rezumat tvetstanschi marian
DESCRIPTION
Rezumat teza Securitate si riscTRANSCRIPT
Cuprins
FOREWORD .......................................................................................................................................... 2
CUVÂNT ÎNAINTE ............................................................................................................................... 3
Capitolul 1 Securitatea energetică ........................................................................................................... 4
Capitolul 2 Riscuri şi disfuncţii în asigurarea securităţii energetice ....................................................... 5
Capitolul 3 Risc şi securitate în derularea proiectelor de mediu ............................................................. 6
Capitolul 4 Fundamentarea proiectului de retehnologizare a staţiei de epurare ape uzate Eforie Sud ... 8
Capitolul 5 Derularea proiectului de retehnologizare a staţiei de epurare ape uzate Eforie Sud .......... 15
Capitolul 6 Concluzii ............................................................................................................................ 35
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 38
2
FOREWORD
Environmental issues from different perspectives can be classified as negative,
(environmental pollution) and positive (material savings and costs, etc.). Also, certain
environmental aspects (which is already happening), and potential environmental issues, direct
and indirect aspects aspects.
In the same context, the process of identification of environmental aspects related to
activities under the projects referring to the risks you have to bear in mind the following:
• emissions into the air;
• discharges in water
• waste management;
• pollution of land;
• impact on community;
• the use of raw materials and natural resources;
• other aspects of the local environment.
The project manager understands the risks associated with the project. Careful planning,
however, cannot prevent the risk, while the project manager has the ability to exercise control
over random events "[1]. In the context of a project, "the risk is a condition or an event more
or less predictable, which may have positive or negative effects on its objectives" [2]. The risk
has a cause and a consequence of expedients, such as modification of the objectives or the
composition of the project team. The anticipated consequences sometimes presents risks, for
example, certain delays or cost overruns programmes.
The characteristics of the wastewater from various cities, as well as of the various
machines that are used in wastewater treatment plants, are almost mandatory drafting of studies
and research.
The investment project that seeks to be analyzed with the help of several indicators and
techniques (net present value, profitability index, internal rate of return, payback period,
updated analysis of sensitivity) to determine its performance and to see whether it is profitable
or not, and as a result of these multiple analyses will formulate conclusions regarding the
decision to implement the proposed investment project.
The paper presents both theoretical aspects related to risk and security applied to the
field of energy, primarily through the prism of a large consumer of energy (at a wastewater
treatment plant), as well as the case study of the risks generated by a project of refurbishment.
This way want to thank firstly Mr. Professor Doctor Engineer Dan ROBESCU, the head
of this work that I was next with scientific advice and guidance have allowed me a good
elaboration of the thesis during the three years of doctoral studies.
Extend a special thanks to Mrs. Vice Dean Professor Doctor Engineer Diana
Lăcrămioara ROBESCU for advice and trust in my first experiments.
Thanks full of respect to all teachers, as well as the doctoral school and all teachers of
the Faculty of Power Engineering, what contributed to my professional training.
3
CUVÂNT ÎNAINTE
Aspectele de mediu privite din perspective diferite pot fi clasificate în negative,
(poluarea mediului) şi pozitive (economii de materiale şi costuri etc.). De asemenea, aspecte de
mediu certe, şi aspecte de mediu potenţiale, aspecte directe şi aspecte indirecte.
În acelaşi context, procesul de identificare a aspectelor de mediu legate de activităţile
desfăşurate în cadrul proiectelor cu referire la riscuri trebuie să aibă în vedere următoarele:
emisiile în aer;
evacuările în apă:
gestiunea deşeurilor;
poluarea terenurilor;
impactul asupra comunităţilor;
folosirea materiilor prime şi a resurselor naturale;
alte aspecte de mediu locale.
Managerul de proiect înţelege bine riscurile asociate în tot proiectul. Planificarea, oricât
de minuţioasă, “nu poate preveni riscul, în timp ce managerul de proiect are capacitatea de a
exercita un control asupra evenimentelor întâmplătoare”[1]. În contextul unui proiect, „riscul
este o condiţie sau un eveniment mai mult sau mai puţin previzibil, susceptibil de a avea efecte
pozitive sau negative asupra obiectivelor sale”[2]. Riscul are o cauză şi se materializează printr-
o consecinţă, cum ar fi: modificarea obiectivelor sau compoziţia echipei de proiect. Riscurile
prezintă uneori consecinţe anticipate, de exemplu anumite întârzieri ale programelor sau
depăşiri de costuri.
Caracteristicile din ce în ce mai variate ale apelor uzate din oraşe, precum şi ale
diverselor utilaje care sunt folosite în staţiile de epurare, fac aproape obligatorie elaborarea de
studii şi cercetări.
Proiectul de investiţii ce se doreşte a fi analizat cu ajutorul mai multor indicatori şi
tehnici (valoare netă actualizată, indicele de profitabilitate, rata internă de rentabilitate,
termenul de recuperare actualizat, analiza de sensibilitate) pentru a determina performanţa
acestuia şi pentru a vedea dacă este profitabil sau nu, iar în urma acestor multiple analize se vor
formula concluziile cu privire la decizia de implementare a proiectului de investiţie propus.
Lucrarea prezintă aspecte atât teoretice legate de risc şi securitate aplicate pe domeniul
energetic, în principal prin prisma unui mare consumator de energie (la o staţie de epurare a
apelor uzate), cât şi studiul de caz asupra riscurilor generate de un proiect de retehnologizare.
Doresc pe această cale să mulţumesc în primul rând Domnului Profesor Doctor Inginer Dan
ROBESCU, conducătorul ştiinţific al acestei lucrări, care mi-a fost alături cu sfaturi ştiinţifice
şi îndrumări care mi-au permis o bună elaborare a tezei pe perioada celor trei ani ale studiilor
doctorale.
Adresez mulţumiri deosebite Doamnei Prodecan Profesor Doctor Inginer Diana
Lăcrămioara ROBESCU pentru sfaturile şi încrederea acordată în primele mele experimente
realizate.
Mulţumiri pline de respect tuturor profesorilor Şcolii Doctorale, precum şi tuturor
profesorilor din cadrul Facultăţii de Energetică, ce au contribuit la formarea mea profesională.
4
Capitolul 1 Securitatea energetică
Securitatea energetică reprezintă un concept de natură politică, tehnică, economică,
comercială şi socială, facând parte alături de securitatea alimentară, securitatea financiară, etc.
din problematica securităţii naţionale. Aceasta presupune un cost acceptabil la un nivel de risc
acceptabil.
Ca definiţie, securitatea energetică se realizează pe interval de timp dat, având ca
obiectiv asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie, respectându-se diverse condiţii
restrictive.
Pentru îndeplinirea condiţiilor de securitate energetică, trebuie să se asigure necesarul
de consum, sub aspectul accesibilităţii şi disponibilităţii resurselor, al controlului rutelor şi
distribuţiei, al alimentării pe termen lung.
Securitatea are, de obicei, un cost ridicat, deoarece înglobează o problematică mult mai
amplă decât cea a componentelor aprovizionare - sustenabilitate -competitivitate.
Unul dintre detaliile importante ale securităţii energetice, adică menţinerea constantă a
fluxului de energie este influenţată şi de lanţul posesor – exploatator – producător –
transportator – distribuitor - consumator.
Securitatea energetică, din punctul de vedere al consumatorilor, presupune varierea
ofertei, varierea resurselor energetice, precum şi stabilirea unor preţuri cât mai previzibile şi
mai reduse. De aceea, importatorii de energie urmăresc majorarea profitului prin minimizarea
costurilor energiei, susţinute printr-o furnizare continuă a energiei.
Lipsa unor măsuri adecvate pentru asigurarea securităţii energetice poate conduce
treptat la insecuritate în privinţa asigurării şi aprovizionării constante cu hidrocarburi a
activităţilor economice.
Modalitatea cea mai durabilă de realizare a securităţii energetice este aceea de înlocuire
a resurselor primare convenţionale (petrol, gaze naturale, cărbune) cu cele regenerabile.
Problema epuizării resurselor a impus găsirea unor soluţii alternative, care să presupună costuri
de producere mai reduse şi cu un grad de poluare mai mic. În prezent, se utilizează o serie de
resurse regenerabile, cum ar fi energia solară, eoliană, geotermală, biomasă, valuri, maree, etc.
Concluzii
Securitatea energetică se realizează în scopul asigurării continuităţii în alimentarea cu
energie, respectându-se diverse condiţii restrictive. Conceptul presupune să se asigure necesarul
de consum, sub aspectul accesibilităţii şi disponibilităţii resurselor, al controlului rutelor şi
distribuţiei, al alimentării pe termen lung.
Diversitatea resurselor de energie, dar şi a modalităţilor de valorificare este un element
esenţial pentru securitatea energetică a oricărei ţări. Utilizarea într-un procent mai mare a uneia
dintre resurse poate conduce la probleme majore pe termen lung.
Deţinerea unor resurse proprii este o cale foarte simplă de a menţine securitatea
energetică a unei ţări. Posibilitatea de a acoperi consumul intern şi diversificarea resurselor
reprezintă o situaţie ideală pentru orice ţară.
Un alt factor foarte important privind securitatea energetică a unei ţări este reprezentat
de utilizarea eficientă a resurselor. În ceea ce priveşte, resursele energetice neregenerabile
această caracteristică determină folosirea pentru un timp mai lung a resurselor proprii şi implicit
a scăderii cheltuielilor prin scăderea importurilor.
5
Producţia proprie a României de energie electrică provine atât din surse convenţionale
(cărbune, nuclear, hidro), dar şi din resurse regenerabile (în special eolian şi fotovoltaic).
O politică energetică a securităţii naţionale este reprezentată de diversificarea surselor.
Orice disfuncţionalitate de natură energetică poate provoca efecte care duc la pierderi aproape
irecuperabile. De aceea, din acest punct de vedere, securitatea energetică cuprinde trei
dimensiuni: garantarea unor surse alternative de energie, stabilirea unor rute energetice
alternative şi punerea în siguranţă a traseelor existente.
În contextul actual, efectele neatingerii performanțelor sugerate de conceptul de
securitate energetică pot cauza riscuri consideravile atât asupra economiei, cât și asupra
mediului. De aceea, în cele ce urmează, s-a considerat esențial studiul proceselor dintr-o stație
de epurare precum și evaluarea riscurilor de investiție în modernizarea unei astfel de instalații.
Capitolul 2 Riscuri şi disfuncţii în asigurarea securităţii energetice
Riscul reprezintă probabilitatea de a nu obţine o anumită rentabilitate a investiţiei
realizate.
Riscurile prezintă uneori consecinţe anticipate, de exemplu anumite întârzieri ale
programelor sau depăşiri de costuri. Bineînţeles, riscurile prezintă, uneori consecinţe pozitive.
O scădere imprevizibilă a costurilor materialelor este un eveniment agreat de organizaţii.
În cazul unui proiect pot să apară situaţii în care soluţia adoptată nu satisface exigenţele
beneficiarului. Ca urmare, vorbim de risc de calitate. De cele mai multe ori, criteriile de calitate
sunt specificate în contract şi pot fi atât calitative, cât şi cantitative.
Sunt relativ frecvente cazurile în care proiectele au depăşiri serioase de buget nu din
cauza managementului, a planificării sau analizei defectuoase a riscului, ci din cauza
schimbărilor tehnologice intervenite pe parcursul derulării proiectelor.
Un element important al riscului îl constituie cauza acestuia. Un bun manager de proiect
trebuie să-şi structureze astfel proiectul încât să poată identifica din timp cauzele ce duc la
apariţia evenimentelor nedorite.
Se numeşte risc nesiguranţa asociată oricărui rezultat. Nesiguranţa se poate referi la
probabilitatea de apariţie a unui eveniment, sau la influenţa, la efectul unui eveniment în cazul
în care acesta se produce. Riscul apare atunci când:
- un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur;
- efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariţia evenimentului este nesigură;
- atât evenimentul, cât şi efectul acestuia sunt incerte.
Există şi alte moduri de a reduce probabilitatea manifestării evenimentelor de risc. Două
sunt frecvent folosite în practica reducerii riscurilor: refacerea calculelor de cost şi durată şi
suplimentarea capacităţilor de intervenţie.
Perfecţionarea unui proces tehnologic (retehnologizare) introduce, în principal,
incertitudini asupra aspectelor tehnice, în timp ce restructurarea produselor determină
incertitudini sub aspect tehnic şi economic.
Riscul este asociat acţiunii de expunere la un pericol creat de un eveniment nedorit.
Cuantificarea riscului se poate face calculând si interpretând următorii indicatori
tehnico - economici: probabilitatea producerii riscului şi frecvenţa apariţiei şi desfaşurării
evenimentelor care provoacă riscul. În acest context trebuie precizat ca riscul (Rtotal ) are două
6
componente majore şi anume: componenta intrinsecă denumită risc iniţial (Ri ) şi componenta
asociată denumită risc conjunctural (Rc ).
Concluzii
Riscul poate fi definit ca fiind un eveniment sau proces nesigur şi probabil care poate
cauza o pagubă, o pierdere într-o activitate, operaţie sau acţiune economică sau probabilitatea
de a nu obţine o anumită rentabilitate a investiţiei realizate.
Riscurile prezintă uneori consecinţe anticipate sau prevăzute (cutremure, inundații,
etc.). Bineînţeles, riscurile prezintă uneori consecinţe pozitive.
Probabilitatea ca un eveniment de risc să se producă este mai mare în etapele de definire,
planificare şi execuţie. Impactul financiar al riscurilor este cel mai mic când se produce la
începutul proiectului. În această etapă este posibil să fie minimizat impactul riscului potenţial.
Riscul identificat pe parcursul derulării proiectului poate conduce la efecte costisitoare din
punct de vedere al duratei desfășurării proiectului precum și din punct de vedere financiar.
Gestiunea riscului este o abordare structurată orientată spre reducerea incertitudinii prin
intermediul evaluării riscului, dezvoltarea de strategii de management al acestuia, şi diminuarea
riscului utilizând resursele manageriale.
Soluția cel mai frecvent utilizată la nivel mondial, aplicabilă și la nivelul sectorul
energetic național, este reprezentată de realizarea, evaluarea continuă și implementarea unui
proiect de managementul riscului.
Riscul reprezentat de întreruperea alimentării cu energie este principalul care afectează
în mod direct Stațiile de Epurare. Procesul tehnologic este unul cu funcționare continuă și o
întrerupere a alimentării cu energie electrică poate conduce la deversarea unui fluid
necorespunzător epurat în emisar.
Un alt factor ce trebuie subliniat ca risc în cazul stațiilor de epurare îl reprezintă creșterea
costului energiei. Costul energiei consumate lunar într-o stație de epurare reprezintă
aproximativ 60% din costurile de operare, astfel că operatorii regionali caută în permanent
soluții pentru evitarea acestor riscuri.
Principalele soluții identificate și utilizate la nivel național în momentul de față sunt
reprezentate de utilizarea biogazului provenit din procesul de fermentare anaerobă a nămolului
în instalații de cogenerare, utilizarea surselor neconvenționale de energie în cadrul stației de
epurare, precum și prevederea în fiecare obiectiv a unui generator pentru situații de urgență.
În vederea asigurării acestui minim de protecție, este necesară identificarea potențialelor
surse de finanțare, precum elaborarea și implementarea ulterioară a proiectului de investiții.
Înainte de implementarea proiectelor este necesară identificarea aspectelor de risc și respectiv
estimarea potențialelor consecințe pentru mediu, aspecte prezentate în capitolul următor.
Capitolul 3 Risc şi securitate în derularea proiectelor de mediu
Evaluarea riscurilor în acest domeniu se face folosind tehnicile de tip „arborele
defecţiunilor/arborele evenimentelor", aceste tehnici ne oferă posibilitatea de a îmbina riscurile în
categoriile:
1. Riscuri „General Acceptabile";
2. Riscuri „Tolerabile" şi, respectiv;
3. Riscuri „Intolerabile".
7
Decidentul va alege varianta decizională cu gradul de risc relativ scăzut, această alegere depinde
de tipul decidentului relativ la atitudinea faţă de risc, de valoarea plăţii aşteptate din utilizarea variantei
decizionale, şi multe alte considerente, cum ar fi poziţia sa financiară.
În Figura 2.2 este relatată relaţia venit-risc relativ pentru doi decidenţi A şi B. Intersecţia venit-
risc este ilustrată prin puncte pentru cele trei strategii. Curbele A şi B reprezintă funcţiile risc-venit
pentru decidentul A şi B, şi sunt numite curbe de indiferenţă.
Curba A ilustrează aversiunea la risc a decidentului, deoarece la creşterea riscului, venitul
trebuie să crească cu o anumită rată crescătoare.
Curba B indică o atitudine de preferinţă pentru risc. Cu cât riscul creşte, venitul creşte, dar cu
rata va fi descrescătoare.
Figura 3.1 Raportul risc-venit
Decidentul A nu va lua în considerare strategia S2 deoarece se află sub curba de indiferenţă. El
va alege S1, deasupra lui S3 chiar dacă S3 este neriscant, deoarece venitul aşteptat de la S1 este mai mare
decât cel oferit de S3. Decidentul B va considera că toate cele trei strategii sunt acceptabile dar, de
asemenea, va alege S1 deoarece aceasta promite cel mai ridicat venit la cel mai scăzut nivel al riscului
absolut şi relativ.
Construirea unui proiect de MR înseamnă a stabilim instrumentele de controlul şi prevenire
a acestuia. Tehnicile de reducere a riscului trebuie să fie aprobate de către nivelul managerial
potrivit.
Planul de MR trebuie să propună instrumente de control pentru gestiunea riscului aplicabile
şi eficiente.
Concluzii
În cazul modernizării sau retehnologizării stațiilor de epurare, pe parcursul derulării
proiectului de investiții pot apărea atât riscuri generate de întâtzierea finalizării proiectului, cât
şi referitoare la calitatea rezultatului final.
O eroare de proiectare ce nu a fost remediată în timp util poate conduce la o eficienţă
globală redusă a staţiei de epurare, fapt ce conduce la degradarea calităţii emisarilor. În cazul
staţiilor de epurare ce au făcut obiectul prezentului studiu, emisarul nu este utilizat ulterior ca
sursă de apă potabilă, ci ca apă de baie.
În cazul unei proiectări necorespunzătoare a sistemului de elimentare şi distribuţie a
energiei electrice (cel mai frecvent exemplu întâlnit-posturi de transformare necorespunzător
8
dimensionate), deşi staţia de epurare a fost corespunzător dimensionată din punctul de vedere
al proceselor şi echipamentelor, nu se va obţine o îndepărtare eficientă a poluanţilor.
Un aspect ce trebuie luat în calcul ca factor major de risc este reprezentat de posibilitatea
de întrerupere a energiei electrice. Având în vedere că procesele de epurare (în special treapta
biologică) necesită funcţionare continuă, aste necesară asigurarea alimentării echipamentelor
principale din alte surse de enegie.
Implementarea unei soluţii combinate de surse regenerabile de energie conduce la
diminuarea considerabilă a consumului de energie electrică din rețeaua de distribuție a Sistemul
Energetic Național (SEN) şi în plus la reducerea riscurilor generate de o potenţială întrerpere a
alimentării cu energie electrică a principalilor consumatori. Un alt avantaj, al utilizării surselor
regenerabile de energie într-o stație de epurare constă în reducerea cheltuielilor. Aceste
cheltuieli sunt reduse, iar mai apoi eliminate, în urma recuperării cheltuielilor cu investiția
pentru implementarea soluției propuse. După recuperarea investiției, se maximizează profitul,
acesta putând fi utilizat în retehnologizarea stației de epurare a apelor uzate.
Politica energetică la nivel global maximizează bunăstarea omenirii pe termen lung,
simultan cu păstrarea unui echilibru dinamic între siguranţa în alimentarea cu energie,
competitivitatea serviciilor energetice şi protecţia mediului, ca răspuns la provocările sistemului
energetic.
Capitolul 4 Fundamentarea proiectului de retehnologizare a staţiei de epurare ape uzate
Eforie Sud
Termenul de „profil al riscului" reprezintă întregul portofoliu de riscuri proprii întreprinderii.
Unele companii reprezintă acest portofoliu în funcţie de o distribuţie de probabilitate cumulativă
(venituri cumulative) şi o utilizează ca o bază pentru care determină impactul incremental (de exemplu,
de capital necesar al strategiilor sau deciziilor alternative).
Există o mare varietate (Figura 4.1) de metode de modelare a riscului care pot fi aplicate
pentru un risc specific. Fiecare dintre ele are avantaje/dezavantaje faţă de celelalte, deci este
important să fie selectată cea mai bună metodă în funcţie de circumstanţele reale constatate în
cadrul organizaţiei sau afacerii, precum şi de tipul particular de risc pe care trebuie să îl
gestionăm.
Figura 4.1 Varietatea de metode de modelare a riscului
9
Varietatea de metode de modelare a riscului prezentate în Figura 4.1 pot fi grupate în trei
categorii:
Metode bazate în principal pe analiza datelor istorice;
Metode bazate pe o combinaţie de date istorice şi opinii ale experţilor;
Metode bazate în principal pe opiniile experţilor.
Sistemele de management al riscului sunt proiectate să realizeze mai mult decât
identificarea riscului. „Ele trebuie să cuantifice riscul şi să estimeze impactul asupra proiectului
în cazul apariţiei evenimentului. Managerul de proiect decide dacă riscul este acceptabil sau
nu”[5]. Proiectele, datorită caracterului lor de noutate şi unicitate, au întotdeauna ataşat un
anumit grad de risc.
Aspectele de mediu privite din perspective diferite pot fi negative respectiv poluarea
mediului şi pozitive respectiv economii de materiale şi costuri etc.; de asemenea, aspecte de
mediu certe, care se întâmplă deja, şi aspecte de mediu potenţiale, aspecte directe şi aspecte
indirecte. În acelaşi context, procesul de identificare a aspectelor de mediu legate de activităţile
desfăşurate în cadrul proiectelor cu referire la riscuri trebuie să aibă în vedere următoarele:
- emisiile în aer;
- evacuările în apă:
- gestiunea deşeurilor;
- poluarea terenurilor;
- impactul asupra comunităţilor;
- folosirea materiilor prime şi a resurselor naturale;
- alte aspecte de mediu locale.
În contextul în care s-au identificat aspectele de mediu şi cu preponderenţă riscurile,
acestea trebuie ierarhizate în funcţie de importanţa şi influenţa acestora asupra mediului. Astfel,
prin ierarhizarea acestora, organizaţia implicată în proiect alege aspectele pe are să le controleze
sau să le reducă mai întâi şi pe cele de care se va ocupa mai târziu. Principalele criterii de
ierarhizare sunt:
- impact semnificativ prin frecvenţă şi/sau severitate;
- prevederi în legislaţie şi reglementări;
- cerinţe interne ale organizaţiei;
- potenţial de a afecta sănătatea/mediul;
- dacă este legat de comunitate;
- efect negativ sau benefic asupra frumuseţii naturii;
- posibilitate de a afecta clima;
- cauză pentru epuizarea resurselor naturale;
- acoperire de politica de mediu a organizaţiei.
Pentru studierea unuia dintre parametrii importanţi ai autoepurării pe emisari —
coeficientul de reaerare, s-au efectuat, şi la noi în ţară, cercetări pe un model adecvat, constînd
dintr-un canal de tablă având lungimea de 20,00 m, lăţimea 20 cm şi adâncimea 30 cm. Canalul
este prevăzut cu posibilitatea de a primi diferite înclinări pe verticală, pentru a putea simula
pantele reale de pe teren. Pentru recircularea apei în canal şi pentru a evita aerarea în perioada
în care ea este împinsă la capătul amonte al canalului, s-a folosit paletă acţionată de un
electromotor. Pe radierul canalului, pentru a realiza rezistenţa corespunzătoare, s-au fixat
granule de nisip de circa 0,001 m. Pereţii canalului au fost vopsiţi cu lac pentru a se crea o
10
suprafaţă cât mai netedă. Pentru luarea probelor de apă, la cele două capele ale canalului s-au
prevăzut robinete
Deoarece în canal se modelau unele fenomene din natură, a fost necesar să se verifice,
în prealabil, condiţiile de similtitudine, în acest sens s-au verificat:
- regimul de mişcare care trebuie să corespundă unui regim turbulent pe model ca şi în
natură ;
- parametrul cinetic;
- rugozitatea relativă care pe model şi in natură trebuie să fie constantă.
Figura 4.2. Moduri de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic Brăila
Figura 4.3. Moduri de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic Brăila
Gospodărirea calităţii apelor iau în consideraţie caracteristicile principale chimice ale
apelor uzate şi emisarului, debitele acestora, unele caracteristici hidraulice şi fizice ale
emisarului, condiţiile de calitate a apei emisarului în aval de secţiunea de evacuare a apelor
uzate, costurile de investiţie şi exploatare a staţiilor de epurare, gradele de epurare posibile in
staţiile de epurare etc.
Un criteriu de optimizare îl constituie în acest caz cheltuielile necesare pentru epurarea
apelor uzate dintr-un anumit bazin hidrografic. Unul dintre obiectivele care trebuie urmărit din
punct de vedere al gospodăririi calităţii apelor ar consta în minimizarea acestor cheltuieli,
concomitent cu respectarea condiţiilor de calitate a apei în diferite secţiuni ale emisarului.
Ca urmare a aplicării acestor măsuri au fost necesare construirea unor staţii de epurare
şi retehnologizare a celor existente.
Metoda Electre a fost concepută ca răspuns la deficienţele existente de luare de decizii.
Electre III este utilizat atunci când este posibilă cuantificarea importanţei relative a criteriilor.
5% 8%9%
3%
49%
26% 1
2
3
4
5
6
2.30% 1.70%0.80%
25.30%
15%
54.80%
1
2
3
4
5
6
11
O alta caracteristică a Electre care îl distinge de restul metodelor este utilizarea mai multor
criterii.
Algoritmul presupune urmatorii paşi: [6]
Pasul 1: Editare proiectului de referinţă
Pasul 2: Definirea criteriilor
o Software-ul permite doar 5 criterii în analiza. Trebuie introduse date descriptive asociate
criteriilor definite:
o codul fiecărui criteriu;
o valoarea fiecărui criteriu;
o direcţia fiecărui criteriu: crescătoare/descrescătoare.[7]
Pasul 3: Definirea alternativelor
Pasul 4: Evaluarea variantelor: tabelul performanţelor
Pasul 5: Definirea pragurilor
o Pragul este o limita care este aleasă pentru a stabili punctul de la care fiecare element
îşi schimbă clasa.
o Pasul 6: Calculul efectiv
Pasul 7: Rezultatele Electre III
Electre III prezintă rezultatele pentru lanţ descendent, lanţul ascendent şi clasamentul
final.
Apoi, se generează un grafic al clasificării.
Descrierea datelor
Datele de intrare în software-ul Electre III au fost prelucrate din rapoartele judetene de
epurare a apelor, astfel:
- am centralizat principalele staţii de epurare din România;
- pentru fiecare staţie am identificat principalii indicatori pentru anul 2011:
volum de apă tratată în m3;
cheltuieli de operare în lei;
energia electrică consumată în KWh, cost specific în lei/m3.
Tabelul 4.1. Date de intrare
Denumire
staţie de
epurare
Volum de
apă tratată
[m3]
Cheltuieli de
operare
[lei]
Cantitatea de
energie
electrică
consumată
[KWh]
Cost
specific
[lei/m3]
Cost
specific
[KWh/m3]
EFORIE SUD 24.499.152 3.901.375 4.361.520 0.1592 0.178
MANGALIA 4.575.849 1.107.276 1.003.853 0.2720 0.219
ARAD 321.673 777.962 784.576 0.782 0.788
CLUJ 748.556 486.723 987.672 0.654 0.561
CONSTANŢA
SUD
17.062.863 2.997.590 3.846.857 0.1757 0.226
CERNAVODĂ 961.403 569.017 441.322 0.5919 0.459
12
Rezultate empirice
Evaluarea staţiilor de epurare presupune criterii de comparare notate de la Cr01 la Cr05,
având asociate caracteristici subiective, iar fiecare staţie a fost considerată o variantă, notată de
la A001 la A006.
În urma aplicării procesului de calcul, software-ul oferă următoarele informaţii detaliate,
care se regăsesc în Tabelul 4.2:
Tabelul 4.2. Statisticile calcului
Se observă că procesul de distilare se realizează în 3 etape în ambele faze, descrescătoare
şi crescătoare şi că s-au obţinut preclasamnetul tot în 5 etape.
La pasul următor se calculează matricea concordanţelor, prezentată în Tabelul 4.3.
Tabelul 4.3. Matricea concordanţelor
Valorile concordanţelor sunt uşor de interpretat. Odată ce valorile criteriilor au fost
stabilite subiectiv şi valori apropiate, valoarea concordanţei este poate fi exprimată ca
procentajul criteriului pentru care o alternativă este mai bună decât alta.[8] De exemplu,
valoarea de 0.80 corespunzătoare C(A1,A2) înseamnă că pentru 4 din 5 criterii, alternativa 1 a
fost la fel de bună ca alternativa 4. Numai pentru criteriul 1, alternativa 2 a fost superioară
alternativei 1.Cu ajutorul procesului de distilare, obţinem clasamente care ţin cont de criteriile
stabilite la începutul analizei. Distilarea ascendentă (din Figura 4.1.) s-a realizat de la
alternativele cele mai slabe calificate în urma calculului până la alternativa cu rezultatele cele
mai bune, adică varianta 1 reprezentată de staţia de epurare Eforie Sud.
13
Figura 4.4 Clasamentul preliminar oferit de procesul de distilare
Proiectele din acelaşi chenar sunt clasate pe acelaşi loc, adică sunt la fel de bune. Pe
baza acestor preordini, se generează clasamentul final, din Figura 4.4.
Figura 4.5 Clasamentul final al variantelor
Se observă că alternativele 2 şi 5 sunt clasate pe acelaşi nivel, din cauză că software-ul
este sensibil la modificările pragurilor şi valorilor.
Din graful generat de software rezultă clasamentul final:
Tabelul 4.4. Clasamentul final al staţiilor de epurare
Clasament Varianta Staţia de epurare
Locul 1 A001 Eforie Sud
Locul 2 A005
A002
Constanta Sud
Mangalia
Locul 3 A006 Cernavoda
Locul 4 A004 Cluj
Locul 5 A003 Arad
Pe locul 1 s-a clasat Eforie Sud, deoarece are cea mai mare cantitate de apa tratată, cu
un consum minim de energie electrică consumată, urmată de Constanţa Sud şi Mangalia,
Cernavodă, Cluj şi Arad.
Rezultatele sunt evidente, staţiile de tratare Eforie Sud şi Constanţa Sud, care aparţin
grupului RAJA sunt pe primele locuri, fapt datorat şi investiţiilor majore în retehnologizarea
lor.
14
Concluzii
Marea Neagră este supusă în zona litoralului românesc unui proces de poluare urmare a
poluanţilor proveniţi din Dunăre, evacuărilor directe de ape uzate insuficient epurate sau chiar
neepurate, cât şi prin activitatea portuară intensă.
Dintre fenomenele antropice semnificative cu influenţe negative asupra ecosistemului
marin se menţionează fenomenul de înflorire algală manifestat în apele marine româneşti
datorat aportului de nutrienţi.
Astfel este evident necesară realizarea de investiţii în sisteme de epurare a apei cu
eficienţe ridicate.
Proiectul de investiţii a fost analizat cu ajutorul mai multor indicatori şi tehnici (venit
net actualizat, indicele de profitabilitate, rata internă de rentabilitate, termenul de recuperare
actualizat, analiza de sensibilitate) pentru a determina performanţa acestuia şi pentru a vedea
dacă este profitabil sau nu, iar în urma acestor multiple analize se vor formula concluziile cu
privire la decizia de implementare a proiectului de investiţie propus.
Elasticitatea VAN în funcţie de CA medie este de 0,28, ceea ce arată o dependentă
directă între valoarea VAN şi CA: atunci când CA creşte cu 1%,VAN se majorează cu 0,28 %,
VAN este sensibilia faţă de cifră de afaceri.
Eleasticitatea VAN în funcţie de Cheltuielile cu materialele şi consumabilele este de
0,63%, ceea ce înseamnă că VAN este dependent şi de această variabilă în sens pozitiv. Cu alte
cuvinte, creşterea cu 1% a cheltuielilor cu materiile prime şi materialele, va conduce la scăderea
VAN cu 0,63%.
Elasticitate VAN în funcţie de veniturile financiare este egală cu 0. Modificarea
veniturilor financiare nu are nici un impact asupra VAN-ului, acesta rămânând neschimbat.[16]
În condiţiile în care durata de desfăşurare a proiectului este în acelaşi interval cu durata
planificată iniţial se poate spune că proiectul nostru poate fi un real succes şi profitul aşteptat
va fi pe măsură.
Creşterea continuă a debitului de ape uzate evacuate, precum şi diversitatea tot mai mare
a substanţelor nocive din aceste ape necesită, pentru stabilirea condiţiilor de epurare în
parametri minimi de risc şi maximi de securitate aplicarea metodelor statistice.
Valoarea pozitivă semnificativă a VAN de 784.195.168,78 RON şi cea supraunitară
a indicelui de profitabilitate de 8,52 evidenţiază faptul că proiectul de investiţie analizat se
dovedeşte a fi rentabil.
Valoarea estimată a ratei interne de rentabilitate 133,03%, este superioară limitei
minime acceptată de investitori (20,03 %).
Termenul de recuperare actualizat al investiţiei evidenţiază faptul că recuperarea valorii
acesteia pe baza cash-flow-urilor actualizate se realizează într-un interval de aproximativ 3,3
ani.
Concluzia care se desprinde este aceea că, potrivit calculelor efectuate, proiectul de
investiţie este rentabil, fiind justificată implementarea lui.
Tabelul 4.5 Indicatorii de peformanţă a investiţiei
Indicator Valoare
VAN
784.195.168,78
15
IP 8,52
RIR 133,0282%
RIRM 101,9984%
TR 3 ani şi 60 zile
TRA 4 ani 60 zile
În urma rezultatelor obţinute, se poate constata că modificarea CA, a cheltuielilor cu
materiile prime şi materialele consumabile au un impact important asupra indicatorilor
calculaţi.
Singura variabilă care nu determină modificări semnificative asupra indicatorilor este
Venitul Financiar.
Pentru a limita riscurile aferente proiectului de investiţii, staţia de epurare, în urma
calculării tuturor elasticităţilor, trebuie să ia măsuri suplimentare astfel încât să se limiteze
evoluţia variabilelor caracterizate printr-o elasticitate ridicată. Astfel, staţia ar trebui să
negocieze cu furnizorii pentru a asigura aprovizionarea la preţuri constante, ar trebui să
negocieze salariile, astfel încât să păstreze aceste cheltuieli în limitele scenariului de bază.[8]
Realizarea proiectului presupune utilizarea de resurse umane şi materiale utilizate deja
în cadrul departamentelor funcţionale ale organizaţiei; adeseori, proiectul concurează proiecte
similar propuse sau derulate de alte organizaţii.
Capitolul 5 Derularea proiectului de retehnologizare a staţiei de epurare ape uzate
Eforie Sud
Pentru substanţele pentru care nu sunt prevăzute limite maxime admisibile de
standardele în vigoare, acestea se stabilesc pe baza de studii realizate de instituţii specializate,
acreditate conform legii.Studiile vor cuprinde, de asemenea, metodele de analiză calitativă şi
cantitativă a substanţelor respective, precum şi tehnologiile de epurare adecvate. Limitele
maxime admise vor fi aprobate de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi
protecţiei mediului.
Pentru substanţele poluante, altele decât cele prevazute în Tabelul 5.1, limitele maxime
admise se stabilesc prin avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor, în funcţie de
caracteristicile receptorului natural, de capacitatea sa de autoepurare, de caracteristicile
celorlalte ape uzate evacuate în acelaşi receptor, de cerinţele consumatorilor de apă şi de
necesitatea protecţiei mediului.
Punctul de prevalare a probelor de ape uzate, în vederea controlului conformării cu
prevederile prezentului act normativ, este punctul de descărcare finală al apelor uzate în
receptor.
În tabelul 5.1 am sintetizat limitele admise de cele două acte normative la cei mai
importanţi inicatori de poluare:
16
Tabelul 5.1. Limitele admise de actele normative
Nr.
Crt.
Indicatori de calitate U.M. Valorile limită
admise
Metoda de analiză
1 Concentraţia ionilor de
hidrogen
Unităţi pH 6.5 – 8.5 SR ISO 10523-97
2 Materii în suspensii mg/dm3 35.0 – 60.0 STAS 6953-81
3 Consumul biochimic
de oxigen la 5 zile
mgO2/dm3 20.0 – 25.0 STAS6560-82
4 Consumul chimic de
oxigen (CCOCr)
mgO2/dm3 70.0 – 125.0 SR ISO 6060-96
5 Azot amoniacal (NH4) mg/dm3 2.0 – 3.0 STAS 8683-70
6 Azot total mg/dm3 10 – 15 STAS 7312-83
7 Azotati mg/dm3 25.0 – 37.0 STAS 8900/1-71
8 Substanţe extractibile
cu solvenţi organici
mg/dm3 20.0 SR 7587/96
9 Reziduu filtrat la 105oC mg/dm3 2000.0 STAS 9187-84
Consumul chimic de oxigen este dat în ipoteza unui raport CBO5/CCOCr egal sau mai
mare de 0,4. Desigur, există şi alţi indicatori de calitate impuşi dar care, în practica domeniului
nostru, se întâlnesc mai rar sau deloc. Obiectivul este asigurat de staţia de epurare, cu ajutorul
laboratorului de analize ape uzate.
Următorul tabelul conţine valorile comparative ai principalilor indicatori stipulaţi în
NTPA 002/2005 şi cele măsurate în punctul de ieşire din sistemul de canalizare, respectiv la
intrarea în staţia de epurare Eforie Sud.[9]
Tabelul 5.2. Valorile comparative ai principalilor indicatori
NTPA-
002
Norma
EU
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Suspensii
totale
mg/l 50 35 150 134 128 149 158 141.8
Reziduu fix mg/l 2000 460 445 455 448 523 460.8
CCO-Mn mg/l 30 38 46 54 58 66.5 61.5
CBO5 mg/l 10 25 64.5 77 114 149 115.8 131.6
Amoniu mgNH4/l 2 13.5 18.6 17 27 31.29 24.7
Azotiţi mg/l 1 1.02 0.89 0.79 1 0.77 1.08
Azotaţi mg/l 15 6.90 3.82 3.40 4 4.25 5.6
Fosfor total mg/l 1 1 1.75 2.2 2.49 3 2.86 2.19
S.
extractibile
mg/l 4 50.8 47 43 33 25 24.4
Aşa cum reiese din datele tabelului anterior, apele reziduale efluente ale ansamblului de
canalizare sunt diluate, majoritatea parametrilor fiind sub limitele admise de normativ.
Capacitatea proiectată a Staţiei de Epurare pe linia orăşenească este prezentată în tabelul 5.3.
17
Tabelul 5.3. Capacitatea proiectată a Staţiei de Epurare pe linia orăşenească
Debit orar maxim 1.900 l/s
Debit zilnic maxim 1.700 l/s
Materii totale în suspensii 390 mg/l
CBO5 400 mg/l
Faţă de capacitatea proiectată, Statia de Epurare Eforie Sud epurează actualmente un
debit zilnic maxim de cca 0,745mc/s, la o încarcare organică medie (CBO5 ) de 143,3 mg/l (date
medii pentru anul 2012). Din calcul reiese o populaţie echivalentă de cca 132.440 p.e.
Calitatea apei epurate pentru perioada 2005-2010 este descrisă în tabelul următor:
Tabelul 5.4. Calitatea apei epurate pentru perioada 2005-2010
PARAMETRII U.M. VALORI
NTPA-
001/2005
Norma
UE
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Suspensiile
totale
mg/l 70 45 40,5 31 28 21,83 18.3 12.5
Rezidurile fixe mg/l 2300 - 587 517 449 424,3 451.8 420.7
CCO-Mn mg/l 50 - 8,3 8,8 10,2 10,5 13.3 12.9
CBO5 mg/l 30 35 14,4 19,43 14,2 18,59 21.4 28.7
Amoniu mgNH4/l 10 - 6,51 4,66 4,55 8,9 16.7 15.4
Azotiţi mgNO2/l 2 - 2,46 2,64 3,0 2,02 1.09 2.16
Azotaţi mgNO3/l 38 - 44,8 66,7 63,7 25,86 19.7 16.6
Fosforul total mg/l 2 2 2,25 2,6 2,7 2,29 2.38 2.17
Substanţele
extractibile
mg/l 8 - 15,8 13,0 10,2 5,75 4.83 3.35
.
Un alt procedeu de indicare al apei epurate (efluentul) este bazat pe rezultatele obţinute
din analizele de laborator care sunt identice cu standardele de ape epurate stipulate în
respectivele documente de reglementare. Această formă exprimă calitatea apei epurate şi este
relatată în tabelul 5.6.
Tabelul 5.5 Rezultatele obţinute din analizele de laborator
Nr.
crt. Denumirea
analizei
Procentul rezultatelor conforme (%)
2007 2008 2009 2010 2011 2012
1 PH 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
2 Suspensiile
totale
98.3 98.7 99.5 98.6 97.2 100.0
3 Reziduul
fix
100.0 100.0 100.0 100 98.9 100.0
4 CBO5 97.2 95.4 88.5 66.8
55.7 96.2
5 Amoniul 71.4 91.6 92.4 25.5 3.7 53.4
6 Azotiţii 25.5 54.3 33.7 53.9 64.2 92.6
7 Azotaţii 53.9 13.6 22.7 50.0 73.5 76.4
18
Nr.
crt. Denumirea
analizei
Procentul rezultatelor conforme (%)
2007 2008 2009 2010 2011 2012
8 Fosforul
total
60.6 34.1 33.8 25.9 91.8 96.5
9 Substanţele
extractibile
77.8 94.9 96.8 98.2 82.9 92.2
Succesele obţinute în epurare de către staţia de epurare Eforie Sud sunt recunoscute şi
de către personalul abilitat din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Apele Române.
Variaţile indicatorilor de calitate ai apelor uzate
Datele experimentale referitoare la concentraţia ionilor de hidrogen, materiile totale în
suspensii, rezidul fix şi substanţele extractibile cu eter de petrol la intrarea şi respectiv ieşirea
din staţia de epurare în luna mai 2010.
Figura 5.1. Variaţia concentraţiei ionilor de hidrogen luna mai
Figura 5.2. Variaţia ionilor de hidrogen luna iunie
7
7.1
7.2
7.3
7.4
7.5
7.6
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
pH
Variația concentrației ionilor de hidrogen
luna mai
pH Ist
pH Est
6.8
7
7.2
7.4
7.6
7.8
8
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
pH
Variația ionilor de hidrogen
luna iunie
pH Ist-iuniepH Est-iunie
19
Figura 5.3. Variaţia conţinutului de MTS -mai
Figura 5.4. Variaţia conţinutului de MTS – iunie
Figura 5.5. Variaţia conţinutului de Rfix - mai
Figura 5.6. Variaţia conţinutului de Rfix – iunie
0
100
200
300
400
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
MT
S
Variația conținutului de MTS
MTS IST-iunie
MTS EST-iunie
0
200
400
600
800
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
MT
S
Variația conținutului de MTS
MTS
EST-mai
0
200
400
600
800
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
R
Variația conținutului de Rfix
R fix-Ist mai
Rfix- Est mai
0
200
400
600
800
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
R
Variația conținutului de Rfix
R fix- Ist iunie
R fix- Est iunie
20
Figura 5.7. Variaţia consumului chimic de oxigen - mai
Figura 5.8. Variaţia consumului chimic de oxigen - iunie
Figura 5.9. Variaţia consumului biochimic de oxigen - mai
Figura 5.10. Variaţia consumului biochimic de oxigen – iunie
0
100
200
300
400
500
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
CCOCr
Variația consumului chimic de oxigen
CCOCr- IST mai
CCOCr – EST mai
0
100
200
300
400
500
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
CCOCr
Variația consumului chimic de oxigen
CCOCr – Ist iunie
CCOCr – Ist iunie
0
50
100
150
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
CBO5
Variația consumului biochimic de oxigen
CBO5 – Ist mai
CBO5 – Est mai
0
50
100
150
200
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
CBO5
Variația consumului biochimic de oxigen
CBO5 – Ist iunie
CBO5 – Est iunie
21
Figura 5.11. Variaţia substanţelor extractibile cu solvenţi
Figura 5.12. Variaţia substanţelor extractibile cu solvenţi - iunie
Figura 5.13. Variaţia concentraţiei ionilor de amoniu - mai
Figura 5.14. Variaţia concentraţiei ionilor de amoniu – iunie
0
20
40
60
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
SE
Variația substanțelor extractibile cu solvenți
SE – Ist- mai
SE – Est- mai
0
10
20
30
40
50
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
SE
Variația substanțelor extractibile cu solvenți
SE – Ist- iunie
SE – Est- iunie
0
10
20
30
40
50
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
NH4
Variația concentrației ionilor de amoniu
NH4 – Ist mai
NH4 - Est mai
0
10
20
30
40
50
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
NH4
Variația concentrației ionilor de amoniu
NH4 - Ist iunie
NH4 - Est iunie
22
Având în vedere vechimea fostei staţii, precum şi stadiul avansat de degradare a
obiectivelor, a fost necesară demolarea aproape în totalitate a structurilor ce compuneau vechea
staţie de epurare şi reconstrucţia altor obiective, echipate cu utilaje şi echipamente noi.[10]
Proiectul de investiţii va fi analizat cu ajutorul mai multor indicatori şi tehnici (valoare
netă actualizată , indicele de profitabilitate, rata internă de rentabilitate, termenul de recuperare
actualizat, analiza de sensibilitate) pentru a determina performanţa acestuia şi pentru a vedea
dacă este profitabil sau nu, iar în urma acestor multiple analize se vor formula concluziile cu
privire la decizia de implementare a proiectului de investiţie propus.
Valoarea totală iniţială a investiţiei este de 139.739.789 lei.
Cheltuielile generate de investiţie sunt următoarele:
Cheltuieili de demontare, lucrări de transport, achizitionarea unor echipamente,
infrastructura de şantier şi asigurarea personalului de deservire în valoare de 1,99 mil.
Euro
Cheltuieili cu lucrări suplimentare în valoare de 334.761,15 euro
Cheltuieli cu personal de specialitate pentru lucrările contractate, atât pe partea
mecanică, dar şi transportul în valoare de 1,08 mil. Euro
Tabelul 5.6 Investiţia şi Cheltuielile legate de investiţie
Investiţie Amount (Eur) Amount (Ron)
1 EUR = 4,4
RON/EUR
Investiţie echipamanente 31.759.041,00 139.739.780,40
Cheltuieli personal 1.080.000,00 4.752.000,00
Cheltuieli montaj,
demontare, etc.
1.990.000,00 8.756.000,00
Cheltuieli exploatare 22.034.000,00 96.949.600,00
Cheltuieli cu lucrări speciale 335.000,00 1.474.000,00
Total 57.198.041,00 251.671.380,40
Investiţia se amortizează liniar pe o durată de 20 ani. Amortizarea anuală va fi de
6.986.989,02 lei.
Identificarea costurilor şi proiecţia lor
Prognozarea costurilor pentru următoare perioadă va ţine cont atât de istoricul evoluţiei
firmei, cât şi de cererea potenţială a pieţei.
O parte din cheltuielile previzionate sunt dependente de evoluţia cifrei de afaceri, care
în trecut a înregistrat o evoluţie destul de favorabilă. În anul 2010 crescând cu 12%, iar în 2011
s-a sesizat o creştere de 13% faţă de 2010.
În vederea efectuării unor previziuni cât mai corecte, considerăm că în următorii 5 ani
post investiţie, CA va înregistra un trend crescător, cu o rată de creştere de 13% pe an.
Cheltuielile cu materiile prime şi materiale consumabile vor repezintă 36% din CA,
datorită unei previziuni obiective asupra preţurilor viitoare, în mare parte evidenţiata prin
creşterea preţurilor combustibilului.
Cheltuielile cu personalul vor reprezinta 9,% din CA, o uşoară majorare a ponderii
acestor cheltuieli în CA. În 2010 Cheltuielile cu personalul reprezentau 8, 167% din CA. În
23
calculul cheltuielilor salariale previzionate s-au luat în considerare şi cheltuielile salariale
generate de investiţie, în valoare de 4 752 000 RON.
Amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale se consideră va fi considerată
constantă pe parcursul întregii perioade, şi va fi compusă din amortizarea inregistrata in anii
precedenţi de ron 100000000 şi amortizarea investiţiei, în valoare de 6 986 989,02 RON/an.
Alte cheltuieli de exploatare cresc in primul an, urmand o crestere constata de 1% in
urmatorii 4 ani.
Cheltuielile financiare aferente perioadei anterioare investiţiei cresc cu 1%. Se
estimează că acestea vor avea o crestere constantă, deoarece fondurile atrase nu sunt
rambursabile.[11]
Figura 5.15 Graficul Previzionării cheltuielilor generate de proiect
Figura 5.16 Estimarea variaţiei capitalului de lucru net
Pentru a estima variaţia capitalului de lucru net, s-a presupus că cheltuielile financiare
vor creste anual cu 1%, cheltuieli care în marea lor majoritate, reprezintă plata datoriilor
angajate de întreprindere pe termen scurt. Rezultă că datoriile curente vor scădea în acelaşi ritm
cu cheltuielile financiare, de unde este evident că ACRnet va creşte, în ipoteza noastră cu 8%
anual.
Identificarea veniturilor şi proiecţia lor
Veniturile obţinute de întreprindere sunt alcătuite din venituri din activităţile de
exploatare şi venituri financiare provenite de la entităţile afiliate. Întrucât, creşterea CA a fost
detaliată mai sus, urmează să estimam veniturile financiare pentru următorii 5 ani.
În ultimii ani, veniturile financiare au cresc cu o medie de 12% anual, ceea ce ne permite
să presupunem că acestea îşi vor continua cursul ascendent, cu aceeaşi rata de creştere de 12%
anual.
0
100000000
200000000
300000000
400000000
1 2 3 4 5 6 7
CA (cifra de afaceri)
Cheltuieli cu mat.
prime şi mat. Cons.
Cheltuieli cu
personalul
Amortizarea
0
50000000
100000000
150000000
200000000
250000000
1 2 3 4 5 6 7 8
ACRn
24
Figura 5.17 Cifra de afaceri şi veniturile financiare
Descrierea fluxurilor de trezorerie(cash-flow)
Odată previzionate cheltuielile şi veniturile generate de proiectul de investiţii, un
următor pas în evaluarea fezabilităţii acestuia, ar fi analiza fluxurilor de trezorerie viitoare.[14]
Cash flow-urile disponibile (CFD) reprezintă fluxurile de trezorerie generate de
proiectul de investiţie. Prin aceste cash flow-uri se prognozează situaţia întreprinderii în cazul
în care aceasta adoptă respectivul proiect de investiţie.
Pentru aceste prognoze, în determinarea CFD se utilizează următoarea relaţie de calcul:
CFD=PN+AMO-CrE (5.1)
unde:
PN=profitul net previzionat a fi generat de investiţie;
AMO=amortizarea implicată de investiţie;
CrEc=creşterea economică, respectiv investiţiile adiţionale în active circulante nete.
Pentru prognozarea CFD este necesară prognozarea fiecărei componente a acestuia.
În cazul companiei analizate, s-a aplicat metoda indirectă de realizare a situaţiei cash-
flow-ului, care ajustează profitul net prin reconcilierea profitului net generat de activităţile
operaţionale.
Figura 5.18 Cash-ul net generat de activităţile operaţionale/exploatare
Figura 5.19 Cash-ul net generat de activităţile financiare
0
200000000
400000000
600000000
800000000
1 2 3 4 5 6 7
CA (cifra de
afaceri)
(+) Venituri
financiare
-
200,000,000.00
400,000,000.00
600,000,000.00
1 2 3 4 5 6
Cash-ul net generat de activităţile financiare
Cash-ul net
generat de
activitatile
financiare
-
200,000,000.00
400,000,000.00
1 2 3 4 5 6
Cash-ul net generat de activităţile
operaţionale/exploatare
Cash-ul net generat de
activitatile…
25
Figura 5.20 Cash şi echivalent cash la sfârşitul perioadei
Amortizările, fiind cheltuieli non-monetare, generează economii fiscale prin reducerea
profitului impozabil. Economiile obţinute pe baza amortizărilor sunt prezentate în tabel sub
denumirea de „Economii fiscale” şi sunt calculate ca Amo*16%, unde 16% reprezintă impozitul
pe profit.[12]
Cheltuielile cu achiziţionarea mijloacelor fixe, sunt considerate operaţiuni de capital şi
au fost incluse la categoria fluxurilor de numerar din activităţi de investiţii. Aceste cheltuieli se
vor înregistra numai în anul 1, an în care este implementata decizia de investiţie.
Rezultatul financiar este unul negativ, şi este reprezentat prin cheltuielile cu dobânzile
plătite de firma pentru creditele contractate anterior, iar veniturile, sunt sume încasate de la
diferite entităţi afiliate.
Capacitatea de autofinanţare a firmei
Capacitatea de autofinanţare a companiei pentru anul 2010 este de 100 288 385,44 RON.
Rezultatul CA arată că firma nu îşi permite sa finanţeze investiţia integral din surse proprii.
Pentru acoperirea diferenţei de RON, managementul firmei a hotărât să acceadă la Fondurile
Structurale de Coeziune.
Rezultă, ca invesţia, va fi finanţată astfel:
o Fondul Structural de Coeziune: 75%
o Surse proprii: 12%
o Finanţare nerambursabilă de la Stat: 11%
o Contribuţie financiară de la Bugetele Locale: 2%
Figura 5.21 Reprezentarea grafică a surselor de finanţare
(400,000,000.00)
(200,000,000.00)
-
200,000,000.00
400,000,000.00
1 2 3 4 5 6
Cash şi echivalent cash la sfârşitul perioadei
Cash si echivalent
cash la sfarsitul
perioadei
75%
11%
2%
12%
Fondul de Coeziune
Finanțare
nerambursabilă de la
bugetul de stat
26
În cazul întreprinderii S.C. RAJA S.A. valoarea investiţiei iniţiale este egală cu
31759041 EUR ceea ce înseamnă 139 739 780,40 RON transformat la cursul EUR/RON de
4,4.
În cazul întreprinderii analizate, rata de actualizare s-a determinat că sumă între o rată
fără risc (Rf) şi o primă de risc (π), unde am considerat Rf =7,33% (rentabilitatea titlurilor de
stat) şi prima de risc π=18%. Rezultatul de 25,33% (7,33%+18%) se ajustează cu rata inflaţiei
din România de aproximativ 4,3% obţinând o rată de actualizare de 20,03%.
Având în vedere faptul că cele echipamentele si utilajele nu se vor vinde la sfârşitul
ultimului an de exploatare am considerat VR=0.
CFD generat de proiectul de investiţie (CFD marginal) se poate determina exclusiv pe
proiectul analizat sau se poate calculă că diferenţă între CFD care se obţine la nivelul întregii
firme după adoptarea proiectului de investiţie şi CFD care s-ar fi obţinut fără implementarea
investiţiei.
Având în vedere toate elementele ce intră în componenţa lui VAN, pentru întreprinderea
analizată, în urma calculelor s-a obţinut VAN =784 195 168,78 RON, deci o valoare pozitivă,
ceea ce înseamnă că întreprinderea poate adopta proiectul de investiţii în condiţiile prezentate
mai sus.
Determinarea IP şi analiza rezultatului obţinut
Deşi valoarea actuală netă este considerată cel mai relevant indicator de selecţie a
proiectelor de investiţii se poate observa o deficienţă a acestei metode, şi anume că nu ţine cont
de efortul investiţional realizat de întreprindere pentru aplicarea proiectului de investiţii. În
acest sens, indicele de profitabilitate (IP) este mai relevant deoarece exprimă câştigul net obţinut
pentru o unitate monetară investită fiind calculat că raport între CFD actualizate şi valoarea
investiţiei.
Se consideră profitabilă o investiţie care asigură un IP >1.
În cazul întreprinderii noastre, am înlocuit în formula IP şi am obţinut:IP=8,52.
Putem interpreta acest rezultat ca fiind unul foarte bun, deci întreprinderea poate realiza
investiţia.
Pentru calculul sau se foloseşte metoda interpolării liniare, pentru care avem nevoie de
două valori ale k şi de valorile corespunzătoare ale VAN, astfel încât cele două valori ale VAN
să fie de semn opus şi intervalul de variaţie pentru k să nu aibă o amplitudine mai mare de 5%.
k=87% VAN 148.020.558,68
k=88% VAN 144.804.689,12
Am obţinut un RIR=133,03%, deci mai mare decât rentabilitatea minimă cerută de
acţionari de 20,03%.
RIR presupune reinvestirea cash flow-urilor disponibile la o rată de rentabilitate egală
cu cea aferentă proiectului de investiţii drept pentru care, pentru a rezolva această problemă, se
calculează o rată internă de rentabilitate modificată (RIRM) care ia în considerare exact
rentabilitatea la care cash flow-urile vor fi fructificate (notata η) şi în cazul nostru este vorba de
rentabilitate financiară înregistrată în 2010 de 20,03%.
Din calcul, rezultă un RIRM de 101,99%, deci mai mare decât rentabilitatea minimă
cerută de acţionari de 20,03%, deci proiectul de investiţii merită adoptat.
27
Determinarea TR şi analiza rezultatului obţinut
Termenul de Recuperare (TR) şi Termenul de Recuperare Actualizat (TRA)
Comparând valoarea investiţiei cu cea a cash-flow-urilor anuale actualizate, se observă
că întreprinderea îşi recuperează capitalul avansat în aproximativ 3 ani şi 60 de zile.
Tabelul5.7 Termenele de recuperare a investiţiei
TR 3,31
TRA 4,31
Tabelul 5.8 Indicatorii de performanţă a investiţiei
Indicator Valoare
VAN 784.195.168,78
IP 8,52
RIR 133,0282%
RIRM 101,9984%
TR 3 ani si 60 zile
TRA 4 ani 60 zile
Analiza investiţiei în mediu incert
Pentru a evalua performanţele acestui proiect utilizăm analiza de sensibilitate.
Analiza de sensibilitate
Variabilele în funcţie de care s-a calculat elasticitatea VAN sunt cifra de afaceri,
cheltuielile materiale şi veniturile financiare. Aceşti factori se estimează după cum urmează:
Tabelul 5.9 Factorii critici care ar putea influienta evoluţia proiectului
Indicator Scenariu
optimist
Scenariu pesimist
CA Creşte cu 22% Creşte cu 13%
Cheltuieli cu mat. P. şi
mat. Cons.
36% din CA 45% din CA
Venituri financiare Cresc cu 34,5% Cresc cu 15%
Ch cu personalul Cresc cu 10% Cresc cu 18%
-
200,000,000.00
400,000,000.00
600,000,000.00
800,000,000.00
1,000,000,000.00
1 2 3 4 5
CF act. Cumulat
CF act. Cumulat
Figura 5.22 CF act. cumulat
28
Cifra de afaceri a crescut de la 13% la 22 % anual.
Cheltuielile cu materiile prime şi materialele au scazut de la 32% (scenariul de bază) la
25% din Cifra de afaceri.
Cheltuielile cu salariile, amortizările şi alte cheltuieli de exploatare vor creşte în aceeaşi
măsură ca în scenariul de bază.
Veniturile financiare cresc de la 15% la 25% anual.
Restul elementelor nu se modifică.[15]
Tabelul 5.10 Indicatorii de perormanţă calculaţi pentru scenariul optimist
Scenariu optimist
Indicator Valoare
VAN 1.398.927.752,23
IP 14,42
RIR 517,8289%
RIRM 127,3972%
TR 1 an si 68 zile
TRA 1 an 307 zile
Pentru a surprinde impactul modificării unei variabile asupra unui indicator de
performanţă vom calcula coeficientul de elasticitate:
𝑒𝑙𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑖𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟/𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙 =Δ𝑖𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟
𝑖𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑛 𝑠𝑐𝑒𝑛𝑎𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧ă÷
∆𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙ă
𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙ăî𝑛 𝑠𝑐𝑒𝑛𝑎𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧ă
Retehnologizarea staţiei de epurare s-a derulat în intervalul de 16 luni de la încheierea
contractului în martie 2011 şi s-au realizat următoarele activităţi, conform Tabelului 5.24.
Tabelul 5.11 Principalele activităţi de realizare şi precedenţa
Nr. crt. Activităţi Durată Activităţi precedente
1. Lansare proiect 1 zi -
2. Demolarea staţiei existente 29 zile 1
3. Constructie clădire pentru grătare 29 zile 2
4. Construcţie Staţia de Pompare Ape
Interne 16 zile
2
5. Instalare Deznisipator şi Separator
de Grăsimi 24 zile
3,4
6. Construcţie Staţia de Pompare Ape
Uzate 25 zile
5
7. Construcţie Staţia de Pompare la
Ieşire 16 zile
6
8. Construcţie Bazine de Aerare SBR 30 zile 7
9. Construcţie Staţia de Suflante 21 zile 6
10. Construcţie Hala de Deshidratare a
Nămolului 12 zile
6
11. Amenajare Platforma de Depozitare
a Nămolului Deshidratat 10 zile
10
12. Construcţie Casă Maşini 27 zile 9
29
13. Construcţie Staţia de Transformare 50 zile 8
14. Construcţie Camera de Comandă şi
Control – Dispecerat 16 zile
11
15. Construcţie Clădire Administrativă
şi Facilitate pentru Angajaţi 28 zile
12
16. Instalare Reţele de Conducte şi
Utilităţi 29 zile
15
17. Verificare Ansamblu Staţie 1 zi 16
18. Punere în funcţiune 1 zi 17
19. Finalizare proiect 0 zile 13, 14, 18
Beneficiarii
Beneficiarii direcţi sunt reprezentaţi de populatia orasului care este alimentata de SC
Raja SA care trebuie să îndeplinească standardele europene de calitate şi mediu, precum şi acel
segment de clienţi interesaţi de cel mai bun raport preţ-calitate, pentru serviciile oferite
Analiza SWOT a capacităţii de realizare a proiectului este prezentată în Tabelul 5.24.
Tabelul 5.12 Analiza SWOT a capacităţii de realizare a proiectului
Puncte tari Oportunitati
- Parteneriat cu organisme şi ONG-
uri;
- Campania de protecţia mediului;
- Utilizarea unei tehnologii avansate;
- Nivelul tehnologic avansat în
tratarea apelor uzate;
- Promovarea activă
- Lipsa produselor substituente (apa
este un produs vital);
- Folosirea de materiale ecologice în
tratarea apelor uzate
- Sustinerea legislativă a protectiei
mediului
Puncte slabe Ameninţări
- Lipsa de lichidităţi
- Contractarea unor credite bancare
- Lipsa de experienţă a managerului de
proiect
- Competitori potenţiali
- Reţeau densă de distribuţie
- Criza economică a ţării
Stabilirea tuturor obiectivelor proiectului
Obiectivele generale ale proiectului
Proiectul de reabilitare a staţiei de epurare ape uzate din Eforie Sud demarat de S.C.
RAJA S.A. în Constanţa are o prioritate deosebită deoarece:
- A remediat situaţia în care apa netratată era deversată direct în „apele sensibile” ale Mării
Negre;
- Proiectul s-a implementat la Eforie Sud, şi deserveşte o populaţie de peste 100.000 de
locuitori;
- Prin realizarea proiectului s-a îmbunătăţit calitatea apelor de îmbăiere din zona litoralului,
contribuind astfel la scăderea riscului de îmbolnăvire a populaţiei;[14]
30
Matricea proiectului
Elementele proiectului Indicatori Surse de verificare Riscuri/Ipoteze
Obiective generale:
- Creşterea cotei de
piaţă cu 5% în
următorii 5ani
- Cresterea profitului
cu 10% în următorul
an
- Tratarea a 90% din
apele uzate rezultate
din Eforie Sud
- Cota de piaţă
- Numărul de clienti
- Cifra de afaceri
- Rata profitului
- Debitul de apa uzata
tratata
-Raportul anual al
firmei
- Bilanţul contabil
- Teste de laborator
- Serviciul financiar-
contabil
- www.rajac.ro
- Institutul Naţional de
Statistică
-
Obiectivul imediat:
Realizarea
modernizaii statiei de
tratare
Site
Cifra de afacere
- Bilanţul contabil
- Rapoartele anuale
- Costuri mari de
intretinere a
echipamentelor
- Competitorii
potenţiali
- Distribuţia densă a
retelei de canalizare
Rezultate:
- Campania de
promovare a staţiei
- Campania de
protecţia mediului
- Realizarea noi statii
- Rezultatele
cercetărilor de piaţă
- Rezultatele
verificărilor
- Rezultatele de
laborator a apelor
tratate
- Bilanţul contabil
- Devize de plată
- Bon de consum
- Ordin de eliberare
din depozit
- Teste de verificare
- Restricţii legislative
- Restricţiile CNA
- Incompatibilitatea
piese componente ale
statiilor de pompare
ape
- Teste de verificări
eşuate
- Verigi executate
greşit
- Neobţinerea avizului
şi aprobărilor de
funcţionare al statiei
Activităţi:
A1-A17
- Accidente
- Securitatea maşinilor
- Tăierea prin
manipularea manuală
a unor scule
- Expunerea la
substanţe periculoase
- Riscuri electrice-
electrocutări, arsuri
31
Desfăşurarea activităţilot în derularea proiectului al staţiei de epurare Eforie Sud
Nr. crt. Activităţi Durată Început activităţi Sfârşit activităţi
1. Lansare proiect 1 zi 3/2/2011 3/2/2011
2. Demolarea staţiei existente 29 zile 3/3/2011 4/12/2011
3. Constructie clădire pentru
grătare 29 zile
4/13/2011 5/23/2011
4. Construcţie Staţia de
Pompare Ape Interne 16 zile
4/13/2011 5/4/2011
5. Instalare Deznisipator şi
Separator de Grăsimi 24 zile
5/24/2011 6/24/2011
6. Construcţie Staţia de
Pompare Ape Uzate 25 zile
6/27/2011 7/29/2011
7. Construcţie Staţia de
Pompare la Ieşire 16 zile
8/1/2011 8/22/2011
8. Construcţie Bazine de
Aerare SBR 30 zile
8/23/2011 10/3/2011
9. Construcţie Staţia de
Suflante 21 zile
8/1/2011 8/29/2011
10. Construcţie Hala de
Deshidratare a Nămolului 12 zile
8/1/2011 8/16/2011
11. Amenajare Platforma de
Depozitare a Nămolului
Deshidratat 10 zile
8/17/2011 8/30/2011
12. Construcţie Casă Maşini 27 zile 8/30/2011 10/5/2011
13. Construcţie Staţia de
Transformare 50 zile
10/4/2011 12/12/2011
14. Construcţie Camera de
Comandă şi Control –
Dispecerat 16 zile
8/31/2011 9/21/2011
15. Construcţie Clădire
Administrativă şi Facilitate
pentru Angajaţi 28 zile
10/6/2011 11/14/2011
16. Instalare Reţele de
Conducte şi Utilităţi 29 zile
11/15/2011 12/23/2011
17. Verificare Ansamblu
Staţie 1 zi
12/27/2011 12/27/2011
18. Punere în funcţiune 1 zi 12/28/2011 12/28/2011
19. Finalizare proiect 0 zile 12/28/2011 12/28/2011
32
Drumul critic
33
Durata de realizare a proiectului prin Metoda Drumului Critic (CMP) este: 16 luni.
34
Diagrama temporară gantt
35
Optimizarea duratei de desfăşurare a proiectului
Durata totală a proiectului impusă este de 16 luni, iar în urma aplicării Metodei
Drumului Critic s-a obţinut o durată a proiectului de 10 luni., diferenţa de 6 luni o păstrăm
ca rezervă de timp în cazul întărzierii unei activităţi din cauza riscurilor proiectului.
Observaţii şi comentarii personale
În condiţiile în care durata de desfăşurare a proiectului este în acelaşi interval cu durata pe
care ne-am planificat-o iniţial putem spune că proiectul nostru poate fi un real succes şi
profitul aşteptat va fi pe măsură.
Capitolul 6 Concluzii
Aspectele de risc de mediu sunt semnificative în derularea proiectelor de mediu. În
derularea proiectelor de mediu, organizaţia trebuie să identifice aspectele de risc de mediu
şi să le selecţioneze pe cele cu impact semnificativ.
Creşterea continuă a debitului de ape uzate evacuate, precum şi deiversitatea tot
mai mare a substanţelor nocive din aceste ape necesită, pentru stabilirea condiţiilor de
epurare în parametri minimi de risc şi maximi de securitate aplicarea metodelor statistice.
Scopul lucrării este analiza principalelor staţii de epurare din România şi realizarea
unui clasament a acestora în anul 2011. Practic, prin analiza staţiilor de epurare s-au selectat
multiple criterii pe care le am folosit şi cu ajutorul metodei Electre III, realizând
clasamentul lor. Software-ul Electre III este folosit pentru clasificări de mici
dimensiuni,dar cu rezultate foarte bune.
Prima problemă a constituit separarea componentelor obiective de cele subiective.
Performanţele-impactul fiecărui statii de tratare prin cele 5 criterii sunt componente
obiective şi nu au legătură cu decizia de preferinţă, care se bazează pe experienţa
decidentului şi capacitatea de a separa preferinţa de considerente. Conceptul separării
componentelor obiective de cele subiective în problema noastră de decizie a fost rezolvată
cu succes.
Limita de senzitivitate sau robusteţea analizei problemei a apărut, deoarece
procesul de clasificare este considerabil mai senzitiv la schimbări asupra performanţei
decât în modificările valorilor şi pragurilor. [13]
Succesul acestei analize este datorat folosirii metodei Electre III şi a software-ului
aferent în procesul de clasificare a staţiilor de epurare.
Rezultatele sunt evidente, staţiile de tratare Eforie Sud si Constanţa Nord, care aparţin
grupului RAJA sunt pe primele locuri, fapt datorat şi investiţiilor majore în
retehnologizarea lor.
Analizând calitatea efluentului staţiei de epurare constatam unele depăşiri la câţiva
parametri, însa aceasta se datoreaza limitărilor tehnologice existente, care provin din
36
proiectarea sistemului, care a avut loc în anii 1980 (compuşii cu azot şi fosfor) şi din
performantele scăzute precum şi încărcărilor mari la influent datorită agenţilor economici
din Eforie Sud care evacuează în sistemul de canalizare .
Reabilitarea staţiei s-a realizat prin componenta B a măsurii ISPA, „Instrument for
Structural Policies for Pre-accession” adică „Instrumentul pentru Politici Structurale de
Preaderare”
Contribuţii originale ale autorului
În cadrul acestei lucrări am proiectat retehnologizarea staţiei de eurare a apei uzate
din oraşul Eforie Sud. Pentru aceasta am pornit studiul de la cunoasterea operatorului
regional în domeniul alimentării cu apă potabilă, RAJA, ca principal organism de
alimentare din zona analizată.
S-a analizat impactul riscului în activităţile economice, modalitatea de luare a
deciziilor în condiţii de risc, modalităţi de măsurare a riscului absolut şi a riscului relativ;
pentru reducerea incertitudinii am studiat strategii ale gestiunii acestora şi incercările de
diminuare a riscului utilizând resursele manageriale. Am prezentat cele mai utilizate
metode de identificare a riscului precum şi cateva strategii de tratare a riscurilor.
În contextul identificării aspectelor legate de mediu, am precizat câteva elemente
care trebuie avute în vedere, precum gestiunea deşeurilor, poluarea terenurilor, impactul
asupra comunităţilor precum şi emisiile în aer. S-au analizat câteva varinte conform
sistemelor de clasificare a aspectelor de mediu. Tot în cadrul acestui capitol am prezentat
studiile cu privire la proiectarea staţiilor de epurare, studii cu caracter aplicativ, studii
hidrologice, hidrochimice, geortehnice, etc care au o importanţă deosebită în analiza
proiectării acestor staţii. Pentru o mai buna evaluare a situaţiilor existente am prezentat
modele fizice, de laborator (utilizate cel mai frecvent pentru studierea posibilitării epurării
biologice a apelor uzate) şi modele matematice (metode de gospodărire a calităţilor apelor,
debitul acstora, unele caracteristici hidraulice, etc.).
O metodă de analiză a riscului de investiţii în staţiile de epurare este metoda Electre
III. S-a prezentat paşii acestei metode şi am descris datele de intrare în software-ul Electre
III analizând rezultatele empirice.
Capitolul de analiză propriu-zisă a unui proiect de staţie de epurare în cadrul căruia
am studiat riscul apelor reziduale de la staţia de epurare Eforie Sud. S-au analizat iniţial
normele tehnice, legislaţia în vigoare privind limita încărcărilor cu poluanţi a apelor uzate
industriale. S-au prezentat trei linii principale ale fluxului tehnologic al tehnologiei utilizată
la epurarea apelor. Rezultatele experimentale au arătat că ionii de hidrogen în luna mai
variază într-o banda restransă. Asemănător acestui studiu, am analizat variaţia conţinutului
de reziduuri fixe, de amoniu, de azotaţi, de fosfor şi de substanţe extraactibile, pe intervalul
2007-2012, cu observaţia că procentul de substanţe mai sus prezentate creşte, o data cu
trecere anilor.
37
La fel de important ca substanţele amintite anterior este şi oxigenul, pentru care am
analizat variaţia pe două luni calendaristice, mai şi iunie.
La o primă analiză putem face următoarele observaţii: în luna iunie variaţiile cresc
brusc începând cu mijlocul lunii, la începutul acesteia valoarea consumului de oxigen
variază intr-o banda restrânsa, comparativ cu luna mai, în care sunt variaţii semnifiative şi
la începutul lunii, luna mai neavând o variaţie constantă pe o perioadă mai lungă de câteva
zile.
Pentru derularea proiectului am identificat costurile, cheltuielie generate de proiect
dar şi amortizarea. Paralel cu aceasta, am procedat la identificarea veniturilor şi proiecţia
lor.
S-a evaluat profitabilitatea realizării acestui proiect, calculând indicele de profit,
IP.Valoarea acestuia a rezultat de 8,52 de unde rezultă că intreprinderea poate realiza
investiţia profitabil. Un alt indicator care permite să apreciem că investiţia este profitabilă
este rata internă de rentabilitate, pentru care am obţiut valoarea de 133,03%. Tot în cadrul
analizei financiare intră analiza investiţiei în mediu incert, în cadrul căreia s-au verificat
două situaţii: situaţia scenariului optimist şi a unuia pesimist. În primul caz, cifra de afaceri
creşte de la 13% la 22% pe an, iar veniturile financiare de la 15% la 25% anual.
O ultimă analiză o reprezintă optimizarea duratei de desfăşurare a proiectului.
În condiţiile în care durata de desfăşurare a proiectului este in acelasi interval cu durata pe
care ne-am planificat-o iniţial putem spune că proiectul nostru poate fi un real succes şi
profitul aşteptat va fi pe măsură.
Propuneri şi direcţii viitoare de cercetare
Punând în balanţă cele prezentate mai sus, se apreciază că investiţiile în staţiile de
epurare, sunt nu numai rentabile din punct de vedere economic şi financiar, dar sunt şi
necesare, pentru exploatarea cu măsură a rezervelor de resurse ale planetei, prezervarea şi
conservarea mediului, reducerea poluării apelor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră, dar şi consumul eficient al energiei.
Se propune ca şi direcţie viitoare de cercetare studierea fezabilităţii economice şi
financiare a utilizării staţiilor de epurare. De asemenea, o altădirecţie importantă de
cercetare este studierea fezabilităţii economico-financiare a eficientizării energiei electrice
a tuturor staţiilor de epurare din România, în care sens există deja importante alocări
financiare atât guvernamentale, cât şi europene.
Abordarea cantitativă poate folosi cu succes metodele de analiză multicriterială.
Rezultatele acestei analize pot conduce la o modificare de amploare a investiţiei propuse
sau la respingerea acesteia. Ori de câte ori metodologia de cuantificare este posibilă,
impacturile pozitive şi negative estimate trebuie încadrate în evaluarea monetară a
beneficiilor sociale şi costurilor de investiţie.
38
BIBLIOGRAFIE
[1] Bârsan-Piu N., Popescu I., Managementul riscului. Concepte, metode, aplicaţii, Editura
Universităţii „Transilvania” Braşov, 2003
[2] Marian Tvetstanschi, Dan Robescu, Risc şi securitate în elaborarea proiectelor de
staţii de epurare, ROMAQUA Sci. Bull., Series5 Vol.83 Iss 5/ 2012
[3] Marian Tvetstanschi, Dan Robescu, Aspecte de risc în derularea proiectelor de mediu,
Analele Universităţii din Oradea, Fascicula Protecţia Mediului, Oradea, 2012
[4] Buchanan, J., Shepard, P. and Lamsade, D.(1999), PROJECT RANKING USING
ELECTRE III, Journal of Multi-criteria Decision Analysis, 7-19
[5] Edwards W. (1977), How to use multiattribute utility measurement for social decision
making, IEEE Transactions on Systems, Man and Cybernetics, SMC-7, 326-340
[6] Rivas, A., Irizar, I., Ayesa, E., 2008. Model-based optimisation of Wastewater
Treatment Plants design. EnvironmentalModelling&Software 23, 435-450
[7] Hokkanen, J. and P. Salminen (1997), ELECTRE III and IV decision aids in an
environmental problem, Journal of Multi-criteria Decision Analysis, 6, 215-226
[8] http://www.avocatura.com/ll705-legea-apelor.html Legea apelor nr. 107/1996,1
ianuarie 2012
[9] http://www.rajac.ro/programe-europene/pos/reabilitarea-statiei-de-epurare-ape-uzate
[10] Vasilescu, I., si colectiv (2004). Eficienţa şi evaluarea investiţiilor, Editura Eficon
Press, Bucureşti
[13] http://www.rajac.ro/programe-europene/pos/reabilitarea-statiei-de-epurare-ape-uzate
[14] Marian Tvetstanschi, Dan Robescu – Nitrification, an innovative wastewater
treatment, buletinul stiinţific, series D, Mechanical Engineering, ISSN 1454-2358, UPB,
2014 în curs de publicare
[15] Marian Tvetstanschi, Dan Robescu – The Investiment Risk in sewage treatment
plants using the Electre III method, Revista de Pielarie Incălţăminte, vol.13/nr.4 decembrie
2013;
[16] Marian Tvetstanschi, Dan Robescu - Economic substantiation for the Eforie Sud
wastewater treatment plant’s modernization project, Romaqua nr.2/2014, vol. 92, ISSN
1453-6986;