repere În cotidian poliţia militară - curierul armatei 2020/517.pdf · cam arazi,daryidespreoror...
TRANSCRIPT
Astăzi,laceasaniversar,potafirmacucertitudinecăPoliţiaMilitară se prezintă ca o structură suplă şi efi-cientă a Armatei Ro-mâniei, aptă să-şi în-deplinească cu cinsteşi devotament misiu-nile care îi revin şisunt ferm convins cămăpotbizuipeprofe-sionalismulpoliţiştilormilitari,astfelîncâta-ceştiasăîndeplinească„oriunde şi oricând”misiunile ce le suntîncredinţate.
25 de ani în serviciul 25 de ani în serviciul Armatei României Armatei României
Îniunie1917,ofensivaesteintenspregătită;operaţi-ileromânetrebuiausă înceapăla1 iunie,peporţiunea
Nămoloasa, la vest deSiret,avânduncentrulaFocşani. Ofensiva ruso-română a început înMoldova la 24 iulie; înnord, de cătreArmata a2-aromânăşiunatac laNămoloasa, în sud. La24iulie...
Curierul
ARMATEI
„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)
Anul XXI I nr . 9 (517) l 15 mai 2020 l 8 pagini l 1 leu
w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o
REPERE ÎN COTIDIAN
Poliţia Militară -Trei decenii de profesionalism
Începândcumomentulînfiinţăriiunităţii,1mai1995,opartedinpersonalaparticipatlamisiuniînteatrelede
operaţiidinAngola,Bosnia,Kosovo,Al-bania, Irak şiAfga-nistan,demonstrândprofesionalism şideterminare. La 10anideexistenţă,Ba-talionul 20 Infan-terie, atribuindu-sedenumirea simbol-icăpentru...
Campania din 1917 în presaCampania din 1917 în presavremiivremii
KAKI 100%
Gradul de implicare a infanteriştilor în ansamblulacţiunilorForţelorTerestreRomânepentruparticiparealaîndeplinireaangajamentelorasumatedeRomâniaestedecisiv,determinatdelocul,rolulşimisiunileîncredin-ţate,înraportcuprinci-paliifactoriderisclaa-dresaAlianţeiNord-A-tlantice şi, implicit, laadresa securităţii Ro-mâniei.
Prestigiul infante-riştilor români care auluptat şi luptă departedecasă...
190 de ani de infanterie190 de ani de infanterieîn Armata Românieiîn Armata României
LECÞIA DE ISTORIE
MOZAIC
ACTUALITATE
Celulele ,,zombie”din creierCelulele ,,zombie”din creierpot deveni neuroni activipot deveni neuroni activi
C M Y K
Cercetătorii explică faptul că, în cadrul acestuistudiu,auîmpiedicatultimaetapăaapoptozeiînca-zulneuronilorsistemuluiolfactivşiauobservatfap-tul că aceştia prezentau funcţii asemănătoare ca aleneuronilor obiş-nuiţi,cupreciza-rea că primiiprezentauoseriede receptori di-feriţi în compa-raţie cuneuroniistandard. De a-semenea, cerce-tătorii precizea-zăfaptulcă...
Respect şi recunoştinţă ve teranilor de război
Pe29aprilie,sărbătorimZiuaVe-teranilor deRăzboi.Această zi ne a-minteştede29aprilie1902,cândRe-geleCarolIarecunoscutpentruprimadatăoficialtitluldeveteranderăzboi,la cererea supravieţuitorilorRăzboiu-luideIndependenţă.
Datorianoastrăestesăîirespectămşisă-iapreciempebuniciişistrăbuni-ciinoştricareau luptatpentrucanoisătrăimastăziîntr-oţarăliberăşi in-dependentă.
În fiecarean, lanivelulRegimen-tului52ArtilerieMixtă„GeneralAle-xandru Tell”, personalul era implicatîn manifestări aniversative, dar anulacesta marcăm Ziua Veteranilor deRăzboi cu totul diferit, noi fiind, cutoţii,ladatorie.
Fiţi responsabili! Staţi acasă! Denoi toţi depinde să sărbătorim ZiuaVeteranilordeRăzboicaînaniiante-riori.La mulţi ani, dragi veterani derăz boi!
Plutonier-adjutantLiviu GHERGHESCU
Onor la veteran!Luni,4mai,însemnderespectşi
recunoştinţă faţă de veteranii de răz-boicareauapăratpatriacuonoareşicuraj,Divizia2Infanterie,,Getica”şiFundaţia„MareşalAlexandruAveres-cu”ausărbătoritpeunuldintrevetera-niijudeţului,cuocaziaîmpliniriivâr-stei de 100 de ani.Astfel, co-lonelul(retragere)IonCioroiu,veterancarealuptatîncelde-Al Doilea Război Mondial, afostvizitatdemilitariiDiviziei2 Infanterie „Getica”, consti-tuind dovada că sentimentuldatorieişidragosteideţară,ca-re îicaracterizeazăpemilitari,arămasmereuînsuflet,fărăascădeavreodatăînintensitate.
Întâlnirea emoţionantă cuveteranulIonCioroiudinsatulPodgoria, judeţulBuzăua fostmarcată de povestiri emoţio-nante,amintirifrumoasedesprecamarazi, dar şi despreororiletrăite cu suferinţă şi durere înurma rănilor şi mutilărilor su-feriteînperioadaluptelor,careau lăsaturmeadânci însufletulcelorcare au pus, mai presus de orice,dragosteafaţădeţară,consfinţităprinjurământulpecarel-audepuscaoricemilitar.
Toate aniversările veteranilor derăzboiaufost,defapt,prilejdeîntâl-nire,măcarpentrucâtevaore,întrege-neraţiile de ieri şi de azi ale armateiromâne.A fostmijloculprincare s-aoferitunsimbolalonoarei,vitejieişiglorieimilitare-Drapelultricolor.
Ion Cioroiu locuieşte în comunaPodgoria,undea fostprimar îndouămandate,fiindfoarterespectatdeco-munitate şi este printre ultimii vete-ranide războicaremaipoatepovestidespreprizonieratşideportareaînSi-beria,undeamuncitpatruanilamine-le de cărbune din lagărul de concen-trare.
Laceasaniversar,militariiDiviziei2Infanterie„Getica”îiureazăvetera-nuluiderăzboi,colonel(rtr.)IonCio-roiu,unadevăratreperaldatorieiîm-plinite către ţară, al sacrificiului şimunciide-oviaţă,untrailiniştitşipu-tereadea-şiducecâtmaiuşorpovaraanilorîncărcaţideistorie,asigurându-l, totodată, de respectul şi preţuireanoastră.
Maistru-militar principalIulian CADULENCU
Fundaţia „Sfântul Mare MucenicGheorghePurtătoruldeBiruinţă”de-rulează, pe timpul stării de urgenţă,proiectedesprijinfinanciarpentrue-leviidininstituţiiledeînvăţământaleForţelorTerestre,cuosituaţieecono-micămaidificilă.
Astfel, în cadrul programului
„Speranţăpentrufiecare!”,s-aacordatunajutorfinanciarînvaloaretotalăde6.000lei,pentru6elevi(1elevdelaColegiulNaţionalMilitar „Ştefan celMare”şi5elevidelaŞcoalaMilitarădeMaiştriMilitarişiSubofiţeriaFor-ţelorTerestre„BasarabI”).
SecretaruldestatpentruRelaţiacuParlamentul şiCalitateaVieţii Perso-naluluidinMinisterulApărăriiNaţio-nale,MariusBălu, a transmis o scri-soare de mulţumire din care vă pre-zentămurmătorul extras: „Îmi faceodeosebităplăcereca,prinintermediulacestei scrisori, să vă mulţumescpentru solicitudinea cu care aţi răs-punsapeluluinostrudeaacordaspri-jin elevilor, studenţilor şi cursanţilormilitari, din unităţile de învăţământ
militarşiceledeformarecontinuă,cusituaţiematerialădificilă.
Gestuldumneavoastrădesolidari-tate este un exemplu al camaraderieimilitare şi reprezintă garanţia uneipunţi de legătură între generaţia careşi-afăcutnecondiţionatdatoriafaţădeţarăşimilitaruldemâinecare,astăzi,arenevoiedesprijin.”n
Începândcumomentulînfiinţăriiunităţii,1mai1995,opartedinpersonalaparticipatlamisiuniînteatreledeope-raţiidinAngola,Bosnia,Kosovo,Albania,IrakşiAfganis-tan,demonstrândprofesionalismşideterminare.La10ani
deexistenţă,Batali-onul 20 Infanterie,atribuindu-i-se de-numirea simbolicăpentru teatrele deoperaţii„ScorpioniiNegri”,aparticipatcu întreaga struc-tură la misiuni in-ternaţionale în IrakşiAfganistan.
Momentul ani-versar al primului
sfertdesecoldeexistenţăaBatalionului20Infanterie„Dolj”i-a găsit la datorie pe militarii acestei unităţi de elită dincomponenţaBrigăziiMultinaţionaleSud-Est.La mulţi ani,Ba talionul 20 Infanterie „Dolj”! n
ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 9 (517) din 15 mai 2020Pagina 2
Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/ redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.
Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: [email protected]; [email protected]
A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI
OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.
COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.
Secretariat tehnic de redacþie
Plt.adj. Marian Duþã(tehnoredactor)
Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)
int. 1002/ 249
Tipografia U.M. 01295
Plt.adj. Paul IoniþãCap. Ionuţ Creţu
Redactor-ºef
Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249
Secretar de redacþie
int. 1002/ 249
Redactori
Plt.adj. Dragoş Iordana
Daniela Dumitraşcu
int. 1002/ 249
ISSN 1582-1269
B 51620C 167/ 2020
l TEL AVIV - Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, are afirmat miercuri, cu ocazia unei vizite în Israel, prima înstră inătate începând din martie, angajamentul Washingto -nului faţă de planul de pace pentru Orientul Mijlociu alpre şedintelui american Donald Trump.„AngajamentulSta-telorUnite faţădeIsraelnua fostniciodatămaiputernic”,ascrisPompeopeTwitterînurmaîntrevederilorcuprimulmi-nistruBenjaminNetanyahu şi cu viitorul vicepremierBennyGantz.Noulguvernisraelianvafiînvestitjoi,înurmaacordu-luiceprevedeorotaţieîntreNetanyahuşiGantzînpostuldeprim-ministru.Discuţiiledemiercuris-auaxatpe„căiledeîn-tărire a coordonării americano-israeliene în lupta împotrivaCOVID-19şipeeforturilenoastrecontinuedeacontracaraac-tivitateapericuloasăaIranuluiînregiuneşiînlume”,aadău-gat Pompeo. După întrevederi, secretarul de stat a declarat,într-oconferinţădepresă,căseaflăînIsraelpentruadiscutadespre„viziuneadepace”apreşedinteluiTrump.ReferitorlaplanulpublicatînianuariedeadministraţiaTrump,Pompeoaafirmatcă„mairămânlucruridepuslapunctşitrebuiesăfa-cemprogreseînaceastăprivinţă”.Larândulsău,Netanyahui-amulţumit luiPompeopentruaceastăvizită, înplinăpande-mie,ungestpecarel-anumit„odovadăatărieialianţeinoas-tre”.Premierulisraelianaabordatşitensiuniledinregiune,a-cuzândIranulcăîşicontinuăagresiuneaînpofidapandemiei.Pedealtăparte,Pompeoalăudatrolulpecaretehnologiaşiex-pertizamedicalăisraelienele-arputeajucaînluptaîmpotrivanouluicoronavirus.Israeluleste„unpartenergrozav”,care„aîmpărtăşitinformaţii,„spredeosebiredealteţăricareîncearcăsăacopereşisăascundă”,aspussecretaruldestat, într-ore-ferirevoalatălaChina.Potrivitteleviziuniiisraeliene,PompeourmasăîncercesădetermineIsraelulsă-şireducămasivrelaţi-ileeconomicecuChina.Înainteavizitei,PompeoasubliniatcăplanuriledeanexaredecătreIsraelaCisiordanieiocupatecon-stituie,„înceledinurmă,odecizieisraeliană”,uncomentariucareaprovocatfuriaconduceriipalestiniene.l BEIJING - Unfost important responsabil al industriei navale din China,ca re se ocupa şi de programul de construire a porta vi oa ne -lor, a fost plasat sub anchetă, a anunţat Agenţia naţionalăanti corupţie. HuWenming,63deani,estefostulpreşedintealcompanieinavaledestatCSIC,specializatăîndeosebiîncon-strucţiadenavemilitare.„Suspectatdegravăîncălcareadisci-plineişialegii,elesteînprezentobiectuluneianchete",aindi-catmarţiseara,într-unscurtcomunicat,Comisianaţionalădesupervizare.AceastanuaprecizatcefapteîisuntreproşateluiHu, care era şi principalul resonsabil al PartiduluiComunistChinez (PCC) în cadrul CSIC (China Shipbuilding IndustryCorporation).Termenulde„încălcareadisciplinei"sereferădeobiceilafaptedecorupţie,darpoatedesemnauneorişicazurideabateridelareguliinternealePCC,noteazăAFP.Cădereafostuluiresponsabilintervinelamaipuţindeunandupăceaaunuialt şefalCSIC, fostuldirectorSunBo,carea fostcon-damnatînaugustla12anideînchisoarepentruluaredemită.Figurăemblematicăasectorului,HuWenmingşi-adesfăşuratcariera înmaimulte întreprinderi de stat care fabrică arma-ment,precumAvic(avioane)şiNorinco(muniţii,blindate)îna-intedeasepensionaanultrecut.Încalitatede„comandantşef"alprogramuluideconstruireaportavioanelor,elsupervizaseînspecial conceperea celei de-adouanavede acest tip, „Shan-dong",primaconcepută100%deChinaşicareaintratînser-viciuîndecembrie2019.PreşedinteleXiJinpingalansatdelasosireasalaconducereastatuluiîn2013ocampanieîmpotrivacorupţiei.Autorităţileauîncolimatorînspecialarmata,undepracticiledecumpărareaposturilorierarhicecumităaucan-grenatmult timpaparatul.CSICafuzionat lasfârşitulanului2019 cu compania-mamăChina State ShipbuildingCorpora-tion (CSSC), formând un gigant mondial al construcţiei na-vale.lMOSCOVA - Serviciile secrete din Rusia şi cele dinVe nezuela sunt în contact după eşecul operaţiunii armatepen tru înlăturarea lui Nicolas Maduro de la putere, ade-claratmarţiministruldeexternerusSergheiLavrov,carenuaexcluscaMoscovasăajuteCaracasulînanchetă,potrivitEFEşimediaruse.„ÎnprivinţaancheteicuprivireladebarcareaînVenezuelaaunormercenariînsărcinaţisăcomităacţiunitero-riste,actedesabotajşisă-l răstoarnepepreşedintele legitim,serviciiledeinformaţiidinţărilenoastresuntîncontact",aa-firmatLavrovîntr-oreuniuneaConsiliuluiminiştrilordeex-ternedincadrulCSI,desfăşuratăînformatdevideoconferinţă.„Dacăocereredeasistenţăînacesteproblemeseîncadreazăînacordurileexistente,aceastavafidesigurexaminată",aadău-gatel.ŞefuldiplomaţieiruseasubliniatcătoatecontacteleţăriisalecuVenezuela,cuguvernul„legitim"alacesteiaauunca-drulegal,bazatpeacorduriinterguvernamentale,ratificatedeparlamentelevenezueleanşirusşiauforţădelege.Aceastasereferăşi lacooperareamilitarădintreceledouăţărişi lafur-nizareadeserviciipentrumentenanţaechipamentelormilitarefurnizateVenezuelei,amenţionatel.„Suntobligaţiilenoastrecontractuale",aadăugatministrulrus.Rusiaacondamnatfermaşa-zisa„OperaţiuneGedeón",respinsădeMaduro,acuzatdetraficdedroguridecătreSUA,careauoferitorecompensăde15milioanededolaripentruoricefeldeinformaţiicarearducelacapturareaacestuia.Laacţiunilearmatecareauavutlocîn3şi4mai,arfiparticipatcirca50defoştimilitarivenezuelenicareiseopunlaMaduroşiangajaţiaiSilvercorp,ocompanieamericanăcareoferăserviciimilitare.Celpuţinoptpersoaneşi-aupierdutviaţaînconfruntăricuforţelearmatevenezueleneînlocalitateapescăreascăMacuto,iarprintrecei45demerce-nariarestaţiseaflăşidoicetăţeniamericani,LukeDenmanşiAiranBerry,carelucreazăpentruSilvercorp.n
aCtualitateaPe SCuRt
Batalionul20Infanterie,,Dolj”
25 de ani în serviciul Armatei României
Onoare şi respectveteranilor de război!
Speranţă pentru fiecare!
Ce au în comunmuzica populară,pes cuitul şi o mo to -cicletă? La primave dere, nimic, dara tunci când am a -run cat o privire maia tentă în jur, am în -tâl nit persoana careleagă cele trei pa si -uni. Şi nu doar atât,mai degrabă le îm -ple teşte cu uni for -ma militară. Esteun liant care pu neîn concordan ţă ele-mente din sfe re di -
ferite. Dar, des pre toate astea, vom a fla în rândurile demai jos, dacă în drăznim să coborâm pe scările curiozi -tăţii, atunci când le întâlnim.
Sergent-majorAdinaIulianaBîscoveanu,căcidespreea este vorba în ceea ce urmează, este subofiţer de statmajor laSecţia Învăţământ,dincadrulStatuluiMajoralForţelorTerestre.
„Primul meu hobby de pe listă este pescuitul, pe careîl practic de la o vârstă fragedă şi de care am prins dragîn că de la început. Aceasta a fost şi este modalitatea meade a mă relaxa şi de a evada din cotidian. Oricând prindpu ţin timp liber, în cursul săptămânii sau în week-end, îmiiau setul cu accesoriile de pescuit şi undiţele din balconşi plec să pescuiesc”-mărturiseşte sergent-majorBîsco-veanu.
Ceade-adouapasiunes-anăscutporninddelamersul
pebicicletăşidelasenzaţiaplăcutăpecarei-oconfereacoborâtulpantelorîncopilărie,iar,maiapoi,is-adesăvâr-şit totpedouă roţi,darcucevamaimulţicai-puterepecaresăîiîmblânzească.Lucruricareauvenitlapachetcuomaimultăstăpâniredesineşicuunstropmaimaredeadrenalină.
Despremuzicănumaispunedemultcăesteunhobby,pentrucăadevenitunmoddeviaţăşioparteimportantăaceeaceodefineşteastăzi,aceeaceaajunssăreprezin-te.
„Îmi place să cânt pentru mine şi pentru oamenii caremă ascultă, nu pentru imagine. Eu consider că aduc unstrop de bucurie în sufletele semenilor care aud muzicamea. Totodată, vreau să le observ reacţiile, să primescfeed back, care de multe ori ţine rol de critică sau de juriu.Lu crurile astea se obţin mai greu atunci când publicul seaflă în spatele barierei numită ecran. În momentele încare urc pe scenă şi cânt folclor, căci acesta este genul ca -re mă defineşte ca persoană, mă cuprinde un sentiment dene descris, emoţiile dispar de parcă nu le-aş fi avut nici o -da tă, iar grijile de asemenea. Este o detaşare totală şi otră ire unică”-completeazăAdina.
MomentanesteînscrisăşilaŞcoaladeArtădinBucu-reşti,secţiaCantomuzicăpopulară,pentrucă,pelângăta-lent,maiestenevoiedestudiuşimultămuncă,astfelîncâtsăpoţiajungelanivelulpecareţi-lpropuisăîlatingi.
„Pe viitor aş dori să îmi scot primul album, la care lu -crez deja, şi următorul pas ar fi o colaborare cu televiziu -ni le de profil. Totuşi, momentan nu pot să mă prezint aco -lo cântând piesele altcuiva, nu îmi stă în caracter să facasta. Cântecele pe care le-am compus până acum, ală turide profesorul meu - Aurică Mustăţea - sunt într-un stiltra diţionalist, care mă reprezintă pe mine şi spaţiul ances -
tral de unde a plecat totul, în care am crescut şi pe care îlîndrăgesc foarte mult. Pot să afirm că ele aduc în prim-plan elemente din perioada copilăriei, al primilor ani devia ţă, pe care încă îi mai am bine întipăriţi în minte”-afir-mă, vizibil marcată de însemnătatea cuvintelor pe carealege să le folosească atuncicândvorbeştepemargineaacestuisubiect,Adina.
Profesiamilitarăeste,pentruea,dupăcummi-arela-tat,maimultdecâtosimplămeserie,asemănând-ocuovocaţie.Îşiaduceamintecăatuncicânderaîntrebatăcevreasăsefacăcândvacreştemare,spuneacămilitar.Eracevadiferit,careaatras-omereulauniformaasta,şipecareaîmbrăţişat-ocumultdragşibucurie.
„Eram singura care avea astfel de aspiraţii, căci prin-tre prietenele mele de atunci se năşteau idei de purtare aha latului de doctor, tot un fel de uniformă, dar care pemine sigur nu m-ar fi prins”-îşiaminteşteaceasta.
Aventuraei înarmatăa începutcândapăşitpeuşileCentruluimilitaralsectorului6pentrua-şiîntocmidosa-rul de candidat şi a continuat la Şcoala de Aplicaţiepentru Logistică „General Constantin Zaharia”, acolounde a deprins primele taine ale acestei profesii.DintretoateopţiunilepecareleavealadispoziţieaalesLogisti-că-Intendenţă,poateşipentrucăsepliazămaibinepeca-racterulsău.
Deşirecunoaştecăpărinţiieinuaufostdeacordnicio-datăcucarierapecareaalessăourmeze,nuauîncercatsă o oprească, pentru că au conştientizat că unul dintrecelemaiputernicelucruripecarel-arputeafacearfisăîiacordesprijin.„Au înţeles, în cele din urmă, că eu mă simtbine aici, că asta este a doua mea familie şi că vin cu plă-cere la birou. Încă suntem o categorie socială apreciată şires pectată, iar lucrurile astea îmi conferă un sentimentplă cut, o împlinire sufletească”-concluzioneazăsergent-majorAdinaIulianaBîscoveanu.
Căpitan Narcis RĂDUCU
ultimele
De-a lungul evoluţiei Armatei Române, Infanteriaa ocupat locul principal, fiind arma cea mai veche, ceamai numeroasă ca efective, cu cea mai mare contri -buţie şi cu cele mai grele jertfe de sânge în lupta pen-tru libertatea, independenţa şi unitatea naţională a po -po rului român.
Armadebazăasistemuluimilitarromânesc,compo-nentăfundamentalăaForţelorTerestreRomâne,Infante-riaerainiţialorganizatăînşapteregimente,constituitefi-ecaredindouăbatalioaneacâtepatrucompanii.
Tratatul de pace de laAdrianopol, care a pus capătRăzboiuluiruso-turcdin1828-1829,confereaŢărilorRo-mâne dreptul să-şi organizeze „un număr de gărzi înar-matepământene”,adicăsă-şiînfiinţezepropriaputeremi-litară.Drepturmare,la30aprilie1830s-ahotărât„formă-ruireaînValahiaaşasebatalioanepedestrimeşişaseesca-droanecălărimeastrăjiipământeneşti”.
La 5martie 1831,marele spătarAlexandruGhica aprezentatspreaprobaredivanuluiŢăriiRomâneşti„Regu-lamentulostăşescpentrumiliţiapământeneascăaPrinci-patuluiValahiei”,iarhatmanulConstantinPaladi,„Regu-lamentulpentrumiliţianaţionalăaMoldovei”,ambelecu-prinzândprescripţiuni asemănătoare, referitoare laorga-nizarea, recrutarea, dotarea şi instruirea noilor armate.Dinacesteforţemilitareaufostcreatetreiregimentemix-te,laBucureşti,PloieştişiCraiova.Înacelaşitimp,auluatfiinţăînMoldovaunbataliondeinfanterieşiunescadrondecavalerie,dincares-aînfiinţatprimulregimentmixt,cugarnizoanalaIaşi.Învedereaconduceriiunitareafor-ţelormilitarealePrincipatelorUnite,prinÎnaltulOrdindeZinr.83din12noiembrie1859afostînfiinţatStatulMa-jorGeneral,avându-lînfrunte,începândcu30mai1860,pecolonelulIoanEmanoilFlorescu.Unificareacompletăacomandamentuluis-arealizatspresfârşitulanului1861,cândMinisterele deRăzboi de la Iaşi şi Bucureşti s-aucontopitîntr-unulsingur,cusediulînBucureşti.Înacestcontext, în structuraMinisteruluideRăzboi a apărutunorganism destinat special pentru conducerea infanteriei,devenit precursorul inspectoratelor şi comandamentelorinfanterieidemaitârziu.
Întimpuldomniei luiAlexandruIoanCuza,numărulregimentelordeinfanteries-amăritlaşapte,plusunbata-liondevânători,fiecareregimentavândcâtedouăbatali-oaneapatrucompanii,totalizând14batalioane,respectiv56companiide infanterie.Lafineleanului1864,acesteregimente erau dislocate la Iaşi,Craiova, Ismail, ş.a. ÎnRăzboiul de Independenţă,ArmataRomână a participatcu41batalioane infanterie, 32 escadroane cavalerie, 18bateriiartilerieşi5companiigeniu,totalizând38.000deoameni.Infanteriaadatcelmaigreutributdesânge,dintotalul celor peste 10.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi,91,9%fiindinfanterişti.
La 15 august 1916, România amobilizat, la armataoperativă,13.561ofiţerişi562.847soldaţi,gradaţişire-angajaţi. Din acest efectiv, infanteria reprezenta 80,6%,adică413.839militari.
Unităţile luptătoare constituite în iarna şi primăvaraanului1917,înMoldova,pentrureorganizareaşireface-reapotenţialuluideluptăalArmateiRomâne,eraucom-pusedin15diviziideinfanterie,avândîncompunerecâtedouăbrigăzideinfanterie,adouăregimente,fiecarecon-stituitpecâtetreibatalioane.Raportatlaefectiveleparti-cipante, infanteria a fost arma care a dat celemaimari
jertfe umane. În august 1916, infanteria avea sub arme8.116ofiţerişi413.839soldaţi,lacareseadăugauşicon-tingenteleanilor1917şi1918,cuuntotalde42.990sol-daţi.Dintreaceştia,pânălasfârşitulrăzboiului,infanteriaalăsatpecâmpuldeluptă1.543ofiţerişi193.795soldaţimorţi şi dispăruţi, adică 42,3% din efectivul mobilizat.Acestoralis-auadăugatrăniţiişiinvaliziiderăzboi,ast-felîncât,raportatlatotalulpierderilorpearmată,87%aufostinfanterişti.
Laînceputulanului1920,infanteriaerastructuratăpe21 de divizii de infanterie, fiecare având în compuneredouăbrigăzi,maipuţinDivizia8,organizatăpetreibrigă-zi;întotal,existau43brigăzideinfanterie,cucâtedouăregimente.
La începutul celui de-alDoileaRăzboiMondial, In-fanteriaromânăreprezenta58,19%dinarmatadeuscatşi61,50%pe arme, având un efectiv de peste 222.000 desoldaţi,gradaţi,subofiţerişiofiţeri.
Conformlegilornr.205şi206din1947,încompune-reainfanterieiintraupatrudivizii,odivizieblindatăşiodiviziemotomecanizată.La1iulie1947aufostdesfiin-ţatecomandamentelecelordouăarmateexistente(1şi4),comandamentele corpurilorde armată şi cele teritoriale,creându-sepatrucomandamentederegiunimilitare,laTi-mişoara (Regiunea 1), Bucureşti (Regiunea 2), Cluj(Regiunea3)şiIaşi(Regiunea4).
Încursulanului1960,comandamentelederegiunimi-litareaufostînlocuitecucomandamenteledearmată,iarîn anul 1969 a luat fiinţăComandamentul Infanteriei şiTancurilorcare,începândcu1august1990,s-areorgani-zatînComandamentulTrupelordeUscat(încompunereacăruiaaintratşiInspectoratulGeneralalInfanterieişiVâ-nătorilordeMunte),în1993s-atransformatînStatulMa-joralTrupelordeUscat(avândînsubordinearmateledearme întrunite, instituţiile de învăţământ şi formaţiuniledediferitearmesubordonatedirect),apoi,dinanul1995,structura de conducere a armatei terestre poartă actualadenumire-StatulMajoralForţelorTerestre.
Perfecţionarea organismelor de conducere, desfăşu-ratăîntandemcuevoluţiainstituţiilorsimilaredinarma-telestatelormembreNATO,avizatreducereaefectivelormilitare, concomitent cu eficientizarea structurală, func-ţională şi acţională a unităţilor şimarilor unităţi, impli-cândprofesionalizareaaccentuatăapersonalului.Unprimpas în această direcţie a fost făcut la începutul anului1994,cândaufostdesfiinţatearmatele,înlocuitecucor-
puriledearmată.Regimenteleauconstituitbrigăziînceamai mare parte, iar celelalte s-au transformat în batali-oane,înscopulrealizăriiunorstructurimaimici,flexibi-le,cumobilitateşieficienţăsporiteînluptă.
Concomitentcuparticiparealaoperaţiuniînteatremi-litaredinstrăinătate,afostiniţiatuneficientprocesdere-ducereaformatuluiinfanteriei,deuniformizareastructu-rilorşiechipamentelorşideprofesionalizareprogresivăaunităţilorcomponente. Impactula fostconsiderabil,maicuseamăînplanulprofesionalizăriişialleadership-ului,unităţile de infanterie confruntându-se, în premieră, cuameninţăridinceîncemaidiversificateşiîntr-oevoluţieconstantă, într-un cadru interarme şimultinaţional com-plexşidinamic.
Astfel,înperioada1995-1999,celepatrubatalioanede„CăştiAlbastre",constituiteîncadrularmeiinfanterie,auparticipatînAngola,subegidaONU,lamisiunearomâ-neascădemenţinere apăcii.Efortul ţării noastrepentrumenţinereapăciiînaceastăţarăaînsumat4.530demili-tari.Înanul1997,încadruloperaţiunii„Alba”,unnumărde 400 demilitari din batalioanele de „CăştiAlbastre",constituiţiînDetaşamentulRomân„SfântulGheorghe”,acontribuitîncadrulforţeimultinaţionaledeprotecţiedinAlbania la buna desfăşurare a acţiunilor umanitare şi lamenţinereapăciiînaceastăţară.Deasemenea,ofiţeriin-fanteriştiauparticipatlamisiuniîncalitatedeobservatoriînRepublicaMoldovaşilagraniţadintreIrakşiKuweit,iar militarii români au asigurat paza spitalului de cam-panieromânescdinSomalia.
Din2003şipânăînprezent,militariiromânidinstruc-turile de infanterie şi-au îndeplinit şi îşi îndeplinesc şiastăzi cu demnitate, dăruire şi profesionalismmisiunileîncredinţateînAfganistan,IrakşiKosovo.
Având în vedere situaţia mondială actuală şi nevoiastringentădesecuritate,infanteriaromânăaurmatunlungproces de transformare în cadrul Forţelor Terestre Ro-mâne,înprezentmodernizându-sepetoatepalierele:re-surseumane,concepţiedeinstrucţie,dotareşiînzestrarecusistemedeluptă,înconcordanţăcunevoileactualealeluptătoruluişicucerinţeledecapabilităţialestructurilormilitaredeinfanterie.
Graduldeimplicareainfanteriştilorînansamblulacţi-unilorForţelorTerestreRomânepentruparticiparealaîn-deplinireaangajamentelorasumatedeRomâniaestedeci-siv,determinatdelocul,rolulşimisiunileîncredinţate,înraport cu principalii factori de risc la adresa AlianţeiNord-Atlanticeşi,implicit,laadresasecurităţiiRomâniei.
Prestigiulinfanteriştilorromânicareauluptatşiluptădepartedecasă,înteatreledeoperaţiidinAfrica,Balcani,Irak şiAfganistan, cu demnitate, dăruire şi profesiona-lism,împreunăculuptătoridinarmatecutradiţiiînopera-ţiiledestabilitateşidesprijin,acrescutşimaimult,acestfaptfiindunanimrecunoscutlanivelulNATOşialcoali-ţiilor.
Astăzi, InfanteriareprezintăcomponentaprincipalăaForţelor Terestre Române, cu capabilităţi multiple de aexecutaoperaţiidecisive,independentsauîncooperarecucelelaltearme,înoricezonăşipeoricedirecţie,fiindast-felorganizată,dotatăşipregătităîncâtsăconstituie,ori-undeşioricând,oforţădeelităcredibilăşidescurajantăoricăreiagresiunisauameninţărilaadresaRomânieişiaaliaţilorsăi.
General (rez.) Dan Ghica RADU
KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 9 (517) din 15 mai 2020
Pagina 3
190 de ani de infanterie în Armata României190 de ani de infanterie în Armata României
Dincolo de pasiuni
- Domnule colonel, vă rog să ne vorbiţi despre par-cursul profesional de la începutul carierei şi până înprezent. Care au fost cele mai importante evenimentecare v-au marcat evoluţia profesională şi la care văraportaţi şi acum?
Pentruoscurtăanaliză,aşîmpărţicarierameaînşaseetapeprincipaleşiînaltedouăsecundare,reprezentatedecele două misiuni din Teatrul de Operaţii Afganistan.Fiecaredinacesteetapem-amarcat,îmbogăţitşiîmplinitprofesional.
Primaetapăoreprezintăperioadastudenţieipetrecutăîn cadrul Institutului Militar de Infanterie şi Chimie,,Nicolae Bălcescu’’ din Sibiu, între anii 1991-1995.Debutula fostunulexcelent,amintratprimulcumedia9,23,concretizândastfel,atâtdorinţameademiccopildea fi ofiţer, cât şi speranţele părinţilor mei cărora lemulţumesccuacestprilejpentrusprijinulpecaremil-auacordat.Cunostalgiepotspunecăceipatruanipetrecuţiîncadrul instituţieide învăţământ, fiindprimapromoţiedestudenţimilitari,aureprezentatperioadamaturizării.Adouaetapăoreprezintăperioada1995–2000petrecutăîncadrulBatalionului422CercetaredinSatuMare.Astfel,petimpulmisiunilorexecutatemi-amtestatcapacitateadeadesfăşuraactivităţi înoricecondiţiigeoclimatice,prinsurprindere, cu îndrăzneală şi rapiditate pentru a realizasprijinul cu informaţii necesar pentru aprecierea justă asituaţiilor,luareadeciziilor,planificareaşidesfăşurareacusucces a unei operaţiimilitare.Visele au fost împlinite,astfelcăetapeletreişicincile-ampetrecutînBucureştiîncadrulBatalionului500Sprijin înperioadele2000-2004şi 2009–2016.Am îndeplinit aici funcţii de comandă aunorstructuridetransport,delogisticăsaudepază.Amdesfăşuratactivităţiîndomeniinoi,fiind,,şef”-dacăpotspune aşa - al şoferilor, bucătarilor şi personalului ceasigurasecuritateasediuluiStatuluiMajoralForţelorTer-estre.Amavutastfelşansasăpotprivilucruriledinpunc-tuldevederediametralopus,alceluicaretrebuiesăevitesurprinderea,ştiindcăpoatefiascultat,observatşiindusîn eroare. În a doua perioadă, din funcţia de şefmoduloperaţii şi instrucţie am putut planifica şi verifica toateactivităţileceasigurăbunulmersalcazărmiiîncareestedispus sediul acestei importante categorii de forţe aArmateiRomâniei.
Etapelepatruşi şase le-ampetrecut încadrulSecţieiPoliţieMilitară a StatuluiMajor al ForţelorTerestre, înperioadele 2004-2009 şi din 2016 până în prezent. DinposturadecomandantalceleimaimaricompaniidepazădinForţeleTerestre,cutreiobiectiveînresponsabilitate,am ajuns la biroul serviciul interior, ce avea ca sarcinătocmai coordonarea şi monitorizareamodului de asigu-rareasecurităţiiobiectivelormilitaredinForţeleTerestre.Ulterior am activat în cadrul biroului protecţia forţei şimaiapoiabirouluipoliţiemilitară.Cumeramdejaobiş-nuitm-ampuspeasimilatcunoştinţe,astfelcăunaltturdeforţăcu3funcţiiîn5anim-a îmbogăţit teribil. Reve-nireameaulterioarăîncadrulsecţiei în anul 2016 a părutcevafoartefiresc.Amredes-chis folderulcu titlulPoliţieMilitară şi, având în vederecă absolvisem în cadrul Fa-cultăţiideSecuritateşiApă-rare/ U.N.Ap. ,,Carol I” -Advanced Joint OperationsOfficerCourse-(Curspost-universitardeformareşidez-voltareprofesionalăcontinuăîn conducerea operaţiilorîntrunite) m-am bucurat defaptulcăpotîntâmpinacufrunteasusevenimenteleceîşifăceausimţităprezenţaîncepândcuanul2017.
- Domnule colonel, puteţi să ne faceţi câteva preci -zări privind misiunile din TO Afganistan la care aţiparti cipat?
DespremisiunileexecutateînTeatruldeOperaţiiAf-ganistannupotsăamdecâtpercepţiiextraordinare.Primamisiunedinperioadaaprilie-octombrie2006a însemnatfructificarea experienţelor de la începutul carierei melemilitare.ÎncalitatedeinstructorîncadrulDetaşamentului,,ANA TRAINING” am avut şansa să lucrez într-unmediuinternaţional,avândcapartenerimilitariafganişiamericani. Şase luni pline demisiuni, cu parteneriimaisusamintiţi,înGardez,provinciaPaktia,mi-aupermissăamamintiriextremdeplăcute.ActivităţileexecutateprinTeraPass(2895m)sauprinKGPass(Khost-GardezPass2869m)aufăcutdeliciulmisiunii.Potspunecăamexe-cutatactivităţispecificeînsplendidazonăîncare,înanul1988,U.R.S.S.adesfăşuratOperaţiaMagistral,şiîncareaavutlocrenumitaBătăliepentruCota3234.
A doua misiune din perioada iulie 2011 – februarie2012,dinShahjoyprovinciaZabulaînsemnatfructifica-reaexperienţelordinadouaperioadăacariereimelemili-tare.Acumcuobogatăexperienţăteoreticălaactiv,absol-visemîntretimpîncadrulColegiuluideManagementalCrizelor şiOperaţiiMultinaţionale/U.N.Ap. ,,Carol I’’ -Brigade Staff Officer Course (curs de stat major tip
brigadă),măputeamaplecaserios asupra planificăriiunei operaţii militare, aşacă, în calitate de şef com-partiment planificare oper-aţii,amavutşansasăplani-fic6operaţiideasaltaerianşi45dealtetipurideopera-ţii. Planificarea nu estedeloc uşoară darmi-a pro-dus o deosebită plăcere sălucrezzileşinopţiîncadrul,,DepartamentuluiCreaţie’’.
- Consideraţi că trebuiesă existe un anumit stil delu cru pentru a îi determinape oamenii din subordinesă-şi îndeplinească promptmi siunile primite?
Da, stilul de lucru esteunelementimportantşiîmiplacesăconducprinexem-plulpersonal.Aşacăîmbincompetenţaprofesională,cuceaorganizatoricăşicuceasocial-umană, astfel încât subordonaţiimei să îndeplin-ească misiunile încredinţate. Îmi place să utilizez acesttermen ,,încredinţate’’ mai mult decât ,,primite’’ tocmaipentru că îi responsabilizeazămaimult pe subordonaţi.Creezastfelolegăturăîntreaceştiaşisarcinilepecareleaudeîndeplinit.
Realizareaacesteilegăturimăresponsabilizeazăşipemine de asemenea, pentru că trebuie să evaluez corectsituaţia şi să am grijă ca sarcina încredinţată să nudepăşeascăcapacităţileceluicăruiai-oîncredinţez.
Oferşicermaturitateastfelcăpoliţistulmilitardinte-ren, indiferent de grad sau funcţie, ştie că este singurulresponsabildeîndeplinireamisiuniidarştieşică,înace-laşi timp, are libertate totală de acţiune, evident cu res-pectarealimitelorlegaleşiregulamentare.
- Ce ne puteţi spune despre colaborarea profesionalădin tre detaşamentele de poliţie militară româneşti şiamericane din Baza Militară Kandahar din Afganistan?
AşîncepeprinavăinformacăîncadrulOperaţieiRe-soluteSupportMission(RSM)înTeatruldeOperaţiiAf-ganistansuntdouăstructuridePoliţieMilitarăcedesfă-şoarăactivităţiîncomuncuparteneriiamericani.Celedo-uă detaşamente româneşti de PoliţieMilitară denumiteROUIMPBAFşiROUIMPKAFauajunsdejalarotaţiaaXI-aşirespectivaIII-a.PrintermenulIMPseînţelegeInternationalMilitary Police. Personalul acestor detaşa-menteestedislocatastfel:douăgrupedepoliţiştimilitariînBazaMilitarăBagramşiunaînBazaMilitarăKanda-har.Personalulmilitarromânesteintegratîncadrulcelor
două IMP Detachment, iar activi-tăţile se desfăşoară în comun cuparteneriiamericani.
Pe timpul desfăşurării misiu-nilordinTeatruldeOperaţiiAfgan-istan au fost recompensaţi pentrumodul profesionist în care au exe-cutatmisiunileatâtmilitari românicâtşiamericani.Chiarîndatade07mai 2020, fruntaşul Robert LuciudincadrulROUIMPBAFXIafostrecompensatdecomandantulASG-A(AreaSupportGroup-Afghanis-tan)pentruprofesionalismuldecarea dat dovadă pe timpul executăriimisiunilorprimite.
Impresiilepecarevileîmpărtăşescpotspunecăsuntdirecte,avândînvederefaptulcăînlunaaugust2019amparticipat la rotirea personalului detaşamentelor româ-neştidePoliţieMilitarădinBazaMilitarăKandahar,ROUIMPKAFrotaţiaI,generatdeDivizia2Infanterieşicon-dusdecpt.PaulGabroveanu,şiROUIMPKAFrotaţiaaII-a,generatdeDivizia4Infanterieşicondusdelt.AndreiGlejer.
Petimpulexecutăriiacestormisiuniampututconstatarelaţiile existente întremilitarii români şi americani, în-credereaexistentăîntreaceştia,modulîncarerelaţionauşisecompletaupentruducerealabunsfârşitasarcinilorîncredinţate.
- Pe data de 15 mai Poliţia Militară îşi serbează ziuaar mei. Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre is -toricul acestei arme.
Într-adevăr,la15maisărbătorim30deanidelareîn-fiinţarea poliţieimilitaremoderne. Precizez acest lucru,deoareceprimeleatestărialeactivităţiide„poliţiea tru-pei” se regăsesc în documentele de „fiinţare a Gen-darmeriei”din3aprilie1850emisedeDomnulGrigoreAlexandruGhica,iarmisiunilespecificeaufostconsem-nate şi înOrdonanţa896din20 iunie 1864 semnată deDomnitorulAlexandruIoanCuza.
TermenulconsacratdePoliţieMilitarăîşiareoriginileînanul1893,când,pevremeaRegeluiCarolI,cuaproba-reaacestuia,legiuitorulLascărCatargiuapromulgat„Le-
gea asupra Gendar-merieirurale”.
Astfel, în Moni-torul Oastei nr. 53din 5 noiembrie1893,găsimînlegeamai sus menţionată,laTITLULIV-Atri-buţiunile gendarme-riei, Capitolul I –Serviciul ordinar şiextraordinar, artico-lul52-serviciulor-dinar cuprinde:........, pct. e) PoliţiaMilitară.
La sfârşitul celuide-AlDoileaRăzboiMondial, poliţiami-litarăafostîmpărţităîn mai multe struc-turi, cu diferite de-numiri, dar care nu
şi-adovediteficacitateade-alungultimpului.Aceastăsituaţies-aperpetuatpânăînanul1990,când,
dupăînlăturarearegimuluicomunistdindecembrie1989,MinisterulApărăriiNaţionaleaconsideratcăestenecesa-răînfiinţareastructurilordePoliţieMilitarăspecializateîncontrolultraficuluiautovehiculelormilitare,ordineşidis-ciplină, pază obiective şi protecţie demnitari, precum şicercetareşiinvestigareprimară.
Un alt moment important l-a reprezentat anul 2003când au fost înfiinţateSecţia, respectivBirourilePoliţieMilitarălaceletreiimportantecomandamentealecatego-riilordeforţe–ForţeleTerestre,respectivForţeleAerieneşiForţeleNavale.
Având acest mod de organizare, unităţile şi subuni-tăţileconstituiteauexecutatomarediversitateşinumărdemisiuni,atâtpeteritoriulnaţionalcâtşiîndiferitetea-tredeoperaţii.
- Sunt situaţii, şi nu puţine, când Poliţia Militară co -laborează cu Poliţia Română. În contextul actual, în ca -re ne confruntăm cu un puternic inamic, şi anume vi -ru sul COVID 19, ne puteţi descrie această colaborare?
Da…aveţidreptate.Colaborămmaistrânscustructu-rile Poliţiei Române (I.G.P.R.), naturamisiunilor ne în-drumăastfel.Darcooperareaesteconstantăşicucelelaltestructuri ale M.A.I. - Poliţia de Frontieră (I.G.P.F.) sauJandarmeriaRomână(I.G.J.R.).
CepotsăvăspunestecăpersonalulstructurilordePo-liţieMilitarădinForţeleTerestreafostînprimelerânduri,alături de medicii militari şi de personalul medicalM.Ap.N.,încombatereaefecteloracesteipandemii.
PentruprevenireaefectelorCOVID-19văaduclacu-noştinţă faptul că primelemisiuni executate, la debutulpandemiei, au constat în asigurarea sprijinului în cadrulPunctelordeTrecereaFrontiereidestatordonate,ulteri-ormisiuniles-audiversificat,iarcooperareacustructurilePoliţieiRomâneafostdeplină.
Cumvăspuneamanterior,personalulPoliţieiMilitaredinForţeleTerestreaacumulat,timpdetreiani,experien-ţanecesarăatâtpentruexecutareaunoracţiuniindividualesauîngrup,câtşipentruaacţionaîncooperarecucelelal-te elemente din cadrul Sistemului Naţional deApărare,OrdinePublicăşiSecuritateNaţională.,,Avemmeciuriînpicioare”,dacăîmiestepermisăoexprimareunpicmaiplastică.
Executarea misiunilor specifice pentru combatereaefectelorpandemieiCOVIDnune-aluatprinsurprindere,Erampeval…şiastfelM.Ap.N.apututfructificaexpe-rienţadobânditădePoliţiştiiMilitariînTeatruldeOpera-ţiiAfganistanşilastagiiledepregătireefectuateîncadrulinstituţiilor de învăţământ/pregătire/ instruire aparţinândI.G.P.F.,I.G.J.R.şiI.G.P.R.
- Ce mesaj transmiteţi colegilor dumnea voastră mili-tari, la ceas de sărbătoare?
Astăzi,laceasaniversar,potafirmacucertitudinecăPoliţiaMilitarăseprezintăcaostructurăsuplăşieficien-tăaArmateiRomâniei,aptăsă-şiîndeplineascăcucinsteşidevotamentmisiunilecareîirevinşisuntfermconvinscămăpot bizui pe profesionalismul poliţiştilormilitari,astfelîncâtaceştiasăîndeplinească,,oriundeşioricând”misiunilecarelesuntîncredinţate.
Domnilorofiţeri,maiştrimilitari,subofiţeri,gradaţişisoldaţi…Dragipoliţiştimilitari…Cuîncrederedeplinăîncalităţiledumneavoastrăprofesionaleşimorale,văcersă vă consacraţi întreaga energie, pricepere şi putere demuncăastfelîncâtsăfiţigataoricândsăîndepliniţimisiu-neasacrădeapărareaPatriei!
CuprilejulsărbătoririiZileiPoliţieiMilitare,vămul-ţumescpentruefortuldepusşipentruprofesionalismuldecareaţidatdovadăpetimpulexecutăriimisiunilorînulti-mele luni,vădoresc sănătate,puteredemuncăşinorocalăturideceidragişideceipecareiipreţuiţişivăurez–La mulţi ani!
Mihaela DIACONU
Curierul ARMATEINr. 9 (517) din 15 mai 2020Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE
C M Y K
Poliţia Militară - Trei decenii de profesionalism Interviu cu şeful secţiei Poliţie Militară a Statului Major al Forţelor Terestre, colonel Cristinel RISTEA
În teatrul de operaţii din Afganistan orice misiune arespe cificul ei. Suntem aici ca să aplicăm ceea ce am în vă -ţat în ţară pe timpul pregătirii şi să ne adaptăm la tot cee nou şi neprevăzut.
Batalionul21deProtecţiaForţei“VipereleNegre”aavutînprimaparteamisiuniişisarcinadeaasigurapro-tecţiaapropiatăaEchipeideconsiliereşiasistenţă(TAACSouth–Train,AdviseandAssistCommandSouth)cumi-litaridinCompaniaBravo.
Înprimeleluni,fiecaredimineaţăîncepeacumaimul-temisiunideescortăşiprotecţieapersonaluluicareconsi-liamilitariiCorpului205ANA(AfghanNationalArmy)înATC (AfghanTraining Center – Centrul de InstruireAfgan),pediferitedomenii.Deasemenea,aceleaşimisi-
unierausolicitateşiîncadrulîntâlnirilorimportantedetipShura cu liderii locali, unde erau integrate toate plutoa-nelesubunităţiipentruaacoperiîntreagagamădesarciniprimite.
Comandantul plutonului BRAVO 2, sublocotenentulVictorPopescuaavutcelemaimultemisiunideacesttipşine-apovestitceînseamnăsăfii“GuardianAngel“şica-resuntriscurileînastfeldemisiuni.“MisiuneadeGAne-cesităoatenţieridicatăşiadaptareapermanentăasituaţieiînfuncţiedeceeacegăsim.Perioadadepregătireaatinsopartedinlucrurilepecarele-amîntâlnitaici,darcândamajunsînterensituaţiaafostrelativdiferităpentrucăaintervenitunfactorcareaschimbatpercepţiaasuprami-siuniişianumefactorulumandinparteaANDSF(AfghanNationalDefenseSecurityForce).Nuamgăsit oamenii
pecareneaşteptamsăîivedemaici.Eieraucutotuldiferiţideceeacenis-aprezentatînţară,înmaremăsurătoţioameniicucaream lucrateraufoarte bine educaţi, erau dispuşi săne ajute şi în principiu consider căîşi fac treaba aşa cum pot ei maibine,celpuţinceicucareamlucratînATC.
Subordonaţiimeiauavuto sur-priză,maialescămulţidintreeia-veau misiuni de patrulare în GDA(GroundDefenseArea)şinuauavutexperienţaunuiGA.Afostosurpri-ză pentru că misiunile erau maiscurtefaţădecelecucareerauobiş-nuiţi şi pentru că le era solicitatăatenţiamultmaimult.Fiecaremili-tar din pluton era un senzor carecontaîndiferitesituaţii.
ConsidercăcelmaiimportantlucrucaGAestesăfiiflexibilşisăfacidiferenţadintreoameninţarerealăşitoa-teobiceiurilepecareleauoameniiaici.Cumamînvăţatsă facemdiferenţa?Efectiv interacţio-nândfoartemultcuei şi cunoscându-ipetoţidupătiparelepe care le au zi dezi.
Detaliile fac di-ferenţa…Avândînvedere cămisiuneapecareoexecutamnoi era în sprijinulANDSF,nuputeamsă percepem oricefactor ca fiind o a-meninţare.Undeta-liuimportantdeca-re trebuia să ţinemcont era să nu per-mitem ca persona-lulANDSFsăsea-propiedenoicuarmament,darerauşigărzidecorpcaretrebuiau să îşi îndeplinească sarcinile specifice de pro-
tecţiealiderilorlocalişiacomandanţilordincadrulCor-pului205ANA.Interacţiuneacueierafoarteimportantăşifaptulcăamajunssăîicunoaştemne-aajutatsăneîn-deplinimmisiunea.
Risculprincipaleracelde“GreenonBlue”,încareunmilitarafganarfipututsădeschidăfoculasupraunuimi-litardincadrulForţelorCoaliţiei.”
SergentGheorghePodosu,comandantgrupă,plutonulBRAVO2-“CelmaiimportantlaunGAestespirituldeobservaţieşiatenţiadistributivă.SuntlaadouamisiuneînteatruldeoperaţiiAfganistan.Înprimamisiuneaminter-acţionat cu personalulANDSF pe timpul misiunilor depatrulare,daracumcaGAamcooperatmultmaimult,amfostmaiaproapedeei,ceeacene-adeterminatsăîicu-noaştemmaibine.Dacăpetimpulmisiunilordepatrularetotul sedesfăşurapeun terendeschis,acummajoritateaactivităţiloraveaulocînclădiri,înspaţiiînchise.Amreuşitsăneîndeplinimfiecaremisiunefărăincidentepentrucăsuntemuncolectivunit.Ne-amadaptatdestulderepedeaici,înAfganistan.Practic,pregătireadinţarăne-a determinat să ne adaptăm mai repede, datorită ni-veluluidecomplexitatealtuturororelorşiexerciţiilordepeterenuldeinstrucţie.Suntconvinscăaceastămisiuneosăîmiaducămieşicolegilormeioexperienţăbogatăîncarieranoastrădemilitari.”
Căpitan Mariana Dinu
Înperioadapregătiriipentrumisiune,„CecrezicăneaşteaptăînMali?”eraoîntrebarepebuzeleşiînminteatuturor.Deobiceipri-meam răspunsuri asemănătoare, înarmate cudoza recomandatădeoptimism în faţanecu-noscutului.
Dupăoşedinţădetragere,înautobuz,laîntoarcerea spre unitate, adresez din seninaceeaşiîntrebarebinevoitoarevecineidesca-un.
„Euştiudeja:măaşteaptăsoţul,şialte6-7 lunidepartedeel…”apicatonestrăspun-sul.Măuitmaiatentlacolegamea:otânărădelicată şivisătoare,desprecare laacelmo-mentştiamdoarcăvafimembrudebazăînmicaechipădecomunicaţiiadetaşamentuluiCarpathianPumas.Abiaatuncivădverigheta.
„Suntemcăsătoriţidin2018şicândama-flat despre misiuneadin Mali am vrut săplecăm împreună, amparticipat amândoi laselecţie.Elareuşit,eunu, am rămas rezer-vă… Acum el se în-toarce după 7 luni încadruldetaşamentului,iar eu plec pentru ur-mătoarea rotaţie.Sun-tem împreună din2010:cândeueramînliceu,clasaaXII-a,elera în primul an deşcoalămilitară laPiteşti.Cândelprimea re-partiţialaConstanţa,eutocmaitreceamcubi-ne de probele sportive, hotărâtă să urmezaceeaşi carieră militară. După admiterea laŞcoalaMilitarădeMaiştriMilitarişiSubofi-ţeri,amfostnevoiţisăcontinuămrelaţiadeladistanţă.Dacănucredeampânăatuncicăpoţiavea atâta încredere într-o persoană, soartami-a arătat că aceasta îţi poate fi prieten,iubit,soţ”.
În teatruldeoperaţii îşiva întâlni soţuldoarcâtevazile,pe timpulcâtceledouăde-taşamentesesuprapunpentrupredarea-primi-reamisiunii.Răbdareai-amaifostpusălaîn-cercarecuîncăunobstacol:deşidetaşamentul
aajunscubineînMalidin16aprilie,înurmacondiţiilor de izolare impuse de ONU, soţiiLazărauavutdeaşteptatdouăsăptămânipânălaprimaîmbrăţişare.
În următoarele zile, de dimineaţă pânăseară,cuexcepţiacelorcâtevaoredelaprânzcândarşiţabatespre50degradeCelsius,unobservatorascunsîncurteainterioarăazoneideizolarearfivăzutmilitariiînceamaihaoti-că deplasare, plimbându-se de ici-acolo, sa-lutându-sedinpriviri,gesticulândşizâmbind:acesta e tabloul obişnuit al convorbirilor te-lefonice cu familia. Semnalul e slab, apelulvideoemaidegrabăoimagineneclară,cuvin-tele mai mult se ghicesc, dar zâmbetele setransmitlamiidekilometriprinmagiatehno-logiei.Printreei,şiDoiniţavorbeştelatelefon
cu soţul, căutându-l dinpriviri când acesta se a-flăla…doar30demetridepărtare.
„Nuştiucâtdemulti-a plăcut piesa luiShakespeare,dar,decâ-teva ori pe zi, el devineRomeo:euurclabalco-nuldelaetajul1alcori-mecului, el stă dincolode cortul de servire amesei,încâtsăneputemşivedeacândvorbim latelefon…Nu e uşor, dartot este de omie de orimaibinedecâtînultime-
le7luni,celpuţinştiucăeaici.”Înfelulinexplicabilîncaresoartaaranjea-
zăuneorilucrurile,încheiereaperioadeideca-rantinăacoinciscuziuaîncareauaniversatzeceaniderelaţie.Revedereaafostdiscretă,cuoîmbrăţişarescurtă,cureţinereaspecificăcelorcareîncearcăcutăriesăîşistăpâneascăemoţiilecelemaiputernice.
Chiardacăacestalzeceleaanîlvorpetre-ceînmareparteseparat,vaficusiguranţău-nulmemorabilpentruamândoi: îiva legaa-mintireauneimisiunicurajoaseîninimaAfri-cii,fiecarefiind,perând,celplecatşicelaş-teptat.
Locotenent Mirela VÂŢĂ
Locotenentul doctor Ancuţa Mi-hai, medic specialist medicină inter-nă,esteunuldintrecele10cadreme-dicalecare,pebazădevoluntariat,aurăspuns „prezent” sprijinului acordatcolegilor din Republica Moldova înlupta împotriva pandemiei deCOVID-19.
AncuţaesteabsolventăaColegiu-luiMilitar„ŞtefancelMare”,Câmpu-lungMoldovenescdinjudeţulSucea-va. După absolvirea colegiului, şi-acontinuat studiile, pentru o perioadăde6ani,încadrulInstitutuluideMe-dicinăMilitarădinTârguMureş, câtşiîncadrulUniversităţiideMedicină„LouisPasteur”dinStrasbourg,Fran-ţa.Aurmatpregătirea rezidenţiatuluiînspecialitateamedicinăinternă,pen-truoperioadăde5ani,înspitaledinBucureştidarşidinFranţa.
„Deceamalessăfacaceastămi-siunemilitarăumanitară?Dindorinţadeaajutaşideafiutilăoamenilora-flaţilanevoie!Esteunconflict„glo-bal”unic,încaresuntimplicatetoatenaţiunile.Cunoaştemfoartebinesitu-aţia României şi, mai ales, unde seclaseazădinpunctdevederealtotalu-lui de cazuri pozitive înregistrate.
Normal că România are nevoie demedicii ei în limitarea şi gestionareaefectelorpandemiei,câtşiîntratareapacienţilorbolnavideCOVID-19,darsănuuitămcădinpuţinulnostrubinearfisăîmpărţimşicelorînmaimaresuferinţăşinevoie.Deaceea,aceastămisiunemilitarăumanitarăavenitcao gură de oxigen pentrucolegiişifra-ţii noştri din Republica Moldova.Considercăvomaveaceînvăţadelacolegiinoştrimoldoveni,darcăşinoilevomîmpărtăşidinexperienţaşicu-noştinţelenoastreîntratareapacienţi-lor cu COVID - 19. Colaborarea cuoameniiesteprioritarăînmeseriameademedic, cât şi în ceamilitară, aşacreăm conexiuni interumane, profe-sionale,câtşidiplomatice.Sperămsăneîntoarcemcutoţiisănătoşişicuunplusîncarieranoastrămedicalăcâtşimilitară”.
Înprezent,coleganoastrăîşides-făşoarăactivitateamedicalăîncadrulSecţieiCliniceMedicală2aSpitalu-lui Universitar de Urgenţă MilitarCentral„Dr.CarolDavila”dinBucu-reşti.Mult succes, Ancuţa!
Laurenţiu TUROI
C M Y K
REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr.9 (517) din 15 mai 2020 Pagina 5
Detaliile fac diferenţa - Guardian Angels în Afganistan
Cel p lecat ş i ce l aşteptatCel p lecat ş i ce l aşteptatMedici la datorie!
UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 9 (517) din 15 mai 2020Pagina 6
Ziarul„România”,organulApărăriiNaţionalecea-părealaIaşiîn1917,oferăoimagineclarăasituaţieire-ferindu-selaefortulderăzboialRomânieiîn1917ală-turi deAntantă până la încheierea armistiţiului de laFocşani(9decembrie1917).
Dupăcampaniadin1916,Româniaacedatdouătre-imi din teritoriul ei Puterilor Centrale şi s-a retras înMoldova.Îniarna1916-1917armataromânăs-areorga-nizat.Aliaţii i-au asigurat sprijinmaterial.Un loc im-portant în cadrul acestei acţiuni revenindu-i MisiuniiMilitareFranceze,condusădegeneralulHenriMathiasBerthelot.
ImportanţaRomânieipentrualiaţiestesubliniatăşiînarticoleledinpresastrăinăîncaresearatăavantajeleobţinutedealiaţiprinparticipareaforţelorromâneală-turidecelealeAntantei;armataromânăaatras„impor-tanteforţegermaneşiareţinutforţeconsiderabileînzo-na excentrică a Dunării”. Mai mult, se apreciază că„planurilePuterilorCentraleînBalcaniaufostnimiciteprinintervenţiaRomâniei”încondiţiileîncareMacken-sen,avândameninţarearuso-românăînspate,arenunţatlaofensivaînMacedoniaşiatrimisîntăririînTransilva-nia. Ministrul armamentului,Albert Thomas arăta nunumaiimportanţaRomânieipentruAliaţi,cişifaptulcăesteunsemndeîncurajarepentruafi„maiîncrezătoridecâtoricândînviitor”.Acesteafirmaţiiurmăreausăîn-curajezeparticiparea la luptăaarmatei românealăturidealiaţişisăcreezeoptimismînrândulcombatanţilorşi civililor români, totodată, această încredere se înte-meia pe faptul că „aspiraţiile participării României larăzboisuntcunoscutedeAliaţişiconformecuprincipi-ilececălăuzescpopoareleÎnţelegerii”.Totodată,minis-trulfrancezalarmamentuluiestesurprinsderapidare-facereaarmateiromâne.Diviziaa8-aInfanterie,lama-nevrelecăreiaaparticipat,i-afăcutoimpresieexcelen-tă.GeneralulBerthelot,larândulsău,consideraArmataromână„unimportantadaosdeforţămoralăşimateria-lăpentruAliaţi.Apreciezcăaceastacorespundeareali-tăţii,moralultrupelorarmateiromânefiindexcelentfaţădeacelaaltrupelorruse”.Imagineasoldaţilorşiofiţeri-lor români în ochii conducătorului Misiunii militarefrancezeînRomâniacunoaşteocertăevoluţie:delai-magineanegativăpecareaavut-olaprimelesalecon-tacte cu românii, cu un guvern demoralizat, la relaţiiproasteîntreromânişiruşi,indolenţăgenerală,pânălaaprecierile din mai 1917, când Divizia 8 Infanterie econsideratăcafiinddevaloareegalăcuaoricăreidiviziifrancezedeelită.
Îniunie1917,ofensivaesteintenspregătită;opera-ţiileromânetrebuiausăînceapăla1iunie,peporţiuneaNămoloasa,lavestdeSiret,avânduncentrulaFocşani.Ofensivaruso-românăaînceputînMoldovala24iulie;înnord,decătreArmataa2-aromânăşiunataclaNă-moloasa,însud.La24iulie,Corpul7rusescspargeli-nia germană la sud deMărăşti, românii ocupă oraşul,ceeaceproducesurpriză.Dinpăcate,aceastăofensivă,dusăcumultelan,ebrutal întreruptă la25 iulie,cândKerenskyordonătrupelorruseştisăîncetezeoperaţiile.Ocontinuarearăzboiuluidoardecătrearmataromânăfiindpericuloasă.
Teama României de eventualitatea încheierii uneipăciseparateafostrisipităla25iulie1917,cânds-are-unitconferinţaAliaţilorlaQuaisd'Orsaypentruaexa-mina situaţia fronturilor. În rezoluţia finală adoptată,PuterileAliateauhotărâtcăvorluptapânălavictoriafi-nală,pânăcândPuterilorCentralelevafiimposibilsă
repeteacteledeagresiunedesfăşurateînprezent.Aceas-tă rezoluţie finală a fost de altfel respectată deAliaţi,MareaBritanierespingândpropuneriledepaceseparatăale Austro-Ungariei. Rezoluţia reprezenta o garanţiepentruAliaţiiAntantei,cătratatelepebazacăroras-auangajat înrăzboivorfi respectateşi implicitscopurilelorderăzboiîndeplinite.
Campaniile din vara din 1917, ofensiva de laMă-răştişivictoriiledelaMărăşeştişiOituzaudeterminataprecierileunanimealeAliaţilor.Într-unarticoldinTi-messeafirmacă„singurulpunctstrălucitordepefron-tulderăsăritsegăseşteînRomânia,undearmataatacăfrontierele Carpaţilor, obţinând succese apreciabile”.Succeseleromâneşti i-au impresionatnudoarpeocci-dentali,cişiperuşi.Presaruseascădândlaunmomentdatdovadădeosurprinzătoaremodestieapusoîntre-bareretorică:„eroismulsoldaţilorruşis-arfiridicatlanivelulcelorromâniîncondiţiileîncaredouătreimidinteritoriuaparţineaduşmanilor?”.
Din articolele presei engleze - Times, Daily Tele-graph-sedesprindesimpatiefaţădesituaţiaRomânieipentrucăenevoităsăopreascăofensivaşimultăînţele-gere: oprirea ofensivei după lupta de laMărăşti fiindconsideratăîncontinuareunghinionpentruromâni,iarelanul,moraluldincampaniadinvaralui1917autrezitadmiraţia ofiţerilorAntantei. Rezistenţa românească adeterminatomodificareaimaginiiRomânieinunumailanivelulcombatanţilordin rândurileAntantei, ci şi aoamenilorpolitici.
Serviciilepecarele-aadusAliaţilorapărareaMol-dovei sunt menţionate în discursul primului ministruLloydGeorge „cândva sosimomentul,Aliaţii nuvorputeauitaRomânia,careîntottimpulrăzboiuluişi-afă-cutdatoriastrălucit”.
O încununare a aprecierilor la adresa României eadusădecătrefostulprimministruenglez,Asquith,carenumeşte ţara „România invincibi lă!” O asemeneamenţionareputeaficonsideratăatâtcaoîncurajare,câtşicaunangajamentdeviitor:căci„ţinelaunlochoar-deleluiMackensen”.
Oconsecinţăameritelorcâştigatepefrontdetermi-năacordareauneimariconsideraţiiRomâniei,laConfe-rinţaInteraliatădelaParisdelasfârşitulluinoiembrie1917. Izbucnirea revoluţiei în Rusia la 25 octombrie1917/7noiembrieaantrenatcădereafrontuluirus.Sol-daţiiruşipărăseaufrontulfărăapreveni.Aufostînlocu-iţicuregimenteromâneşti.ArmistiţiulşipaceapecareRusiale-aîncheiatcuPuterileCentraleadeterminatosituaţiesimilarăşipentruRomânia,nufărăorezistenţă,aşa cum reieşea dintr-un articol sugestiv intitulat „Cevoimnoi?”încareseafirmacă,înpofidaarmistiţiuluirus,Româniavarămânelaposturileeideonoare,gatasăcontinueluptele.
Presaromâneascăasubliniatcăpopulaţiaseaflasu-fleteştealăturideAntantă, iaropiniapublică îşimani-festăînpresăopiniileeidecontinuarealupteialăturideAliaţi.ÎnsăoameniipoliticiauconsideratcăarmistiţiulaanulatTratatuldinaugust1916.Armistiţiulafostîn-cheiat la 26 noiembrie/9 decembrie 1917 la Focşani.Presastrăinărecunoşteafatalitateaîmprejurărilorcene-auimpusoatitudinecontrarăvoinţeinaţionaleşisenti-mentelornoastre,dareanucoincidecuhotărârileoame-nilor politici ce au decis să tragă din această situaţieavantajeleceseiveauşirealizareaidealurilornaţionalevornecesitaoveritabilăluptălaConferinţadelaParis.
http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro
C a m p a n i a d i n 1 9 1 7 î n p r e s a v r e m i iC a m p a n i a d i n 1 9 1 7 î n p r e s a v r e m i i
Lec þ ia de i s to r i e
Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã
CarteCarteSărutul pictat, Elizabeth HickeyGustavKlimtaveaomuzăsecretă.
Aceastaestepovesteaei.TulburătoareapovestedeiubiredintrepictorulvienezGustavKlimt şi Emilie Floge, femeiacareapozatpentrucapodoperaSărutulşialcăreinumeartistull-aşoptitcuul-timasuflare,pepatuldemoarte.Viena,1886.Unoraş al cafenelelor elegante,alopereişialuneicomunităţiartisticeînplinăefervescenţă.Emilie,denumai12 ani, cunoaşte un pictor fermecător,darcontroversat.Angajatdetatăleicasă-idealecţiidedesen,KlimtîiprezintăluiEmilielumeaboemăaartiştilor, amodelelor senzuale şi abogaţilordecadenţi, care,deopotrivă,o înspăimântăşiofascinează.PemăsurăceEmiliecreşteşidevineocreatoaredemodăfaimoasă,povesteadedra-gostesetransformăîntr-opovestedespreartă,dincaresenaşteunuldintrecelemaicunoscuteşimaiîndrăgitetablouridinisto-rie:Sărutul lui Klimt.„Omeditaţiedespreartăşiartificial.Miste-rul luiKlimtscos în reliefmai frumoscaniciodată”.(TheNewYorkTimes).„Unlimbajsenzual,bogatşifoarteexpresiv”(Pu-blishersWeekly).
www.nemira.ro
Activităţi cu care îţi poţi umple timpul atuncicând stai acasă, de voie sau de nevoie!
Activităţi ce implică acces la internet:Invaţă magie -câţidintrenoinune-amdoritsăştimmăcarun
trucmagic?Acumestemomentulperfectsăînvăţăm!Filme de văzut într-o viaţă - ţi-amarătatcaresuntcelemai
bunefilmedepeNetflixdinprezent,însăne-amgânditcăpoateaivreasăvezişicelemaibune101filmedevăzutîntr-oviaţă.
Cărţi de citit într-o viaţă -nouăne-aplăcuttopulfăcutdeceidelaAmazoncu100decărţipecaresăleciteştiîntr-oviaţă.
Rainy mood -ţiseparecăteconcentrezimaimultatuncicândlucrezi acompaniat de sunetul ploii?Acum nu mai trebuie săaştepţipânăplouădataviitoare,citepoţirelaxaoricândcusunetdeploaieînfundal.
Goodreads 100 Best Books of All Time:TheWorldLibraryList - dacă tot aimaimult timp la dispoziţie, îţi recomandămtopulcelormaibune100decărţidintoatetimpurile,realizatdecei de laGoodreads.Chiar dacă nu poţi ieşi din casă pentru amergelalibrărie,poţicumpăravolumeleînformatebook,ceeaceesteunpasmiccătresalvareaplanetei.
Te-ai întrebat vreodată care Spice Girl eşti? - dacă aimaimult timpdepetrecut încasă,ceide laBuzzfeedauoseriedetestecaretevorfacesăaflilucruridespretinedecarenuştiai.
Activităţi ce nu implică acces la internet:Yoga. Ştimscenariul: ,,Măvoi trezidimineaţamaidevreme
pentrua-miîncepeziuacuyoga”,însăniciodatănus-aîntâmplat.Eibine,acumyogateajutăsăîţiechilibrezicorpulcuminteaşisăteadaptezilasituaţiadinprezent.
DIY. Îţiaminteştideacelborcanpecareaiziscăîlvopseştişiîl transformi în suport pentru pixuri? De ce să nu îl vopseştiacum?
Board games. Monopoly, Nu te supăra frate, Activity şialtele.Atrecutcevatimpdecândle-aifolosit,nu-iaşa?Provoacă-ipeceicucarelocuieştilaunjoc,sigurvăveţidistracutoţii.
Organizează o zi de SPA.Obaiecuspumă,omascădefaţă,muzicăbunăşiolimonadărece.Cumsună?
ww.customsoft.ro
R EPER E CULTURALE
LaMănăstirea„DuminicaSfinţilorRomâni”dinBu-cureştiaavutlocpedatade22aprilie2019,sfinţireaspa-ţiuluidestinatpregătiriisfântuluişiMareluiMir,denumit„Mirostirion”,amateriilorprimeşiavaselorfolositelapreparareaacestuia.RânduialaspecialăafostsăvârşitădePreafericitulPărinteDaniel,PatriarhulBisericiiOrtodoxeromâne, înprezenţacomisieidesemnatepentruprepara-reaşipregătireaSfântuluişiMareluiMir.
SfântulşiMareleMirareolucrareprecisă,sfinţitoare.CuelsesfinţeşteSfântamasădinSfântulAltar,caresim-bolizează mormântul Domnului, se sfinţesc antimisele,aceaicoanăpepânzăcaresimbolizeazăpunereaînmor-mânt,şi,mai recent,seadaugăşi icoanaCineiceleideTaină,tocmaipentrucăsesfinţeşteMareleMirînSfântaşiMareaJoi,ziuainstituiriiSfinteiEuharistii.
Deasemenea,SfântulşiMareleMirestefolositpentrumirungereacelornoubotezaţi,acopiilorşiaadulţilorîn-dată după Botez, pentru că Botezul este participarea lamoarteaşiÎnvierealuiHristos.ReamintimfaptulcăMa-releMirsepregăteşteînsăptămânaSfintelorPătimirialeDomnuluişisesfinţeşteînSfântaşiMareaJoipentrucăşiMareleMirşiSfântaEuharistiesereferăambelelatai-namorţiişiaÎnvieriiMântuitoruluiIisusHristos.
CândMariaaunspicioareleDomnului,Mântuitorulainterpretatacestgest,zicând:„ApăstratacestmirpentruîngropareaMea”,pentrucă,aşacumeratradiţiaiudaică,sefoloseamirulpentruungereacelorcare trebuiasăfieînmormântaţi.LaIerusalim,LaSfântulMormânt,sepăs-treazăPiatraUngerii,pecareMântuitorulIisusHristosa
fostaşezatcasăfieunscualoeşismirnăînaintedeafipusînmormânt.
Deci, Sfântul şi Marele Mir se referă la îngropareaMântuitorului,iarSfântaEuharistielamoarteaSajertfel-nicăpeCrucecareafostanunţatăcuanticipaţieîntimpulinstituirii Paştilor Noi, ale Noului Legământ, şi anumeSfânta şi Dumnezeiasca Euharistie. Este o mare tainăaceastaasfinţiriiMareluiMirpentrucăîneasuntexpri-mate credinţa noastră în Hristos şi legătura noastră cuHristos,CareestenumitMirulcelSfânt,Hristos.Hristosînlimbagreacăînseamnă„UnsulluiDumnezeu”.
Mirul pregătit timpde3 zile este sfinţit înSfânta şiMareaJoi,laLiturghie,laCatedralapatriarhalădinBucu-reşti.Aşacumprevederânduiala,înzileledeluni,marţişimiercuridinSăptămânaSfintelorPătimiri,sepregăteş-teşisefierbeMareleMir,iarînJoiaMare,întimpulSfin-tei Liturghii, atunci când se face pomenirea instituiriiSfinteiEuharistiilaCinaceadeTaină,sesfinţeşteMareleMirşidevineSfântulşiMareleMirprinrugăciuneatutu-ror membrilor Sfântului Sinod prezenţi în Bucureşti laCatedralaPatriarhalăistorică.
Aceastătradiţieanoastrăesteunaveche.ÎncăînaintedeobţinereaAutocefalieiîn1885afostsfinţitMareleMirşiînŢaraRomâneascăşiMoldovadecătrepatriarhiideConstantinopol sau de Ierusalim care au poposit adeseadupă ajutoare în Ţările Române. Însă, având în vederetoateacestesfinţirialeMareluiMir,maialesdupăobţine-reaAutocefaliei Bisericii noastre, sfinţireaMareluiMirpentrua22-oarăînanul2019,înordinecronologică,are-
prezentatunprilejdebucurieşidemaresolemnitate.În perioadadepregătire şi de sfinţire aMareluiMir
toţiclericiiaupurtatveşmintepreoţeşti,citindu-seîncon-tinuutextedinEvanghelieşidinPsaltire,ceeaceînseam-nă că pregătirea aceasta este o pregătire sfinţitoare prinrugăciunecontinuă,printextedinSfântaScripturăcasănepăstrămtradiţiadesfinţenieşidelucraresfântă.
UngereacuSfântulMirîntăreştecalitateadecreştinaceluibotezatşiîidăruieşteputere(har)săcreascăduhov-niceşteîniubirealuiHristos.Înacestsens,SfântulChirilalIerusalimuluispunecelornoibotezaţi:„Acumaţideve-nithristoşi (unşi)prinpunereapeceteiDuhuluiSfânt, şiaţiprimittotceeraprefigurat,deoarecevoisunteţi„icoa-nealeluiHristos”.
DeşiSfântulşimareleMir,cabinecuvântareşiîmpăr-tăşireadarurilorSfântuluiDuh,neaminteştedesărbătoa-reaPogorâriiSfântuluiDuhsauaRusaliilor,faptcareex-plică şi includerea troparului şi condaculuiRusaliilor înslujbadesfinţireaacestuia,totuşielestesfinţitnuînZiuadeRusalii,ciînziuaCineiceleideTainăsauaEuharisti-ei,pentrucăucenicilorcăroralis-aîncredinţatsăvârşireaSfinteiEuharistiilis-aîncredinţatşisăvârşireaTaineiBo-tezuluişiîntărireasauungereacelorbotezaţiprinpeceteadarurilorSfântuluiDuh.
Aşadar,SfinţireaMareluiMiresteoexpresiearespon-sabilităţii pastorale a Bisericii noastre autocefale ţinândseamadenevoileliturgicerealealeeparhiilordinRomâ-nia,dinjurulgraniţeloreişidindiasporaromânăastăzi.
Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU
Sfântul ş i Marele MirSfântu l ş i Marele Mir
MOZAICCurierul ARMATEINr. 9 (517) din 15 mai 2020
Pagina 7
N o u t ã þ i î n l u m e a I T
FIRESC
MULÞUMITÞI
CÃZUT
AMÂNAT
A SUSPINA
CIURÃRI
PROTECTORI
CAP AURORA!
VEDETÃ
TALAZ
TÃCUTE
PERIOADÃ
IMN
ÎN FRUNTE
A DA GREª
NECLAR
PREVESTIRE
PLÃGI
LINGOUMETAL DUR
INSTABIL
ARTERÃ
MIEZ
SCLAV
PEªTERÃ
A LA CARTE
DEFECT
VOLANTÃSE FACE
PILAF
ECHIPÃARÃDEANÃ
ALGEBRÃ(abr.)
Celulele „zombie” din creier pot deveni neuroni activi
Dezvoltarea creierului duce la eliminarea unorneuronicaparteaprocesuluidecontrolareanumă-ruluidecelule.OameniideştiinţădelaUniversita-tea Lausanne (Elveţia) şi Institutul Max PlankpentruEcologieChimică(Germania)aupublicatunstudiuîncareargumenteazăfaptulcăcelulele„zom-bie”dincreier,caresuntdezactivateîntimpuldez-voltăriicerebrale,potsădevinăneuronifuncţionalidacă este împiedicat acest proces.Aceştia explicăfaptulcădezactivareacelulelordincreier,cunoscutăsubnumeledeapoptoză,poateduceîncazuloame-nilor la „suicidul” a 50% dintre neuroni, asta în
funcţie de regi-unea cerebrală,notează Medi-calxpress.Aceststudiu a fost e-fectuat pe mus-culiţe de oţet,Drosophila me-lanogaster, caredin cauza dura-tei scurte de
viaţădedoar12zilesuntfolositedreptanimale-mo-del.„Cândneuroniicaremorînmodnormalaufostprotejaţideapoptoză,aceştias-audezvoltatînneu-roni„zombi”careaucaracteristicisimilarecuanu-miţineuroniaimuştelor.Prinurmare,apoptozaesteunfactorresponsabilpentrumodulîncaremuştelefructelors-auadaptatde-alungultimpuluiladiferi-telelormedii”,explicădr.LuciaPrieto-Godino,pri-maautoareastudiului.„Dinpunctdevedereevolu-tiv, rezultatelenoastre sugerează că schimbările întiparelemorţiicelulare însistemulnervosarputeapermiteuneispeciisăseadaptezelaschimbăriledinmediul său, permiţând evoluţia noilor populaţii deneuronicuproprietăţistructuraleşifuncţionalenoi”,a adăugat dr. Richard Benton, expert în genetică.Cercetătoriiexplicăfaptulcă,încadrulacestuistu-diu,auîmpiedicatultimaetapăaapoptozeiîncazulneuronilor sistemuluiolfactivşiauobservat faptulcăaceştiaprezentaufuncţiiasemănătoarecaalene-uronilorobişnuiţi,cuprecizareacăprimiiprezentauoseriedereceptoridiferiţiîncomparaţiecuneuro-nii standard. De asemenea, cercetătorii precizeazăfaptulcăaceststudiunuaurmăritîndeaproapecom-portamentulmusculiţelorcuunnumărmaimaredeneuroniolfactivi.Dinpunctdevedere teoretic, unnumărmaimaredecelulecerebralecaresăanalize-zeinformaţiileolfactivearputeasăcreascăşanseleuneimuştedea-şigăsiunpartener,deagăsihranăşideaseferidepericole,oferindunavantajevolu-tivîncomparaţiecumuştelecareaunumărobişnu-itdeneuroniolfactivi.StudiulafostpublicatînSci-enceAdvances.
19 obiecte din apropierea lui Ju pi ter ar proveni din afara Sistemului Solar
Înprezentaufostconfirmatedoardouăobiecteinterstelare: cometa Borisov şi asteroidul Oumua-mua.Înultimiiani,identificareaobiectelorcareauajunsînSistemulSolar,darcares-auformatînalteregiunialeUniversului,aatrasatenţiaoamenilordeştiinţă, ducând la descoperirea a două astfel de o-biectecucareamajunssă fimdestulde familiari:cometaBorisovşiasteroidulOumuamua.Totuşi,unstudiu recent prezintă dovezi că există un numărmultmaimaredevizitatoriinterstelari,19lanumărîn proximitatea planetei Jupiter, notează Futurism.Cei19asteroizisuntcunoscuţisubnumeledeCen-taurusşiaufostobservaţipentruprimadatăînanul2015 şi de a-tuncisuntstudi-aţi de către cer-cetători datorităcomportamen-tuluilorobişnu-it. Oamenii deştiinţă explicăfaptulcăceidoivizitatori inter-stelari cu caresuntem dejafamiliarizaţi,doars-auaflatîntrecereprinSistemulSolar, dar asteroizii Centaurus par a fi rămas înapropiereaplaneteiJupiter.Pentrua înţelegedeceaceşti asteroizi nu au mai părăsit Sistemul Solar,cercetătorii au încercat să identifice orbita pe careaceştiaauurmat-oşiauajunslaconcluziacă,marepartedintreaceştiaauorbiteneobişnuite,darfărăaputeastabilicuexactitateşicareestecauzaacesteisituaţii.
descopera.ro
ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã
Un cuplu merge lamunte:
- Iubitule, peisajulacestamălasămută!
- Perfect, aici pu-nemcortul!
J
Soţia:-Amdejabăşicipemâinidelamă-
tură!Soţul:-Dataviitoare,du-teşitucumaşi-
na!J
Mediculcătrepacient:-Aveţioboalăcontagioasăextrem
derară.Osă fiţimutat într-ocamerăseparatăşiacoloveţimâncanumaipi-zzaşiclătite.
- Şi asteamăvor ajuta sămă facbine?
- Nu, dar asta-i singura mâncarecareîncapepesubuşă.
J
Soţulaşteaptălângăsalonuldeîn-frumuseţare.Dupăuntimpîndelungatiesede acolo soţia sa…El seuită la
ea,respirăadâncşispuse:Bine,mă-caraiîncercat!
J
Şefulcătresecretară:-Cefaceţiduminica?-Nimic.- Atunci, permiteţi-mi să vă rea-
mintesc,astăzinueduminică!J
-Câineledumneavoastrămi-amuş-catsoacra!
-Şi,cepretenţiiaveţi?- Ştiţi, dacă se poate, aş dori să-l
cumpăr!J
Laaprozar:-Puneţi-mişimiecireşede10lei,
vărog...-Ori luaţiuna întreagă,orideloc.
N-avemvoiesăletăiem!J
-Bunăziua,daţi-micapulaceladeporc,deacolo.
-Domnule,aiaesteooglindă.J
-Amfostşieulaoîntâlnireaal-cooliciloranonimi.
-Şi,cumafost?- La dracu, erau numai prieteni
de-aimei.J
De ziua soacrei, Bulă se prezintăcuunpacheţelîntr-omânăşicuopuş-căîncealaltă.
- Lamulţi ani,mamă soacră! Ţi-amadusoperechedecerceidinaur.
-Mulţumesc,ginerică.Da’cupuş-cacevreisăfaci?
-Păi,degăuriînurechinuainevo-ie?
J
Nevastă-meatotîmisugereazăce-şidoreştepentruurmătoareaaniversa-re.
-Vreaucevaroşu,ceajungedela0la100întreisecunde.
I-amdăruituncântarşiatunciaîn-ceputcearta!
J
Unardeleanlacrâşmă:-Olitrădepălincă,vărog!-Aveţirecipient?-Da’ioce’s?
www.bancuri.ro
Apple va îmbunătăţi Face ID
În2017,ApplealansatiPhoneX,telefonulcareaschimbatcompletde-sign-ulşimoduldeutilizarealtelefoa-nelorsale.Doianişijumătatemaitâr-ziuînsă,renunţarealasenzoruldeam-prentă Touch ID numai pare o ideeatât de bună, întrucât pandemiaCOVID-19 a dezvăluit o problemă asistemuluiFaceID:acestanupoatefifolositcuomascăpefaţă.SepareînsăcăApple va oferi o rezolvare pentrudeblocarea mai rapidă în versiuneaiOS13,5carecusiguranţăvafiapre-ciatădeutilizatoriidintoatălumea.Înacestmoment,utilizatoriidetelefoane
iPhoneX,XR,XSşinoilemodeledinseria 11, pot debloca telefoanele fieprin recunoaştere facială, fie prin in-troducereaunuicodPIN.MajoritateautilizatorilorînsăfolosescFaceID,cuopţiuneaparoleiîncazulîncaresiste-mulfuncţioneazăperfectînoricecon-diţiideiluminareşidinmaimulteun-ghiuri.Totuşi,atuncicândomascăîţiacoperă aproape întreaga faţă, siste-mulpurşisimplunutepoatedetecta,înciudautilizăriidecamerecuinfra-roşu.MotivulpentrucareFaceIDnu
poatefuncţionaînacestmodestefap-tulcăApplefoloseştelasereinvizibile,proiectatepefaţautilizatoruluipentruaverifica în3Ddacă într-adevărestefaţalui.Astfel,mascaschimbăformape care telefonul o detectează.Acestprocesesteînsăsemnificativmailungdecâtodeblocareobişnuită.Rezolva-reapropusădeApplepentruutilizato-riide iPhoneestedestuldesimplăşieficientă.SistemulFace IDvaputea,începândcuversiuneaiOS13.5,săre-cunoascărapidatuncicândunutiliza-torpoartămască şi să îi cearăparolaPINmai repede.Această funcţionali-tateestedejadisponibilăpentrutesta-reîniOS13,5beta,ceeacesugereazăcăovariantăfinalăasoftware-uluivafilansatăfoartecurând.
Google Meet devine gratuit
Atunci când situaţia o impune,Googlenuezităsăoferediversebene-ficii utilizatorilor săi, luând formauneiplatformedeeducaţiecarepoatesalva,atâtcâtsemaipoate,anulşco-larîntreruptcumultînaintedevreme,iar acum, oferind gratuit o platformădevideoconferinţăcarevaajutamun-cade acasă.Fărăpreamultă fanfară,Googleaanunţatcăîşideschideservi-ciul de videoconferinţăGoogleMeetpentruoricinedoreştesă-lfolosească.Compania spune că oricine are uncontGoogle poate acum să creeze şisă organizeze gratuit întâlniri prinvideoconferinţăcupânăla100deper-soane, fără limită de timp. Totuşi,companiaprecizeazăcă,după30sep-tembrie,arputeafiimpusăolimităde
60deminutepersesiune,înideeacăorganizaţiilecarefolosescacestservi-ciuînmodintensivartrebuitotuşisăsuportedezvoltareasapetermenlung.Deşinupare,cerinţaautentificăriipeun contGoogle este totuşi opiedică,care împiedică organizarea de confe-rinţead-hocîncaredoritoriitrebuiesădeadoarunclickpentruasealătura-fiecareparticipantvatrebuisăfieco-nectat în mod formal şi autentificat.Parteabunăestecăsesiuniledediscu-ţiipotfimaibinecontrolatedeorgani-zatori, ţinând la distanţă oaspeţii ne-poftiţi.Deasemenea,Googlevaintro-duceşialtemăsuridesiguranţă:per-soanelecarenusuntadăugateînmodexplicitlaoîntâlnireprintr-oinvitaţiede calendar vor fi automat introduseîntr-o cameră verde atunci când în-cearcă să se înscrie la o şedinţă, deundesevorputeaconectanumaidupăoaprobareexplicitădinparteagazdei.Versiunea gratuită nu va permite, deasemenea,folosireanumerelorfixedetelefon pentru organizarea de video-conferinţe.
Toateacesterestricţiiauînsămeni-readeapreveni situaţiile jenante,delezareflagrantăasecurităţiişiintimi-tăţii utilizatorilor, Google încercândastfel să-şi diferenţieze fără echivocpropriulprodusMeetdeplatformari-valăZoom.
www.go4it
Niciodată n-am putut iubi decât o singurăpersoanăodată.
Avemcurajuri,nucuraj.Visulnicinuproduce,nicinuîncălzeşte.E
cevamortcareumblăfărălibertate,prinspaţiu,caluna.
Untrandafir,căruiaîiestepreacald,sedez-bracădepetale,unacâteuna.
Scriitorul trebuie să-şi creeze limba şi nus-ofoloseascăpeceaavecinului.
Să nu luăm proasta dispoziţie drept bungust.
Reverienu-idecâtungândcarenusegân-deştelanimic.
Fiecareexperienţădeviaţă,fiecarelecţiepecareoînvăţestecheiaspreviitorulmeu.
Maibinesăteconsumidecâtsărugineşti.Stelelenupotstrălucifărăîntuneric.Dacănuaiîncredere,dejaaipierdutbătălia.
Col. (rtr.) Ştefan MITINCU
GÂNDURI ÎN TREACÃT...
Caporalul clasa a III-a DorelMarcşicaporalulclasaaIII-aVasileMoldovan au fostmedaliaţi în tea-truldeoperaţiiAfganistancu„TheJointAchievementMedal”decătrepartenerul american pentru modulexemplardeîndeplinireaatribuţiilordeserviciu.Ceidoimilitarifacpartedin Batalionul 21 Protecţia Forţei„VipereleNegre”.
Caporalul clasa a III-a DorelMarc:„Faptulcăsuntlaprimamisiuneîntr-unteatrudeoperaţii şi că am fost apreciat de partenerul american,prinaceastămedalie,măfacefericitşibucurosînacelaşitimp,pentrucă-miexecutmisiuneacuprofesionalismşipentru că amdepăşit tracul primei experienţe înAfga-nistan.
Caporalul clasa a III-a VasileMoldovan: „În primul rând este oonoare,eun lucrucaresepoate în-tâmplapoateosingurădatăînviaţă.Să fiimedaliatdepartenerulameri-can este o încununare a tuturor e-forturilor, ştii că te-ai pregătit cumtrebuie şi că îţi sunt recunoscutemeritele. Bineînţeles, nu cred că seputea întâmpla fără cunoştinţeledobândite pe timpul pregătirii, de la comandantul degrupăşicomandantuldepluton,cucareampetrecutoreîntregiîncondiţiimeteorologicenefavorabilepeterenulde instrucţie. Pe această cale, doresc să le mulţumescpentrurăbdareacareauavut-ocunoişicolegiloralăturidecareformămoechipă”.
Cpt. Mariana DINU
La data de 12 Mai 2020, Fundaţia ”Sfântul MareMucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă”, ani-versează 12 ani dedicaţi militarilor români.
Încei12anideexistenţă,Fundaţiaacolectatpeste1.500.000deleicucareafinanţatcele3direcţiiprinci-pale de acţiune: caritate/solidaritate şi întrajutorareumană(65%dinfonduri),motivareaperformanţeipro-fesionale(14%dinfonduri)şi tradiţiimilitare(21%dinfonduri).
Fundaţiaseadreseazăpersonaluluimilitarînactivita-te/înrezervă/înretragereşipersonaluluicivilînactivi-tate şi la pensie dinMinistetulApărăriiNaţionale, a-vândcabeneficiariprioritariaiprogramelorsaleper-sonalulmilitarşicivilînactivitateşifamiliileacestuia.
Din2008şipânăînprezent,Fundaţia,cusprijinulapeste2030demembrişiapeste3000desimpatizanţi,aînregistratrealizăriremarcabile:dobândireastatutuluide”Utilitatepublică”(HG.nr.861/2013),colectareadesumeimportanteînfonduldedicatconstruiriiunuică-min-spital, întrajutorarea umană şi camaraderească apeste 230 de cazurimedicale, sprijinirea financiară apeste 15 cazuri sociale (ajutoare financiare acordatepentru10elevidincadrulForţeleTerestre,pe timpul
pandemieicauzatedeCOVID-19şipentru3familiicusituaţiisocialeprecare),acordareadepremiispeciale,premiişiburseînbani,pentru170deelevi,studenţişimilitariremarcaţiprinperformanţaprofesionalădove-dită(şefidepromoţie,olimpici,câştigătoriaiconcursu-rilorprofesionale:”Jocurileaplicativ-militare”,”Subo-fiţerul/soldatulanului”,”Omulanului înForţeleTere-stre”),alocareadefonduripentrususţinereamilitarilordinTeatreledeOperaţiidinAfganistanşiIrak(pentru3militarirăniţişipentrustructuriledislocate,cuocaziamarilor sărbători religioase), promovarea tradiţiilormilitare, a imaginii şi prestigiuluiArmatei României(publicareadearticolededicate,pesite-ulFundaţiei,a-cordarea, înfiecarean,a1000leipentrueditareaRe-vistei “RomâniaEroică“ şiprinparticiparea laeveni-mentele importante ale istoriei României) şi ForţelorTerestreRomâne(acordareaa10premiişiplachetezi-ariştilordeclaraţicâştigătoriaicompetiţiei”Cupapre-seilatir”şisuportfinanciarpentruorganizareaactiv-ităţiloraniversare),sprijinireatinerilordelaCTFCora-bia, prin susţinereaorganizării taberelordevară şi a-cordarea de cadouri cu ocazia sărbătorilor religioase(peste330detineribeneficiari),vizitareaa90destruc-
turimilitareşirealizareacontactuluinemijlocitcu5570militarişicivilidinForţeleTerestre, întreţinereaunormonumente şi opere comemorative reprezentative,dezvoltarea cooperării cu Ministerul Apărării Na-ţionale,DepartamentulpentruRelaţiacuParlamentul,DirecţiadeInformareşiRelaţiiPublice(sprijinfinan-ciaranualînvedereaorganizăriitabereianualeacerce-taşilor),StatulMajoralForţelorTerestre,alteInstituţii,Asociaţii,Organizaţii şiFundaţiideprofilde lanivelnaţional.
MembriiConsiliuluiDirector,cusprijinulsusţinutalmembrilorşisimpatizanţilor,îşivorsporieforturileşiacţiunile necesare dezvoltării şi eficientizării platfor-mei şi obiectivelor Fundaţiei, derulate în beneficiulpersonalului militar şi civil în activitate, în re-zervă/retragere/la pensie şi fac un apel de aderare lascopulFundaţiei,acelorinteresaţidecreştereacalităţiivieţiipersonaluluidinArmată.
Cuprilejulaniversăriia12anideeforturiînslujbamilitariloraFundaţiei”SfântulMareMucenicGheor-ghe, Purtătorul de Biruinţă”, preşedintele ConsiliuluiDirector, domnul general-locotenent (r) Ion UNGU-REANU transmitemulţumiri, urări de sănătate, reve-nirea grabnică şi în siguranţă la normalitate, realizăridepline şi La Mulţi Ani tuturor membrilor fondatori,membrilor, susţinătorilor, simpatizanţilor, colaborato-rilor Fundaţiei şi întregului personal din MinisterulApărăriiNaţionale.n
Vă invităm dragi camarazi, dar şi prieteni ai Vet-eranilor Armatei României, să comemorăm un erou alArmatei României.
Sublocotenentul(pm)Constantin-LaurenţiuLixandruacăzutladatoriepedatade5mai2011,înteatruldeope-raţiiAfganistan, înprovinciaZabul.Pe timpuldesfăşu-răriiuneimisiunidepatrularepeautostradaA1,militarulexecutacercetareaterestrăaunuiobiectiv,conformpro-cedurilor.Înurmaunuiataccuundispozitivexplozivim-provizat,caporalulafostgravrănit,fiindevacuatdeur-genţăcuunelicoptermilitarlaSpitalulMilitardinBazaLagmanpentruîngrijirimedicale.Cutoateeforturilede-pusedepersonalulmedicalpentrusalvareavieţiisale,ca-poralulLixandruadecedat.Militarul,învârstăde30deani,eracăsătoritşinuaveacopii.
Moarteacaporaluluii-alovitcaunfulgerpetoţicu-noscuţiicareîlştiaudreptuntânărcuambiţiişilaloculsău.Familiatânăruluieradistrusă.CândaprimitvesteacăLaurenţiuşi-apierdutviaţaîntimpceseaflaînmisi-une,soţiaarămasfărăcuvinte,iarrudeleaufostînstaredeşoc.Trupulmilitaruluidecedatafostîngropatîncimi-tiruldinoraşulRovinari,cuonorurimilitare.MitropoliaOlteniei i-a acordat sublocotenentului (pm)Constantin-LaurenţiuLixandruunlocdevecichiarînfaţabisericiidelemn,declaratămonumentistoric.
În semn de recunoştinţă şi apreciere pentru devota-mentulexcepţionaldoveditpetimpulexecutăriimisiuniidin teatrul de operaţiiAfganistan în care şi-a sacrificatviaţa subculoriledrapeluluinaţional, săvârşindactedeeroism, caporalulConstantin-LaurenţiuLixandru a fostînaintatpost-mortemlagraduldesublocotenentşideco-rat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de
„Cavaler”cuînsemnpentruRăzboi(post-mortem).De asemenea, în semn de respect pentru supremul
sacrificiu, sublocotenentului (pm)LixandruConstantin-Laurenţiu i s-aacordat titlulde„Cetăţen deOnoare” al ora-şului Rovinari,judeţulGorj,pedata de 14 mai2011, iar dinanul 20015, ostradă din ace-laşi oraş, îipoartănumele.
Pedatade5mai, în locali-tatea Rovinari,Brigada Multi-naţională Sud-Estşi-acomem-orat eroul. Într-un cadru restrâns, militari din Batalionul 26 Infanterie„NeagoeBasarab”audepuscoroanedeflorişiauaprinsolumânarelamormântulerouluicăzutladatorie,sublo-cotenent (pm)Constantin-LaurenţiuLixandru.Cinsteşionoarememorieilui!
Înperioada1996-2020,Româniaapierdut30demili-tariînmisiunileexecutateînteatreledeoperaţii,iarpeste185aufostrăniţi.Peste45.000demilitariauasiguratîn-cadrarea detaşamentelor dislocate în Afganistan, Irak,BalcaniideVest,AfricasauEuropa.n
Vineri,8mai,s-alansatonlineceade-adouaexpoziţiefotografică din cadrul activităţilor organizate cu ocaziaZileiDreptuluiInternaţionalUmanitar.
Fotografiiledepe simezelevirtuale sunt realizatedecorespondentul de război Mario Hadrian Balint şi esteintitulată„FereastrăspreKandahar.”Imagineadeansam-bluademersuluijurnalisticaresemnificaţiauneifereastrespreoaltălume.Înprimulrând„lumea”specificăstatu-luiAfganistan,desprecarejurnalistulspuneacă:„esteazimărturia unui trecut cosmopolit. Imaginea oamenilor şiculoareapieliilorpoartăurmeleinvaziilor,darşialecar-nagiilorşiresurecţiilor.”
Înaldoilea rând„Lumeanoastrăacorespondenţilor,care am avut privilegiul de a face cunoştinţă cu spaţiulpolitico-geograficdenumit«cimitirulimperiilor».”
„Oamenisimpli,copii,afacerişti,talibaniconvertiţilaprincipiidemocra-tice, maliki,poliţişti. Pe toţi i-am întîlnit acolo,departe deRomâ-nia. Despre toţiam vorbit sau amscris în corespon-denţele transmiseîn ţară. Pe toţi,războiul de 40 deanii-amarcat.
Sunt generaţiiîntregi care nucunosc firescul
păcii!ÎmpreunăcumilitariiromâniprezenţiînAsiadin2002,amparticipat lazecide misiuni şi am relatatzeci de poveşti extraor-dinare despre profesiona-lismul acestora, despreomenie,despreviaţă.Viaţaaia, adevărată, în carepreţuieşti, cum se cuvine,şiapadelarobinet,şibeculelectric.”
„«Fereastră spre Kan-dahar» este o galerie depersonaje despre careromânii ştiu, deja, destulelucruri. Imaginile au fostexpuse la Reşiţa şiBotoşani.DeaceastădatăooferimpubliculuicuocaziaZilei Dreptului Internaţional Umanitar odată cu cele-brareaceleide-aşapteaediţii.”
Fiecare imagine ne dezvăluie specificul unei culturi,difertă de a noastră, dar în care chipurile oamenilorexprimă aceleaşi sentimente şi trăiri specifice oricăreifiinţeumane.
Fiecareimagineeste,înfapt,o„fereastră”pecarejur-nalistul o deschide pentru noi spre acel univers plin demisterallumiiislamice.
Mario Hadrian Balint s-a născut la data de 18 iulie1970înLugojşiesteprofesorasociatdejurnalismşico-respondentderăzboi.AabsolvitFacultateadejurnalisma
Universităţii Tibiscus dinTimişoara, are un masterînştiinţemilitareşiinfor-maţii/combaterea teroris-mului şi Colegiul Naţio-nal de Informaţii laAca-demiaNaţionalădeinfor-maţii „Mihai Viteazul”din Bucureşti. A urmatcursul de corespondenţide război organizat deMinisterul ApărăriiNaţionale,precumşi cur-sulEBUdecorespondenţide război laScholsshexe-nagen,Germania.
A debutat în presă la26 aprilie 1988 iar în
prezent este corespondent special al Societăţiii RomânedeRadiodifuziune.Afost,deasemenea,corespondentînconflicteledin:Croația(1991),Trasnistria(1992),Koso-voșifostaIugoslavie(1999),Afganistan(2002–2018),Irak(2003–2010),precumşiînRepublicaMoldova,Ior-dania,Syria,Kuweit,TurciaşiTunisia.
Este autor sau coautor a 16 lucrări, 4 albume defotografie,7expozițiifotografice,organizatorşiinstruc-toralBoot-camp-uluiHestpentrujurnalişti,profesoraso-ciatjurnalism,alfabetizaremediaşiştiințelecomunicării.
Pentrumeritedeosebite,afostdistinscuEmblemadeOnoareaStatuluiMajorGeneral.
Colonel (rz) Dumitru CODIŢĂ
C M Y K
INTERACTIVCurierul ARMATEI
Nr.9 (517) din 15 mai 2020Pagina 8
Fereastră spre KandaharFereastră spre Kandahar
Medalii în AfganistanMedalii în AfganistanUn erou al României!Un erou al României!
Aniversarea Fundaţiei “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,Aniversarea Fundaţiei “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,Purtătorul de Biruinţă!”, 12 ani dedicaţi militarilorPurtătorul de Biruinţă!”, 12 ani dedicaţi militarilor