GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

Departamentul Învățământ Superior

REFERAT

ANALIZA PROCESULUI DE E-TRANSFORMARE A MANAGEMENTULUI PUBLIC IN REPUBLICA MOLDOVA

Autorul: Veronica BUTNARU

CHIȘINĂU, 2015

CUPRINS:

1.1.Reglementarea legislativa si concepția strategica privind e-transformare

a managementului public…………………………………………………...…3

1.2.Promovarea principiilor unui guvern deschis………………………….….8

Bibliografie…………………………………………………………………...14

1.1. Reglementarea legislativa si concepția strategica privind e-transformare a

managementului public.

Pe parcursul perioadei 2003- prezent, a fost creat cadrul normativ-juridic necesar pentru

reglementarea şi dezvoltarea procesului de edificare a societăţii informaţionale şi a guvernării

electronice în Republica Moldova. Primii paşi importanţi în procesul de edificare a guvernării

electronice în Republica Moldova o constituie aprobarea următoarelor acte normative:

Lege cu privire la informatizare şi resursele informaţionale de stat nr.467-XV din

21.11.2003;

Lege cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală nr.264-XV din

15.07.2004;

Lege cu privire la registre nr.71-XVI din 22.03.2007;

Hotărîrea Guvernului privind Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale

-"Moldova electronică" nr.255 din 09.03.2005;

Hotărîrea Guvernului cu privire la crearea sistemelor şi resurselor informaţionale

automatizate de stat nr. 562 din 22.05.2006;

Hotărîrea Guvernului cu privire la Concepţia guvernării electronice nr.733 din

28.06.2006;

Hotărîrea Guvernului privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în

reţeaua Internet nr.668 din 19.06.2006;

Hotărîrea Guvernului cu privire la Concepţia Portalului guvernamental nr.916 din

06.08.2007.

Lege cu privire la informatizare şi resursele informaţionale de stat stabileşte regulile de

bază şi condiţiile de activitate în domeniul creării şi dezvoltării infrastructurii informaţionale

naţionale ca mediu de funcţionare al societăţii informaţionale din Republica Moldova,

reglementează raporturile juridice care apar în procesul de creare, formare şi utilizare a resurselor

informaţionale automatizate de stat, a tehnologiilor, sistemelor şi reţelelor informaţionale. Sub

incidenţa prezentei legi nu cad raporturile care apar la crearea şi funcţionarea mijloacelor de

informare în masă, resurselor informaţionale nestatale, la prelucrarea informaţiei nedocumentate.

Astfel, articolul 18 al legii în cauză stabileşte că autorităţile administraţiei publice au

dreptul să creeze, în limitele competenţei şi în conformitate cu legislaţia privind evaluarea

conformităţii, tehnologii informaţionale, sisteme şi reţele informaţionale automatizate necesare

pentru asigurarea activităţii proprii şi prestarea serviciilor publice.

Lege cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală stabileşte bazele juridice

de utilizare a documentelor electronice şi de aplicare a semnăturii digitale, determină principalele

cerinţe faţă de acestea, stabileşte regulile principale de circulaţie a documentelor electronice. Sub

incidenţa prezentei legi intră relaţiile apărute între persoanele fizice şi/sau juridice la crearea,

expedierea, transmiterea, primirea, păstrarea şi altă utilizare a documentelor electronice, la

aplicarea semnăturii digitale în toate domeniile de activitate, inclusiv la încheierea tranzacţiilor,

achitarea plăţilor şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.

Articolul 18, alineatul 3 al legii în cauză stabileşte că modul de aplicare a semnăturii

digitale în documentele electronice ale autorităţilor publice este stabilit de Guvern. Întru

executarea punctului dat a fost elaborat Regulamentul privind ordinea de aplicare a semnăturii

digitale în documentele electronice ale autorităţilor publice care a fost aprobat prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 320 din 28.03.2006 i

Semnătura digitală produce aceleaşi efecte juridice ca şi semnătura olografă în documentul

pe suport de hârtie, cu condiţia: a) autenticităţii semnăturii digitale, confirmate prin mijloacele de

certificare ale acesteia; şi b) valabilităţii, la momentul semnării documentului electronic, a

certificatului cheii publice perfectat şi eliberat conform legislaţiei. Conţinutul documentului pe

suport de hârtie autentificat cu ştampilă şi transformat în document electronic poate fi

autentificat cu semnătura digitală a persoanei abilitate. În acest caz, drept document original se

consideră documentul pe suport de hârtie.

Angajaţii autorităţii publice aplică semnătura digitală în documentele electronice de plată

sau de încheiere a tranzacţiilor în limitele valorilor indicate în certificatele cheilor publice.

Autoritatea publică aplică semnătura digitală doar cu condiţia utilizării mijloacelor

semnăturii digitale ce dispun de certificatul de conformitate, eliberat în corespundere cu

legislaţia în vigoare. Până la crearea organismelor de evaluare a conformităţii mijloacelor

semnăturii digitale, pot fi utilizate mijloacele semnăturii digitale ce dispun de avizul pozitiv al

organului abilitat cu elaborarea şi promovarea politicii de stat şi cu exercitarea controlului în

domeniul aplicării semnăturii digitale.

Lege cu privire la registre reglementează modul de instituire, înregistrare, ţinere,

reorganizare şi lichidare a registrelor; raporturile juridice care apar în procesul instituirii,

înregistrării, ţinerii, reorganizării şi lichidării registrelor; tipul registrelor şi forma de ţinere a

acestora; sistemul registrelor de stat şi principiile generale de interacţiune a registrelor de stat;

condiţiile de ţinere a registrelor de stat şi a celor private, precum şi cerinţele faţă de acestea;

atribuţiile organelor de control al registrelor. Regulile de ţinere a registrelor de stat se stabilesc,

conform prezentei legi, de Guvern sau de alte autorităţi publice abilitate prin lege, pe când

regulile de ţinere a registrelor private se stabilesc de proprietarii acestora şi nu cad sub incidenţa

prezentei legi, dacă legea nu prevede altfel.

Conform Articolului 7 al Legii cu privire la registre, evidenţa registrelor de stat se ţine

prin Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, aprobat de Guvern, iar crearea şi

ţinerea Registrului resurselor şi sistemelor informaţionale de stat se efectuează de Ministerul

Dezvoltării Informaţionale.

Articolul 16 al legii în cauză stabileşte că registrele de stat de bază şi cele departamentale

se instituie de Guvern sau de o altă autoritate publică abilitată prin lege, cu adoptarea deciziei de

instituire a registrului. Registrul de stat teritorial se instituie prin hotărâre a autorităţii

administraţiei publice locale. Înainte de punerea în exploatare a sistemului informaţional

automatizat destinat ţinerii registrului de stat, autoritatea publică care a instituit registrul aprobă

regulamentul cu privire la modalitatea de ţinere a registrului.

Documentul de bază ce a direcţionat activitatea de edificare a societăţii informaţionale şi a

guvernării electronice în Republica Moldova este Strategia Naţională de edificare a societăţii

informaţionale – „Moldova electronică”. Documentul stabileşte că societatea informaţională

este o formă nouă a civilizaţiei umane, mult mai perfectă, în care accesul egal şi universal la

informaţie, în corelaţie cu o infrastructură informaţională şi de comunicaţii dezvoltată, contribuie

la o dezvoltare social-economică durabilă, reducerea gradului de sărăcie, îmbunătăţirea calităţii

vieţii.

Guvernarea electronică este privită ca unul din obiectivele de bază ale edificării societăţii

informaţionale. Serviciile electronice publice ca parte componentă a guvernării electronice sânt

recunoscute o alternativă mai eficientă care permite guvernării să fie mai aproape de cetăţeni şi

să se adapteze la cerinţele acestora. Principală problemă ce urmează a fi soluţionată în cadrul

implementării guvernării electronice este generată de faptul că atât cetăţenii, cât şi funcţionarii

publici vor fi nevoiţi să-şi schimbe modul de activitate în condiţiile unei structuri interactive de

reţea, să perfecţioneze nivelul de cunoştinţe în domeniul tehnologiilor informaţionale.

Concomitent cu Strategia Naţională menţionată, a fost aprobat Planul de acţiuni pentru

realizarea acesteia, ce include o serie de acţiuni ce vizează edificarea societăţii informaţionale şi

este divizat în următoarele compartimente: Infrastructura societăţii informaţionale; Guvernarea şi

democraţia electronică, Economia electronică; Educaţia electronică; Ştiinţa electronică; Cultura

electronică; Sănătatea electronică. Respectiv, pentru fiecare acţiune este stabilit termenul de

realizare şi autorităţile responsabile. Documentele menţionate constituie punct de reper pentru

procesul de edificare în Republica Moldova a societăţii informaţionale în general şi a guvernării

electronice în special.

Hotărârea Guvernului cu privire la crearea sistemelor şi resurselor informaţionale

automatizate de stat nr. 562 din 22.05.2006 constituie act normativ ce reglementează în mod

general modalitatea de creare şi exploatare a sistemelor informaţionale automatizate (SIA) de

importanţa statală. Documentul stabileşte că în scopul formării spaţiului informaţional unitar al

autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, SIA ale acestora se vor crea în baza

hotărârii de Guvern respective şi în conformitate cu standardul naţional SM ISO/CEI

15288:2005 “Ingineria sistemelor. Procesele ciclului de viaţă al sistemului”. De asemenea,

documentul prevede că SIA ale autorităţilor administraţiei publice vor fi create numai după

coordonarea prealabilă a concepţiilor SIA cu Ministerul Dezvoltării Informaţionale.

Astfel, se urmăreşte crearea SIA interoperabile, care să asigure schimb electronic eficient

de informaţie între autorităţile administraţiei publice în procesul prestării de către acestea a e-

serviciilor publice cetăţenilor şi agenţilor economici.

Concepţia guvernării electronice aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.733 din

28.06.2006 care stabileşte că implementarea guvernării electronice constituie una din direcţiile

prioritare ale edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova, iar autorităţile

administraţiei publice sunt obligate să asigure implementarea şi dezvoltarea guvernării

electronice.

Concepţia dată are drept scop crearea bazei conceptuale a e-guvernării, identificarea

condiţiilor principale şi priorităţilor politicii de stat, determinarea modalităţilor de implementare

a e-guvernării şi conţine prevederi referitoare la interacţiunea componentelor de bază - serviciile

e-guvernării, o descriere succintă a arhitecturii şi infrastructurii e-guvernării, determină etapele

implementării e-guvernării, precum şi stipulează beneficiile şi riscurile aferente.

Hotărârea Guvernului privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în

reţeaua Internet nr.668 din 19.06.2006 prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul

de publicare a informaţiei pe paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua

Internet.

Prin Hotărârea în cauză autorităţile administraţiei publice centrale şi cele locale au fost

obligate să creeze paginile WEB oficiale în reţeaua Internet, prin intermediul cărora să fie

asigurat accesul la informaţia privind activitatea acestora şi serviciile prestate. Informaţia de pe

pagina WEB oficială urmează să fie veridică, deplină şi actuală. De asemenea, se face o

enumerare a categoriilor informaţiei ce urmează să fie publicată pe pagina WEB oficială a

autorităţii administraţiei publice.

Concepţia Portalului guvernamental aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.916 din

06.08.2007 reprezintă o viziune generală asupra creării şi funcţionării Portalului guvernamental,

include aspecte privind scopul şi obiectivele-cheie, principiile, caracteristicile de bază,

funcţionalitatea şi arhitectura conceptuală a Portalului. Concepţia conţine o descriere succintă a

serviciilor publice, accesibile prin intermediul Portalului guvernamental, condiţii, premise

generale şi recomandări pentru implementarea modelului Portalului.

În conformitate cu documentul în cauză, Portalul guvernamental este privit ca un punct

unic de acces la e-serviciile publice şi paginile WEB oficiale ale autorităţilor administraţiei

publice centrale şi locale.

Cadrul normativ-juridic necesar, care în prezent înglobează în total cca 20 legi, 80 hotărâri

de Guvern, cca 70 documente conceptuale aprobate vizând sistemele informaţionale ale

autorităţilor publice, mai mult de 20 documente de reglementare cu caracter general şi 75 cu

caracter individual emise de ANRCETI. Cadrul instituţional s-a îmbunătăţit prin crearea

Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi a instituţiilor specializate - Centrul de

Guvernare Electronică, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. În anul

2011 a fost adoptat Programul Strategic de Transformare Tehnologică a guvernării ,,e-

Transformare”, susţinut de Banca Mondială.

Până în 2020, guvernul Republicii Moldova şi-a propus să livreze cetăţenilor majoritatea

serviciilor publice în format electronic, prin internet, telefonul mobil, ghișee interactive

(Hotărârea de Guvern Nr. 710 din 20.09.2011), iar începând cu 1 ianuarie 2014, executivul s-a

angajat să funcționeze în baza principiilor unui guvern ECO, fără hârtie (Hotărâre de Guvern Nr.

975 din 22.12.2012).

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 710 din 20 septembrie 2011, se aprobă Programul strategic

de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare). Astfel, în secolul al XXI-lea, când

tehnologiile informaţionale (în continuare – TI) au devenit un element indispensabil al vieţii

cotidiene, Guvernele din toată lumea încearcă să fie în pas cu inovaţiile şi utilizează tot mai mult

tehnologiile informaţionale în activitatea curentă. Tehnologiile îmbunătăţesc serviciile publice,

eficientizează activitatea guvernării şi facilitează participarea democratică, aducând guvernele

mai aproape de cetăţeni. Este menționat faptul că cetăţenii din Republica Moldova utilizează

tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii tot mai des în ultima perioadă: în 2010, 89% dintre

moldoveni foloseau servicii de telefonie mobilă, 38% foloseau internetul şi 37% dintre

gospodării dispuneau de computer la domiciliu, iar recent, reformele regulatorii au contribuit la

reducerea semnificativă a preţurilor pentru internet în bandă largă ceea ce va duce la o creștere

semnificativă a utilizării respectivelor servicii în rândul populației. Un alt factor catalizator este

poziţionarea Republicii Moldova printre primele zece ţări în lume după viteza internetului.

i

1.2 Promovarea principiilor unui guvern deschis

În 2010, Guvernul Republicii Moldova a lansat procesul de e-Transformare a guvernării.

Prezentul Program strategic stabileşte obiectivele acestui proces şi oferă o viziune unificată

privind modernizarea serviciilor publice şi eficientizarea activităţii guvernării folosind TI.

Totodată, acest document pune bazele unei abordări sistemice asupra investiţiilor inteligente în

TI şi sporirii capacităţii TI din sectorul public.

Obiectivul general al Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-

Transformare) urmărește ca pînă în 2020 guvernul va deveni mai transparent, mai performant şi

mai receptiv, datorită investiţiilor inteligente în TI şi utilizării masive a acestora în sectorul

public.

Obiectivele specifice sunt următoarele:

a)modernizarea serviciilor publice prin digitalizare şi prin reingineria proceselor

operaţionale. (Cetăţenii şi mediul de afaceri vor putea accesa mai uşor informaţiile şi serviciile

electronice oferite de autorităţile administraţiei publice centrale prin portalul guvernamental

unic. Aceste servicii vor fi accesibile prin diverse canale: internet, telefonie mobilă, chioşcuri,

terminale interactive) etc.

b)eficientizarea guvernării prin asigurarea interoperabilităţii sistemelor TI, precum şi

prin consolidarea şi reutilizarea resurselor TI. (Instituţiile publice vor depăşi izolarea

departamentală şi vor opera şi interacţiona pe o platformă tehnologică comună. Cetăţenii vor

oferi autorităţilor publice datele personale doar o singură dată, iar instituţiile publice vor reutiliza

aceste date pentru prestarea serviciilor).

În vederea realizării obiectivelor sus-numite, se prevedeau un șir de măsuri, și anume

Promovarea principiilor unui guvern deschis - Va fi elaborat şi implementat

Programul pentru un guvern deschis, pentru a promova pe larg transparenţa, a combate apariţia şi

răspândirea corupţiei, a eficientiza guvernarea şi a moderniza serviciile publice pentru cetăţeni şi

mediul de afaceri; Programul pentru un guvern deschis vizează oferirea în mod proactiv de către

instituţiile publice a datelor cu caracter public în forma cea mai dezagregată posibilă şi în

formate procesabile electronic (machine-readable); În cadrul Programului pentru un guvern

deschis, autorităţile publice vor colabora cu mediul de afaceri, dezvoltatori TI independenţi şi

societatea civilă pentru a valorifica datele cu caracter public prin tehnologii şi aplicaţii

inovatoare etc.

Digitalizarea serviciilor publice - Până în anul 2020, toate serviciile publice care pot fi

digitalizate vor fi prestate cetăţenilor şi mediului de afaceri în formă electronică, pe lângă

metodele tradiţionale de prestare a serviciilor publice. Ministerele şi alte autorităţi publice vor

elabora planuri pentru digitalizarea serviciilor publice, care vor fi integrate în strategiile

sectoriale şi în planurile de dezvoltare instituţională. Barierele de ordin juridic care împiedică

livrarea electronică a serviciilor publice şi utilizarea TI în procesele interne de guvernare vor fi

evaluate şi eliminate. În procesul de digitalizare a serviciilor, instituţiile publice vor ţine cont de

Metodologia privind prestarea serviciilor electronice, care va cuprinde etapele de

conceptualizare, design, elaborare, contractare şi promovare. Această metodologie va prevedea

aspectele organizaţionale, tehnologice, financiare, juridice, precum şi de evaluare a performanţei

în prestarea electronică a serviciului public. Metodologia va oferi şi instrumente de raţionalizare

a serviciilor publice, care vor permite oferirea rapidă, eficientă şi durabilă a serviciilor

electronice. În digitalizarea serviciilor publice, va fi acordată prioritate serviciilor solicitate de

cetăţeni şi de mediul de afaceri, precum şi serviciilor necesare pentru realizarea reformelor şi

integrarea europeană. Sectorul public va colabora intens cu sectorul privat, mediul academic,

dezvoltatorii independenţi şi societatea civilă pentru a promova şi a implementa prezentul

Program strategic. În mod special, parteneriatele cu sectorul privat, societatea civilă,

administraţia publică locală şi partenerii de dezvoltare vor permite atingerea unui nivel sporit de

diseminare a serviciilor publice electronice, conform standardelor şi obiectivelor UE.

Reingineria serviciilor publice şi a proceselor operaţionale - Procesul de e-

Transformare a guvernării presupune nu doar digitalizarea serviciilor publice existente, ci şi

reformarea şi reingineria acestora. Serviciile publice vor fi revizuite, astfel încît procesele

ineficiente, fragmentare sau învechite să fie sistate, iar procesele şi serviciile actuale să fie

regrupate, pentru a oferi confort maxim, costuri minime şi interacţiune facilă între stat şi cetăţeni.

Va fi elaborat un plan pentru digitalizarea back-office, care va include inventarierea resurselor TI

existente din sectorul public şi evaluarea modului de utilizare a acestora. Acest plan va descrie

etapele de digitalizare a arhivelor şi registrelor pe hîrtie şi în formate care nu permit

interoperabilitatea sau dezvoltarea ulterioară a serviciilor electronice.

Asigurarea canalelor moderne de acces la serviciile publice - Prezentul Program

strategic va sprijini sectorul public în recepţionarea acestor solicitări, plasîndu-l mai aproape de

cetăţeni şi va asigura posibilitatea acestora de a alege modul cel mai convenabil de accesare a

serviciilor publice, precum internetul, telefonia mobilă, chioşcurile interactive etc. Această

abordare de incluziune digitală răspunde nevoilor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv

persoanelor cu dizabilităţi. Portalul guvernamental unic va simplifica accesul şi utilizarea

serviciilor publice în format electronic. Vor fi revizuite şi consolidate site-urile web

guvernamentale, iar căile de acces la serviciile electronice vor fi integrate în portalul

guvernamental, astfel încît populaţia să acceseze mai uşor informaţia  şi serviciile solicitate.

Măsurile de securitate pentru portal vor fi sporite, pentru a răspunde noului său rol şi tranziţiei de

la servicii informative la servicii interactive şi tranzacţionale. Cetăţenii vor avea o experienţă

personalizată în interacţiunea lor cu autorităţile administraţiei publice locale, beneficiind de

tehnologiile inovatoare de personalizare şi contextualizare.

Crearea şi utilizarea platformei tehnologice guvernamentale comune - Administraţia

publică centrală va crea şi va utiliza o platformă tehnologică comună, fiabilă, flexibilă, scalabilă,

securizată şi eficientă, care va facilita transformările sectoriale şi realizarea obiectivelor de e-

Transformare a guvernării. Platforma tehnologică comună va oferi următoarele beneficii: a) un

model de livrare inovator bazat pe consum de infrastructură, platformă şi software ca servicii; b)

eficientizarea resurselor TI prin reutilizarea şi reprofilarea lor; c) scutirea instituţiilor publice de

gestionarea propriei infrastructuri, astfel încât să se poată dedica misiunii lor şi creării de servicii

cu valoare adăugată; d) costuri reduse de întreţinere a centrelor de date prin raţionalizare,

consolidare şi virtualizare; e) reducerea consumului de hârtie în procesul de guvernare.

Consolidarea centrelor de date - Până în 2020, majoritatea centrelor de date existente

vor fi consolidate în platforma tehnologică guvernamentală comună. Aceasta va include

migrarea sistemelor şi a resurselor informaţionale în platforma comună şi demararea livrării

serviciilor electronice din această platformă. Migrarea şi lansarea procesului de livrare a

serviciilor electronice din platforma tehnologică guvernamentală se va face gradual, începînd cu

instituţiile cu cel mai înalt nivel de pregătire.

Implementarea cadrului arhitecturii guvernamentale pe scară largă - Vor fi adoptate

principiile arhitecturii orientate spre servicii (Service Oriented Architecture), ca parte

componentă a arhitecturii guvernamentale pe scară largă. Arhitectura orientată pe servicii (SOA)

oferă metode testate şi standardizate pentru a atinge flexibilitate în prestarea serviciilor, a facilita

colaborarea şi reutilizarea serviciilor, precum  şi a sprijini procesele operaţionale din sectorul

public. SOA prezintă un set de principii pentru dezvoltarea şi integrarea sistemelor, permițând o

interoperabilitate sporită prin integrare flexibilă între servicii şi sisteme de operare (loose

coupling). Principiile SOA sînt adeseori văzute într-un continuum cu alte concepte din

domeniul TI, precum „distributed computing”, programarea modulară şi „cloud computing.” Un

mediu SOA bine gestionat va permite guvernării să răspundă rapid la sarcinile pe care le are, va

mări agilitatea proceselor operaţionale şi va consolida resursele TI existente prin reutilizare.

Platforma tehnologică guvernamentală comună reprezintă un nor informaţional privat (private

cloud) bazat pe principiile SOA, care oferă trei niveluri principale de prestare a serviciilor –

infrastructura ca serviciu, platforma ca serviciu şi software ca serviciu.

Figura 1. Arhitectura guvernamentală pe scară largă.Sursa: www. e-servicii

Planificare strategică şi bugetară - Ministerele şi alte autorităţi publice vor elabora

planuri TI care vor fi în concordanţă cu strategiile sectoriale şi planurile de dezvoltare

instituţională. Fiecare instituţie va planifica anual lista serviciilor publice care vor urma să fie

digitizate, astfel încât, până în anul 2020, toate serviciile publice să fie prezente online.

Instituţiile publice vor include în procesele bugetare eforturile şi costurile necesare pentru

prestarea serviciilor publice online. Vor fi monitorizate cheltuielile pentru implementarea

proiectelor TI din bugetul de stat şi din fondurile partenerilor de dezvoltare, în scopul optimizării

investiţiilor în TI şi alinierii proiectelor la misiunea instituţiei, priorităţile de e-Transformare a

guvernării şi obiectivele generale de guvernare.

Evaluarea performanţei - Administraţia publică şi fiecare instituţie publică în parte va

inventaria resursele şi sistemele TI şi va desfăşura activităţi de audit TI conform unor

metodologii de auditare TI consistente. Datele colectate în inventarierea resurselor şi sistemelor

TI şi în cadrul activităţilor de audit TI vor fi analizate pentru a realiza investiţii inteligente în TI 

în sectorul public. Autorităţile vor restructura sau vor încheia proiectele TI cu performanţă slabă

din portofoliul lor şi vor reprofila bugetul spre alte iniţiative. Rezultatele inventarierii şi analizei

vor fi folosite pentru a raţionaliza sistemele şi resursele TI şi pentru a capitaliza investiţiile

curente ale statului.

Astfel, prin digitalizarea serviciilor publice destinate cetăţenilor şi mediului de afaceri,

dezvoltarea şi implementarea unui portal guvernamental unic, a unei platforme tehnologice

comune, a unui cadru adecvat de interoperabilitate, prin măsuri de consolidare a capacităţilor TI,

se mizează pe generarea următoarelor rezultate: intensificarea şi optimizarea procesului

comunicaţional între o instituţie publică şi cetăţeni, mediul de afaceri şi alte instituţii publice;

optimizarea fluxului de documente şi informaţii în autorităţile administraţiei publice centrale şi

la nivel interinstituţional şi reducerea multitudinii de proceduri în administraţie; combaterea

graduală a corupţiei în autorităţile administraţiei publice centrale; schimbarea mentalităţii şi

atitudinii funcţionarilor publici faţă de beneficiarii pe care îi deservesc (deschidere spre inovaţii

şi tehnologii moderne, amabilitate, corectitudine, receptivitate etc.); asigurarea accesului liber la

informaţia şi serviciile publice; creşterea gradului de transparenţă a autorităţilor administraţiei

publice centrale şi încurajarea participării cetăţenilor în actul de guvernare; gestionarea mai

eficientă a resurselor financiare, materiale şi umane în cadrul autorităţilor administraţiei publice

centrale; îmbunătăţirea calităţii potenţialului uman al autorităţilor administraţiei publice centrale

şi consolidarea capacităţilor personalului în gestionarea şi utilizarea TI etc.

Nu am putea să nu menționăm că în scopul realizării Programului strategic de

modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului

nr.710 din 20 septembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.156-159,

art.780) şi implementării iniţiativei „Guvern fără hârtie”, Guvernul aprobă Planul de acţiuni pe

anul 2013 privind implementarea iniţiativei „Guvern fără hârtie”( hotărârea nr. 975 din

22.12.2012).

Planul de acțiuni privind implementarea inițiativei „Guvern fără hârtie” pe anul 2013

urmărește un șir de obiective de bază, printre care vom enumera:

1. Ajustarea cadrului normativ și organizațional prin eliminarea barierelor legale în

vederea asigurării implementării inițiativei Guvern fără hârtie; Instituționalizarea

grupurilor de lucru privind implementarea iniţiativei „Guvern fără hârtie” la nivel de

autorități publice central; Ajustarea strategiilor de comunicare și a cadrului de

reglementare aferent al autorităților publice centrale în vederea utilizării eficiente a

TIC (pagini web, platforme de socializare, email) și alte măsuri.

2. Implementarea SIGEDIA în toate autorităţile publice centrale, inclusiv

conectarea autorităţilor publice centrale cu SGD proprii prin extinderea

SIGEDIA la autorităţile publice centrale care nu utilizează un Sistem de gestiune a

documentelor (SGD); Conectarea autorităţilor publice centrale care utilizează sisteme

proprii de Sistem de gestiune a documentelor la SIGEDIA etc.

3. Infrastructura de rețea, echipamente periferice, semnătura digitală și alte

elemente ce țin de suportul tehnologic prin - Evaluarea infrastructurii de rețea a

autorităților publice centrale și racordarea lor la cerințele minime, necesare

implementării componentelor din obiectivul 2; Evaluarea necesităților de

echipamente periferice (imprimante și scanere de rețea) ale autorităților publice

centrale, procurarea, instalarea și configurarea echipamentului necesar; Dotarea

angajaților autorităților publice centrale cu kituri de semnătură digital ș.a.

Ar fi corect să menționăm și evenimentele de ultimă oră în domeniu, și anume faptul că

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC) a finalizat elaborarea proiectului

Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale "Moldova Digitală 2020".

Proiectul Strategiei Moldova Digitală 2020 a fost prezentat în premieră, la sesiunea ministerială

din cadrul Moldova ICT Summit 2013. Potrivit ministrului în exerciţiu al Tehnologiei

Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Filip, strategia Moldova Digitală 2020 se axează pe 3 piloni

principali care stau la baza dezvoltării societăţii informaţionale: infrastructură şi acces, conţinut

digital şi servicii electronice, fortificarea capacitaților de utilizare a beneficiilor TIC.

"Aplicarea Strategiei va spori competitivitatea economică a ţării, va îmbunătăţi calitatea

guvernării şi vieţii cetăţenilor", a declarat ministrul în exerciţiu.

Proiectul are ca scop îmbunătăţirea guvernării, serviciilor pentru populaţie şi mediului de

afaceri, diminuarea corupţiei şi creşterea competitivităţii economiei. Potrivit MTIC, Proiectul

"Moldova Digitală 2020" îşi propune ca toate instituţiile publice, mediul de afaceri şi cetăţenii să

folosească pe scară largă tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, iar intervenţia statului să fie

minimă, dar cu efect maxim. Eforturile se vor concentra pe infrastructură şi acces, conţinut

digital şi servicii electronice şi capacităţi şi utilizare.

Aceeaşi sursă a apreciat că odată cu realizarea obiectivelor Strategiei, în anul 2020 R.

Moldova va deveni o ţară cu o societate informaţională avansată. Astfel, utilizarea facilităţilor

tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, accesul extins la infrastructura modernă de comunicaţii

electronice, conţinutul digital bogat şi serviciile informaţionale performante vor contribui la

creşterea calităţii actului de guvernare, la sporirea competitivităţii economice şi la asigurarea

bunăstării populaţiei.

Pentru aceasta Strategia stabilește următoarele obiective:

Dezvoltarea infrastructurii infocomunicaționale și îmbunătățirea accesului;

Crearea condiţiilor propice pentru elaborarea și valorificarea conţinutului naţional

digital și digitizarea conţinutului naţional existent, precum și implementarea și

utilizarea serviciilor electronice;

Creșterea gradului de alfabetizare digitală, dezvoltarea competențelor digitale și a

incluziunii;

Un mediu digital securizat și protejat;

Poziționarea Republicii Moldova între primele 50 de țări în clasamentele

internaționale privind: Dezvoltarea TIC (UIT), Dezvoltarea e-Guvernării (ONU),

Pregătirea de rețea (Forul Economic Mondial), Nivelul de dezvoltare a Economiei

Bazate pe Cunoaștere (Institutul Băncii Mondiale).

Bibliografie:

1. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Programului strategic de modernizare

tehnologică a guvernării (e-Transformare) nr. 710 din 20.09.2011 Publicat : 23.09.2011

în Monitorul Oficial Nr. 156-159, art nr .780

2. Hotărârea Guvernului cu privire la crearea sistemelor şi resurselor informaţionale

automatizate de stat nr. 562 din 22.05.2006

3. Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale "Moldova Digitală 2020