuzii, răni, luxaŃii, tendinite,arcare, buletură 2 7,14 11 Bolile tecilor sinoviale: sinovitele, bolile chirurgicale ale muşchilor, contuzii, răni,

hernii, miozite 2 7,14

12 Bolile oaselor: contuzii, fracturi, exostoze, fracturi 4 14,28



1 Semiologie chirurgicală 2 7,14

2 Tenotomii, tenorafii 2 7,14

3 OperaŃii în seime, incastelură, cui de stradă 2 7,14

4 Hernii la animalele 2 7,14

5 OperaŃii pe trahee şi vena jugulară 2 7,14 6 Diagnosticarea şchiopăturilor 2 7,14 7 OperaŃia de amputarea degetului la bovine 2 7,14 8 Osteosinteza : metode de osteosinteză, 2 7,14 9 OperaŃia de rezecŃie costală 2 7,14 10 Castrarea armăsarilor şi clinică 2 7,14 11 OperaŃia de cecectomie la oaie 2 7,14 12 Tratamentul rănilor şi clinică 2 7,14 13 Clinică şi chiropodie 2 7,14 14 Clinică 2 7,14






Modul de stabilire a notei finale: Nota finală este media care rezultă din nota la examnul practic şi examenul oral.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: : Aparat de anestezie gazoasă animale mici, sală operaŃii, sală operaŃii, trusă osteosinteză, aparat anestezie gazoasă, oftalmoscop, endoscop, artroscop, aparat de măsurarea tensiunii oculare şi a fundului de ochi. Resursele necesare:





Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI













SemestrulVII

Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 - 28 - Ex CodulCursul pe care îl

înlocuie şte:

Titlul


Nu este cazul






Microbiologie Imunologie Fiziopatologie Morfopatologie

Cursuri anterioare

Recomandate:

EpidemiologieAlte condi Ńii necesare pentru participarea la acest curs

Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână -50 % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână -50 % CURS A. Obiective






1. GeneralităŃi despre infecŃie şi boala infecŃioasăProcesul infecŃios. Procesul epizootologic. Clasificarea bolilor infecŃioase. Profilaxia şi controlul bolilor infecŃioase

2 (săpt. 1)

7,14

2. Antraxul 2 (săpt. 2)

7,14

3. Bruceloza Bruceloza bovină Bruceloza oilor şi caprelor Bruceloza porcină Bruceloza cabalină Bruceloza la alte specii Orhiepididimita infecŃioasă a berbecilor

3 (săpt. 3+4)

10,71

4. Pasteurelozele Pasteureloza mamiferelor Pasteureloza bovină Pasteureloza ovină Pasteureloza caprină Pasteureloza porcină Pasteureloza la cal Pasteureloza iepurilor Pasteureloza păsărilor (holera aviară) Pseudotuberculoza (yersinioza, rodenŃioza). Tularemia

3 (săpt. 4+5)

10,71

5. Salmonelozele Salmoneloza mamiferelor Salmoneloza taurinelor Salmoneloza ovinelor şi caprinelor Salmoneloza cabalinelor Salmoneloza porcilor Salmoneloza la alte specii de mamifere Salmonelozele aviare Salmonelozele produse de salmonele mobile Salmonelozele produse de salmonele imobile (tifoza, puloroza)

3 (săpt. 6+7)

10,71

6. Colibacilozele animale Colibaciloza mamiferelor Colibaciloza viŃeilor Mamita colibacilară a vacilor Colibaciloza mieilor Colibaciloza purceilor Colibaciloza mânjilor Boala edemelor la porc Colibacilozele aviare

2 (săpt. 7+8)

7,14

7. InfecŃii produse de bacterii din familia Pseudomonadaceae Morva Melioidoza

2 (săpt.

7,14

8+9) 8. Spirochetozele animalelor

Leptospirozele animale Leptospiroza taurinelor Leptospiroza ovinelor şi caprinelor Leptospiroza cabalinelor Leptospiroza porcilor Leptospiroza câinilor şi vulpilor

2 (săpt. 9+10)

7,14

9. Gurma. Anazarca (febra peteşială a calului). Limfangita ulceroasăa solipedelor

1 (săpt. 10)

3,58

10. Micoplasmozele aviare Micoplasmoza respiratorie aviară Aerosaculita micoplasmică a curcilor Sinovita infecŃioasă micoplasmică

2 (săpt. 11)

7,14

11. Pesta aviară. Pseudopesta aviară (boala de Newcastle) 2 (săpt. 12)

7,14

12. Laringotraheita infecŃioasă a găinilor. Bronşita infecŃioasă aviară. Bursita infecŃioasă aviară. Sindromul căderii ouatului 1

(săpt. 13)3,58

13. Encefalomielita aviară. Meningoencefalita curcilor. Hepatita cu incluzii a găinilor. Hepatita virală a bobocilor de raŃă. Hepatita virală a curcilor.

1,5 (săpt.

13+14)

5,36

14. Enterita virală a raŃelor. Enterita cu Coronavirus a curcilor. Enterita hemoragică a curcilor. Boala lui Derzsy. Boala splinei marmorate a fazanului.

1,5 (săpt. 14)

5,36


Lucrările practice vizează deprinderea unor tehnici de diagnostic cu utilitate şi largăaplicabilitate practică, în principalele boli infecŃioase ale animalelor şi însuşirea interpretării medicale a rezultatelor

B. PROGRAMA ANALITICĂNr. Tema Număr de

ore % din totalul orelor

1. ProtecŃia muncii. Recoltarea, ambalarea şi expedierea materialelor patologice pentru diagnosticul bolilor infecŃioase la laborator. Ancheta epidemiologică.

2 7,14

2. Diagnosticul în antrax 2 7,14 3. Diagnosticul în pasteureloze 2 7,14 4. Diagnostic în salmonelozele mamiferelor 2 7,14 5. Diagnostic în salmonelozele aviare 2 7,14 6. Diagnosticul în bruceloză (testul alergologic, examenul bacteriologic,

examenul bacterioscopic, examenul histopatologic ) 2 7,14

7. Diagnostic în bruceloză (diagnostic serologic) 2 7,14 8. Diagnostic în leptospiroză 2 7,14 9. Diagnostic în morvă 2 7,14 10. Diagnostic în micoplasmoza respiratorie aviară 2 7,14 11. Diagnostic pseudopesta aviara 2 7,14

12. Diagnostic pseudopesta aviara 2 7,14 13. ExerciŃii de diagnostic 2 7,14 14. ExerciŃii de diagnostic 2 7,14

Modul de desf ăşurare: Lucr ările practice sunt organizate pe grupe de studiu în laboratorul şi clinica disciplinei şi unităŃi de creştere a animalelor. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

Metode de predare : Lucrări practice: succintă expunere orală a lucrării planificate, prezentare filme video referitoare la leziuni morfopatologice şi tehnici de lucru, prezentări pe calculator a unor tehnici de lucru, demonstraŃii practice de diagnostic efectuate de către cadrul didactic, aplicaŃii practice efectuate de studenŃi Metode de învăŃare: Materialul pentru lucr ările practice: consultarea materialului tipărit aferent fiecărei teme planificate, examinarea lamotecii, examinarea preparatelor anatomopatologice din colecŃia disciplinei şi a produselor biologice expuse la disciplină, posibilitatea de a reface testele de diagnostic de laborator care ridică probleme în însuşire, dialog pe parcursul activităŃii referitor la tema prezentată, consultaŃii.



tehnicilor de laborator celor mai adecvate pentru diagnosticul anumitor boli



Evaluarea cunoştinŃelor practice: Seminarii pe parcursul semestrului din materialul predat la lucrările practice Examen practic Evaluarea cunosŃinŃelor teoretice: test grilăRezolvarea unei situaŃii epidemiologice simulate


Examenul practic se califică cu admis sau respins Nota acordată pentru examenul practic în cazul în care studentul este admis reprezintă 33,3% din notăProblema 33,3% Grila 33,3%



Resursele necesare:


Planşe, lamoteca histologică, colecŃia de preparate anatomopatologice, colecŃia de produse biologice (mostre), filme video, diapozitive cu aspecte caracteristice lezionale şi aspecte privind efectuarea testelor de diagnostic

Obligatorie:

Bacterioze la animale, Academic Pres, 2001 Viroze şi boli prionice la animale, Ed. Nereamia Napocae, 2003 Note de curs Fascicole tipărite pentru fiecare temă practică

Bibliografie:

Facultativă:

Moga-Mânzat R. – 2001 - Boli infecŃioase ale animalelor, Bacterioze, Ed. Brumar, Timişoara Moga-Mânzat R. – 2005 - Boli infecŃioase ale animalelor, Viroze, Ed. Brumar, Timişoara Perianu T. – 1996 – Boli infecŃioase ale animalelor: Bacterioze, Ed. FundaŃiei Chemarea, Iaşi Perianu T. – 1997 – Boli infecŃioase ale animalelor: Viroze, Ed. FundaŃiei Chemarea, Iaşi


Nu este cazul

Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI







Titlul cursului: Fiziologia reproducŃiei la animale 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Conf. Dr.Morar Iancu Adrian Coordonatorul cursului:




Limba de predare Română Semestrul I Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 3 56 28 28 - Examen CodulCursul pe care îl





zi, FR, ID



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie, Fiziologie, Histologie

Cursuri anterioare Recomandate: Biochimie, Microbiologie, Farmacologie


Nu este cazul


CURS A. Obiective Acest curs îşi propune să ofere studenŃilor anului IV cunoştin Ńe privind morfofiziologia aparatului genital femel şi mascul precum şi endocrinologia reproducŃiei la animale, care vor constitui un punct de plecare în înŃelegerea mecanismelor care stau la baza proceselor de reproducŃie. Stăpânirea de către studenŃi a acestor elemente este esenŃială pentru parcurgerea patologiei reproducŃiei la animale.


Nr. TEMA Număr de ore % din totalul orelor

Dezvoltarea embrionară a aparatului genital la mamiferele domestice 1 3,57

1.

MigraŃia gonadelor ImportanŃa clinică, tulburări de migraŃie

1 3,57

Morfofiziolgia ovarului 1 3,57 2.

Ciclul ovarian şi foliculogeneza 1 3,57

Numărul de foliculi şi categoriile lor Activitatea ovariană şi controlul creşterii foliculare Atrezia foliculară

1 3,57 3

OvulaŃia-teoriile ovulaŃiei 1 3,57

Formarea şi organizarea corpului galben Factorii luteotropi şi luteolitici

1 3,57 4

Morfofiziologia oviductului 1 3,57

Morfofiziologia uterului 1 3,57 5 Morfofiziologia cervixului

FuncŃiile mucusului cervical 1 3,57

Morfofiziologia şi funcŃiile vaginului 0,5 1,78

Morfofiziologia testiculului 0,5 1,78 6

Spermatogeneza şi spermiogeneza 1 3,57

Studiul spermei, morfologia spermatozoidului 1 3,57

7 Caracterele fizice ale spermei Caracterele biochimice ale spermei Caracterele biologice ale spermei

1 3,57

Reglarea neuroendocrină a funcŃiei sexuale la macul Tipuri de sistem nervos la reproducătorii masculi

1 3,57 8

Reflexele sexuale la masculi Tipurile de însămânŃare naturală şi particularităŃile actului sexual

1 3,57

Hipotalamusul Controlul neuroaminergic al secreŃiei hipotalamice

1 3,57

Gonadorelinele 0,5 1,78 9

Ocitocina şi vasopresina 0,5 1,78

Conexiuni hipotalamohipofizare Morfofiziologia hipofizei Hormonii gonadotropi hipofizari

1 3,57

10 Lactogenul placentar Gonadotropina serică ecvinăGonadotropina corionică

1 3,57

Estrogenii animali Estrogenii sintetici Estrogenii vegetali , minerali Antiestrogenii Sindromul estrogenic micotoxic

1 3,57

11

Gestagenii naturali Gestagenii sintetici

1 3,57

Hormonii androgeni Prostaglandinele

1 3,57 12

Feromonii Relaxina

3,57 -

Mecanismele de acŃiune şi transport al hormonilor 3,57 - 13 Mecanismele reglării neuroendocrine

A funcŃiei de reproducŃie 3,57 -

Manifestarea vieŃii sexuale Etapele vieŃii sexuale Vârsta apariŃiei maturităŃii sexuale

3,57 - 14

Vârsta optimă pentru reproducŃie Durata vieŃii sexuale

3,57 -

LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Lucr ările practice vin în complectarea notiunilor teoretice prezentate la curs, şi au ca obiective

deprinderea studenŃilor cu unele tehnici de examinare, evaluare a funcŃiei de reproductie, conservarea materialului seminal la masculii animalelor domestice, tehnici de diagnostic si remedierea distociilor.



1. Bazinul (morfologie comparată) 2 3,572. Pelvimetria 2 3,57

3. Morfofiziologia aparatului genital femel 2 3,57

4 Histologia aparatului genital femel 2 3,57

5 Metode de depistare a momentului optim pentru montă 2 3,57

6 Anesteziile locoregionale 2 3,57

7 Morfologia şi histologia aparatului genital mascul 2 3,57

8 Recoltarea materialului seminal şi examenul de laborator 2 3,57

9 Diluarea şi conservarea materialului seminal 2 3,57

10 NoŃiuni obstetricale 2 3,57

11 Manopere obstetricale 2 3,57

12 Distocii fetale (reŃineri) 2 3,57

13 Fetotomii 2 3,57

14 Recapitulare 2 3,57 Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului IV, precedând lucrarea practică cu aceeaşi temă. Lucr ările practice sunt organizate pe grupe de studiu în laboratorul şi clinica disciplinei şi unităŃi de creştere a animalelor. Metodele de predare şi de înv ăŃare: c) Metode de predare: curs şi lucrări practice interactive Cursul: expunere orală, prezentare pe folii retroproiector, prezentări Power Point, întrebări recapitulative, Lucr ări practice: expunere orală a lucrării planificate, prezentare filme, demonstraŃii practice de diagnostic efectuate de către cadrul didactic, aplicaŃii practice efectuate de studenŃi d) Metode de învăŃare: Materialul de curs: notiŃele de curs, materialul bibliografic obligatoriu şi facultativ, consultaŃii la sediul disciplinei Materialul pentru lucr ările practice: consultarea materialului tipărit aferent fiecărei teme planificate,

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: � Dezvoltarea gândirii medicale � Cunoaşterea morfo-fiziologiei aparatului genital femel şi

mascul Stăpânirea endocrinologiei reproducŃiei

Evaluarea cunoştinŃelor practice: Examen practic Evaluarea cunosŃinŃelor teoretice: Examen oral

Modul de stabilire a notei finale: Nota finală se stabileşte în urma unui examen oral.

ELEMENTE SUPLIMENTARESpaŃii şi Dotări: Materiale:Echipamente de laborator: microscoape, ecograf

Resursele necesare: Materiale didactice: Casete video cu cazuri înregistrate, planşe, folii reptroproiector, Prezentare Power-Point.

Obligatorie: Groza I.,Muntean M. (1998) - Elemente de fiziologia reproductiei la animale. Ed.Genesis Tipo Cluj-Napoca. Groza I.,Muntean M.. - (1998) - Obstetrica - Andrologia fiziologica si patologica la câine. Editura Genesis Tipo, Cluj-Napoca. Boitor I., Muntean Groza I., Moise D., Muscă M. (1986) – Ghid de Obstetrică şi ginecologie veterinară. Tipo Agronomia, Cluj-Napoca. Groza,I., I. Morar: Andrologie Veterinară (2004), Ed. Gryphon, Braşov;

Bibliografie:

Facultativ ă: 1.Boitor I., Muntean M.,, Muscă M. (1989) – Indrumător de activităŃi practice la patologia reproducŃiei şi clinică obstetricală, Tipo Agronomia Cluj. 2. Boitor I., Muntean M.,(1989) – Patologia reproducŃiei şi clinică obstetricală. Curs integrat 3. Bogdan L. (2000) – ReproducŃie,pbstetrică , terapie şi însămânŃări artificiale .Ed.Genesis Cluj-Napoca

Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre: Nu este cazulAlte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:

SE APROBĂ / NU SE APROBĂDecan: Prof. Dr. Ioan GrozaData aprobării: APROBAREA




SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI




Medicina veterinara



Titlul cursului: OBSTETRICĂ VETERINARĂ1.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. Dr. Liviu Bogdan Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. Liviu Bogdan









zi, FR, ID






ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână - 50% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână -50 % CURS A. ObiectiveSe urmăreşte însuşirea noŃiunilor privind manifestarea vieŃii sexuale, fiziologia ciclului sexual, fecundaŃia, gestaŃia, patologia gestaŃiei, avort, parturiŃie, patologia parturiŃiei, precum şi inducerea şi sincronizarea estrului la animale.



1 Manifestarea vieŃii sexuale: Etapele din viaŃa sexuală: etapa pregenitală, etapa genitală, etapa post-genitală. Vârsta apariŃiei maturităŃii vieŃii sexuale. Vărsta optimăpentru reproducŃie. Durata vieŃii sexuale.

4 14

2 Fizioligia ciclului sexual: Fazele şi stadiile ciclului sexual. Ciclul sexual sau gametogen. Durata ciclului sexual. Tipurile ciclului sexual. Faza de proestru. Faza de estru. Faza de metestru. Faza de diestru sau anestru. Modificările morfofuncŃionale ovariene. Modificările morfofuncŃionale ale căilor genitale. Ciclul sexual la vacă. Ciclul sexual la bivoliŃă. Ciclul sexual la oaie. Ciclul sexual la capră. Ciclul sexual la iapă. Ciclul sexual la scroafă. Ciclul sexual la căŃea. Ciclul sexual la pisică.

4 14

3 FecundaŃia: Fazele care preced fecundaŃia. Momentul ovulaŃiei. Înaintarea spermatozoizilor. Capacitarea şi reacŃia acrozomică a spermatozoizilor. Decoronarea. Fertilizarea. Etapele fecundaŃiei.

2 7

4. GestaŃia: Tipuri de gestaŃie. Etapele prin care trece gestaŃia. Durata gestaŃiei şi factorii de care depinde. Diagnosticul gestaŃiei.

2 7

5. Patologia gestaŃiei: Gestozele: Edemul de gestaŃie, Durerile false, Hemoragia uterină, Paraplegia antepartum, Paraplegia atipică, Torsiunea uterină, Hernia uterului gestant, Ruptura uterului gestant, Inversiunea şi prolapsul vaginal, GestaŃia extrauterină.

2 7

6. Avortul : ConsideraŃii generale. Etiologia avorturilor. Clasificarea avorturilor. Cauzele nespecifice ale avorturilor. Patogenia generală aavorturilor. Simpomele avorturilor. Diagnosticul în avorturi. Avorturile neinfecŃioase idiopatice. Anomalii ale lichidelor şi anexelor fetale: hidropizia anexelor fetale, infiltraŃia seroasă a învelitorilor fetale, oligohidroamniosul. Bolile cordonului ombilical în viaŃa intrauterină: tromboflebita cordonului ombilical, hematomul cordonului ombilical. Avorturi cauzate de tulburări la nivelul complexului materno-feto-placentar: hemoragiile placentare, edemul placentar, infarctele albe, infarctele roşii. Patologia placentei: dezvotarea incompletă a vilozităŃiilor, lipsa parŃială sau totală a carunculilor la vacă, placenta accesorie, molla chistică, molla cărnoasă, molla hidatiformă, molla distructivă. Avorturile neinfecŃioase simptomatice. Avorturile provocate de factori alimentari şi toxialimentari. Avortul traumatic. Avortul cauzat de factori neuroendocrini. Avortul provocat sau artificial şi avortul medicamentos. Transformările fătului mort sau reŃinut: Mumifierea fătului, MaceraŃia fetală. PutrefacŃia fetală.

8 28

7 Parturi Ńia: ConsideraŃii generale. Mecanismul paruriŃiei. Controlul parturiŃiei. Semnele premergătoare

2 7


- La lucrările practice: se urmăreşte însuşirea noŃiunilor privind anesteziile utilizate în obstetrica veterinară, placenta la animale, diagnosticul de gestaŃie la animale, morfofiziologia şi examenul clinic al glandei mamare, examenul clinic al femelelor destinate reproducŃiei, precum şi ovariectomiile la animale.


(prodromale) ale fătării. ForŃele care participă la expulzarea fătului. Stadiile parturiŃiei. Fătarea la vacă. Fătarea la iapă. Fătarea la oaie şi capră. Fătarea la scroafă. Fătarea la căŃea. Fătarea la pisică.

8 Patologia parturiŃiei: Distociile de ordin matern: anomaliile de topică uterină, tulburări de contractilitate uterină, distocii produse de cervix, anomaliile vaginului, angustia pelvină. MonstruozităŃile fetale.

4 14


1 Anesteziile utilizate în obstetrica veterinară: anestezia epidurală înaltă, anestezia epidurală joasă, anestezia paralombară, anestezia perineală.

2 7

2 Anexele fetale, placenta şi rolul lor pentru viaŃa fetusului. Tipurile de placentă după răspândirea şi dispoziŃia vilozităŃilor coreale. Tipurile de placentădupă modul de angrenare a vilozităŃilor coreale în criptele uterine.

2 7

3 Învelitorile fetale în seria animală: placenta la vacă, oaie, capră, placenta la iapă, placenta la scroafă, placenta la căŃea şi pisică, placenta la rozătoare.

2 7

4 Diagnosticul clinic al gestaŃiei la animale: diagnosticul de gestaŃie prin examen clinic extern, diagnosticul de gestaŃie prin examen clinic intern.

2 7

5 Diagnosticul de gestaŃie la animale prin examene paraclinice: determinări biochimice, probe fizice (ecografie, doppler, radiologie), probe biologice, metode histologice.

2 7

6 ConsideraŃii privind morfofiziologia gladei mamare la animale: generalităŃi, aspecte morfologie, aspecte histologice, glanda mamară pe specii, secreŃia lactată.

2 7

7 Examenul clinic al glandei mamare la animale: inspecŃie, palpaŃie, proba mulsului, examenul

2 7

organoleptic al laptelui. Diagnosticul mamitelor subclinice la animale: determinarea pH-ului, determinarea conductibilităŃii electrice a laptelui, examenul citologic al laptelui.

8 Inversiunea şi prolapsul uterin: suturile buzelor vulvei. 2 7

9 Examenul clinic al femelelor destinate reproducŃiei: examenul cu speculum vaginal.

2 7

10 Examenul clinic al femelelor destinate reproducŃiei: examenul clinic transrectal.

2 7

11 OperaŃia de ovariectomie: ovariectomia la căŃea şi pisică, ovariohisterectomia la căŃea şi pisică.

2 7

12 OperaŃia de ovariectomie: ovariectomia la scroafă. 2 7

13 SedinŃă recapitulativă. 2 7

14 Verificarea cunoştinŃelor 2 7


Curs – Prezentari powerpoint in amfiteatru, prezentari orale. Lucrari practice – sedinte de lucrari practice, prezentari orale, prezentari de caz. Metodele de predare şi de înv ăŃare:



însuşirea noŃiunilor privind anesteziile utilizate în obstetrica veterinară, placenta la animale, diagnosticul de gestaŃie la animale, morfofiziologia şi examenul clinic al glandei mamare, examenul clinic al femelelor destinate reproducŃiei, precum şi ovariectomiile la animale.

Colocviu practic Examen oral





Obligatorie: Boitor I., Muntean Groza I., Moise D., Musc ă M. – Ghid de Obstetrică şi ginecologie veterinară. Tipo Agronomia, Cluj-Napoca (1986) Boitor I., Muntean M .,– Patologia reproducŃiei şi clinică obstetricală.Curs integrat.(1989) Bogdan L., Groza I. – Obstetrica Veterinara, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, 2009 Cernescu H. – Ginecologie Veterinară. Ed.Helicon,TimiSoara (1995). Groza I.,Muntean M. – Elemente de fiziologia reproducŃiei la animale. Ed.Genesis Tipo Cluj-Napoca.(1998) Groza I., Muntean M. – Obstetrica, Andrologia fiziologică şi patologică la câine. Ed.Genesis Tipo, Cluj-Napoca (1998) Groza I., Morar I. – Andrologie Veterinară. Ed.Gryphon, Braşov (2004). Groza I. – Ginecologie, Andrologie şi Obstetrică Veterinară. Ed.Academiei Române, Bucureşti,(2006).

Bibliografie:



Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/




























ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema 2 ore/săptămână - 50% b. Programa analitică L. P. Tema 2 ore/săptămână - 50% CURS

A. Obiective- dobândirea de cunoştinŃe esentiale de prelucrare si tehnologia alimentelor in cadrul filierei cărnii şi

preparatelor de carne; - cunoaşterea ansamblului de condiŃii, norme şi reglementări care se aplică în cazul procesării cărnii şi

preparatelor de carne;

- aplicarea măsurilor de sanitaŃie şi cunoaşterea celor mai adecvate metode de prelucrare în vederea eliminării riscurilor de natură fizică, chimică şi microbiologică pentru materii prime şi produse procesate;




LUCRĂRI PRACTICE

A. Obiective


- însuşirea cunoştinŃelor practice privitoare la tehnologia de obŃinere a cărnii şi preparatelor de carne; - însuşirea cunoştinŃelor practice privind evaluarea calitătii cărnii şi preparatelor de carne;




1 NoŃiuni introductive – precizări cu privire la domeniul de activitate. Carnea ca produs alimentar.

2 7.14

2 Sursele de carne. UnităŃi specializate pentru prelucrarea primară şi obŃinerea cărnii.

2 7.14

3 Amplasarea, construirea, dotarea şi funcŃionarea unităŃilor de tăiere. 2 7.14 4 Principii, concepte şi metode de analiza de risc pe întregul parcurs al lanŃului

alimentar, pe circuitul „de la fermă la masă”: ghidul de bune practici de lucru (GMP), ghidul de bune practici igienice, (GHP), analiza riscurilor în punctele critice de control (HACCP).

4 14.28


2 7.14

6 Tehnologia subproduselor comestibile şi materii auxiliare folosite în tehnologia produselor de carne.

2 7.14

7 Structura şi compoziŃia cărnii. Modificări ale cărnii după obŃinera acesteia. 2 7.14 8 Tranşarea, dezosarea şi alegerea cărnii pentru speciile furnizoare de carne.

Stabilirea claselor de calitate a carcaselor conform codului EUROP. 2 7.14



2 7.14


2 7.14

12 NoŃiuni privind sistemul de igienizare preoperaŃională (SSOP) şi operaŃionalăîn unităŃi de obŃinere, procesare, depozitare şi valorificare a produselor alimentare.

4 14.28



1 Norme generale de protecŃia muncii în laboratore şi unităŃi de producŃie. 2 7.14 2 RecepŃia animalelor, aprecierea şi stabilirea clasei de calitate pentru

animale destinate tăierii. 2 7.14


2 7.14


5 Tehnologia sacrificării bovinelor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora.

2 7.14

6 Tehnologia sacrificării porcinelor şi ovinelor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora.

2 7.14

7 Tehnologia sacrificării păsărilor şi a iepurilor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora.

2 7.14

8 Aprecierea merceologică şi tranşarea carcaselor de bovine şi porcine, ovine şi caprine conform codului EUROP

2 7.14

9 Vizite de lucru în unităŃi de sacrificare a bovinelor, porcinelor, ovinelor în vederea monitorizării sistemului HACCP.

2 7.14

10 Vizite de lucru în unităŃi de sacrificare a păsărilor în vederea monitorizării sistemului HACCP.

2 7.14

11 Evaluarea calităŃii nutritive şi organoleptice ale cărnii. 2 7.1412 Tehnologia de obŃinere a preparatelor de carne. Tehnologia de obŃinere a

conservelor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora.

2 7.14

13 Vizite de lucru în unităŃi de procesare a cărnii în vederea monitorizării sistemului HACCP.

2 7.14



Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului IV, precedând lucrarea practică cu aceeaşi temă. Metodele de predare şi de învăŃare:


Rezultatele aşteptate: Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate: � Dobândirea de cunoştinŃe necesare supravegherii şi

evaluării corecte a proceselor de producŃie în industria cărnii pe circuitul „de la fermă la masă”;


� Însuşirea de cunoştinŃe care să fundamenteze baza teoretică şi practică pentru inspecŃia şi controlul produselor alimentare


Modul de stabilire a notei finale: � 40% pe baza evaluării activităŃilor practice (susŃinerea unui sistem de asigurare a calităŃii într-o

unitate de procesare) � 60% pe baza verificării cunoştinŃelor teoretice.


Resursele necesare:

SpaŃii şi Dotări: - Laboratoare de tehnologia cărnii - Utilaje folosite în industria cărnii


Obligatorie:

• Rotaru O., Mihaiu M. (2009) – Controlul sănătăŃii produselor de origine animală, Ed.Risoprint, Cluj-Napoca.

• Mihaiu M., Rotaru O., (2007) – Igiena veterinară a produselor alimentare. Vol I şi II. Ed.Risoprint, Cluj-Napoca. Bibliografie:

Facultativă: • Giusepina Marilia Tantillo, La produzione igienica della carne, Edaricole, 2001,

Bologna, ISBN-88-506-0072-0. • Banu C. (1995) – Indrumător de proiectare în industria cărnii. • *** (1990) - L'encyclopedie de la Charcuterie.






Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:




ştampila:




























CURS

A. Obiective- dobândirea de cunoştinŃe esentiale de prelucrare si tehnologia alimentelor in cadrul filierei

cărnii şi preparatelor de carne; - cunoaşterea ansamblului de condiŃii, norme şi reglementări care se aplică în cazul procesării

cărnii şi preparatelor de carne; - aplicarea măsurilor de sanitaŃie şi cunoaşterea celor mai adecvate metode de prelucrare în

vederea eliminării riscurilor de natură fizică, chimică şi microbiologică pentru materii prime şi produse procesate;




LUCRĂRI PRACTICE

B. Obiective


- însuşirea cunoştinŃelor practice privitoare la tehnologia de obŃinere a cărnii şi preparatelor de carne;



1 NoŃiuni introductive – precizări cu privire la domeniul de activitate. Carnea ca produs alimentar. 2 7.14

2 Sursele de carne. UnităŃi specializate pentru prelucrarea primară şi obŃinerea cărnii. 2 7.14

3 Amplasarea, construirea, dotarea şi funcŃionarea unităŃilor de tăiere. 2 7.14 4 Principii, concepte şi metode de analiza de risc pe întregul parcurs al

lanŃului alimentar, pe circuitul „de la fermă la masă”: ghidul de bune practici de lucru (GMP), ghidul de bune practici igienice, (GHP), analiza riscurilor în punctele critice de control (HACCP).

4 14.28


2 7.14

6 Tehnologia subproduselor comestibile şi materii auxiliare folosite în tehnologia produselor de carne. 2 7.14

7 Structura şi compoziŃia cărnii. Modificări ale cărnii după obŃinera acesteia. 2 7.14

8 Tranşarea, dezosarea şi alegerea cărnii pentru speciile furnizoare de carne. Stabilirea claselor de calitate a carcaselor conform codului EUROP.

2 7.14



2 7.14


2 7.14

12 NoŃiuni privind sistemul de igienizare preoperaŃională (SSOP) şi operaŃională în unităŃi de obŃinere, procesare, depozitare şi valorificare a produselor alimentare.

4 14.28

- însuşirea cunoştinŃelor practice privind evaluarea calitătii cărnii şi preparatelor de carne;




1 Norme generale de protecŃia muncii în laboratore şi unităŃi de producŃie. 2 7.14

2 RecepŃia animalelor, aprecierea şi stabilirea clasei de calitate pentru animale destinate tăierii. 2 7.14


2 7.14


5 Tehnologia sacrificării bovinelor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora. 2 7.14

6 Tehnologia sacrificării porcinelor şi ovinelor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora. 2 7.14

7 Tehnologia sacrificării păsărilor şi a iepurilor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora. 2 7.14

8 Aprecierea merceologică şi tranşarea carcaselor de bovine şi porcine, ovine şi caprine conform codului EUROP 2 7.14

9 Vizite de lucru în unităŃi de sacrificare a bovinelor, porcinelor, ovinelor în vederea monitorizării sistemului HACCP. 2 7.14

10 Vizite de lucru în unităŃi de sacrificare a păsărilor în vederea monitorizării sistemului HACCP. 2 7.14

11 Evaluarea calităŃii nutritive şi organoleptice ale cărnii. 2 7.1412 Tehnologia de obŃinere a preparatelor de carne. Tehnologia de

obŃinere a conservelor. Identificarea punctelor critice de control (CCP), proceduri de monitorizare a acestora.

2 7.14

13 Vizite de lucru în unităŃi de procesare a cărnii în vederea monitorizării sistemului HACCP. 2 7.14



Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului IV, precedând lucrarea practic ă cu aceeaşi temă. Metodele de predare şi de învăŃare:




� Dobândirea cunoştintelor de bază de igienă, bune practici de lucru în special igiena tăierii,


tranşării şi depoziŃării cărnii; � Însuşirea de cunoştinŃe care să fundamenteze

baza teoretică şi practică pentru inspecŃia şi controlul produselor alimentare

Modul de stabilire a notei finale: � 40% pe baza evaluării activităŃilor practice (susŃinerea unui sistem de asigurare a calităŃii

într-o unitate de procesare) � 60% pe baza verificării cunoştinŃelor teoretice.


- Laboratoare de tehnologia cărnii - Utilaje folosite în industria cărnii Resursele


Obligatorie:


• Mihaiu M ., Rotaru O., (2007) – Igiena veterinară a produselor alimentare. Vol I şi II. Ed.Risoprint, Cluj-Napoca. Bibliografie:

Facultativ ă: • Giusepina Marilia Tantillo, La produzione igienica della carne, Edaricole,

2001, Bologna, ISBN-88-506-0072-0. • Banu C. (1995) – Indrumător de proiectare în industria cărnii. • *** (1990) - L'encyclopedie de la Charcuterie.






Data avizării:

AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:




ştampila:

Nr.__________din______________

Formular cod: USAM-CJ-AQ-F.002 .01.03













Limba de predare română Semestrul VIII Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 28 EXAMEN CodulCursul pe care îl







CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biochimie, Farmacologie, Fiziopatologie, Semiologie

Cursuri anterioare Recomandate: Fiziologie, Laborator clinic, NutriŃie



CURS A. Obiective

Disciplina urmăreşte dobândirea cunoştinŃelor teoretice privind clasificarea toxicilor şi factorii care influenŃează toxicitatea, toxicocinetica, toxicodinamia şi sindroamele toxicologice.



1 Introducere în toxicologie: scurt istoric, clasificarea toxicilor şi a intoxicaŃiilor 2 7,14 %

2 Toxicitatea şi factorii care o influenŃează 2 7,14 %

3 Toxicocinetica: Căile de pătrundere a toxicelor în organism, AbsorbŃia toxicelor (transportul transmembranar)

2 7,14 %

4 Toxicocinetica: Biotransformarea substanŃelor exogene 2 7,14 %

5 Toxicocinetica: Transportul, distribuŃia, depozitarea şi acumularea tisulară a substanŃelor exogene, Eliminarea toxicilor din organism

2 7,14 %

6 Toxicodinamie 2 7,14 % 7 Mutageneza şi carcinogeneza chimioindusă 2 7,14 % 8 Sindroame toxicologice: neurotoxicologie 2 7,14 % 9 Sindroame toxicologice: toxicologia renală 2 7,14 %

10 Sindroame toxicologice: hepatotoxicologie şi sindroame toxice digestive

2 7,14 %

11 Sindroame toxicologice: toxicologia sistemului respirator 2 7,14 %

12 Sindroame toxicologice: toxicologia sistemului cardiovascular, a sângelui �i a măduvei osoase

2 7,14 %

13 Sindroame toxicologice: a aparatului reproducător 2 7,14 %

14 Sindroame toxicologice: a sistemului musculo-scheletal, toxicologia oftalmologică şi cutanată 2 7,14 %


Lucrările practice vizează însuşirea cunoştinŃelor practice necesare diagnosticului toxicologic, identificării şi dozării toxicilor.


Nr. Tema Număr de ore % din totalul orelor 1 ProtecŃia muncii, conduita de lucru în laboratorul de toxicologie 2 7,14 % 2 Elemente privind doze – dozaj. Doze toxice şi doze letale 2 7,14 % 3 Etapele diagnosticului toxicologic 2 7,14 %

4 Recoltarea, conservarea şi transportul probelor pentru examenul toxicologic 2 7,14 %

5 Prelevarea şi izolarea toxicilor din aer 2 7,14 % 6 Izolarea toxicilor volatili din produse biologice 2 7,14 % 7 Izolarea toxicilor minerali din produse biologice 2 7,14 % 8 Izolarea toxicilor organici nevolatili din produse biologice 2 7,14 %

9 Metode de identificare a substan�elor toxice din produsele biologice �i apăMetode de dozare a substan�elor toxice

2 7,14 %

10 Terapia generală a intoxicaŃiilor: Îndepărtarea toxicilor neabsorbi�i, la poarta de intrare în organism 2 7,14 %

11 Terapia generală a intoxicaŃiilor: Neutralizarea toxicilor înainte de absorb�ie

2 7,14 %

12 Antidoturile: neutralizante, farmacologice specifice, chelatante, antagonistei fiziologice �i compensatoare 2 7,14 %

13 Epurarea toxicilor 2 7,14 % 14 Mijloace de terapie intensivă în intoxicaŃii 2 7,14 %



(proiecŃie scheme, tabele).

Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere (50 min.) – prezentarea metodelor de izolare, identificare şi dozare a toxicilor din produsele biologice, urmată de activităŃi practice propriu-zise de analiză toxicologică de laborator (50 min)Metodele de predare şi de înv ăŃare:

InformaŃiile teoretice vor fi furnizate prin intermediul manualului şi prin intermediul cursurilor. Lucrările practice vor cuprinde o parte de expunere teoretică urmată de activităŃi practice propriu-

zise. La fiecare şedinŃă de lucrări practice studenŃii vor primi materialul teoretic redactat. Ambele forme de activităŃi didactice sunt interactive.


Prin desfăşurarea activităŃilor didactice şi prin studiul individual solicitat studenŃilor, se preconizează dobândirea unor cunoştinŃe teoretice şi practice de bază privind etiologia intoxicaŃiilor, mecanismele de acŃiune ale toxicilor, sindroamele toxicologice precum şi metodele de analiză toxicologică.

- Seminarii la lucrări practice - Teste grilă- Examen practic (colocviu) - Examen teoretic (examen scris)


- Activitatea la seminarii – 20 % din nota finală- Examen practic (colocviu) – 30% din nota finală; - Examen teoretic – 50% din nota finală;




- cărŃi şi reviste de specialitate; - colecŃie imagistică de specialitate;

Obligatorie:


OROS N. ADRIAN, 2005 – Diagnosticul de laborator în toxicologia veterinară– metode analitice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Bibliografie:

Facultativ ă:



Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/







Medicina veterinara



Titlul cursului:ORTOPEDIA VETERINARA ŞI TRAUMATOLOGIE 01.10.2009





Limba de predare RO Semestrul VI Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CO Nr.de credite 3 42 14 - 28 EVALUARE CodulCursul pe care îl





zi, FR, ID






ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: La curs studenŃii vor dobândi cunostinte de bază despre fracturi.Vor invăŃa

noŃiuni fundamentale despre tehnicile chirurgicale de osteosinteză in cazul fracturilor,precum şi metodele de anestezie necesare pentru aceasta. StudenŃii vor examina animale cu afecŃiuni ortopedice însoŃite de schiopătură,datorate unor afecŃiuni osoase sau articulare .La lucrările practice studenŃii vor studia Ńi aprofunda instrumentarul şi materialele necesare operaŃiilor de osteosinteză şi vor efectua manoperele chirurgicale de osteosinteză şi chirurgie articulară.


CURS A. Obiective....................................................


LUCRĂRI PR

ACTICE A. Obiective ..........................................



1 Fracturile 2 7,14 2 Clasificarea fracturilor: fracturi închise; fracturi deschise,

complete, fisuri; fracturi în lemn verde; transverse; oblice; oblice; spirale: multiple; segmentale; epifizare; unicondilare; condilare; bicondilare; stabile; instabile.

2 7,14

3 Cauzele fracturilor: agenŃi vulneranŃi care acŃionează direct sau indirect; bolile ale oaselor; stress repetat şi susŃinut.

2 7,14

4 Diagnosticul: simptomatologie; examen radiologic. 2 7,14 5 Bolile articulare şi şchiopăturile:anomalii ale cartilajelor

articulare; osteocondrozele; principii ale chirurgiei articulare; artrotomia; leziunile ligamentare; tratamentul chirurgical al rupturilor ligamentare; leziunile musculotendinoase; traumatismele deschise ale articulaŃiilor; imobilizarea articulaŃiilor; artrodeza; diagnosticul şi tratamentul afectounilor ortopedice ale membrelor anterioare; diagnosticul şi tratamentul afectounilor ortopedice ale membrelor posterioare.

2 7,14

6 Reducera şi imobilizarea fracturilor in ortopedia veterinară: reducerea fără deshiderea focarului de fractură; reducerea cu deshiderea focarului de fractură; imobilizarea temporară prin bandaje; imobilizarea prin fixatori externi; pironirea centromedulară; cerclajul si demicerclajul; osteorafia; suruburile şi placutele metalice; placutele compresive; placutele de neutralizare; placte cu compresiune dinamică.

2 7,14

7 Proceduri recuperatorii postoperatorii în fracturi. 2 7,14


1 Tratamentul ortopedic al fracturilor prin bandaje amovibile şi inamovibile.

4 14,28

2 Osteosinteza fracturilor mandibulare şi maxilare 4 14,28 3 Tratamentul fracturilor oaselor lungi prin pironire

centromedulară:humerus; radius şi ulna; femur; tibia and fibula

4 14,28

4 Tratamentul fracturilor prin cerclaj, demicerclaj şi osteorafie. 4 14,28 5 Tratamentul fracturilor cu suruburi şi plăcute. 4 14,28 6 OperaŃia de laminectomie în afecŃiunile coloanei vertebrale

(sidromul de compresiune medulară). 4 14,28

7 IntervenŃii chirurgicale pe articulaŃii: principii generale ale chirurgiei articulare: luxaŃia coxofemurală; luxatia de rotulă.

4 14,28









Obligatorie: 1. Muste A., 2009 / Patologie chirurgicala vaterinara – Chirurgie speciala – Ed. Academicpres Cluj-Napoca

Bibliografie: Facultativ ă:4. Mateş N., A. Muste, 1996 -Patologie şi clinică chirurgicală vol. II Chirurgie specială, Ed. Genesis Cluj-



Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/










SECURITATEA PRODUSELOR APICOLE SI PISCICOLE 1.X.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof.univ.Dr.ROTARU OVIDIU






OpŃionalitatea ** CF Nr.de credite - 42 14 - 28 - Verificare pe parcurs CodulCursul pe care îl







CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Biologie animal şi ecologie, Anatomie, Fiziologie, Microbiologie.




ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema ore/s ăptămână – 33.33% b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână – 66.66% CURS

A. ObiectiveSe urmăreşte însuşirea noŃiunilor privitoare la: - Mierea de albine: obŃinere procesare şi securitate sanitară privind valorificarea şî consumul

acesteia; mierea aliment funcŃional; produse apicole şi valorificarea lor în condiŃii de securitate: polenul, păstura, lăptişorul de matcă, veninul şi propolisul. Bolile albinelor şi impactul lor în sănătatea publică.

- Securitatea sanitară a peştelui şi produselor din peşte. Fructele de mare şi algele, produse

piscicole: prelucrare, valorificare şi asigurarea securităŃii sanitare a acestora. Acvacultura şi produsele de acvacultură-impactul acestora pentru sănătatea publică.


LUCRĂRI PRACTICE


- evaluarea calitatii mierii de albine şi produselor apicole - evaluarea calitătii şi integrităŃii peştelui şi a altor vieŃuitoare acvatice




1 Securitatea alimentară: definiŃie, conceptul mondial, european şi naŃional al securităŃii alimentare. Sistemul european şi naŃional al securităŃii alimentelor. Produsele apicole: definiŃie, structură, asigurarea securităŃii acestora.

1 7.14

2 Mierea de albine – produs apicol principal; biotehnologia mierii de albine: compoziŃie, însuşiri fizico-chimice. 2 14.28

3 Calitatea şi integritatea mierii de albine – aliment funcŃional. 2 14.28 4 Polenul, lăptişorul de matcă, propolisul, veninul de albine şi alte

produse apicole folosite pentru uz uman. 2 14.28

5 Ceara de albine şi propolisul – produse apicole auxiliare folosite în industria cosmetică şi a medicamentelor. 1 7.14

6 Produsele piscicole şi securitatea lor. Clasificarea produselor. Caracteristicile biologice. Circuitul alimentelor de origine piscicolă. 2 14.28

7 Principalele specii de animale acvatice furnizoare de produse piscicole. 2 14.28

8 Carnea de peşte, icrele, uleiul de peşte, fructele de mare. 2 14.28



1 Mierea de albine: clasificare, sortimente, caractere fizico-chimice. 4 14.28 2 Evaluarea calităŃii şi testarea autenticităŃii mierii de albine. 2 7.14 3 Polenul-păstura, lăptişorul de matcă, veninul, trituratul de larve.

Evaluarea integrităŃii, autenticităŃii şi inocuităŃii. 2 7.14

4 Ceara de albine; propolisul, evaluarea calităŃii şi integrităŃii produselor. 2 7.14

5 AplicaŃii în unitãŃi de prelucrare a mierii de albine şi a produselor apicole 2 7.14

6 Morfologia şi evaluarea speciilor de peşti furnizori de carne de peşte şi alte produse piscicole. 4 14.28

7 Morfologia şi evaluarea speciilor de animale acvatice valorificate ca fructe de mare. 2 7.14

8 Aprecierea calităŃii şi integrităŃii cărnii de peşte. 2 7.149 Examenul macroscopic al pestelui pentru depistarea parazitozelor 2 7.1410 Aprecierea calităŃii şi integrităŃii icrelor, lapŃilor şi a uleiului de peşte;

alte produse piscicole. 2 7.14

11 AplicaŃii în unitãŃi de valorificare a pestelui şi a altor vieŃuitoare acvatice. 2 7.14







• Însuşirea de cunoştinŃe de specialitate pentru aprecierea corectã şi profesionalã a calitãŃii igienice a produselor apicole şi piscicole utilizate în consumul uman.

Cum urmează să fie evaluate sau demonstrate

• Prin susŃinerea unor teste de evaluare distribuite pe tot parcursul semestrului care se vor finaliza prin notã acordatã în urma evaluãrii calificativelor parŃiale.


� 20% pe baza referatelor de specialitate întocmite de studenŃi � 40% pe baza evaluării activităŃilor practice. � 40% pe baza verificării cunoştinŃelor teoretice.


- Laborator pentru evaluarea calităŃii igienice a produselor apicole şi piscicole.Resursele


Obligatorie:



• Popescu N., S. Meica (1997) - Produsele apicole şi anliza lor chimică, Editura Coresi Bucureşti.

Bibliografie:

Facultativ ă: Rotaru O., Mihaiu M. (2008) – Igiena veterinarã a produselor alimentare – Patologie prin alimente, Ed.Todesco, Cluj-Napoca



Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:




ştampila:








IV

Data implementării:Titlul cursului: Patologie si clinica medicala 3 01.10.2009


CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * SC Anul de studii V Nr.de ore pe semestru şi activităŃiLimba de predare română Semestrul IX Total C S L P** Forma de evaluare







ZI,ID FR


Titlul Medicin ă Veterinar ă0401 l6 ani: zi USAMV




Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Formarea abilităŃilor teoretice necesare stabilirii diagnosticului de boală de organ, precum şi familiarizarea studentului cu diferite conduite terapeutice aplicate în bolile interne. ŞedinŃele de clinică urmăresc însuşirea metodelor corecte de examinare clinică, alături de participarea la examenul clinic, stabilirea diagnosticului pozitiv şi aplicarea conduitei terapeutice pe cazurile clinice prezentate la consultaŃie. Curs. Tema ore/săptămână - 50% b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - 50%

Curs

Capitolul ConŃinutul Nr.ore % 1 Bolile aparatului cardiovascular Sindromul de insuficienŃă cardiacă congestivă 2 (săpt.1) 7,14 Bolile pericardului 2 (săpt.2) 7,14 Bolile miocardului 1 (săpt.3) 3,57 Aritmiile cardiace 2 (săpt.3,4) 7,14 Bolile endocardului 2 (săpt.4,5) 7,14

Cardiopatii mai frecvente la animale 2 (săpt.5,6) 7,14 Bolile vaselor 1 (săpt.6) 3,57 Bolile splinei 1 (săpt.7) 3,57 Bolile sângelui 2 (săpt.7,8) 7,14 Stările hemoragipare 1 (săpt.8) 3,57 2 Bolile aparatului urinar Sindromul de insuficienŃă urinară 2 (săpt.9) 7,14 Bolile rinichilor 4 (săpt.10,11) 14,28 Bolile vezicii urinare 2 (săpt.12) 7,14 Urolitiaza şi sedimentoza 4 (săpt.13,14) 14,28








Evaluarea cunoştinŃelor practice se face printr-un scurt seminar la sfârşitul fiecărei şedinŃe de clinică.

Evaluarea cunoştinŃelor teoretice se face prin examen.


Nota finală este reprezentată de nota obŃinută la examenul oral.



Resursele necesare:


Bibliografie:

Obligatorie:








Hamburg.


Alte informaŃii:

Anexe:


Semnătura:



Semnătura:



ştampila:








IV

Data implementării:Titlul cursului: Bazele Patologiei Medicale 01.10.2009


CARACTERISTICILE CURSULUICategoria formativă * SC Anul de studii V Nr.de ore pe semestru şi activităŃiLimba de predare română Semestrul X Total C S L P** Forma de evaluare







ZI,ID FR






Nu este cazul

ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Formarea abilităŃilor teoretice necesare stabilirii diagnosticului de boală de organ, precum şi familiarizarea studentului cu diferite conduite terapeutice aplicate în bolile interne. ŞedinŃele de clinică urmăresc însuşirea metodelor corecte de examinare clinică, alături de participarea la examenul clinic, stabilirea diagnosticului pozitiv şi aplicarea conduitei terapeutice pe cazurile clinice prezentate la consultaŃie. Curs. Tema ore/săptămână - 50% b. Programa analitică L. P. Tema ore/săptămână - %

Curs0


Bolile sistemului nervos

GeneralităŃi 1 (săpt.1) 3,57 AfecŃiuni congenitale şi ereditare ale sistemului nervos 1 (săpt.1) 3,57 Bolile câştigate organice ale sistemului nervos 2 (săpt.2) 7,14

Encefalozele 2 (săpt.3) 7,14 Bolile măduvei spinale 2 (săpt.4) 7,14 Bolile nervilor 1 (săpt.5) 3,57 Bolile nervoase funcŃionale 1 (săpt.5) 3,57 Patologia sistemului neurovegetativ 1 (săpt.6) 3,57 Opioidele naturale şi antagoniştii lor 1 (săpt.6) 3,57 2 Bolile sistemului endocrin Endocrinoze adenohipofizare şi neurohipofizare 2 (săpt.7) 7,14 Endocrinoze suprarenale 2 (săpt.8) 7,14 Sindromul general de adaptare 1 (săpt.9) 3,57 Hormonii tiroidieni şi endocrinozele tiroidiene 2 (săpt.9,10) 7,14 Endocrinoze paratiroidiene 1 (săpt.10) 3,57 Endocrinoze pancreatice 1 (săpt.11) 3,57 3 Bolile aparatului locomotor AfecŃiunile scheletului 1 (săpt.11) 3,57 4 Bolile mu şchilor Miopatiile congenitale şi câştigate 1 (săpt.12) 3,57 5 Bolile produse de factori de mediu

InsolaŃia şi şocul de căldură 1 (săpt.12) 3,57 6 Boli provocate de electricitate FulguraŃia şi electrocutarea 1 (săpt.13) 3,57 7 Elemente de dermatologie veterinar ă

Unele afecŃiuni ale părului şi penelor 1 (săpt.13) 3,57 8 Unele afec Ńiuni cutanate Exantemnele 1 (săpt.14) 3,57 Dermatita atopică şi eczema la animale 1 (săpt.14) 3,57








Evaluarea cunoştinŃelor practice se face prin colocviu, susŃinut la sfârşitul semestrului.

Evaluarea conoştinŃelor teoretice se face prin două verificări pe parcurs, prin probe scrise.


Examenul practic se notează cu calificative de la 4 la 10 şi reprezintă 35% din nota finală. Nota la examenul teoretic este reprezentată de media notelor obŃinute la cele două verificări pe parcurs.


Resursele necesare:

Dotări:



Obligatorie:



Bibliografie:






Hamburg.


Alte informaŃii:

Anexe:


Semnătura:



Semnătura:



ştampila:






Medicina veterinara








Limba de predare Semestrul IX Total C S L P* *Forma de evaluare

OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 4 56 28 - 28 EXAMEN CodulCursul pe care îl





zi, FR, ID






ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Însuşirea de către studenŃi a noŃiunilor de patologie chirurgical ă special ă precum şi participarea la activitatea clinică. În acest scop sunt predate în cadrul cursului aspecte de patologie a globului ocular pe segmente, aspecte de patologie la nivelul cavit ăŃii bucale, glandele salivare, ureche, buze . Urmează apoi câteva capitole de bază în patologia chirurgicală cum sunt patologia capului, gâtului şi toracelui. Curs. Tema ore/s ăptămână - % b. Programa analiti că L. P. Tema ore/s ăptămână - %

CURS

A. Obiective- La curs: Însuşirea de către studenŃi a noŃiunilor de patologie chirurgicală specială precum

şi participarea la activitatea clinică. În acest scop sunt predate în cadrul cursului aspecte de patologie a globului ocular pe segmente, aspecte de patologie la nivelul cavităŃii bucale, glandele salivare, ureche, buze. Urmează apoi câteva capitole de bază în patologia chirurgicală cum sunt patologia capului, gâtului şi toracelui.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective La lucrările practice: Insusirea metodelor de investigaŃie în chirurgie, tehnicile chirurgicale şi intervenŃiile operatorii, in bolile chirurgicale şi tratamentul operator al acestora.B. PROGRAMA ANALITICĂ



1 Bolile şi tumorile globului ocular 2 7,14 2 Bolile tractusului uveal 2 7,14 3 Bolile cristalinului 2 7,14 4 Bolile retinei 2 7,14 5 Bolile conjunctivei, canalelor lacrimale şi aparatului lacrimal 2 7,14 6 Bolile regiunii maxilo-faciale: răni, fracturi, bolile dinŃilor, bolile cavităŃii

bucale şi glandelor salivare 2 7,14

7 Bolile urechii: anomalii, traumatisme, pericondrita, necroza, ulcer auricular

2 7,14

8 Otitele la animale 2 7,14 9 Bolile cefei şi gâtului: bursite, flegmon, afecŃiunile venei jugulare (flebita

şi tromboflebita) 2 7,14

10 ObstrucŃia esofagului 2 7,14 11 AfecŃiunile chirurgicale ale gâtului: entorsa cervicală, edemul traumatic,

flegmonul greabănului 2 7,14

12 Bolile toracelui: contuzii, răni, fractura coastelor 2 7,14 13 Pericardita traumatică 2 7,14 14 Tulburări topografice ale viscerelor abdominale 2 7,14



1 Metode semiologice de investigaŃii în chirurgie 2 7,14 2 Tratamentul rănilor 4 14,28 3 Tratamentul afecŃiunilor oculare 2 7,14 4 Tratamentul şi conduita terapeutică în afecŃiunil chirurgicale ale cavităŃii

bucale 2 7,14

5 Aspecte clinice şi terapeutice în afecŃiunile chirurgicale ale glandelor salivare

2 7,14

6 Simptomatologia şi tratamentul în afecŃiunile inflamatorii ale regiunii capului

2 7,14

7 Simptomatologia şi tratamentul în afecŃiunile inflamatorii ale regiunii gâtului

2 7,14

8 Tratamentul în fracturile cominutive ale membrelor 4 14,28 9 Tratamentul în fracturile coloanei vertebrale 4 14,28 10 Tratamentul operator în compresiunea medulară 2 7,14 11 Tratamentul pododermatitei traumatice la bovine 2 7,14



Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: O bună pregătire practică, deprinderi în examinarea, diagnosticarea modificărilor la animalele bolnave şi aplicarea în practică a metodelor de tratament medicamentoase, ortopedice şi operatorii.


Modul de stabilire a notei finale: Nota finală este media care rezultă din nota la examnul practic (cazul clinic) şi media notelor de la verificarea pe parcurs.

-






Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI








Ini Ńiatorul cursului: Prof. Dr. Gh.F. Brudaşcă Coordonatorul cursului:

Prof. Dr. Gh.F. Brudaşcă



SemestrulIX




Titlul



Nu este cazul






Microbiologie Imunologie Morfopatologie Cursuri anterioare

Recomandate:


Nu este cazul


CURS A. Obiective






1. Boala lui Carré. Hepatita infecŃioasă a câinelui – encefalita vulpilor

1,25 0,75

4,46 2,67

2. Parvoviroza caninăPanleucopenia infecŃioasă a felinelor Traheobronşita caninăComplexul respirator infecŃios al felinelor

0,75 0,5 0,25 0,5

2,67 1,78 0,89 1,78

3. Peritonita infecŃioasă felinăKetaroconjunctivita infecŃioasă a bovinelor Actinomicoza

0,5 0,25 1,25

1,78 0,89 4,46

4. Actinobaciloza Piobaciloza porcului Pleuropneumonia contagioasă a porcului Piosepticemia mânjilor

1 0,25 0,5 0,25

3,57 0,89 1,78 0,89

5. Tetanosul Botulismul

1 1

3,57 3,57

6. Cărbunele emfizematos Dizenteria anaerobă a mieilor Enterotoxiemia anaerobă a oilor şi vi Ńeilor Enterita necrozantă infecŃioasă a purceilor Enterotoxiemia anaerobă a păsărilor

0,75 0,25 0,5 0,25 0,25

2,67 0,89 1,78 0,89 0,89

7. Bradsotul Hepatita necrozantă a oilor Hemoglobinuria bacilarăEdemul malign Enterita ulcerativă a păsărilor

0,5 0,5 0,25 0,5 0,25

1,78 1,78 0,89 1,78 0,89

8. Necrobaciloza la mamifere şi păsări 2 7,14 9. Diareea virotică – boala mucoaselor

Rinotraheita infecŃioasă a bovinelor ParainfluenŃa bovinelor Pleuropneumonia contagioasă a taurinelor şi caprelor

0,75 0,75 0,25 0,25

2,67 2,67 0,89 0,89

10. Encefalopatia spongiformă bovinăFebra catarală malignăPesta bovinăMeningoencefalita tromboembolică infecŃioasă a taurinelor

1 0,5 0,25 0,25

3,57 1,78 0,89 0,89

11. Dermatita nodulară virală a taurinelor Febra de trei zile Pielonefrita taurinelor Scrapia

0,5 0,25 0,25

1

1,78 0,89 0,89 3,57

12. Encefalomielita infecŃioasă a ovinelor Maedi-Visna Febra catarală a oilor Pesta rumegătoarelor mici

0,5 0,5 0,5 0,5

1,78 1,78 1,78 1,78

13. Adenomatoza pulmonară a oilor ParainfluenŃa ovinăFebra văii Rift Boala de Nairobi Hipomielinogeneza congenitală a mieilor

0,5 0,25 0,5 0,25 0,5

1,78 0,89 1,78 0,89 1,78

14. Artrita – encefalita caprinăHerpesviroza caprelor Limfadenita cazeoasă a oilor Mamita gangrenoasă a oilor şi caprelor Agalaxia contagioasă a oilor şi caprelor

0,25 0,25 0,25 0,25

1

0,89 0,89 0,89 0,89 3,57


Activitatea clinică vizează învăŃarea metodologiei de examen clinic în boli infecŃioase şi a protocolului care se impune a fi aplicat în vederea stabilirii cu certitudine a diagnosticului (corelarea cu datele epidemiologice, morfopatologice şi de laborator); însuşirea conduitei care trebuie luată în vederea instituirii celor mai adecvate măsuri de prevenire şi combatere în funcŃie de situaŃia apărută.





2 7,14

2. Prezentarea de cazuri de boli infecŃioase din focare apărute în unităŃi de creşterea animalelor. Examene complexe la animale cu infecŃii experimentale. AcŃiuni sanitar-veterinare în unităŃi de creşterea animalelor (ferme, complexe, gospodării particulare) conform planului strategic.

2 7,14


2 7,14


2 7,14


2 7,14


2 7,14

Prezentarea de cazuri de boli infecŃioase din focare apărute în unităŃi de creşterea animalelor.


2 7,14


2 7,14


2 7,14


2 7,14


2 7,14

12. Prezentarea de cazuri de boli infecŃioase din focare apărute în unităŃi de creşterea animalelor. Examene complexe la animale cu infecŃii experimentale. Deplasări pe teren în focare de boli infecŃioase pentru stabilirea diagnosticului, efectuarea de tratamente şi aplicarea măsurilor de combatere.

2 7,14


2 7,14

14. Diagnosticul clinic şi paraclinic al bolilor infecŃioase la animale internate curent în clinică, aplicarea de tratamente şi urmărirea eficacităŃii acestora. Prezentarea de cazuri de boli infecŃioase din focare apărute în unităŃi de creşterea animalelor. AcŃiuni sanitar-veterinare în unităŃi de creşterea animalelor (ferme, complexe, gospodării particulare) conform planului strategic.

2 7,14

Modul de desf ăşurare: Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului V. Activitatea clinic ă este organizată pe grupe de studiu în clinică, în laboratorul clinic al disciplinei şi în unităŃi de creştere a animalelor, circumscripŃii sanitar-veterinare, cabinete veterinare particulare. Metodele de predare şi de înv ăŃare:

e) Metode de predare: curs şi lucrări practice interactive Cursul: expunere orală, prezentare pe folii retroproiector, prezentări Power Point şi filme video

Activitatea clinică: examinarea complexă a animalelor suspecte şi bolnave de boli infecŃioase, efectuarea de teste hematologice, serologice şi bacteriologice, întocmirea foii de observaŃie şi prezentarea cazului în faŃa grupei. Dezbaterile vizează situaŃia epidemiologică din focar şi conduita aplicării măsurilor celor mai eficiente de prevenire şi combatere. b) Metode de învăŃare: Materialul de curs: notiŃele de curs, materialul bibliografic obligatoriu şi facultativ, consultaŃii la sediul disciplinei Materialul pentru activitatea clinic ă: consultarea materialului tipărit, examinarea lamotecii şi a preparatelor anatomopatologice din colecŃia disciplinei ca şi a produselor biologice expuse la disciplină, dialog pe parcursul activităŃii referitoare la cazul clinic, contravizite, consultaŃii.



tehnicilor celor mai adecvate pentru diagnosticul anumitor boli



Evaluarea cunoştinŃelor practice: întocmirea foii de observaŃie la cazul clinic, prezentarea şi susŃinerea acesteia. Evaluarea cunosŃinŃelor teoretice: examen oral pe bază de bilete


- Examenul clinic este eliminatori (admis/respins, cu note de la 1 la 10), ponderea acestuia (note între 5 şi 10) pentru nota finală fiind de 50 %. Examenul scris (test grilă) reprezintă 50 % din nota finală.



Resursele necesare:


Planşe, lamoteca histologică, colecŃia de preparate anatomopatologice, colecŃia de produse biologice (mostre), filme video, diapozitive cu aspecte caracteristice lezionale şi aspecte privind efectuarea testelor de diagnosticObligatorie:

Vasiu C. – 2001 - Bacterioze la animale, Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca Vasiu C. – 2003 - Viroze şi boli prionice la animale, Ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca Note de curs


Moga-Mânzat R. – 2001 - Boli infecŃioase ale animalelor, Bacterioze, Ed. Brumar, Timişoara Pop M., Vasiu C., Răpuntean Gh. – 1988 – Profilaxie şi combatere în boli infecŃioase la animale, Ed. Ceres, Bucureşti


Nu este cazul

Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/



FIŞA DISCIPLINEI




Medicina veterinara



Titlul cursului: PATOLOGIA REPRODUCłIEI (I) 01.10.2009

Ini Ńiatorul cursului: Prof. Dr. Ioan Groza Coordonatorul cursului:










zi, FR, FF







- se urmăreşte însuşirea noŃiunilor privind fiziologia şi patologia puerperiumului la animalele domestice, utilizarea produselor hormonale în tulburările de reproducŃie, inducerea şi sincronizarea estrului la femelele animalelor domestice, metode de diagnostic clinic şi paraclinic în tulburările de reproducŃie la animale, terapia cu antibiotice şi chimioterapice.


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective La lucrările practice: se urmăreşte însuşirea noŃiunilor privind întocmirea fişei de observaŃie ginecologică a femelelor destinate reproducŃiei, evaluarea unor cazuri reale în ceea ce priveşte ciclurile sexuale pe specii, patologia ovarului, patologia căilor genitale, terapia hormonală: produse, clasificare, protocoale terapeutice, fiziologia şi patologia perioadei puerperale, patologia glandei mamare, intervenŃii chirurgicale în sfera genitală.



1 Fiziologia perioadei puerperale: consideraŃii generale asupra puerperiumului la animale. Perioada puerperală la vacă. Puerperiumul la iapă. Puerperiumul la oaie şi capră. Puerperiumul la scroafă. Puerperiumul la carnasiere.

4 14

2 Patologia perioadei puerperale: RetenŃia placentară. InvaginaŃia şi prolapsul uterin. Histerectomia în prolaps. Dinamica uterină post-partum. Atonia uterină post-partum.

4 14

3 InfecŃia puerperală localizată: vulvo-vestibulita puerperală, vaginita, colpita şi cervicita puerperală, metrita puerperală, perimetrita puerperală, parametrita puerperală. Tratamentul infecŃiilor puerperale localizate.

2 7

4 InfecŃiile puerperale generalizate: Bacteriemia. Piemia. Septicemia. Febra puerperală.

2 7

5 IntoxicaŃiile şi infecŃiile puerperale specifice: Tetanosul puerperal. Edemul gazos puerperal. Necrobaciloza puerperală.

2 7

6 Tulbur ări de metabolism, toxicoze, nevroze şi alergii puerperale: Paralizia hipocalcemică de parturiŃie. Hemoglobinuria puerperală. Coma hepatică. Furbura de parturiŃie. Nevroza de parturiŃie. Psihozele puerperale: lactaŃia nervoasă.

2 7

7 Utilizarea produselor hormonale în tulburările de reproducŃie: Tratamentul cu gonadoreline. Tratamentul cu gonadotropine. Tratamentul cu hormoni steroizi. Tratamentul cu prostaglandine. Tratamentul cu ocitocină.

2 7

8 Inducerea şi sincronizarea estrului: Inducerea şi sincronizarea estrului la vacă, oaie, scroafă, iapă, căŃea.

2 7

9 Metode de diagnostic clinic şi paraclinic în tulbur ările de reproducŃie la taurine: Ancheta ginecologică globalăşi individuală. Metode folosite pentru stabilirea momentului ovulaŃiei. Metode folosite pentru controlul ovulaŃiei. Metode folosite pentru verificarea permeabilităŃii oviductelor. Metode de diagnostic ale endometriozei şi endometritei cronice.

4 14

10 Terapia cu antibiotice şi chimioterapice: principii, forme de prezentare, avantaje şi dezavantaje, sensibilitatea diverşilor agenŃi bacterieni la antibiotice şi chimioterapice, tratamentul cu antibiotice şi chimioterapice al diferitelor infecŃii genitale la animale.

4 14


1 Lucrările practice la disciplina de Patologia ReproducŃiei la Animale se desfăşoară modular, sub forma şedinŃelor de clinică pe cazuri reale, în cadrul cărora se abordează problematica referitoare la:

- întocmirea fişei de observaŃie ginecologică a femelelor destinate reproducŃiei;

- ciclurile sexuale pe specii; - patologia ovarului; - patologia căilor genitale; - terapia hormonală: produse, clasificare,

protocoale terapeutice; - fiziologia şi patologia perioadei puerperale; - patologia glandei mamare; - intervenŃii chirurgicale în sfera genitală.

28 100


Curs – Prezentari powerpoint in amfiteatru, prezentari orale. Lucrari practice – sedinte de clinica pe cazuri reale. Metodele de predare şi de înv ăŃare:



Insusirea tehnicilor de examinare ginecologica. Intocmirea fisei ginecologice. Diagnosticarea si tratamentul tulburarilor de reproductie.

Colocviu practic pe caz real Examen oral





Obligatorie: Boitor I., Muntean Groza I., Moise D., Musc ă M. – Ghid de Obstetrică şi ginecologie veterinară. Tipo Agronomia, Cluj-Napoca (1986) Boitor I., Muntean M .,– Patologia reproducŃiei şi clinică obstetricală.Curs integrat.(1989) Cernescu H. – Ginecologie Veterinară. Ed.Helicon,TimiSoara (1995). Groza I.,Muntean M. – Elemente de fiziologia reproducŃiei la animale. Ed.Genesis Tipo Cluj-Napoca.(1998) Groza I., Muntean M. – Obstetrica, Andrologia fiziologică şi patologică la câine. Ed.Genesis Tipo, Cluj-Napoca (1998) Groza I., Morar I. – Andrologie Veterinară. Ed.Gryphon, Braşov (2004). Groza I. – Ginecologie, Andrologie şi Obstetrică Veterinară. Ed.Academiei Române, Bucureşti,(2006).

Bibliografie:



Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/





























CURS

A. ObiectiveCursul urmăreşte formarea profesională de bază în domeniul siguranŃei alimentelor prin: • inspectia animalelor si a carnii, ca ansamblu de operatiuni de supraveghere si examinare de animale,

organe si carcase, protectia si bunastarea animalelor, la nivelul productiei, transportului si taierii,

deciziei in urma inspectiei, certificarea si marcarea carnii; • riscul specific pentru principalele boli transmisibile prin carne: etiologie, importanŃa, leziuni si

legislaŃie: decizii în abator; • aspecte de mediu, corelate cu producerea de alimente (incluzand gestionarea deseurilor); • sistemul de alerta rapida, tehnologia informatiilor si comunicatiilor in relatie cu sanatatea publica

veterinară, aspecte relevante privind encefalopatiile spongiforme transmisibile; • control oficial pentru moluste bivalve vii; controale oficiale referitoare la producerea si punerea pe

piata de produse de pescuit; • legislatia nationala si comunitara referitoare la sanatatea publica veterinara, siguranta alimentelor,

sanatatea animalelor, protectia si bunastarea animalelor.


LUCRĂRI PRACTICE



1 EvoluŃia conceptului de inspecŃia şi controlul produselor alimentare de origine animalã. SiguranŃa alimentelor, definiŃii şi termeni de referinŃã. Scurt istoric asupra activităŃii de control sanitar veterinar al cărnii

2 7.14

2 Carnea ca produs alimentar, controlul sanitar veterinar în unitãŃile specializate pentru tăierea animalelor de mãcelãrie. InspecŃia in abatoare: informaŃii referitoare la lanŃul alimentar. InspecŃia ante-mortem: protecŃia si bunăstarea animalelor. InspecŃia post-mortem: materiale cu risc specific.

2 7.14

3 Organizarea, desfãşurarea expertizei sanitar veterinare a cãrnii şi subproduselor în abator pe etapele fluxului tehnologic. Controlul preoperaŃional, gestionarea riscurilor.

2 7.14

4 Examenul de laborator şi integrarea lui în expertiza de abator. Categorii de cãrnuri şi subproduse ce rezultã din prelucrarea animalelor de mãcelãrie. Marcarea sanitar veterinarã.

2 7.14

5 Categorii de cãrnuri şi subproduse rezultate din procesul de abatorizare care impun mãsuri sanitar veterinare specifice pentru gestionarea riscurilor: starea fetalã, gestaŃie avansatã, cãrnuri colorate anormal, sacrificãrile de urgenŃã etc.

3 7.14

6 Regimul sanitar veterinar al cãrnurilor, subproduselor şi produselor din carne care se importã, exportã sau tranziteazã. CirculaŃia produselor de origine animalã.

1 3.57

7 Carnea provenită de la păsări şi lagomorfe 2 7.14 8 Categorii de cãrnuri şi subproduse care impun restricŃii şi sancŃiuni

sanitar veterinare. AlteraŃia putrificã. Surse posibile de contaminare a cãrnurilor cu microorganisme. ModalitãŃi de reducere şi eradicare a acestora. Planul HACCP şi implementarea lui în abatoare. Obiectivele procedurilor bazate pe HACCP

3 10.71

9 Expertiza sanitar veterinarã a grãsimilor de origine animalã. Expertiza unor subproduse necomestibile, a deşeurilor şi confiscatelor. 2 7.14

10 Carnea de vânat de crescătorie şi sălbatic. 1 3.57 11 Expertiza sanitar veterinarã a peştelui şi produselor din peşte: cerinŃe

în cadrul filierei. Expertiza sanitar veterinarã a crustaceilor, gasteropodelor, batracienilor şi fructelor de mare.

2 7.14

12 Expertiza sanitar veterinarã a bolilor transmisibile prin carne şi subproduse: boli infecŃioase, boli parazitare, boli prionice. 4 14.28

13 RelaŃia om-animal-mediu şi evoluŃia zoonozelor. 2 7.14


- proceduri de inspecŃie ante-mortem al animalele furnizoare de carne; - proceduri de inspecŃie post-mortem a organelor şi carcasei animalelor furnizoare de

carne; - verificarea modului de implementare a ghidului de bune practici de igienă (GHP), a

ghidului de bune practici de productie (GHP) şi a sistemului HACCP în unităŃile de sacrificare a animalelor şi procesare a cărnii;

- aprecierea calităŃii igienice a cărnii şi grasimilor de origine animală.




1 Norme sanitar veterinare privind autorizarea, construcŃia şi funcŃionarea unitãŃilor de abatorizare. Reguli de protecŃia muncii pentru personalul sanitar veterinar din aceste unitãŃi.

3 7,14

2 Activitatea sanitar veterinarã în organizarea transportului animalelor furnizoare de carne. Proceduri de inspecŃie ante-mortem la bovine, ovine-caprine, porcine, cabaline şi pregãtirea acestora pentru abatorizare.

3 7,14

3 Proceduri de inspecŃie post-mortem la bovine şi bubaline. Expertiza organelor şi carcasei. 6 14,28

4 Examene sanitar veterinare speciale care se efectueazã la bovine şi bubaline. 3 7,14

5 Proceduri de inspecŃie post-mortem la suine: decizii. Marcarea cărnii 3 7,14 6 Examene speciale pentru carcasa de suine. 3 7,14 7 Expertiza sanitar veterinarã la sacrificarea rumegãtoarelor mici,

iepurilor şi cabalinelor. 3 7,14

8 Proceduri de inspecŃie ante-mortem şi post-mortem la pãsãri. 3 7,14 9 Examenul sanitar veterinar de abator pentru aprecierea calitãŃii

igienice a cãrnurilor. 6 14,28

10 Examenul sanitar veterinar de laborator al grãsimilor de origine animalã. Certificarea subproduselor. 6 14,28

11 Evaluarea activitãŃii studenŃilor – examen de abator 3 7,14


Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului V, precedând lucrarea practic ă cu aceeaşi temă. Metodele de predare şi de învăŃare:

Cursul se bazeazã pe expuneri teoretice sub formã de prelegeri susŃinute pe material didactic ilustrativ şi pe activitãŃi practice desfãşurate în laborator şi abatoare specializate.


• Însuşirea noŃiunilor şi conceptelor specifice domeniului de asigurare a siguranŃei alimentelor de origine animalã pe tot circuitul acestora, potrivit sintagmei „de la fermã la masã”.

• Evaluarea însuşirii noŃiunilor şi conceptelor se va realiza prin examen practic şi teoretic.




Resursele necesare:


Obligatorie:


• Rotaru O., Mihaiu M . (2006) – Igiena veterinară a produselor alimentare. InspecŃia cărnii, Vol I Ed.Risoprint, Cluj-Napoca.

• Rotaru O., Mihaiu M. (2008) – Igiena veterinarã a produselor alimentare – Patologie prin alimente, Ed.Todesco, Cluj-Napoca

Bibliografie: Facultativ ă: • Nicoleta Ciocârlie, L.Tudor, C.Ciau ş, (2002) - Controlul calitãŃii cãrnii,

Ed.Rintech, Bucureşti. • Savu C., Petcu C., Savu Gh. (2000) - Zoonoze şi boli comune omului şi

animalelor cu etiologie infecŃioasã, Ed.Semne, Bucureşti. • Stãnescu V. (1998) - Igiena şi controlul alimentelo, .Ed.FundaŃiei România

de mâine, Bucureşti, 1998. • Sylvie Colardelle , FMV Lyon, Systemes de maitrise des danger. Methode

HACCP.Implicarea altor FacultăŃi sau Catedre:


Anexe: Programa analiticã în detaliu


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:

COMISIA PENTRU REFORMĂ CURRICULARĂ ŞI INTEGRARE INTERNAłIONALĂData ratificării: Codul Cursului: 0401050109RECTOR: Prof. Dr. Ing. Doru PAMFIL SE RATIFICĂ


ştampila:



























ELEMENTELE SPECIFICEDescrierea cursului: a. Obiective Curs. Tema 2 ore/s ăptămână - 50% b. Programa analiti că L. P. Tema 2 ore/s ăptămână - 50% CURS

A. ObiectiveCursul urmăreşte formarea profesională de bază în domeniul siguranŃei alimentelor prin: • controlul laptelui materie prima la nivel de exploatatie si de colectare; • controlul oficial la produse lactate si pentru alte produse de origine animala; • prevenirea si controlul riscurilor induse de toxiinfectii alimentare in relatie cu sanatatea umana; • dinamica infectiei si intoxicatiei in populatie si sisteme de monitorizare si supraveghere;

• evaluarea si auditarea sistemelor de reglementare a managementului sigurantei alimentelor.


LUCRĂRI PRACTICE


- evaluarea calitatii igienice a laptelui - expertiza sanitar veterinara a produselor lactate- expertiza sanitar veterinară a produselor din carne şi a peştelui - expertiza sanitar veterinară a ouălor şi mierii de albine




1 Expertiza sanitar veterinarã a altor produse alimentare de origine animalã şi gestionarea riscurilor. 0,5 1,78

2 Expertiza sanitar veterinarã a laptelui în circuitul de la fermã la masã; lapte crud – producŃia primară, cerinŃe referitoare la produse lactate. 1,5 5,35

3 Boli transmisibile prin lapte; expertiza şi profilaxia acestora. 1 3,57 4 Expertiza sanitar veterinarã a produselor din lapte: produsele lactate

acide; smântâna şi untul, brânzeturi, margarina şi îngheŃata. 4 14,28

5 Gestionarea riscurilor, aplicarea bunelor practici de lucru (GMP) şi planului HACCP în circuitul de procesare a laptelui şi produselor din lapte.

1 3,57

6 Expertiza sanitar veterinarã a ouãlor şi produselor din ouã. 2 7,14 7 Expertiza sanitar veterinarã a mierii de albine şi a produselor apicole. 3 10,71 8 Expertiza sanitar veterinarã a produselor alimentare de origine

animalã conservate prin temperaturã scãzutã (frigul). Controlul oficial în antrepozite frigorifice.

2 7,14

9 Expertiza sanitar veterinarã a produselor alimentare de origine animalã care se conservã prin temperaturã crescutã (cãldurã). 2 7,14

10 Expertiza sanitar veterinarã a produselor alimentare ce se conservã prin sãrare-afumare. 2 7,14

11 Expertiza sanitar veterinarã a produselor alimentare conservate prin alte procedee de conservare. Controlul oficial în unităŃi de comercializare.

2 7,14

12 Boli legate de alimentele de origine animalã; ToxiinfecŃiile alimentare colective. Prevenirea şi controlul riscurilor induse de toxiinfecŃiile alimentare în relaŃia cu sănătatea umană.

4 14,28

13 Substante reziduale nocive în produse de origine animală. Controlul oficial al nivelurilor anumitor contaminanŃi. 2 7,14

14 Epidemiologia aplicată a bolilor care se transmit prin alimente (zoonoze alimentare) 1 3,57



1 Expertiza sanitar veterinarã de laborator a laptelui în stabilirea calitãŃii igienice ca aliment. Evaluarea stãrii de prospeŃime şi a statusului microbiologic

8 28.57

2 Expertiza sanitar veterinară a laptelui conservat pentru stabilirea calitãŃii igienice. 2 7,14

3 Expertiza sanitar veterinarã a produselor lactate acide pentru atestarea lor ca alimente funcŃionale. 2 7,14

4 Expertiza sanitar veterinarã a smântânii, untului şi margarinei 2 7,145 Expertiza sanitar veterinarã de laborator a brânzeturilor şi îngheŃatei. 2 7,146 Expertiza sanitar veterinară a mierii de albine şi produselor apicole.

Expertiza sanitar veterinarã a ouãlor şi stabilirea calitãŃilor igienice a acestora.

2 7,14

7 Expertizarea produselor din carne conservate. 2 7,148 Expertiza sanitar veterinarã a cãrnii de peşte, gasteropodelor,

batracienilor şi fructelor de mare. 2 7,14

9 Vizitã de documentare în unitãŃi specializate pentru procesarea alimentelor de origine animalã. 2 7,14

10 Metode de prelevare a probelor şi metode de analiză utilizate în controlul oficial al contaminanŃilor din alimente 2 7,14

11 Evaluarea activitãŃii studenŃilor. 2 7,14






• Însuşirea noŃiunilor şi conceptelor specifice domeniului de asigurare a securitãŃii alimentelor de origine animalã pe tot circuitul acestora, potrivit sintagmei de la fermã la masã.

• Evaluarea însuşirii noŃiunilor şi conceptelor se va realiza prin examen practic şi teoretic. Rezultatul celor douã examene va constitui calificativul final.



- În prezent disciplina dispune de o colecŃie bogatã de diapozitive, planşe, retroproiecŃii, casete video care ilustreazã aspecte multiple din activitatea de gestionare a siguranŃei alimentelor.

Resursele necesare:


Obligatorie:



• Rotaru O., Mihaiu M. (2006) – Igiena veterinarã a produselor alimentare vol.II. Lapte, ouã, miere, procesarea şi conservarea alimentelor, Ed. Risoprint Cluj Napoca


Bibliografie:

Facultativ ă: • Savu C., Petcu C., Savu Gh. (2000) - Zoonoze şi boli comune omului şi

animalelor cu etiologie infecŃioasã, Ed.Semne, Bucureşti. • Stãnescu V. (1998) - Igiena şi controlul alimentelor, .Ed.FundaŃiei

România de mâine, Bucureşti, 1998.



Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:




ştampila:


FIŞA DISCIPLINEI












SemestrulX


OpŃionalitatea ** CI Nr.de credite 1 14 14 - - - EX CodulCursul pe care îl








Cursuri anterioare

Recomandate:


Nu este cazul


CURS A. Obiective





1. Introducere. Medicina preventivă – definiŃii. 1 (săpt. 1)

7,14

2. InterrelaŃia medicinei preventive cu alte discipline – epidemiologia (epidemiologia descriptivă, epidemiologia analitică)

1 (săpt. 2+3)

14,28

3. InterrelaŃia medicinei preventive cu alte discipline – nutriŃia, tehnologii de creştere

1 (săpt. 4+5)

14,28

4. InterrelaŃia medicinei preventive cu alte discipline – igiena, bolile infecŃioase

1 (săpt. 5+6)

14,28

5. InterrelaŃia medicinei preventive cu alte discipline – microbiologie, imunologie, vaccinologie, etologie

1 (săpt. 6+7)

14,28

6. InterrelaŃia medicinei preventive cu alte discipline – management, legislaŃie, economie

1 (săpt. 8)

7,14

7. ConvenŃia asupra diversităŃii biologice. Ecobiologia medicală. 1 (săpt. 9+10)

14,28

8. Ecoimunologie.Tipuri de vaccinuri, adjuvanŃi. 1 (săpt.11)

7,14


Cursul se desfăşoară cu studenŃii anului V, sub formă interactivă Metodele de predare şi de înv ăŃare: f) Metode de predare: curs interactiv Expunere orală, prezentări Power Point, filme, prezentare pe folii retroproiector g) Metode de învăŃare: Materialul de curs: notiŃele de curs, materialul bibliografic obligatoriu şi facultativ, consultaŃii la sediul disciplinei







• Analiza retrospectivă a factorilor implicaŃi în condiŃionarea unui episod morbid şi utilizarea informaŃiei dobândite în prospecŃia unor potenŃiale episoade morbide ulterioare










Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:





SE RATIFICĂ/










Titlul cursului:DERMATOLOGIE VETERINARǍ

01.10.2009 Ini Ńiatorul cursului: Conf. dr.Viorica Mircean Coordonatorul cursului:






înlocuie şte: -





zi, ID, FR



CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Anatomie patologică – an III; Farmacologie şi Farmacie – an III; Semiologie şi imagisticǎ medicialǎ; Medicală, Parazitologie şi boli parazitareCursuri anterioare Recomandate: ReproducŃie IV; Chirurgie IV,V.


-


CURS A. ObiectiveSe urmăreşte însuşirea noŃiunilor teoretice referitoare la diagnosticul şi terapia unor afecŃiuni dermatologice la animale reprezentate de: piodermite; dermatite virale; dermatite micotice şi parazitare; dermatite alergice; dermatite autoimune cât şi a unor afecŃiuni interne cu exprimare cutanată (boli hormonale.şi afecŃiuni paraneoplazice).


LUCRĂRI PRACTICE A. Obiective Însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a afecŃiunilor cutanate la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile cutanate la animale.




1 Structura şi fiziologia pielii şi a părului. Epiderm; JoncŃiunea dermo-epidermică; Derm; Hipoderm; Foliculi piloşi; Structura părului şi tipurile de păr; Ciclul folicular Glande sebacee şi sudoripare. FuncŃiile pielii şi ale anexelor. Microbiologia cutanată.şi funcŃiile de barieră.

1.0 14,28

2 Piodermite bacteriene: aspecte clinice şi diagnostice.Clasificare. Simptome. Piodermite superficiale: intertrigo; impetigo; piodermita cutaneo-mucoasă; sindromul de proliferare bacteriană; foliculite. Piodermite profunde: furunculoze (localizate, generalizate); celulite. (localizate, generalizate).Pseudopiodermite: dermatita piotraumatică; celulita juvenilă; furunculoza eozinofilică.Diagnostic: clinic; citologic; bacteriologic; biopsie cutanată; diagnostic etiologic.

1.0 14,28

3 Piodermite bacteriene: aspecte terapeutice. Antibioterapia sistemic ă. Farmacologie. Antibiotice utilizate. IndicaŃii. Posologie. Efecte secundare - Toxicitate. Supravegerea terapiei. Terapie topic ă. Antiseptice topice. Antibiotice topice. Tratamentul diferitelor forme de piodermite.

1.0 14,28

4 Dermatoze virale: Papilomaviroza; Boala Carrè: Poxviroza; Herpesviroza; Parvoviroza.Dermatite micotice: Dermatofitoze; Malasezioza; Candidoza cutneo-mucoasă. 1.0 14,28

5 Parazitoze cutanate la animale: Leishmanoza; Acar ioze; Entomoze; Miaze. 1.0 14,28 6 Dermatite alergice: Sindromul de dermatită atopică; Alergia alimentară; Alergia la saliva de purici. 1.0 14,28 7 Dermatoze auto-imune: Pemfigus; Lupus eritematos.

Manifest ări cutanate ale unor boli interne: Eritem necrolitic migrator; Sindromul Cushing; Hipotiroidismul; Enocrinopatii sexuale cu manifestări cutanate. 1.0 14,28



1 Conduita diagnosticului dermatologic. Anamneza (date legate de animal,; date legate de mediu; modul de viaŃa; evoluŃia dermatozei; tratamente anterioare şi actuale). Examenul clinic. Examenul general. Examenul dermatologic. Identificarea leziunilor cutanate. Leziuni primare. Leziuni secundare. Forma şi modul de grupare al leziunilor. Topografia leziunilor. Diagnostice ipotetice.

2 14,28

2 Conduita diagnosticului dermatologic. Examene complementare cu interpretare imediată. Metode, tehnica de efectuare şi interpretarea rezultatelor. Examenul microscopic direct din raclat cutanat. Testul cu bandă adezivă. Tehnica periajului. Examenul cu lampa Wood. Examenul citologic cutanat. Tricograma. 2 14.28

3 Conduita diagnosticului dermatologic. Examene complementare cu interpretare intârzâiată. Metode, tehnica de efectuare şi interpretarea rezultatelor. Cultura fungică. Regimul alimentar de evitare şi provocare (pentru diagnosticul alergiei alimentare şi identificarea alergenilor alimentari). Tehnica de intradermoreacŃie. Examen bacteriologic cultural şi antibiograme. Biopsia cutanată. Examene hematologice, biochimice, hormonale şi serologice. Tehnici de imagistică medicală.

2 14.28

4 AfecŃiuni dermatologice la câine. Examinare cazuri clinice. 2 14.28 5 AfecŃiuni dermatologice la câine. Prezentare cazuri clinice. (diagnostic; terapie). 2 14.28 6 AfecŃiuni dermatologice la pisică. Examinare cazuri clinice. 2 14.28 7 AfecŃiuni dermatologice la pisică. Prezentare cazuri clinice. (diagnostic; terapie). 2 14.28 8 AfecŃiuni dermatologice la cabaline. Examinare cazuri clinice. 2 14.28 9 AfecŃiuni dermatologice la cabaline. Prezentare cazuri clinice. (diagnostic; terapie). 2 14.28 10 AfecŃiuni dermatologice la bovine. Examinare cazuri clinice. 2 14.28 11 AfecŃiuni dermatologice la bovine Prezentare cazuri clinice. (diagnostic; terapie). 2 14.28 12 AfecŃiuni dermatologice la rumegătoare mici, porci şi păsări. Examinare cazuri clinice. 2 14.28 13 AfecŃiuni dermatologice la rumegătoare mici, porci şi păsări Prezentare cazuri clinice. (diagnostic;

terapie). 2 14.28

14 Colocviu (caz clinic; examinare; diagnostic dermatologic; recomandare protocol terapeutic). 2 14.28

Modul de desf ăşurare: Orele de curs şi lucrările practice se desfăşoară săptămânal; cursul se desfăşoară în plen; lucrările practice sunt structurate modular pe laboratoare de studiu şi teme Metodele de predare şi de înv ăŃare: Expunere orală, prezentare imagini (video-proiecŃie – Power Point, planşe); preparate microscopice şi macroscopice conservate; examinarea animalelor în cadrul clinicii; deplasări în unităŃi de creştere a animalelor. Referate. DiscuŃii interactive. Prezentare cazuri

Rezultatele a şteptate: Cum urmeaz ă să fie evaluate sau demonstrate: Însuşirea cunoştinŃelor predate la curs şi lucrări practice. Însuşirea de către studenŃi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a afecŃiunilor cutanate la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile cutanate la animale.

Prin examen teoretic şi practic la sfârşitul semestrului.

Examenele teoretice constau în verificarea cunoştinŃelor scris. Examenul practic va consta în prezentarea cazurilor care cuprinde: stabilirea diagnosticului clinic, stabilirea diagnosticului diferenŃial; terapie şi profilaxie.

Modul de stabilire a notei finale: Activitatea la curs, rezultatele obŃinute la examenul teoretic - 50% Activitatea la lucrările practice şi rezultatele la examenul practic - 50%


Resursele necesare:

SpaŃii şi Dotări: microscoape: 10 Novex, 2 Zeis, 16 IOR, linie Olympus pentru obŃinere şi prelucrare imagistică; linie ELISA pentru diagnosticul serologic al bolilor parazitare, laborator de Parazitologie, laborator de Micologie, Clinca Animale Mari şi Mici, Televizor şi Video Player, camera de luat vederi, aparat foto digital Olympus

Materiale didactice: lamotecă care cuprinde preparate microscopice necesare pregătirii studenŃilor; muzeul cu preparate conservate, planşe, casete video şi CD cu imagini, informaŃii. Asigurarea săptămânală de cazuri clinice: cabaline, rumegătoare mari şi mici, suine, carnivore, leporide, păsări – necesare pentru desfăşurarea lucrărilor practice Obligatorie: 1. VIORICA MIRCEAN., COZMA VASILE, 2007._ Ghid pracic de dermatologie canină. Edit. Risoprint, Cluj-.Napoca 2. SOLCAN GH., MITREA I.L., CARMEN SOLCAN, 1999 – Dermatologia animalelor de companie, Edit. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi. 4. ŞUTEU I., DULCEANU N., 2001 – Parazitozele cutanate la animale. Edit. Risoprint, Cluj-Napoca. 5. MITRE I.L., GH.SOLCAN, 2006 – Dermatopatologia animalelor de fermă. Edit.Medicală Veterinară, Bucureşti. 6. MULLER-KIRK’S, Small animal dermatology 16 th Edition, W.B.Saunders Company, 2001.

Bibliografie:

Facultativ ă: 1. CUSTEM VAN J., ROCHETTE F., 1992 – Mycoses in domestic animals. Janssen Research, Foundation.


Alte informaŃii:

Anexe:


AVIZUL CATEDREI

Semnătura:



Semnătura:



SE RATIFICĂ/





















zi, ID, FR

Locul desf ăşurăriiTitlul MEDICINĂ VETERINARĂ


CONDIłII PENTRU PARTICIPAREA LA ACEST CURSObligatorii: Toxicologie generală, Biochimie, Farmacologie, Fiziopatologie, SemiologieCursuri anterioare Recomandate: Fiziologie, Laborator clinic, NutriŃie



Disciplina urmăreşte dobândirea cunoştinŃelor teoretice privind diagnosticul şi terapia intoxicaŃiilor acute şi cronice de la animale.