relatia dintre efectul mozart si memoria de lunga durata
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIECURS – PSIHOLOGIE COGNITIVA
Studiu privind efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata a unui
grup de 32 de studenti-Raport de cercetare-
Titular curs:Lect. Dr. Violeta Rotarescu
Autori:Bulf Roxana
Chivu AlexandraDraghici Alexandru-MihaiSerghe Constantin-Cristian
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
Septembrie/Bucureşti, 2012
CUPRINS
Rezumat ........................................................................................................ 4
1. Introducere ................................................................................................ 4
2. Metoda ...................................................................................................... 8
2.1 Participanti ............................................................................................... 8
2.2 Aparatura si instrumente ............................................................................. 9
2.3 Procedura experimentala ......................................................................... 9
3. Rezultate .................................................................................................. 10
3.1 Faza I a experimentului .............................................................................. 10
3.2 Faza II a experimentului ............................................................................ 11
4. Discutii .................................................................................................... 12
Anexe ......................................................................................................... 13
Bibliografie .................................................................................................. 17
2
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
Muzica ofera un suflet universului,
aripi mintii, zbor imaginatiei si viata
oricui. Platon
3
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
Rezumat:
Obiectivul: Aceasta cercetare a avut drept obiect de investigatie efectul muzicii
mozartiene asupra memoriei de lunga durata.
Metoda: Un numar de 60 de subiecti au fost impartiti in doua grupuri: GC(grupul de
control) care s-au relaxat timp de 3 minute apoi, intr-un mediu fara sunet, au indeplinit o
sarcina de memorare a unei serii de 25 de cuvinte si GE(grupul experimental) care au
ascultat Sonata K 448 compusa de Mozart timp de trei minute si deasemenea in timpul
sarcinii de memorare care a fost aceeasi ca cea indeplinita de grupul de control.
Subiectilor li s-a cerut sa noteze cuvintele pe care si le amintesc din seria prezentata, dupa
24 de ore si apoi dupa 72 de ore.
Rezultate: Subiectii din grupul experimental au reactualizat nu numar mai mic de cuvinte
decat cei din grupul de control, atat dupa 24 de ore, cat si dupa 72 de ore, insa diferenta
nu a fost destul de mare incat sa poata fi pusa pe seama efectului muzicii.
Concluzie: Muzica mozartiana nu are nici un efect asupra memoriei de lunga durata.
1. Introducere
Muzica este o artă care exprimă cu ajutorul sunetelor sentimente şi atitudini sau
muzica este ştiinţa sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului şi armoniei.
Asadar, muzica nu are o definitie anume, ci fiecare persoana ii da muzici propria
definitie.
La inceputurile civilizatiei, muzica detinea un rol strict religios si spiritual fiind
folosita in diverse ceremonii. Un exemplu elocvent in acest sens este toba si sunetul
produs de aceasta care au servit drept elemente cruciale in desfasurarea ritualurilor
4
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
samanice. Se considera ca toba samanica, prin sonoritatea ritmica ce se asemana probabil
cu bocanitul cerbilor(animal sacru in cultul samanic), indeparta spiritele malefice care
puteau perturba ritualurile. De asemenea ritmul sunetului tobei se aseamana cu galopul
calului, avand ca efect usurarea “calatoriei samanului”.
Percutia tobei il ajuta pe saman sa se concentreze si sa intre in transa, ca unica modalitate
de a lua contact cu lumea spiritelor, de conectare la fortele primare ale Universului. Cu
alte cuvinte, toba creea prin ritmul batailor ei acel “zgomot magic” ce ajuta samanul sa
intre intr-o stare de constiinta modificata, echivelenta extazului.(Simu, 2011)
In prezent, muzica poate insemna un mod de relaxare, o afacere, o arta, un mod de
evadare din viata cotidiana, un prieten sau multe alte lucruri iar ascultarea ei poate realiza
atat in sens intelectual cat si in sens emotional
Ascultarea intelectuala a muzicii, care se refera la decodificarea mesajului
muzical, reprezinta conditia esentiala a trecerii de la periferia senzoriala spre miezul
spiritual al operei si de la sonoritate la sens.(Rapiteanu, 2008)
Studiul nostru se adreseaza procesului mnezic in contexul muzicii pe care il vom
discuta in urmatoarele randuri. Mileu Zlate, preluand definitia oferita de Flores(1992, p.5)
considera memoria ca fiind un concept ce se refera la relatiile functionale existente intre
doua grupe de conduite observabile separate printr-un interval de durata variabila,
primele conduite apartinand fazei de achizitie, conduitele ulterioare apartinand fazei de
actualizare. Memoria mai poate fi definită, la modul general, ca mecanism cognitiv de
encodare, păstrare și reactualizare a informațiilor.(Aniței, 2010, p. 300) O altă definiție
mult mai cuprinzătoare a acestui proces a fost formulată de Lecocq, Leconte și De
Schonen care considerau memoria o capacitate a unui sistem de tratare natural sau
artificial de a encoda informația extrasă din experiența sa cu mediul, de a o stoca într-o
formă apropiată și apoi de a o recupera și utiliza în acțiunile și operațiile pe care le
utilizează. Observam ca majoritatea definitiilor oferite acestui proces psihic, indiferent de
maniera mai simpla sau mai elaborata a acestora, sunt construite in jurul celor trei
subprocese de baza ale memoriei(encodare, stocare, reactualizare).
Spre deosebire de mulți autori care au optat pentru asemănarea memoriei cu o
bibliotecă, Alfred Binet a preferat asemănarea memoriei cu „o mare carte însuflețită și
inteligentă, care-și deschide singură paginile la locul necesar”(Zlate, 2004, p.346)
5
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
Memoria de lunga durata(MLD) cuprinde toate cunostintele pe care le poseda
sistemul cognitiv, dar la care accesul este selectiv.(Miclea, 1999) Acest tip de memorie
nu poseda o locatie exacta in cardul sistemului psihic uman, ci reprezinta o stare de
activare in care se afla cunostintele dobandite. Pentru a intelege mai bine acest fenomen,
consideram ca ar fi utila o comparatie succinta cu memoria de scurta durata(MSD) avand
drept criterii subprocesele de codare, stocare si reactualizare. Codarea in MSD este
fonologica, pe cand in MLD este semantica, in prima se encodeaza patternurile de sunete,
in cea de-a doua intelesurile itemilor.(Zlate, 2004, p.420) In ceea ce priveste stocarea,
MSD se foloseste de gruparea itemilor sau repetitia de mentinere iar MLD utilizeaza
scenarii, scheme mnezice sau un proces care consta in realizrea de asociatii cu itemii
aflati deja in memorie numit, repetitie elaborativa. Prin intermediul acestor procese, cele
doua tipuri de memorie incearca sa obtina o durata cat mai mare a stocarii. Nu in ultimul
rand, reactualizarea in cadrul MLD se realizeaza prin procesare paralela iar MSD
utilizeaza procesarea seriala.
Steven M. Smith de la Universitatea A&M din Texas trateaza intr-un articol
subiectul muzicii si sunetelor ca factorii in procesul de functionare a memoriei
dependente de context. Mai multe experimente realizate de-a lungul anilor au demonstrat
utilitatea sunetelor in declansarea memoriei bazata pe context. Aceste cercetari au relevat
faptul ca un subiect caruia i se prezinta o lista de cuvinte acompaniata de sunete pe
fundal(muzica sau sunet alb), va avea o performanta mai ridicata daca reactualizarea se
petrece in prezenta sunetelor folosite in sarcina de memorare. Daca memorarea a avut loc
in conditii de liniste, performanta reactualizarii va fi aceeasi indiferent de mediul in care
se realizareaza(fara sunet, cu muzica sau cu sunet alb pe fundal).(Smith, 1985)
Exista o serie de elemente care s-au dovedit eficiente in inducerea memorarii bazate pe
context: mediul fizic general, postura, semnificatia materialului verbal, dispozitia,
culorile de pe fundal, vocea emitatorului.
Numeroase cercetari au demonstrat ca muzica lui Mozart are efecte benefice
asupra unui ansamblu de procese psihice – în special cognitive – gandirea spatiala si
aptitudinile matematice. În octombrie 1993, în revista „Nature“ apare un articol scris de
expertul în dezvoltare cognitiva Frances Rauscher si de fizicianul Gordon Shaw de la
Universitatea din California despre un experiment în care au observat ca studentii care au
6
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
ascultat Sonata pentru pian în Re Major Opus K488 de Mozart au obtinut dupa 10 minute
de la auditie scoruri crescute la testele de inteligenta spatiala fata de cei care au ascultat o
caseta cu un instructaj de relaxare sau care s-au aflat în conditii de liniste(Rapiteanu,
2008). In lumina acestei noi descoperiri, intrebarea fireasca este daca muzica are
intradevar potentialul de a ne face mai inteligenti.
Orice asociere intre muzica si functionarea intelectuala ar fi notabila numai in
cazul in care beneficiile se aplica abilitatilor nonmuzicale iar muzica este singurul stimul
care produce efectele.(Schellenberg, 2005) Unele cercetari indica faptul ca muzica
imbunatateste performantele la teste cognitive insa aceste efecte sunt de termen scurt si
deriva mai degraba din impactul muzicii asupra nivelului de arousal si a dispozitiei care
afecteaza in mod direct abilitatile cognitive. Situatia este insa diferita in cazul celor care
practica muzica din copilarie. Aceste persoane manifesta imbunatatiri usoare insa de
lunga durata ale intelectului care nu pot fi puse pe seama altor variabile ca de exemplu:
situatia financiara sau educatia primita din partea parintilor.
Un grup de cercetatori sloveni(Norbert Jausovec, Ksenija Jausovec, Ivan Gerlic)
au realizat un studiu privind influenta muzicii mozartiene asupra activitatii cerebrale in
cadrul procesului de invatare. In acest scop au folosit patru grupuri de cate 14 studenti.
Fiecare individ a fost antrenat in rezolvarea unor sarcini ce tine de gandirea spatiala.
Primul grup de subiecti(CG) a urmat inainte si dupa antrenament un program de relaxare,
al doile grup(MM) a ascultat muzica inainte si dupa antrenament, al treilea grup(MS) a
ascultat muzica inainte de antrenament si a urmat programul de relaxare dupa iar al
patrulea grup(SM) a urmat programul de relaxare inainte de antrenament si a ascultat
muzica dupa. Subiectii din grupurile MM, MS si SM au obtinut o performanta mai buna
in rezolvarea sarcinilor ce necesitau gandire spatiala decat cei din grupul de control(CG).
In plus, grupul MM a manifestat pattern-uri EEG mai putin complexe si o sincronizare
mai mare a undelor α in comparatie cu celelalte trei grupuri. In urma rezultatelor obtinute,
cercetatorii au concluzionat ca muzica lui Mozart, prin activarea unor arii semnificative
ale creierului, poate imbunatati procesul de invatare a unor sarcini spatio-temporale.
Observam ca studiul prezentat in randurile de mai sus este asemanator cu cel realizat de
catre Rauscher si Shaw insa cercetatorii sloveni au adus un plus de informatie prin
7
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
intermediul electroencefalografiei, indicand modificarile fiziologice aparute la nivelul
creierului pe parcursul desfasurarii experimentului.
Un concept relativ nou si destul de interesant este acela de emotie indusa de
muzica ce a intrat in atentia cercetatorilor din domeniul stiintelor afective si cel al
stiintelor cognitive. Carol L. Krumhansl de la Universitatea Cornell vorbeste despre o
puternica uniune intre cognitie si emotie ce se realizeaza in cadrul muzicii.
Efectul muzicii la nivel afectiv ridica un numar de intrebari in sfera psihologiei. Oamenii
declara ca principala motivatie pentru ascultarea muzicii este efectul in plan afectiv. Cum
este posibil ca pattern-uri de sunet care se desfasoara in timp sa aiba un efect atat de
profund? Care element component al muzicii cauzeaza emotiile? Oare emotiile cauzate
de muzica sunt la fel ca alte tipuri de emotii?(Krumhansl, 2002)
Una dintre cele mai comune explicatii legate de fenomenul emotiilor bazate pe muzica
este aceea ca anumite secvente muzicale sunt adesea conectate cu amintiri semnificative
personale. In acest caz raspunsurile emotionale fata de muzica ar trebui sa varieze intr-o
masura mare de la un individ la altul in functie de experienta unica. In mod remarcabil,
ascultatorii de muzica rezoneaza unii cu ceilalti in procesul de etichetare a emotiilor
bazate pe muzica. Exista posibilitatea ca unele cuvinte din muzica sa fie purtatoare ale
unor emotii insa multi ascultatori nu acorda o atentie speciala textului si in plus
majoritatea muzicii este pur instrumentala. O alta explicatie ar fi aceea ca muzica imita
sunetele unor obiecte sau evenimente ce poseda conotatii emotionale. Trecand peste toate
explicatiile, un lucru este cert in mintile cercetatorilor, faptul ca muzica ramane cea mai
apreciata si raspandita forma de arta, indiferent de cultura din care fac parte ascultatorii.
Avand in vedere toate cercetarile discutate mai sus, studiul nostru proneste de la
ipoteza conform careia muzica lui Mozart exercita o influenta semnificativa asupra
memoriei de lunga durata.
2. Metoda
2.1 Participanti
8
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
Pentru realizarea acestui experiment s-a folosit un total de 64 de subiecti impartiti
in doua grupuri: grupul de control(GC) si grupul experimental(GE). Esantionul de
subiecti a fost alcatuit din persoane cu varstele cuprinse intre 18 si 26 de ani, atat de sex
feminin cat si de sex masculin. Din totalul de subiecti, numai 50 erau absolventi de
facultate, ceilalti 14 fiind doar absolventi de liceu. Acest aspect a reprezentat un factor in
procesul de construire a grupurilor astfel ca cei 14 subiecti au fost distribuiti in mod egal
intre cele doua grupuri. In ceea ce priveste starea civila, numai 3 subiecti au declarat ca
sunt casatoriti, doi dintre acestia fiind distribuiti in grupul de control si unul in grupul
experimental. Motivul pentru care grupurile au fost construite in acest fel a fost
asigurarea unui control cat mai eficient al posibilelor variabile care puteau exercita un
efect perturbator asupra rezultatelor cercetarii. Nu in ultimul rand, din totalul de 64 de
rezultate ce au fost recoltate de la participanti, 4 au fost eliminate deoarece reprezentau
valori extreme care aveau potentialul de a altera datele obtinute in urma analizei
statistice.
2.2 Aparatura si instrumente
In cadrul experiemntului au fost utilizate 25 de cuvinte care au fost prezentate in
mod secvential subiectilor. Inainte de faza experimentala, tuturor subiectilor li s-a
prezentat o lista cu 100 de cuvinte extrase din Dictionarul ortografic, ortoepic si
morfologic al limbii romane, fiind rugati sa indice atasamentul afectiv pentru fiecare
cuvant cu ajutorul unei scale cu patru valori(0 = nici un atasament afectiv, 1 = atasament
afectiv mic, 2 = atasament afectiv mare, 3 = atasament afectiv foarte mare). Dupa ce
cuvintele au fost ordonate descrescator in functie de scorurile obtinute, au fost alese
ultimele 25, acestea avand cea mai mica influenta de ordin afectiv asupra subiectilor.
Cele 25 de cuvinte alese pentru experiment sunt in general substantive ce denumesc
diverse obiecte. Nu in ultimul rand, pentru realizarea experimentului a fost folosita
Sonata K 448 compusa de Wolfgang Amadeus Mozart deoarece aceasta a fost utilizata cu
succes in cercetarea realizata de Norbert Jausovec, Ksenija Jausovec si Ivan Gerlic.
2.3 Procedura experimentala
9
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
Variabila independenta a cercetarii este reprezentata de muzica lui Mozart iar
variabila dependenta este eficienta memorie de lunga durata exprimata prin reproducerea
unui numar cat mai mare de cuvinte dintre cele prezentate.
Dupa selectionarea cuvintelor ce vor fi utilizate ca material de testare a memoriei
(etapa ce s-a petrecut cu o luna inainte de desfasurarea experiemntului propriu-zis astfel
incat eventualele cuvinte stocate in memorie sa fie uitate) subiectii au fost impartiti in
doua grupuri.
Persoanele din grupul de control au avut la dispozitie trei minute in care au fost
rugate sa se relaxeze, dupa care au fost invitate sa memoreze un total de 25 de cuvinte ce
au fost prezentate in mod secvential, fiecare cuvant avand un timp de expunere de 5
secunde suficient pentru realizarea unei procesari sub aspectul caracteristicilor
fizice(marime, culoare), lingvistice(compunerea cuvintelor), semantice(semnificatia
cuvantului) si realizarea unor eventuale asociatii care sa faciliteze o stocare cat mai
eficienta si durabila. Atmosfera in care s-a desfasurat experimentul a fost lipsita de sunete
sau orice stimul care ar fi putut perturba sarcina subiectilor.
Grupul experimental a avut aceeasi sarcina insa timp de trei minute inainte de
inceperea prezentarii cuvintelor, subiectii au fost rugati sa se relaxeze in prezenta muzicii
mozartiene astfel incat sa se poata realiza orice posibila modificare de ordin fiziologic la
nivelul creierului. Prezentarea secventei de cuvinte s-a desfasurat tot in prezenta muzicii
setata la un volum mic.
Subiectii au fost rugati sa enumere cat mai multe cuvinte dintre cele prezentate in
doua faze: Faza I dupa 24 de ore si Faza II dupa 72 de ore, fara ca acestia sa fie informati
in legatura cu existenta Fazei II.
3. Rezultate
3.1 Faza I a experimentului
In ceea ce priveste statistica descriptiva, GC a obtinut cea mai mare frecventa (7)
la valoarea 12 aceasta reprezentand un procent de 23.3% din totalul de valori iar GE a
10
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
obtinut cea mai mare frecventa (8) la valoarea 11 aceasta reprezentand un procent de
26.7% din totalul de valori.
Group Statistics
CodSubiect N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
RezultateGrup de control 30 11.83 1.642 .300
Grup experimental 30 11.37 1.450 .265
Subiectii care au indeplinit sarcina de memorare in mediu fara sunete au fost
comparati cu cei care au indeplinit aceeasi sarcina in timp ce ascultau muzica. Primii au
obtinut o performanta mai buna (m = 11.83, σ = 1.64) decat ceilalti (m = 11.37, σ = 1.45),
t = 1.16, p < 0.05 si t critic = 1.67. Marimea efectului are o valoare mica (d = 0.29), iar
limitele de incredere (95%) pentru diferenta mediilor sunt cuprinse intre – 0.33 si 1.26.
Avand in vedere ca t calculat < t critic, decizia statistica este acceptarea ipotezei de nul.
3.2 Faza II a experimentului
In cazul grupului de control, cea mai mare frecventa (7) s-a obtinut la valorile 8 si
9 acestea reprezentand un procent de 23.3% fiecare, din totalul de valori iar grupul
experimental a obtinut cea mai mare frecventa (6) la valoarea 7 ce reprezinta 20% din
totalul de valori.
Subiectii care au indeplinit sarcina de memorare in mediu fara sunet au fost
comparati cu cei care au realizat aceeasi sarcina in timp ce ascultau muzica insa de
aceasta data au fost comparate rezultatele obtinute dupa 72 de ore . Primii au obtinut o
performanta mai mare la medie (m = 7.87) si o abatere standard mai mica (σ = 1.75) iar
ceilalti au obtinut o medie mai mica (m = 7.63) si o abatere standard mai mare (σ = 1.93),
Group Statistics
CodSubiect N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
RezultateGrup de control 30 7.87 1.756 .321
Grup experimental 30 7.63 1.938 .354
11
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
t = 0.48, p < 0.05 si t critic = 1.67. Marimea efectului are o valoare mica (d = 0.07), iar
limitele de increere (95%) pentru diferenta mediilor sunt cuprinse intre – 0.72 si 1.18.
Avand in vedere ca t calculat < t critic, se accepta ipoteza de nul, la fel ca si in
cazul rezultatelor obtinute dupa prelucrarea datelor extrase in Faza I.
In ceea ce priveste abaterile standard ale grupurilor observam ca in Faza I
imprastierea rezultatelor este mai mica decat in Faza II a experimentului.
4. Discutii
Tinta acestui studiu a fost surprinderea unei posibile influente pe care muzica
mozartiana o are asupra memoriei de lunga durata. Testul t pentru esantioane
independente a relevat faptul ca, atat in Faza I, cat si in Faza II a experimentului, nu a
existat nici o diferenta semnificativa intre mediile celor doua grupuri, fapt ce a dus la
respingerea ipotezei cercetarii.
Intreaga idee a cercetarii noastre a pornit de la experimentul realizat de Frances
Rauscher si Gordon Shaw care au descoperit faptul ca Sonata K 448 a lui Mozart a avut
un efect pozitiv asupra unor subiecti care rezolvau sarcini de orientare spatiala. La
aceasta s-a adaugat cercetarea realizata de Norbert Jausovec, Ksenija Jausovec si Ivan
Gerlic, ce nu numai ca au obtinut aceleasi rezultate pozitive ca si studiul anterior, dar au
reusit sa surprinda cu ajutorul electroencefalografiei activarea zonelor cerebrale relevante
pentru sarcina ceruta.
Un lucru interesant pe care il putem observa la o analiza mai atenta a datelor este
faptul ca exista o tendinta de apropiere a rezultatelor deoarece diferenta mediilor in Faza I
este de 0,46 iar diferenta mediilor in Faza II este de 0.24. Pe baza acestor rezultate tindem
sa concluzionam faptul ca dupa o perioada mai lunga de timp, cantitatea de material ce a
fost memorata va fi aceeasi, indiferent de conditiile in care a avut loc procesul de
encodare si stocare a informatiilor. Este evident ca aceasta concluzie nu poate fi extinsa la
alte situatii, ci se adreseaza doar conditiilor reproduse in cercetarea noastra.
12
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
Anexe
Faza I a experimentului:
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of Variances
t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2-
tailed)
Mean
Difference
Std. Error
Difference
95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
Rezulta
te
Equal variances
assumed.407 .526 1.167 58 .248 .467 .400 -.334 1.267
Equal variances not
assumed1.167 57.127 .248 .467 .400 -.334 1.267
GrupControl
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 9 3 10.0 10.0 10.0
10 4 13.3 13.3 23.3
11 5 16.7 16.7 40.0
12 7 23.3 23.3 63.3
13 6 20.0 20.0 83.3
13
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
14 4 13.3 13.3 96.7
15 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0
GrupExperimental
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
9 4 13.3 13.3 13.3
10 4 13.3 13.3 26.7
11 8 26.7 26.7 53.3
12 7 23.3 23.3 76.7
13 5 16.7 16.7 93.3
14 2 6.7 6.7 100.0
Total 30 100.0 100.0
14
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
Faza II a experimentului:
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of Variances
t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig. (2-
tailed)
Mean
Difference
Std. Error
Difference
95% Confidence Interval
of the Difference
Lower Upper
Rezulta
te
Equal variances
assumed
.694 .408 .489 58 .627 .233 .478 -.723 1.189
15
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
Equal variances not
assumed.489 57.445 .627 .233 .478 -.723 1.190
GrupControl
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
4 1 3.3 3.3 3.3
5 2 6.7 6.7 10.0
6 3 10.0 10.0 20.0
7 6 20.0 20.0 40.0
8 7 23.3 23.3 63.3
9 7 23.3 23.3 86.7
10 1 3.3 3.3 90.0
11 3 10.0 10.0 100.0
Total 30 100.0 100.0
GrupExperimental
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
4 3 10.0 10.0 10.0
5 1 3.3 3.3 13.3
6 4 13.3 13.3 26.7
7 6 20.0 20.0 46.7
8 5 16.7 16.7 63.3
9 5 16.7 16.7 80.0
10 5 16.7 16.7 96.7
11 1 3.3 3.3 100.0
Total 30 100.0 100.0
16
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
BIBLIOGRAFIE
ANITEI, M., Fundamentele psihologiei, Editura Universitara, Bucuresti, 2010
JAUSOVEC, N., JAUSOVEC, K., GERLIC, I., The influence of Mozart’s music on brain
activity in the process of learning, Clinical Neuropsychology, Nr. 117, Elsevier Ireland
Ltd., 2006
KRUMHANSL, C., Music: A Link Between Cognition and Emotion, Current Directions
in Psychological Science, Vol. 11, Nr. 2, pag. 45-50, Sage Publications Inc., 2002
17
Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata
MICLEA, M., Psihologie cognitiva: modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iasi, 1999
RAPITEANU, C., Efectele muzicii in plan psihologic, Revista Medicala Romana, Vol.
55, Nr. 1, pag. 15-17, 2008
SCHELLENBERG, G., Music and Cognitive Abilities, Current Directions in
Psychological Science, Vol. 14, Nr. 6, pp. 317-320, Sage Publications Inc., 2005
SIMU, O., Samanismul - Calatorie intre doua lumi, Editura Herald, Bucuresti, 2011
SMITH, S., Background music and context-dependent memory, The American Journal of
Psychology, Vol. 98, Nr. 4, pag. 591-603, University of Illinois Press, 1985
ZLATE, M., Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iasi, 2004
18