rezumatul tezei de doctorat tema: strategiile de ... · dintre semnul lingvistic (indiferent de...
TRANSCRIPT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICATUNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,Carol I” Exemplar ......
Nr. din
Lt.col. ROMAN COSMINA-OANA
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: STRATEGIILE DE COMUNICARE DE TIP CIMIC ÎN CONTEXTULPARTICIPĂRII FORȚELOR AERIENE ROMÂNE LA MISIUNI ȘIOPERAȚII ÎN AFARA TERITORIULUI NAȚIONAL
Conducător de doctoratGl. fl. aer. prof. univ.
dr. BUCINSCHI VASILE
Teză elaborată în vederea obţineriititlului de DOCTOR în Științe militare
– BUCUREŞTI, 2019 –
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT2 din 23
- PAGINA ALBĂ -
NECLASIFICAT
3 din 23
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………………………7
CAP.I Conceptul și misiunile CIMIC în operațiile multinaționale………….. 17
1.1 Conceptul CIMIC în armatele moderne. Elemente de studiu
comparativ……………………………………………………………… 22
1.2 Conceptul CIMIC. Principii ale cooperării civilimilitari……………… 24
1.2.1 Conceptul CIMIC………………………………………………………. 24
1.2.2. Principii ale cooperării civilimilitari……………………………….….. 36
1.3. Funcțiile și misiunile CIMIC în Armata Românei………………….….. 43
1.3.1. Funcțiile CIMIC………………………………………………….……... 43
1.3.2. Misiunile CIMIC…………………………………………………...…… 44
1.4. Misiunile CIMIC în operațiile multinaționale…………………….……. 46
1.4.1. Caracteristicile mediului actual de securitate………………………….. 46
1.4.2. Tipuri de crize actuale și posibile în secolul XXI……………………… 56
1.4.3. Latura culturală a conflictelor internaționale…………………………... 65
1.4.4. Lecții învățate din misiunile CIMIC în operațiile multinaționale…….… 69
1.4.5. Complementaritate și specificitate în acțiunile structurilor CIMIC și ale
organizațiilor neguvernamentale……………………………………..… 76
Concluzii…………………………………..……………………………. 80
CAP.II Importanța strategiilor de comunicare de tip CIMIC în operațiile
multinaționale…………………………………………………………… 83
2.1. Operații informaționale ale structurilor CIMIC……………….……..… 83
2.1.1. CIMIC în contextul participării la misiuni de răspuns la crize, de
menținere a păcii, de combatere a terorismului………………….…...… 83
NECLASIFICAT
4 din 23
2.1.2. CIMIC și Uniunea Europeană…………………………………………. 90
2.2. Tehnici de negociere și mediere în misiunile CIMIC………..….………. 112
2.2.1. Negocierea și medierea în cadrul structurilor CIMIC………….………. 112
2.2.2. Rolul interpreților și al performanțelor lingvistice……………….…….. 115
2.3. Tendințe și orientări privind perfecționarea capabilităților CIMIC în
sfera comunicării publice…………………………………….…..…….. 119
2.3.1. Comunicarea publică……………………………………………...…….. 119
2.3.2. Comunicarea strategică………………………………………….……… 124
Concluzii………………………………………………………….…….. 139
CAP.III Structurile CIMIC din organica Forțelor Aeriene ale României.
Particularități ale misiunilor acestora. Studiu de caz…………..…… 143
3.1. Metodologia cercetării………………………………………….………. 143
3.1.1. Scopul cercetării………………………………………………….…….. 143
3.1.2. Obiectivele cercetării………………………………………………..….. 143
3.1.3. Întrebările cercetării…………………………………………………...… 144
3.1.4. Metode și instrumente de cercetare………………………………….…. 145
3.2. Forțele Aeriene în misiuni în afara teritoriului național…….………….. 147
3.2.1. Cadrul legal………………………………………………….…….…….. 147
3.2.2. Cerințe ale dimensionării Forțelor Aeriene Române în îndeplinirea
misiunilor specifice în afara teritoriului național……………….………. 149
3.3. Structurile CIMIC din organica Forțelor Aeriene ale României.
Particularități ale misiunilor acestora. Studiu de caz…….………….….. 156
3.3.1. CIMIC în sprijinul misiunilor Forțelor Aeriene în afara teritoriului
național…………………………………………………………….……. 156
3.3.2. Analiza de conținut a răspunsurilor la interviul luat specialiștilor din
Forțele Aeriene și din structura CIMIC……………………..……….…. 173
NECLASIFICAT
5 din 23
3.3.3. Profesionalizarea în domeniul CIMIC în Forțele Aeriene Române.
Realități și perspective…………………………………………………. 184
3.3.4. Activitățile specifice CIMIC pe timpul misiunii detașamentului Forțelor
Aeriene Române de Poliție Aeriană în Țările Baltice „Baltica 07”.
Studiu de caz………………………………………….………………… 196
CONCLUZII GENERALE……………………………………………………………. 222
BIBLIOGRAFIE…………………………………….…………………………………. 226
ANEXE………………………………………………………………………..……….. 242
Cuvinte cheie: cooperare civili-militari, comunicare interculturală, bariere
culturale și lingvistice, diferențe culturale, comportament verbal/non-verbal,
dimensiune culturală, comunicare publică, comunicare strategică, sfera publică,
interoperabilitate, poliție aeriană, operații informaționale, operații psihologice, operații
media, operații multinaționale, operații întrunite, sprijinul țării gazdă, zonă de operații,
forță întrunită, actori civili.
Introducere
Conceptul CIMIC, abreviere a sintagmei Civil-Military Cooperation, este relativ
recent introdus în aparatul doctrinar al Alianței Nord-Atlantice (și, ulterior, în cel
românesc). Cu toate acestea, conceptul s-a dovedit a fi foarte important în proiecția
judicioasă a acțiunilor militare, în cadrul operațiilor non-letale desfășurate în teatrele de
operații, conforme cu fizionomia actuală a confruntărilor militare. Acoperind o paletă
largă de activități, de la cele de sprijin pe timp de pace, cum ar fi realizarea capacității
de acțiune și proiectarea și desfășurarea de exerciții NATO/PfP până la cele în situații
de criză, presupunând menținerea sau dezvoltarea cooperării cu autoritățile locale și
populația civilă a țării gazdă, la care se adaugă și cooperare cu structurile de acțiuni
NECLASIFICAT
6 din 23
psihologice (PSYOPS), respectiv pe timp de război, însemnând obținerea sprijinului
autorităților și populației civile pentru realizarea obiectivelor, operațiile CIMIC se
constituie într-unul dintre cele mai importante concepte implementate în aparatul
doctrinar, cu efecte directe asupra modificării fizionomiei confruntării, în special prin
reducerea numărului de victime pe câmpul de luptă. Pe de altă parte, operațiile CIMIC
oferă calea adecvată de înțelegere a noii configurații a acțiunilor militare, presupunând
mutarea accentului de pe acțiunile hard propriu-zise pe cele soft (operații
informaționale, cu întreaga paletă de acțiuni subiacente: operații psihologice, securitatea
informațiilor, securitatea operațiilor, inducerea în eroare, distrugerea fizică, operațiile în
rețelele de calculatoare, războiul electronic, angajarea liderilor cheie, prezența, profilul
și postura trupelor; operații mass-media/ relații publice; relații civil-militare) și
refundamentarea acestora.
Operațiilor CIMIC nu i-au fost alocate studii importante, considerându-se a fi mai
degrabă o funcțiune adiacentă operațiilor întrunite – funcție întrunită, în denumirea dată
de Doctrina Armatei României în vigoare –, care se constituie într-un pol de interes în
studiul morfologiei acționale în conflictele ultimilor patruzeci de ani (după semnarea
Protocolului I din 1977 adițional la Convenția de la Geneva, care definește conflictul
armat diferit cadrul stabilit prin Carta Națiunilor Unite din 1945). Prin definirea noului
cadru juridic internațional de înțelegere a conflictului armat ca situație conflictuală în
care este permisă (chiar încurajată) intervenția militară în scopuri umanitare, au început
să apară sau să se dezvolte conceptele din sfera de interes a puterii soft aplicabile în
teatrul de operații, iar unul dintre aceste concepte este chiar cel de Civil-Military
Cooperation (CIMIC).
NECLASIFICAT
7 din 23
Motivația și scopul cercetării
Prezenta teză este rezultatul fericit al interesului personal pentru două câmpuri
distincte de cunoaștere: științele filologice (în calitate de doctor al Universității „Babeș-
Bolyai” din Cluj-Napoca cu o teză intitulată Evoluția terminologiei militare în Marea
Britanie și S.U.A. și de cadru didactic titular în Academia Forțelor Aeriene „Henri
Coandă”, specializarea Lima engleză) și științele militare (prin cercetarea întreprinsă în
cadrul studiilor doctorale în Universitatea Națională de Apărare „Carol I” și prin
calitatea de cadru militar).
Prin interesul manifestat față de terminologia militară, dar nu numai asupra
aspectelor teoretice care au condus la o anumită diferențiere în timp între terminologia
americană și cea britanică, am descoperit că dincolo de proiecția clasică a cunoașterii și
utilizării unei limbi (constând în focalizarea pe aspectele semantic și sintactic),
dimensiunea pragmatică este fundamentală. În acest sens, am observat că din relația
dintre semnul lingvistic (indiferent de codul în care a fost elaborat/ produs) și
utilizatorul semnului este fundamentală, în special în acele contexte comunicaționale
constrângătoare, caracterizate prin lipsa de încredere între actorii comunicării, cum ar fi
cele din teatrele de operații. Dimensiunea pragmatică a comunicării este importantă în
teatrul de operații nu numai în acțiunea militară propriu-zisă, ci și în dialogul dintre
militari și populația civilă. Mi-am focalizat, așadar, interesul cunoașterii asupra acestui
tip de relații comunicaționale extrem de importante în actuala configurație a câmpului
de luptă – importante, de fapt, de la începuturile confruntărilor, dar fără să li se acorde
atenția necesară din punct de vedere teoretic – și am optat pentru o cercetare consistentă
a operațiilor de influențare, în principal pe operațiile CIMIC.
Metodologia cercetării
În acest sens, am proiectat teoretic un cadru general al analizei rolului, misiunilor
și structurilor CIMIC, respectiv o cercetare care să aibă drept principal scop punerea în
NECLASIFICAT
8 din 23
evidență a particularităților îndeplinirii misiunilor de tip CIMIC pentru asigurarea
îndeplinirii cu succes a misiunilor Forțelor Aeriene în afara teritoriului național, fără a
pierde din vedere (1) factorii care influențează din punctul de vedere al CIMIC
îndeplinirea misiunilor FA în afara teritoriului național; (2) particularitățile îndeplinirii
misiunilor CIMIC pentru asigurarea sprijinului pentru misiunile Forțelor Aeriene și (3)
necesitatea proiectării unui program de pregătire a militarilor din Forțele Aeriene pentru
atingerea unor standarde minime de competență în domeniul CIMIC.
Pentru atingerea acestor obiective, am proiectat o cercetare calitativă, într-o
abordare transversală, realizată în patru pași (fiecare corespunzând unei tehnici de
cercetare distincte), după cum urmează: (1) analiza documentelor, constând în
informații culese din surse bibliografice și doctrinare (literatură de specialitate, doctrine,
articole, materiale audio, video etc.) sau din alte surse (documente conținând date
secundare, materiale de lucru); (2) interviul structurat, având drept persoane intervievate
specialiști din cadrul Batalionului 1 CIMIC și din cadrul Forțelor Aeriene Române,
participanți la misiuni internaționale, realizat în baza unor ghiduri de interviu care să
evidențieze rolul dimensiunii CIMIC în interacțiunile din cadrul exercițiilor/ misiunilor
internaționale; (3) studiul de caz, cu focalizare asupra unei misiuni specifice a Forțelor
Aeriene Române, „Baltica 2007”, constând în realizarea poliției aeriene pe teritoriul
țărilor baltice (Lituania, Letonia, Estonia) și (4) analiza comparată a rezultatelor
cercetării, finalizată cu un proiect educațional de formare profesională a studenților
militari din Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov în domeniul CIMIC.
În urma acestui demers, am încercat compararea și calibrarea datelor culese prin
metodele diferite de lucru, făcând apel la analiza comparativă, care a permis ajustarea
parcursului metodologic.
Structura tezei
Teza este structurată pe trei capitole cu o structură logică și echilibrată urmărind
NECLASIFICAT
9 din 23
identificarea nivelului cercetărilor actuale în domeniu precum și cerințele impuse la
nivel internațional.
Cercetarea debutează cu un prim capitol dedicat analizei conceptului și misiunilor
CIMIC în operațiile multinaționale intitulat Conceptul și misiunile CIMIC în operațiile
multinaționale. Conceptul face obiectul analizei transdoctrinare prin intermediul unui
subcapitol în cadrul căruia sunt dezbătute proiecțiile diferite în armatele statelor
moderne și elementele comune, cum ar fi consensul asupra principiilor CIMIC sau
înțelesului alocat conceptului, coordonării activităților diferitelor entități civile de către
militari sau a cooperării cu autorități locale, organizații nonguvernamentale,
reprezentanți ai populației civile ș.a. Chiar dacă proiecția primelor capitole este teoretică
și doctrinară, am extras elemente din practica operațiilor CIMIC pentru a ilustra marja
de creativitate în stabilirea relațiilor, capacitatea de improvizare în așa numitele ad hoc
affairs. Înțelegerea cadrului NATO de definire a conceptului CIMIC și al principiilor
aferente, la care se adaugă proiecția Uniunii Europene, precum și cele naționale:
americană, românească, britanică, franceză, germană, canadiană, belgiană, olandeză,
elvețiană, rusească, permite o mult mai facilă adaptare la cerințele reale ale câmpului de
luptă contemporan. Totodată, principiile CIMIC fac inteligibilă și aplicabilă proiecția
nuanțată/ diferențiată prin aparatele doctrinare naționale: (1) înțelegerea contextului și
conștientizarea mediului (context cultural, evaluarea diferiților actori implicați); (2)
înțelegerea scopurilor și a obiectivelor actorilor militari și civili (unitatea efortului,
sincronizarea efectelor, urmărirea scopurilor comune); (3) acționează conform cadrului
legal (îndeplinirea obligațiilor legale, a fi umanitar); (4) câștigarea respectului și
încrederii (interacțiune, transparență, legalitate); (5) supremația civilă și proprietatea
(reducerea dependenței, planificarea de tranziție spre proprietatea civilă, planificarea
strategiei de ieșire); (6) planificarea integrată (prioritizare, sincronizare, managementul
resurselor) și (7) comunicarea eficientă (comunicarea strategică – StratCom, resurse,
facilități și interoperabilitate, infrastructură, rețea). Focalizând interesul analizei de pe
NECLASIFICAT
10 din 23
parcursul întregii teme pe ultimul dintre principii, pe care îl considerăm fundamental în
abordarea noastră, am analizat ulterior funcțiile CIMIC și misiunile cooperării civil-
militare. Pentru o bună înțelegere a practicilor CIMIC, am analizat în următorul
subcapitol misiunile CIMIC în operațiile multinaționale, plecând de la identificarea
caracteristicilor mediului actual de securitate, continuând cu tipurile diferitelor crize
actuale și posibile în secolul XXI și dezbătând aplicat dimensiunea culturală a
conflictelor internaționale actuale. Centrul de greutate al subcapitolului constă în
prezentarea lecțiilor învățate din misiunile CIMIC în operațiile multinaționale, din
teatrele de operații din Afganistan, Bosnia, Kosovo și în sublinierea complementarității
și specificității în acțiunile structurilor CIMIC și ale organizațiilor nonguvernamentale.
Poziționând doctrinar și teoretic funcțiunile CIMIC în cadrul funcțiilor întrunite, primul
capitol scoate în evidență un tip de operații-liant în cadrul operațiilor întrunite, absolut
necesare în realitatea teatrelor de operații contemporane.
Cel de-al doilea capitol, intitulat Importanța strategiilor de comunicare de tip
CIMIC în operațiile multinaționale, scoate în evidență importanța acestor strategii în
operațiile multinaționale, punând accent pe cel de-al șaptelea principiu al cooperării
civil-militare, un principiu care transcende doctrine, tipuri de operații, misiuni. Prin
intermediul capitolului sunt puse în discuție aspecte de nuanță interpretativă, delicate ca
abordare în analiza strict doctrinară (fără luarea în considerare a lecțiilor învățate), cum
ar fi raportul dinamic și complex dintre operațiile informaționale (INFO OPS) și
cooperarea civil-militară (CIMIC). Primul subcapitol evidențiază aceste aspecte, cu
focalizare pe rolurile CIMIC în contextul participării la misiuni de răspuns la crize, de
stabilitate, de menținere a păcii și de combatere a terorismului. Abordarea în cadrul
acestui subcapitol este complexă, ținând cont de proiecțiile NATO, UE și SUA. În
subcapitolul doi, tehnicile de negociere și mediere mută centrul de interes înspre
misiunile CIMIC. Sunt evidențiate negocierea și medierea în cadrul structurilor CIMIC
și rolul interpreților și performanțelor lingvistice și culturale în înțelegerea adecvată a
NECLASIFICAT
11 din 23
realităților câmpului de luptă, în furnizarea informațiilor în mod corect, în identificarea
subtilităților comunicaționale și, mai ales, în medierea culturală și interorganizațională.
În ceea ce privește proiectarea competențelor comunicaționale ale structurilor CIMIC/
trupelor dislocate în teatrul de operații și mai ales ale decidenților militari și politici,
pentru atingerea scopurilor comunicării eficiente în domeniul CIMIC este necesară
crearea unei cadru comunicațional de înaltă performanță. În acest sens am analizat
tendințele și orientările privind perfecționarea capabilităților CIMIC în sfera
comunicării publice, analizând sfera publică, comunicarea publică propriu-zisă și
comunicarea strategică (StratCom). Și în acest caz, punerea sub lupă analitică a
strategiei de comunicare s-a realizat nu numai teoretic. Au fost aduse în dezbatere
aspecte privitoare la modul în care această comunicare a produs efecte în confruntările
și crizele actuale. Elemente din sfera StratCom sunt analizate, de exemplu, în poziția
Federației Ruse în raport cu Statul Islamic, cu migrația, cu statele europene din
vecinătate, cu fostele state sovietice (în special cu cele caucaziene) ș.a. Pentru o
înțelegere mai adecvată a rolului StratCom și a efectelor acestei utilizări sistematice și
coordonate a tuturor mijloacelor de comunicare pentru atingerea obiectivelor de
securitate ale statelor în ceea ce privește comunicarea CIMIC în diferitele țări gazdă, am
făcut apel și la specialiștii români, care au înțeles și expus particularitățile aplicative ale
unui cadru integrator și coordonat de comunicare, cu impact mare asupra audiențelor.
Pentru o bună înțelegere a proiecției judicioase a comunicării prin eforturi concentrate,
printr-un set coordonat de programe, planuri, teme, mesaje, cu efect sinergic asupra
țintelor, este necesară nu doar identificarea aspectelor de ordin politic/ diplomatic, ci
mai ales înțelegerea rolului instituției militare, în special în acea paletă extinsă de
operații informaționale (INFO OPS), în relațiile publice și operațiile mass-media
(MEDIA OPS), respectiv în cooperarea civil militară (CIMIC). Oarecum atipică,
proiecția analitică de la particular (realitatea câmpului de luptă și nevoia obținerii
încrederii din partea populației civile, administrației locale a țării gazdă și organizațiilor
NECLASIFICAT
12 din 23
din zonă în ceea ce privește acțiunea militarilor, realizată prin structurile CIMIC) la
general (comunicarea strategică la nivelul armatei) din partea teoretico-doctrinară a
tezei, oferă posibilitatea unei perspective de ansamblu în ceea ce privește fluxul și
rețelele comunicaționale funcționale care au transformat fundamental fizionomia
câmpului de luptă actual.
În capitolul 3, intitulat Structurile CIMIC din organica Forțelor Aeriene ale
României. Particularități ale misiunilor acestora are ca obiectiv fundamental
evidențierea particularităților îndeplinirii misiunilor de tip CIMIC pentru asigurarea
îndeplinirii cu succes a misiunilor Forțelor Aeriene în afara teritoriului național. Odată
înțeleasă această proiecție, am ales să exemplific funcționalitatea comunicării de tip
CIMIC printr-un studiu de caz efectuat pe misiunea „Baltica 07”. În economia
capitolului, am evidențiat aspecte de ordin metodologic: scopul cercetării, obiectivele,
întrebările cercetării, respectiv metodele și instrumentele de lucru. Ulterior, am
refocalizat cercetarea pe rolul Forțelor Aeriene, misiunile acestora în afara teritoriului
național și cerințele dimensionării adecvate în îndeplinirea misiunilor specifice. În acest
cadru particular creat, am analizat modul în care se realizează cooperarea civil-militară
(CIMIC) în cadrul misiunilor Forțelor Aeriene, plecând de la o proiecție empirică
funcțională, cea a „paradigmei bunei intenții”, care constă în convingerea partenerilor
de comunicare asupra bunei intenții a forțelor proprii, asupra caracterului pașnic,
neconflictual al acțiunilor militare, asupra dorinței acestora de a acționa imparțial, pro-
activ, cu maximă grijă pentru a evita generarea, escaladarea sau alimentarea
neînțelegerilor, atât în relațiile bilaterale, cât și în cele dintre părțile aflate în conflict.
Înțelegând „paradigma bunei intenții” ca fiind premisă a acțiunilor CIMIC izvorâtă din
proiecția StratCom, am identificat, subsumate acestei proiecții, scopul și obiectivele
CIMIC în acțiunile de sprijin al Forțelor Aeriene prin apel la răspunsurile de profunzime
ale subiecților-specialiști intervievați, atât n ceea ce privește asigurarea compatibilității
cât și în eficiența și eficacitatea (efectul sinergic al) acțiunilor. În urma analizei de
NECLASIFICAT
13 din 23
conținut a răspunsurilor la interviurile luate specialiștilor CIMIC și a celor din
structurile Forțelor Aeriene au fost identificate prin frecvența răspunsurilor niște centre
de greutate comune ale perspectivei acestora: integrare, Host Nation Support, protecție,
pagube colaterale, limitări politice, incidente de aviație și încredere, care au conferit un
tablou de perspectivă în ceea ce privește cerințele comune și posibilitățile de colaborare
între structurile CIMIC și Forțele Aeriene. Pentru a răspunde adecvat acestor cerințe
rezultate din practica interacțiunii cu populația țării gazdă în exerciții și misiuni de
luptă, am proiectat un cadru adecvat de pregătire a personalului Forțelor Aeriene în
acord cu proiecția doctrinară în vigoare, cu cerințele operaționale și cu cele
comunicaționale. Plecând de la obiectivele de referință ale unui program de studii
universitare de masterat din cadrul Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” intitulat
Sisteme de securitate, aflat în proces de acreditare ARACIS, am proiectat un curs de
Cooperare civil-militară, în concordanță cu cerințele comune. Totodată, am
exemplificat funcționalitatea cooperării comunicaționale (de tip CIMIC) prin
intermediul misiunii Forțelor Aeriene Române de Poliție Aeriană în Țările Baltice
„Baltica 07”.
Concluzii generale și propuneri
Teza de doctorat intitulată Strategiile de comunicare de tip CIMIC în contextul
participării Forțelor Aeriene Române la misiuni și operații în afara teritoriului național
contribuie substanţial la proiectarea unui cadru adecvat de aliniere a cerințelor
operaționale ale Forțelor Aeriene Române cu cerințele operaționale ale structurilor
CIMIC. Tema tezei de doctorat este originală și actuală, iar teza în sine răspunde unor
cerințe actuale ale configurării misiunilor Forțelor Aeriene, constituind un element de
noutate în peisajul literaturii de specialitate din România. Pentru această cercetare, am
făcut apel la cunoașterea din câmpuri disciplinare diferite, în principal din domeniul
lingvistic și al comunicării, suprapuse cunoașterii din domeniul Științe militare,
NECLASIFICAT
14 din 23
domeniu în care am elaborat teza. Abordarea nu este una multidisciplinară juxtapozabilă
– constând în seturi diferite de informații culese și expuse aditiv – ci una
transdisciplinară, presupunând transferul de cunoaștere de la un câmp disciplinar la
altul, în scopul cunoașterii adecvate și aplicate.
Teza de doctorat răspunde cerințelor actuale ale câmpului de luptă actual și
exploatează una dintre dimensiunile fundamentale ale acestuia: caracterul multinațional.
Acest aspect nu vizează doar înțelegerea contextului geopolitic al misiunilor, ci și, sau
în special contextul cultural și social al misiunilor, înțelegerea cadrului lingvistic și
cultural al țării gazdă, exploatarea cunoașterii antropologice, comunicaționale, sociale,
culturale în scopul evitării numărului mare de victime, a efectelor nedorite asupra
infrastructurii țării gazdă, asupra mediului înconjurător sau asupra populației civile. Prin
urmare, teza de doctorat aduce în dezbatere aspecte fundamentale în ceea ce privește
dimensiunea multiculturală și necesitatea eficienței dialogului intercultural în scopuri
umaniste.
Tema tezei de doctorat are o importantă dimensiune aplicativă. Rezultatele
obținute în urma cercetării nu sunt simple date teoretice și/sau doctrinare incluse într-un
cadru unitar de cunoaștere într-un domeniu restrâns. Teza de doctorat este importantă
prin faptul că propune cel puțin două aspecte pragmatice de mare interes: prima analiză
aplicată a acțiunilor de tip CIMIC pe timpul misiunilor unei categorii de forțe care nu
are subordonate structuri CIMIC, Forțele Aeriene Române, în cadrul unei misiuni de
luptă în afara teritoriului național, misiunea „Baltica 07”, respectiv prima proiecție
adecvată a unui cadru de formare a competențelor comunicaționale de tip CIMIC în
cadrul Forțelor Aeriene. În primul caz, am realizat analiza misiunii „Baltica 07” din
perspectiva arhitecturii comunicaționale CIMIC prin angajarea pe paliere diferite, printr-
un set de elemente definitorii: misiunea propriu-zisă, contextul geopolitic, contextul
cultural, social, economic și militar, profilul socio-cultural, economic și militar al bazei,
temele de interes CIMIC pentru îndeplinirea misiunii. În cel de-al doilea, am proiectat
NECLASIFICAT
15 din 23
formarea inițială pentru militarii din Forțele Aeriene în domeniul Cooperării civil-
militare prin intermediul unui curs omonim în cadrul unui program de studii
universitare de master din Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă”.
Teza de doctorat constituie corolarul unei cercetări care îmbină judicios interesul
în cercetare și profesionalizarea în două domenii de interes: științele militare și științele
filologice. Prin intermediul ei am îndeplinit obiectivul general al tezei, am configurat
cadrul teoretico-doctrinar de înțelegere a problematicii, cu exemplificare prin misiuni
CIMIC din confruntările militare recente sau din situațiile de criză actuale, am îndeplinit
obiectivul fixat în capitolul aplicativ (capitolul III), precum și obiectivele specifice,
respectiv am răspuns la întrebările cercetării. Totodată, prin intermediul ei am adus o
serie de contribuții personale importante în cunoașterea și aplicarea comunicării de tip
CIMIC în misiuni internaționale, cum ar fi: configurarea unui cadru teoretic și doctrinar
complex, care să constituie baza în viitoarele cercetări întreprinse în cest domeniu;
interpretarea aparatului doctrinar românesc în lumina proiecției doctrinare a altor
aparate, care includ operațiile informaționale (INFO OPS), operațiile media (MEDIA
OPS) și cooperarea civil-miliară (CIMIC) în concepte strategice care presupun și un
flux de comunicare strategică (StratCom), cum ar fi cel intitulat Information-Related
Capabilities (IRC) în armata americană, News Release Group (NRG) în armata
britanică sau Opérations Militaires d'Influence (OMI) în armata franceză; identificarea
cadrului de aplicare al operațiilor întrunite în misiunile anumitor categorii de forțe (cu
accent pe Forțele Aeriene); identificarea cerințelor de eficiență acțională în raporturile
dintre structurile CIMIC și Forțele Aeriene în cazul particular al întâlnirii acestora în
exerciții și misiuni de luptă, în contextul proiecției unei arhitecturi comunicaționale
unice, la nivel strategic (StratCom); construirea unei relații dinamice, flexibile și actuale
în raporturile CIMIC – Forțe Aeriene, adaptabile conflictelor post-2003; evidențierea
unor aspecte care țin de congruența conceptuală; propunerea unor concepte care să
însumeze eforturile comune de dialog civil-militar, cum ar fi conceptul intitulat
NECLASIFICAT
16 din 23
„paradigma bunei intenții”, care nu regăsește în nici un alt studiu de specialitate, dar
care poate deveni instrumentul operațional pentru realizarea convergenței între
funcțiunile informaționale și cele operative ale acțiunii militare în diferite teatre de
operații; proiectarea unui cadru adecvat de formare, incluzând obiective, competențe
profesionale și transversale, teme și bibliografie adecvată pentru formarea specialiștilor
CIMIC în cadrul Forțelor Aeriene.
Cercetarea proiectată prin tema Strategiile de comunicare de tip CIMIC în
contextul participării Forțelor Aeriene Române la misiuni și operații în afara
teritoriului național poate continua prin focalizarea asupra misiunilor specifice altor
categorii de forțe armate, sau prin proiectarea unui ghid de bune practici
comunicaționale de tip CIMIC în Armata României. Această continuare a cercetării se
poate realiza fie în cadrul unui proiect de cercetare științifică, fie prin intermediul
studiilor post-doctorale. Totodată, cercetarea poate continua și prin evaluarea
performanței programului de formare în domeniul Cooperării civil-militare în ceea ce
privește eficiența comunicațională a absolvenților în diferite misiuni internaționale.
Constatând că obiectivele cercetării au for îndeplinite, că au fost formulate
răspunsuri pertinente, fundamentate teoretic și doctrinar, la întrebările cercetării,
considerăm că teza de doctorat intitulată Strategiile de comunicare de tip CIMIC în
contextul participării Forțelor Aeriene Române la misiuni și operații în afara
teritoriului național este un studiu valid și care poate constitui un reper în cercetările
ulterioare focalizate pe comunicarea de tip CIMIC în Armata României.
NECLASIFICAT
11 din 23
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. LEGI, ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. Legea 80/1995, Statutul cadrelor militare, Monitorul Oficial, Partea I,
nr.155/20 iulie 1995.
2. HG nr. 110/14 aprilie 1997, privind Organizarea Ministerului Apărării
Naţionale, în Monitorul Oficial nr.66 din 16 aprilie, 1997 (cu privire la
înfiinţarea primei structuri CIMIC din Armata României, în cadrul Direcției
Planificare Strategică și Control Armamente).
3. Legea privind participarea forţelor armate la misiuni și operații în afara
teritoriului statului român, publicată în Monitorul oficial al României, partea I,
nr. 427/17.VI.2011.
II. REGULAMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI MILITARE ROMÂNEȘTI
1.***. S.M.G./P.F.A.-5.2. Doctrina pentru cooperarea civili-militari (CIMIC),
București, 2013.
2. ***. S.M.G./P.F.A.-5.3. Manualul pentru cooperarea civili-militari, Centrul
Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2015.
3. ***. Doctrina Armatei României, Centrul Tehnic – Editorial al Armatei,
București, 2012.
4. ***. Doctrina Forțelor Aeriene, București: Tipografia S.M.F.A. Boboc, 2000.
5. ***. F.A.-1/Doctrina pentru operații a forțelor aeriene, Editura Centrului
Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2017.
6. ***. Doctrina pentru operații a Forțelor Aeriene (F.A.-1) nr. SMFA-11, din
16.03.2016, București, 2017.
NECLASIFICAT
12 din 23
7. ***. Doctrina operațiilor informaționale, nr. SMG-66, Ediția a 2-a, București,
2017.
III. REGULAMENTE ȘI INSTRUCȚIUNI MILITARE STRĂINE
1. ***. Joint Doctrine Note 1/12 (JDN 1/12), Strategic Communication: The
Defence Contribution, U.K. Ministry of Defence, January 2012.
2. ***. Joint Publication 3-57. Civil-Military Operations, Joint Chiefs of Staff,
Washington, 2013.
3. ***. Joint Publication JP 3-13, Information Operations, 2014.
4. Joint Pub 3-61. Public Affairs, JP 3-61, Washington, DC.: Joint Chiefs of Staff,
2005.
5. ***. Allied Joint Publication, AJP 9, NATO Civil-Military Co-operation (CIMIC)
Doctrine, 2003, www.nato.intl/
6. ***. AJP-9 3.4.9., Allied Joint Doctrine for Civil-Military Cooperation. Allied
Joint Publication 3.4.9., Edition A, Version 1, Bruxelles: NATO Standardization
Agency (NSA), 2013.
7. ***. Action Plan on Strategic Communication, Consiliul European, Bruxelles,
Ref. Ares(2015)2608242 – 22 iunie 2015.
8. ***. Strategic Communication Joint Integrating Concept, (JROCM 166-09),
Versiunea 1.0, 7 octombrie, 2009, (trad.)
http://www.jcs.mil/Portals/36/Documents/Doctrine/concepts/jic_strategiccommu
nications.pdf?ver=2017-12-28-162005-353, (consultat în 20.02.2018).
9. (AD) 95-2/2012, pp.3-1 (b).
10.MC 0628 – NATO Military Policy on Strategic Communications, Consiliul Nord-
Atlantic, 19 iulie 2017.
NECLASIFICAT
13 din 23
11. CIMIC Field Handbook, CCOE, 4th edition, Annex 3, Netherlands: 2016,
(trad.), https://www.CIMIC-coe.org/products/conceptual-design/downloads/ccoe-
publications/field-handbook, (consultat în 01.03.2018).
12. Strategia Europeană de securitate, Belgia, 2009.
13. Allied Joint Doctrine, AJP-01, February 2017.
14. AJP 3.19 – Allied Joint Doctrine for Civil-military Cooperation, November,
2018.
15. AJP 9, NATO Civil-Military Co-operation (CIMIC) Doctrine, 2003.
IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
1. Barac, Mircea, Săftoiu, Sorin, Baltica 07 – O misiune militară, culturală și
socială, în Cer senin. Revista Forțelor Aeriene Române, nr. 5(95), 2007.
2. Bucinschi, Vasile, Dimensiunea aeriană a războiului aeroterestru, Editura
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2007;
3. Bucinschi, Vasile, Planificarea acţiunilor şi conducerea componentei aeriene în
cadrul operaţiilor întrunite, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,
București, 2007;
4. Bucinschi, Vasile, Acţiunile aviaţiei în cadrul operaţiilor întrunite, Editura
Academiei de Înalte Studii Militare, București, 2002;
5. Butuc, Marin, Termeni și termeni-sintagme ale metalimbajului militar românesc,
Revista Limba română, anul XX, nr. 5-6, 2010.
6. Dolghin, Nicolae, Duțu, Petre, Sarcinschi Alexandra, Raporturile dintre armata
României și societatea civilă, Editura Universității de Apărare „Carol I”,
București, 2005.
7. Furnică, Pascu, Mediul european de securitate: coordonare, cooperare,
competiție, în revista Impact Strategic, nr. 4(21)/2006. Editura Universității de
Apărare „Carol I”, București, 2006.
NECLASIFICAT
14 din 23
8. Golopenția, Anton, Opere complete, Vol. I. Sociologie. București: Editura
Enciclopedică, 2002.
9. Lesenciuc, Adrian, Războiul informațional, Editura Academiei „Henri Coandă”,
Brașov, 2016.
10. Lesenciuc, Adrian, Comunicare interculturală în satul românesc, Editura
Academiei Române, București, 2015.
11. Maior, George Cristioan, Watts, Larry (coord.), Globalization of Civil-Military
Relations: Democratization, Reform and Security, Editura Enciclopedică,
București, 2002.
12. Moștoflei, C-tin, Dolghin, Nicolae, Duțu, Petre, Raporturile dintre armată și
societate în procesul integrării europene și euro-atlantice a României, Editura
Universității de Apărare „Carol I”, București, 2005.
13. Mureșan, Mircea, Dolghin, Nicolae, Moștoflei, C-tin, Duțu, Petre, Raporturile
dintre armată și societate în contextul integrării României în NATO și aderării la
Uniunea Europeană, Editura Universității de Apărare „Carol I”, București, 2007.
14. Orzeață, Mihai, Războiul continuu, Editura Militară, București, 2011.
15. Răducanu, Gabriel, România în ecuația securității aeriene euroatlantice , Editura
Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă”, Brașov, 2017.
16. Râpan, Florian, Coordonate ale modernizării managementului resurselor de
apărare în forţele aeriene – suport al eficienţei operaţionale,
www.codrm.eu/conferences/2007/09 (consultat în 06.09.2018).
17. Sala, Marius & Vintilă-Rădulescu, Ioana. Limbile lumii. Mică enciclopedie.
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981.
18. Sarcinschi, Alexandra, Impactul profesionalizării armatei României asupra
raporturilor sale cu societatea în care ființează, Editura Universității de Apărare
„Carol I”, București, 2005.
NECLASIFICAT
15 din 23
19. Strîmbeanu, Victor, Puterea aeriană în paradigma securității naționale și
globale, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006.
20. Trocan, Constantin, Menţinerea păcii între operaţiile în sprijinul păcii şi
operaţiile de pace, http://www.actrus.ro/reviste/4_2004/a6.pdf (consultat în
05.09.2018).
21. Zulean, Marian. Armata și societățile postcomuniste în tranziție, Editura
Universității de Apărare „Carol I”, București, 2005.
V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
1. Abiew, Francis Kofi, NGO-Military Relationship in Peace Operations, în Henry
F. Carey & Oliver P. Richmond (eds.), Mitigating Conflict. The Role of NGOs,
Londra & New York: Routledge, 2013.
2. Ankersen, Christopher (ed.), The Politics of Civil-Military Cooperation. Canada
in Bosnia, Kosovo and Afghanistan, Palgrave Macmillan, New York, 2014.
3. Ankersen, Christopher (ed.), Civil-Military Cooperation in Post-Conflict
Operations. Emerging theory and practice, Routledge, London and New York,
2008.
4. Bakir, Vian, Surveillance, media and strategic political communication: Iraq,
USA, UK, the Continuum International Publishing Group, New York, London,
2010.
5. Britz, Malena (ed.), European Participation in Internatioal Operations. The Role
of Strategc Culture, , Palgrave, Macmillan, Switzerland, 2016.
6. Brzoska, Michalel, Hans-Georg Ehrhart, Civil-Military Cooperation in Post-
Conflict Rehabilitation and Reconstruction,
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/sede/dv/sede260
410studyehrhart_/sede260410studyehrhart_en.pdf (trad.) (consultat în
25.02.2018).
NECLASIFICAT
16 din 23
7. Byler, Charles A., Civil-Military Relations on the Frontier and Beyond, 1865-
1917, Praeger Security International, Westport, Conneticut, London, 2006.
8. Chesnut Greitens, Sheena, Humanitarian Intervention and Peace Operations, în
John Baylis, James J. Wirtz & Colin S. Gray, Strategy in the Contemporary
World. An introduction to Strategic Studies, Fifth Edition, Oxford: Oxford
University Press, [2007] (2016).
9. Choi, Seung-Whan, James, Patrick, Civil-Military Dynamics, Democracy and
International Conflict, Palgrave Macmillan, New York, England, 2005.
10. Cusumano, Eugenio, Corbe, Marian (eds.), A Civil-Military Response to Hybrid
Threats, Palgrave, Macmillan, Switzerland, 2018.
11. Flint, Edward. Civil Affairs: Soldiers Building Bridges. În D.S. Gordon & F.H.
Toase, Aspects of Peacekeeping, Abingdon, OX & New York, NY: Routledge.
[2001], 2013.
12. Foliant, Yvette (Maj). Cultural Property Protection Makes Sense. A Way to
Improve Your Mission, Haga: Civil-Military Cooperation Centre of Excellence
(CCOE), 2015.
13. Frerks, Georg. Who Are They? – Encountering International and Local Civilians
in Civil-Military Interaction. În Gerard Lucius & Sebastiaan Rietjens (eds.),
Effective Civil-Military Interaction in Peace Operations. Theory and Practice,
New York: Springer, 2016.
14. Ghebhard, Carmen, Civil-Military Coordination and Cooperation in the Context
of the EU`s Crisis Management CMCO versus CIMIC. Conceptual and
Terminological Clarifications, Vienna, March, 2008.
15. Habermas, J., Sfera publică și transformarea ei structurală, București,
comunicare.ro, 2005.
16. Huntington, Samuel P., The Soldier and the State: the theory and politics of
civil-military relations, London, Harvard University Press, 1957.
NECLASIFICAT
17 din 23
17. Khol, R., Civil-Military Co-Ordination in EU Crisis Management, in: Nowak,
A.(ed.), Civilian Crisis Management: The EU Way, Challiot Paper No. 90, June
2006.
18. Kuhlmann, Jurgen, Callaghan, Jean (eds.), Military and Society in 21st Century
Europe. A Comparative Analysis, Transaction Publishers, North America,
Piscataway, 2000.
19. Landon, James J & Hayes, Richard F. National Approaches to Civil-Military
Coordination in Peace and Humanitarian Assistance Operations [online].
http://www.dodccrp.org/files/landon_hayes.htm. Washington, DC: Department of
Defence – Command and Control Research Programme. (fără an, accesat în
ianuarie 2017).
20. Marshall McLuhan, Understanding Media: The Extensions of Man, Cambridge,
MA: MIT Press, 1994,
http://web.mit.edu/allanmc/www/mcluhan.mediummessage.pdf, (consultat în 03
ianuarie, 2018).
21. McNerney, Michael. CIMIC on the edge: Afghanistan and the evolution of civil-
military operations, în Christopher Ankersen, Civil-Military Cooperation in Post-
Conflict Operations. Emerging theory and practice, Londra, New York:
Routledge, 2008.
22. Menendez, Norberto R. Theory as Foundation for Strategic Communication
Doctrine, 4 May, 2009 (article in Faculty Of Naval War College).
https://www.researchgate.net/publication/235153510_Theory_as_Foundation_for
_StrategicCommunication_Doctrine, (consultat în 24 02.2018).
23. Mockaitis, Thomas R. Civil-Military Cooperation in Peace Operations: The
Case of Kosovo, Carlisle, PA: Strategic Studies Institute / US Army War College,
2004.
NECLASIFICAT
18 din 23
24. Moskos, Charles, C., The Media and the Military in Peace and Humanitarian
Operations, Robert R. Mc Cormick Tribune Foundation: Illinois, 2000.
25. Nielsen, Suzanne C., Snider, Don M. (eds), Civil-military Relations: The Soldier
and the State in a New Era, Baltimore, 2009, (trad.)
https://books.google.ro/books?id=hTKQh3iPl7kC&pg=PA181&dq=civil+militar
y+relations++in+public++sphere&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwj0h7nwp9TZAh
UpBcAKHQycCZoQ6AEIPDAD#v=onepage&q=civil%20military%20relations
%20%20in%20public%20%20sphere&f=false, (consultat în 8 martie, 2018).
26. Norheim-Martinsen, The European Union and Military Force: governance and
strategy, Cambridge University Press, Cambridge, 2013.
27. Norheim-Martinsen, Per M., Nyhamar, Tore (eds.), International Military
Operations in the 21st Century. Global Trends and future of Intervention,
Cambridge University Press, Cambridge, 2015.
28. Schiff, R., The Military and Domestic Politics: A Concordance Theory of Civil-
Military Relations, Routledge Press, New York, 2009.
29. Simón, L., Command and Control? Planning for EU Military Operations, EUISS
Occassional Paper No.81, 2010.
30. Soeters, Joseph, Manigart, Phillipe (eds.), Military Cooperation in Multinational
Peace Operations. Managing cultural diversity and crisis response, Routledge
Military Studies, New York, 2008.
31. Soliman, Amany Salaheldin, Coskun, Gulcin Balamir (eds.), Guardians or
Oppressors: Civil-Military Relations and Democratisation in the Mediterranean
Region, cap. IV Demilitarization of Public Sphere, Cambridge Scholars
Publishing, 2015,
https://books.google.ro/books?id=maFtCQAAQBAJ&pg=PA66&dq=civil+milita
ry+relations++in+public++sphere&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwj0h7nwp9TZAh
NECLASIFICAT
19 din 23
UpBcAKHQycCZoQ6AEIJzAA#v=onepage&q=civil%20military%20relations%
20%20in%20public%20%20sphere&f=false (consultat în 05.03.2018).
32. van Cuilenburg, J.J., Scholten, O., Noomen, G.W. Ştiinţa comunicării,
Humanitas, București, 2000.
33. Winslow, Donna, Strange Bedfellows in Humanitarian Crises: NGOs and the
Military. In Natalie Mychajlyzyn and Timothy M. Shaw, eds. Twisting Arms and
Flexing Muscles: Humanitarian Intervention and Peace-building in Perspective.
Aldershot: Ashgate, 2005.
34. Winslow, Donna, Canadian Warriors in Peacekeeping, în Jean Callaghan&
Mathias Schönborn (eds.), Warriors in Peacekeeping. Point of Tension in
Complex Cultural Encounters. A Comparative Study Based on Experiences in
Bosnia, Münster, LIT Verlag, 2004.
35. Zaalberg, Thijs W. Brocades, The Historical Origins of Civil-Military
Cooperation, în Sebastiaan J.H. Rietjens & Myriame T.I.B. Bollen, Managing
Civil-Military Cooperation. A 24/7 Joint Effort for Stability. Londra, New York:
Routledge, 2008.
36. Zaalberg, Thijs W. Brocades, Soldiers and Civil Power. Supporting or
Substituting Civil Authorities In Modern Peace Operations, Amsterdam
University Press, 2005,
https://books.google.ro/books?id=afxYAQAAQBAJ&pg=PA423&dq=CIMIC+in
+public++sphere&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwi4xMGmptTZAhUpB8AKHcX
CBwYQ6AEINzAC#v=onepage&q&f=false, (consultat în 08.03.2018).
VI. SURSE WEB
***. Consolidating the EU`s Crisis Management Structures: Civil-Military
Coordination and the Future of EU OHQ,
NECLASIFICAT
20 din 23
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/sede/dv/sede260410
studyfutureohq_/sede260410studyfutureohq_en.pdf, (consultat în 13.02.2018).
***. http://cyd.ro/subiecte-cheie-in-cooperarea-dintre-nato-si-ue, (consultat în 27
februarie, 2018).
***.http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/dv/sede131008
cpcc_/SEDE131008CPCC_en.pdf, (consultat în 30 decembrie, 2017).
***.http://www.consilium.europa.eu/media/21027/santa-maria-da-feira-european-
council-presidency-conclusions.pdf, (consultat în 29.12.2017).
***.http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/pr/705/705441/
705441ro.pdf, (consultat în 31.12.2017).
***.http://www.consilium.europa.eu/media/21361/qc3010507roc.pdf, (consultat în
31.12.2017).
***. https://www.mae.ro/node/1882
***. http://www.eda.europa.eu/Strategies/Capabilities
***. Art. J7, (2) din Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind
Uniunea Europeană, a Tratatelor de Instituire a Comunităţilor Europene și a altor acte
conexe (97/C340/01), http://cursdeguvernare.ro/wp-
content/uploads/2014/07/amsterdam-1997.pdf, (consultat în 31.12.2017).
***. https://www.eda.europa.eu/docs/default-source/eda-factsheets/2017-06-20-
factsheet-cdp.pdf, (consultat în 31.12.2017).
***. The Draft of the European Security Treaty, 29 noiembrie 2009, President of
Russia, http://eng.kremlin.ru, în Security, Strategy and Military Change in the 21st
Century, (Eds.) Jo Inge Bekkevold, Ian Bowers, Michael Raska, Routledge: 2015.
***.http://www.mae.ro/sites/default/files/file/mae_old/poze_editare/2010.07.07_Fisa
_PSAC.pdf, (consultat în 31 decembrie 2017).
***. Interviu cu Gl.bg.(rez.) dr. Gheorghe Nicolaescu la 6TV, Emisiunea Agenda
săptămânii, 16 noiembrie 2017 (min.33)
NECLASIFICAT
21 din 23
http://www.bundesheer.at/pdf_pool/publikationen/info_akt_01_08_CIMIC_vers_cm
co_cg.pdf, (consultat în 20.112017).
***. https://www.youtube.com/watch?v=kBppRu0Orhs, (consultat în 8. 03.2018).
***. http://brombergtranslations.com/2017/10/03/interpreters-translators-crisis-
situations/, (consultat în 14.03. 2018).
***. Côte d’Ivoire [online]. Ethnologue. Languages of the World.
http://www.ethnologue.com/country/CI, (consultat în aprilie, 2016).
***. What is peacekeeping? [online]. United Nations Peacekeeping.
http://www.un.org/en/peacekeeping/operations/peacekeeping.shtml, (consultat în
aprilie, 2016).
***. CIMIC Capabilites. An overview of doctrine, structures and courses in selected
NATO members countries (CIOR), Brussels: Interallied Confederation of Reserve
Officers, vol. July, 2013. http://cior.net/getattachment/Organisation/Civil-Military-
Co-operation-(CIMIC)/CIMIC-Handbook-Final-July-2013.pdf.aspx (consultat în
09.01. 2017).
***. La cooperation civilo-militaire [online]. Ministère de la Defence. État-Major
des Armées (EMA). http://www.defense.gouv.fr/ema/ directions-et-services/le-
centre-interarmees-des-actions-sur-l-environnement/la-cooperation-civilo-militaire.
(consultat în 19.02.2017).
***. CIMIC Capabilites. An overview of doctrine, structures and courses in selected
NATO members countries (CIOR), Brussels: Interallied Confederation of Reserve
Officers, vol. July, 2013. http://cior.net/getattachment/Organisation/Civil-Military-
Co-operation-(CIMIC)/CIMIC-Handbook-Final-July-2013.pdf.aspx (consultat
9.01.2017).
***. CIMIC Messenger, Civil-Military Centre of Excellence, Vol.8, nr.3, septembrie,
2016. https://issuu.com/ccoe_pao/docs/ccoe_CIMIC_messenger_2016-03
(consultat în 15.12. 2016).
NECLASIFICAT
22 din 23
***. http://www.ziare.com/articole/statele+baltice (consultat în 02.02.2019)
VII. REVISTE
***. Schimbarea caracteristicilor conflictelor armate moderne și implicațiile pentru
politica națională de apărare (II), autor Contraamiral de flotilă dr. Constantin
Ciorobea, în Gândirea militară românească, nr. 2/2016, București.
***. Interculturalitate în teatrul de operații din Afganistan, autor Rita Palaghia, în
Impact strategic, nr. 4[57]/2015.
***. Războiul informațional – componentă a conflictului neconvențional. Recurs la
istorie, autor Ilie Ovidiu Frățilă, în Infosfera, nr. 3/2015, București, Centrul Tehnic-
editorial al armatei.
***. Comunicarea strategică – un concept vag, autor Dragoș Florea, în Infosfera,
nr. 2/2015, București, Centrul Tehnic-editorial al armatei.
Vasile, Valentin, Comunicarea strategică – repere conceptuale și evolutive (I) în
Gândirea militară, nr. 2, aprilie-iunie, 2017, București, SMAp.
***. Council of the European Union, Recommendations for the Implementation of
the Joint Statement on EU-UN Co-operation in Crisis Management (5293/1/08 REV
01), 28 July, 2008.
***. VOICE (Voluntary Organisations in Cooperation in Emergencies), EU Crisis
Management - A Humanitarian Perspective, Briefing Paper, Brussels, January, 2004.
***. The United Nations Report on Peace Operations (the Brahimi Report):
“Comprehensive Review of the Whole Question of Peacekeeping Operations in All
Their Aspects,” A/55/305-S/2000/809, U.N. General Assembly/U. N. Security
Council, August 21, 2000.
NECLASIFICAT
23 din 23
VIII. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
***. Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms,
Ministerul American al Apărării, martie 2017.
***. Glosar de termeni și definiții NATO: engleză, franceză și română, CTEA,
București, 2005.
***. Dictionary of Military Terms, Skyhorse Publishing, The U.S. Department of
Defense, 2009.
***. Dictionary of Military and Associated Terms, Joint Publication 1-02, (As
amended through 16 October, 2006), 2010.
***. NATO Handbook, Brussels: NATO Office of Information and Press, 2001.
***. U.S. Air Force. Survival Handbook, Skyhorse Publishing, New York, 2008.