NR. 11

IUNIE 2014

REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE

LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE BĂLĂUȚĂ ‟

ȘCHEIA,IAȘI

COLECTIVUL DE REDACŢIE:

COORDONATOR: Prof. NASTASĂ OANA

COLABORATORI: ELEVII:

Prof. Ariton Gheorghiţa Adăscăliţei Daciana

Prof. Băbuţă Monica Bordeianu Cocea Carina Sorana

Prof. Cârlan Alina Doloi Alisa

Prof. Filimon Mihaela Panaite Rebeca

Prof. Mânzu Isabela Beatrice Paşcu Mihaela

Prof. Moldovan Adelina Raveica Emanuela

Prof. Nastasă Loredana Raveica Mălina

Prof. Nastasă Mihai Răciulă Diana

Prof. Pintilie Veronica Savin Roxana

State Alexandra

Vieriu Alin

Vieriu Andreea

Vieriu Denisia

EDITURA PIM

IAŞI 2014

3

ŞCOALA ŞCHEIA

( continuare din numărul 1o )

Aşadar, după 15 septembrie 1903 comunitatea din

Şcheia se poate mândri cu existenţa primului local de

şcoală construit din iniţiativa şi strădania invăţătorului

N. Bălăuţă, local compus din o sală de clasă, cancelarie

şi locuinţă pentru învăţător şi care a costat 7000 de lei.

Trecând prin Şcheia ca să cerceteze biserica Sf.

M. M. Gheorghe, ctitoria domnitorului Vasile Lupu de la

1650, savantul N. Iorga avea să noteze în lucrarea

„România cum era până la 1918”: „În sus, drumul

apucă spre Şcheia, sat bine întemeiat pe culmea unui deal

săpat în gropi de către aceia care altădată vor fi căutat piatra pe aici; e o bună şcoală nouă

şi un învăţător harnic şi mulţumit de menirea sa.”

În povestirea „Leacuri pentru minte” scriitorul C. Nonea, elev al învăţătorului

Bălăuţă , îşi va nota impresiile sale despre şcoala din Şcheia, clădire înaltă pe care o

întrece acum doar vârfurile celor doi brazi sădiţi de învăţător în anul inaugurării şi care-i

stau în faţă ca două santinele credincioase, conştiincioase şi recunoscătoare: „Şcoala avea

ferestre cu geamuri mai mari decât uşile casei noastre, brâiele negre trase la linie, straturi

de felurite flori, unele în formă de movilă, altele ca nişte potcoave, gărduţe cu ostreţe de

mesteacăn albe ca smântâna, brazde de iarbă tunsă şi multe alte mărunţişuri împodobeau

măreaţa clădire...”

Tot de la scriitorul C. Nonea ne-au parvenit primele amintiri despre omul şi

dascălul N. Bălăuţă, acel învăţător cu spirit de luptător şi cu iniţiativă în a înfăptui multe din

nevoile comunităţii noastre de atunci.

„Inainte să calc pragul şcolii cunoscusem pe „Domnu” în casa noastră. Cu fraţii mei

cei mari care aveau de-a face cu el de pe la şcoală nu şuguia niciodată. Cum intra el în casă

ei îşi căutau de treabă şi nu le auzeam

gura lor. Iar dacă cumva vreunul din fraţi

nu era prins la vreo treabă, atunci stătea

smirna de parcă era la cătănie.

_ „ Ssst! Vine Domnul! Şi larma

punea zăbală de se auzea şi răsufletul

motanului sub prichici.

Eu nu aveam temei să mă

înfricoşez, dimpotrivă mă bucuram.

Alergam înaintea lui cu mâinile întinse ca

nişte aripi, gata-gata să-l cuprind de

ciubotele din piele moale ale căror turetci

se răsfrângeau sus, tocmai deasupra genunchilor. El se apleca voios, mă cuprindea de

subsuori, mă ridica deasupra capului şi tot aburcându-mă cât mai sus, spunea în hohote de

râs:

4

_ Tât-a mare!

Apoi iar mă lăsa în jos, mă mai bosolea, mă săruta şi iar zicea:

_ Tât-a mare,măi Costăchel!”

Invăţătorul Neculai Bălăuţă a fost un pedagog distins, priceput, îndrăgea copiii şi ştia

să-i atragă spre şcoală. Deja din cei 227 de elevi de vârstă şcolară câţi existau în 1904 în

circumscripţia şcolară Şcheia (e vorba de cătunele Şcheia, Căueşti, Ciuroaia, Basarabia,

Pojorăşti şi Găunoasa ), peste 105 frecventau şcoala.

Iată-l primindu-şi şcolarii la început de an: ”Deodată, uşa şcolii dinspre miază-

noapte se deschise. Domnul învăţător, un om cu părul cărunt şi cu mustaţă groasă, păşea

spre noi în mers puţin legănat. Lanţul de la jiletca şi sticlele de la ochelari străluceau în

lumina soarelui trecut de amiază. În sat la noi numai el purta ochelari şi ceas la brâu. Ochii

tuturor gâgâlicilor se uitau spre dânsul. Între timp, domnul învăţător - Neculai Bălăuţă -

cum se numea, era în mijlocul nostru.

- Dragii mei copilaşi! rupse ghiaţa râzând. V-aţi vârât la umbră ca puiii de gaină să

nu-i vadă uliul. Iaca, am venit eu să vă păzesc. Ca nişte oaspeţi ce-mi sunteţi, ia să

mergem în şcoală s-o vedeţi şi voi cât e de frumoasă. În ea au învăţat şi fraţii voştri. Ea vă

primeşte ca o mamă iubitoare de copii.”

Dar „Domnu” pedepsea pe şcolarii cu

năravuri rele. De cele mai multe ori îi supunea

judecăţii monitorilor: „Eu nu mă amestec în

judecata voastră. Dacă monitorii au hotărât să-l

lecuiască pe Costăchel de morărit cu grăunţe şi cu

arest, fie după chibzuinţa lor.”

Cu metodele lui de a recompensa sau de a

pedepsi pe şcolari învăţătorul N. Bălăuţă a rămas în

amintirea multora ca un dascăl priceput, harnic şi

întreprinzător care i-a învăţat pe şcolari lucruri

multe, bune şi frumoase.

„Acei ce doresc să intre la alte învăţături,

mai fac pe monitorii un an sau doi, aşa că una cu

alta şcoala mănâncă şapte ani încheiaţi, dar când ies

din mâna lui „Domnu”, ori ştiu socoti măsurători de

felurite feluri ori nu mai ştiu de loc! Cât priveşte

vitejii de cele din „Coroana de oţel”, la noi în sat s-auzi, de parcă le vezi aieva.”

(C. Nonea - Băiat de prăvălie)

Iată-l pe învăţătorul Bălăuţă pregătit să meargă la vânătoare: „Pe cap purta pălărie

de culoare cafenie cu umbrelele mici şi cu pană de păun la cordică. În loc de jachetă avea

un fel de flanelă arămie, ca de scoarţă de tei. Sta înfoiată pe trup, ca umflată de vânt, iar în

faţă avea două buzunări cât două trăistuţe. În loc de cingătoare era încins cu o bandă de

cartuşe, ale căror petiţe galbene străluceau ca nişte mărgele. Pantalonii erau strânşi pe vine,

incât mai încăpeau vreo două trei perechi ca să umple turetcile ciubotelor. Pe piept se

încrucişau baierele a două poveri. Deoparte atârna lădunca din piele de capră sălbatică, iar

de cealaltă parte sta atârnat un sac de merinde şi o plasă ca de crâsnic.”

( C. Nonea - Premiantul)

5

Amintiri interesante despre învăţătorul Neculai Bălăuţă le deapănă şi moşul

Dumitru Cărare din Cuza –Vodă comuna Ipatele, fost elev de-al sau, la venerabila-i vârstă

de peste 102 ani:

_” Păi, da, ştiu. Bălăuţă a fost învăţătorul meu. El mi-a dat certificatul de şapte clase.

Era un bărbat năltuţ, purta ochelari şi o mustaţă groasă, lată, tunsă scurt. Stătea la Petreşti

ultima oară împreună cu cucoana Lucreţia Rosovici care rămăsese văduvă căci bărbatul ei

murise la Turtucaia prin 1913.

El venea călare la şcoală. Avea

un cal şarg, frumos, dar cam năzuros. Ii

plăcea să meargă la vânătoare şi ne lua

şi pe noi ca gonaşi. Odată ne-a chemat

pe vreo câţiva mai răsăriţi la el acasă,

ne-a dus în grădină şi ne-a pus să

scoatem usturoiul. Dar noi am început a

umbla aiurea prin livadă şi prin copaci.

S-a supărat, ca era şi supărăcios şi ne-a

luat de urechi şi ne-a ars şi câteva

nuiele! Dar era un învăţător bun! Halal

carte ce făceam cu el! Ne-a învăţat

multe lucruri gospodăreşti. De la el ştiu

să cubez buitoaiele, ştiu să fac răsadniţe şi să altoiesc pomii. Ne spunea că la vreme de

secetă să dăm cu sapa pe ogor şi să astupăm crăpăturile că asta-i ca o jumătate de ploaie.

Tare priceput era! Apoi despre toate jivinile pământului ne spunea câte şi mai câte că le

cunoştea năravurile că era bun vânător. Ne făcea socoteli din care să vedem ce folos avem la

recoltă dacă stârpim cărăbuşii sau ce fel de poame vom avea dacă stârpim omizile.

S-a prăpădit de tifos nu mult după război . . . după cel dintâi şi l-a înmormântat

cucoana Lucreţia aici în cimitir. Eram flăcăiandru şi îmi aduc aminte că a venit cucoana de

la Petreşti şi a dat la înmormântarea lui, aşa cum a vrut el, două harabale de pâine de

pomană...

A fost un om bun, a învăţat copiii colo, în şcoala veche. Acum nu mai este că a ars în

timpul războiului, au bombardat-o ruşii şi a ars cu totul...”

( M. Nastasă - Cântec despre frumuseţe. Urme, pag 104)

Învăţătorul N. Bălăuţă a desfăşurat multe acţiuni culturale în cadrul cercurilor

învăţătoreşti, conducând unul dintre acestea, şi la nivelul comunităţii. Aceasta i-a cinstit

numele său căci prin anii 1930 - 1935 Căminul cultural din Şcheia îi purta numele.

În anul 1913 va înainta un memoriu prefecturii din Vaslui în care îşi manifesta

preocuparea pentru conservarea Movilei lui Faur pe care o considera de o însemnătate

aparte.

„Fiind informat de către primarul comunei că din movila situată pe partea cea mai

înaltă a dealului de la nord-estul satului Şcheia s-au început de câtva timp lucrări de

scoatere a pietrei şi cum se crede că acea movilă are o însemnătate istorică rog binevoiţi a

6

interveni pentru a veni cineva din comisiunea pentru studierea monumentelor istorice să facă

constatări. În cele ce urmează, dau câteva lămuriri despre această movilă.

Movila nu pare a fi naturală, iar aşezarea ei pare a fi aleasă de mintea unui om,

căci de pe ea se vede foarte bine Iaşul, mai multe movile pe diferite dealuri spre răsărit şi

sud, iar spre apus se vede movila de pe dealul Alexeştilor din comuna Borăşti şi locul numit

„Cetatea” de la nord-estul comunei Dagâţa judeţul Roman, unde a existat până în timpul din

urmă o bisericuţă ce se spune că este din timpul lui Ştefan cel Mare. Se ştie din istorie că

aceste movile presărate pe diferite dealuri serveau în timpurile vechi pentru semnale de

alarmă, aprinzându-se pe ele focuri care vesteau până la curtea domnească intrarea

duşmanului în ţară. Apoi faptul că aici în comună există o biserică veche şi o altă movilă

numită „ Silistrăria”, ne face să credem şi mai mult că şi movila ce azi se strică prin

scoaterea pietrei din ea ar avea oarece legături cu istoria. Cronicile povestesc că în timpul

invaziei lui Timuş, domnul ţării Vasile Lupu, fiind surprins, s-a refugiat cu întreaga curte în

codrii Căpoteştilor unde şi-a făcut casă şi biserică. Acei codri ai Căpoteştilor nu au fost în

altă parte decât pe locurile unde astăzi este satul Şcheia, căci astăzi o cătună a satului

poartă denumirea de Căpoteşti, iar mai spre nord-estul satului există o limbă de pădure ce se

numeşte Pădurea Căpotesti. Locul unde a fost făcută casa de Vasile Lupu nu se cunoaşte

astăzi, dar biserica s-a păstrat până-n zilele noastre şi se află pe coasta de vest a dealului pe

care se află movila. Chiar domnul profesor N. Iorga, când a fost prin acest sat pentru

studierea monumentelor istorice a spus că biserica este zidită în timpul lui Vasile Lupu, iar

despre movila ce se numeşte „ Silistrăria” a spus că poartă acest nume pentru că de acolo

în timpul domniilor vechi se scotea „silistra” necesară la facerea prafului de puşcă. Movila

din care se scoate astăzi piatră nu a văzut-o domnul profesor Iorga şi nimeni nu a cerut

lămuriri domnului profesor despre această movilă.”

După moartea soţiei sale, Aristiţa Haznaş, în 1909, învăţătorul N. Bălăuţă mai

slujeşte şcoala din Şcheia până în anul 1915 după care se mută la şcoala din Borăşti (Cuza-

Vodă astăzi). Aici se recăsătoreşte cu Lucreţia Rosovici din cătuna Petreşti. Se pare că şi-a

găsit sfârşitul după anul 1920, fiind bolnav de tifos. Câteva date sumare ne dă îngrijitorul

cimitirului din Cuza-Vodă, Ion Lipşa:

„Păi... domnul Bălăuţă a murit

demult tare . . . Eu îngrijesc cimitirul

de mai bine de 50 de ani şi cunosc toate

mormintele. Le ştiu locul. El a murit

demult tare . . . Pe crucea mormântului

său s-a făcut sfinţirea cimitirului. Asta

a fost înainte de război, înainte de a

veni ruşii. Tot pe-atunci un om de la

noi din sat i-a făcut o cruce nouă şi i-a

îngrijit mormântul. Acesta era unul

Gheorghe Savin şi a zis că pune o

cruce la căpătâiul învăţătorului său.

Zicea el că până a nu se prăpădi şi ea, mormântul era îngrijit de Cucoana Lucreţia din

7

Petreşti, dar nu multă vreme că a murit şi ea după câţiva ani. Iaca aici a fost mormântul

învăţătorului Bălăuţă! N-a mai avut cine îl căta că nu era de prin partea locului şi nici alte

rude nu mai avea.”

( M. Nastasă - Urme... , Scheia, 2003, pag .102)

Mormântul era un loc părăginit şi înţelenit din care un tufan de liliac, şi el sălbătăcit

se ridica dintre ierburi. În partea de răsărit s-a iscat un tei destul de tânăr care cată semeţ

spre înălţimi ca o strajă credincioasă. Uitarea şi vremuirea atâtor anotimpuri au spulberat

moviliţa de pământ, au umplut-o de ierburi sălbătăcite şi bine înrădăcinate, lăsând doar o

gaură, urmă sinistră, în locul unde a fost pusă crucea, la capul dascălului...

Povara amintirii omului harnic, a dascălului întreprinzător şi priceput a devenit nişte

urme... o tufă de liliac sălbătăcit, un tei tânăr ce vrea să răzbată spre cer . . . două mărturii

ale trecerii, ale marii lui treceri . . .

_” Iaca pun crucea la locul ei ca să se ştie . . . de, dacă nu mai întreabă nimeni de-

atâta amar de vreme . . .”

De fapt nu arăta a cruce , era un ciot putrezit de vreme...

Dacă până la venirea învăţătorului N. Bălăuţă în Şcheia puţini şcolari au absolvit şi

au urmat şi alte „învăţături”, ( C. Nonea notează:

„ În Şcheia, la acel văleat era numai o singură şcoală cu o singură sală de învăţat

pentru cele cinci clase ce se perindau de dimineaţa până seara. Din sat nu se ridicase încă

vreunul care să aibă alt atestat decât acela de curs primar. Un singur băiat ajunsese picher,

iar două fete moaşe de plasă. Aceştia erau plecaţi în lume şi gustul pentru şcoală mai înaltă

nu prinsese rădăcini în mijlocul tineretului. Băieţii aşteptau cătănia ce-i punea în legătură cu

şcoala lumii, iar fetele măritatul . . . Iată singurele şcoli ce întregeau cursul primar.”

(Premiantul), de acum, an de an, tot mai mulţi şcolari frecventează şi termină cursurile şi

urmează alte şcoli superioare. Deci după 1910 tot mai mulţi şcolari pregătiţi de N. Bălăuţă

şi de nou venitul învăţător Gheorghe Topor urmează alte şcoli şi vor forma acea primă serie

de intelectuali din această comunitate, în fruntea cărora se va situa scriitorul Constantin

Nonea, preot şi vicar al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei.

Celui care a fost învăţătorul Neculai Bălăuţă, născut la 13 septembrie 1857 la

Telejna, Vaslui şi care a ctitorit şcoala de la Şcheia prin anul 1903 şi a păstorit-o până în

anul 1915 trebuie să-i păstrăm o frumoasă amintire şi un gând pios. Urmele lăsate de el stau

înscrise în placa de marmură fixată la intrarea în şcoala construită prin strădania şi la

îndemnul său, în creştetul celor doi brazi seculari ce-i străjuiesc intrarea ca două santinele

conştiincioase şi recunoscătoare şi care trec în eternitate spiritul de luptător al învăţătorului

spre a înfăptui una din marile nevoi ale acestei comunităţi.

Şcoala de astăzi, purtând povara plăcută a amintirii faptelor şi numelui său de către

minţi limpezi şi de către inimi curate şi înflăcărate se străduieşte să sporească zestrea

noastră de înţelepciune şi de frumuseţe.

Prof. M. Nastasă

-Va urma-

8

8

Legenda anotimpurilor şi a lunilor anului

A fost odată, demult, demult, un împărat ca toţi împăraţii şi o împărăteasă ca toate

împărătesele. Numele împăratului era An iar cel al împăratesei, Ziua.

Cei doi aveau patru prinţese, una mai frumoasă ca alta. Prima dintre ele era

Primăvara. La naşterea ei, pământul a început să fie mângâiat de razele soarelui, ghioceii şi-

au scos capul lor de sub zăpadă, iar copacii au înflorit de bucurie. Când a venit pe lume Vara,

pământul s-a îmbrăcat în holde, soarele şi-a prins cercei de cireşe la urechi. Toamna a venit

după suratele sale, iar atunci livezile s-au înmiresmat de roade bogate, viile s-au umplut cu

ciorchini mari de struguri, vântul a început să bată domol. Ultima dintre surori, Iarna, era

frumoasă şi albă ca un mărgăritar. La venirea ei peste lume s-a aşternut o nea strălucitoare. Şi

au crescut toate împreună, vesele şi fericite, neavând nici o grijă.

A venit şi vremea măritişului. Primăvara l-a luat de mire pe Mugur. La nunta lor au

venit toţi ghioceii, toporaşii şi brânduşele, nuntind şapte zile şi șapte nopti. Vara a prins drag

de Soare şi holda de grâu le-a fost casa. Toamna l-a îndrăgit pe Belşug, când crengile

pomilor se aplecau să mulţumească pămâtului pentru roade. Iarna l-a luat de bărbat pe

Crivăţ, făcând mare bucurie la curtea împărătească.

Primăvara şi Mugur au avut trei flori: Martie, Aprilie, Mai. Vara şi Soarele, trei raze

aurii: Iunie, Iulie, August. Toamna şi Belşug, trei fructe coapte: Septembrie, Octombrie,

Noiembrie. La urmă, Iarna şi Crivăţ, trei flori de gheaţă: Decembrie, Ianuarie, Februarie.

Şi au trăit toţi, şi mai trăiesc şi azi, aducând bucurie pe pamânt şi farmec fiecărui

anotimp.

9

BUCURII A sositanotimpultrezirii la viaţă. Păsările călătoare se văd venind dinspre miazăzi.

Mingea de foc străluceşte pe bolta cerească ajutând mugurii să

explodeze.

Toţi copacii din grădină, în căldură şi lumina ce o

iau din potopul de raze, se încarcă cu miresme

încântătoare. Floricelele pomilor ne încântă privirea.

Dacă ar rămâne mereu pomii înmuguriţi!

Dacă am avea mereu bucuriile de primăvară! Dar

mereu, atunci când simţi că eşti în al nouălea

cer...apare ceva care îţi strică bucuriile. Pomii sunt

înfloriţi o vreme, după aceea le cad florile, vine vara

şi ne aduce alte bucurii. Şi de aceea nu trebuie să ne

întristăm; când pierdem o bucurie, vine alta. După

pomi înfloriţi, vin roadele lor, apoi îngheaţă şi ne încântă

privirile şi iar înfloresc.

În fiecare primăvară copacul întinereşte, bucurându-

ne pe toţi. De aceea îmi place primăvară.

Aşadar, bucuraţi-vă cât

aveţi timp, dacă nu puteţi, nu vă

întristaţi; acea bucurie va reveni

odată.

Raveica Emanuela – clasa a IV-a

10

Azi în zi de sărbătoare

Îţi ofer în dar o floare

Ghiocei plăpânzi şi mici

Ce-i oferim la mămici.

Vieriu Andreea- clasa a III-a

Desene realizate de Vieriu Denisia - cl. a IV-a şi

Adăscăliţei Daciana-Mihaela – cl. a IV-a

11

FLORI PENTRU MAMA De 8 Martie, Ziua Mamei, elevii claselor I- IV , au pregătit un mic program artistic pe

care l-au prezentat mamelor şi bunicilor invitate şi le-au oferit cu dragoste flori şi mărţişoare

confecţionate de ei.

12

TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI

În cadrul Proiectului judeţean „Mai aproape de

obârşii” înscris în CAEJ, poziţia 7, domeniul educaţie

inter şi multiculturală: folclor, artă populară s-a

organizat concursul judeţean „ Tradiţii şi obiceiuri

româneşti”, ediţia a II-a, mai 2014 unde au participat

elevi de la liceul nostru din clasa a V-a A, îndrumaţi

de doamna profesoara Nastasă Oana şi de la clasa a

VII-a B, îndrumaţi de doamna profesoară Asăndulesă

Lavinia, cu mărţişoare confecţionate de ei, cu care au

obţinut premii şi menţiuni.

Prof. Nastasă Oana

13

PRIMĂVARA ÎN CULOARE

CONCURS JUDEȚEAN DE CREAȚIE PLASTICĂ

Domeniul cultural-artistic, arte vizuale

EDIȚIA a V-a

La acest concurs au participat

următorii elevi de la şcoala noastră:

Ciubotariu Oana Letiţia, clasa a VI-a A cu

lucrarea Livada, Lefter Malvina Liliana,

clasa a VI-a A, cu lucrarea Primăvara,

Gavril Alexandra, clasa a VI-a A cu lucrarea

Revenire, Savin Roxana, clasa a VI-a A

Primăvara pe dealuri, State Alexandra, clasa

a VI-a A cu lucrarea Bucuria copiilor, Vieriu

Denisa, clasa a IV-a cu lucrarea Bucuria

primăverii şi Trufanda Laura Gabriela, clasa

a IV-a cu lucrarea Cer luminos.

14

În noaptea de înviere

În noaptea de Înviere,

Oamenii cu sufletul curat

Cu toţii se adună,

La biserica din sat.

Când toaca se aude,

Şi clopotele bat.

Cu mic cu mare aleargă,

Urcând scările neîncetat.

Când preotul ne-mbie,

„Veniţi de luaţi Lumină!”

Noi, cu sufletul curat,

Cântăm „Hristos a înviat”.

Savin Roxana Mădălina, clasa a VI-a A

Hristos a Înviat!

Dragi creştini cu suflet mare,

Azi e Sfântă sărbătoare,

Să fim buni şi inimoşi

La învierea lui Hristos.

În decorul primăverii,

Sfânta noapte-a Învierii.

Ne-a adus un dar sublim,

Lumina din Ierusalim.

Creştine, să poţi renaşte,

Deschide-i sufletul de poţi.

Că azi e Sfântul Paști

Hristos a înviat din morţi!

Din trupu-i se prelinge sânge

Fără motiv întemeiat.

Pe cruce azi Iisus se stinge

Şi iar Hristos a înviat.

State Alexandra, clasa a VI-a A

15

În ziua de Paşti

Paştele este pe drum

Noi ne pregătim acum,

Cu bucate mii şi mii

Tradiţii şi ouă roşii.

Copiii cântă frumos

Învierea lui Hristos,

Şi se-mbracă mai frumos

Si au sufletul milos.

La masă toţi ouă ciocnim

Cu prietenii pe care-i iubim,

Căci astăzi în prima zi,

Noi darnici vom fi.

Azi cu bucurie dau,

Cozonaci, la copiii care n-au.

Căci ştiu că lui Hristos,

Îi plac copiii cu sufletul milos.

Doloi Alisa, clasa a VI-a A

Paştele

Azi e Paştele creştin Ne adunăm la un festin.

Mâncăm pască şi bem vin,

Pe Iisus noi îl slăvim.

Vopsim ouăle în roşu,

Şi cu ele umplem coşu’.

La biserică ne-adunăm

Slujba să o ascultăm.

Masa-i plină de bucate

Mirosul ne dă pe spate.

Mielu-i rumen în cuptor

Şi curcanu-i la rotisor.

De trei zile Paşte este,

Vremea este ca-n poveste,

Ciocnim oul cel pictat,

Spunând „Hristos a Înviat”.

Paşcu Mihaela – clasa a V-a C

Primăvara

Când zăpada s-a topit,

Câmpul iată c-a înverzit.

Şi-a venit la noi îndată

Primăvara minunată.

Pe dealuri şi pe câmpii,

Se aud veseli copii.

Mii de fluturi vezi zburând

Şi copiii alergând.

Vin în stoluri păsărele,

Mulţi cocori şi rândunele.

Şi se-ntrec toate în zbor

Cu plugarii din ogor.

Soarele strălucitor,

Dă căldură tuturor.

Primăvara minunată,

Este foarte aşteptată.

Tare-mi place să mă joc,

Cu copiii la un loc.

Cât de mult am aşteptat

Acest anotimp minunat.

Panaite Rebeca –clasa a V-a C

16

La Concursul Judeţean de mărţişoare, felicitări, colaje realizate din materiale

reciclabile, ediţia a IV, de la şcoala noastră au participat opt elevi de la clasa a V-a A, patru

elevi de la clasa a V-a B, nouă elevi de la clasa a VI-a B, şase elevi din clasa a VII-a B.

17

În săptămâna „Şcoala altfel” elevii claselor I-IV de la Liceul Tehnologic „Nicolae

Bălăuţă”, din com. Şcheia, îndrumaţi de domnii si doamnele lor învăţătoare au desfăşurat

următoarele activităţi:

„În prima zi am mers la Căminul

Cultural unde am vizionat poveştile „Scufiţa

Roşie” şi „Cenuşăreasa”. A doua zi am mers

în vizită la Şcoala de la Satu-Nou. Când am

ajuns acolo elevii de la Satu- Nou ne-au

aşteptat cu flori şi crenguţe de brad. Băieţii au

jucat fotbal, iar noi fetiţele după ce ne-am

jucat diverse jocuri i-am încurajat pe băieţi. A

fost un meci frumos şi echipa noastră a bătut

cu 4 la 2. Ne-am luat la revedere de la copiii din Satu Nou şi am plecat să vizităm biserica

din Satu –Nou, care este foarte frumoasă.

A treia zi am vizitat: farmacia şi Oficiul poştal. Doamna farmacistă ne-a spus multe

lucruri interesante despre prevenirea bolilor şi despre meseria de farmacist şi domnul

diriginte de la poştă ne-a oferit multe informaţii despre meseria dumnealui.

A patra zi am mers la Primăria Şcheia pe care am vizitat-o şi apoi a avut loc un concurs

foarte frumos numit: „Elevii au talent”. Pe scenă

s-au prezentat elevii claselor I-IV care şi-au

prezentat cu talent numerele. State Lucian din

clasa a III-a a făcut exerciţii de gimnastică stând

în cap şi făcând sărituri peste cap. Raveica

Luciana şi cu Vieru Olesia au interpretat o piesă

de teatru. Raveica Emanuela a recitat poezii şi

alţi copii au cântat şi dansat. Talentul copiilor a

fost răsplătit cu foarte multe aplauze. Juriul a fost

alcătuit tot din copii care au împărţit premiile cu

responsabilitate. Toţi au promis că vor încerca şi anul viitor antrenându-se să devină şi mai

buni. Toţi copii participanţi am primit dulciuri, sucuri şi baloane pe care le-am înălţat în aer.

Ultima zi am mers la Grădiniţa Şcheia unde ne-am jucat foarte frumos cu copiii mai mici

antrenându-i în multe jocuri interesante.”

Raveica Mălina –clasa a III-a

18

CONCURSUL DE GASTRONOMIE

Elevii claselor IX –XII de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuţă”, Şcheia, îndrumaţi

de doamna profesoară Moldovan Adelina au organizat Concursul de gastronomie în

săptămâna „Şcoala altfel”. Iată câteva din produsele participante la concurs alături de

bucătarii iscusiţi care le-au creat:

19

SPORT CONTRA DROGURI

Elevii Liceului Tehnologic Nicolae Bălăuţă, din com. Şcheia, jud. Iaşi sub coordonarea

doamnei profesor CÂRLAN ALINA au participat la activitatea - MARATONUL PRIMĂVERII.

La MARATON au participat 120 de elevi din învăţământul gimnazial, liceal şi profesional.

Elevii au parcurs distanţa de 4 km între satul Căueşti şi Şcheia.

Coordonatorii claselor au fost:

Prof. Pleşca Claudia – cls a V-a B

Prof. Simion Elena – cls a VI-a A

Prof. Solomon Marius – cls a VII-a B

Prof. Voroneanu Veronica – cls a VIII-a A

Prof. Bucătaru Geanina – cls a VIII-a B

Prof. Băbuţă Monica – cls a XI-a A

Prof. Dima Elena – cls a XI-a B.

Prof. Cârlan Alina

20

CAMPIONATUL DE FOTBAL

Doamna profesoară de educaţie fizică şi sport Cârlan Alina, a atrenat

elevii liceului nostru, pe parcursul întregii săptămâni „Să ştii mai mult, să fii

mai bun” într-un campionat de fotbal ce a fost gândit pe două grupe mari:

clasele VII – XII şi clasele V –VI.

La grupa VII- XII clasamentul a fost următorul: pe primul loc clasa a XII-

a, pe locul al doilea clasa a XI-a A şi pe locul al treilea clasa a VIII-a B.

La grupa V- VI clasamentul a fost următorul: pe primul loc clasa a VI-a

A, pe locul al doilea clasa a V-a A şi pe cel de-al treilea loc clasa a VI-a B.

Competiţia a stârnit mult interes, multe pasiuni şi cu siguranţă fiecare

participant îşi doreşte ca această frumoasă experienţă să mai fie repetată.

Prof. CârlanAlina

21

ŞCOALA ECO

În timpul săptămânii „ Să ştii mai mult, să fii mai bun” s-au desfăşurat două acţiuni de

igienizare şi ecologizare susţinute de către elevii clasei a X-a B, îndrumaţi de doamna

profesoară Pintilie Veronica şi de către elevii clasei a XII-a , îndrumaţi de doamna profesoară

Novac Oana Eusebia. S-au plantat pomi şi s-a igienizat curtea şcolii, explicându-li-se şi rolul

unui mediu curat încercându-se responsabilizarea elevilor faţă de problematica conservării

mediului.

Prof. Pintilie Veronica

22

În fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, românii sărbătoresc Înălţarea

Domnului, consacrată şi înscrisă şi ca „Ziua Eroilor”. România a pierdut aproape un milion

de militari şi civili în prima conflagraţie

mondială, iar de aceea s-a impus ca datorie

morală comemorarea, în fiecare an, a celor care

au pierit pe câmpurile de luptă.

Omagierea eroilor patriei îşi are punctul

de origine în contextul creat după Primul Război

Mondial când, prin semnarea acordurilor de pace

de la Paris (1919-1920), ţara noastră reuşea să

obţină recunoaşterea internaţională a înfăptuirii

unui deziderat naţional, făurirea României Mari.

Acest moment de împlinire naţională nu ar fi fost

posibil fără jertfa a circa 330000 de militari

români căzuţi la datorie pe câmpurile de luptă în

bătăliile primei mari conflagraţii mondiale.

În semn de recunoştinţă pentru efortul şi

dăruirea militarilor s-a hotărât, prin Decretul de lege

nr. 1693 din 4 mai 1920, ca Ziua Eroilor să fie

decretată Sărbătoare Naţională şi să fie celebrată „ cu

mare fast religios, şcolar, militar şi naţional” în ziua

Înălţării Domnului (a 40-a zi de la Sfintele Sărbători

de Paşte).

Clasa noastră împreună cu doamna dirigintă

Nastasă Oana şi domnul profesor de religie Stoleru

Ionuţ am punctat această sărbătoare depunând flori şi

coroane de flori făcute de noi la monumentul eroilor

căzuţi în Primul Război Mondial din satul nostru.

Bordeianu-Cocea Carina Sorana – cl. a V-a A

23

HULIGANII

Când eşti în floarea vârstei pentru noi, tinerii totul e o distracţie. Nu

ţinem cont de limite şi riscăm foarte mult doar pentru a trăi noi experienţe sau

pentru a fi mai populari, să ocupăm o poziţie socială mai bună. Apare şi

iubirea, ca etapă a maturizării noastre şi de multe ori ne aruncăm fără să

gândim prea mult în apele acestui sentiment dar ar trebui să învăţăm mereu din

eşecuri. Mulţi tineri care nu-şi acceptă problemele pe care le au şi nu ştiu să şi

le gestioneze ajung la gesturi disperate (sinucideri). De multe ori cei mai în

vârstă nu sunt de acord cu noua generaţie şi le prevăd doar eşecuri.

Iată o carte care ne arată cât de fragilă poate fi tinereţea dacă o tratăm

nesăbuit şi ne pierdem în plăceri neţinând cont de nimeni şi nimic, ajungând să

pierdem totul, chiar şi pe cei dragi: Huliganii de Mircea Eliade. O carte în care

ne putem oglindi, ne putem regăsi în caracterele personajelor, în ceea ce fac şi

simt.

Autorul ne arată o faţă mai întunecată a tinereţii în care cei vârstnici

sunt nevoiţi să plătească pentru greşelile celor tineri chiar cu viaţa lor. Este şi

cazul personajului Petru Anicet a cărui mamă se spânzură pentru a nu trăi cu

ruşinea că fiul său i-a asigurat un trai luxos cu bani furaţi. Pe parcurs întâlnim

şi alte personaje care pun pe prim plan patima iubirii care duce pentru ei la

ruşine şi dispreţ şi chiar la dezumanizare.

Vă invit cu mare plăcere să vă delectaţi cu această carte a lui Mircea

Eliade şi să aflaţi toate sensurile ei.

Rotundu Mădălina – clasa a XII-a

24

PLEDOARIE PENTRU RESPECT

„- Vezi ce bine-i şade lui - zice mam mare - cu costumul de

marinel?

- Mamiţo, nu ţi-am spus că nu se zice marinel?

- Da cum?

- Marinal.

- Ei! ziceţi voi cum ştiţi; eu zic cum am apucat. Aşa se zicea

pe vremea mea, când a ieşit întâi moda asta la copii -

marinel.

- Vezi, că sunteţi proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe.

Nu se zice nici marinal, nici marinel.

- Da cum, procopsitule? întreabă tanti Miţa cu un zâmbet

simpatic.

- Mariner.

- Apoi de! n-a învăţat toată lumea carte ca d-ta! zice mam

mare, şi iar sărută pe nepoţel şi iar îi potriveşte pălăria de

mariner.”

Această activitate a fost propusă şi

coordonată de către doamna profesoară

Nastasă Oana elevilor din clasa a V-a A şi

părinţilor acestora. Obiectivul principal a

acestei activităţi a fost conştientizarea

păriţilor şi a elevilor asupra unui

comportament respectuos în societate.

Câţiva elevi din clasă au citit pe

roluri schiţa „D-l Goe” de I. L. Caragiale

urmând apoi ca elevii, ajutaţi de către

părinţii lor să identifice greşelile de

comportament ale copilului Goe, dar şi ale

adulţilor ce ar fi trebuit să-i asigure o

educaţie corespunzătoare. Apoi s-a realizat

portretul unui copil civilizat cu o atitudine

respectoasă faţă de ceilalţi semeni ai săi, dar

şi a unui adult responsabil, care i-a măsurile

necesare pentru a asigura o bună creştere

unui copil.

Prof. Nastasă Oana

25

SPUNEŢI NU

CONSUMULUI DE

ALCOOL ! Acesta a fost titlul activităţii

desfăşurate de către elevii clasei a V-a A,

coordonaţi de doamna dirigintă Nastasă

Oana în data de 29 mai 2014. La activitate

a participat şi doamna profesoară Mânzu

Isabela care a explicat pe tot parcursul

activităţii termenii biologici şi medicali.

Elevii au primit un afiş despre

consumul excesiv de alcool în care erau

prezentate principalele efecte negative

asupra organismului uman a alcolului

precum şi etapele prin care trece un om de

la normal la alcoolic cronic. Copiii au citit

pe rând aceste informaţii şi unde au

întâmpinat dificultăţi de înţelegere a

termenilor medicali şi biologici au

întrebat-o pe doamna profesoară de

biologie, aceasta oferindu-le explicaţii

conforme nivelului lor de înţelegere.

După ce s-au citit toate

informaţiile, copiii au fost împărţiţi în

grupe şi au răspuns la un set de zece

întrebări referitoare la materialul prezentat.

A doua parte a concursului a

constituit-o realizarea unui afiş antialcool

realizat de către aceleaşi grupe.

În urma acestei activităţi, elevii au

rămas cu informaţii importante despre

consumul abuziv de alcool, despre efectele

nocive asupra organismului şi au avut

ocazia să-şi demonstreze spiritul

competitiv.

Prof. Nastasă Oana

26

Colorează-ţi

viaţa fără droguri

Eleva liceului nostru Rotundu

Mădălina a participat la concursul

judeţean „Colorează-ţi viaţa fără

droguri” cu următorul eseu:

Când eşti tânăr, viaţa este o mare

petrecere plină de adrenalină. Mereu vrei

să îţi colorezi viaţa cu ceva nou, însă

tinereţea poate avea dezamăgirile ei. Unele

te pot maturiza, altele te pot doborî. Cei

care nu au văzut de mici cum este viaţa cu

adevărat le este greu să se integreze în

societate la maturitate, aşa că preferă să

scape de greutăţi apelând la „OTRAVA

ALBĂ”, drogul care îi duce pentru câteva

clipe cu capul în nori. Însă în urma acestor

clipe euforice, vine şi chinul. Oricât ar

părea de ciudat, acesta este adevărul.

Tinerii de acum nu ştiu să se

bucure de viaţă. Şi eu, un elev normal am

momente când cred că totul o ia razna: în

familie, la şcoală chiar şi cu prietenii. Însă

sunt persoane care-mi amintesc cât de

frumoasă este viaţa cum trebuie trăită.

Nu câştigăm nimic, dacă zăbovim

în subconştientul nostru şi visăm la „CAI

VERZI PE PEREŢI”, dimpotrivă îi

pierdem pe cei dragi şi ne depărtăm de

realitate. În loc să evoluăm ca nişte tinere

modele în viaţă, pentru cei mai mici decât

noi, ne scăldăm în mocirla noastră plină de

ruşine şi dispreţ.

Există un mod mai bun de a ne

colora vieţile, fiind cu capul pe umeri,

acceptând viaţa aşa cum este, cu urcuşuri

şi coborâşuri.

Subiectul referitor la droguri a fost

dezbătut de foarte multe ori în diverse

instituţii în ţară şi străinătate, pentru a-i

aduce pe tineri pe drumul cel bun. Tinerii

trebuie atraşi spre activităţi interesante –

culturale, sportive sau de altă natură,

consiliaţi de psihopedagogi, pentru a le

arăta că în timpul pe care îl au la dispoziţie

pot face lucruri interesante şi plăcute.

MULT SUCCES ŞI ÎNCREDERE

DEPLINĂ ÎN LUPTA CU

DROGURILE!!!

Rotundu Mădălina, Clasa a XII-a

27

La mulţi ani, copii! La mulţi ani, copilărie!

La mulţi ani, copii! …

Copii mai mici, copii mai mari …

La mulţi ani,

copilărie! … Noian de gânduri,

bucurii, momente fericite …

La mulţi ani de 1 iunie,

ziua copilului!

Să păstrăm pentru totdeauna

în suflet copilul din noi! Nu e

niciodată târziu să copilărim, să

avem parte de o copilărie fericită … Cum să uităm de jocurile

inocente ale copilăriei – leapşa, de-a

v-aţi ascunselea, şotron, etc.? Cum

să uiţi de hainele murdărite, de

loviturile primite şi genunchii juliţi?

Cum să uităm de joacă, bucurii,

zâmbete, prietenii? Şi, totuşi, ce frumos a surprins şi a exprimat în cuvinte copilăria, cu bune şi rele,

celebrul nostru povestitor român Ion Creangă în lucrarea sa „Amintiri din copilărie”:

“Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea este veselă şi

nevinovată şi drept vorbind, acesta-i adevărul. Ce-i pasă copilului când mama

şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii, la ce poate să le aducă ziua de mâine,

sau că-i framântă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul, încălecat pe băţul

său, gândeşte că se află călare pe un cal dintre cei mai straşnici, pe care

aleargă cu voie-bună, şi-l

bate cu biciul, şi-l struneşte

cu tot dinadinsul, şi răcneşte

la el din toată inima, de-ţi ie

auzul; şi de cade jos, crede că

l-a trântit calul, şi pe băţ îşi

descarcă mânia în toată

puterea cuvântului... Aşa

eram eu la vârsta cea fericită

şi aşa cred că au fost toţi

copiii, de când îi lumea şi

pământul, măcar să zică cine

ce-a zice.”

28

Ce e mai frumos pe lume? Ce înseamă basme? Dar poveşti? Pentru mine înseamnă ceva ireal, ceva care te duce

cu gândul la copilărie. Dar ce înseamnă copilăria? Eu răspund simplu: jucării, bunătate,

basme.

Poveştile ne luminează copilăria,

ne învaţă ce este bine şi ce este rău.

Copilăria înseamnă să nu ai

probleme, să nu te gândeşti decât că vrei

să te joci. Când eşti în perioada copilăriei

nu ai griji. Dar orice copil vrea multe

poveşti. O copilărie fără poveşti e ca o ţară

fără popor. Copilăria de fapt este o etapă

a vieţii, etapă prin care dorim să treacă

orice locuitor al planetei.

Copilăria mea este o explozie de jocuri!

Să ne îngrijim pentru a face copilăria mai frumoasă deoarece de-a lungul vieţii nu o

s-o mai întâlnim!

După perioada copilăriei, poţi

rămâne cu sufletul de copil: să fii bun, să-i

priveşti pe cei din jur cu drag, să ajuţi, să

fii darnic!

Dragi copii, suntem cei mai

norocoşi în acest moment pentru că încă

ne bucurăm de ce e mai frumos pe lume:

copilăria.

Raveica Emanuela –clasa a IV-a

29

Copilăria

Copilăria este un tărâm magic. Nu ştim când şi unde începe sau când şi unde se

termină. Ne trezim doar că nu mai suntem copii, că am ieşit din timpul copilăriei, uneori fără

să fi trăit pe deplin.

Copilăria este singurul moment al vieţii în care trăim totul cu mare intensitate.

Copilăria este o lume duioasă, dulce, lină, fermecată în care orice se poate împlini. La vârsta

aceasta suntem cei mai apropiaţi de Dumnezeu. Ne credem vrăjitori şi totodată credem în

sacul moşului, plin de jucării, credem în iepuraşul de Paşti, care ascunde în iarbă ouăle de

ciocolată, frumos colorate sau ne speriem când auzim că vine Bau Bau dacă nu dormim.

Acum am crescut şi îmi pare rău că nu mai pot fi ca altă dată. Oricât de mare aş fi, în

sufletul meu va mai rămâne o părticică care rosteşte cuvântul copilărie.

Răciulă Diana, clasa a VI-a A

Draga mea copilărie

Ai o faţă zâmbitoare,

Şi ai ochii drăgălaşi.

Buzele de lăcrămioare

Şi gust de trandafiraşi.

Când vezi că sunt mâhnită,

Tu mă scapi de orice frică.

Şi mă alinţi cu iubire

Draga mea copilărie.

Tu în lume colinzi,

Ca un înger protector.

Pe copii tu îi veghezi

Copilărie cu mult spor.

Savin Roxana, clasa a VI-a A

30

CAMPANIA GLOBALĂ PENTRU EDUCAŢIE 2014

„Campania globală petru educaţie” este o iniţiativă a societăţii civile, începută în anul 1999,

care are ca scop combaterea crizei

globale în domeniul educaţiei.

Dreptul la educaţie este un drept

fundamental al omului, iar misiunea

acestei campanii este de a se asigura

că autorităţile iau măsuri pentru a

respecta fiecărei persoane dreptul la

o educaţie public gratuită şi de

calitate.

„Săptămâna Globală de

Acţiune” reprezintă perioada în care

susţinătorii din întreaga lume

desfăşoară activităţi prin care se

promovează mesajele campaniei.

Sloganul campaniei din acest

an a fost: „Drepturi egale, şanse

egale”.

Până în prezent, printre

temele „Săptămânii Globale de

Acţiune ” s-au numărat: accesul egal

la educaţia de bază, la orice

vârstă(2009), finanţarea educaţiei

(2010), accesul la educaţie al fetelor (2011), îngrijirea şi educaţia pe durata copilăriei timpurii

(2012), cadrele didactice (2013).

În anul 2014, Săptămâna Globală de Acţiune are ca

temă accesul la educaţie al copiilor cu dizabilităţi. Şcoala

noastră a participat la această acţiune prin susţinerea unei

lecţii dedicate dizabilităţilor şi a modului în care copiii cu

dizabilităţi pot şi trebuie să fie incluşi în învățământ.

Elevii clasei a V-a A, îndrumaţi de doamna

dirigintă Nastasă Oana au discutat pe marginea fiecărui

caz prezentat şi la final au jucat jocul „ Şerpi şi scări” care oferă copiilor posibilitatea de a

înţelege mai bine ce îi împiedică pe copiii cu dizabilăţi să aibă (sau nu) acces la o educaţie de

calitate.

Prof. NastasăOana

31

Eleva Raveica Emanuela din clasa a IV-a , îndrumată de doamna învăţătoare

Costea Doina, a participat la o serie de concursuri judeţene obţinând rezultate meritorii cu

care ne face cinste şcolii noastre. De aceea, îi vom

dedica în întregime acest articol care prezintă

concursurile la care a participat şi rezultatele

obţinutre.

Concursul de Matematică

„Traian Lalescu”, ediţia a XV-a, în

data de 16.03 2014, ora 9.00 Iniţiate de Colegiul ”C. Negruzzi” Iaşi în anul

2000, respectiv 2005, în parteneriat cu ISJ Iaşi,

concursurile pentru elevii de clasa a IV-a „Traian

Lalescu” – matematică şi „Ionel Teodoreanu” –

limba română au devenit repere importante în

calendarul competiţional al învăţământului ieşean,

bucurându-se în fiecare an de o audienţă foarte mare

în rândul elevilor, al părinţilor, al învăţătorilor şi al

comunităţii locale (peste 1000 de participanţi la

ultimele trei ediţii ale fiecărui concurs). Acestea

ilustrează, printre alte proiecte de anvergură,

viziunea şi demersul şcolii, orientate către susţinerea

performanţei ca premisă a excelenţei în educaţie şi propun un cadru bine articulat – ştiinţific,

metodic şi educativ – de evaluare a competenţelor specifice elevului de final de ciclu primar

– achiziţii ştiinţifice, atitudini, valori.

Subiectele au în vedere elemente

de curriculum extins pentru clasele a III-a şi a

IV-a, fiind concepute astfel încât să valorifice

competenţa de exprimare scrisă, capacitatea de

receptare, de explorare şi de valorizare a textului

literar, originalitatea şi creativitatea micilor

competitori la limba română, respectiv

deprinderile de calcul, gândirea logico-

matematică şi perspicacitatea elevului în

domeniul matematic.

În funcţie de nivelul performanţelor atinse la matematică şi/sau limba română,

câştigătorii premiilor I, II, III sau ai unor premii speciale beneficiază de oportunitatea de a se

înscrie în clasa a V-a la Colegiul „Costache Negruzzi” Iaşi, în limita locurilor disponibile.

Totodată, începând cu anul şcolar 2013-2014, s-a instituit Premiul „C.Negruzzi” . Acesta a

fost acordat elevilor care au obţinut, cumulat, rezultate excepţionale la ambele concursuri.

32

Concursul de comunicare şi perspicacitate „Cantemir –

Junior” – Iaşi

DATA: 19 martie 2013

Disciplina: Limba română

Liceul Teoretic “Dimitrie Cantemir” Iaşi şi

Asociaţia Pãrinţilor liceului, în parteneriat cu

Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, a

organizat Concursul de comunicare şi

perspicacitate

„Cantemir –

Junior”, ediţia

a V-a, pe data de 30 martie 2013. Concursul s-a adresat

elevilor claselor IV-VI.

Elevii din clasa a IV-a participanţi la concurs,

care au obţinut premii sau menţiuni, au fost declaraţi

admişi în clasa a V-a la Liceul Teoretic „Dimitrie

Cantemir” Iaşi.

Concurs judeţean ce a ajuns la ediţia a III-a şi

implică elevii claselor III - VI în a arăta abilităţi de a

gândi creativ, dezvoltă atenţia şi imaginaţia, spiritul de

echipă.

SCOPUL CONCURSULUI :

***Testarea cunoştinţelor şi deprinderilor de scriere ortografică – ca modalitate de evaluare

formativă ***

33

proiect educaţional internaţional de evaluare a

competenţelor „ Cu Europa … la joacă”

Şi şcoala noastră a luat parte la acest concurs prin înscrierea unui număr destul de

mare a elevilor din ciclul primar, îndrumaţi fiind de domnii lor învăţători Slabu Maricica,

Ţugulia Costică, Bordeianu Ana şi Costea Doina.

concursul naţional de competenţă şi performanţă

La acest concurs au participat elevii clasei pregătitoare şi cei din clasa I coordonaţi de

către doamna învăţătoare Slabu Maricica. Au obţinut 90 de puncte la clasa I următorii elevi:

Costea Raluca-Elena,Chirilă Denisa- Ancuţa, Mardar Ioana, Năvădaru Denisa- Paraschiva,

Smău Mădălina-Alexandra, iar de la clasa pregătitoare primele trei punctaje au fost obţinute

de către Păduraru Denisa-Andreea -98 de puncte, Vieru Amalia- Teodora - 96, Ungureanu

Marian-Eduard 95 puncte.

34

La Festivalul concurs ”Hai la teatru!”- ediţia a VIII-a organizat de către Teatrul

Luceafărul din Iaşi au participat şi elevii de la Şcoala primară Cioca Boca, din comuna

Şcheia, judeţul Iaşi la secţiunea pentru clasele I-IV.

Formaţia „Micii actori” au prezentat piesele: „Povestea unui om leneş”, adaptare

după Ion Creangă şi „Baba Anica” fiind coordonaţi de doamna învăţătoare Vasile

Valeria.

Distribuţia:

Povestea unui om leneş Smău Marius

Ciubotariu Corneliu

Frunză Vasile

Apetrei Oana Elena

Apetrei Alexandru

Doloi Adelina Mirabela

Doloi Crin

Apetrei Claudiu

Panaite Ruben

Baba Anica

Apetrei Claudiu

Simota Narcis

Tincu Florin

Doloi Crinu

Tudurache Florin

Durata pieselor a fost de 15 minute.

Aceeaşi trupă a participat şi la

concursul judeţean „O mască râde, alta

plânge”organizat la Liceul Teoretic Dimitrie

Cantemir

Profesor Nastasă Loredana

35

Eco Art Eco Art este un proiect de responsabilizare socială, organizat de elevi

ai Colegiului Naţional “Emil Racoviţă” prin care se doreşte promovarea

spiritului de a gândi verde.

Proiectul este la cea de-a patra

ediţie si este alcătuit din trei

secţiuni: Design

vestimentar, Fotografie şi Creaţie de

obiecte, participanţii trebuind să creeze

obiecte din materiale ecologice sau

fotografii pe teme de aceeaşi natură.

Anul acesta elevele din clasa a X-a

A de la liceul nostru îndrumate de către

doamna profesoară Moldovanu Adelina au participat la acest proiect prezentând

ţinute confecţionate de ele din material ecologice cu care au câştigat premii dar

şi admiraţia celor prezenţi.

Prof. Moldovan Adelina

36

O tara pentru fiecare De ce o ţară pentru fiecare? Pentru că toţi avem dreptul la o cetăţenie şi la o

naţionalitate.

Din nefericire, nu fiecare are o ţară. Desigur că putem îndepărta acest mare

neajuns. Dar pentru aceasta trebuie să ştim cauza. La această întrebare răspunsul e cam

greu.

Totuşi ar trebui să înţelegem că unii suferă din cauza nepăsării altora.

Eu am o naţionalitate, o ţară, sunt foarte mândră de ea, dar mă întristez când mă

gândesc că...unii nu au o ţară. Ce păcat! ... Deci, noi cei care avem o ţară trebuie să-i

ajutăm pe cei care nu o au. Încet, încet, vom reuşi, pentru că împreună putem fi mai buni.

Să ne unim şi să-i ajutăm pe cei care nu au fericirea de a avea o ţară, de ce să se

bucure, de drepturile şi libertăţile prevăzute de constituţie.

„Unde-s mulţi puterea creşte şi duşmanul nu sporeşte!”

Raveica Emanuela – clasa a IV-a

Comuna mea Comuna unde locuiesc eu se numeşte Şcheia, judeţul Iaşi. E o zonă cu mulţi copaci

înverziţi. Primăvara îmi place cel mai mult, pentru că atunci înfloresc copacii, păsărelele

îşi fac cuiburi iar satul în sine freamătă de oameni care pornesc la munca câmpului.

Oamenii din satul meu sunt buni gospodari, buni vecini şi întotdeauna săritori la nevoie.

Copiii cu care mă joc şi alerg sunt bine educaţi, politicoşi şi sunt gata oricând să ajute o

persoană mai în vârstă. Îmi place unde locuiesc şi nu aş vrea să schimb nimic.

Vieriu Alin-clasa a III-a

37

„APA – FIECARE PICĂTURĂ CONTEAZĂ”

Concursul școlar transdisciplinar „Apa- fiecare

picătură contează” a fost organizat de către Colegiul

Tehnic de Transporturi și Construcții Iași .

Activitatea s-a desfășurat în cadrul

proiectului Comenius, „Apa - fiecare picătură

contează”, care se derulează în perioada

2013-2015.

Concursul urmărește creșterea

interesului elevilor pentru abordarea și

înțelegerea din perspectivă

transdisciplinară a temei proiectului, astfel

încât aceștia să perceapă într-o viziune globală și integrativă importanța

corelării conținuturilor care vin din sfera mai multor

discipline (limba și literatura română, istorie,

religie, matematică, fizică, chimie, engleză,

geografie, biologie). Totodată, concursul

urmărește dezvoltarea spiritului analitic, a

gândirii critice și coerente a elevilor, cât și

dezvoltarea competențelor de comunicare

ale acestora.

De la liceul nostru a participat un

echipaj format din elevii Bazon Paula, Acatrinei

Vlad şi Moraru Vasile de la clasa a IX-a A, fiind

îndrumaţi de către doamna profesoară de chimie Novac Oana EusebiA

38

Arome, esenţe şi parfumuri

În trecut, egiptenii au folosit

esenţele şi parfumurile atât ca

produse cosmetice, cât şi ca

antiseptice, în scop medicial.

Romanii le-au preluat mai târziu şi

le-au folosit numai ca substanţe

frumos mirositoare.

La grecii antici, esenţele şi

parfumurile au jucat un mare rol în

medicină.

De la greci, parfumurile au

trecut la romani şi apoi obţinerea şi

folosirea lor s-a extins.

Progresul neîncetat al chimiei

a permis extragerea de esenţe şi

arome, dar şi producerea lor pe cale

artificială.

Un parfum este un amestec

lichid de uleiuri aromatice sau de

compuşi aromatici, de fixare şi de

solvenţi utilizat pentru a da corpului

uman, unor obiecte, sau spaţiului de

locuit un miros plăcut.

Istoria parfumului

Cuvântul „parfum” folosit în

zilele noastre provine din limba

latină „per fumus” şi înseamnă

„prin fum”. Parfumeria, sau arta

preparării parfumurilor, a luat

naştere în Mesopotamia antică şi

Egipt şi a fost rafinat în continuare

de romani şi perşi.

Deşi parfumuri şi parfumerii

au existat şi în India, o mare parte

din aromele lor se bazau pe tămâie.

Arheologii au descoperit în

2005 cele mai vechi parfumuri în

Pirgos-Cipru. Aceste parfumuri au o

vechime de aproximativ 4000 de ani

şi au fost descoperite într-o

parfumerie antică.

În epoca veche oamenii

foloseau ierburi şi condimete

precum migdale, coriandru, mirt,

răşină de conifere, bergamot.

Pădurariu Ionela- clasa a XI-a B

N

H O

39

PARADA COSTUMELOR

Liceenii şcolii noastre îndrumaţi de către doamnele profesoare Ariton Gheorghiţa şi

Pintilie Veronica au organizat în săptămâna „Şcoala altfel” o paradă a costumelor

confecţionate din materiale reciclabile. Fotografiile vor arăta inventivitatea şi priceperea lor

răsplătite cu diplome şi aprecierile celor prezenţi.

Prof. Ariton Gheorghiţa

40

TINERII DESIGNERI Elevii claselor terminale, a XI-a B profesională şi a XII-a liceu au trebuit să

confecţioneze un produs pentru a obţine certificatul de competenţă. Iată câteva din produsele

lor:

41

SĂ NE CUNOAŞTEM SATUL!

Este o zi frumoasă de primăvară.

Soarele zâmbeşte şi mângâie pământul cu

razele lui călduroase. În prima zi din

„Săptămâna altfel” noi, împreună cu doamna

dirigintă Nastasă Oana am hotărât să facem o

excursie pe dealul Şcheii.

Dis de dimineaţă am plecat la drum.

Efortul a fost mare dar a meritat. Întâi am

fost uimiţi de priveliştea satului. Puteam

cuprinde cu privirea tot satul şi satele

învecinate. Apoi am mers la carierele de

exploatare a pietrei. Ne-au uimit blocurile de

piatră şi aşezarea lor. Apoi am jucat o serie

de jocuri, am făcut întreceri pe platoul de pe

deal. Întorşi în sat am vizitat biserica „Sfântul

Gheorghe” care este declarată monument

istoric trecut în patrimoniul naţional şi

conacul boieresc.

Încet, încet timpul a trecut iar soarele

parcă ne spunea:

- Mai staţi, mai staţi!

Bordeianu Cocea Carina Sorana

cl. a V-a A

42

Elevii claselor a IX-a A şi a IX-a

B, îndrumaţi de către doamnele diriginte

Filimon Mihaela şi Mânzu Isabela Beatrice

au făcut în săptămâna „Şcoala altfel” o

excursie în Iaşi. Programul a fost destul de

încărcat. Pentru început au vizitat Grădina

Botanică cu serele ei, apoi au vizitat

Comandamentul Corpului 10 Armată

„Ştefan cel Mare” din Copou unde au

profitat de ziua porţilor deschise la această

instituţie şi au putut vedea armamentul

soldaţilor NATO, pe care au putut să-l

încerce: drone, uniforme militare. Au

vizitat şi muzeul din interiorul garnizoanei

unde le-a fost prezentat un film despre

activitatea diviziei Lupilor Deşertului care

au luptat în Afganistan, au putut vedea

evoluţia armelor de-a lungul timpului. De

acolo au mers la Universitatea Al. I. Cuza

Iaşi, unde au beneficiat de o prezentare a

universităţii ce a avut loc în Aula Mihai

Eminescu, la Muzeul Universităţii şi la

Turnul de Apă al Universităţii. Au vizitat

şi Universitatea de Medicină şi Farmacie

Gr. T. Popa, unde au participat la o

manifestare special concepută pentru elevi,

numită „Creierul - un univers într-o nucă”

şi au participat la o serie de experimente

interactive.

Prof. Filimon Mihaela

43

Este o zi călduroasă de vară. Ora şase fix. Eu şi cu familia ne pregătim să mergem la Braşov.

Drumul este obositor, din fericire mi-am adus câteva cărţi. Orele trec. Încep să se vadă munţii,

peşterile şi brazii. Un peisaj de neuitat. Munţii înalţi ne privesc cu bucurie. Vremea e călduţă. Am

ajuns. Ne vom caza. Nu mare ne-a fost mirarea când am văzut-o pe verişoara mea stând pe o piatră. Era

verişoara pe care nu o mai văzusem de şase ani. Ea mă aştepta cu lacrimi în ochi. M-a îmbrăţişat cu

multă căldură. Nu credeam s-o mai văd curând. Am simţit-o ca pe o soră din clipa în care am văzut-o.

A doua zi dimineaţă, am plecat într-o drumeţie. Voiam să descoperim ce se află într-o peşteră.

Am intrat. Locul era umed şi rece. Se auzeau sunete ciudate. Noroc că am avut lanterne. Mama ne zice:

- Aveţi grijă şi nu vă îndepărtaţi.

- Bine!

Dintr-o dată, s-a auzit un ţipăt. Era al verişoarei mele. Aceasta dispăruse. Eu, fără ştirea

mamei sau al altui adult, mă îndepărtam de grup chiar dacă ştiam că pericolul mă aştepta la

fiecare pas. Nu mare mi-a fost mirarea când m-am împiedicat de un os ce părea foarte vechi. Când

să mai merg doi metri, o văd pe verişoara mea stând pe o piatră, fără a avea vreo problemă. Eu

tremurând de frică o întreb:

- Ce cauţi aici?

- Meditez!

- Ce prostie! Peştera asta e plină de pericole şi de lilieci şi tu meditezi?

- Da. Mi se pare un loc bun pentru asta.

- Da...e un loc bun...să păţeşti ceva rău! îi spun eu nervoasă.

- Bine! Bine! Hai să plecăm că îmi este şi mie frică!

- Hei, nu-mi spune că te-ai depărtat de grup ca să mă cauţi pe mine.

- Păi...da!

- Nu trebuia!

- Acum ultimul lucru pe care putem să îl facem e să căutăm ieşirea că după aceea o voi suna eu

pe mama.

Începurăm amândouă să căutăm ieşirea., Se vede o lumină. Din fericire e ieşirea din peşteră.

Acolo ne aşteptau părinţii noştri supăraţi. A venit timpul să plecăm. Mama îmi zice:

- Sunt mândră de curajul tău, dar trebuia înainte să spui că vrei să pleci.

- Bine, de acum aşa am să fac.

Am învăţat din această păţanie să cer părinţilor voie înainte de a face ceva riscant.

Vieriu Denisia- cl. a IV-a

44

SĂ PORNIM ÎN DRUMEȚIE!

BORȘA

În perioada 14 – 15 iunie 2014, 13 elevi din clasele a IV-a de la Școala Primară Cioca

Boca și Școala Primară Căuești, însoțiți de 4 cadre didactice au pornit în aventura cunoașterii

unei mici părți din minunile țării noastre.

Itinerariul acestei excursii a fost următorul: Iași – Tg. Frumos – Tg. Neamț - Poiana Teiului

– Pasul Prislop – Borșa – Năsăud – Tg. Frumos – Iași - Șcheia.

Obiectivele vizitate au fost: Cetatea Neamțului, Rezervația de zimbri “Dragoș Vodă”

Neamț, Casa Memorială “Ion Creangă” Humulești, Mănăstirea Voroneț.

45

SFÂNTA ANA

În perioada 7 – 9 iulie 2014 a fost organizată o excursie pe traseul Iași – Tg. Frumos –

Tg. Neamț - Bicaz – Gheorgheni – Praid – Sovata – Corund – Odorheiu Secuiesc – Băile

Tușnad – Tg. Ocna – Bacău – Roman - Iași - Șcheia la care au participat 10 elevi și 2 cadre

didactice de la Liceul Tehnologic “Nicolae Bălăuță” Șcheia.

Obiectivele vizitate au fost: Mănăstirea Secu, Mănăstirea Sihăstrie, Mănăstirea Sihla,

Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Salina Praid, Lacul Sfânta Ana, Salina Tg. Ocna, Vivariu

Bacău, Parcul din Roman.

Prof. Băbuţă Monica

46

În data de 20 iunie 2014, s-a organizat în cadrul Liceului Tehnologic “ N.

Bălăuţă” Ediţia I a Campionatului Şcolar

de Şah şi Table. Deşi numărul elevilor participanţi a

fost redus, competiţia a stârnit interes şi

competitorii şi-au dovedit abilităţile

necesare acestor jocuri. Nu a lipsit de

asemenea spiritul de fair-play pe perioada

desfăşurării competiţiei.

Toţi participanţii au fost recompensaţi

cu diplome de participare, iar premianţii, cu

diplome şi premii, la cele două secţiuni: şah şi table.

Elevii participanţi:

Secţiunea Nume şi prenume elev Clasa

ŞAH Mihăilă Marius X A

Goldan Daniel X A

Rădeanu Vlad XI A

Vieriu Andrei XI A

TABLE Ababei Ionut XI A

Filip Andrei XI A

Panainte Simon XI A

Rădeanu Vlad XI A

Vieriu Andrei XI A

Vieriu Bogdan X A

Prof. Moldovanu Adelina

47

Subiect dat la Simularea Evaluării Naţionale

48

„ Frunza este alcătuită din ramuri.”

„Bradul are ţepi şi molidul are corn.”

„Noi deosebim bradul de molid prin: atingere-dacă este tare sau

moale şi dacă este dreptunghi.”

„Uleiul este mare în diametru.”

„La cangur membrele anterioare sunt mai scunde şi are muşchiul

mai mic.”

„Idividualitatea nu se alătură şi nu are nume echivalent. Acestea sunt

presupusele concluzii ale evoluţiei ecosistemelor.”

„Cantităţile mari de apă şi precipitaţiile care domină nu se aliniază la

ordinea vremei ci doar când ecosistemul doreşte la un moment dat să

primească sursă de hrană principală-apa.”

„Fenomenul la licheni este temporal.”

„Ciupercile superioare sunt cu rădăcină, tulpină şi frunză.”

„Cormofitul este obţinut prin dezvoltarea prin care se dizolvă.”

Culese de prof. Mânzu Isabela