relatiimonetare (t p)

7/25/2019 Relatiimonetare (T P)

1/12

TEORIE

Activitatea monetar-financiara internationala

Activitatea monetar-financiara internationala reprezinta ansamblul proceselor si operatiunilor de natura financiara care

realizeaza prin miscarea mijloacelor banesti si activelor financiare pe plan international.

Factorii asupra intensificarii activitatii monetar-financiare in ultimele 4 decenii sunt:

1.

Intensificarea schimburilor comerciale internationale datorita negocierilor pt liberalizarea comertului internation

(diminuarea sau eliminarea barierelor tarifare si netarifare). Aceste runde de negocieri au avut loc sub egida GAT

(Acordul general pt tarife si comert), care din 1996 s-a transformat in Organizatia Mondiala a Comertului.

Principalele bariere netarifare constau in:

Contingente sau plafoane

Licente de import

Preturi minime sau maxime de vanzare pe piata interna

Norme sanitare de etichetare sau de ambalare cu caracter exagerat care genereaza costuri suplimentare pt agen

economici

Contingentul reprezinta cantitatea maxima care se poate importa in cursul unui an dintr-o anumita tara sau din restul lumii.

Uniunea vamala presupune libera circulatie a marfurilor intre tarile membre, iar fata de terti, se promoveaza o politica comercia

comuna (UE).

2.

Intensificarea operatiunilor speculative si de acoperire a riscurilor financiare ca urmare a trecerii de la regimul cursuril

valutare fixe la regicum riscurilor flotante.

3. Intensificarea concurentei intre burse, dar si intre burse si banci, a condus la aparitia de noi produse financiare care pot

utilizate atat pt speculatie cat si pt HEDGING (acoperirea riscurilor financiare).4. Uniformizarea anumitor reglementari pe plan international cum ar fi cele referitoare la acreditivul documentelor sa

garantii.

5. Progresul tehnic care permite realizarea de tranzactii 24/24, din aproape orice colt al lumii.

Balanta de plati

Balanta de plati externe reprezinta un tablou statistic sub forma contabila sau un sistem de conturi unde se inregistreaza dup

principiul contabilitatii in partida dubla.

Balanta de plati poate fi:

Bilaterala, caz in care se urmaresc relatiile cu un alt stat

Regionala, se urmaresc relatiile cu un grup de tari

Globala, pt relatiile cu restul lumiiIn balanta de plati externe se inregistreaza fluxurile reale si financiare care intervin intre rezidentii unei tari si restul lumii.

Structura simplificata a balantei de plati este urmatoarea:

1.

Contul curent sau balanta de peste linie:

-balanta comerciala, unde se inregistreaza tranzactiile cu bunuri realizate de rezidenti cu restul lumii (exporturi

importuri)

-balanta serviciilor sau invizibilelor care cuprinde platile si incasarile aferente serviciilor prestate sau primite de cat

rezidentii unei tari

In cazul balantelor mai detaliate, aceste servicii se impart in:

-servicii traditionale cum ar fi transportul de bunuri si servicii

-serviciile de posta si telecomunicatii, turismul international, asigurarile si reasigurarile

-servicii monerne cum ar fi serviciile bancare, cele de consultanta si telecomunicatiile moderne de natura monetara

financiara

-balanta veniturilor unde se inregistreaza venitul din munca si cele din investitii realizate de rezidenti in strainatate s

platite de firmele rezidente unor straini

-balanta transferurilor curente sau unilaterale unde sunt inregistrate transferurile pt care nu se primeste

contraprestatie din partea beneficiarului.

2.

Contul de capital si financiar:

-contul de capital unde se inregistreaza platile si incasarile aferente tranzactiilor cu active libere (pamantul, bogatii

solului si subsolului) sau aferente tranzactiilor cu active intangibile (drepturile de autor, licentele si marcile)

-contul financiar reflecta tranzactiile cu capitaluri realizate de rezidenti in strainatata sau de straini in Romania

Cele mai importante componente ale contului financiar sunt: investitiile directe, investitiile de portofoliu, creditele, activele

rezerva ale BNR.


2/12

3.

Erori si omisiuni

Deoarece in balanta de plati se inregistreaza foarte multe tranzactii, exista si situatii de inregistrari incorente sau incomplete. Pt

se asigura echilibrarea balantei de plati a fost creat contul de erori si omisiuni.

In cazul in care se inregistreaza un excedent de cont curent, balanta de plati se poate echilibra prin urmatoarele metode:

-export de capital in strainatate sub forma investitiilor in strainatate sau a unor credite acordate de catre rezidenti uno

persoane din strainatate.

-plata in avans a unor datorii

-sporirea rezervei valutare a BNR

In cazul in care se inregistreaza un deficit de cont curent, principalele metode de chilibrare constau in:

-atragerea de capitaluri din strainatate

-amanarea platii unor datorii

-diminuarea rezervei valutare a BNR.

Piata valutara internationala

Piata valutara internationala este piata unde se confrunta cererea si oferta de valute care pt solicitant si ofertant sunt moned

straine.

Factorii determinanti privind dezvoltarea spectaculoasa a pietei valutare internationale in ultimele 4 decenii sunt:

1. Trecerea de la regimul cursurilor valutare fixe la regimul cursurilor valutare flotante (a determinat formarea libera

cursului valutar)

2. Practicarea cursurilor flotante a permis dezvoltarea operatiunilor speculative pe cursul de schimb

3.

Intensificarea concurentei intre institutiile financiare si a inovarii financiare au condus la aparitia de produse bancare bursiere noi

4. Existenta cursurilor flotante conduce la aparitia riscului valutar, risc ce poate fi acoperit cu ajutorul unor produ

financiare (obligatiuni, contracte futures)

5. Liberalizarea miscarilor de capital a condus la intensificarea fluxurilor de investitii straine directe si investitii straine d

portofoliu

Participantii pe piata valutara internationala:

-exportatorii si importatorii

-bancile comerciala care actioneaza fie in nume propriu, fie in numele clientilor

-bancile centrale care initiaza diverse tranzactii cu valute pt echilibrarea cursului de schimb si a balantei de plati

-diverse companii

-bursele de valori unde se tranzactioneaza valute pe piata la vedere (spot) si pe piata la termen (futures si optiones)

-brokeri care actioneaza in cadrul burselor si care executa ordinele de vanzare sau de cumparare primite de la diver

investitori in ringul bursier

-casele de schimb care detin o pondere mica pe piata valutara, ele deservind in principal persoanele fizice.

Tipuri de operatiuni derulate pe piata valutara:

-la vedere sau spot (tranzactia se finalizeaza in maxim 7 zile din momentul incheierii contractului)

-operatiuni la termen care pot fi finalizate la o data ulterioara numita scadenta care poate fi de 1-12 luni. Operatiunile

termen se pot derula pe piata bancara si imbraca forma contractelor forward si se pot incheia pe piata bursiera si constau

contracte futures si options.

Contractele FORWARD au urmatoarele caracteristici:

-se executa la o data ulterioara numita scadenta la cursul stabilit in momentul incheierii contractului

-sunt contracte nestandardizate, clauzele stabilindu-se de comun acord intre cele doua parti.

-nu sunt garantate

-se executa la scadenta prin livrarea activului suport si plata pretului aferent.

Contractele FUTURES si OPTIONS:

-putine contracte ajung sa fie executate la scadenta deoarece majoritatea pozitiilor initiale de vanzare sau cumparare su

lichidata inainte de termen prin compensare

-sunt contracte standardizate, singurul element care se negociaza fiind pretul

-sunt contracte garantate, investitorii trebuind sa depuna o marja sau o garantie care reprezinta 10-20% din valoarea contractulu

-in cazul in care pozitiile initiale nu sunt lichidate inainte de scadenta, contractele pot fi executate fie prin livrarea activului si pla

pretului

Cursul valutar


3/12

Cursul valutar reprezinta pretul unei valute exprimat intr-o alta valuta. Pentru majoritatea valutelor, cursul valutar se formeaza

mod liber pe piata prin confruntarea cererii si ofertei.

Pe plan international exista 2 modalitati de exprimare a cursului valutar:

1.

Cotatia directa sau incerta care este specifica majoritatii tarilor din lume si consta in stabilirea sumei in moneda nationa

care revine pt o unitate monetara straina.

2.

Cotatia indirecta sau certa specifica unor tari cum ar fi Anglia si Canada si constau in stabilirea unei sume in mone

straina care revine pt o unitate monetara nationala.

Cele mai multe valute sunt cotate pe piata interbancara atat pe segmentul SPOT cat si pe segmentul FORWARD. De cele mai mul

ori cursul la termen (FORWARD) este mai mare decat cel la vedere (SPOT). Diferenta este data de dabanda care s-ar incasa pr

investirea pe termen scurt pana la scadenta contractului FORWARD a sumei utilizate pt cumpararea de valuta pe piata SPOT.

In aceasta situatie spunem ca cursul la termen face prima sau este in report. Daca cursul la termen este mai mic decat cursul SPO

ne aflam intr-o situatie de deport sau cursul la termen este cu discount.

Modalitati de plata utilizate pe plan international:

1.

Acreditivul documentar definit ca un cadru organizatoric reglementat strict dpdv juridic prin care o banca actionand

cererea si dupa instructiunile unui client numit ordonator, isi asuma angajamentul de a plati o suma de bani partenerul

de afaceri al clientului sau in cazul in care acesta din urma prezinta documente care atesta indeplinirea obligatiilo

contractuale.

Elementele unui acreditiv documentar:

-partile implicate,

-natura acreditivului (revocabil-care poate fi modificat oricand de catre banca emitenta fara o avizare prealabila,

-irevocabila-poate fi modificat doar cu acordul tuturor partilor),-denumirea marfurilor si cantitatea de marfa care face obiectul contractului comercial,

-domicilierea acreditivului documentar (ghiseele bancii care efectueaza plata),

-valoarea acreditivului (fie suma exacta, fie o suma aprox, fie o valoare maxima a marfurilor ce urmeaza a fi livrate),

-durata acreditivului,

-ruta de transport si conditia de livrare a acreditivului: cu plata la vedere sau cu plata amanata

-documentele care trebuie depuse de beneficiarul acreditivului documentar la banca in vederea efectuarii platii de cat

banca (obligatorii-factura comerciala, contractul de transport si polita de asigurare; facultative-certificat de origine, sanita

garantie)

Caracteristicile acreditivului documentar:

-caracter documentar

-independenta fata de contractul comercial

-fermitatea angajamentului bancar (banca actioneaza in baza scrisorii de deschidere a acreditivului)

-adaptabilitatea in sensul ca exista mai multe tipuri de acreditive (cu clauza rosie, reinnoibil sau spate-in-spate)

Derularea platii prin acreditiv documentar:

incheierea contractului comercial de vanz-cump unde este stabilita ca modalitate de plata acreditivul documentar

importatorul da ordine bancii sale sa deschida acreditivul documentar (in scrisoarea de deschidere a acreditivului)

banca emitenta anunta banca exportatorului cu privirea la deschiderea acreditivului documentar

banca exportatorului isi anunta clientul cu privire la deschiderea acreditivului de catre importator

exportatorul prezinta bancii sale documentele care atesta indeplinirea obligatiilor contractuale

banca exportatorului transmite documente bancii emitente, iar in final documentele ajung la ordonatorul acreditivului.

2. Acreditivul cu clauza presupune acordarea de catre importator a unui avans partenerului sau astfel incat acesta sa

poata aproviziona cu materii prime pt inceperea procesului de productie. In cazul acestui document, pe langa elemente

standard, in scrisoarea de deschidere a acreditivului trebuie valoarea avansului care in unele cazuri poate sa reprezinte

100% din valoarea marfurilor.

3. Acreditivul reinnoibil (REVOLVING) se utilizeaza in cazul contractelor care se deruleaza pe mai multi ani si care au valo

foarte mari. Acest acreditiv se deschide pt o suma initiala (


4/12

5.

Acreditivul spate in spate (back-to-back) subsidiar presupune existenta a 2 acreditive, unul de export si unul de impo

Beneficiarul primului acreditiv este ordonatorul celui de-al doilea, iar cele 2 acreditive sunt domiciliata la banca care

deserveste pe initiatorul acestestei operatiuni.

6.

Incasso documentar

Plata prin incasso este mai simpla, dar prezinta dezavantaje ca nu este garantata banca. Bancile implicate presteaza doar servic

de transmitere a documentelor si de efectuare a platilor fara sa-si asume un angajament de plata. Astfel, costurile pt incasso su

mai reduse. Datorita riscului ridicat pe care il prezinta, incasso se utilizeaza intre partenerii care se cunosc de mult timp.

-operatiunea de plata este initiata de catre operatorul numit ordonatorul documentar care depune la banca documente

care atesta livrarea marfurilor si un ordin de incasare in baza caruia se efectueaza plata

-banca care il deserveste pe exportator se numeste banca remetenta

-in momentul primirii ordinului de incasare, banca emite propriul document numit incasso document care pre

elementele stabilite de ordonator

-aceasta banca accepta documentele si le elibereaza importatorului

-importatorul face plata catre banca sa, iar aceasta remite suma incasata catre banca remitenta astfel incat, in final, ban

sa ajunga la partenerul sau.

Scrisoarea de garantie bancara

Garantia bancara este un angajament de plata asumat de o banca in favoarea bneneficiarului garantiei de a plati acestuia

anumita suma de banci in cazul in care ordonatorul garantiei nu indeplineste sau indeplineste defectuos obligatiile asuma

printr-un contract comercial.

Caracteristici ale garantiei bancare:-pt beneficiarul garantiei este un contract cu titlu gratuit

-pt beneficiarul garantiei este un contract unilateral deoarece obligatiile asumate prin scrisoarea de garantie banca

revin doar bancii emitente

-este un contract accesoriu care insoteste o obligatie de baza asumata de regula printr-un contract comercial

Elementele principale ale scrisorii de garantie bancara:

-partile implicate (banca emitenta, ordonatorul garantiei, beneficiarul garantiei)

-obiectul garantiei (obligatie asumata prin contract)

-valoarea garantiei (suma de bani pe care banca emitenta se angajeaza sa o plateasca in cazul in care ordonatorul nu i

indeplineste obligatiile contractuale)

-formula de angajament a bancii (fraza prin care banca se angajeaza sa plateasca suma de bani in favoarea beneficiarulu

In functie de angajamentul bancii, garantiile pot fi:

-accesorii (banca garantata este debitor subsidiar in sensul ca beneficiarul urmareste la plata ordonatorul garantiei car

este debitor principal)

-independente (banca emitenta este debitor principal)

-la cerere (garantii la prima si simpla cerere a beneficiarului)

Conditiile de executare a garantiilor:

-cererea depusa de beneficiar trebuie insotita de anumite documente care dovedesc neindeplinirea obligatiil

contractuale

-nu trebuie insotite de alte documente (garantii neconditionate)

-valabilitatea scrisorii de garantie (perioada de timp in care beneficiarul poate solicita executarea garantiei)

-clauza de legislatie (legea aplicabila pt garantia bancara)

-clauza de identificare (cererea beneficiarului trebuie sa ajunga la banca emitenta prin canal bancar astfel incat banc

beneficiarului sa certifice semnaturile care apar pe documente)

-clauza de reducere (valoarea garantiei bancare se reduce automat cu valoarea platilor partiale efectuate de banca)

Tipuri de garantii bancare:

1.

Garantia de plata este cea mai importanta dpdv al derularii contractelor de v-c. Tipuri:

-garantia pura de plata

-garantia de plata pt incosso

-garantia de plata a ratelor scadente

-garantia de plata pt restituirea avansului

2. Garantia de participare la licitatie (cuprinsa intre 5-10% din valoarea marfurilor/serviciilor care fac obiectul licitatiilor)

Situatii in care garantia se poate executa:

-participantul isi retrage oferta in perioada de valabilitate a acesteia


5/12

-licitantul care a fost declarat castigator nu trasforma garantia de participare la licitatie in garantie de buna executie

contractului

3.

Garantia de buna executie este utilizata pt acoperirea riscului de neindeplinire sau de indeplinire defectuoasa

obligatiilor asumate prin contract

4.

Garantia de admisie temporala

Investitiile straine directe in Romania

ISD-urile reprezinta investitii care reflecta interesul pe termen lung al unui investitor intr-o tara straina. Unii specialisti conside

ca unicul criteriu de departajare intre ISD-uri si ISP-uri ar fi pachetul de actiuni detinut de investitori.

-investitorii directi se implica in organizarea companiei la care detin actiuni, iar interesul lor este pe termen lung.

-ISD-urile se remarca si prin complexitatea lor deoarece investitorul direct vine in tara gazda nu numai cu fondu

financiare ci si cu materii prime si materiale, cunostinte, tehnologie si chiar personal calificat si de conducere.

-ISD-urile sunt realizate de societatile transnationale in timp ce ISP-urile sunt realizate atat de pers fizice cat si de pe

juridice cum ar fi soc transnationale din industrie, banci comerciale, asigurari sau fondurile de investitii

-ISD-urile presupun un ansablu de fluxuri financiare, materiale, de cunostinte, de personal si de tehnologie

Factorii urmariti de investitorii directi:

1. Cadrul economic:

-stabilitatea economica si politica

-legislatia economica si stabilitatea sa in timp

-procesul de privatizare

-politica comerciala-functionarea pietei (nr si puterea firmelor concurente)

-semnarea de catre tara gazda a unor acorduri bilaterale sau regionale privind ISD-urile

2. Determinanti economici:

-piata

-resurse (materii prime, forta de munca calificata si ieftina, infrastructura)

-eficienta (investitorii urmaresc relatia dintre costul resurselor si productivitatea acestora)

3. Determinanti de afaceri:

-stimulente fiscale si financiare

-coruptia si birocratia

Principalele tipuri de ISD:

1. ISD-uri de valorificare a resurselor naturale (metoda de substitutie a exportului/importului de materii prime)

2. ISD-uri de valorificare a pietelor (principala motivatie a investitorilor este dimensiunea pietei interne si puterea d

cumparare a consumatorilor locali)

3. ISD-uri de eficienta (investitorii straini sunt atrasi de costul redus al unor resurse, cum ar fi forta de munca)

Principalii investitori straini directi:

1. Societati transnationale care isi au sediul principal de regula in tarile dezvoltate

2. Organisme financiare internationale cum ar fi Banca Europeana pt Investitii

3. Fondurile de investitii (fondul cu capital de risc care investeste in companii tinere sau companii mici si participa

procent de 10-33% la capitalul social)

Principalele modalitati de implantare specifice ISD-urilor:

1. Investitii pe loc gol (Grunfeld Investment) sau la firul ierbii

2. Fuziuni in achizitii sau preluari de firme (Brownfield Investment)

Principalii factori care determina alegerea modalitatii de implementare sunt:

-viteza de implementare care este mai mare in cazul preluarilor interne

-nivelul de dezvoltare al tarii gazda

-procesul de privatizare

-criza financiara

-politica privind regimul ISD-urilor

-accesul la active strategice

-accesul imediat la piete noi de desfacere

Efectele ISD-urilor asupra tarilor gazda:

-efecte pozitive asupra fortei de munca (creeare de locuri de munca in cazul investitiilor pe loc gol)

-efecte negative asupra fortei de munca (disponibilizari de personal in cazul preluarilor internationale)


6/12

-presiuni asupra sistemului concurential mai ales in cazul investitiilor pe loc gol

-incasari la bugetul de stat si bugetele locale

-transfer de tehnologii

-poluarea mediului inconjurator in cazul in care se importa tehnologie invechita

-efecte pozitive si negative asupra balantei de plati si cursului de schimb

-participarea la procesul de privatizare

-promovarea exporturilor

Investitii straine de portofoliu

ISP-urile sunt investitii cu caracter speculativ realizate pe termen scurt care constau in achizitionarea de valori mobiliare cum

fi:

-actiuni (pachete minoritare de actiuni)

-obligatiuni

-contracte futures si options

Investitorii care achizitioneaza aceste valori mobiliare urmaresc obtinerea de profit din veniturile generate de respectivele titlu

(actiuni si obligatiuni) si din diferenta de pret inregistrata intre momentul cumpararii si vanzarii titlurilor.

Principalele tendinte privind piata:

-demutualizarea burselor

-integrarea bursiera regionala (bursele achizitioneaza pachete minoritare de la alte burse si bursele fuzioneaza forman

grupuri bursiere)

-companiile aleg sa se finanteze atat de pe piata interna cat si de pe piata externa de capital-intensificarea procesului de inovare financiare (aparitia de noi instrumente folosite atat pt speculatie cat si pt acoperir

riscurilor)

Euroobligatiunile sunt obligatiuni emise pe o piata straina de capital, imprumutul fiind exprimat intr-o valuta terta atat pt debit

cat si pt creditor.

Obligatiunile straine sunt obligatiuni emise pe o piata straina de capital si sunt denominate in moneda tarii creditorului.

Optiunile CAP FLOOR COLLAR

Optiunile pe diferentele de rata ale dobanzii sunt considerate instrumente sintetice care dau dreptul cumparatorului optiunii

schimbul platii unei prime de a fixa o limita inferioara si/sau superioara pt rata dobanzii aferenta unui imprumut sau un

plasament realizat la o rata variabila.

1. Optiunea CAP

Optiunea CAP este cumparata de catre firmele care au contractat credite cu dobanda variabila si care vor sa se protejeze impotriv

riscului de crestere a dobanzii.

-firma care cumpara optiunea isi fixeaza o rata maxima pt imprumutul cu rata variabila

-banca actioneaza ca un vanzator de optiune incasand prima de la cumparatorul optiunii

-prima optiunii este platita in momentul incheierii contractului si este stabilita in functie de nivelul ratei CAP garantata

-prima este influentata si de durata contractului si de valabilitatea ratei de referinta

-in schimbul primei, cumparatorul are dreptul de a incasa diferenta de dobanda calculata

2. Optiunea FLOOR

Floor-ul este o optiune simetrica fata de CAP, aceasta fiind utilizata de agentii economici care au efectuat plasamente bancare s

financiare cu dobanda variabila.

-prin acest contract, firmele se protejeaza impotriva riscului de scadere a dobanzii fixand o rata minima

-cumparatorul de FLOOR are dreptul de a incasa diferenta de dobanda calculata

-prima este platita de cumparatorul de optiune, nivelul ei fiind influentat de nivelul ratei garantate, de durata contractul

si de sensibilitatea ratei de referinta

3.

Optiunea COLLAR

COLLAR este o combinatie intre CAP si FLOOR constand in cumpararea unui CAP si vanzarea unui FLOOR sau invers

-pt acoperirea riscului de dobanda, utilizarea CAP sau FLOOR prezinta ca inconvenient major marimea primei

-COLLAR-ul permite garantarea unui interval de rate

-daca o firma a contractat un credit cu dobanda variabila, ea va realiza simultan cumparare de CAP si vanzare de FLOO

(cumparare de COLLAR)

-vanzarea de COLLAR presupune o combinatie intre o vanzare de CAP si o cumparare de FLOOR


7/12

FORWARD-FORWARD

FORWARD-FORWARD este o operatiune de acoperire a riscului, de dobanda care se utilizeaza doar in cazul creditelor sa

plasamentelor realizate pe termen scurt.

-se stabileste rata de dobanda aferenta unui credit care urmeaza a fi contractat in urmatoarele luni sau un plasament ca

va fi realizat in urmatoarea perioada

-se garanteaza in prezent o rata de dobanda, iar banca cu care se incheie operatiunea isi asuma si un angajament viitor

acordarea unui credit

-operatiunea presupune 2 perioade (


8/12

-creantele din scontare pot fi revandute prin rescontare catre banca centrala; creantele din forfetare pot fi vandute do

catre institutii financiare sau banci

Forfetarea presupune existenta a 2 piete:

-piata primara pe care sunt vandute creantele de la comercianti sau producatori catre institutii financiare

-piata secundara, unde se tranzactioneaza creantele intre institutii financiare

Costul operatiunii de forfetare se numeste taxa de forfetare care este influentata de rata dobanzii aferenta valutei in care es

exprimata creanta si nr de zile/ani ramase pana la scadenta creantei care face obiectul forfetarii.

Partile implicate:

-aderentul este exportatorul care ar trebui sa incaseze in urmatoarele luni contravaloarea unor marfuri livrate/servi

prestate

-factorul este institutia financiara specializata sau banca comerciala care se obliga sa asigure recuperarea creantel

aderentului de la clientii sai

Factoring-ul este o operatiune complexa, deoarece presupune mai multe activitati din partea factorului si anume:

-creditarea

-urmarirea clientilor

-incasarea creantelor de la partenerii aderentului

-evidenta contabila a creantelor

Riscurile financiare si modalitati de acoperire ale acestora

Riscurile financiare pot fi acoperite:

1.

Clauze contractuale specifice (tehnici interne de acoperire a riscurilor) Clauza valutara care presupune legarea valutei contractului de o alta valuta considerata mai stabila.

Clauza cosului valutar presupune legarea valutei contractului de un cos valutar care prezinta o stabilitate mai mare

timp comparativ cu orice valuta

Clauza de optiune asupra monedei de plata. Se explica in valoarea contractului, este exprimata in mai multe valute i

la scadenta, fie vanzatorul, fie cumparatorul, are dreptul sa aleaga moneda in care se face plata

Clauza de escaladare a pretului presupune recalcularea pretului contractului daca au avut loc modificari importan

de pret pe piata internationala pt materii prime si forta de munca

Clauza de consolidare a valorii contractului de export prin plata in marfuri

Clauza de rectificare a preturilor presupune renegocierea pretului in cazul in care pe piata reprezentativa specifi

produsului ce face obiectul contractului s-au inregistrat fluctuatii importante de pret

2.

Tehnici externe de acoperire a riscurilor financiare Tehnici bursiere (hedging pe baza contractelor futures si options)

Tehnici bancare (SWAP, CAP, FLOOR, COLLAR, FORWARD-FORWARD)

Exista doua tipuri de swap:

-SWAP-ul de dobanda, care presupune schimbul unui credit cu dobanda fixa pt un credit cu dobanda variabila, sa

schimbul a 2 credite cu dobanda variabila avand insa rate de referinta diferite

-SWAP-ul valutar care presupune schimbarea a 2 credite exprimate in valute diferite

PROBLEME

1. Sa se calculeze cursul la termen JPY/CHF pe baza urmatoarelor date: cursul SPOT: JPY/USD este la cumparare 217.5, la

vanzare 225, iar USD face report 1050, 1500. Cursul SPOT CHF/USD este la cumparare 2.8875, la vanzare 2.895 si USD

face report 10, 20.

JPY/CHF => SPOT la cumparare=217.50 (+1050) = 228.00; SPOT la vanzare=225.00 (+1500) = 240.00

CHF/USD=> SPOT la cumparare=2.8875 (+10) = 2.8885; SPOT la vanzare=2.8950 (+20) = 2.8970

=

Cc (JPY/CHF) =

=

= 78.70 JPY/CHF

Cv (JPY/CHF) =

=

= 83.00 JPY/CHF


9/12

2.

Sa se calculeze PF stiindca 1 USD = 1.5350 CHF si rata dobanzii pt depozitele la 3 luni in USD este 6.5%/an, iar rata

dobanzii pt depozitele la 3 luni in CHF este 4.5%/an.

PF =

A=6.5%; B=4.5%; T=90; DB=360; S=1.5350

PF=

=

= 0.00008

3. Sa se determine cursul la termen pentru perechea valutara CHF/EUR cunoscand urmatoarele date: Cspot pt raportul

RON/EUR este la cumparare 4.4321 si la vanzare 4.571. Cspot pt raportul CHF/RON este la cumparare 3.45 si la vanzare

3.541, iar rata dobanzii pt depozite la 9 luni este 4.9% pt depozitele in RON; 1.2% pt depozitele in EUR si 6.3% ptdepozitele in CHF.

PFcump =

= 1229 PF

PFvanz =

= 0.1268 = 1268 PF

PF =

= 0.0362 = 362 PF

PF =

= 0.0371 = 371 PF

SPOT CHF/EUR este la cumparare 4.4521 (+1230) = 4.5551; la vanzare=4.5710 (+1268) = 4.6978

SPOT CHF/EUR este la cumparare 3.4500 (+362) = 3.8472; la vanzare=3.5410 (+370) = 3.5482

Cc(CHF/EUR) = Cc(CHF/RON)xCc(RON/EUR)=3.4862x4.5551 = 15.8799 CHF/EUR

Cv(CHF/EUR)= Cv(CHF/RON)xCv(RON/EUR)=3.9782x4.6971 = 16.8096 CHF/EUR

4.

SC realizeaza o investitie de 1000000 um care genereaza in urmatorii 4 ani urmatoarele cash-flow-uri: 200000; 400000;

500000; 600000. Rata de actualizare este de 10%. Sa se precizeze tinand cont de criteriul VAN, daca investitia este

viabila.

VAN =

CF (cashflow din anul i); Vrm (val reziduala); I0(investitia initiala); k (rata de actualizare); n (nr de ani); i (anul).

VAN=

+

+

+

1000000 = 1297862.16 1000000 = 297862 > 0

5.

SC realizeaza o investitie de 1000000 um care genereaza in urmatorii 5 ani urmatoarele cashflow-uri: 100000; 120000;

140000; 200000; 250000. Rata de actualizare este de 10%. Sa se calculeze termenul de recuperare al investitiei.

TR =

; CFact/an =

; =

k (rata de actualizare); CFi (cashflow la momentul i); n (nr de ani); I0 (investitia initiala); TR (termenul de recup)

=

= 90909.09; =

= 99173.55; =

= 105184.07; =

= 136986.30; =

= 155279.50

CFact/an =

= 117506.502

TR =

= 8.51 ani

6.

SC A SA a obtinut un credit de 300000 um la o rata a dobanzii de 10% pe o durata de 4 ani. Imprumutul se ramburseaza

scadenta, iar dobanda se plateste anual. Anticipand o scadere a ratei dobanzii, firma realizeaza un SWAP cu un credit

identic, dar cu o rata a dobanzii EURIBOR+2%. Sa se determine fluxurile antrenate de aceasta operatine si rezultatul fina

stiind ca evolutia EURIBOR a fost: 9%; 8%; 7%; 6%

a) situatie fara SWAP: D=10%x300000 = 30000; 30000x4=120000 um

b) situatie cu SWAP: 300000 x 11% = 33000; 300000 x 10% = 30000; 300000 x 9% = 27000; 300000 x 8% = 24000

D= 33000 + 30000 + 27000 + 24000 = 114000

RF= Situatie fara SWAP Situatie cu SWAP = 120000 -114000 = 6000

7. SC SA a obtinut un imprumut de 1000000 la o rata a dobanzii de 10% pe o durata de 5 ani, rambursarea se face in rateanuale egale, iar dobanda se plateste annual. Societatea initiaza un SWAP cu un credit de 3500000 RON la o rata a

dobanzii ROBOR+2% obtinut pe aceeasi perioada si in aceleasi conditii de rambursare. Cursul de schimb la initierea


10/12

tranzactiei a fost 1 CHF= 3.5 RON. Sa se stabileasca rezultatul inregistrat de firma stiind ca evolutia ROBOR a fost: 9%;

8%; 5%; 6%; 7%.

1 CHF=3.4 RON; 1 CHF=3.3 RON; 1 CHF=3 RON; 1 CHF=3.5 RON; 1 CHF=4 RON

Situatie fara SWAP

1000000 CHF

AN CREDIT DOBANDA RATA ANUITATE REST DE PLATA

1 1000000 100000 200000 300000 800000

2 800000 80000 200000 280000 600000

3 600000 60000 200000 260000 400000

4 400000 40000 200000 240000 2000005 200000 20000 200000 220000 0

Total anuitate=1300000

Situatie cu SWAP

3500000 RON;

AN CREDIT DOBANDA RATA ANUITATE REST DE PLATA CHF DIN

ANUITATE

1 3500000 385000 (11%) 700000 1085000 2800000 319117.61 (3.

RON)

2 2800000 350000 (10%) 700000 1050000 2100000 318181.81 (3.

RON)

3 2100000 245000 (7%) 700000 945000 1400000 315000 (3

RON)4 1400000 280000 (8%) 700000 1480000 700000 422857.14 (3.

RON)

5 700000 315000 (9%) 700000 1095000 0 253750 (4

RON)

RP = 1300000 1628906.5 = -328906.5

8.

O SC a contractat un credit de 100000 um pe o perioada de 4 ani cu EURIBOR+1%. Pt acoperirea riscului de crestere a

dobanzii, societatea cumpara o optiune CAP in urmatoarele conditii:

Suma notionala:100000 um

Rata de referinta:EURIBOR

Rata CAP:9%

Regularizarea constatarilor: sfarsitul fiecarui anPrima:0.4%/an

AN I II III IV

Rata dobanzii 8% 10% 11% 12%

Rata CAP 9% 9% 9% 9%

Diferenta de dob

relativa

-1% 1% 3% 3%

Diferenta de dob

nominala

- 1000 2000 3000

Prima 400 400 400 400

Rf = Venituri Cheltuieli = (1000+2000+3000) (4x400) = 4400

9.

O SC a efectuat un deposit bancar de 100000 um la o rata a dobanzii +1% pe o perioada de 2 ani. Pt acoperireriscului de dobanda, societatea cumpara o optiune FLOOR in urmatoarele conditii:Suma notionala: 100000 um

Rata de referinta: Rata FLOOR: 5%

Prima: 0.5%/an

Regularitatea constatarilor: trimestrial

Sa se determine rezultatul final stiind ca evolutia este: 7%; 7%; 6%; 5%; 3%; 2%; 3%; 2%AN I II III IV V VI VII VIII

Rata FLOOR 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Rata

depozit

8% 8% 7% 6% 4% 3% 4% 3%


11/12

Dif de dob

relat

-3% -3% -2% -1% 1% 2% 1% 2%

Dif de dob

nomi

- - - - 250 500 250 500

Prima 500 500

D =

=

= 250

Rf = V-C = (250+500+250+500) 1000 = 500

10.

Un investitor a contractat un credit de 100000 um pe o perioada de 4 ani la o rata a dobanzii LIBOR+1%. Pt acoperirea

riscului de dobanda, investitorul cumpara un COLLAR in urmatoarele conditii:

Suma notionala: 100000 um

Rata de referinta: LIBOR

Rata CAP:8%

Rata FLOOR:6%

Prima CAP:0.6%/an

Prima FLOOR:0.4%/an

Regularizarea constatarilor:annual

Sa se determine Rf daca evolutia LIBOR a fost: 95; 7%; 5%; 4%

> > -> investitorul incaseaza diferenta de dobanda-> nu avem fluxuri financiare

> >-> investitorul plateste diferenta de dobandaAN I: = 10% > > => D = Suma notionala x (-) = 100000x(10%-8%)=2000AN II: =8%=AN III: =6%=AN IV: =5% < < => D = Suma notionala x (- ) = 100000 x (6%-5%)=1000Pt cumpararea de CAP prima se platestePrima = Sn x (- ) = 100000 x (0.6%-0.4%)=200 umRf = V- C = 2000 (1000+200x4) = 200Daca prima da rezultat negative, prima nu se plateste

11. La 1 iunie, o societate decide sa contracteze un credit de 500000 um peste 3 luni cu o durata de 3 luni. Pe piata monetara

se practica urmatoarele rate ale dobanzii: 6% pt credite pe 3 luni; 6.5% pt credite pe 6 luni. Pt acoperirea riscului dedobanda, societatea semneaza un contract FORWARD-FORWARD. Sa se determine rata F-F astfel incat banca sa nu-si

assume nici un risc de dobanda.

500000 = + => 500000 = +

= + 0.015=> 500000 = 1.015=> =

= 492610

=

= 16009

Sf = 492610 + 16009 = 508619

= 508619 500000 = 8619

=

= 8619 => 8619 = 125000 x => =

= 0.068 6.8%

12. La 1 martie, firma X decide sa realizeze peste 3 luni un imprumut de 5000000 um pe o durata de 3 luni la o rata a dobanz

. Firma se asigura impotriva riscului de dobanda prin cumpararea uni FRA in:Suma notionala:5000000Perioada: 3 luni

Rata de referinta: LIBOR

Rata garantata: 6.75%

Ce fluxuri financiare antreneaza aceasta operatiune stiind ca la 1 iunie, rata LIBOR este: a)7.1%; b)6.75%; c)6.4%

> => societatea incaseaza diferenta de dobanda = => nu avem flux < => societatea plateste diferenta de dobanda

D =


12/12

a) = 7.1%

D = ||

= 4298

b) nu avem flux

c) = 6.4%

D = ||

= 4306

relatiimonetare (t p)

Documents