8/20/2019 Referat umanism

1/3

Umanismul

Epoca de afirmare plenară a omului şi de impresionantă înflorire a artelor, numită Renaştere prin contrastcu evul mediu văzut ca o perioadă a dogmei şi a fanatismului, cuprinde secolele al XIV-lea, al XV-lea şi alXVI-lea în Italia, al XVI-lea în Franţa, ermania şi !ările " de " #os, iar în $nglia şi %pania include şiînceputul secolului al XVII-lea&

Renaşterea apare mai înt'i în Italia, pentru că aici se creează mai devreme condiţiile economice şi social- politice corespunzătoare& (n oraşele " state italiene, dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului determinase

întărirea )urg*eziei, a cărei opoziţia faţă de feudalism se manifestă şi pe plan ideologic& (nflorirea comerţuluiduce la marile descoperiri geografice& +umea cunoscută " restr'nsă în evul mediu " se lărgeşte tot mai mult&Inventarea tiparului face posi)ilă o răsp'ndire fără precedent a cunoştinţelor ştiinţifice şi a valorilor 

literare&

ermenul umanism are două sensuri unul larg, de preţuire a valorilor umane, şi unul restr'ns, de interesfaţă de valorile antic*ităţii& (n legătură cu Renaşterea, termenul se foloseşte în am)ele sensuri&

Evul mediu cunoştea antic*itatea, dar numai parţial, adesea trunc*iat şi incorect, prin prisma teologiei&Renaşterea ia antic*itatea ca model, încerc'nd s-o cunoască în toată )ogăţia ei de valori& (ncepe o căutarefe)rilă de manuscrise antice, care, o dată descoperite, sunt studiate cu atenţie şi " încep'nd cu a doua .umătate a secolului al XV-lea " tipărite& %ăpăturile scot la iveală ziduri şi statui, comori ale artei antice& %ecreează )i)lioteci şi li)rării, iar academiile nou-apărute grupează savanţi care dez)at pro)leme filozofice,cum sunt mem)rii $cademiei platoniciene de la Florenţa&

/reaţiile antice devin modele, surse de inspiraţie, at't pentru scriitori " care folosessc adesea c*iar lim)alatină -, c't şi pentru artişti& $ntic*itatea afirmase cu m'ndrie că 01mul e măsura tuturor lucrurilor2 şi că 0(nlume-s multe mari minuni3 4 5inuni mai mari ca omul nu-s62 Reînviind această tradiţie, Renaşterearealizează un ideal de 0om universal2, multilateral, un om căruia, ca şi persona.ului antic, 0nimic din ceea ceeste omenesc2 nu-i este străin armonios dezvoltat fizic şi cultivat ca intelect, pasionat, iu)itor de cunoaştereşi de frumos, om de cultură şi de acţiune în acelaşi timp& 7n astfel de om este un 0a)is de ştiinţă2, după cumse e8prima Ra)elais, sau, cum se intitula 9ico della 5irandola, 0doctor în toate ştiinţele şi în alte c'teva pedeasupra2&

%pre deose)ire de evul mediu, care vedea în om o creaţie a divinităţii, supusă în e8clusivitate voinţeiacesteia, Renaşterea pune accentul pe raţiunea, li)ertatea şi demnitatea omului, pe caracterul său perfecti)il&0:imic nu este mai presus pe păm'nt dec't omul, nimic nu este mai presus în om dec't mintea şisufletul;uonarroti, sculptor, pictor, poet şi ar*itect&

1mul Renaşterii tinde să realizeze o armonie între el şi natură& $ceastă atitudine se opune dogmatismuluişi fanatismului medieval& +ectura în original a vec*ilor te8te considerate sfinte le permite savanţilor vremii săreleve modificările ulterioare şi interesate făcute în aceste scrieri de către reprezentaţii )isericii& /orupţia şiipocrizia clerului catolic reprezintă unul dintre su)iectele favorite ale scriitorilor satirici din Renaştere, iar înermania Renaşterea se asociază cu Reforma, care favorizează dezvoltarea culturii în lim)a naţională&

8/20/2019 Referat umanism

2/3

Umanismul românesc

7manismul rom'nesc valorifică tradiţia culturală a $ntic*ităţii în scopul demonstrării originii romane a poporului nostru şi a originii latine a lim)ii rom'ne&

(n spaţiul auto*ton de civilizaţie, umanismul a avut o dezvoltare specială, legată de redescoperirearomanităţii noastre şi de comunitatea surselor de lim)ă şi de cultură cu multe ţări europene& +egăturile celormai de seamă voievozi ai noştri din secolele al XV-lea şi al XVI-lea cu papii şi principii umanişti s-au datorat,înt'i, necesităţilor istorice, o)serv'ndu-se o incipientă comuniune de spirit europeană pentru apărarea valorilor

creştine şi spiritual-laice ale )ătr'nului continent, aflat de.a faţă în faţă cu agresiunea turcească şi ama*omedanismului ? a păg'nismului @&7manismul rom'nesc este preponderent legat de istoriografia în lim)a rom'nă, care s-a născut odată cu

ridicarea noii )oierimi la confluenţa veacurilor al XVI-lea şi al XVII-lea, ca o consecinţă a renunţării la uzullim)ii slavone în actele de cancelarie şi a tendinţei marilor feudali de a su)ordona puterea domnească& 7n rolînsemnat în dezvoltarea istoriografiei, mai ales a celei moldoveneşti, l-a .ucat umanismul t'rziu al şcoliloriezuite din 9olinia, cunoscut de viitorii cronicari în mod direct& 7manismul tardiv a afectat concepţiacronicarilor în privinţa rolului educativ al istoriei, a importanţei personalităţilor în devenirea unui popor, aconcepţiei despre răz)oi şi glorie în sensul sporirii renumelui individual al monar*ilor şi principilor Europei&Ideea apartenenţei poporului rom'n şi a lim)ii sale la ginta latină, aceea a originii comune şi a legăturilor deneam şi lim)ă între toţi rom'nii, a integrării idiomului nostru în familia lingvistică romanică, alături deîndemnul la studiul lim)ii latine şi al autorilor clasici tre)uie puse, de asemenea, pe seama influenţeiumanismului&

$celaşi curent cultural şi literar a influenţat stilul cronicarilor, oferindu-le modele de întocmire şi redactaresavantă a letopiseţelor& Fraza lui 5iron /ostin, influenţată de construcţia latină, se distinge prin claritate, precizie şi naturaleţe&

%crisul cronicăresc s-a născut dintr-o necesitate stringentă provinciile rom'neşti parcurseseră veacuri deistorie, care riscau să fie înecate în uitare& 9rima intenţie a istoricilor " cronicari a fost să recupereze trecutul0ca să nu să înece a toate ţările anii trecuţi şi să nu să ştie ce s-au lucrat

8/20/2019 Referat umanism

3/3

satiră şi şar.ă caricaturală fac din autorii acestora verita)ili scriitori& /el mai ve*ement dintre istoriografiimunteni este Radu 9opescu, cronicarul oficial al domnitorului :icolae 5avrocordat, ale cărui pamflete vor fivalorificate, apoi, în literatura rom'nă, de Ion Deliade " Rădulescu, :& A& /ocea sau udor $rg*ezi&

1 figură aparte printre cronicarii munteni o reprezintă stolnicul /onstantin /antacuzino, care a studiat la9avia, însuşindu-şi ideile umaniste& (n Istoria Ţării Româneşti , discut'nd despre cucerirea romană în Aacia,stolnicul " cărturar insistă, dintr-o perspectivă umanistă, asupra rolului civilizaţiei aduse de coloniştii care0prea mari oameni au fost şi at'ta întru vite.i au fost ispitiţi, educaţi şi aleşi, şi at't întru înţelepciunea

lumească de iscusiţi, c't nice un neam, nice o lim)ă pe lume, niciodată ca ei n-au stătut2& (n opiniaintelectualului instruit şi rafinat, conceptul de civilizaţie are un sens pur umanist civilizat " în accepţia lui/onstantin /antacuzino " este omul 0supus şi cuprins2 în 0legi şi dreptăţi2, omul care trăieşte după anumitenorme ale societăţii ? numită de el 0soţiire2 @, nu acela care dă fr'u li)er instinctelor ca 0varvarul2 ? >ar)arul @&

ot un umanist a fost şi :icolae 5ilescu, traducător în lim)a rom'nă al Bibliei  ? al cărui manuscris a fostulterior folosit de fraţii er)an şi Radu receanu, traducătorii Bibliei de la Bucureşti , în GHH @ şi autor al unuifaimos Jurnal de călătorie, scris în lim)a slavonă şi intitulat Descrierea Chinei & /u opera lui :icolae 5ilescuapare cea de-a treia direcţie de dezvoltare a literaturii rom'ne vec*i, consecinţă firească a orientării religioaseşi istoriografice precedente direcţia superioară estetic a literaturii de concepţie şi de imaginaţie& Ea s-aconcretizat artistic în două specii noi, eseul şi romanul, am)ele reprezentate de un singur autor, voievodul5oldovei, mai t'rziu consilier intim al ţarului petru cel 5are, Aimitrie /antemir& Eseul lui /antemir, Divanul

sau gâlceava n!eleptului cu lumea sau giude!ul su"letului cu trupul , a fost redactat în lim)ile elină ? greaca

vec*e @ şi rom'nă, apăr'nd la Iaşi în GH& Volumul este un mic tratat de etică, realizat după te*nicadialogurilor platoniciene, pe tema fortuna labilis ? soarta sc*im)ătoare @, cit'nd c*iar şi versuri din poemul#ia!a lumii , de 5iron /ostin&

Romanul  Istoria ierogli"ică, al lui /antemir, scris la /onstantinopol, în JKL, este o fa)ulă alegorică, persona.ele aparţin'nd lumii animale, su) ale căror măşti se ascund protagoniştii certurilor dintre casadomnitoare a !ării Rom'neşti, în frunte cu >r'ncoveanu ? 0/or)ul2 @ şi aceea a 5oldovei, conduse de/antemir însuşi ? 0Inorogul2 @& Făc'nd dovada culturii sale clasicizante, savantul rom'n împrumută procedeulte*nic din $tiopica lui Deliodor, decorurile fa)uloase din  %alima , măştile din  Bestiarii  şi cugetări din DomerDesiod, Doraţiu, %f'ntul $ugustin& Aeşi epicul este sărac şi adesea sufocat de încifrarea înt'mplăriloradevărate în *ieroglife şi de ascunderea fizionomiei eroilor su) nume de animale reale sau *imerice, în sc*im)darul de a construi portrete groteşti, caricaturale fiinţelor satirizate, fantezia umoristică şi gustul proiecţiilrofantastice sunt tot at'tea aspecte ale talentului unui scriitor verita)il, ale unicului scriitor propriu "zis dinliteratura rom'nă vec*e& 7ltima sa lucrare,  %ronicul vechimei a romano&moldo&vlahilor , scrisă în lim)arom'nă, este opera unui umanist care demonstrează " pe )aza a peste LK de izvoare " nu numai romanitatea şicontinuitatea rom'nilor în Aacia, dar şi rolul urmaşilor acestora, de apărători ai civilizaţiei europene în faţainvaziilor )ar)are tătăreşti şi turceşti 0Ae le vom căuta firea, nima şi cea eroicească vite.ie, aieve este că a*otarălor rom'neşti împotriva sirepelor neamuri tătărăşti, ca nişte ziduri de aramă puşi şi ne)iruiţi apărători s-au socotit2& Fiind un spirit încrezător în forţa providenţei, A& /antemir opinează " precum :icolae >ălcescumai t'rziu " că această misiune a fost *ărăzită poporului rom'n de o raţiune superioară a progresului 0$cea desus pronie, purt'nd de gri.ă m'ntuiţii acestor crivăţene noroade, cu neamul rom'no-moldo-vla*ilor ca cu unzid prea v'rtos şi ne)iruit să se fi slu.it, spre carile împotriva a vră.maşe săriturile păg'nilor pun'ndu-i cu pieptul lor, întregi încă, p'nă acum şi în scaunile sale înfipţi şi odi*niţi să-i fie păzit2&

7manismul şi renaşterea ne-au redat sentimentul comunităţii de civilizaţie, lim)ă şi cultură cu ţărileEuropei $pusene, conştiinţa unităţii teritoriale a provinciilor rom'neşti, idealuri din care ne-am trasînvăţămintele duratei noastre ca neam, permanenţă spirituală şi ca misiune istorică&