referat grigore ix

8/19/2019 Referat Grigore IX

1/8

Date biografice

Papa Grigore al IX-lea a fost un papă al Romei. Pe numele laic Ugolino di Conti, a pastorit

intre anii 1227-1241.

Ugolino s-a născut în Anagni. Posiila data a na terii saleș fluctuea!ă în surse între cca. 114"

i 117#ș , unele surse o plasea!ă în $urul anului 11"" și a murit la Roma, la 22 august 1241. C%nd a

fost ales papă, la 1& martie 1227, a luat numele de 'rigore al ()-lea, fiind al treilea papă roman în

ordine neîntreruptă din r%ndul clerușui roman, după (nocen iu al (((-lea.ț

Studii. Cariera înainte de pontificat

*nainte de urcarea pe scaunul pontifical, 'rigore a desfă uratș o strălucită acti+itate în cadrul

Curiei Romane.

a fel ca i alș ți tineri din acea perioadă, ce apar ineau familiilor noile din pro+incia a!ioț

în $urul ora ului Roma, Uglino a fost trimis la Paris pentru a-ș și îmogă i cuno tin ele în +edereaț ș ț

unei ulterioare cariere ecle!iastie. Papa /onoriu al (((-lea îl aminte te în pri+ilegiul acordatș

profesorilor i studen ilor de la Paris. 0u sunt informaș ț ții sigure, însă, referitoare la șederea sa la

ologna, dar, din i!+oarele contemporane, se pare că, pentru o perioadă, a îndeplinit func ia deț ius

peritus, lucru confirat i deș acti+itatea sa de $udecător eercitată în tipul pontificatului lui (nocen iuț

al (((-lea.

3upă ce (nocențiu al (((-lea a de+enit papă, Ugolino a fost numit cardinal de f. 5ustac6e

11& i i-au fost încredinș țate cau!ele $udecătorești. P%nă la moartea lui (nocențiu al (((-lea,

Ugolino a făcut parte din grupul cel mai apropiat papei, al cărui consilier personal era. 0umit

cardinal de 8stia 12#9, Ugolino a de+enit unul dintre cei mai importan i în grupul cardinalilor.ț

*ntre anii 12#7 i 12#&, cardinalul Ugolino a condus o delegaș ție diplomatică în 'ermania,

încerc%nd să îi con+ingă pe cei doi pretenden i la tron, 8tto de runs:ic;ț și


2/8

unde a reușit să aplane!e conflictele politice locale2? în 121 la


3/8

*n anul 12@9, 'rigore a intrat din nu în conflict cu împăratul -lea.ț

Papa 'rigore a fost fidel principiilor sale, eprimate încă din timpul acti+ită ții diplomatice

în calitate de cardinal legat pontifical. Anga$amentul său pentru reali!area unei noi cruciade iș

epansiuea isericii către 8rient au fost, fără îndoială elementele de a!ă ale pontificatului său.

Pentru a susține idealurile cruciadei, căreia i-a iminuat încărcătura militară și datorită mesa$ului

împăciuitorilor al -lea, inialdo -a i Rinaldo dei Conti de egniț ș

Aleandru al (>-lea. 0umirea unor cardinali neitalieni, a a cu au fost ean dAe+ille, acbuesș

5 W. KXNYXI, История папства, -1&&9, pag.14#?@


4/8

de >itr și Roert omercotes, demonstrea!ă preocupările sale spirituale i intelectualeș 9.

Atriuțiile Curiei Romaneau crescut în timpul pontifictului său, mai ales în materie

$udiciară. 3eoarece cariera curială eercita o mare atracție, cardinalii puteau să ceară a$utrul unor

colaoratori de înalt ni+el, deseori recrut i din centrele uni+ersitsare. Prin urmare, +iaț ța culturală de

la curtea pontificală s-a îmogă it. 3e eemplu, cardinalul inialo


5/8

Papa 'rigore al ()-lea este cel care a scris o altă pagină contro+ersată din istoria isericii

Catolice, istaur%nd (nc6i!iția papală. *n 1227, Ugolino a de+enit Papa 'rigore al ()-lea, iar prima

lui deci!ie a fost să-l numească pe inc6i!itorul onrad +on arourg să elimine ereticii din

întreaga 'ermanie. Apoi l-a suspendat pe împăratul f%ntului (mperiu Roman, -ț

lea.

èoretic, eistau anumite reguli pentru folosirea torturii la interogatorii, pentru a-i face pe

eretici sa marturiseasca= nu treuia +arsat mult sange, +ictima nu treuia mutilata si su nicio forma

nu a+ea +oie sa moara in urma acestor metode.òrtura putea fi folosita o singura data in timpul unui proces, insa, in realitate, aceasta se

aplica de mai multe ori, fiind considerata ho continuare, nu o noua tortura. (ar alteori, ca sa nu fie

proleme pri+ind respectarea legii, cel interogat era lasat !ile in sir legat de scaunul sau de aparatul

de tortura, pentru ca inc6i!itorii nu a+eau +oie hsa-l urce decat o singura data.

Pe langa eretici, +ictime ale Papei 'rigorie al ()-lea au fost si iudeii. u+eranul Pontif

considera ca aceasta religie contine htoate formele de rau si de lasfemie posiile. Printr-un decret

emis in 12@4, el a stailit perpetua ser+itus iudaeorum, lege care nu le permitea e+reilor sa aia +reoinfluenta politica asupra statelor crestine, ei fiind considerati hsupusi pana la udecata de Apoi&.

3e asemenea, Papa s-a folosit de Cruciadele 0ordice, in incercarea de a cuceri Rusia

ortodoă, cu a$utorul ordinului Ca+alerilor èutoni. 'rigorie al ()-lea a murit pe 22 august 1241.

Papa 'rigore al (>-lea pulica documentul apostolic 5communicamus 2# aprilie 12@1

prin care anun a înfiin area unui triunal suprana ional care sț ț ț ă $udece ca!urile de ere!ie. (nten iaț

Papei 'rigore () stailea ca oligatorie efectuarea unei anc6ete care să confirme sau să infirme

9 BDEFGHEI J. K., История папства, , p. 7@?"


6/8

temeinicia acu!a iei de ere!ie. `riunalul a primit numele de inc6i!i ie lat. inbuisitio j cercetare,ț ț

anc6eta. (nc6i!i ia a func ionat mai mult înț ț țările din sudul i +estul 5uropei, în special în pania iș ș

a început a $udeca pe to i aceia care au încercat sț ă răsp%ndească printre credincio i în+aș țături a a-ș

!ise false în materie religioasa, in dauna credintei. iserica a considerat firesc sa aia si ea un for

care sa ceara socoteala celor care se amestecau in proleme religioase fara a fi - dupa parerea ei -competenti? aceasta a fost (nc6i!itia. 5a a $ucat un mare rol mai ales in istoria 5+ului ediu.

Condamnarile care s-au facut se datorea!a principiilor considerate optime pentru a apara ordinea

pulica le!ata prin in+ataturile asa-!ise eretice.

Pisicile negre și ciuma bubonică

Pisica neagră este parte și a unei po+estiri istorice, unde a fost asociată cu 3ia+olul de către

Papa Grigore al IX-lea, conducătorul isericii Catolice care a pastorit între anii 1227-1241. Acesta

a adoptat o po!iție oficială, spun%nd enoriașilor că Satana !ine pe Păm"nt sub cipul unei pisici

negre# care a demonizat-o și a transformat-o în agent al răului. Papa 'rigore al ()-lea o

clasifica drept hcreatură diaolică, iar orice persoank care deinea o pisick era automat suspectatk

de +rk$itorie i deseori condamnatk la moarte împreunk cu animalul de companie.

3upă ce Papa Grigore al IX-lea a asociat pisicile cu +enerarea dia+olului, acestea au fosteterminate în toată 5uropa. 3ispariia ruscă a pisicilor a a+ut consecine nefaste dack ne g%ndim

la epidemia de ciumk din secolul al 14-lea, a dus la răsp%ndirea oolanilor i a olilor pe care

acetia le poartă. Circa 1## de milioane de persoane i-au pierdut +iaa din cau!a ciumei uonice1#.

$laii i episcopia de %ilco!ș

Un rol deoseit al Papei al ()-lea pentru poporul nostru a fost întemeierea, în 1227, pe

teritoriul la est de Carpai a episcopiei catolice a cumanilor, suordonată caunului apostolic sau

5piscopia de ilco+ 1227-1241 în fruntea ei fiind instalat frater `6eodoric. 5tinderea

misionarismului catolic dominician în regiunile estcarpatice.

Un alt e+eniment legat de acest papă este și faptul că în 1&'(, Papa 'rigore al ()-lea scrie

regelui mag6iar, ela al (>-lea despre h+la6ii ortodoi din 5piscopia cumană de la 5st de Carpai

oldo+a i untenia care îl încurcă pe episcopul romano-catolic11.

10 3umea 5., Istoria Bisericii…, pag. 97?11 W. KXNYXI, История папства -1&&9, pag. 141?

9


7/8

)ibliografie

5mil 3umea, Istoria Bisericii, sec XI-XIII , (a i-2#11?ș

W. KXNYXI, История папства, SGHQ. LDZQMX[\GM ]XG^_[EHQ -1&&9?

BDEFGHEI J. K., История папства, SGHQ, KTL V 1&@4.

7


8/8

Cuprins

3ate iografice2

tudii. Cariera înainte de pontificat.......................................................................2

Pontificatul papei 'rigore al ()-lea. Conflictul cu

referat grigore ix

Documents