referat.clopotel.ro-cum a influentat mediul social evolutia mintii

8/18/2019 Referat.clopotel.ro-cum a Influentat Mediul Social Evolutia Mintii

http://slidepdf.com/reader/full/referatclopotelro-cum-a-influentat-mediul-social-evolutia-mintii 1/11

Traducere aproximativã selectivã din Synthesean international journal of epistemology,methodology and philosophy of science.traducãtor=dãnilã i. marian

data traducerii=xx (03sau04sau05)2003.

CUM A INFLUENTATMEDIUL SOCIAL EOLUTIAMINTII

autor!Denise Dellarosa CUMMINS" #$O%SOCIAL ENI&ONMENT S$A'ED T$EEOLUTION OF MIND()Synthese*++"2000.

*,Co-nitia Sociala la 'rimatele Umane

Pope Edwards (192! 2"#) a descris ordinea socialaa societatilor umane preliterate ca implicand$cooperarea si o%li&atii reciproce intr'o structuraierarica de relatiilor de autoritate. *ceastadescriere a celor mai multe societati umane siinstitutii sociale este atat de %una ca oricare alta. +iastel nu este surprin,ator sa &asim do-ada unei

pre&atiri %iolo&ice umane spre de,-oltarea unctiilor co&niti-e pentru acele clase de pro%leme care suntcritice

pentru supra-ietuire intr'o ierarie a dominateisociale. *ceste unctii includ/

' ecunoastrea relatiilor de dominareinluenta' n-atarea rapida a normelor sociale (permisii si

proi%itii)

eerat.clopotel.roeerat.clopotel.ro



' etectarea -iolarilor normelor sociale(inselatoriilor)' onitori,area o%li&atiilor reciproce ( socialexcan&e reasonin&)

' nterpretarea intentiilor celorlalti (teor6 o mindreasonin&)

*,*, Efectele Dominarii asupra Functiilor Umane Sociale, Emotionale, si Cognitive

erariile dominarii apar de7a in 7oaca &rupurilor decopii prescolari (8old'a-ell si :orsuts;6 19#

<eatin& si 8eltman 1994 a>reniere siarleswort 190 u%in si aplan 1992 +mit19)! ciar si intre copii in -arsta de doi ani(>ran;el si *r%el 190) . n apt! dominarea socialaeste dimensiunea sta%ila cea mai timpurie aor&ani,arii sociale a &rupurilor e&ale (+tra6er si?rudel 194). opii in -arsta de patru ani potraporta destul de corect structura ierarica arelatiilor de dominare din &rupurile lor de 7oaca! osarcina ce depinde cel putin implicit de utili,areainerentei tran,iti-e in contrast! rationamentultran,iti- independent de continut nu este suicientde de,-oltat decat in al saselea sau al saptelea an al-ietii! su&erand o distinctie intre -ersiunilerationamentelor speciice unor domenii si cele&enerale ale competentei de rationare ce apare inrate dierite prin de,-oltare (+mit 19).

onsiderarea ran&ului relati- modiica deasemeneaindicii stresului i,iolo&ic! ca presiunea san&elui!-olulmul inimii! ni-elele de cortisol.

a,%unarea impotri-a unui a&resor cau,ea,aintoarcerea acestor indici la normalitate (8o;anson19#1 8o;anson si +etler 19#1) . +tudiinenumarate de psiolo&ie sociala au rele-atdeasemenea o tendinta umana cinuitoare spre

conormare! si supunere autoritatii (indi-i,ilor dominanti) ' ciar autoritatilor rau -oitoare. Poate




cele mai aimoase exemple de acest &en suntexperimentele lui il&ram (il&ram 19"4).+ase,ecisicinci de procente din su%iectii ce au

participat la aceste studii s'au supus ordinelor unei

autoritati rau-oitoare in li-rarea unui soc electric potential atal asupra unei -ictime inocente.ominarea pare sa ie adanc scrisa in unctiilenoastre co&niti-e! sociale! i,iolo&ice. Ea emer&ede-reme ca o trasatura deinitoare aindi-i,ilor( personalitatii) si de aceea produce o

propensiune a &rupurilor sociale umane spre a seor&ani,a ieraric! si pentru ma7oritatea indi-i,ilor

spre transerarea responsa%ilitatii propriilor acte prinsupunerea la autoritate. Ea 7oaca o atat de mare

parte in -ietile noastre sociale incat ne ormea,a sine modiica strate&iile co&niti-e si raspunsurilei,iolo&ice.

1.2. ationamentul !ormativ Social

?ratamentele ilosoice ale rationarii au apreciatnecesitatea distin&erii intre rationamentul practic sirationamentul teoretic! o necesitate ce a aparutrecent si in modelele psiolo&ice ale rationamentului(ex.!an;telow and @-er 1991 1995 ummins199#%'c 199" 199a! % 1999!in press @a;sordand ater 1992). +copul rationamentului practiceste determinarea unui curs prudent al actiunii.?ipic! aceasta inseamna determinarea a ceea ce li se

permite, obliga, sau interzice oamenilor sa aca.o&icile eontice au ost propuse cu scopulde,-oltarii modelelor normati-e al acestui tip derationament! aceste lo&ici au ca operatori

primiti-i/permisiunea! o%li&atia! si (intr'un anumitsens) proi%itia (8ilpinen 19"1 191). *cestia suntoperatorii principali necesari pentru scopulrationamentului practic. ationamentul practic! sau

deontic! este distinct de rationamentul teoretic incare rationatorului i se cere sa determine statutul




epistemic (ade-arul) al decriptiei unei stari delucruri. *ici! cine-a nu se preocupa cu ale&erea unuicurs prudent al actiunii. n scim%! se preocupa cuce este necesar prin aptele date. anila considera ca

aici ummins exa&erea,a! deoarece in apteleumane in mare sunt contin&ente. *ceasta distinctieapare nu doar in modelele normati-e alerationamentarii! ci si in rationarea de iecare ,i.Pentru aproape trei decade! psiolo&ii au notat caatunci cand rationam despre re&uli prescripti-e(norme sociale) ! pri-im spontan spre -iolarile

posi%ile ale re&ulii! adica! pri-im ca sa -edem cine

ar putea incalca re&ula! (en& and 8ol6oa; 195199 osmides 199 Ari&&s and ox! 192ummnis 199#a! % Bonson'aird! et al. 19"2an;telow and @-er 1991 1995). *ceasta strate&ierationamentala cruciala extrem de con-in&atoare

pare sa ie declansata aproape exclusi- de pro%lemecu continut deontic! permisii particulare! o%li&atii!

proi%itii! promisiuni! si a-ertismente. etectia-iolarii este rar intalnita in rationamentul teoretic deiecare ,i. Exemplele cele mai i,%itoare de acesteect au ost raportate olosind Wason Card Selection Task.a un exemplu simplu! ima&inea,a'tica cine-a i'ti spune ce-a ciudat despre un pritenmutual de'al -ostru! anume/ Daca John sta toata noaptea in cabina lui, atunciintotdeauna se intoarce acasa cu un sac de gunoi.(daca p atunci q

a o demonstratie! prietenul tau la urmarit pe Bon!scriind acti-itatile lui in iecare ,i incepand in urmacu trei luni si stocand inormatia in dosarul unuicomputer. osarul contine in!ormatie despre unde s"a dus John si ce a adus cu el la reantoarcere.*cestea includ

' normatie despre ce a adus Bon cu el acasa canda stat toata noaptea in cabina lui (p




"normatie despre ce a adus acasa Bon cand a stat toata noaptea intr"un loc di!erit (non"p

'normatia despre unde s'a dus Bon cand s"a intorscu un sac de gunoi (q

" normatie despre unde s'a dus Bon cand s"aintors !ara un sac de gunoi(non"q

are oca,ii a'i -rea sa le inspecte,i in scopul sa !ii sigur daca prietenul are dreptate# *le&erile tipicein pro%lemele teoretice similare sunt p si q! adica! $astat toata noaptea in ca%ina lui si $a -enit acasa cusac de &unoi. *cum sa ne ima&inam ca a lui Bonca%ina este intr'o re,er-atie a naturii! si se cere catoti -i,itatorii ce raman toata noaptea sa'si ea&unoiul cu ei pentru a prote7a mediul si pentru adescura7a maturarea. are oca,ii a'i dori sa leinspecte,i in scopul de a te asigura ca John s"acon!ormat regulii#

aspunsul tipic in pro%lemele deontice similare este p si non"p($a stat toata noaptea in ca%ina si $ s'areantors ara un sac de &unoi). and rationea,adespre ade$arul unei declaratii conditionale!oamenii cauta spontan sa conirme ca antecedentul

( p) si consec-entul (q) se reali,ea,a impreuna. andrationamentea,a despre supunerea la re&uli

prescripti-e (norme sociale)! oamenii in scim% pri-esc spontan la -iolarile re&ulilor posi%ile.*ceasta este ade-arat daca intre%area inala inclinacercetarea in a-oarea -eriicarii ( ca in exemplulanterior) sau dectarea -iolarii (ex.! $...pentru a &asidaca prietenul tau a -iolat) .ar sa consideram

aceasta/ n ca,ul testarii ade-arului! a'i inspectatoca,iile in care Bon s'a intoars acasa ara &unoi si a




descoperit a ost la ca%ina lui! aceasta ar i oerit odo-ada incontro-erti%ila ca declaratia a ost alsa.?otusi nu ni se intampla sa cautam -iolari potentialeale declaratiilor in ca,ul testului de ade-ar.

Cecesitatea aceasta de-ine aparenta numai ca,uldeontic. *ceasta este ceea ce autorul numeste e!ect deontic (ummins! 1994%! c 199a!%1999 in

presa). %!ectul deontic nu apare doar in rationarea adultilor.El a ost o%ser-at si la copii in -arsta de trei ani!acandu'l una din cele mai timpurii emer&ente aleunctiilor rationamentale (ummnis 199#a). opii

adopta spontan o strate&ie de detectare a -iolariicand incearca sa determine daca o rostire esteade-arata sau alsa. arimea acestui eect esteeci-alenta cu marimea intalnita in literatura adulta.ai mult! copii deasemenea recunosc mai usor instantele inselaciunilor decat instantele caredovedesc ca o re-ula este.alsa/nonrationala(8arris and Cune, 199#). esieectul deontic a ost o%ser-at in numeroaseexperimente in timpul a trei,eci de ani (-e,iummnis (199#%))! interpretarea lui estecontro-ersata. Dnii au ar&umentat ca eectul deonticarata simplu ca sadirea pro%lemelor de rationare incontinuturile cu care sunt re,ona%il amiliariim%unatatesc perormanta (ex.! Ari&&s and ox192 Bonson'aird et al. 19"2). *ltii auar&umentat ca

noi inducem sceme de rationare pentru clasele desituatii care au loc rec-ent sau care au mareimportanta(ca permisiile)! si eectul deontic relectae-ocarea acestor sceme specice claselor(en&and 8ol6oa; 195 199 8ol6oa; and en&1995). *ltii au ar&umentat ca eectul deontic relectae-ocarea al&oritmilor &enetici! inascuti pentrudetectarea inselatoriei care s'au de,-oltat in raspuns

presiunii de a rationa asupra scim%arii sociale! ceeste deinit ca eortul cooperati- pentru %eneiciul




mutual (osmides 199 osmides and ?oo%6 19921994 Ai&eren,er and 8u& 1992). Eectul deontic aost deasemenea explicat ca re,ultatul ine-ita%il alunei cercetari de contraexemple pentru modele

mentale construite de rationator! un proces ce estesen,iti- utilitatii su%iecti-e (an;telow and @-er 1991 1995). +i! inalmente! unii cercetatori auar&umentat ca scim%area in paternele selectiei intestarea ade-arului si in -ersiunile deontice alesarcinii ason arata ca oamenii -ad aceste sarciniin termenii selectiei datelor optime! si i'si scim%astrate&iile lor de la maximi,area casti&arii

inormatiei asteptate in -ersiunea testarii ade-arului pana la maximi,area utilitatii asteptate in -ersiuneadeontica (@a;sord and ater 1992). n toatacontro-ersa aceasta! doua lucruri ramannecontro-ersale. Primul este ca atunci candrationam despre re&uli sociale prescripti-e! oameniiadopta o strate&ie de detectare a -iolarii . +ecundul!este ca ceea ce se considera ca o strate&ie eicienta sirationala cand rationam despre re&uli sociale este

perect e-ident/ Este clar ciar pentru cei in -arstade trei ani. n contrast! ceea ce tre%uie sa sereali,e,e cand testea,a ade-arul unei declaratii estesu%iect de contro-ersa ciar si intre sa-anti siilosoi a'i stiintei (ex.! uem 1954 Earman 19928orwic 192a;atos 19"0 Putnam 19"4).ine-a ar putea intre%a! Fe ceGH e ce le este

primatelor umane atat de usor sa ratione,e despre

-ersiunea deontica a sarcinii in timp ce -ersiuneatestarii ade-arului ne le este usoaraG e ce! in apt!indeplinesc oamenii %ine -ersiunea deontica asarcinii indierent de a%ilitatea intelectuala &eneralasau de ni-elul de educatie in timp ce -ersiuneatestarii ade-arului se corelea,a po,iti- cu inteli&enta(+tano-ici si est in presa)Giar mai cruciala esteo%ser-atia ca aprecierea ran&ului social relati-

inluentea,a pro%a%ilitatea ca -a i e-ocata ostrate&ie de detectare a -iolarii. ationatorii este mai




pro%a%il sa caute dupa inselaciuni cand controleazaindi$izi care sunt mai mici in grad decat ei(#5I)decat cand controlea,a indi-i,ii de acelasi ran&(20I) decat ei insisi (ummins 1999). an&ul

social n'are eect in pro%a%ilitatea adoptarii uneistrate&ii de detectare a -iolarii intr'o conditie dedetectare a minciunii. +imilar! eale6 si cole&ii luiau &asit ca su%iectii erau de departe mai %uni in a'sireaminti inselatorii de statut'mic decat de inselatoriide statut'inalt sau non'inselatorii de nici un ran&(ale6 et al. 199#). *ceste re,ultate aparent conu,esi disparate pot i intelese din perspecti-a oerita

aici/ detectarea -iolarii este o unctie co&niti-a de %a,a care acilitea,a re&ularea sociala. Este o unctiecruciala pentru asi&urarea ca normele socialeimplicite(sau explicite)sunt onorate! si! mai

particular! ca indi-i,ii de ran& inalt pot prote7astatus Juo'ul re&uland comportamentul celor asupracaror au putere sau autoritate.

"onitori#area eciprocitatii

eciprocitatea pare sa ie un component primiti- alaritecturii co&niti-e umane! cel putin in domeniulsocial. nantilii se an&a7ea,a in 7ocuri ce i'auintorsaturi cu pa,itori in primul an al -ietii(Kandelland ilson 19"). Prescolarii ale& tipic sa ie a7utatide co7ucatori ce i'au a7utat in trecut! si este mai

pro%a%il sa imparta resursele cu aceia cu care auimpartit si in trecut (+mit 19). ercetarea inela%orarea deci,iei deasemenea arata ca rene&areaunei promisiuni de cooperare este reactionata mai

puternic si mai ne&ati- decat numai pierdereacompetitiei (e& and +mit 1993). e exemplu!e& si +mit(1993) da su%iectilor oportunitatea dea casti&a %ani in tran,actiile %a,ate pe ilema

Pri,onierului. +arcina su%iectului a ost sa se decidadaca spre a trada cola%oratorii lui sau ei si a casti&a




o cantitate ixa de %ani ! ori sa ai%a incredere in ei si posi%il sa casti&e mai mult sau mai putin decatcantitatea ixata. +u%iectii au aratat o mai maredispo,itie de a crede! si o mai mare indispo,itie de a

ierta inselaciuni ale acelei increderi! decat ar i ost pre,isa de teoria ale&erii rationale. *ceste re,ultatesunt mai %ine 7ustiicate de asumptia ca oameniisunt predispusi sa se an&a7e,e in tran,actii deo%li&atii reciproce! sau! cum le numesc osmides si?oo%6 schimb social (osmides 199 osmides and?oo%6 19921994). n acord cu ?eoria +cim%arii+ociale! detectia inselaciunii este parte a unui

al&oritm specic unui domeniu ' un modul mental 'care s'a de,-oltat la oameni Pleistocene in raspuns

presiunii de a rationa despre scim%area sociala.+cim%area sociala este deinita in termeniialtruismului reciproc! adica ! eortul cooperati-

pentru %eneiciul mutual. etectia inselaciunii esteun element crucial al acestei teorii deoarecemodelarea in %iolo&ia e-olutionista a aratat inrepetate randuri ca altruismul reciproc nu poateemer&e ca o strate&ie sta%ila pana ce participantii nusunt capa%ili de detectarea si excludereainselatorilor (ex.! *xelrod and 8amilton 191) .urios inselarea este deinita in ?eoria +cim%arii+ociale nu ca un esec de a raspunde la el ci in locca a lua un %eneiciu ara a plati un cost. aideparte! cea mai parte din cercetarea acuta pentrutestarea teoriei sa centrat pe detectarea -iolarilor

normelor sociale. *lte re,ultate manipularilecostului au mic eect asupra detectarii inselaciunii(en& and ?oo%6 1992)! si ca -iolarile care au ostdetectate depinde de perspecti-a pe care o adoptarationatorul in timpul procesului de rationare. eex.! considera promisiunea $daca i'mi cosesti

pa7istea! i'ti -oi da 5L . in perspecti-a promisorului! este important! este sa se asi&ure ca

pa7istea a ost cosita inainte de platirea celor L5. nsarcina standard a lui ason! aceasta corespunde




selectiei lui non' p si q! adica! $nu a cosit pa7istea!si $platit L5. in perspecti-a promisiunii! esteimportant sa se asi&ure ca L5 au ost platiti odata ce

pa7istea a ost cosita.*ceasta corespunde selectiei p

si non'q ! adica! $cosit iar%a! si $neplatit L5.ate-a studii au raportat ca o scim%are in

perspecti-a sarcinilor o%li&atiilor reciproce re,ultadoar in acest tip de scim%are in paternele selectiei!su&erand ca oamenii sunt intr'ade-ar oarte %uni indeectarea -iolarilor o%li&atiilor reciproce(Ai&eren,er and 8u& 1992). ucrarea trans'culturalaasupra rationarii arata re,ultate similare. Dn

exemplu citat de +cri%er (19"5!155) asuprarationarii silo&istice printre <pelle din *rica deest ilustrea,a amplu tipul de raspunsuri o%ser-atecand se olosesc silo&isme cate&oriale spre a testarationarea teoretica/

(E/) ?oti %ar%atii <pelle sunt ermieri %o&ati. r +mit (acesta este un nume din Kest) nu este unermier %o&at. Este el un <pelleG(+/) Cu cunosc omul in persoana . Cu mi'am pusocii asupra omului insusi.(E/) oar &andestete asupra declaratiei.(+/) aca i'l cunosc in persoana! pot raspunde aceleiintre%ari! dar deoarece nu'l cunosc in persoana nu

pot raspunde intre%arii.(E/) ncearca si raspunde din sensul pe care i'latri%ui tu lui <pelle.

(+/) aca cunosti o persoana ! daca se pune ointre%are despre el! esti capa%il sa raspun,i. ar daca nu cunosti o persoana ! daca se pune ointre%are despre el ! i'ti este &reu sa'i raspun,i.

*sa cum arata acest ra&ment! rationatorul pare canu intele&e aptul ca dilema poate i re,ol-ata prin

rationament. n scim%! el este preocupat dereamintirea si -eriicarea aptelor! o strate&ie care nu




taxea,a %ine in acest tip de sarcina. @ ima&ineoarte dierita emer&e! totusi! cand mem%riiculturilor preliterate sunt cestionati sa ratione,edespre dileme morale. Dn studiu adesea citat a lui

8ar;ness e al. (191) asupra cenienilor ruraliilustrea,a re,ultatul tipic o%ser-at in aceste studii.ilema inacest ra&ment pri-este daca un %aiattre%uie sa asculte de tatal lui si sa dea niste %anii pecare i'a el insusi cand tatal i'a promis ca i'i -a

pastra. &n copil trebuie sa"ti dea ceea ce a"iintrebat doar in acelasi mod in care te intreaba pentru orice i"i dai. De ce trebuie sa !ie atunci

interesat dece se intampla#&n parinte i"si iubestecopilul si poate re!uza !ara sa cunoasca ne$oia dea"si a'uta tatal.

&EFE&INTA"Denise Dellarosa CUMMINS" #$O% SOCIALENI&ONMENT S$A'ED T$E EOLUTIONOF MIND()Synthese*++"2000.


referat.clopotel.ro-cum a influentat mediul social evolutia mintii

Documents