revista ani de scoala pdf a4

56
1 NR. 12 FEBRUARIE 2015 REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BĂLĂUŢĂ" ȘCHEIA, IAŞI

Upload: loredana-nastasa

Post on 02-Aug-2015

273 views

Category:

Education


10 download

TRANSCRIPT

1

NR. 12

FEBRUARIE 2015

REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE

LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE BĂLĂUŢĂ"

ȘCHEIA, IAŞI

2

COLECTIVUL DE REDACȚIE:

COORDONATOR: Prof. NASTASĂ OANA

COLABORATORI:

Prof. Ariton Gheorghiţa Elevii:

Prof. Băbuță Monica Ababei Cosmin

Înv. Bordeianu Ana Ciubotariu Oana-Letiţia

Înv. Bordeianu Sandu Misăiloaie Maria

Prof. Bucătaru Geanina Savin Roxana

Înv. Costea Doina Popa Bianca

Prof. Dima Elena Vasilache Paula Adelina

Prof.Moldovan Adelina Doloi Alisa

Prof. Nastasă Loredana

Înv. Nonea Ana

Prof. Partene Mihaiela

Prof. Pleşca Claudia

Prof. Rusu Simona

Înv. Ţugulia Costică

Prof. Vacariu Elena

EDITURA PIM

IAȘI

ISSN: 2247- 9708

3

ŞC O A L A Ş C H E I A

(Continuare din numărul 11)

Activitatea de pionierat desfăşurată de învăţătorul

Nicolaie Bălăuţă în mijlocul cetăţenilor şi în plan instructiv-

educativ (construcţia şcolii, înfiinţarea bibliotecii, a

muzeului şcolar, constituirea băncii de credit” Economia

Săteanului”, multiple acţiuni de culturalizare, etc.) i-au pus

în evidenţă personalitatea întreprinzătoare şi a dus la

ridicarea prestigiului şcolii din Şcheia.

Şcoala se bucura la începutul veacului al

douăzecilea de un local nou, trainic, ca dovadă că este

funcţional şi astăzi, după mai bine de o sută de ani. Ea a fost construită prin efortul

comunităţii de nişte meşteri iscusiţi de prin partea locului. Este vorba de Vasile Leonte,

fratele vitreg al lui Ion Câmpeanu din Satu-Nou şi al lui Grigore Slabu, pietrar din Şcheia

anilor 1950-1980. De altfel acest meşter a întemeiat în Şcheia un fel de breaslă a

constructorilor şi a lucrătorilor în piatră, întronând o tradiţie continuată de mulţi alţii până

în zilele noastre.

Şcoala a apărut în mijlocul livezii înfiinţate de harnicul şi priceputul învăţător N.

Bălăuţă pe terenul de 22 de prăjini (adică aproximativ 4000 de metri pătraţi) cu care

primarul Petrache Nonea, tatăl scriitorului C. Nonea, o înzestrase în vatra cătunei Căpoteşti,

lângă biserica S. M. Mc.Dimitrie, în anul 1897.

Şcoala de la Şcheia beneficia acum de o bibliotecă ce număra aproape o mie de

volume şi de un interesant muzeu în care se găseau animale şi păsări împăiate de învăţătorul

Bălăuţă -un pasionat vânător- colecţii de minerale şi plante, precum şi suficiente materiale

didactice.

N. Bălăuţă, dirigintele şcolii din Şcheia aprobă cererea cetăţenilor din satul Căueşti

prin care solicitau înfiinţarea unei şcoli primare deoarece existau 42 de copii de vârstă

şcolară în sat. Această acţiune este sprijinită şi de primarul comunei, Gheorghe Larie şi la 12

ianuarie 1912 domnişoara învăţătoare suplinitoare Lucreţia Toporăscu începea cursurile în

nou înfiinţata şcoală susţinută prin contribuţia cetăţenilor într-o sală din casa lui C. Cocea

zis Braharu.

În toamna anului 1913 învăţătorul N. Bălăuţă se mută la şcoala din Borăşti ( astăzi

Cuza-Vodă, Ipatele), căsătorindu-se mai târziu cu văduva Lucreţia Rosovici şi va funcţiona

aici până la sfârşitul vieţii (probabil prin 1920). În locul său, la şcoala din Şcheia soseşte

învăţătorul Gh. Topor şi va activa ca diriginte (director) al şcolii până în anul 1917 când

pleacă pe front. Se va întoarce la post în anul şcolar 1919-1920.

Evenimentele primului război mondial îşi pun amprenta şi pe şcoala din Şcheia. În

anul şcolar 1916-1917 cursurile au fost mult timp suspendate căci şcoala a fost amenajată ca

spital militar. Cursurile se redeschid în iarna anului 1917 fiind înregistrată ca populaţie de

vârstă şcolară un număr de 278 de copii în satul Şcheia, 34 în Satu-Nou, 36 în Găunoasa şi 8

în cătuna Ciuroaia (dispărută după anii 1960). Astfel în toamna anului 1919 în Centrul

4

şcolar Şcheia sunt evidenţiate două şcoli cu trei posturi: la şcoala Şcheia funcţionau

învăţătorii C. Vasilache, fost revizor şcolar al judeţului Vaslui, suplinindu-l pe Gh. Topor,

plecat pe front şi învăţătoarea Elena Zaharia. La şcoala din Căueşti activa domnişoara

Lucreţia Toporăscu.

În anul 1920, preotul Vasile Popa, paroh al bisericii Sf. M. Mc. Gheorghe din Şcheia,

în calitatea sa de preşedinte al Comitetului şcolar Şcheia închiriază cu suma de 300 de lei pe

an casa lui D. Doroşincă din Căueşti pentru local de şcoală. Tot în acest an la solicitarea

cetăţenilor din Găunoasa (Rotundu, Păduraru, Acatrinei, Olaru, Cruciuc,etc.), Gh. Topor,

dirigintele şcolii din Şcheia, împreună cu primarul Costache Gh. Andreescu (Andriesei)

deschid cursurile şcolii nou înfiinţate avându-l ca învăţător pe Costache Cruciuc.

În toamna acestui an este numit ca învăţător în satul Căueşti Grigore Cojan, tânăr

absolvent al Şcolii normale Vasile Lupu din Iaşi.

De binefacerile reformei agrare din anul 1921 beneficiază în acest an şcolile din

Şcheia şi din Căueşti, împroprietărite fiind cu câte 4 hectare de teren. Pe acest teren, în satul

Căueşti, tânărul şi priceputul învăţător Grigore Cojan va înfiinţa o livadă pe circa jumătate

de hectar, livadă care mai dăinuie şi astăzi şi va înconjura proprietatea şcolii cu nuci şi duzi.

Cu sprijinul primarului C. Andriesei, începând cu anul 1922 se trece la aprovizionarea cu

materiale de construcţie pentru un al doilea local de şcoală în satul Şcheia, local ce va fi

construit şi dat în folosinţă în anul 1924 având trei săli de clasă, cancelarie, bibliotecă şi o

sală pentru atelier unde făceau lucrări practice elevii sub îndrumarea maistrului tâmplar C.

Ciumaşu. Tot acum, în satul Căueşti învăţătorul Gr. Cojan mobilizează cetăţenii şi reuşeşte

ca în toamna anului 1923 să inaugureze localul de şcoală cu două săli de clasă, cancelarie,

muzeu şi locuinţă pentru învăţător, local ce a fost folosit până în anul 1980 când a fost

demolat. Se construise un nou local , cel de astăzi, în anii 1968-1970, iar cel vechi folosindu-

se drept Cămin Cultural până atunci.

În anul 1922 un grup de cetăţeni din cătuna Satu-Nou (I. Timofte, C. Dumbravă, V.

Rusu, D. Carp, Maria Ciuruc, I. Câmpeanu, Gh. Olaru) înaintează o petiţie către dirigintele

şcolii de centru , Gh. Topor, solicitând înfiinţarea şcolii primare săteşti deoarece exista un

număr de 41 de copii de vârstă şcolară. Astfel, în toamna anului 1923 se deschid cursurile

noii şcoli înfiinţate în Satu-Nou avându-l ca învăţător suplinitor pe C. Sevastru şi care va

funcţiona în casa lui Gh. Olaru până în anul 1926 când este numit ca învăţător Theodor

Dulceanu, absolvent al Şcolii normale Vasile Lupu din Iaşi. Tot în anul 1923 sunt

împroprietărite şcolile din Găunoasa şi Satu-Nou cu câte 4 hectare de teren. În anul 1925

cetăţenii din satul Găunoasa construiesc primul local de şcoală care va funcţiona până în

1970 când s-a început construcţia localului de şcoală pentru 7-8 clase şi care este funcţional

şi în prezent.

Astfel, în primul sfert de veac douăzeci toate satele componente ale comunei Şcheia

aveau propriile şcoli şi beneficiau de cadre didactice calificate, bine pregătite,

conştiincioase, apreciate de săteni şi de organele superioare şi de asemenea beneficiau şi

de loturi agricole de câte 4 hectare pe care le gospodăreau şi pe care făceau lucrări

experimentale şi demonstrative cu elevii.

( Continuare în numărul viitor)

Prof. M. Nastasă

5

ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR

Ziua Europeană a Limbilor este celebrată în fiecare an pe data de 26 septembrie. În

fiecare an, plurilingvismul este sărbătorit şi

la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuţă",

din Şcheia printr-o serie de evenimente

precum: concursuri, prezentări de referate,

realizarea de postere şi pliante. Obiectivele

acestor activităţi au fost: promovarea şi

respectarea diversităţii culturale şi

lingvistice; conştientizarea necesităţii

învăţării limbilor străine; promovarea

multilingvismului şi a comunicării

interculturale.

Activităţile s-au realizat cu

participarea elevilor claselor V- VIII. S-au

prezentat referate pe această temă, s-au

vizionat prezentările: „Importanţa

învăţării limbii engleze" - un material

sub forma unui clip video în care apare

Nadia Comăneci şi „Plurilingvism şi

Multiculturalitate".

De asemenea, doamna

profesoară de limba engleză Bucătaru

Geanina a organizat un concurs de

postere, de desene şi colaje pe această

temă, materialele strânse constituindu-

se într-o expoziţie pe panourile de pe

holurile şcolii. Câştigătorii acestui concurs au fost premiaţi.

Şi doamna profesoară de limba

franceză Pleşca Claudia a organizat ,

împreună cu elevii clasei a VI-a A, o

serie de activităţi care să sărbătorească

această zi. Astfel, după o prezentare a

Zilei Europene a Limbilor, elevii clasei

a VI-a A au vizionat o prezentare cu

importanţa învăţării unor limbi străine.

Atmosfera a fost una veselă, elevii

pregătindu-se pentru această zi

pictându-şi feţele în steagul a diferite

ţări.

6

Activitatea a continuat cu o expoziţie de

desene reprezentând cultura şi civilizaţia

franceză, iar spre sfârşit, pe baloane de diferite

mărimi şi culori au fost scrise mesaje în diverse

limbi. Cel mai aşteptat moment a fost înălţarea

baloanelor în curtea şcolii.

Prof. Bucătaru Geanina

Prof. Pleşca Claudia

7

Salutul în diverse limbi europene:

1. Belarusă ( Belarusia ) -

Dobri Dzen

2. Bulgară ( Bulgaria ) -

Zdravei

3. Catalană ( Spania ) - Hola

4 . Cehia ( Czech Republic ) -

Ahoj

5 . Daneză ( Danemarca ) -

Goddag

6 . Olandeză ( Olanda ) -

Goedendag

7. Finlandeză ( Finlanda ) -

Hyvää päivää

8 . Franceză ( Franţa ) - Bonjour

9 . Germană ( Germania ) - Guten Tag

10 . Greacă ( Grecia ) - TiA Sas

11 . Italiană ( Italia ) - Ciao

12. Poloneză ( Polonia ) - Dzien dobry

13 . Portugheză ( Portugalia , Brazilia )

- Olá

14 . Rusă ( Rusia ) – Privet

15. Spaniolă ( America de Sud şi

Centrală , Spania ) - Hola

16. Suedeză ( Suedia ) - Hej

17 . Turcă ( Turcia ) – Merhaba

France

Lorsqu'on a connu la France

Son génie et sa vaillance,

A genoux en sá chapelle,

Le coeur bat toujours pour elle.

Vasilache Paula Adelina – clasa a VI-a A

8

S-A IVIT PE CULME TOAMNA

În ziua de 6 octombrie 2014 elevii clasei a VI-a B, îndrumaţi de către doamna

dirigintă Pleşca Claudia şi doamna profesoară Partene Mihaiela Camelia au participat

la activitatea educativă „S-a ivit pe culme toamna", activitate ce a constat în realizarea

de desene, poezii şi compuneri cu această temă. Cele mai reuşite lucrări au fost expuse

în sala de clasă. Iată câteva din lucrările expuse:

Zile de toamnă

Ieri vedeam pe luncă flori

Mândrii fluturi zburători,

Şi vedeam zburând albine

Ieri era şi cald şi bine

Azi e frig şi nori şi vânt,

Frunzele cad la pământ,

Florile stau supărate,

Veştejesc de brumă toate.

Ieri era frumos pe-afară

Ca-ntr-o zi caldă de vară,

Ayi e toamnă pe pământ

Vreme rea şi bate vânt.

Popa Roxana- clasa a VI-a B

Magia toamnei

Toamna pentru mine înseamnă un

anotimp miraculos, plin de magie şi o

frumuseţe rară, cu multe bogăţii.

Prin păduri se zăresc din depărtare

covoare bogate ţesute din mii de frunze

ruginii,aurii, galbene şi verzi. Soarele se

ascunde după norii fumurii, făcându-şi

apariţia cu zgârcenie. Animalele mici şi

mari îşi fac provizii pentru iarnă profitând

de belşugul toamnei.

E o atmosferă de basm, iar magia

toamnei se revarsă peste toţi şi toate.

Savin Bianca – clasa a VI-a B

Bucuriile toamnei

După o vară fierbinte cu zile minunate şi lungi, toamna se apropie cu hainele ei frumos

colorate, cu miros de fructe coapte, cu recolte bogate , dar şi cu zile mai scurte şi mohorâte.

Prunii, merii, perii şi alţi pomi din livadă deschid ochii uimiţi şi se scutură zgribuliţi de

frigul de afară întrebându-se între ei: " Nu cumva e iarnă? " . Un gutui mai mărunt dar mai bine

îmbrăcat îi linişteşte şi le spune că e toamnă şi a venit vremea să arate fiecare ce-a făcut toată vara.

Se scutură iar înfriguraţi pomii şi crengile lor îmbelşugate de rod umplu cu vârf coşul toamnei.

Fructele gustoase şi parfumate ajung în cămară. Toamna le aşează pe rafturi plină de bucurie şi le

adulmecă mirosul şi aromele plăcute, admirându-le cu plăcere culorile: mere roşii, galbene şi verzi,

prune sruguri albăstrui şi gutui arămii. Stau toate pe rafturi ca nişte globuri de aur şi aramă

fiecare aşteptându-şi rândul la compoturi şi dulceaţă. O grămadă de nuci înghesuite-n sacii mari

burduşiţi visează să ajungă vedetele în cozonacii de Crăciun. Strugurii ajung în butoaie de lemn

care aproape dau pe dinafară de mustul dulce şi aromat ca mierea.

Soarele este departe şi din când în când parcă ne e dor de o rază călduroasă de vară, dar

cel mai nostalgic se pare, e un greier care după cum spune poetul toată vara a cântat şi dansat şi

nimic nu a adunat.

Toamna se apropie de sfârşit prin văi şi pe la răscruci, vânturile sunând neîncetat ducând

cu ele frunze moarte şi ciulini .

O linişte apăsătoare, o linişte grea şi rece ne prevesteşte venirea iernii.

Popa Roxana – clasa a VI-a B

9

C o p i i l o r l e p l a c e s ă d e s e n e z e , s ă m o d e l e z e , s ă

d e c u p e z e d i n h â r t i e s i l u e t e , î n s ă î n j u r u l n o s t r u s u n t

f o a r t e m u l t e m a t e r i a l e c u a j u t o r u l c ă r o r a s e p o t c r e a

i m a g i n i a r t i s t i c e

i n t e r e s a n t e .

A c e s t e a s u n t

m a t e r i a l e d i n n a t u r ă :

f r u n z e , p e t a l e d e

f l o r i , c o j i , s e m i n ţ e

d e l e g u m e , f r u c t e ,

f l o r i , c r e n g u ţ e ,

s â r m ă , s u r c e l e , f i r e

d e a ţ ă , t e x t i l e .

C e p l ă c e r e n e

f a c e a t u n c i c â n d d i n

f r u n z e p r e s a t e , s e m i n c i o a r e s a u a l t e m a t e r i a l e m e ş t e r i m

l u c r u r i c u n o s c u t e ! A s t f e l a m r e m a r c a t f a p t u l c ă î n c a d r u l

„o r e l o r d e A r t e v i z u a l e ş i a p l i c a ţ i i p r a c t i c e " , e l e v i i

l u c r â n d c u d i f e r i t e m a t e r i a l e î n v a ţ ă s ă c u n o a s c ă m a i b i n e

s t r u c t u r a , c a l i t ă ţ i l e a c e s t o r a . D i n m a t e r i a l e l e c u n o s c u t e ,

d i n î m b i n ă r i l e s i m p l e d e l i n i i ş i c u l o r i , c o p i i i r e u ş e s c s ă

r e a l i z e z e j u c ă r i i , c o l a j e , c o m p o z i ţ i i i n t e r e s a n t e .

A m

î n d r u m a t

c o l e c t i v u l d e e l e v i

p e c a r e î i

c o o r d o n e z , d i n

c l a s e l e

p r e g ă t i t o a r e , I - a ş i

a I I - a ş i a m

o b s e r v a t c ă î n

m o m e n t u l î n c a r e

s e l u c r e a z ă m a i

m u l t c u m a t e r i a l e

10

d i n n a t u r ă , l i s e

d e z v o l t ă m a i m u l t

r ă b d a r e a , î n d e m â n a r e a ,

a t e n ţ i a , s p i r i t u l d e

o b s e r v a ţ i e , g u s t u l

e s t e t i c , f a n t e z i a ş i

a l t e c a l i t ă ţ i c e d e s c h i d

c a l e a s p r e c r e a ţ i e .

D a c ă p r i v i m a t e n t

n a t u r a d i n j u r u l

n o s t r u , v o m o b s e r v a n u

n u m a i f r u m u s e ţ i l e e i ,

d a r ş i v a r i e t a t e a p l a n t e l o r , f o r m a ş i c u l o a r e a l o r .

F r u n z e l e ş i f l o r i l e c o l e c t a t e l e - a m p r e s a t ş i u s c a t i a r î n

c a d r u l o r e l o r d e a r t e v i z u a l e ş i a p l i c a ţ i i p r a c t i c e l e v o m

u t i l i z a î n r e a l i z a r e a

d i f e r i t e l o r l u c r ă r i .

C o l e c t a r e a

p l a n t e l o r a m r e a l i z a t - o

t o a m n a d e o a r e c e e s t e

c e a m a i b u n ă p e r i o a d ă

ş i t o t o d a t ă e s t e o

e x p l o z i e d e c u l o r i ş i

f o r m e . D e a s e m e n e a a m

s t r â n s ş i s e m i n ţ e d e

b o s t a n , p e p e n e ,

c a s t r a v e ţ i , c ă t i n ă ,

a r d e i , r o ş i i , m e r e , s o l z i d e c o n d e b r a d e t c . P e n t r u

r e a l i z a r e a u n e i c o m p o z i ţ i i e s t e i n d i c a t ă o î m b i n a r e a

a c e s t o r m a t e r i a l e d i n n a t u r ă , a p e l â n d u - s e l a c r e a t i v i t a t e ,

i n g e n i o z i t a t e , f a n t e z i e . Î n f i n a l , t o a t e d u c l a c r e a r e a u n o r

l u c r ă r i o r i g i n a l e , c a r e î n l ă t u r ă m o n o t o n i a ş i t i p i z a r e a .

C o p i i i s u n t c r e a t i v i î n m o d n a t u r a l ş i d o a r a ş t e a p t ă

a t m o s f e r a p r o p i c e p e n t r u a - ş i m a n i f e s t a c r e a t i v i t a t e a .

P u n â n d l a d i s p o z i ţ i a c o p i i l o r m a t e r i a l e d i n n a t u r ă c â t m a i

m u l t e ş i c â t m a i v a r i a t e l a o s i n g u r ă t e m ă , s e v o r r e a l i z a

l u c r ă r i o r i g i n a l e ş i c u u n a s p e c t e s t e t i c d e o s e b i t .

Î n v ă ţ ă t o r : N o n e a A n a

11

TOAMNĂ RUGINIE

Elevii clasei a IV-a de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuţă", Şcheia

coordonaţi de doamna învăţătoare Bordeianu Ana au realizat mai multe lucrări din

frunze cu tema : „Toamna Ruginie".

S-au remarcat elevii Vieriu Andreea cu lucrarea „Flori de toamnă",

Raveica Mălina cu „Vaza cu flori", Grigoraş Andreea cu „Faţă zâmbitoare", State

Lucian cu „Masca", Ochiană Vasilică cu „Balerina" , Panaite Alina cu „Silueta", Ştefan

Călin cu „Inimă însângerată" şi Vieriu Alin- Ionuţ cu „Animale îndrăgite".

Cele mai bune lucrări au fost expuse în sala de clasă pentru a fi admirate

şi apreciate de colegi.

Învăţător: Bordeianu Ana

12

ZIUA MONDIALĂ A ANIMALELOR este o zi specială dedicată vieții

animalelor și legăturii noastre cu ele. Această sărbătoare recunoaște locul pe

care animalele îl au în viața noastră. Atât cele de companie, care ne sunt alături

și ne aduc bucurie în fiecare zi, cât și toate celelalte animale de pe Pământ care

nu sunt în preajma noastră, dar au nevoie de noi.

Inițiată în 1931 la Florența în memoria Sfântului Francisc de Assisi (1182

– 1226), întemeietorul Ordinului Franciscan

și protectorul animalelor, ca modalitate de a

face cunoscută situația speciilor aflate în

pericol, Ziua Mondială a Animalelor a ajuns

cu timpul să fie sărbătorită pretutindeni pe

Glob ca zi a tuturor animalelor. Din 4

octombrie 2003, data la care a fost lansat

primul eveniment în Marea Britanie,

manifestațiile care au avut loc cu această

ocazie au căpătat de la an la an o tot mai

mare amploare. Primele lucrări privind

drepturile și protecția animalelor au fost

publicate abia în secolul al XVIII-lea. Prima

lege pentru protecția animalelor s-a numit

"Martin's Act" și a fost votată de

Parlamentul britanic la 22 iulie 1822. După

1945, ziua de 4 octombrie a fost proclamată oficial Ziua Internațională pentru

Protecția Animalelor, fiind sărbătorită an de an pe întreg mapamondul.

Sfântul Francisc, pe numele său de mirean Giovanni Bernardone, a văzut

lumina zilei la Assisi (Umbria, Italia), în 1182. A fost fiul unui bogat negustor

de stofe. Poveștile despre ordinul cavalerilor - călugări templieri l-au făcut să se

simtă un oștean al lui Hristos, dorindu-și să plece în cruciade, pentru a cuceri

Sfântul Mormânt.

Aceste vise de mărire pe calea armelor au luat sfârșit când a fost luat

prizonier de perugieni, într-o luptă internă. S-a convertit la cele sfinte în

perioada prizonieratului în Perugia, când, spunea el, a primit un mesaj de la

Iisus Hristos, care-l chema să renunțe la stilul lumesc de viață. După eliberare, a

adoptat Evangheliile ca regulă de viață și pe Iisus Hristos ca model. Se îmbrăca

în haine sărăcăcioase, cerșea pentru a se întreține și predica despre puritate și

pace. Vizita spitale, îi ajuta pe bolnavi și îi considera pe toți oamenii frați. Iubea

animalele, considerându-le creația lui Dumnezeu și frați ai omului.

13

Fauna României cuprinde 62 de

specii ameninţate: 15 de mamifere, 13

de păsări, două de reptile, 10 de peşti şi

22 de never tebrate . Deţinem, deci ,

62 de speci i ameninţate în d iverse

s tadi i , de la c r i t i c l a m o d e r a t .

Multe dintre speciile prioritare

sunt pe cale de dispariţie. Un exemplu

ar fi foca sihastru, cu burta albă sau călugăr,

al cărei habitat se află pe coasta bulgară şi

română a Mării Negre. Specia a fost aproape

eradicată de către pescari, deoarece se

credea că le distruge plasele.

Actualmente, estimările spun că nu

există mai mult de 400 de exemplare. Şi

perpetuarea unor efective de peşti este

periclitată. Un efect nefast asupra lor a

avut

construcţia

barajelor şi lacurilor de acumulare pe o

parte d in r îuri le in terne , de pi ldă

s i s temul h idroenerget ic de la Porţ i le

de Fier I ş i I I . Aces tea d in urmă nu

sunt dotate cu t recă tor i pent ru speci i

migratoare precum s tur ioni i , lucru

care împiedică reproducerea naturală

în zona Cazanelor , spaţ iu predilect al

împerecherii. În aceste condiţii, afectate

până în pragul extincţiei sunt populaţiile de

păstrugă, morun, cegă şi nisetru. Monumente

ale naturii sunt plante care se af lă în

per icol de dispar i ţ ie sau arbori de vârste

considerabile.

În România, numărul râşilor se estimează la 2.000 de exemplare,

Carpaţii f i ind zona cea mai dens populată de aceas tă specie d in

Europa .

Prof. Băbuţă Monica

14

În fiecare an, la 4 octombrie, este

sărbătorită ZIUA MONDIALĂ A

ANIMALELOR, instituită de Organizația

Internațională pentru Protecția Animalelor

în 1931.

Legat de acest eveniment și pentru

stimularea curiozității elevilor în cercetarea

mediului natural și antropic, în data de 1

noiembrie 2014 a fost organizată o

excursie de o zi pe traseul Șcheia – Scânteia

– Vaslui – Bârlad – Adjud – Bacău –

Roman – Negrești – Scânteia - Șcheia, la

care au participat 16 elevi din clasele V –

VIII, de la Liceul Tehnologic „Nicolae

Bălăuță″, Șcheia. Aceștia au fost însoțiți de

doamnele profesoare Monica Băbuță și

Oana Nastasă. Obiectivele vizate în cadrul

acestei activități extrașcolare au fost

Gradina Zoologică de la Bârlad, Vivariul și

Muzeul de Științe ale Naturii „Ion Borcea″

din Bacău.

Scopul acestei excursii a fost și

acela al creșterii gradului conștientizării

tuturor față de riscurile dispariției a

numeroase specii de animale, din cauza

acțiunilor pe care omul le face. De

asemenea, am dorit să aducem și un tribut

necuvântătoarelor și oamenilor care

iubesc, respectă și îngrijesc animalele.

Fiecare dintre noi, eu, tu, prietenii

tăi, putem face ceva pentru animale,

măcar în această zi. O donație

organizațiilor pentru protecția animalelor,

adoptarea unui animal, voluntariat pentru

un adăpost local, vizitarea unor astfel de

spații special amenajate pentru protecția

animalelor, reprezintă un minimum de

efort pe care îl putem face cu toții.

15

ÎN EXCURSIE

„Este sâmbătă, 1 noiembrie 2014. După o săptămână

încărcată de evenimente, domnișoarele profesoare au hotărât să

organizeze o excursie cu ocazia Zilei Internaționale a Protecției

Animalelor. Plini de entuziasm și dornici de cunoaștere pornim la

drum. Domnișoara profesoară de geografie ne prezintă traseul pe

care îl vom parcurge. Cu multă voie bună ajungem la Grădina

Zoologică din Bârlad. Acolo am avut ocazia să vedem multe

animale prietenoase: pisici birmaneze, iepure cu cap de leu,

porumbei, urși, ponei, măgari, lame, leu, tigru, dar pentru mine

cele mai amuzante animăluțe au fost maimuțele. După multe

hohote de râs, am plecat spre Bacău. Aici am vizitat mai întâi

Vivariu, unde ne -a întâmpinat un ghid care ne-a povestit despre

fiecare pasăre și pește în parte multe lucruri interesante. De aici

am plecat mai departe, cu și mai multe cunoștințe, și ne-am

îndreptat spre Muzeul de Științe ale Naturii „Ion

Borcea″ din Bacău unde am văzut animale

împăiate, roci, peșteri făcute de om și o mare

Grădină botanică care găzduia o colecție de

cactuși impresionantă dându-ți impresia că te afli

într-un deșert.

După toate aceste momente frumoase,

care ne-au rămas întipărite în minte ne pornim

spre casă cu un imens bagaj de cunoștințe și cu

multă bucurie, emoție și recunoștință pentru

această zi de neuitat.

Prin intermediul acestei compuneri

doresc să le mulțumesc doamnelor profesoare pentru atenția și răbdarea acordate și pentru ocazia

oferită prin această excursie de a descoperi noi lucruri interesante.

Vă mulțumim!!!"

MISĂILOAIE MARIA, clasa a VIII-a A

16

ÎN EXCURSIE

"Este sâmbătă, o zi frumoasă de început de noiembrie. La școala noastră s-a organizat o

excursie de o zi prin care să sărbătorim Ziua Internațională a Protecției Animalelor. Împreună cu

câțiva colegi din clasa mea și de la alte clase am pornit la drum, de dimineață, spre Bacău. Prima

oprire a fost la Statuia lui Ștefan cel Mare de lângă Vaslui. A doua oprire a fost la Grădina zoologică

de la Bârlad. Aici mi- a plăcut cel mai mult pentru că am văzut maimuțe, lupi, tigri, lame și multe alte

animale și păsări. Partea urâtă a excursiei a fost că unora dintre colegii mei le-a fost rău în autobuz,

dar asta n-a schimbat cu nimic frumusețea acestei zile.

Mi-a plăcut mult în această excursie și aș dori să mai particip și la altele, organizate de

domnișoarele profesoare!"

ABABEI COSMIN, clasa a VIII-a A

Prof. Băbuţă Monica

17

Ziua Holocaustului – 9 octombrie-

În data de 9 octombrie 2014, la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță”,

din localitatea Șcheia, județul Iași, elevii claselor a VII-a A, B sub

îndrumarea doamnei profesoare, Rusu Simona Geanina, au desfășurat o

activitate instructiv-educativă privind prezentarea diferitor aspecte ale

fenomenului Holocaustului.

Prin prezentarea acestui fapt tragic din istoria evreilor, elevii și-au

format o atitudine corectă față de fenomenul Holocaustului și au combătut

18

tendințele de negare a acestuia.

Tema își propune să stimuleze interesul elevilor pentru cunoaștere, iar

elevii să-și dezvolte o atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți.

Aceștia conștientizează faptul că trebuie combătute toate formele de

discriminare (discriminare de gen, socio-economică, culturală și rasială) și

cât de important este rolul societății civile de a se implica în derularea unor

proiecte educative care să promoveze toleranța și respectul față de celelalte

etnii.

Elevii au aflat că Holocaustul reprezintă cea mai cumplită dramă a

secolului XX căreia i-au căzut victime milioane de oameni nevinovați. Un

genocid pe care mintea unui om normal nu îl poate cuprinde în dimensiunile

sale reale.

Elevii s-au întrebat cum a fost posibil să se întâmple așa ceva într-o

lume care se proclama „civilizată” în secolul al XX-lea. Ținând cont de

amploarea tragediei este important ca aceasta să fie bine cunoscută pentru a

nu fi uitată. Altminteri riscăm să o retrăim, în alte timpuri, sub alte forme, cu

alți eroi.

La această activitate, elevii, împărțiți pe grupe au realizat diferite

planșe tematice pe care le vedem în fotografii.

Prof. Rusu Simona

19

În ziua de 19 octombrie 2014, la Şcoala Gimnazială „Titu Maiorescu" din Iaşi s-

a desfăşurat Concursul de Matematică „Olimpic pentru o zi", faza judeţeană. La acest

concurs destinat copiilor talentaţi la matematică din mediul rural, a participat şi un

grup de elevi de la liceul nostru, fiind îndrumaţi şi pregătiţi de către doamnele

profesoare Filimon Mihaela şi Nastasă Oana. Astfel de la clasa a V-a A a participat

elevul Gavril Roberto, de la clasa a VI-a A au participat elevii Chelaru Davide şi Vieru

Daniel Andrei, de la clasa a VII-a A eleva Savin Roxana şi de la clasa a VII-a B elevul

Mardare Cristian. După două ore de concentrare intensă, până la aflarea rezultatelor,

grupul de mici matematicieni au vizitat locuri încărcate de frumuseţe şi istorie din

oraşul nostru precum şi Complexul Palace unde au avut şansa de a participa activ la o

demonstraţie de prim ajutor organizată de

către voluntari de la Crucea Roşie. Au vizitat

Palatul, Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei şi

s-au plimbat pe străzile împodobite de

sărbătoare pentru Sărbătorile Iaşului din data

de 14 octombrie.

20

După această binemeritată şi frumoasă pauză

s-au întors emoţionaţi la Şcoala gimnazială „Titu

Maiorescu” pentru a afla rezultatele. Speranţe şi

emoţii precum şi frigul de afară îi făcea să tremure uşor. Echipajul nostru a avut

bucuria ca un membru al nostru să se afle printre premianţi. Aşa că toată lumea a fost

mulţumită şi mândră să o aplaude pe eleva Savin Roxana din clasa a VII-a A,

îndrumată de doamna profesoară Filimon

Mihaela, atunci când i s-a înmânat diploma cu

Menţiune de către doamna inspector de

matematică Caprariu Irina. Cu regretul că nu au obţinut şi ei un premiu ceilalţi elevi au

fost mulţumiţi de faptul că au putut concura cu cei mai buni elevi la matematică din

mediul rural din judeţul nostru şi au avut parte de o experienţă frumoasă.

Obosiţi, plini de emoţii noi, imagini, locuri şi experienţe s-au întors acasă

promiţând o clasare mai bună la concursul din anul viitor şi de ce nu, poate cu alte

premii.

Prof. Nastasă Oana

21

20 octombrie 2014. O zi minunată de toamnă.

Moment prielnic de a pleca la drum.

Elevii claselor I-IV de la Liceul Tehnologic

„Nicolae Bălăuţă" Şcheia împreună cu învăţătorii lor

Slabu Maricica, Costea Doina, Ţugulia Costică şi

Bordeianu Ana au plecat în drumeţie să cunoască

împrejurimile satului natal, Şcheia.

Bucuroşi şi disciplinaţi elevii au urcat pe

dealul Şcheii. Aici ei s-au oprit pe culme şi au stabilit

punctele cardinale, formele de relief, apele curgătoare

şi stătătoare, satele învecinate, flora şi fauna existentă

în acest ţinut. Au aflat lucruri noi despre Movila lui

Faur, Movila lui Burcel, bogăţiile solului şi ale

subsolului, locuitori şi ocupaţiile acestora,

adăposturile animalelor. Astfel au fixat cunoştinţele

însuşite la disciplinele studiate în clasă.

Bogăţia de plante, varietatea de frunze,

mulţimea melcilor i-au determinat pe elevi să adune

materiale pentru a le folosi la orele de abilităţi

practice.

Cea mai mare bucurie a lor a fost când au

admirat carierele de piatră din Muncel, bogăţia cea

mai de preţ a satului nostru. Erau fascinaţi de

multitudinea de cuiburi făcute în straturile de piatră de

către păsări.

Impresionaţi de tot ce au văzut, deşi erau

obosiţi, în loc să se odihnească au ales să deseneze

peisajele din natură.

Credem că această activitate a fost o reuşită pentru că am îmbinat plăcutul cu utilul.

Învăţători: Bordeianu Ana, Costea Doina, Slabu Maricica, Ţugulia Costică

22

La sfârşitul programului de şcoală, pe 27 octombrie 2014, elevii clasei a X-a A, însoţiţi

de doamna dirigintă Dima Elena şi doamna Nastasă Loredana, directorul şcolii, s-au deplasat cu

microbuzul şcolar la Mănăstirea Hadâmbu. Prima oprire s-a făcut în parcul copiilor, ajungând la

el prin traversarea unui pod peste un lac natural. Pe malul lacului sunt multe leagăne şi bănci,

puse la dispoziţie pentru a putea admira animalele din mini grădina zoologică.

Următoarele obiective vizitate au fost lăcaşul de cult, unde fiecare s-a recules

câteva momente, şi magazinul de obiecte bisericeşti de unde elevii şi-au cumpărat suveniruri.

Prof. Dima Elena

23

HALLOWEEN Halloween este o sărbătoare de origine celtică,

preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală. Ea

este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie. Numele

provine din limba engleză, de la expresia All Hallows’

Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților.

Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, care

reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători,

copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje

și colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?”

(Păcăleală sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se

dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În

alte țări, Halloween este serbat prin parade și carnavaluri.

Legenda spune că orice om care merge în cimitir în

mijlocul acestei nopţi de Halloween, poate să vadă

fantome, dar preţul este pierderea propriului suflet. Pentru mine această sărbătoare este

plină de mistere şi magie şi de aceea consider că nu trebuie ratată.

Doloi Alisa – clasa a VII-a A

Pentru

sărbătorirea

Halloween-ului, pe 30

octombrie 2014,

doamnele profesoare

Bucătaru Geanina,

Nastasă Oana şi Pleşca

Claudia au organizat o

activitatea ce s-a

desfăşurat pe trei

secţiuni: „Parada

costumelor de

Halloween", „Concurs

de decorare a

bostanilor" şi „Concurs de desene şi colaje". Motivaţia acestei acţiuni a fost aceea că

24

elevii şcolii noastre trebuie să cunoască şi tradiţiile

anglo-saxone atât de mediatizate precum şi

opurtunitatea de a-şi demonstra cunoştinţele de

limba engleză în faţa profesorilor şi colegilor.

Obiectivele activităţilor au fost :

Pentru elevi:

- cunoaşterea unui aspect al tradiţiilor anglo-

saxone foarte

mediatizat;

- familiarizarea copiiilor cu specificul sărbătorii de

Halloween;

- dezvoltarea aptitudinilor artistice;

- dezvoltarea gustului estetic;

- mobilizarea elevilor, prin implicarea acestora în

activităţi de socializare

Pentru părinţi:

- conştientizarea rolului pe care îl au activităţile

extracurriculare în dezvoltarea armonioasă a elevului.

Concursul de costume de Halloween a fost unul foarte

apreciat, înscriindu-se 48

de copiii costumaţi divers,

cu costume alcătuite de ei cu imaginaţie şi fantezie.

Din juriul celor trei concursuri au făcut parte

doamnele profesoare Partene Mihaiela Camelia, Mânzu

Isabela Beatrice, Filimon Mihaela şi domnul profesor

Rusu Daniel.

La "Concursul de costume" premiile , constând în

diplome, dulciuri şi rechizite, au fost următoare:

Locul I: Panaite Victor Ben – clasa a VI-a A

Locul II: Ababei Marta – clasa a VII-a B

Locul III: Fărâmă Ştefania – clasa a VI-a B

25

La concursul de decorare

a bostanilor clasamentul a

fost următorul:

Locul I: Ababei Marta şi Onescu Nicoleta – clasa a VII-a B

Locul II: Bordeianu Cocea Carina Sorana – clasa a VI-a A

Locul III: Năvădaru Darius - clasa a VI-a A

La concursul de desene şi colaje clasamentul a fost următorul:

Locul I: Răciulă Diana – clasa a VII-a A

Locul II: Gavril Alexandra – clasa a VII-a A

Savin Roxana – clasa a VII-a A

Locul III: Chelaru Davide – clasa a VI-a A

Vieriu Alexandru – clasa a VII-a A

Menţiuni: Păduraru Gabriel – clasa a VII-a B

Vieru Daniel - clasa a VI-a A

Activităţile de tip extracurricular pot deveni o modalitate eficientă de iniţiere în

cunoaştere, de formare culturală a elevilor, de punere în valoare a acelor abilităţi de

care ei dau dovadă.

26

Centrate pe elevi, proiectele derulate devin mijloace eficiente de

atingere a obiectivelor educaţionale, de modelare a caracterelor şi a spiritului civic.

Tot evenimentul a avut un impact deosebit asupra elevilor, manifestând interes

pentru a continua şi în ceilalţi ani aceste manifestări.

Prof. Nastasă Oana

Prof. Bucătaru Geanina

27

TRĂIEŞTE SĂNĂTOS! – DESPRE CONTRACEPŢIE

Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului.

Copilăria şi adolescenţa este o perioadă de asimilări masive de formare a unor

atitudini şi abilităţi care se vor transforma

în instrumente pentru tot restul vieţii, iar

şcoala, prin autoritatea morală pe care o are,

poate aduce o contribuţie substanţială în

formarea unor atitudini comportamentale

legate de sănătate, de dezvoltarea

armonioasă a elevilor.

Prin tematică şi conţinut, proiectul

„Trăieşte sănătos" îşi propune promovarea

unui stil de viaţă sănătos prin

conştientizarea în rândul elevilor a

adevărului că sănătatea este o valoare şi o

condiţie indispensabilă pentru celelalte

activităţi umane. Există multe lucruri

minunate pe lume, dar nici unul mai minunat

decât sănătatea omului.

Este bine pentru elevi să înţeleagă că

sănătatea nu înseamnă absenţa bolii, ci un

mod de viaţă echilibrat, un mod de

comportare şi exigenţă igienică.

Având ca scop principal formarea unei

atitudini pozitive şi responsabile, la elevi, faţă

de sănătatea lor şi a celor din jur, în data de

13 noiembrie 2014, doamnele profesoare

Dima Elena şi Moldovan Adelina,

dirigintele claselor a X-a A şi a XI-a A, au

organizat activitatea cu tema : „Despre

contracepţie”, activitate în colaborare cu

Dispensarul Şcheia. Domnişoara doctor

Atudorei Petronela, medic de familie le-a

vorbit elevilor despre contracepţie, şi

anume: ce este contracepţia, de ce este

necesară contracepţia la vârsta lor şi nu

numai, metode şi tipuri de contracepţie,

consecinţele pilulelor contraceptive. Întreaga activitate s-a desfăşurat sub forma unui dialog

deschis între clasă şi doamna doctor.

Prof. Dima Elena

Prof. Ing. Moldovan Adelina

28

Pentru elevii Şcolii Primare „Theodor Dulceanu", din Satu-Nou, activităţile cu caracter

ecologic nu mai sunt de mult o noutate.

Disciplina „Arte vizuale şi

aplicaţii practice" are un mare potenţial în

educaţia ecologică a elevilor. Această

disciplină asigură în mod organizat

însuşirea unor activităţi de observare,

identificare, grupare, jocuri, activităţi

practice a lumii care ne înconjoară. La

arte vizuale şi aplicaţii practice elevii

îngrijesc florile din clasă, realizează

jucării din materiale refolosibile,

realizează colecţii de frunze, seminţe şi

alte materiale pe care le folosesc în activităţile lor.

„Copii, ţineţi minte! Pentru a nu

distruge plantele rupeţi numai câte o frunzuliţă

de la fiecare!"

O astfel de activitate a fost şi cea

realizată de elevii claselor pregătitoare, I-a şi

a II-a îndrumaţi de doamna învăţătoare Nonea

Ana în data de 17 noiembrie 2014, activitate

de curăţare a spaţiului de joacă din curtea

şcolii unde cele trei clase îşi desfăşoară

activitatea.

La activitatea „Să ne jucăm într-un

mediu mai curat!" au fost mobilizaţi elevii

cărora li s-au pus la dispoziţie saci

menajeri, mănuşi, mături şi . . . bună

dispoziţie.

Rezultatul a fost unul mai

mult decât mulţumitor: un spaţiu de

joacă curat în care privirea nu mai era

stânjenită de ambalaje aruncate peste

tot, putând remarca în sfârşit că

toamna venise şi în curtea şcolii.

Învăţător: Nonea Ana

29

În ziua de 22 noiembrie 2014 s-a desfășurat la Liceul Tehnologic „Nicolae

Bălăuță" , Șcheia, cercul profesorilor de chimie, la care au participat cadrele didactice din

comisia metodică „Matematică și știinte" și

„Tehnologii" de la școala noastră dar și

profesori din alte școli arondate cercului din

care facem și noi parte. Cercul a cuprins două

activități: lecția demonstrativă „Soluții" ,

susținută de către doamna profesoară Nastasă

Loredana, la clasa a VII-a A și prezentarea

referatului „Eficientizarea instruirii prin

folosirea strategiilor de diferențiere și

individualizare " de către doamna profesoară

Partene Mihaiela Camelia.

Lecția a fost gândită pentru a pune în

valoare lucrul diferențiat cu elevii. Astfel au

fost gândite fișe de lucru pe nivele de

dificultate diferite și s-a lucrat pe grupe,

folosindu-se învățarea diferențiată și

individualizată. Pentru verificarea

cunoștințelor teoretice, toți elevii au

completat un rebus cu noțiunile ce le-au

avut de însușit. S-a constatat că lucru diferențiat antrenează toți elevii activ pe tot

parcursul lecției .

Prof. Nastasă

Loredana

30

Eficientizarea instruirii prin folosirea strategiilor diferenţiate şi individualizate

În urmă cu cinci decenii, a determina eficacitatea generală a instruirii sau a determina

reuşita la învăţătură a tuturor elevilor din clasele şcolilor noastre erau simple himere.

Astăzi toate acestea sunt realizabile, din punct de vedere ştiinţific, dacă asigurăm

anumite condiţii. Pentru a determina eficacitatea instruirii şi reuşita tuturor elevilor la

învăţătură în condiţiile actuale ale învăţământului românesc, soluţia este individualizarea,

diferenţierea şi motivarea învăţării în condiţiile instruirii dirijate diferenţiate în clasă şi în

cadrul unor programe compensatorii. Pare însă imposibil de realizat în şcolile de azi cu

clase încă aglomerate, cu elevi care trebuie să continue studiul acasă pentru că timpul de

învăţare în şcoală este prea scurt, iar tratamentul se restrânge la plicticoase şi obositoare

„lecţii frontale” care se sfârşesc obsedant cu cerinţe imperioase precum „Aveţi ca teme

pentru acasă x probleme”

Ţinînd cont de deosebirile dintre elevi manifestate prin capacitatea generală de

invăţare şi cea specializată, au fost experimentate numeroase modalităţi de diferenţiere a

activităţii instructiv-educative. Jean Jack Rousseau argumenta în lucrările sale avantajele

instruirii individualizate care se baza pe relaţia “un educator pentru un elev”. Deşi acest

mod de instruire este uşor de aplicat, în cadrul şcolii nu este posibil de realizat decât în

situaţii speciale (copii excepţionali sau elevi cu handicap), pentru puţin timp. Ţinând cont

că fiecare elev are un nivel propriu de învăţare, că are aptitudini mai pronunţate pentru

anumite obiecte de învăţământ şi mai reduse pentru altele, cei ce pledează pentru

individualizarea învăţământului au realizat sisteme educative care să fie cât mai mult pe

măsura fiecarui elev.

Învăţarea este munca intelectuală şi fizică desfăşurată în mod sistematic de către elevi,

în vederea însuşirii conţinutului ideatic şi formării abilităţilor necesare dezvoltării

continue a personalităţii poate fi definită ca act de elaborare de operaţii şi de strategii

mintale/cognitive.

Prin diferenţierea activităţii se întelege cunoaşterea şi folosirea particularităţilor

individuale cu scopul de a-l ajuta pe elev să se dezvolte la nivelul la care îi permit

posibilităţile sale prin eforturi progresive.

„Instruirea diferenţiată nu prezintă doar o cerinţă care priveşte doar un aspect

sau altul al procesului complex de instruire sau educare a elevilor, ci un principiu

general care vizează activitatea de învăţământ atât ca macrosistem, cât şi componentele

sale, ca microsisteme. Ea constituie un imperativ al învăţământului din vremea noastră

şi, ca urmare, trebuie concepută o veritabilă strategie de organizare şi desfăşurare a

acesteia.”

„Principiul individualizării şi diferenţierii învăţării exprimă necesitatea adaptării

(potrivirii) dinamice a încărcăturii cognitive şi acţionale a conţinuturilor şi strategiilor

instructiv-educative atât la particularităţile psiho-fizice ale fiecărui elev cât şi la

31

particularităţile diferenţiate, relativ comune unor grupe de elevi în vederea dezvoltării

lor integrale ca personalitate şi profesionalitate.”

Principiul urmăreşte să asigure unitatea dintre particular şi general în educaţie,

dintre obiect şi subiect al educaţiei, dintre strategiile de educaţie de grup cu cele de

educaţie individuală.

Metodologic, strategia diferenţierii, ca strategie globală de instruire, implică

utilizarea unui ansamblu diversificat de metode aplicate complementar: conversaţia, în

special cea euristică, demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, tehnica utilizării fişelor de

muncă independentă (fişe de dezvoltare, de recuperare, de exersare, de creaţie),

utilizarea fişelor individuale de progres sau a diagramelor de progres, a fişelor de

evidenţă a greşelilor tipice la nivelul unei clase sau a unui grup de elevi.

Acest principiu îşi găseşte fundamentarea psihologică în relaţia ce se instituie

între învăţare şi dezvoltare. Se ştie că trecerea de la structuri cognitive superioare se face

sub impulsul exersării şi învăţării. Informaţiile noi sunt asimilate prin intermediul

structurilor de cunoaştere deja existente care, la rândul lor, suportă o acomodare

permanentă în raport cu datele noi, interiorizate de subiect. Învăţarea se va face în raport

cu “zona proximei dezvoltări” în sensul că se va da elevului maximum din ceea ce el

poate să asimileze la un moment dat şi care îi permite dezvoltarea psihică în perspectivă.

Fiecare elev are individualitatea lui definită de o serie de aspecte dintre care

menţionăm:

- un anumit specific psihologic reprezentat de anumite particularităţi ale proceselor

sale psihice; unele însuşiri psihice (aptitudini, temperament, caracter) şi structuri

afectiv emoţionale distincte (interese, aspiraţii, convingeri, trebuinţe etc.)

- un anumit specific neurofiziologic reprezentat, în principal, de particularităţile

funcţionale ale sistemului nervos şi ale analizatorilor;

- un anumit nivel de dezvoltare intelectuală: unii memorează mai lent şi gândesc mai

greu, alţii mai repede dar superficial, unii au un spirit de observaţie mai dezvoltat,

alţii mai puţin;

- un anumit volum de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi;

- o anumită experienţă de viaţă şi un anumit stil de a învăţa etc.

Este necesar ca profesorul să cunoască toate aceste particularităţi, să găsească şi să

folosească metode şi procedee corespunzătoare lor pentru a asigura dezvoltarea

intelectuală şi succesul la învăţătură al fiecarui elev.

Funcţiile şi importanţa tratării diferenţiate a elevilor

Tratarea diferenţiată se distinge prin „câteva trăsături generale prin care se exprimă

de fapt funcţiile generale ale diferenţierii activităţii de instruire şi educare a elevilor.”

a) În acest sens, întreaga concepţie privind strategia diferenţierii instruirii şi fiecare

dintre modalităţile de realizare adoptate trebuie subordonate scopului fundamental al

şcolii noastre şi anume dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor, formarea omului

în concordanţă cu cerinţele societăţii şi aspiraţiile personale.

b) În corelaţie cu această condiţie şi oarecum derivat din ea, tehnicile de diferenţiere a

instruirii sunt menite să asigure obţinerea unor rezultate mai bune în pregatirea elevilor,

ridicarea nivelului general al performanţelor şcolare prin metode de lucru adecvate

particulărităţilor diferitelor grupe de elevi şi prin cultivarea unor motivaţii superioare faţă

32

de învăţătură. În acelaşi timp, aceste tehnici se înscriu printre mijloacele eficace de

prevenire şi diminuare a situaţiilor de eşec în activitatea şcolară.

c) Aplicarea principiului diferenţierii instruirii elevilor, îndeosebi în planul structurilor

şcolare şi în stabilirea conţinutului învăţământului favorizează depistarea, la timpul

potrivit, a intereselor şi aptitudinilor elevilor şi oferă condiţii prielnice de cultivare a

acestora.

d) Potrivit din punctul de vedere al adaptării conţinutului învăţămantului pe grupe de

interese, aptitudini şi capacităţi dar, evident, întotdeauna în perspectiva scopurilor

generale ale educaţiei, acţiunile de diferenţiere au aspecte pozitive permiţând, printre

altele, realizarea unei legături organice între pregătirea ştiinţifica generală, specializarea

în vederea profesiunii, între pregătirea comună, fundamentală şi activitatea de

aprofundare a unor domenii în raport cu interesele şi aptitudinile elevilor.

e) Din punct de vedere al formelor de diferenţiere aplicate în organizarea şi desfăşurarea

activităţii didactice, cu alte cuvinte formele de organizare, metodologia didactică,

mijloacele de învăţământ folosite, diferenţierea activităţilor urmează să se realizeze, în

principal, în cadrul procesului didactic desfăşurat cu întreaga clasă pentru ca, prin

aceasta, să se realizeze ridicarea nivelului de pregătire şi succesul tuturor elevilor clasei.

Ca urmare, tratarea adecvată a elevilor în cadrul lecţiilor şi a altor activităţi, inclusiv cele

extraşcolare, trebuie să privească atât pe cei care întâmpină greutăţi şi, deci, au nevoie de

sprijin suplimentar, cât şi pe cei apţi să lucreze într-un ritm mai rapid, să îmbogaţească şi

să aprofundeze studiul într-un anumit domeniu, în cadrul unor activităţi complementare

lecţiilor. Astfel, prin nuanţarea modalităţilor de lucru în cadrul unui invăţământ

preponderent colectiv, mai ales prin îmbinarea raţională, echilibrată a activităţii frontale

cu întreaga clasă, cu activităţile pe grupe sau individuale se evită separarea cu caracter

permanent a elevilor capabili de un randament ridicat de elevii lenţi.

f) Nu sunt mai puţin importante efectele pozitive ale instruirii diferenţiate în direcţia

formării şi dezvoltării la elevi a unor trăsături de personalitate cu un rol de necontestat în

îmbunătăţirea randamentului şcolar. Este vorba de modificările pe care le produce în plan

atitudinal faţă de activitatea şcolară, stimularea capacităţilor intelectuale, a muncii

independente şi creatoare a elevilor ca urmare a unui învăţământ care răspunde adecvat

intereselor elevilor.

Trebuie să se facă distincţia între capacitatea generală de învăţare şi cea specială

manifestată la o anumită disciplină, distincţie de maximă însemnătate pentru definirea

unei strategii de diferenţiere a instruirii.

Modalităţi şi mijloace de tratare diferenţiată Diferenţierea instruirii prin intermediul metodologiei didactice constă în adoptarea

unor modalităţi de lucru variate, conjugate, cu conţinuturi nuanţate, toate în măsura în

care se manifestă diferenţe individuale între elevii aceleiaşi clase.

În acest sens, două tehnici devin tot mai des utilizate: activitatea pe grupe de elevi şi

învăţământul individualizat.

Aceste două forme au şi trăsături comune care se referă la faptul că, clasa este

împărţită pe grupe de nivel (între 2-4 grupe). Această împărţire nu este definitivă, fixă şi

nu este aceeaşi pentru toate obiectele de studiu. Grupele trebuie să fie mobile, flexibile şi

permeabile. De asemenea, activitatea pe grupe alternează cu activitatea frontală, astfel

33

încât nu sunt tulburate relaţiile dintre elevi şi nu este diminuată coeziunea colectivului.

Astfel mobilitatea elevilor de la o grupă la alta devine un stimulent în dorinţa continuă de

a se autodepăşi şi în acelaşi timp previne şi efectul neplăcut al „clasificării şi etalonării

elevilor”.

Practica frecvent întâlnită în şcoală este de a considera clasa ca o formaţiune

omogenă de elevi şi de a o trata în consecinţă uniform-modelator, luând drept punct de

reper aşa numitul „elev mediu” care din punct de vedere al particularităţilor psihico-

fizice, al ritmului de dezvoltare al proceselor cognitive, morale, afective, voliţionale, în

realitate nu există.

Într-adevăr, întâlnim frecvent „elevi mediocri” din punct de vedere al pregătirii în

raport cu colectivul clasei. Orientarea în desfăşurarea procesului de învăţământ după

această categorie ar face ca rezolvarea sarcinilor să fie uşoară pentru elevii buni şi grea

pentru elevii slabi. Din această cauză elevii se plictisesc, sunt dezinteresaţi de activitate,

alţii nu reuşesc să ţină pasul. În acest fel, nici una dintre categoriile de elevi nu

beneficiază de condiţii favorabile pentru a fi stimulată dezvoltarea şi pregătirea sa în

funcţie de potenţialul de care dispune. O asemenea deficienţă poate fi corectată numai

prin activitatea diferenţiată, corespunzătoare particularităţilor fiecărui elev.

Se cere o îmbinare permanentă – realizată cu măsură şi tact pedagogic – a tratării

diferenţiate a elevilor în contextul activităţii frontale cu întregul colectiv al clasei. În acest

sens stabilirea unor sarcini diferenţiate pe grupe de elevi sau individuale (concretizate în

diverse procedee, forme şi tehnici) prin care să se favorizeze fiecărui elev o învăţare

activă şi temeinică desfăşurată la cel mai înalt nivel al posibilităţilor sale, reprezintă calea

cea mai eficientă de asigurare a reuşitei şcolare.

În timpul lecţiei trebuie să se intensifice munca cu elevii care preîntâmpină greutăţi la

învăţătura. Aceşti elevi vor fi solicitaţi mai frecvent fără a depăşi posibilitaţile de care

dispun. În momentele când clasa efectuează exerciţii de muncă independentă se va lucra

individual cu elevii care manifestă rămâneri în urma la învăţătură pentru a le da explicaţii

suplimentare şi a-i ajuta să înţeleagă mai bine conţinutul materiei predate cu întreaga

clasă. Se vor folosi metode de învăţământ astfel încât să se determine dezvoltarea cu

prioritate a capacităţilor intelectuale şi mecanismelor logice de învăţare ale tuturor

elevilor la nivelul posibilităţilor fiecăruia.

Esenţial este ca în timpul lecţiilor să se desfăşoare o activitate intensă şi difereţiată cu

elevii pentru a nu încetini ritmul de dezvoltare al celor buni şi a permite celor care

vremelnic înregistrează insuccese să-şi dezvolte în mai bune condiţii capacităţile cerute

de programele şcolare.

Diferenţierea instruirii începe cu programele şcolare, sarcini subordonate unui

obiectiv pedagogic care indică precis criteriile de reuşită sau nivelul performanţelor de

atins. Toţi elevii trebuie să atingă sau să depăşească acest standard al performanţelor

şcolare. Astfel, grupului cu ritmul cel mai lent, trebuie să-i formulăm sarcini de învăţare

la nivelul performanţelor acceptabile. Celorlalte grupuri li se va cere un nivel crescut de

performanţă. Trebuie să se urmărească deci găsirea mijloacelor potrivite pentru ca toţi

elevii să-şi formeze capacităţile cerute de programele şcolare.

Lecţia constituie forma principală de organizare a activităţii instructiv-educative în

cadrul căreia se realizează obiectivele educaţionale. În activitatea din clasă elevii obţin un

34

anumit randament, aici se manifestă dificultăţile de învăţare, ramânerea în urmă la

învăţătură, deci aici este locul cel mai important pentru individualizarea învăţământului.

Diferenţierea învăţământului ca modalitate de sprijinire a elevilor în activitatea de

învăţare la nivelul posibilităţilor individuale se realizează în lecţie, mai ales în acea parte

a lecţiei care vizează fixarea, aprofundarea şi aplicarea cunoştintelor. Ideea care trebuie

să guverneze activitatea de formare a deprinderilor de muncă intelectuală în clasele

primare este aceea că ele nu sunt numai instrumente de muncă, ci şi mijloace ale

dezvoltării psihicului copilului. Aceasta presupune o analiză profundă a conţinutului

învăţământului până la nivelul fiecărei lecţii şi determinarea naturii solicitărilor pe care le

impune achiziţionarea unor secvenţe de cunoştinţe şi efortul intelectual pe care îl

produce.

Sunt secvenţe care cer reproducerea unor reguli, noţiuni şi acestea pun în funcţie mai

ales memoria. Altele cer recunoaşterea unor reguli de calcul ce se aplică la un caz

particular de exerciţii, a problemei care se încadrează într-o categorie de probleme, a unor

categorii gramaticale pe care elevul le depistează în cadrul propoziţiei sau într-un text. În

aceste cazuri funcţionează algoritmi de recunoaştere. În alte secvenţe se cere interpretarea

fenomenului, a cazului, a situaţiei. Pentru aceasta se cere angajarea complexă a

proceselor de cunoaştere (gândirea, memoria, imaginaţia), efectuarea unor operaţii de

analiză, sinteză, comparaţie, generalizare etc. Sunt şi secvenţe de activitate care se

organizează astfel încât să solicite creativitatea (gândirea şi înclinaţia creatoare).

Strategia didactică este un sistem complex şi coerent de mijloace, metode, materiale şi

alte resurse educaţionale care vizează atingerea unor obiective, ocupă un loc central în

cadrul activităţii didactice, deoarece proiectarea şi organizarea lecţiei se realizează în

funcţie de decizia strategică a profesorului şi este concepută ca un scenariu didactic

complex, în care sunt implicaţi actorii predării - învăţării, condiţiile realizării, obiectivele

şi metodele vizate.

Strategia didactică prefigurează traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic şi mai

eficient pentru abordarea unei situaţii concrete de predare şi învăţare (astfel se pot

preveni erorile, riscurile şi evenimentele nedorite din activitatea didactică).

Caracteristici ale strategiei didactice:

implică pe cel care învaţă în situaţii specifice de învăţare;

raţionalizează şi aduce conţinutul instruirii la nivelul/după particularităţile

psihoindividuale;

creează premise pentru manifestarea optimă a interacţiunilor dintre celelalte

componente ale procesului de instruire;

Metodele de învăţământ sunt acele căi prin care elevii ajung, în procesul de

învăţămănt, sub coordonarea educatorilor, la dobândirea de cunoştinţe, deprinderi, la

dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi la valorificarea aptitudinilor specifice.

Metoda este un plan de acţiune, o succesiune de operaţii realizate în vederea atingerii

unui scop, un instrument de lucru în activitatea de cunoaştere şi de formare a abilităţilor,

totodată este o tehnică de care profesorul şi elevii se folosesc pentru efectuarea acţiunii de

predare-învăţare; ea asigură realizarea în practică a unei activităţi proiectate mintal,

conform unei strategii didactice.

Strategia este legată de obiectivele operaţionale şi conţinuturile şcolare şi are

implicaţii directe privind performanţa şcolară, deoarece rezultatele şcolare sunt

35

dependente de modul de aplicare şi dirijare de către profesor a interacţiunilor dintre

strategiile didactice şi obiectivele didactice.

O strategie didactică prescrie modul în care elevul este pus în contact cu conţinutul de

învăţare, adica traiectoria pe care urmează să-i fie condus efortul de învăţare. Ea conferă

soluţii de ordin structural procedural cu privire la proiectarea şi combinarea diferitelor

metode, mijloace, forme şi resurse de predare-învăţare, pentru ca elevii să ajungă la

achiziţiile dorite, iar obiectivele educaţionale să fie atinse.

Relaţia obiective-conţinuturi-strategii în instruirea şcolară exprimă algoritmul ce

trebuie urmat în elaborarea proiectării didactice. Procesul de învăţământ poate fi definit şi

ca un ansamblu de elemente (obiective, conţinuturi, resurse umane <personal didactic, de

conducere, auxiliar şi administrativ, elevi>, resurse materiale <spaţii de învăţământ,

materiale didactice, terenuri/baze sportive>, strategii de instruire, tehnici de evaluare),

care interacţionează în cadrul unei activităţi complexe , desfăşurate în mod organizat şi

sistematic, pentru realizarea unor finalităţi dinainte stabilite.

Evaluarea şcolară este actul prin care - referitor la o prestaţie orală, scrisă sau practică

- se formulează o judecată prin prisma unor criterii. Evaluarea şi notarea şcolară

alcătuiesc o modalitate de codare numerică - însoţită de aprecieri calitative - a rezultatelor

obţinute de elevi, servindu-se de scara de la 1 la 10.

Prin evaluare se înţelege măsurarea şi aprecierea cantitativă a efectelor învăţării

şcolare.

Evaluarea este aplicabilă în două planuri:

1. cu referire la efectele învăţării - vizează relaţia profesor-elev, nivelul de pregătire a

elevilor şi evoluţia acestuia în timp, în funcţie de posibilităţile lor reale de învăţare prin

raportarea performanţelor obţinute de şcoală la cele aşteptate de societate.

2. cu referire la însuşi procesul instructiv-educativ - vizează autoestimarea

profesorului, factorii de îndrumare şi control ai învăţământului în vederea asigurării unei

verificări sistematice şi integrale a performanţelor elevilor, a conceperii şi realizării unui

proces instructiv-educativ capabil să cultive interesul pentru studiu al elevilor.

Funcţiile evaluării

În cadrul sistemului de învăţământ evaluarea are următoarele funcţii:

1. Funcţia de constatare şi diagnosticare a performanţelor obţinute de elevi,

explicate prin factorii şi condiţiile care au dus la succesul său insuccesul şcolar

(factori psihologici, de natură pedagogică, socială, factori stresanţi).

2. Funcţia de reglare şi perfecţionare continuă a metodologiei instruirii pe baza

informaţiilor obţinute din explicarea factorilor şi a condiţiilor ce au determinat

rezultatele la învăţătură. Această funcţie se realizează prin feed-back.

3. Funcţia de informare a părinţilor elevilor şi a societăţii cu privire la rezultatele

şi evoluţia pregătirii elevilor în şcoală pentru integrarea lor socio-profesională.

4. Funcţia motivaţională, de stimulare a interesului pentru învăţătură,

autocunoaştere şi autoapreciere corectă, în raport cu obiectivele învăţării şcolare.

5. Funcţia de predicţie (prognostică) şi de decizie privind desfăşurarea în viitor a

activităţii instructiv-educative în scopul ameliorării ei pe baza cunoaşterii

cauzelor ineficienţei.

36

6. Funcţia de selecţionare şi clasificare a elevilor în raport cu rezultatele şcolare

obţinute.

7. Funcţia formativ –educativă , de ameliorare a metodelor de învăţare folosite

de elevi, de stimulare şi optimizare a învăţării şi de consolidare a competenţelor

şcolare.

8. Funcţia de perfecţionare şi inovare a întregului sistem şcolar.

În concluzie în orice societate subiectul uman primeşte influenţe educative din

multiple direcţii, astfel încât comportamentele şi capacităţile pe care şi le interiorizează

prin educaţie sunt o „rezultantă” a acţiunii educative conjugate, a unei multitudini de

factori. A explica aceste comportamente doar prin influenţa exercitată de un factor sau

altul, înseamnă a reduce în mod nejustificat fenomenul educaţiei la una sau la altele din

multiplele sale forme de manifestare.

Bibliografie:

1. Radu, T. Ion – Învăţământ diferenţiat. Concepţii şi strategii, EDP, Bucureşti,

1978

2. Bontaş, Ioan – Pedagogie, Editura All, 1995,

3. Cucoş, Constantin – Pedagogie, Editura Polirom, 2000

4. Postelicu, Constantin – Fundamente ale didacticii şcolare , Editura Aramis, 2000,

5. Rizescu I, Filipescu V, Şerdean I – Diferenţierea activităţii cu elevii în ciclul

primar, în cadrul lecţiei, EDP, Bucureşti 1976

6. Ţârcovnicu, Victor – Învăţământ frontal, învăţământ individual, învăţământ pe

grupe – EDP, Bucureşti 1981

7. Dottrens, Robert – A educa şi a instrui, EDP, Bucureşti, 1978

Prof.Partene Mihaiela Camelia

37

La şcoala noastră, pe 24 noiembrie, elevii clasei a IV-a au participat la Concursul

Naţional Piciul, unde, pe lângă fişa de probleme au avut ca probă practică să confecţioneze

un felinar de Halooween

Înv. Bordeianu Ana

38

Festivalului Național al Șanselor Tale

“Festivalul Naţional al Şanselor Tale”, cunoscut în întreaga lume ca “Adult

Learners’ Week”, se înscrie într-o amplă mişcare de dezvoltare a Europei ca spaţiu comun al

învăţării, precum şi al promovării dialogului intercultural şi al creşterii gradului de

conştientizare a diversităţii culturale bazate pe valori comune.

„ Festivalul Naţional al Şanselor Tale” este o manifestare naţională, coordonată de

Ministerul Educaţiei Naţionale şi organizată la nivel local de inspectoratele judeţene şcolare

în colaborare cu actori locali: consiliile judeţene, primăriile municipiilor/oraşelor/comunelor,

casele de cultură, casele corpului didactic, agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă,

universităţi, unităţi şcolare, ONG-uri etc.

Pe parcursul festivalului, timp de o săptămână, se desfăşoară intensiv activităţi

diverse, menite să-i motiveze pe adulţi să înveţe continuu, familiarizându-i cu oportunităţi de

învăţare, conştientizându-i asupra necesităţii de a învăţa, precum şi a beneficiilor învăţării.

Scopul festivalului este acela de a promova, recunoaşte oficial şi implementa

conceptului european de „învăţare pe tot parcursul vieţii” (Lifelong Learning), prin

încurajarea şi celebrarea învăţării la vârsta adultă.

În perioada 24-30 noiembrie 2014, în România are loc cea de-a XV-a ediție

a Festivalului Național al Șanselor Tale, sub genericul Oportunități de dezvoltare

personală prin educație nonformală. Organizarea săptămânii educației adulților/educației

permanente stă sub egida UNESCO - Institutul pentru Educație-Hamburg, România

numărându-se printre țările lumii care organizează anual acest eveniment.

Manifestarea cultural-educativă și sportivă răspunde, de asemenea, politicii

promovate de Ministerul Educației Naționale pentru diversificarea și extinderea ofertei de

educație prin unitățile și instituțiile de învățământ și consolidarea rolului acestora ca centre de

resurse educaționale la nivelul comunității. Având în vedere importanța acordată educației și

învățării, inclusiv în contexte nonformale, atât pentru copii, cât și pentru adulți, în

documentele europene, dar și prin acțiuni concrete derulate de instituțiile educaționale, cea

de-a XV-a ediție a „Festivalului Național al Șanselor Tale” - săptămâna educației

permanente își propune dezvoltarea cetățeanului european prin educație și învățare

nonformală.

În acest sens, unitățile de învățământ din județul Iași, în colaborare cu autoritățile

publice locale, instituții de cult și de cultură, asociații profesionale și sportive, organizații

nonguvernamentale, părinți au organizat/coordonat activități și programe educative, cultural-

sportive, care să pună în evidență/să valorifice valențele multiple ale educației nonformale în

formarea personalității elevilor, precum:

- promovarea documentelor europene și naționale referitoare la educația nonformală;

- activități de învățare nonformală în sprijinul învățării formale;

- dezbateri, colocvii, seminarii, simpozioane, lectorate;

- activități culturale, sportive, de educație civică, educație pentru valorile democrației,

educație pentru protecția mediului, educație religioasă, educație estetică;

- prezentări de imagini foto, expoziții, lansări de filme, de carte, de programe

educaționale;

- diseminarea exemplelor de „bune practici”.

39

În şcoala noastră au avut loc următoarele activităţi:

1. Personaje din desene animate - vizionare de filme

2. O altă poveste – dezbatere

3. Jocurile copilăriei – concursuri

4. „Școala, moment zero pentru o societate a cunoașterii” - expoziție virtuală

Perioada derulării activităților: 26 – 27 noiembrie 2014

Coordonatorii activităţilor: înv. Bordeianu Ana, inv. Costea Doina, înv. Țugulia Costică,

prof. Dima Elena, prof. Nastasă Oana, prof. Pleșca Claudia, prof. Slabu Maricica

Participanţi: elevii claselor: pregătitoare - a IV-a, a VI-a A, a VI-a B și a X-a A

Parteneri: Biblioteca comunală Șcheia

Activitatea 1. Personaje din desene animate

Coordonatori: înv. Bordeianu Ana, Costea Doina, Slabu Maricica, Ţugulia Costică

Invitat: bibliotecar Raveica Cristina

Participanţi: elevii claselor: pregătitoare - a IV-a

Locul de desfăşurare: Biblioteca comunală

Prin desfășurarea acestei activități s-a urmărit îmbogățirea vocabularului cu noi

cuvinte și informații legate de lumea desenelor animate, dezvoltarea capacității de a urmări cu

atenție un film.

Elevii din învățământul primar, însoțiți de învățătorii lor au mers în vizită la

Biblioteca comunală, unde doamna bibliotecară le-a prezentat dotarea bibliotecii, modul cum

pot împrumuta cărți și cum pot căuta informații on-line.

Pentru a-i atrage spre lectură, gazda i-a invitat să vizioneze filme de desene animate,

fiind atenționați că la final vor participa la un concurs.

Câștigătorii concursului au primit aplauze și diplome.

Activitatea a fost apreciată de elevi, mulți dintre ei dovedindu-se buni cunoscători ai

personajelor desenelor animate.

40

Activitatea 2. O altă poveste Coordonatori: Prof. Pleşca Claudia și Nastasă Oana

Invitați: din partea I.S.J. Iași Prof. Dr. Bogdan Constantin Neculau

bibliotecar: Raveica Cristina

Participanţi: elevii claselor: a VI-a A si a VI-a B

Locul de desfăşurare: sala de clasă

Prin aceasta activitate, profesorii îşi propun să introducă elevii în lumea poveştilor, să

le dezvolte creativitatea în exprimare, să le formeze o atitudine pozitivă faţă de carte şi faţă

de bibliotecă.

Activitatea s-a desfășurat ca un concurs între elevii clasei a

VI-a A - Vrăjitorii din Oz și a VI-a B - Cercetătorii spaţiali. Cele

două grupe au fost

constituite cu două

săptămâni înainte

pentru ca elevii să

citească cartea

,,Vrăjitorul din Oz’’.

Pentru a

participa la concurs,

elevii au mers la

bibliotecă pentru a

41

împrumuta cartea, s-au informat pe internet și au vizionat filme cu subiectul acesta.

Concursul a avut șase probe. Primele patru probe au fost întrebări din acțiunea cărții.

A cincea probă a constat în modificara finalului poveștii și să dea viață unui nou personaj

care să schimbe acțiunea. A șasea probă a constat în realizarea afișului cărții, dând frâu liber

imaginației și creativității.

Concursul a fost câştigat de echipa Vrăjitorii din Oz, adică de elevii din clasa a VI-a

A, cu un punctaj de 43 de puncte.

Activitatea 3. Jocurile copilăriei

Coordonatori: înv. Bordeianu Ana, Costea Doina, Slabu Maricica, Tugulia Costică

Participanţi: elevii claselor: pregătitoare - a IV-a

Locul de desfăşurare: sala de clasă

Prin activitatea realizată s-a urmărit dezvoltarea spiritului de echipă.

Elevii au venit cu propuneri variate de jocuri ale copilăriei, având teme diferite. Și-au

adus de acasă jocurile preferate precum: șah, table, remi, puzzle, „ Țara mea și neamul meu ”,

„Câștigi în 60 de secunde ”, „ Mica gospodină ”, etc.

S-au organizat pe grupe, după preferințe. În jocuri elevii au dovedit spirit de echipă,

inițiativă, imaginație și creativitate.

42

Activitatea a fost o reușită, prin participarea unui număr mare de elevi și prin dorința

exprimată la final de a mai participa la astfel de activități.

Activitatea 4. „Școala, moment zero pentru o societate a cunoașterii”

Coordonator: prof. Dima Elena

Participanţi: elevii clasei a X-a A

Locul de desfăşurare: laboratorul de informatică

Această activitate și-a propus să dezvolte elevilor capacitatea de exprimare, să

înțeleagă arta ca pe o activitate umană care are drept scop crearea unei valori estetice,

consolidarea cunoștințelor legate de familie, de drepturile copiilor, dezvoltarea atitudinilor de

dragoste și respect față de patrimoniul de artă națională și universală.

Activitatea a constat în vizionarea unor expoziţii virtuale, după care s-au purtat

discuții pe baza celor văzute.

Prof Nastasă Loredana

Prof. Nastasă Oana

43

Elevii claselor primare de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță"

Șcheia, însoțiți de învățătorii lor, au

mers în vizită la Biblioteca

Comunală. Aici doamna bibliotecară

Raveica Cristina, le-a prezentat

dotarea bibliotecii și modul de a

împrumuta cărți.

Pentru ai atrage către carte

doamna bibliotecară i-a invitat să

vizioneze filme de desene animate.

Au fost atenționați să

urmărească cu atenție desenele

animate pentru că la final se vor

întrece, sub formă de concurs de

recunoaștere a personajelor.

Scopul acestei activități a fost

acela de îmbogățire a vocabularului,

de a-și însuși anumite

comportamente morale cu ajutorul

personajelor și a întâmplărilor prin

care trec acestea în desenele

animate.

Activitatea a fost o reușită

deoarece mulți elevi s-au dovedit a

fi cunoscători ai lumii desenelor

animate. Câștigătorii au primit

aplauze și diplome.

Înv. Bordeianu Ana,

Costea Doina,

Slabu Maricica,

Țugulia Costică

44

ŞCOALA ÎN SĂRBĂTOARE În cadrul „Zilelor Şcolii" elevii claselor I-IV, îndrumaţi de către doamnele

învăţătoare Costea Doina, Slabu Maricica, Bordeianu Ana şi domnul învăţător Ţugulia

Costică au desfăşurat mai multe activităţi :

- Un scurt program artistic

- Prezentarea costumelor de personaje din basme şi desene animate

- Colecţii ale elevilor „Micul colecţionar"

- Carnavalul copiilor

- Concurs „Cine ştie, răspunde!

Iată imagini grăitoare de la aceste activităţi:

45

46

ÎNVAŢĂ SĂ DĂRUIEŞTI CA SĂ ÎNVEŢI SĂ PRIMEŞTI

S-a statornicit încă de la începutul ciclului gimnazial ca în clasa a VI-a A

să se sărbătorească elevii a căror zi de naştere cade în timpul zilelor de curs.

Astfel ceilalţi colegi îi pregăteau sărbătoritului o felicitare confecţionată de ei

în care îi urau toate gândurile lor de bine, îi cântau „La mulţi ani” şi la rândul

lor erau răsplătiţi cu bomboane, ciocolată , prăjituri şi suc.

47

Profitând de acest obicei doamna dirigintă Nastasă Oana le-a propus

elevilor săi ca de ziua Sfântului Nicolae, cu prilejul Zilelor Liceului Tehnologic

„Nicolae Bălăuţă", să-i aniversăm pe toţi acei copii a căror zi de naştere cade în

vacanţe şi nu au avut parte de o petrecere aniversară împreună cu colegii de

clasă. Pentru început s-au împărţit elevii în şase grupe care s-au întrecut în a-şi

arăta talentul şi creativitatea în confecţionarea de felicitări pe care apoi le-au

umplut cu urări de bine şi le-au

dăruit sărbătoriţilor. Aceleaşi grupe

au ornat câte un tort folosindu-se de

imaginaoţie şi pregătiţi de a fi

declaraţi cofetari şefi. Înarmaţi cu

ustensile necesare, şorţuri, linguri,

creme şi decoraţiuni s-au apucat cu

responsabilitate dar plini de voie

48

bună de treabă. Totul bineînţeles

a fost însoţit de . . . distracţie.

Chiar dacă au fost împărţiţi în

grupe nu au existat învingători şi

învinşi, ci doar copii fericiţi,

care s-au bucurat unul de

prezenţa celuilalt, care s-au

sărbătorit împreună. Bineînţeles

că torturile au dispărut destul de

repede căci . . . ca orice petrecere

şi aceasta s-a terminat cu tăierea

tortului şi cu multe amintiri plăcute ce îi vor însoţi pe participanţii la această

activitate. A fost declarată cea mai frumoasă zi de şcoală şi elevii şi-au exprimat

dorinţa de a intra şi acest obicei în tradiţiile clasei.

Prof. Nastasă Oana

49

Utilizând creativitatea și imaginația, elevii clasei a IX-a A au realizat, pe

foi de hârtie, ținute de seară, de zi, sau sport, utilizând materiale reciclabile, materiale textile și lipici.

Colectivul clasei a IX-a A a fost dornic de ceva nou, de a face și altceva decât cusături manuale la orele de instruire practică, aşadar d-na prof. Ariton Gheorghița le-a pus la dispoziție materialele necesare realizării unei ținute vestimentare după imaginația fiecărui elev.

D-na profesor caută să-i învețe arta creației vestimentare, începând de la combinarea culorilor, materialelor textile și a accesoriilor, până la moda actuală. Așadar „micii designeri vestimentari” au ce învăța de la cadrele didactice, dar trebuie să aibă multă imaginație, talent, perseverență, creativitate și să muncească mult pentru a ajunge un bun designer vestimentar.

Prof. Ariton Gheorghiţa

50

Cu multă îndemânare şi pricepere, elevii claselor de liceu şi-au

demonstrat talentul creativ, realizând produse vestimentare confecţionate dintr-o

gamă variată de materiale

reciclabile şi naturale: hârtie

creponată, ziare, frunze, saci

menajeri.

Creaţiile vestimentare

realizate au fost prezentate în

cadrul activităţii „Parada

modei”, desfăşurată cu ocazia

zilelor şcolii, în decembrie

2014.

Publicul larg, format

din elevii şcolii, de la cei mai

mici la cei mai mari şi din

cadrele didactice, a putut aprecia creativitatea elevilor de liceu.

Cu costumele create, şase dintre eleve, au participat la Concursul

interjudeţean „EcoART” - ediţia a II-a, secţiunea a III - a, numită “ Carnavalul

naturii”, activitate desfăşurată la Colegiul Tehnic “ Ion Holban” Iaşi.

În urma prezentării

costumelor pe scena

Colegiului Tehnic „Ion

Holban” toate elevele

liceului nostru, au fost

premiate de juriu.

Prin realizarea acestor

vestimentaţii, dar şi prin

emoţiile transmise în timpul

prezentării lor pe scenă,

elevii şi-au descoperit şi pus

în valoare abilităţile în

domeniul creaţiilor

vestimentare, ceea ce face cinste liceului în care se perfecţionează în această

ramură pe cât de atrăgătoare şi interesantă, pe atât de complexă şi nu tocmai

uşor de abordat.

Îndrumător: Prof. Ing. Adelina Moldovan

51

VREAU SĂ AJUT!

Activitatea „Vreau să ajut!” a avut loc la familia Vrabie din comuna

Șcheia.

Elevii clasei a IX-a A împreună cu d-na prof. Ariton Gheorghița le-au

oferit cadou de Crăciun diverse alimente, dulciuri, fructe, dulcețuri, etc. . Atât

copiii cât și părinții s-au bucurat foarte mult văzând atâtea pachete cu daruri.

Elevii au fost bucuroși și mulțumiți că au putut ajuta o familie care are o situație

financiară precară.

Prof. Ariton Gheorghiţa

52

Concursul şcolar interdisciplinar "Naşterea Domnului - Lumină, datini şi culoare"

Şcoala gimnazială Ion Neculce Iaşi a lansat invitaţia de a participa la Simpozionul

naţional cu participare internaţională „Domnului - Lumină, datini şi culoare" ediţia I şi

Concursul Şcolar "Naşterea Domnului -Lumină, datini şi culoare" editia a IV-a, la care a

răspuns şi şcoala noastră.

Parteneri:

Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei

Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport

Liceul Teoretic ”Iulia Hașdeu”, Chișinău, Republica Moldova

Liceul Teoretic ”Miron Costin” , Chișinău, Republica Moldova

Școala – Grădiniță nr. 152 , CED PAS CU PAS, Chișinău, Republica Moldova

Școala Gimnazială Rădeni

Biserica „Sfânta Mahramă şi Sfinţii Martiri Brâncoveni”, Iaşi

Iată participanţii şcolii noastre precum şi unele din lucrările acestora:

Nr. Numele și

prenumele

elevului

Clasa

Coordonator

Titlul

lucrării

Secțiunea

1 Ciubotariu

Oana Letiția

a VII-a A

Nastasă Loredana

Ajunul

Crăciunului

Literatură -

religie

2 Doloi Alisa a VII-a A

Nastasă Loredana

Prima zi de

Crăciun

Literatură -

religie

3 Savin

Roxana

a VII-a A

Nastasă Loredana

Felicitare Arte

plastice şi

vizuale

4 Savin

Roxana

a VII-a A

Nastasă Loredana

Vestind

Nașterea

Domnului

Arte

plastice şi

vizuale

5 Ochiană

Vasilică

aIV-a

înv. Bordeianu Ana

Vine Moș

Crăciun

Arte

plastice şi

vizuale

6. Vieriu

Andreea

Cristinela

aIV-a

înv. Bordeianu Ana

Bradul

împodobit

Arte

plastice şi

vizuale

7. Răciulă

Diana

A VII-a A

Nastasă Loredana

Vestind

Naşterea

Domnului

Arte

vizuale

53

Ajunul Crăciunului

Afară ninge cu fulgi mari

Și-n casă-i veselie

Copiii toți cântă colinde

Și-l așteaptă pe MOȘ CRĂCIUN, să vie.

În curtea mea când vii

Vezi oameni de zăpadă.

Și auzi râsete mii,

Din căsuța caldă.

Pe cerul albastru

Stau norii alburii

Ce-au început

Să cearnă stele argintii.

În sufragerie,

Dacă vii, tu vei vedea

Brăduțul împodobit

Cu globuri de argint.

Ciubotariu Oana Letiția, Clasa a VII-a A

Prima zi de Crăciun

Norii au început să cearnă steluțe argintii ca o mantie albă strălucitoare.

Ies afară și primul lucru pe care-l zăresc sunt crengile îmbrăcate într-un palton de nea.

Îmi ridic brațele, mă învârt și aștept să cadă peste mine, fulgii mari ca de vată, după o joacă

de-a prinselea prin văzduh. Iarna a pornit prin munți și văi în zi de sărbătoare, cu zăpada care

cade puzderie, măruntă și deasă pe

pământul jilav.

Crengile gătite cu beteală abia se

zăresc printre steluțele mici și albe care au

îmbrăcat brazii și pinii cu cojoace grele de

zăpadă și care au pus crengilor mănuși de

puf.

Privind cerul zărești perlele mari și

albe care dansează în văzduh un dans

fantastic, cerul transformându-se într-un

imens policandru. Iarna copiii sunt cei mai

fericiți. Se distrează mergând la săniuș,

merg cu colinda și cu uratul. Pe dealul

strălucitor ca un diamant se organizează un șirag lung de săniuțe. De pe deal se pot observa

cel mai bine casele care și-au pus căciulile de blană albă, din jurul cărora nu lipsesc oamenii

54

de zăpadă care cu ochii lor de fum privesc lumea și se bucură alături de copiii satului de

sărbătorile de iarnă.

Iarnă...vrăjitoare căruntă...

Doloi Alisa, Clasa a VII-a A

Iarna, anotimpul alb

Este luna decembrie. Iarna s-a instalat deja în ţară.

Soarele, stăpânitorul luminii, nu se mai ridică vesel pe cer

ci plânge trist, posomorât, după perdeaua cenuşie de nori.

Zăpada care cade puzderie măruntă şi deasă ca

făina la cernut, a îmbrăcat brazii şi pinii cu cojoace grele

de zăpadă. Casele şi-au pus căciuli de blană albă şi

strălucitoare. Fulgii mari ca de vată au acoperit câmpul cu

o mantie albă, strălucitoare şi pufoasă de cristal.

Perlele mari şi albe dansează în văzduh un dans

fantastic. Fulgii-diamant se joacă de-a prinselea prin aer.

Copacii cei de vată, stau ca nişte fantasme albe,

nemişcaţi, aşteptând ca crenguţele îmbrăcate într-un palton de nea, să-şi dea jos mantia cea

grea şi albă.

Munţii ca nişte uriaşi adormiţi sub omăt, şi-au pus cunună de steluţe argintii. Pădurea

albă, scânteind în mii de luminiţe, seamănă cu un tărâm de basm. Din sat se aud clinchetele

clopoţeilor atârnaţi la gâtul cailor, ca nişte salbe de argint.

Derdeluşul e neîncăpător pentru copii care au venit la săniuş. Dealul răsună de glasuri

vesele. Curţile caselor s-au transformat într-o ţară nouă şi minunată - ţara oamenilor de

zăpadă. Din coşurile caselor se înalţă leneş fumul gros şi cenuşiu.

Iarna-anotimpul cel mai friguros dar…şi cel mai frumos!

Fulgul-floare mică şi rotundă,

O minune de-o secundă.

Ciubotariu Oana Letiţia – clasa a VII-a A

55

"֍ Rocile pot fi vulcanice sau emotive.

֍ Mineralele sunt alcătuite din macromolecule chimice.

֍ Plăcile litosferice reprezintă bloguri de o finețe de scoarță terestră."

Culese de prof. Băbuţă Monica

PERLE BAC 2014

1. O știu pe Nichita, nu știam că o cheamă și Stănescu... Probabil între

două cafteli mai scrie și poezii.

2. Eminescu a fost poet doar cât a trăit. În rest nu știu ce meserie avea.

3. Dacă Arghezi scria o poezie, Ion Barbu scria alta diferită, ca să nu-i confunde lumea.

4.

Poeții nici ei nu stiau ce scriu, de aceea suntem întrebați mereu ”Ce a vrut

sa zică autorul?”

5. Poezia patriotică este cea în care ne arătăm dragostea de țară și ura

față de dușmani. De aceea maneaua este poezie patriotică.

6. Ștefan Augutin Doi Nași a scris ”Mistrețul cu dinți de argint” în

care la sfârșit el moare dar porcu scapă.

7. Baltagul e un fel de topor cu care babele își căutau soții.

8. Tudor Arghezi și-a luat numele de la râul Argeș, deci este

un poet acvatic. În schimb, Ion Dunăreanu este poet Fluvial.

9. În Luceafărul poetul arată cât de proastă e femeia care

refuză un super gagiu nemuritor și rece pentru un ospătar

muritor și cald.

56

Sunt cunoscute multe legende despre Arhimede. Ca şi marii matematicieni de mai

târziu (Newton în special), când Arhimede era preocupat de o problemă de matematică,

uita unde se află; ba mai mult, uita şi să mănânce. Aşa, de pildă, într-o zi pe când făcea

baie în apa mării îşi dădu seama că a descoperit celebra sa lege de hidrostatică: un corp

scufundat în apă suferă din partea acesteia o presiune din toate părţile, care

contrabalansează exact greutatea volumului de apă dezlocuit. În momentul când

Arhimede a descoperit intuitiv acest principiu, pe când înota în apă, s-a reîntors la mal

şi s-a îndreptat gol spre casă, strigând: ” Eureka, eureka”, ceea ce în vechea elenă se

pronunţa “evrica, evrica” şi înseamnă “am descoperit” sau “am găsit”. Ce se

întâmplase, ce problemă se pusese şi el descoperise soluţia?

Regele Hieron al III-lea al Siracuzei, dăduse unui bijutier o anumită cantitate de

aur ca să-i facă o coroană. Bijutierul făcuse coroana, dar – fiind necinstit – înlocuise o

parte din aur cu argint de aceeaşi greutate ca şi greutatea de aur pe care o primise.

Regele a bănuit falsificarea şi i-a dat lui Arhimede să-i rezolve problema şi să-i spună

cât aur şi cât argint are coroana. Arhimede s-a chinuit mult s-o rezolve dar nu a reuşit

până nu a descoperit principiul de hidrostatică enunţat mai sus. Astăzi elevii de clasa

VIII-a ştiu să rezolve, pe baza unei experienţe şi unor calcule uşoare de algebră,

această problemă, în care intervin densităţile aurului şi argintului.

Se ştie de asemenea de o altă exclamaţie a lui Arhimede, pronunţată în faţa lui

Hieron, exclamaţie care este dată azi în toate cursurile de fizică elementară atunci când

se explică pârghiile. Arhimede, primul care a studiat şi a stabilit legea pârghiilor, ar fi

spus (ni s-a transmis aceasta printr-un text doric): „Daţi-mi ceva pe care să pot sta şi

vă voi ridica Pământul”. Regele i-a cerut lui Arhimede o explicaţie mai palpabilă a

acestei afirmaţii. Atunci Arhimede i-a arătat lui Hieron o corabie pe care o trăgeau la

mal, greu de tot, mulţi marinari şi i-a spus că o va trage singur mult mai simplu. Şi a

făcut demonstraţia cu ajutorul macaralei, trăgând singur şi usor corabia la mal.

Arhimede îşi desena figurile pe nisipul plajei, pe pământ bătut sau în

cenuşă pusă pe o pardoseală ori pe propriul său corp, uns în prealabil

cu untdelemn; pe corp trasa figurile cu ajutorul unghiei. Când

generalul roman Marcellus a cucerit în anul 212 î.e.n. Siracusa din

Sici lia, oraşul lui Arhimede, un soldat roman a dat peste acest geniu

contemplându-şi cercurile pe care le desenase pe nisip. “Nolite

turbare circulos meos!” (nu-mi strica cercurile) i-a strigat Arhimede

soldatului; dar romanul, iritat, l-a înjunghiat cu spada, omorându-l.

Prof. Nastasă Oana