revista excelsior nr 2
DESCRIPTION
revista Colegiului Tehnic Henri Coanda TimisoaraTRANSCRIPT
1
Stagii europene de formare profesională
Înapoi la școală În dulcele stil Facelook
Mari descoperiri
Educația prin râs Portretul profesorului
De ce ne place Timișoara
Bobocii noștri
Arta lăsatului pe mâine
Revista Colegiului Tehnic „Henri Coandă” Timișoara
Serie nouă, Nr. 2/2012
2
Proiectul a promovat dezvoltarea de competențe cheie în formarea profesi-onală inițială, în special a competențelor cheie din curriculumul pentru clasa a X-a, domeniul de pregătire generală mecani-că de montaj, întreţinere şi reparaţii, şi învățarea limbilor străine în scop profesi-onal.
Stagiul de pregătire practică în do-meniul mecanic, cu o focalizare specială asupra mentenanţei industriale, s-a deru-lat timp de 3 săptămâni în Dijon-Franţa la prestigiosul liceu polivalent : Lycée Hip-polyte Fontaine. Participanții au beneficiat de o in-struire practică de înaltă calitate, la nive-lul standardelor actuale in UE în domeni-ul mentenanței industriale. Ei şi-au dez-voltat capacităţile de adaptare la schim-bările tehnologice şi organizaţionale la nivel european în vederea unei integrări optime pe piața muncii. Un intens program cultural a com-pletat pregătirea profesională de bază. Organizat împreună cu partenerul fran-cez, acesta a cuprins vizite la obiective culturale şi istorice din Dijon precum și o vizită la Paris, care s-a concretizat într-un circuit cultural-istoric ce a cuprins puncte-
le majore de atracţie culturală ale oraşu-lui, cum ar fi Turnul Eiffel, Arcul de Tri-umf, Bulevardul Champs-Élysées, Grădi-nile Tuileries, Muzeul Louvre, Catedrala Notre-Dame de Paris. Derularea si implementarea aces-tui proiect a determinat integrarea Cole-giului Tehnic „H. Coanda” Timişoara în aria europeană a formării profesionale iniţiale și integrarea la fluxul european de schimburi de experiență între furnizorii de pregătire în domeniul mentenantei indus-triale. Certificatele de mobilitate Europass obţinute le vor asigura participanţilor o mobilitate mai facilă şi o inserție mai rapi-dă la piaţa internaţională a muncii sau a studiului. Proiectul poate fi considerat unic prin prisma pregătirii complexe de care au beneficiat elevii, adaptată la standar-dele de calitate recunoscute în spaţiul european, aceştia intrând în contact di-rect cu metodele de instruire practică uti-lizate în învățământul tehnic francez, cu colegii lor francezi cu care păstrează în continuare legătura. Elevii: Chiș Cătălin-Dorel, Cocior-vă Adrian-Gabriel, Krutsch Edwin-Vlad, Neamți Ruben-Petru, Ruiu Cristian-Laurențiu, Sofroni Ionel-Sebastian și Vașnei Alin-Gheorghe au fost însoțiti de doamnele profesoare: Nicoleta Herișanu și Cecilia Catona
Prof. Cecilia Catona Prof. Nicoleta Herișanu
Un grup de 7 elevi din clasa a X-a aflaţi în formare iniţială în domeni-ul de pregătire generală: "mecanică de montaj, întreţinere şi reparaţii", în cadrul Colegiului Tehnic "H. Coandă" din Timişoara a participat cu succes la Proiectul de mobilitate Leonardo "Dezvoltarea competenţelor profesionale în domeniul mentenanţei industriale prin stagiu european de formare practică", în vara anului 2012.
3
Şi iată că un an nou şcolar începe. Fiecare, bă-nuiesc, a aşteptat nerăbdă-tor şi cuminte să îşi întâl-nească noii colegi sau să îşi reîntâlnească colegii dragi şi, probabil, şi pe cei mai puţin dragi (eh! trebuie să existe şi asemenea relaţii, doar fac parte din farmecul de licean). Nu punem la socotea-lă faptul că fiecăruia i-a fost dor de castanele clasice ale domnului profesor de istorie sau de urechelile acestuia, de replicile neașteptate, amuzan-te dar și acide ale doamnei de română, de aventurile din sala de sport sau de sentimentul că parcă începi să înţelegi ceva la mate. Şi venind vorba de domnii profesori e bine să ştii că dirigintele sau diriginta are să te aştepte cu tot dragul.
Mie, cel puţin, mi-a lipsit şi alergatul bezmetic, ca al unui iepure, pe scara profe-sorilor şi teama să nu care cumva să mă aştepte vreo surpriză la capătul scărilor (am mai avut parte şi de aseme-nea surprize şi vă recomand să nu faceţi ca mine, pentru bunul trai în şcoală). Mi-a lipsit până şi aparatul de ciocolată caldă, vechiul meu prieten.
Şi iată-mă ajunsă în curtea şcolii, în clasa a XI-a. Inima îmi bătea în gât şi cău-tam cu privirea pe cineva cu-noscut. La un moment dat mi-am zărit „turma” şi am pornit glonţ la ea. Ce bine ne sim-ţeam toţi, împreună, după atâ-ta vacanţă. Am observat şi eu, într-un final, marea de bo-boci ce ne-au „invadat” teritori-ul. Sărăcuţii! Mi-am amintit instant de prima mea zi de liceană, cum stăteam ţanţoşă, prima la careu, dar cu mama de mână (recunosc, emoţiile s-au mai domolit când a apărut doamna dirigintă… ce mai, mă simţeam ca în clasa I). Dar din clasa a IX-a până acum a trecut ceva timp şi m-am obiş-nuit cu tot ce înseamnă liceu şi sincer, sincer cea mai grea o să fie despărţirea.
Acestea fiind spuse, le
doresc tuturor un an şcolar
fructuos, plin de succese, note
mari şi cât mai multe realizări!
Pagină realizată de
Daniela-Victoria Groze
În 29 septembrie
2012, a avut loc, pentru al
treilea an consecutiv, Ziua
de Curăţenie Naţională.
Este o acţiune amplă, ba-
zată pe voluntariat, ce
urmăreşte cultivarea unei
atitudini responsabile faţă
de mediul înconjurător.
La fel ca şi în anii
trecuţi , ne-am mobilizat şi
ne-am alăturat acestui
proiect. Echipa, Coandă,
formată din 24 de elevi,
din clasele X B, X C, XI E,
XII B, XII F şi profesoare-
le coordonatoare, doamne-
le: Andreea Usturoi şi Ca-
melia Potocean, a avut da-
toria să cureţe perimetrul
de la Pădurea Verde. S-au
colectat selectiv PET-uri,
hârtii şi cartoane şi tot fe-
lul de alte materiale care
nu sunt biodegradabile.
Echipa noastră a
adunat în jur de 15 saci de
gunoaie. Elevii au primit
diplome de participare.
Let’s do it
Romania !!!
„Pentru că dacă aştep-
tăm să trăim într-o lume mai bună trebuie să con-
tribuim la crearea ei." (Mahatma Ghandi)
4
PORTRETUL PROFESORULUI
Să alegi să predai în România este
un adevărat act de curaj. Există multe
motive pentru care majoritatea aleg să
„fugă” de această meserie. Însă uneori, vrei
nu vrei, trebuie să mergi să predai. Iar
acest lucru nu afectează doar persoana în
sine, ci și viitorii „consumatori”, elevii.
Minoritatea profesorilor sunt trişti,
plictisiți, furioşi sau, în cealaltă extremă,
calmi și nepăsători. Cei plictisiţi vin în fața
elevilor, se uită la noi ca și cum am fi una
cu mobilierul, ne predau fără a încerca să-i
facă pe toţi să priceapă lecţia. De obicei,
citesc dintr-o carte, iar noi trebuie să scri-
em mecanic sau să privim semi-adormiţi,
fără să pricepem cu adevărat ceea ce ni se
transmite. Bine ca sunt puțini!
În cealaltă extremă, furioşii, trân-
tesc uşa, își varsă năduful pe cei prezenţi.
Dacă există un număr mare de absenţi în-
cep să ne ameninţe pe noi pentru ceea ce li
s-ar putea întâmpla celor absenţi. Se ener-
vează imediat și țipă la noi din cauza ab-
senței unui marker bun sau a cretei.
Există, desigur, și acea categorie a
profesorilor ce predau de plăcere. Acesta a
fost visul lor dintotdeauna, tot ce au făcut
a fost pentru a ajunge în fața unei mulţimi
de tineri. Aceştia sunt, de obicei, zâmbitori,
explică în așa fel încât și dacă eşti cel mai
nătărău de pe fața pământului vei înţelege,
iar dacă nu, îţi repeta până „prinzi ideea”.
Este Profesorul! Îl vezi mai mereu
zâmbind și îți răspunde cu drag la orice
nelinişte. E genul acela de profesor, pe care
nu poţi fi niciodată supărat, chiar dacă ți-
a pus o notă mică. Leagă admirabil seriozi-
tatea, predarea lecţiilor, cu mici glumițe,
cu discuţii despre viața de zi cu zi a tineri-
lor. E genul de profesor căruia îi dai add
pe messenger sau pe facebook pentru a
vorbi și în timpul liber și pentru a-i cere
sfaturi nu numai în materie de teme. La
orele lui nu poţi sta liniştit în bancă, simţi
nevoia să intervii în discuţii sau să işti tu
dezbateri și alte asemenea, din dragoste
pentru materie sau din respect pentru
personalitatea și dăruirea omului din fața
ta. În imaginaţia majorității, acesta este
profesorul ideal, cel de la care fiecare das-
căl ar trebuie să preia măcar o urmă de
dăruire, de dragoste pentru predare. Toţi
ar trebui să învețe de la acest tip de profe-
sor să se impună, nu prin forţă, ci prin
atitudine, prin felul său de a fi.
Din fericire, la Coandă, profesorul
Ideal există cu adevărat, iar noi creștem la
căldura dragostei lui pentru profesie!
Cei mai buni profesori sunt cei care
te învață încotro să te uiți, nu ce să vezi!
(Alexandra K. Trenfor).
Daniela-Victoria Groze
Cum nu oricine care are un aparat de fotografiat se poate numi fotograf, tot așa, nici
oricine stă la catedră, nu se poate numi profesor.
5
Anul acesta avem şase clase de a IX-a, două cu profil de electronică şi automatizări, două cu profilul mecani-că, una cu profilul economic si o clasă cu profil de turism şi alimentaţie. Sunt sigură că aceştia au motive întemeiate de au ales liceul nostru. Eu am venit la acest liceu pentru că este un liceu re-numit, cu un nivel de siguranţă ridicat, cu profesori de la care am multe lu-cruri de învăţat si cu un colectiv pe masură. Am fost curioasă să vad de ce au vrut bobocii să vină la liceul nostru ş ice părere au pâana acum… şi iată ce am aflat: „De ce? Pentru că este un liceu cu profilul pe care mi-l doream. Profesorii sunt super OK, colegii sunt de treabă şi suntem uniţi. Din punctul meu de vedere, acest liceu este interesant.”
(Bejinaru Cristina, a IX-a F) „Pentru că îmi plac foarte mult limbile străine (şi da, aici se fac aşa cum trebuie)… de aceea am venit pe acest profil, la acest liceu. Sunt foarte aproape de naveta şi acesta e un avantaj foarte bun.”
(Lucaciu Andrei, a IX-a F) „Îmi place în această şcoală, cu un colectiv bun.” (Gal Andreea, a IX-a C)
A consemnat
Popa Andrada
Balul Bobocilor de anul acesta, de la
Colegiul Tehnic Henri Coandă s-a
desfășurat în club Le Cinema, pe 1
noiembrie 2012 și a fost și de această dată
un eveniment cât se poate de reușit. Tema
balului a fost Halloween-ul, dar spre deo-
sebire de anul trecut, balul a fost sponsori-
zat de Vodafone care le-a oferit
câștigătorilor 2 smartphone-uri și o ta-
bletă. Să vedem cum s-au desfășurat lucru-
rile. Ajunși în jurul orei 17:00 în fața Clubului
Le Cinema, am fost întâmpinați de organizatori și
conduși în ritmuri muzicale spre canapele.
Atmosfera pe care am întâlnit-o, un pic
tensionata (concurenții erau destul de
emoționați), a fost clară în privința serii pe care
urma să o petrecem în prezența sutelor de
petrecăreți dornici de distracție.
Spre bucuria organizatorilor, la acest
eveniment au fost prezenți foarte mulți elevi de la
Coandă și nu numai, clubul fiind plin.
Perechile de concurenți care au participat
la titlul de miss și mister au avut o mulțime de
probe care nu au fost prea ușoare. Foarte aranjați
și siguri pe ei înșiși, cu toții au demonstrat că
merită să câștige titlul mult râvnit al serii. Oricum
perechile au fost strălucitoare pe scenă, iar seara a
fost una incendiară.
Ca și anul trecut, de divertisment s-a ocu-
pat magicianul Corneanu Raul, care a întreținut
un număr de magie, și ne-a uimit cu îndemânarea
lui. Bravo Raul! J
Părerile celor prezenţi au fost pe măsura
aşteptărilor noastre, şi anume că balul a fost super
de la organizare până la atmosfera creată, iar or-
ganizatorii au primit doar laude peste laude.
Larisa Oros
Balul Bobocilor Bobocii liceului nostru
6
În perioada 15-19.10.2012 s-a desfas-urat concursul pe teme rutiere ”Siguranța pie-tonului și biciclistului”. Acest concurs a avut ca scop cunoaş-terea regulilor de circulaţie în cazul pietonilor şi bicicliştilor, dezvoltarea competenţelor ne-cesare lucrului in echipă si al spiritului com-petitiv . Organizareaa fost făcută de doamne-le profesoare Muntean Maria, Ștefu Vionelia şi Vicaș Corina.
Concursul a avut şi un test numit ”Permis de bun pieton” care a fost coordonat de doamnele profesoare Ștefu Vionelia și Curtuzan Delia şi la care au participat 52 de elevi din clasele a IX-a A,a IX-a B, a X-a A şi a X-a B.
La acest test au fost şi patru caştigatori. Pe primul loc se află Savu Raul din clasa a IX-a B (17 răspunsuri corecte)şi Guță Alexandru din clasa a IX-a A (16 răspunsuri corecte) iar pe locul II se află Ezaru Daniel din clasa a X-a B (14 răspunsuri corecte) şi Dregan Florin tot din a X-a B (11 răspunsuri corecte) .
Şi la concursul de îndemânare în con-
ducerea bicicletelor am fost 14 participanţi,
coordonaţi de 4 profesori, Ștefu Vionelia,
Pîrva Daniela, Rusu Vlad şi Vicaș Corina. Şi
acesta a avut la rândul lui trei câştigatori. Pri-
mul clasat a fost Morariu Grațian din clasa a
XI-a , al II-lea a fost Rotaru Sergiu din a X-a A
şi pe ultimul loc, locul trei, s-a clasat
Pagină realizată de
Ioana Gruia
În data de 08-09-2012 a avut loc
concursul de Karting în şcoala noastră.
Acest concurs a fost organizat de Băbescu
Eugen , Zăgrai Alin din clasa a X-a A , Ruiu
Cristian din clasa a XI-a C si d-na profesoara
Muntean Maria. Concursul are ca scop atra-
gerea elevilor in activitaţi ce folosesc Kartul
si prezentarea kartului, realizată de elevii
Băbescu Eugen si Zăgrai Alin. Acest proiect
a fost finanţat de Youthbank.
Competiţia s-a desfaşurat în două
etape. În prima etapă concurenţii au avut de
făcut o probă de îndemanare în conducerea
kartului şi o demonstraţie cu acesta, iar în a
doua etapă concurenţii au avut de parcurs
contra cronometru un traseu marcat si sta-
bilit pe terenul şcolii.
Concursul a fost albitrat de elevii Corneanu
Raul din clasa a X-a A, Zăgrai Alin din clasa
a X-a A şi Brădiceanu Raul din clasa a X-a
E. Participanţii au fost Topîrceanu Angel
din clasa a X-a A, Peter Andrei tot din clasa
a X-a A, Chileandră Răzvan clasa a X-a A,
Scudea Cosmin clasa a X-a F şi Kantor Al-
exandru clasa a XI-a E.
Ca în orice concurs, bineînţeles, că
au fost si câştigători. Primul clasat a fost
Scudea Cosmin,al II-lea Kantor Alexandru
şi pe ultimul loc, locul trei, s-a clasat Chi-
rodea Călin.
La acest concurs au fost invitați
doamna director-adjunct Silvia Bordan și
domnul director Constantin Rotariu.
Siguranța pietonului Karting
7
Mai e puţin timp până ce se va termina
primul semestru şcolar, marea fericire a elevilor!
Vine vacanţa de iarnă, şi doar vorba aia, ne mai
tragem și noi sufletul și mai scăpăm de stres.
Pentru mine este și mai important fiindcă se în-
cheie primul meu semestru ca licean. Da, sunt o
boboacă! Mulți poate nu mai acceptă această
poreclă că, vezi Doamne, le-au crescut şi lor pe-
nele, dar, până în toamna anului viitor, tot gene-
raţia noastră este cea a bobocilor pufoşi.
Îmi amintesc şi acum prima zi de licean...
Afară, la careu, în
dreptul clasei din
care fac şi eu parte,
era o grămadă de
omuleţi emoţionaţi,
cei mai mici din
şcoală, chiar şi din-
tre clasele de a IX-a. Eu eram foarte agitată şi nu
-mi tăcea gura deloc, deşi nu dormisem toată
noaptea, că mă bântuiau întrebările: „ Oare cum
o să fie? ” , „ O să mă înţeleg cu colegii? ” ,
„ C um o să fie diriginta mea? ” , „ Cum o să fie
profesorii? ” . Până acum am primit răspunsuri
clare la toate întrebările. Am legat prietenii fru-
moase şi de durată, am ca dirigintă pe una dintre
cele mai bune profesoare, iar profesorii sunt din
toate categoriile… adică cine nu a făcut cunoştin-
ţă cu „ castanele ” domnului Stegaru sau cu
„ c artonaşele galbene ” ale doamnelor profesoa-
re Bratu şi Potocean?
În încheiere vreau să le urez tuturor bo-
bocilor liceului nostru multă baftă şi mult spor la
învăţătură! Ne vom revedea cu toții în careu, la
anul, cand noi ne vom număra printre premianți,
iar locul nostru va fi ocupat de noii bobocei!
Anamaria Groze
Numărătoarea inversă începe, proba-bil, undeva cu o săptămână înainte, când în ceaţa conştientului se aude o voce enervan-tă de: "Eu ştiu mai bine decât tine!" (care probabil aparţine celui mai terorist profesor întâlnit vreodată), care cere un dram de seriozitate că deh! ai examene de dat. Şi îţi spui că o să asculţi de ea, serios, imediat răsfoieşti cursurile, numai că... tocmai ru-lează la cinema ultimul film cu Brad Pitt-ulice şi tu chiar vrei să-l vezi. Până strângi o mână de oameni pentru mers la cinema, trec 2 zile. Pe urmă, cel mai bun prieten ţi-a spus că îţi face cinste cu un cocktail la barul favorit, şi cum să spui nu, când îl ocheai de săptămâni întregi. A doua zi, cea mai bună prietenă îţi spune că îi e poftă de clătite, dar plănuitul "girls night" se transformă în chef când mai apar ceva colegi cu bere şi pizza. Ziua ur-mătoare eşti prea zulu să fii funcţională, aşa că laşi marea parte a curăţeniei pe mâi-ne. Când termini şi cu aia, îţi dai seama că ţi-a rămas o singură zi să înveţi. Oops! Gă-seşti motivaţia să întinzi mâna spre cursuri (da, vocea profului încă stăruie în cerebel), dar e fix lângă cartea preferată şi te loveşte un chef nebun, să reciteşti părţile care te fac să râzi în hohote de una singură. Şi într-adevăr, cândva seara te apuci de învăţat, fiindcă totuşi, nu vrei să-ţi pici examenul. Şi în timp ce încerci să reţii tot felul de informaţii nebune (e prea târziu pentru învăţat activ), doi neuroni din creie-rul tău, găsesc timpul să mulţumească lui Connect-r pentru versul: "Eu vara nu dorm... "- chiar dacă e cu totul alt context.
Daniela-Victoria Groze
Gânduri de boboc
8
, vă rog!
În primele 10 minute: 10 lingurițe de zahăr intră în organismul tău, adică în-tregul aport zilnic necesar și recoman-dat. Nu vomiți imediat din cauza excesului de dulce, deoarece acidul fosforic ajută sis-temul să țină zahărul sub control.
20 de minute: Nivelurile de zahar din sânge cresc amețitor, provocând o explozie de insulină. Ficatul răspunde la acest stimul prin transformarea oricărei cantități de zahăr în grăsime (în acest moment există destul de mult zahăr disponibil ).
40 de minute: Acum absorbția de cafeină es-te completă. Pupilele ți se di-lată, presiunea sângelui crește, iar, ca răspuns, ficatul aruncă mai mult zahăr în fluxul sanguin. Receptorii adenozinei din creier sunt acum blocați și astfel se previne somnolența.
45 de minute: Corpul tău crește producția de dopamină stimulând centrele de plăcerea din creier. Din punct de vedere fizic este același mod în care funcționeaza și heroina.
50 de minute: acidul fosforic leagă cal-ciul, magneziul și zincul în intesti-nul inferior, oferind un nou im-puls metabolismul. Situația este agravată și de cantitățile deosebit de mari de zahăr și îndulcitori artificiali și, de aseme-nea, de creșterea excreției urinare cu calciu.
55 de minute: Proprietățile diureti-ce ale cofeinei intră în joc (ea te face să uri-nezi). În acest moment poți fi sigur că vei urina legătura de calciu, magneziu și zinc, care trebuia să ajungă la oasele tale, precum și alți electroliți de sodiu și apă.
60 de minute: În timp ce avalanșa din tine se retrage începi să ai o cădere de zahăr. Devii iritabil și/sau lent. Ai elimi-nat, de asemenea, acum și toată apa care era în Cola. Dar nu înainte de a o fi satu-rat cu elemente nutritive valoroase corpului tău care ar fi putut fi folosite pentru procese precum hidratarea organismului tău sau de
a construi oase și dinți puternici. Încă un amănunt important, este cunoscut faptul că este necasară o cantitate mult mai mare de substanțe alcaline (baze) pentru a neutrali-za o cantitate de acid. Pentru a neutraliza (dilua și alcaliniza) un
pahar de cola și efectele sale din exemplul nostru, este nevoie de peste 30 de pahare de apă. Deci, aceasta este o doză-șoc de auto-distrugere într-un singur pahar. Dacă beți zi după zi, săptămână după săptămână sau chiar de mai multe ori pe zi câte un pahar cu cola, corpul vostru este supus unui pro-gram de autoistrugere. Sfatul de urmat este simplu, probabil cel mai simplu. Beți apă, oameni buni, apă de izvor. Dacă nu aveți acces la un izvor ne-poluat, beți apă din comerț, în care să puneți o planta vie; busuiocul este un exemplu bun. Când corpului tău îi este sete, el știe exact ce vrea, știe exact ce cere. Cere ce a fost proiectat să primească. Nu uitați, sun-tem 80% apa, nu Cola!
Sursa:
http://viataverdeviu.ro/totul-despre-bauturile-racoritoare
-conservanti-coloranti-e-uri-zaharuri-si-aspartam/
Ce se întâmplă în corpul tau, timp de o oră, după ce ai băut un pahar de Cola!
9
Regula numărul 1: Învață să păstrezi
distanțele! Mai bine să păstrezi ceva mai mult spa-
țiu între tine și celălalt actor social decât să
riști să pășești într-o zonă în care el nu este
neapărat pregătit să te primească, s-ar putea să
te trezești „lovit”!
Regula numărul 2: Nu atinge nicio-
dată o persoană care îți este străină sau pe
care abia ai cunoscut-o! Dacă el sau ea întinde mâna spre tine e
în ordine să o întinzi și tu, altfel: Ține-ți mâini-
le acasă!
Regula numărul 3: Ai grijă la îmbră-
țișări!
Chiar dacă în anumite contexte sociale
îmbrățișările sunt acceptate, fii atent, învață să
rămâi cu rigurozitate respectuos. Îmbrățișările
nu sunt întotdeauna pe placul tuturor!
Regula numărul 4: Atenție la gestu-
rile de recul!
Învață să descifrezi și să respecți gestu-
rile de recul ale interlocutorului tău. Ele îți in-
dică limitele care nu trebuie depășite, altfel va
trebui să suporți consecințel
Regula numărul 5: Promiscuitatea
forțată sau apropierea în spațiul fizic!
Ți s-a întâmplat cu siguranță să împarți
spațiul tău vizual, zona ta intimă cu străinii,
atunci când te aflai în autobuz, tramvai, ascen-
sor sau într-o mulțime compactă de oameni. În
astfel de momente toată lumea se află în ace-
eași situație dezagreabilă, disconfortantă și fie-
care trebuie să suporte cu răbdare aceste mo-
mente neplăcute. Unii sunt răbdători, pasivi,
toleranți, alții dimpotrivă devin foarte ușor
agresivi, irascibili. Pentru a nu intra în conflict
cu ei, învață să nu privești fix oamenii în astfel
de contexte, păstrează o figura impasibilă, sau
ține capul aplecat dacă nu există nimic la care
să privești.
Regula numărul 6 : Fiecare zonă la
timpul ei!
Învață să păstrezi distanța potrivită în
funcție de circumstanțe. Amintește-ți cele
patru zone și rolul lor în contextul social.
Psiholog Ana Pașcalău
Mai multe despre aceste reguli poți găsi în
Comunicarea prin gesturi și atitudini de Milton
Cameron, ed.Polirom, 2005
Respectă teritoriile și zonele celuilat!
Dacă vă amintiți în numărul 1 al revistei vă prezentasem cele patru zone
în care ne „mișcăm” la nivel social. Acum a venit momentul să vă împărtășesc
câteva dintre regulile pe care e bine să le aveți în vedere dacă vreți să nu intrați
în conflict cu ceilalți parteneri ai spațiului social.
10
Să ne întoarcem la… strănut! După Like va urma un lung șir de comment-uri, care
ar putea arăta astfel: Chuk Norris: ai racit, Uby?; dak da iați liber azi…
Creatza: Chear ai stranutat sau teai prefacut pt
poza?
Candy nebuna: Frumi!
ALLYNUTZZU tm: Ce sexxyyyy ejti kn stranutzi!
Gabby Gabbytzu: Frumoasooooooooooo!
Mâtzu shkiop: La mia bella sorella!
Băă eu: Dl sa te binecuvinteze!
Mâtzu kjior: Ms, draga!
Yo: te pooop!!
Kozonak cu mak: si eu pwp!
HăHă: I-a aspirina saracului!!!!!
Mâtzu shkiop: wtf! Vezi kum vb cu sorumea!
CsobyCiob: lol!
Mâtzu kjior: inchid tel....totttt..stau in casa ...fara sa
vb cu nimeni. Va puuuuuuuuuuuuupyyyyyyy pe
totiiiiiiiiiiiiiii !!!! Dnd, dak e urgent sunama pe
mob!
Și, dacă ar fi să continuăm în aceeași manieră, ar trebui să urmeze bocetul: Ce
tristețe,/ Ce durere, / Uite la limba română/ Cum piere!
Daca la ora 10,01 ai strănutat și ai postat
pe Facebook evenimentul (recomandare: o auto-
fotografie cu telefonul, în oglinda din toaleta
școlii se va bucura de mult succes!), în urmă-
toarele câteva (puține) minute, se vor găsi vreo
23 de plictisiți care să-ți dea Like. Până aici
nimic spectaculos (deși ar fi discutabil și motivul
pentru care cineva vrea să înștiințeze omenirea,
secundă cu secundă, ce se-n-tâmplă în viața sa,
dar și dorința de a fi mereu parte a vieții al-
tora)!
Cu adevărat spectaculos, mi se pare im-
pulsul de nestăvilit de a transmite câteva neno-
rocite de gânduri, în limba Facebook, pentru că,
da… există o limbă nouă, care pare să se fi de-
sprins dintr-un amestec româno-englez-și ce-o
mai fi, creând un mutant înspăimântător pentru
noi, românii de rând, care am învățat să vorbim
și să scriem când credeam și înțelegeam fiecare
că: Limba română e (și) patria mea!
Acum mai bine de un secol, I.L.
Caragiale se-ngrijora de soarta limbii
române!
„Sărmana limbă românească! Nu mai
este cum ar fi trebuit să fie, o plantă culti-
vată! A ajuns o buruiană sălbatică!... Multe
vânturi au bătut-o! Odată o bătea vântul
franțuzesc; apoi o bate vântul nemțesc; noroc
că mai are rădăcini adânci, altminteri i s-ar
stârpi soiul. Și ar fi păcat de ea fiindcă (nu că
o laud eu), îngrijită, cu flori frumoase, ce rod
sănătos ar da această voinică buruiană
disprețuită, cu care de veacuri s-a hrănit su-
fletul unui întreg neam de oameni! Care cum
se scoală astăzi o calcă-n picioare și, drept
îngrijire și spre păstrare, o opăresc cu cer-
neală de scris și de tipar; și ea rabdă, ținân-du
-și ascunsă puterea de viață în rădăcinile-i
adânci, cât și-o mai putea-o ține și acolo; căci
și acolo a-nceput s-o prigonească și s-o
ajungă soarta rea prin așa-numitele «metode
mo-derne». Trăiască frumoasa și cumintea
limbă română! Fie în veci păstrată cu
sfințenie această scumpă Carte-de-boierie a
unui neam călit la focul atâtor încercări de
pierzanie”.
Timpul, din păcate, i-a confirmat te-
merile! Astăzi, lui Caragiale i-ar fi greu să
recunoască și să înțeleagă ce a mai rămas din
sărmana limbă românească!
Prof. Crenguța Bratu
11
2012 a fost declarat Anul Caragiale. Se împli-nesc 100 de ani de la dispari-ţia marelui dramaturg ro-mân Ion Luca Caragiale şi 160 de ani de la naşterea sa.
Natura nu lucrează după tipare, ci-l toarnă pe fiecare după calapod deosebit. Unul e sucit într-un fel, altul într-alt fel, fiecare în felul lui, încât nu te mai saturi să-i vezi și să faci haz de ei.
Blestemata poli-tică! un moment să n-ai pace
Industria română e admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvărșire.
Proștii mor, prostia e nemuritoare.
Vezi asta-i vorba: cap ai, minte ce-ți mai trebuie?
Cap fără grijă, la dovleac crește.
Norocul e prea puțin și lumea prea multă.
Opiniile sunt libere, dar nu și obliga-torii.
Voiești să cunoști lucrurile? Privește-le de
aproape. Vrei să-ți placă? Privește-le de de-parte.
Am văzut mulți oameni fără calități ; fără defecte niciunul.
Celebru este unul care începe să trăiască după ce a murit.
O mare durere să iubești, o mare nenoro-cire să scapi de această durere.
Lumea asta se aseamănă cu un vast bâlci.
În genere, națiile mari au câte un dar sau o meteahnă specifică: englezii au spleenul, rușii – nihilismul, francezii - l’engoue-ment, spaniolii – morga, italienii – vendetta etc.; românii au Moftul! Trăi-ască dar Moftul român!
Trebuie să mărtu-risim, cu toată părerea de rău, că în adminis-trație… uneori se fură foarte des.
Mofturi! La noi nu e nici
mai multă nici mai puțină stricăciune decât în alte părți ale lumii. Neamul acesta nu e un neam stricat, e numai nefăcut încă. Încă nu crede în dreptate. Încă nu poate scoate din sânu-i pe cine să-i poată comanda. Încă nu știe de cine să asculte, fi-indcă nu are deocam-dată încredere ăn ni-meni. Dar cu vremea, trebuie să vină și asta. (din scrisoarea lui Caragiale către Vlahuță)
Să nu ne mai facem inimă rea și spaimă gândindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decât altele. Nu, neamul acesta nu e un neam stricat, e nu-mai nefăcut încă, nu e până acum dospit cum-secade.
Prof. Crenguța Bratu
12
De ce ne place
Timişoara ?
Îmi place Timişoara pentru că este un
oraş frumos, vestic, occidental, cu oameni
civilizaţi. Mi-ar plăcea să spun ca m-am năs-
cut în Timişoara, dar aş minţi. (prof. Came-
lia Potoceanu) Îmi place Timişoara pentru că este ora-
şul meu natal, aici am toate amintirile şi tot
aici am făcut primele tâmpenii, primele pro-
stii. ( Sustra Bogdan, IX E)
Îmi place Timişoara pentru că are locuri
frumoase unde să te relaxezi, cum ar fi parcu-
rile sau muzeele. ( Fehervari Izabela, IX E)
Iubesc Timişoara fiindcă aici m-am
născut şi pentru ca aici am cei mai buni prie-
teni. ( Gurincu Denis, IX E)
Îmi place Timişoara pentru că aici sunt
cele mai frumoase fete. ( Rădulescu Narcis,
XI B)
Îmi place Timişoara pentru ca oamenii
sunt civilizaţi. (Onofraşi Andrei, IX C)
Îmi place Timişoara pentru ca este un
oraş mare în care mă simt bine, mă simt tână-
ră, bucuroasă şi este un oraş în care mă dis-
trez . (prof. Mariana Olaru)
Îmi place Timişoara pentru istoria pe
care o poartă. (Zsifkov Denisa, X E)
Îmi place Timişoara pentru ca e un oraş
într-adevăr frumos.(Costelaş Theodora,X E)
Mie îmi place Timişoara pentru ca este
oraşul meu natal. (prof. Corina Vicaș)
Îmi place Timişoara pentru cluburile,
distracţia, curaţenia şi oamenii pe care îi are.
(Kantor Alexandru XI E)
Ador Timişoara pentru că este locul un-
de poţi să trăieşti experienţe nemaipomenite,
este un oraş viu, primitor, călduros, un oraş
special cu ceva aparte. (Groze Daniela, XI
E) Îmi place Timişoara pentru că este un
oraş mare, frumos, îngrijit şi pentru că aici
am crescut. (Popa Andrada Reneta, XI E).
Prima mea amintire puternică legată de
Timișoara este… clădirea Universității. De
cum ajungeam in capul străzii, inima începea
să-mi bata nebunește. Îmi doream atât de tare
să învăț acolo încât emoția mă copleșea. Dar
s-a întâmplat! Am devenit studentă, la 19 ani,
și de atunci Timișoara este „acasă”. Datorez
Timișoarei ceea ce am devenit. Gena mea
oltenească, puternică și rebelă, s-a rafinat și s
-a copt în inima Banatului. Iubesc Timișoara,
unde am învățat, m-am căsătorit, mi-am adus
pe lume fetele, mi-am împlinit visul (da! pen-
tru mine a fost un vis!) de a deveni profesoa-
ră și unde sper să îmbătrânesc frumos! (prof.
Crenguța Bratu)
A consemnat
Daniela Victoria Groze
Așadar, oraşul Timişoara este iubit pentru istoria, pentru spiritul,
pentru locurile și, desigur, pentru oamenii ei minunați!
Din curiozitate şi din plăcerea să aud şi părerile altora, m-am gândit să colind şcoa-
la şi să întreb câţiva dintre elevi şi câţiva dintre profesori de ce le place Timişoara. Am aflat
opinii care m-au bucurat şi m-au făcut mândră de acest oraş.Iată câteva dintre ele:
13
DE CE SUNTEM MÂNDRI DE TIMIȘOARA
1718 – atestarea celei mai vechi fa-
brici de bere din România;
1718 – deschiderea primei şcoli ele-
mentare din Cetate, prima din Româ-nia;
1728 – începutul canalizării Begăi,
primul canal navigabil din România;
1745 – construcţia spitalului muni-
cipal, primul din România (cu 24 de ani înaintea Vienei şi cu 34 de ani
înaintea Budapestei);
1753 – Timişoara, oraş cu stagiune
teatrală permanentă (al treilea oraş din monarhia habsburgică, după
Viena şi Budapesta);
1760 – primul oraş al monarhiei cu
străzile iluminate cu lămpi;
1815 – biblioteca lui Josef Klapka,
prima bibliotecă publică de împru-mut din imperiul habsburgic, din re-gatul Ungariei şi din teritoriile româ-
neşti;
1855 – primul oraş al monarhiei habs-
burgice cu străzile iluminate cu gaz;
1884 – primul oraş de pe continentul
european cu străzile iluminate electric,
cu 731 de lămpi;
1886 – prima staţie de salvare din Un-
garia şi România;
1895 – prima stradă asfaltată, de la
noi.
1899 – primul tramvai electric.
1938 – premieră mondială, prima
maşină de sudat şine de cale ferată şi tramvai, invenţie a prof. Corneliu Mi-
cloşi;
1989 – primul oraş liber din România
Anamaria Groze
14
Les échasses urbai-nes sont ma vie!
Patricia David rejoint l'équipe No Limits, dirigée par multiple champion de sports extrêmes Cojocnean Stefan, après une audition tenue à l'école no. 24 de notre ville. « Il m'a fallu cinq secondes pour apprendre à mar-cher sur des échasses . J'aime faire des choses différentes. J'ai été fascinée par ce sport et il n'a pas fallu longtemps pour accep-ter l'invitation du club de No Li-mits, d'autant plus que moi j’ai été repérée par l'enseignant. Maintenant les échasses urbai-nes sont ma vie ! », a déclaré Patricia David. Élève en 9e F, au lycée « Henri Coanda » de Timi-soara, Patricia s’implique aussi dans d’autres projets intéres-sants, à l’école, comme dans sa vie personnelle. Elle danse, fait du saut à l’élastique, ou bien, participe à des concours de lan-gues…
Brèves … Brèves …. Brèves Des prix pour les participants à la finale de Baia Mare du Concours des Entrepri-ses Privées d’Exercice remportés par nos élèves. La Philharmonie de Timisoara invite les lycéens à un concert éducatif au mois de mars. Un joueur de rugby de notre lycée participe au championnat national des juniors. L’Institut Français de Timisoara organise chaque mois des ateliers de création gratuits pour tous les élèves
Radio HC
Bientôt une bonne nouvelle prend contour ! Dans les couloirs de notre lycée une nouvelle sta-tion de radio pour les ados démarre son activité : à l’initiative d’un groupe d’élèves de la 10e A, représentés par Adrian Ardelean et Lupu Sebastian, la direction de l’établissement a trouvé une petite salle et des fonds pour ce projet scolaire. Tout le monde a été impressionné par leur es-prit d’équipe et leur motivation : des week-end pour repeindre les murs et imaginer une bonne isolation phonique et plein d’idées pour une stratégie de marketing pour tous les goûts. Com-ment faire pour satisfaire les préférences musicales de tous et les inviter à découvrir des nou-veautés ? ÉCOUTONS –LES !
Bonjour, JEUNESSE!
15
Dragă Moşule, Lettre à un ami
Cher ami, l'amitié est le plus précieux de tes habits, qui
te protège et qu’il ne faut jamais jeter lorsqu’il est sale.
Ce sentiment que tu ne peux pas effacer d’un seul coup,
d'avoir des amis et des connaissances, c’est la plus belle
chose sur la terre. On appelle amis ceux qui sont autour
de nous quand on est seul ou lorsqu’on s’amuse. Il est
très facile de trouver des amis, mais, certainement, au fil
des ans, tu ne seras pas avec tous pour le meilleur ou le
pire. Les vrais amis, qu'on trouve très difficilement, se-
ront auprès de toi à tout prix, et tu les garderas aussi
dans les moments les plus graves. Au cours de la vie
d'un homme, la relation d'amitié peut être le seul témoin
du passage du temps, et la seule preuve restante de vrai.
Il faut de l'esprit vif à réfléchir avant de choisir ses
amis. Vivre dans un monde de l'argent…, eh bien, je
pense que si l’on a de l'argent on n’a pas d'amis. Je dis
par expérience qu’il faut être plus prudent dans le choix
des amis, mais il est très bon et aussi très agréable
d'avoir beaucoup d'amis. Il est difficile quand on n’a
pas de vrais amis, ils ne sont pas frères de sang, mais le
plus dur, c'est quand vous êtes trahi par la personne que
vous preniez pour un ami. Cependant, il ne faut pas la
juger de fausse amitié, juste l’aider à changer et à com-
prendre son comportement. Ne plus le répéter. Sois au-
thentique et montre-lui ce que cela signifie d'être un ami.
Tu verras, comme ça, tu en auras beaucoup.
Je dis mon cher ami, ton meilleur ami c’est toujours ta
mère. Tu peux lui avouer toute erreur commise. Un véri-
table ami est assis à côté de toi et te conseille toujours le
bien et il t’accepte tel que tu l’es, connaît tes faiblesses,
ressent immédiatement ta peur, ta fragilité.
Ne dis jamais « non » à la demande d'un ami
quand tu peux, mais fais attention au début de
cette amitié.
Cristina Bejinaru
Chiar dacă nu am fost cuminte tot anul şi nu mi-
am ascultat părinţii aşa cum ar fi trebuit şi mi-am chinuit
sora şi multe altele, tu trebuie să mă înţelegi că vreau tot
ce trec pe listă, fără să comentezi, ca să nu ne supărăm.[...]”
Cam aşa suna începutul scrisorii mele către Moş
Crăciun prin clasa a III-a. Bineînţeles că în continuare şi eu,
ca şi toţi copiii, îi ceream Moşului o jucărie specială, pe
care o aşteptam tot anul (în cazul meu o super papuşă
Barbie, cu tot felul de accesorii şi haine), dulciuri şi la acel
Crăciun vroiam plastelină neapărat (încă nu îmi explic de
ce). Doar că ajunul din acel an avea să îmi schimbe radical
părerea despre Moş. După auzitele mele de la alţi copii
Moş Crăciun nu exista, dar nu am vrut să cred până când
nu m-am convins singură că aşa este. Şi într-o zi, foarte
aproape de ajun, curioasă ca orice copil mic, dar mai ales
din fire, am început să cotrobăi prin toată casa şi-n lung şi-
n lat doar ca să găsesc ceva să îmi dovedească că Moşul nu
există. După lungi şi obositoare căutări am găsit minunea.
Mare mi-a fost bucuria când am văzut păpuşa ce mi-o
doream, dar şi mai mare mi-a fost încântarea când am dat
de plastelină. Yeeeeey! Am desfăcut-o într-o clipă, i-am
simţit parfumul (cam ciudat) şi nu ştiu ce mi-a venit că jap!
Cu ea în păr (explicaţia era clară, eu vroiam şuviţe, bine că
aveam părul scurt). După ce m-am terminat de coafat am
început să mă gândesc la cât de fraier trebuie să fii să crezi
că un moş grasan cu barbă albă, intră pe horn, fără să se
murdărească si culmea, mai zboară şi cu sania (probabil
şuviţele fashion-iste mă făceau să gândesc aşa). Am trecut
uimitor de repede de la starea de gândire profundă pe care
o aveam la plâns în hohote. Abia atunci mă auzise şi mama
(cam târziu) şi într-o clipă a fost la mine. Eu eram cu lac-
rimi în ochi şi ea râdea de mine şi freza turbo pe care o
aveam. A încercat să mă convingă că Moşul de fapt a as-
cuns cadourile acolo şi eu ca un copil cuminte m-am
prefăcut că o cred.
A venit şi ajunul şi
tare surprinsă am fost când
am găsit cadourile sub brad
(aş fi vrut să mă văd). Şi mai
bucuroasă am fost când am
găsit altă plastelină, doar că
nu am încercat să mi-o mai
pun mie în păr, ci la tata
(fără succes).
Cam aşa am aflat
eu că nu există Moş
Crăciun, dar am continuat să
mai „cred” în el, aşa de dra-
gul
DANIELA VICTORIA GROZE
16
Nu ne putem imagina viața lipsită de confortul de astăzi. V-ați gândit vreodată cum ar fi dacă ar trebui să trăim fără casă, haine, pantofi, vehicule, vapoare, cuţit, ciocan, banii etc.? Ştiaţi că?
Primul bec a fost inventat în 1800 de Humphry Davy, un om de ştiinţă englez. El a inventat o baterie şi a conectat la ea două fire şi o bucată de carbon. Carbonul s-a aprins producând lumină. Acestă tehnică de obţinere a luminii s-a numit arc electric. Se consideră însa că lumina electrică a fost inventată consecutiv de doi oameni: Thomas Edison, în SUA şi de Sir Joseph Wilson Swan, în Anglia
În 1870, doi inventatori, Elish Gray şi Alexander Graham Bell, amândoi în mod independent, sunt consideraţi inventatori ai telefonului, dar şi-au înregistrat brevetul la câteva ore diferenţă. După o bătălie faimoasă în justiţie, Bell a fost declarat inventator al telefonului.
Când era un student în Paris, inventatorul român Pet rache Poenaru , vâlcean de origine, a inventat primul stilou cu
pompiță, iar Lewis Edson Waterman a preluat ideea românului transfomându-l într-un stilou ce
se poate umple prin intermediul peniței în 1884 producând un flux mai sigur de cerneală.
Prima bicicletă a fost creată de Karl Drais von Sauerbronn, în 1816, în Germania. Acesta a inventat modelul pentru a-l ajuta în
turele sale de control, Sauerbronn fiind atunci pădurar. Doi ani mai târziu, modelul său a fost adus şi în Anglia, aici suferind o serie de modificări ce aveau să îi îmbunătăţească atât aspectul, cât și viteza.
În 1895, italianul Guglielmo Marconi a construit primul aparat de radio care putea transmite mesaje folosind undele radio. Aparatul său producea unde radio realizând o puternică scânteie electrică. Sistemul a fost numit „fără fir", deoarece semnalele erau trimise prin aer, nu de-a lungul unui cablu. În 1901, Marconi a transmis primul semnal radio peste Atlantic. Circa 20 de ani mai târziu, a început difuzarea de emisiuni radiofonice publice.
Naşterea telescopului refractor se atorează lui Galileo Galilei, care a arătat prima aplicaţie în Veneţia, în anul 1609.
Demnitarul chinez Tsai Lun (48-118) a inventat hârtia, în varianta ei mai modernă, materialele de bază fiind cânepa, ţesătura și bumbacul amestecate cu apă, transformate în pastă întinsă într-o foaie.
Elicopterul a fost inventat, în anul 1907, de francezul Paul Cornu. Primul zbor a du-rat doar câteva secunde.
În anul 1848 John B. Curtis a inven-tat si vândut prima gumă de mestecat, care se numea State of Maine Pure Spruce Gum (guma pură de molid din statul Maine).
Inventatorul englez Alexander Parkes a creat, în 1855, prima formă de plastic artificial. El a amestecat piroxilina, numită şi „fildeş sintetic” (obţinută din celuloză tratată cu acid azotic combinat şi solvenţi) cu alcool și cam-for .
Alexandra Mîndrean
17
Germania... Bucătăria germană variază foarte mult de la
regiune la regiune. In sud, Bavaria are multe
feluri de mâncare în comun cu vecinele ei:
Elveția și Austria. În vest, se simt influențele
franceze, în est cele est-europene, iar pe
coastele de nord, cele scandinave.
Mesele zilei
Micul dejun (Frühstück) este compus de obicei
din pâine prăjită sau simplă sau chifle (Brötchen
sau Semmeln) cu gem, marmeladă sau miere, ouă și
cafea, cacao cu lapte, pentru copii. Se consumă și
mezeluri (șuncă și salam) și brânzeturi.
Masa principală tradițională a zilei este prân-
zul (Mittagessen), care se servește cam la ora 12.
Cina (Abendessen sau Abendbrot) este o masă
mai puțin îmbelșugata, constând uneori doar din
câteva sandwichuri.
Pâinea
În ceea ce privește pâinea, bucătăria germană
se aseamănă mai mult cu bucătăria estică decât cu
cea din Europa de Vest. Există cel puțin 300 de
feluri diferite de pâine, de la pâinea albă la pâinea
gri (Graubrot) și pâinea neagra de secară
(Schwarzbrot).
Carnea
Principalele tipuri de carne consumate în Ger-
mania sunt carnea de porc, vită și pasăre, carnea
de porc fiind de departe cea mai populară. Dintre
păsări, puiul este cel mai frecvent folosit, dar nici
rața, gâsca sau curcanul nu sunt neglijate. Vânatul,
în special iepurele, mistrețul și căprioara se
gătesc cu ușurință de bucătari si bucătărese.
Băuturi
Berea se consumă pe tot teritoriul Germaniei,
multe berării locale producându-și varietatea lor.
Condimente
Muștarul german este foarte iute și se consumă
cu cârnați.
Deserturi
Germania are foarte multe
tipuri de prăjituri și tarte cu
fructe proaspete: mere, pru-
ne, căpșunile și cireșele.
Prăjitura cu brânză este
foarte iubită și se prepară, de obicei, cu brânză
nemțească moale, din lapte bătut smântânit.
Gheorghe Chereji
Germania...
Este o ,,locomotivă" a industri-ei mondiale, model economic şi social.
Domul uriaş de la Passau are cea mai mare orgă din lume: 16000 de tuburi şi 215 registre.
Suprafaţa totală este de 356 854 km². Face parte din spațiul Schengen din 1985. Este treia putere economică a lumii Este membru fondator al UE, în anul 1952. Se situează pe locul doi în lume la producţia
de hamei. După cel de-al doilea război mondial, Germa-
nia a fost divizată în două părţi: vestul demo-cratic şi estul comunist (Republica Democrată Germană). Zidul Berlinului a devenit un sim-bol al acestei diviziuni. La un an după căderea acestuia, în 1989, Germania a fost reunificată.
Suprafața Hamburgului este de șapte ori mai mare decât a Parisului și de două ori mai mare decât a Londrei.
Acoperind o suprafață de 74 de km pătrați, portul Hamburg este cel mai mare port din Germania, al doilea în Europa și al treilea în lume (dupa New York și Londra).
Primăria din Hamburg datează de 100 de ani. Construită într-o perioadă marcată de opulen-ță și bogăție, această clădire masivă cuprinde 647 de camere, majoritatea sunt realizate din lemn sau aur.
O altă atracție turistică neobișnuită dar popu-lară în Hamburg este piața de peste Altona, unde se vinde orice (împreună cu miliardele de soi de peste). Această piață colorată și aglome-rată a fost deschisă în 1703 și are loc în fiecare duminică, de la 5:30 a.m. la 9 a.m.
Cel mai mare pilot de formula 1 este germanul Michael Schumacher care a cucerit marele titlu de 7 ori.
În Hamburg se pot vizita și Planetariul (cel mai actualizat planetariu din lume), Hagenbecks Tierpark (prima grădină zoologică din lume cu cuști în aer liber), Muzeul de Arta din Hamburg, Biserica Sf. Michaelis, Grădina japoneză (cea mai mare dintre grădinile japoneze din lume).
Kiel este cel mai lat și adânc canal din lume.
Cătălin Matei
18
PERLE… PERLE... PERLE… PERLE...
Ghiță este un om cu un moral foarte
dezvoltat, dpdv intelectual. (S. C., X
C)
Ghiță a decăzut de la nivelul lui moral
la un nivel f. căzut. (S. C., X C)
Moara […] devine un loc populat cu oa-
meni. (S. C., X C)
După ce ajunge la Moară, devine un om
lacom de bani, nu mai este mulțumit
(totuși mai face un copil) și se însoțește
cu Lică. (N. R.- P. X C) (Harap Alb) Timpul era limitat (câteva
minute), spațiul este undeva afară.
(S. Al. X C) Sălbăticia e brutalitatea naturii. (V. D.
IX D)
Sălbăticia este locul unde comporta-
mentul natural al viețuitoarelor este
brutal, conform lanțului trofic. (V. D.
IX D)
Sălbăticia este brutală deoarece în
sălbăticie sunt doar animale sălbatice și
brutale. (T. S.- D., IX C)
Mister ascuns este un mister ascuns de
lume. (T. S.- D., IX C)
Pedeapsa este o pedeapsă pe care dacă
o faci, nu mai poți să o recuperezi. (M.
D., IX D)
În concluzie, Dumnezeu după foarte
mult timp a reușit să facă ce și-a pro-
pus, adică a-i îndrepta pe copii și acum
este foarte fericit de ce a făcut.
(S. Al., IXE)
Oamenii care nu doresc să cheltuie banii
se duc în locuri publice cum ar fi: par-
cul, baruri, mall, școala și multe altele.
(A. R., IX E)
În timpul liber mă dau cu bițigla. (P.
C., IX E)
În vremea aceea, ori erai sărac, ori
bogat, dar acum dacă stii să te descur-
ci poți să trăiești bine fără probleme.
(V. M., IX E)
În timpul de astăzi orice persoană poa-
te să-și facă mica sa bogăție, dacă se
gândește bine de mic la ce vrea să
ajungă când va împlini 18 ani. (S. Al.,
IXE)
Duminică mergem prin oras, copiii mici
jucându-se fiecare dupa buzunarul său.
(S. Al., IXE)
Bogații au mai tot timpul liber, cu
excepția a două, trei zile în care fac
afaceri de diferite feluri pt. a-și mări
averea. (S. Al., IXE)
Am învățat să apreciez tehnologia și
familia, deoarece nu mi-ar fi ușor să
renunț la niciuna din ele. (B. R., IX E)
La bunici când mă
duc este o plicti-
seală mai ca la
școală. (T. R.,
IX E)
Eu în timpul liber
merg cu prietenii
mei la sărit.
(T. R., IX E)
Crăciunul este perioada când copiii îi
spun Moșului ce doresc, iar adulții
plătesc. (G. C., X C)
Am zburat pentru prima dată cu avionul
în Spania și am văzut oceanogra-pfic.
(B. F., IX D)
Ion s-a căsătorit cu Ana pentru pămân-
turi, deoarece avea depresie față de
pământ. (B. L.- S., X-D)
Culese de
Prof. Miruna Chita
19
Hai la film! Am văzut, ne-a plăcut!
The Brave (2012)
Este o animaţie oferită de Disney Pixar şi prezintă povestea unei prinţese incăpăţânate, rebele şi curajoase, Merinda. Este fiica regelui Fergus şi a reginei Elinor, o arcaşă iscusită şi o fire războini-că, gata oricând să lupte pentru ceea ce îşi doreşte. Hotărâtă să îşi croiască propriul
destin, aceasta încalcă vechile legi scoţiene, iar acţiunile sale nesăbuite provoacă haos şi furie în în-treg regatul. Atunci când cere ajutorul
unei vrăjitoare, pentru a-şi îndeplini dorin-ţa, un blestem cumplit se abate asupra fa-miliei sale. Astfel, Merida trebuie să dea dovadă de curaj şi să-şi folosească talentele şi resursele pentru a dezlega blestemul îna-inte să fie prea târziu.
Tangled (2010) C â n d cel mai căutat bandit al rega-tului, Flynn Rider, se as-cunde într-un turn misterios, este luat ostatic de Rapunzel, o frumoasă captivă acolo, care are un păr blond, lung şi magic. Rapunzel, care caută calea de ieşire din turnul unde a fost inchisă timp de mulţi ani, face o înţele-gere cu frumosul hoţ şi pune la cale un plan de evadare, alături de un cal super-poliţist, Maximus, un cameleon super-protector, Pascal, şi o gaşcă de tâlhari aspri. De aici urmează un lung şir de aven-turi, care mai de care mai nebuneşti. Animaţia este oferita tot de Disney
Pixar şi merită văzută.
Daniela Victoria Groze
Dacă în vara acestui an s-au purtat culorile neon si cele deschise, cum ar fi gal-ben, albastru, verde , alb, crem şi roz, acum se poartă culorile închise, cum ar fi: albastru închis, galben muş-tar, verde, turcoaz, negru şi maro. În ceea ce priveşte hainele, trebuie să vă luaţi haine groase, deoarece se anunţă o iarnă friguroasă.
De accea vă sfătuiesc să încercaţi să purtaţi căciuli si pălării. Chiar daca multi dintre voi nu le pref-eraţi, iarna aceasta căciulile te fac să arăţi chic. Câţiva dintre fashion-iştii şcolii noastre şi-au dat cu părerea şi iată ce ne sfătuiesc: se poartă puloverele tricotate, cizmele cu catarame, ţinte, platforme, cizme cu tocul cat mai înalt şi gros sau
ugg-uri. Se poartă blugi cu talie cât mai înaltă, simpli şi închişi la culoare, paltoane puţin trecute de talie şi eşarfe. La baieţi se poartă, în general, sfeterele, puloverele, blugii, eşarfele şi bocancii. Se pare că au un simţ al modei rafinat şi chiar sunt interesaţi. Alţii îşi fac propria
lor modă, dar unora nu le
prea iese ceva spectaculos,
mai degrabă neadecvat (gen
colanţi traşi până în toate
liniile şi bluziţe până în
talie).
Andrada Reneta Popa
Ai grija cum te îmbraci!
AȘA DA!
AȘA NU!
20
Redactor șef: Daniela Victoria Groze
Redactor șef adjunct: Andrada Reneta Popa
Secretar de redacție: Ortensiu Bugariu
Redactori: Ioana Gruia, Larisa Oros, Andrada Alexandra Popa
Colaboratori: Cristina Bejenariu, Gheorghe Chereji, Patricia David,
Anamaria Groze, Cătălin Matei Corector: Alexandra Iasmina Mîndrean, Aida Moroșan
Tehnoredactor șef: Alexandru Patrichi
Tehnoredactor: Sebastian Lupu
Coordonator: prof. Crenguța Bratu
Colaboratori editare: prof. Vladimir Rusu şi prof. Vionelia Ştefu