renasterea in italia
TRANSCRIPT
A.
I
.
,Italia Rena~terii a fostun spafiu prosper fn careora~ele rivale s-au aflat fn
'"' '"' ~ '"'
concurenfa permanenta. Insa,
ciind marile puteri au fnceput
sii intervinii, Italia a devenit
"arena Europei".
1 1:alia este locul In care a ap~t Re~terea,marea mi,')care a secolelor 15 $i 16, care agenerat Invierea culturii clasice, 1nflorirea
artelor $i o nou~ conceptie a omu1ui asupravietii. Printre numeroasele activi~ti studiate deganditorii perioadei renascentiste a fost $iconducerea afacerilor statului -arta de adobandi putere $i de a conduce.
Noi concep\ii despre politicaCea mai celebra carte cu teme politice a fostPrincipele (1517), scris~ de Niccolo Machiavelli,care a studiat comportamentul celor mai maripoliticieni In raport cu maniera In care ar fitrebuit s:I se comporte -o abordare atat de$oca,n~, Incit termenul ..machiavelic" este folosit
".,.IX
O Rena~terea a inflorit sub patronajul familieiMedici, aflata la putere. Ace~ti ceta,eni-regisunt portretiza'i ca Magi, in pictura luiBotticelli Adora,ia Magilor.
C Lorenzo de Medici, prezentat in detaliu, intabloul lui Benozzo Gazzoli, Cortegiul regilormagi, ilustreaza splendoarea epocii respective.
O Lorenzo de Medici, cunoscut ~i sub numelede Lorenzo Magnificul, a fost un maresprijinitor a! artelor, dar ~i un diplomat iste,.
O NiccoloMachiavelli ( 1469-1527), ale caruilucrari descriu, cu unrealism dur ,
mijloacele prin careputerea poate tidob§ndita ~i
men,inuta.
~i ast:lzi pentru a descrie viclenia diabolicl.Machiavelli lnsu~i a fost un diplomat
florentin, majoritatea afmnatillor sale avand labaza propriile sale observaW referitoare la -viatapoliticl din lta1ia. lta1ia se deosebea de restulEuropei prin mai multe aspecte importante. inraport cu monarhille feudale ~i principatele dedincolo de Alpi, ltalia era 1mp(lrtita 1:n statenationa1e, multe dintre ele republici, a c~rprosperitate era datorata comertului ~i flnantelor .
Aceasta era atribuit:l a~zarii ltaliei pe rutelecomerciale spre Orientul Apropiat, de undemirodeniile ~i produsele de lux erau importate ~ivandute 1:n Europa Central~ ~i de Nord. Prinurmare, oamenii de afaceri italieni au initiatpractici ca finantele ~i contabilitatea. Ora~eleitaliene au prosperat, iar arta ~i studiul eraupracticate 1:n mod intens. Spre deosebire decorespondentele lor din nord, ora~ele au reu~its~-~i mentiru! independenta datorit:l luptelor
nesf~ite dintre papi ~i imp~ti, In cadrul carorafiecare parte Incerca sa o impiedice pe cealaltasa-~i extinda autoritatea. In schimb, o~ele rnaimari i~i ~spandeau autoritatea ~i In provincie,aristocratia bazata pe proprietati de pamantfuzionand rnai mult sau rnai putin cu noua clasaurbana de comercianti ~i bancheri. pana Insecolul 15 s-au infiintat cinci state italienernajore. Milano, In partea de nord-vest, a fost unducat, de~i conducatorii acestuia erau mai
107
35
O Palazzo Pit ti, inFloren,a, a fostconstruit din ordinulfamiliei Pit ti in 1458Marimea sa inspiraputere, simbolizandaspira,iile familiilorinstarite din aceastaperioada:
O Papa Leo al X-Iea~ ~i doi cardinali intr-o& pictura de Rafael.§ Leo al X-Iea a~ continuat sa sprijine
~ artele, lucru inceput~ de primii papi ai~ Rena~terii.
de faptlai mare
LnSporta
su~i, celebru pentru canalele sconstruit pe mare; s-a dezvoltaparte in calitate de putere maribunuri spre ~i dinspre est, aflanea in posesia unui lant de co]merciale ce se intindeau pan~
ndu-se de asemelonii ~i puncte cola Marea Neagril
lid~
unnarea sextindereatreac:l pestlMarea scm
Papi atotputernici
au continu~cheltuie in
patroni gelintima scanau numaral
492-1503), razboi1503-13) ~i bogatulX-lea (1513-21).A cincea mare p
la Napoli, care cupri5udul Italiei; pentruacesta a fost dispUI
Aragon (Spanio~) !5tatele mai mici dir .
~ena, Genoa ~i
~=~-,pap~ Iulius al 1l-lea
:iin familia Medici Leo
,utere italiaru:1 ern regatul dendea cea rnai mare parte dino lunga perioada de tithp,
tat lntre dinastiile rivale de?i Anjou (franceza). Printre1 oeninsula figurnu Fe=,
mu Cu toate acestea, din 1490, situatia a sctpatsub control, din nefericire exact In momentulcare noi state de drept centralizate, ca de~mplu Franta ~i Spania, Incepusern s~ serlarce. Boga~ ~i diviza~, Itaiia avea s~ fie)babil invada~ mai devreme sau mai tarziu;~ prima interventie din afarn a fost provoca~Ludovic Sforza, duce de Milano. Iwlat ~i
ii, In 1494, acesta
Conflictele din statele na1ionaleCont1ictele din statele na1;ionale erau adeseorivicioaSe, iar cer.Itenii de vaza, ca de exemplumembrii familiei Medici, puteau, la un momentdat, sa se afle 'in culmea puterii, pentru ca apoisa decada ~i sa fie exila1;i. Cei ce se aflau laputere preferau sa-~i angajeze s01da1;i mercenaridecat cer.Iteni 'inanna1;i, ~eful mercenarilor, saucondotieru] f'1ind o figura iara 'in pcperioadei :nascentiste; } acestuia
1dotierul I:0 Sforza)e care ft
d~amenintat de Florenta ~i Napol-a lncurajat pe Regele Carol aiAlpii ~i sa:-~i pretinda: dreptulNapoli.
A.5a au lnceput lungile razboaie italiene.Statele italiene au fost In curand eclipsate,conflictul devenind o lupta: pentru sta:panire lntreFranta ~i Spania, mult rnai distruga:toare decitvechile razboaie mercenare; In timpul acesteiaRorna a fost jefuita: (eveniment considerat casf~itul Rena~terii), iar Republica Florentina: afost distrusa: ~i ln1ocuita: cu un ducat de Medici,
, protectia Spaniei. Pana: la juma:tatea
Jlui 16, cea rnai rnare parte a lta1iei se aflalntr-un mod direct sau indirect sub controlul"---'ei. Peninsula ltalica: avea sa: ra:mana:
1esigl
Ijungl
\.1ilan,
m~aj~
, lns~ cu
asemen~
la condl
;~-l se1Ve~
dintre COI
noroc (Francl
statulul
>sirii
s~r
:enarilc~ razbcera repteZt
erau tratat~
SUD
~p('()h
LU de a luptaa ajunge la un
diplomatial unei balante
tinate retinerii
1434-64
Cosimo de Medic; conduce Florenfa
1450
Francesco Sforza fondeaza prima dinastie
conducatoare In Milano
1469-92
Lorenzo Magnificul conduce Florenfa
1492-1503
Alexandru al VI-Iea este papa; fiul sOu,
Cesare Borgia, are o scurta cariera de
cuceritor.
1494
Invadarea Italiei de catre Carol al VII'-Iea
al Franfei duce la Inceperea razboaielor
italiene.
1500-30
Rena~tere importanta a artei
1503-1 3
'ulius all/-lea este papa
1504
Spanio/ii I; a/unga pe francezi din Napo/i
1513-21
Leo a/ X-/ea este papa
1517
Principe/e /ui Machiave//i
1527
Devastarea Rome;
1535
U/timu/ Sforza moare
1537
Cosimo de Medic; devine duce a/ F/orenfei
1556
Pacea de /a Cateau-Cambresis permite
Spaniei sa fie puterea dominanta In Italia."p(iIIII
ImpartInca tJ1
je ta d( sW5eco1
108 universala: 36 -REFORMAREA .ala )1 MONARHII I
ul spiritual al cr~tinismului din vest,un conducltor italian central ce
uprimarea nobilimii neascult.1toare ~ipropriilor sale teritorii. Re~ind sa
~ Captivitatea de la Avignon ~i pestesrna, papii din perioada renascentist.1It sa aiba exagerate ambitii politice, samod excesiv Cadeseori In calitate de1ero~i ai artelor) ~i sa ducl o via~ldaloaSa. Printre cei mai cunoscuti s-: papa Alexandru al Vl-lea de Borgi;J