rezultatele definitive recens Ă m  ntu l popula Ţ iei Şi al locuinŢelor 2011
DESCRIPTION
Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov. REZULTATELE DEFINITIVE RECENS Ă M Â NTU L POPULA Ţ IEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2011. Caracteristici demografice ale populaţiei Judeţului BRAŞOV. - 2013 -. Evoluţia populaţiei la Recensămintele din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011. - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
REZULTATELE DEFINITIVE
RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2011
Caracteristici demografice ale populaţiei
Judeţului BRAŞOV
Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
- 2013 -
549217589028
643261
582863
442692
373941
300836
397026436106
490018
402504
299976
225600
94848
152191152922153243180359142716148341
205988
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
25 ianuarie 1948 21 februarie 1956 15 martie 1966 5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002 20 oct. 2011
Judetul Brasov Urban Rural
Evoluţia populaţiei la Recensămintele din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011
Motivele scăderii populaţiei în România Braşov Sporul natural 22,5% Migraţia 77,5% 100%În judeţul Braşov motivul exclusiv al scăderii populaţiei comparativ cu anul 2002 îl reprezintă migraţia internă şi externă
Locul judeţului Braşov după populaţia stabilă din anul 2011
Locul JUDEŢUL1992 2011
urban rural total urban rural total
1 JUDEŢUL IAŞI 414908 396434 811342 355120 417228 772348
2 JUDEŢUL PRAHOVA 455262 419087 874349 374502 388384 762886
3 JUDEŢUL CLUJ 496563 239738 736301 458368 232738 691106
4 JUDEŢUL CONSTANŢA 550360 198409 748769 470961 213121 684082
5 JUDEŢUL TIMIŞ 425128 274904 700032 422349 261191 683540
6 JUDEŢUL DOLJ 374021 388121 762142 344037 316507 660544
7 JUDEŢUL SUCEAVA 250436 451394 701830 262153 372657 634810
8 JUDEŢUL BACĂU 371305 366207 737512 267141 349027 616168
9 JUDEŢUL ARGEŞ 314681 366525 681206 281642 330789 612431
10 JUDEŢUL BIHOR 312533 326330 638863 83042 292356 575398
11 JUDEŢUL MUREŞ 310995 299058 610053 276773 274073 550846
12 JUDEŢUL BRAŞOV 490018 153243 643261 397026 152191 549217
persoane
Populaţia stabilă a judeţului Braşov în
mediul urban şi rural
URBAN72.29%
RURAL27.71%
Populaţia stabilă a României în
mediul urban şi rural
RURAL46.03%
URBAN53.97%
Judeţul Braşov ocupă locul al 12-lea după numărul populaţiei stabile.
Ierarhia judeţelor în funcţie de gradul de urbanizare
1992 2011
urban rural total grad urbanizare
urban rural total grad urbanizare
MUNICIPIUL BUCURESTI 2067545 0 2067545 100,00 1883425 1883425 100,00
JUDETUL HUNEDOARA 410931 137019 547950 74,99 313918 104647 418565 75,00
JUDETUL BRASOV 490018 153243 643261 76,18 397026 152191 549217 72,29
JUDETUL CONSTANTA 550360 198409 748769 73,50 470961 213121 684082 68,85
JUDETUL CLUJ 496563 239738 736301 67,44 458368 232738 691106 66,32
JUDETUL SIBIU 307715 145158 452873 67,95 262868 134454 397322 66,16
JUDETUL BRAILA 257598 134433 392031 65,71 200765 120447 321212 62,50
JUDETUL TIMIS 425128 274904 700032 60,73 422349 261191 683540 61,79
JUDETUL ALBA 228372 185547 413919 55,17 198412 143964 342376 57,95
JUDETUL MARAMURES 285339 254760 540099 52,83 275286 203373 478659 57,51
Persoane %
La recensământul din 2011 populaţia judeţului Braşov se situează pe locul al 2-lea după judeţul Hunedoara cu un grad de urbanizare de 72,29%, în timp ce în anul 1992 era pe locul I cu 76,18%.
Tendinţa este de scădere în continuare.
Locul mediului urban: 1992, 2002, 2011
Recensământ 1992 urban
JUDETUL CONSTANTA 550360
JUDETUL CLUJ 496563
JUDETUL BRASOV 490018
Recensământ 2002 urban
JUDETUL CONSTANTA 501981
JUDETUL CLUJ 472622
JUDETUL BRASOV 436106
Recensământ 2012 urban
JUDETUL CONSTANTA 470961
JUDETUL CLUJ 458368
JUDETUL TIMIS 422349
JUDETUL BRASOV 397026
persoane persoane
persoane
Judeţul Braşov se află pe locul al 4-lea ca număr al populaţiei urbane, în scădere faţă de recensământul din 1992 când se situa pe locul al 3-lea.
Locul municipiului Braşov: 1992, 2011
JUDEŢE MUNICIPII 1992
1 JUDEŢUL CONSTANTA MUNICIPIUL CONSTANŢA 350581
2 JUDEŢUL IASI MUNICIPIUL IASI 344425
3 JUDEŢUL TIMIS MUNICIPIUL TIMIŞOARA 334114
4 JUDEŢUL CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 328602
5 JUDEŢUL GALATI MUNICIPIUL GALAŢI 326141
6 JUDEŢUL BRASOV MUNICIPIUL BRAŞOV 323736
JUDEŢE MUNICIPII 2011
1 JUDEŢUL CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA 324576
2 JUDEŢUL TIMIS MUNICIPIUL TIMIŞOARA 319279
3 JUDEŢUL IASI MUNICIPIUL IAŞI 290422
4JUDEŢUL CONSTANTA
MUNICIPIUL CONSTANŢA 283872
5 JUDEŢUL DOLJ MUNICIPIUL CRAIOVA 269506
6JUDEŢUL BRASOV
MUNICIPIUL BRAŞOV 253200
persoane persoane
Municipiul Braşov este al 6-lea în România din punct de vedere al numărului populaţiei stabile.
Populaţia stabilă din mediul urban în anul 2011
Populaţia stabila 1992 2011
TOTAL JUDET 643261 549217
URBAN 495398 397026
MUNICIPIUL BRAŞOV 323736 253200
MUNICIPIUL CODLEA 24547 21708
MUNICIPIUL FAGARAŞ 44931 30714
MUNICIPIUL SACELE 30226 30798
ORAŞ GHIMBAV 5380 4698
ORAŞ PREDEAL 7302 4755
ORAŞ RAŞNOV 16384 15022
ORAŞ RUPEA 6326 5269
ORAŞ VICTORIA 10247 7386
ORAŞ ZARNEŞTI 26319 23476
RURAL 147863 152191
Populaţia stabilă din mediul urban a judeţului Braşov, din anual 2011
253200
30798
30714
23476
21708
15022
7386
5269
4755
4698
0 50000 100000 150000 200000 250000
MUNICIPIUL BRASOV
MUNICIPIUL SACELE
MUNICIPIUL FAGARAS
ORAS ZARNESTI
MUNICIPIUL CODLEA
ORAS RASNOV
ORAS VICTORIA
ORAS RUPEA
ORAS PREDEAL
ORAS GHIMBAV
nr persoane
În ultimii 20 de ani populaţia din mediul urban a scăzut cu 14,6% ; Scăderea s-a înregistrat în toate localităţile din mediul urban cu excepţia municipiului Săcele (+1,9%) care a devansat municipiul Făgăraş; În municipiul Braşov populaţia a scăzut cu 21,8% faţă de Recensamântul din 1992 .
Ponderea judeţului în populaţia ţării %
Dinamica populaţiei la Recensământul din 2011 faţă de cel din 1992 în judeţul Braşov - mediul URBAN
-70536-14217
-2861-2843-2839-2547-1362-1057
-682572
-70500 -60500 -50500 -40500 -30500 -20500 -10500 -500
MUNICIPIUL BRASOVMUNICIPIULORAS VICTORIAORAS ZARNESTIMUNICIPIUL CODLEAORAS PREDEALORAS RASNOVORAS RUPEAORAS GHIMBAVMUNICIPIUL SACELE
nr persoane
Populaţia judeţului a scăzut cu 94.044 persoane faţă de 1992, respectiv 39.811 faţă de 2002, iar contribuţia cea mai mare a avut-o municipiul Braşov cu o scădere de 70.536 persoane faţă de 1992, respectiv 33.396 faţă de anul 2002.
Populaţia stabilă din mediul rural a judeţului Braşov, în anul 2011
84
72
83
20
61
54
54
02
51
81
50
25
48
92
48
19
46
24
45
67
44
90
42
18
41
98
41
97
39
94
34
01
33
36
33
15
32
20
31
69
311
82
92
02
82
22
76
22
72
12
66
02
51
82
46
32
35
72
25
02
20
92
19
52
10
32
02
61
97
61
94
91
87
41
86
01
82
61
75
51
74
41
69
01
58
71
58
11
30
911
62
90
88
52
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000P
RE
JM
ER
TA
RL
UN
GE
NI
FE
LD
IOA
RA
HA
RM
AN
BR
AN
HO
GH
IZM
OIE
CIU
SA
NP
ET
RU
DU
MB
RA
VIT
AV
UL
CA
NC
RIS
TIA
NH
AL
CH
IUT
EL
IUB
UD
ILA
BO
DS
INC
AR
AC
OS
PO
IAN
AV
AM
A B
UZ
AU
LU
IA
PA
TA
RE
CE
AM
AIE
RU
SS
ER
CA
IAM
AN
DR
AC
OM
AN
AV
OIL
AC
RIZ
BA
VC
AT
AB
UN
ES
TI
JIB
ER
TH
OM
OR
OD
UC
EA
HA
RS
EN
IV
IST
EA
OR
ME
NIS
UN
GR
AP
AR
AU
AU
GU
ST
INB
EC
LE
AN
SO
AR
SL
ISA
SIN
CA
NO
UA
CIN
CU
SA
MB
AT
A D
EH
OL
BA
VD
RA
GU
ST
ICU
SU
FU
ND
AT
A
nr persoane
În mediul rural localităţile cu cea mai mare populaţie stabilă sunt : Prejmer(8472 locuitori), Tărlungeni(8320 locuitori), Feldioara(6154 locuitori). Localităţile cu cel mai mic număr al populaţiei : Fundata(852 locuitori), Ticuşu(908 locuitori), Drăguş(1162 locuitori).
-56
1
-54
5
-511
-51
0
-47
2
-39
3
-33
9
-31
6
-29
3
-27
9
-19
5
-16
3 -38
-38
-34
-32
-28
-27
52
68
92
10
2
10
5
12
2
17
3 34
0
42
4
64
9
71
3
72
6
11
22
11
45 1
40
7
15
10
-27
9
-1000
-500
0
500
1000
1500
JIB
ER
T
MA
ND
RA
BR
AN
HA
RS
EN
I
FU
ND
AT
A
FE
LD
IOA
RA
PA
RA
U
RE
CE
A
HO
MO
RO
D
MO
IEC
IU
CIN
CU
SO
AR
S
LIS
A
UN
GR
A
VA
MA
BU
ZA
UL
UI
BO
D
HO
GH
IZ
CA
TA
UC
EA
TIC
US
U
BE
CL
EA
N
SE
RC
AIA
CO
MA
NA
BU
NE
ST
I
DU
MB
RA
VIT
A
PR
EJM
ER
RA
CO
S
AP
AT
A
MA
IER
US
TE
LIU
CR
IST
IAN
HA
RM
AN
BU
DIL
A
TA
RL
UN
GE
NI
SA
NP
ET
RU
Cel mai mare aport de populaţiei l-au înregistrat localităţile periurbane ( Sânpetru, Hărman, Cristian) şi localităţile cu populatie rromă (Tărlungeni, Budila, Teliu, Măieruş).
Dinamica populaţiei la Recensământul din 2011faţă de cel din 1992 în judeţul Braşov
Mediul rural
DENSITATEA POPULAŢIEI
Localitatile cu cele mai mari respectiv cele mai mici densitati persoane pe km2
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200
OR.VICTORIA
MUN.BRASOV
MUN.FAGARAS
MUN.CODLEA
OR.GHIMBAV
HARSENI
JIBERT
CINCU
TICUSU
SOARS
1992 2011
JUDEŢUL BRAŞOV 119,94 102,41
URBAN 403,43 323,32
MUNICIPIUL BRASOV 1211,04 947,18
MUNICIPIUL CODLEA 200,19 177,03
MUNICIPIUL FAGARAS 1150,6 786,53
MUNICIPIUL SACELE 115,58 117,21
ORAS GHIMBAV 190,11 166,01
ORAS PREDEAL 125,06 83,2
ORAS RASNOV 99,68 91,4
ORAS RUPEA 84,13 70,08
ORAS VICTORIA 1583,77 1141,58
ORAS ZARNESTI 128,54 114,66
RURAL 35,76 36,8
persoane/Km2
Cea mai mare densitate a populaţiei continuă să rămână în oraşul Victoria (1141,58 loc/km2) iar cea mai mică la Şoarş (10,45locuitori/km2).
Durata medie a vieţii
1992 2002 2011
Total Total 70,88 72,22 75,27
Masculin 67,24 68,81 71,64
Feminin 74,87 75,73 78,88
Urban Total : 72,62 75,85
Masculin : 69,36 72,19
Feminin : 76,0 79,4
Rural Total : 71,12 73,8
Masculin : 67,61 70,05
Feminin : 74,86 77,72
Durata medie de viaţă a crescut constant în ultimii 20 de ani cu 4,39 ani, respectiv cu 4,4 ani pentru bărbaţi şi 4,0 ani pentru femei.
Populaţia pe sexe
Cel mai mare procent de bărbaţi respectiv femei pe localitati
47,3347,6548,0148,0248,3548,5848,7248,9549,0149,0952,6451,7651,6851,6551,5751,5551,5551,3751,2651,24
52,6752,3551,9951,9851,6551,4251,2851,0550,9950,9147,3648,2448,3248,3548,4348,4548,4548,6348,7448,76
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
MUN. FAGARASMUN. BRASOV
OR. PREDEALOR. RUPEACRISTIANBECLEAN
OR. GHIMBAVMANDRA
OR.VICTORIAMUN. SACELE
POIANA MARULUIFUNDATA
BUDILATICUSUSOARS
BUNESTIDRAGUS
VAMA BUZAULUIHOLBAV
JIBERT
Masculin Feminin
Dintre localităţile urbane, Codlea este singura localitate în care numărul de bărbaţi îl devansează pe cel al femeilor.
Populaţia pe grupe mari de vârstă
Recensământ 2011
Totalpersoane
% din total copii
(0-14 ani)
% din total tineri
(15-24 ani)
% din total adulţi
(25-64 ani)
% din total >65 ani
din care
% din total >85 ani
TOTAL JUDET 549217 15,56 12,19 57,86 14,40 1,21
URBAN 397026 13,59 11,88 60,40 14,13 1,14
RURAL 152191 20,70 12,98 51,22 15,10 1,37
14.4
57.86
12.19
15.56
Copii Tineri Adulti Varstnici
Brasov 2011
16.14
55.71
12.3
15.85
Copii Tineri Adulti Varstnici
Romania 2011
Populaţia pe grupe mari de vârstă – diferenţe faţă
de recensământul din 1992
Recensământ
2011
Total persoane
diferenţa persoane 2011 si 1992 în puncte procentuale
pers 2011-1992
% din total copii
% din total tineri
% din total adulţi
% din total >65 ani
din care
% din total >85 ani
TOTAL JUDEŢ 549217 -94044 -9,03 -5,17 8,27 5,94 0,74
URBAN 397026 -98372 -11,12 -5,53 9,46 7,19 0,79
RURAL 152191 4328 -3,5 -4,21 6,14 1,57 0,52
Grupa de vârsta 25-64 ani reprezintă resursele de muncă şi premiza a dezvoltării. Din acest punct de vedere judeţul Brasov se situează pe locul al 4-lea dupa municipiul Bucureşti si judeţele Ilfov şi Constanţa cu un procent de 57,9%. Faţă de 1992 a scăzut numărul copiilor şi al populaţiei tinere (-14,2%) şi a crescut numărul populaţiei de peste 65 ani (+5,94%).
Recensământ 2011
Raport de îmbătrânire a populaţiei
Raportul de dependenţă demografică a vârstnicilor
Raportul de dependenţă demografică
Număr persoane vârstnice (65 ani şi peste) care revin la 100 persoane tinere(sub 15 ani)
Număr persoane vârstnice (65 ani şi peste) care revin la 100
persoane în vârstă de muncă(15-64 ani)
Număr persoane tinere( sub 15 ani ) şi vârstnice (65 ani şi peste)
care revin la 100 persoane în vârstă de muncă(15-64 ani)
1992 2002 2011 1992 2002 2011 1992 2002 2011
TOTAL JUDET 34,4 70,6 92,6 12,6 16,2 20,6 49,4 39,2 42,8
URBAN 28,1 70,9 104 10,2 14,1 19,5 46,3 34,1 38,3
RURAL 55,9 70 73 21,7 23,5 23,5 60,6 57 55,8
Indicatorii de îmbătrânire şi de dependenţă
Comparativ cu ţara (1,018) indicele de îmbătrânire al populaţiei este încă subunitar în judeţul Braşov (0,926), deşi a crescut îngrijorător comparativ cu 1992.Rapoartele de dependenţă demografică şi dependenţă demografică a vârstnicilor sunt ceva mai bune decât cele la nivel naţional.
48,434,4
79,8 70,6
101,892,6
-10
10
30
50
70
90
110
1992 2002 2011
Raportul de imbătrânire a populatiei
Romania Brasov
16,6 12,620,6
16,223,7 20,6
0
20
40
60
80
100
1992 2002 2011
Raportul de dependenţă demografică a vârstnicilor
Romania Brasov
50,9 49,4 46,4 39,2 47 42,8
0
20
40
60
80
100
1992 2002 2011
Raportul de dependenţă demografică
Romania Brasov
Indicatorii de îmbătrânire şi de dependenţă
Populaţia după etnii
LOCALITĂŢIPopulaţia Stabilă Romani Maghiari Rromi (ţigani) Germani
1992 2011 1992 2011 1992 2011 1992 2011 1992 2011
JUDEŢUL BRAŞOV 643261 549217 553101 453325 63612 39661 15612 18519 10059 2923
A. MUNICIPII ŞI ORAŞE
495395 397026 439105 336289 46292 26117 2975 4646 6215 1947
MUNICIPIUL BRAŞOV 323736 253200 287535 219019 31574 16551 504 845 3418 1188
MUNICIPIUL CODLEA 24547 21708 22423 17930 963 569 453 1121 691 213
MUNICIPIUL FĂGĂRAŞ 44931 30714 41018 25853 2349 1056 557 1069 966 192
MUNICIPIUL SĂCELE 30226 30798 21606 20218 8233 6210 266 328 111 67
ORAS GHIMBAV 5380 4698 4979 4298 287 155 17 10 95 41
ORAŞ PREDEAL 7302 4755 7030 4309 199 62 31 21 38 9
ORAŞ RÂŞNOV 16384 15022 15494 13458 447 200 14 268 421 100
ORAŞ RUPEA 6326 5269 4331 3591 1428 975 371 360 193 82
ORAŞ VICTORIA 10247 7386 9838 6907 139 40 74 21 189 26
ORAŞ ZĂRNEŞTI 26319 23476 24851 20706 673 299 688 603 93 29
B. COMUNE 147863 152191 113996 117036 17320 13544 12637 13873 3844 976
persoane
Mai avem doar 2923 Germani.
Populaţia stabilă după etnie a judeţului Braşov la recensământul din 2011
Români87,94%
Italieni0,02%
Ruşi-lipoveni0,02%
Evrei0,01%
Alte0,20%
Alte etnii0,13%
Romi (ţigani)3,59%
Maghiari7,69%
Germani0,57%
Turci 0,02%
Populaţia stabilă după etnie a judeţului Braşov la recensământul din 1992
Români85,99%
Ruşi-lipoveni0,04%
Alte0,13%
Alte etnii0,07%
Romi (ţigani)2,43%
Maghiari9,89%
Germani1,56%
Evrei0,03%
Populaţia după etnii
În ultimii 20 de ani populaţia de etnie română(conform propriilor declaraţii) a crescut cu 1,95 puncte procentuale, cea rromă cu 1,16 puncte procentuale, în defavoarea populaţiei de etnie maghiară (-2,20 puncte procentuale) şi cea de etnie germană (-0,99 puncte procentuale).
Populatia după religie
LOCALITĂŢIPopulaţia Stabilă Ortodoxă
Romano-catolică
ReformatăEvaghelică
luteranăPenticostală
1992 2011 1992 2011 1992 2011 1992 2011 1992 2011 1992 2011
JUDEŢUL BRAŞOV 643261 549217 540049 439055 29732 17800 18891 11426 11550 10374 4918 10724
A. MUNICIPII ŞI ORAŞE 495395 397026 419073 319194 26965 15585 13544 7368 6969 5669 2929 3794
MUNICIPIUL BRAŞOV 323736 253200 271995 205642 20754 11821 10153 5218 1324 1427 1493 1316
MUNICIPIUL CODLEA 24547 21708 21333 17260 930 596 207 168 236 60 355 634
MUNICIPIUL FĂGĂRAŞ 44931 30714 39982 25528 977 420 1222 568 114 156 108 193
MUNICIPIUL SĂCELE 30226 30798 20400 18624 1760 1331 1064 853 5207 3867 564 945
ORAŞ GHIMBAV 5380 4698 4763 4052 226 130 76 59 - 29 8 19
ORAŞ PREDEAL 7302 4755 6754 4132 331 181 59 18 24 9 7 10
ORAŞ RÂŞNOV 16384 15022 14914 13098 577 300 129 62 8 49 35 71
ORAŞ RUPEA 6326 5269 4330 3582 588 407 411 317 29 57 233 291
ORAŞ VICTORIA 10247 7386 9711 6722 111 27 66 12 16 10 20 39
ORAŞ ZĂRNEŞTI 26319 23476 24891 20554 711 372 157 93 11 5 106 276
B. COMUNE - TOTAL 147863 152191 120976 119861 2767 2215 5347 4058 4581 4705 1989 6930
persoane
Populatia după religie Populaţia stabilă după religie a judeţului Braşov la recensământul din 2011
Evanghelică2,02%
Reformată lutherană2,23%
Romano-catolică3,47%
Greco-catolică0,66%
Atei0,17%
Alte6,07%
Uniteriană0,99%
Alte religii2.82%
Penticostală2,09%Ortodoxă
85,56%
Ponderea populaţiei de religie ortodoxă a crescut (de la 83,82% la 85,56%) in acelaşi ritm cu populaţia de etnie română. A crescut deasemenea ponderea populaţiei de religie penticostală de la 1,45% la 2,09%.
Populaţia stabilă după religie a judeţului Braşov la recensământul din 1992
Ortodoxă83,82%
Penticostală0,76%
Alte religii3.53%
Unitariană1.22%
Alte5,71%
Fără religie şi Atei0,20%
Greco-catolică1,13%
Romano-catolică4,61%
Reformată 2,93%
Evanghelică lutherană1,79%
Populaţia după starea civilă
42,2439,19
48,5
3,03
8,265,63 4,94
0,6 0,02
47,59
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
1992 2011
Necăsătorit(ă) Căsătorit(ă) Divorţat(ă) Văduv(ă) Nedeclarată
A scăzut procentul persoanelor necasătorite şi căsătorite în favoarea persoanelor divorţate şi aflate în uniune consensuală.
Populaţia după statutul educaţional
JUDEŢUL BRAŞOV
1992 2011
Pondere în pop 12 ani şi peste Pondere în pop 10 ani şi peste
Superior Mediu
Scăzut
Superior Mediu
Scăzut
din care: - fără sc.
absolvită
din care: - fără sc.
absolvită
TOTAL JUDET 6,7 43,2 49,7 1,3 18,3 48,1 33,6 2,3
URBAN 8,3 48,2 43,2 0,6 22,2 51,7 26,1 1,5
MUNICIPIUL BRASOV 10,0 49,7 39,9 0,3 26,5 52,0 21,5 0,9
MUNICIPIUL CODLEA 3,4 40,6 55,7 0,9 13,2 48,4 38,4 2,7
MUNICIPIUL FAGARAS 8,3 49,3 41,8 0,7 17,9 52,2 29,9 2,4
MUNICIPIUL SACELE 3,4 43,4 52,7 1,8 14,4 48,2 37,3 3,4
ORAS GHIMBAV 2,3 43,0 54,5 0,5 17,2 51,6 31,2 1,1
ORAS PREDEAL 3,8 41,6 54,3 1,5 16,1 56,2 27,7 1,2
ORAS RASNOV 4,0 45,6 50,1 0,7 14,9 50,5 34,5 2,2
ORAS RUPEA 4,3 37,6 57,7 1,6 11,5 45,0 43,5 3,8
ORAS VICTORIA 6,0 49,7 44,0 0,5 13,7 57,7 28,6 1,3
ORAS ZARNESTI 2,5 46,4 50,6 2,7 10,1 53,8 36,1 3,4
RURAL 1,5 27,7 72,3 3,3 7,5 38,2 54,3 4,4În paralel cu creşterea ponderii absolvenţilor de studii superioare a crescut şi ponderea populaţiei fărăşcoala absolvită de la 1,3% la 2,3%.În municipiul Braşov un sfert din populaţie (26,5%) are studii superioare.
Populaţia după statutul educaţional
43.2 49.7
72.3
1.56.78.3
48.243.2
27.7
0.00.10.20.30.40.50.60.70.80.91.0
Urban JudetulBrasov
Rural
Superior Mediu Scăzutleg 1 leg 21992
22.2 18.37.5
51.748.1
38.2
26.133.6
54.3
0.0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
Urban JudetulBrasov
Rural
Superior Mediu Scăzutleg 1 leg 22011
În judeţul Braşov numărul de absolvenţi de studii superioare a crescut de la 6,7% în anul 1992, la 18,3% în anul 2011.
5.214.4
34.5
41.4
60.344.2
0.0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1.0
1992 2011Superior Mediu Scăzutleg 1 leg 2
ROMÂNIA
Populaţia plecată în străinătate pentru o perioadă îndelungată pe grupe de vârstă
Grupe vârstă Nr. pers. Masculin Feminin
Total 100,0 100,0 100,0
Sub 15 6,4 6,6 6,1
15-19 2,6 2,8 2,5
20-24 11,7 11,4 11,9
25-29 17,8 18,8 16,9
30-34 18,6 20,4 17,0
35-39 12,2 13,4 11,1
40-44 10,7 10,4 10,9
45-49 6,6 5,6 7,5
50-54 6,9 5,2 8,5
55-59 3,8 3,1 4,4
60-64 1,4 1,3 1,6
65 ani si peste 1,3 1,0 1,6
%
Cea mai mare pondere a populaţiei
plecate în străinătate o au persoanele din
grupele de vârstă 25-29 şi 30-34 ani
(36,40%).
În judeţul Braşov au fost înregistrate
26.472 persoane plecate în străinătate
pentru o perioadă îndelungată.
Populaţia plecată în străinătate pentru o perioadă îndelungată pe grupe de vârstă
0500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
45005000
Sub15 ani
15-19ani
20-24ani
25-29ani
30-34ani
35-39ani
40-44ani
45-49ani
50-54ani
55-59ani
60-64ani
65 anişi
peste
Populaţia plecată pentru o perioadă îndelungată, pe grupe de vârstă şi sexe
Total Masculin Feminin
Pe grupele de vârstă 30-34 ani şi 35-39 ani bărbaţii deţin supremaţia
Până la 30 ani şi după 40 ani, femeile reprezintă “grosul” populaţiei plecate în străinătate.
Populaţia plecată pentru o perioadă îndelungată
%
Ţara de destinaţie Italia Spania Germania Marea Britanie S.U.A
TOTAL(persoane) 12775 3688 2063 1925 1240Sub 15 6.8 7.8 5.3 4.9 3.3 15-19 2.6 2.8 1.7 3.7 1.520-24 10.4 11.4 13.2 20.2 5.725-29 14.3 19.7 20.1 30.2 14.830-34 16.0 20.9 16.4 22.1 30.135-39 12.0 12.4 11.8 8.5 13.540-44 12.0 9.6 11.3 5.5 10.345-49 8.9 5.4 5.6 2.1 3.750-54 9.6 5.6 4.8 1.4 4.555-59 4.9 2.6 4.3 0.7 3.360-64 1.4 1.2 2.3 0.4 3.9
65 ani si peste 0.8 0.6 3.2 0.4 5.3
Cele mai multe persoane sunt plecate în Italia (48,2%), urmate de cele plecate în Spania (13,9%),
Germania (7,3%), Marea Britanie (7,3%) şi SUA (4,7%).
Populaţia plecată pentru o perioadă îndelungată
Ţările de destinaţie ale populaţiei plecate pentru o perioadă îndelungată, pe grupe de vârstă
0
1000
2000
Sub 15ani
15-19ani
20-24ani
25-29ani
30-34ani
35-39ani
40-44ani
45-49ani
50-54ani
55-59ani
60-64ani
65 anişi
peste
Italia
Spania
Germania
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
SUA
Este de remarcat că în Italia, Spania şi SUA grupa de vârstă cu cea mai mare pondere este 30-34 ani, în timp ce în Germania şi Marea Britanie este de 25-29 ani.
Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Director executiv, Ion Popescu
Director executiv adjunct, Mihaela Pâtea
VVă mulţumim ă mulţumim
pentrupentru
atenţia acordată !atenţia acordată !