rolul femeii În literatură. imperiul bizantin
TRANSCRIPT
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
1/18
CAPITOLUL III. ROLUL FEMEI ÎN LITERATURĂ
III. 1. Hyptia din Alexandria
Fig. 1.
Hypatia din Alexandria (Fig. 1.)1 născută între ani 350-370, a fost cea mai mare minte
feminină a antichităţii şi totodată rima matematiciană din istorie, fi!o"oafă şi astronoamă
greacă, ce atrăit în #gitu! roman, !a $!e%andria. $ fost o fi!o"oafă neo!atonistă, care a încura&at
fo!osirea !ogicii şi a matematicii îmotri'a misticismu!ui.
Hypatia era fiica !ui Theon, unu! dintre cei mai educaţi ăraţi din întreaga $!e%andrie. $cesta
era astronom şi matematician, rofesor !a ni'ersitatea din $!e%andria şi un g*nditor renumit în
întreaga regiune, astfe! că Hypatia a crescut într-un mediu roice de"'o!tării inte!ectua!e.
1 htt+.descoera.rocu!tura1/71-hatia-din-a!e%andria-intaia-mare-matematiciana-a-!umii-antice , accesat !a data de 20.12.2012, ora 11+12.
38
http://www.descopera.ro/cultura/9187491-hypatia-din-alexandria-intaia-mare-matematiciana-a-lumii-anticehttp://www.descopera.ro/cultura/9187491-hypatia-din-alexandria-intaia-mare-matematiciana-a-lumii-anticehttp://www.descopera.ro/cultura/9187491-hypatia-din-alexandria-intaia-mare-matematiciana-a-lumii-anticehttp://www.descopera.ro/cultura/9187491-hypatia-din-alexandria-intaia-mare-matematiciana-a-lumii-anticehttp://www.descopera.ro/cultura/9187491-hypatia-din-alexandria-intaia-mare-matematiciana-a-lumii-antice
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
2/18
Theon era adetu! unei educaţii com!ete, at*t fi"ice, c*t şi inte!ectua!e, dorind ca
singuru! său coi! să de'ină „complet”2. $stfe!, Theon a în'ăţat-o e Hypatia tot ce ştia desre
matematică, ştiinţă şi re!igie, dar a încura&at-o totodată să dedice mu!t tim sorturi!or, recum
a!ergarea şi căţăratu!.
Theon a în'ăţat-o e Hypatia să aiă mereu mintea deschisă, neîngrădită de 'reun sistem
re!igios care să nu-i mai ermită să descoere ade'ăruri ştiinţifice. „Rezervă-ţi dreptul de a
gândi căci chiar !i a gândi gre!it e mai "ine decât a nu gândi deloc” #, i-ar fi sus Theon fiicei
sa!e.
ondiţia socia!ă a femei !a grecii cei 'echi nu era aceeaşi !a toate seminţii!e. 4e o !iertate
ade'ărată nu utea fi însă 'ora e atunci. #rau restricţiuni e care femeia nu !e mai cunoaşte
astă"i. 4ar restricţiuni!e imuse de condiţia femeii în constituţia anticei o!is n-au utut totuşiînăuşi ta!entu!.
u!tu! frumosu!ui era rea înrădăcinat în !umea greacă, entru a nu atenua şi această
ri'inţa ce'a din asrimea întocmiri!or socia!. $appho, at*t de ce!eră în !umea 'eche, era
socotită ca a 'echea %uză &rinna, una din e!e'e!e sa!e, a fost 'estită, cu toate că muri !a 1/ ani,
înţe!eata 'ruxilla şi (orina, ri'a!a de mu!te ori fericită în concursuri a mare!ui 'indar , au !ăsat
în antichitatea greacă amintirea unor ta!ente oetice mari. 6ar în domeniu! cugetări fi!o"ofice e de
a&uns a omeni ce!eritatea mu!t discutată a A)pa)iei, c*ştig*nd rin farmece!e siritu!ui şi
îna!te!e sa!e ca!ităţi mora!e e mare!e 'ericle),şi e a *iotimei, în'ăţătoarea !ui $ocrate.
*nd cuceri!i!e !ui Alexandru cel %are deschiseră cu!turii greceşti ad*ncuri!e
ăsăritu!ui, cadre!e înguste a!e 'echii cetăţi se sfăr*mară. 8 nouă 'iaţă socia!ă se !ămădi în
hotare!e cu!ture e!enistice curin"ătoare. Femeia iese acum îndră"neţ din umra discretă a
gineceu!ui, sre a-şi &uca ro!u! său tot mai însemnat.
9n coi!ăria Hypatiei Theon a de'enit conducătoru! +niver)ităţii din Alexandria,considerată !a acea 'reme cea mai imortant instituţie de în'ăţăm*nt din !ume. ărturari din
mu!te ţări, 'eneau aici entru a studia şi co!aora cu a!ţii în'ăţaţi de ni'e!u! !or, astfe! că Hypatia
2 :ico!ae ;ănescu, (hipuri din i)toria ,izanţului, #ditura $!atros, ;ucureşti, 171, . .
3 , . 15.
39
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
3/18
a a'ut şansa de acreşte încon&urată de ce!e mai stră!ucite minţi a!e 'remii. $ în'ăţat de !a ei
desre artă, !iteratură, fi!o"ofie, re!igii!e !umii şi arta oratoriei.
Frumuseţe-i deoseită atrăgea în &uru! său mu!ţi adoratori. astitatea-i e%em!ară
de"arma însă toate asiuni!e şi istoria a înregistrat cru"imea răsunsu!ui, cu care a înt*minatodată dec!arţia asionată a unui t*nar. $ceastă m*ndră stă*nire de sine, care 'enea ? cum
oser'ă unu! din istoriogafi săi din ad*ncuri!e ştiinţei sa!e, imunea tuturor+ „!i nu era o ru!ine
pentru dân)a de a )e arăta .n mi/locul "ăr"aţilor”0. 8amenii o!itici o 'i"itau adesea, căut*ndu-i
sfaturi!e.
Hypatia a moştenit asiunea tată!ui ei entru matematică, arofund*nd studii!e în acest
domeniu !a şcoa!a din $tena condusă de 'lutarh cel Tânăr şi de fiica sa, A)clepigenia. @a
întoarcerea sa în $!e%andria, Hypatiei i s-a rous să redea matematica şi fi!o"ofia !ani'ersitate, ca urmare a re"u!tate!or e%ce!ente oţinute !a $tena5. #ntu"iasmu! e care Hypatia
î! a'ea entru matematică, erudiţia şi e!oc'enţa sa au făcut ca tot mai mu!ţi studenţi să dorească
să o ascu!te. $stfe!, casa ei a de'enit un unct de înt*!nire entru cei ce doreau să descifre"e
taine!e matematicii. u timu!, casa Hypatiei a de'enit un 'eritai! nuc!eu inte!ectua!, cei mai
s*rguincioşi studenţi ai ei de"ăt*nd aici asecte imortante a!e fi!o"ofiei.
Hypatia a a'ut conducerea şcoa!ei neo!atoniciene din $!e%andria, care re"enta 'echea
g*ndire fi!o"ofică a Areciei într-un ec!ectism menit să conci!ie"e tot ce ărea ade'ărat în toate
sisteme!e şi în toate re!igii!e. 4in mărturii!e contemorane se oate 'edea că Hypatia,
rere"ent*nd tradiţiona!a direcţie a şco!ii a!e%andrine, se aroia mai cu seamă de 1am"licho), în
cugetarea căruia misticismu! roiu neo!atonismu! se unea cu magia>. $'*ntu! acesta mistic, a
făcut cu utinţă dăinuirea doctrinei !atoniciene în !umea creştină.
Hypatia stră!uci în e%unerea acestei fi!o"ofii, în &uru! său se str*ngeau din toate ărţi!e
tinerii iuitori de înţe!eciunea mari!or fi!o"ofi ai Areciei. e! mai i!ustru din aceşti în'ăţăcei a
4 :ico!ae ;ănescu, (hipuri !i )cene , . 1.
5 6. 4iaconescu, 1)toria literaturi eline, #ditura ugetarea, ;ucureşti, 13>, . >.
6 #manoi! ;ăduş, ,izanţ i)torie B, . 7/
40
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
4/18
fost $yne)io), rere"entantu! tiic a! eocii de tran"iţie de !a cugetarea ăg*nă !a creştinism.
9mrăţiş*nd mai t*r"iu e! însuşi doctrina creştină, fi!o"ofu! ăg*n $yne)io)3 a&unsese #isco în
Crene (@iia). $ceasta nu-! îmiedică de a
ăstra, *nă în cei din urmă anii ai 'ieţii, o
amintire neştearsă şi o iuire duioasă
în'ăţătoarei sa!e. #! îi scria adesea, cer*ndu-i
întotdeauna ărerea asura !ucrări!or ce
comunea.
8 'eraţiune ad*ncă faţă de Hypatia se desrinde
din toate aceste scrisorii. :ici duă ce se înă!ţă
!a treata de eisco, Dnesios nu încetă
coresondenţa sa cu fi!o"oafa care î! iniţiase în
ce!e mai une tradiţii a!e !umii ăg*ne.
Fig.2.
$cesta cer*ndu-i sfaturi entru construirea unui a)trola" (Fig.2.)/, instrument destinat
ca!cu!ui o"iţiei !anete!or şi ste!e!or de e o!ta cerească şi măsurarii trecerii timu!ui. nii
istoricii cred că Hypatia a in'entat a)trola"ul , iar a!ţii sun că doar a a&utat !a roiectarea sa.
Fig. 3.
n a!t instrument conceut de Hypatia este menţionat de $yne)io) în
u!tima sa eisto!ă către fosta sa rofesoară. $ceasta îi cerea un „hidro)cop”
(Fig.3.), scrisoarea sa fiind rima atestare din istorie a unui astfe! de aarat.
Hidro)copul era fo!osit entru disti!area aei şi entru
7 :ico!ae ;ănescu, op4 cit4 . 27.
8 htt+utter!e!astic.fi!es.ordress.com201003hatiaEastro!ae.gif , accesat !a data de 1/.01.2013, ora 15+3.
9 htt+utter!e!astic.fi!es.ordress.com201003hdroscoe.&g , accesat !a data de 1/.01.2013, ora 17+05.
41
http://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hypatia_astrolabe.gifhttp://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hypatia_astrolabe.gifhttp://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hypatia_astrolabe.gifhttp://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hydroscope.jpghttp://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hydroscope.jpghttp://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hypatia_astrolabe.gifhttp://utterlyelastic.files.wordpress.com/2010/03/hydroscope.jpg
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
5/18
măsurarea ni'e!u!ui !ichide!or, fiind totodată uti! ce!or ce doreau să disti!e"e medicamente
e a"ă de a!coo!.
Hypatia a u!icat numeroase tratate, mai a!es comentarii asura oere!or ce!or!a!ţi
matematicieni contemorani, însă niciuna din oere!e sa!e nu s-au ăstrat *nă astă"i. 8 arte dine!e au ierit în incendiu! care a distrus ,i"lioteca din Alexandria56, iar restu! au fost distruse
intenţionat de către ad'ersarii săi. =ot ceea ce se cunoaşte astă"i desre Hypatia se datorea"ă
coresondenţei e care rima matematiciană din istorie a urtat-o cu foştii săi e!e'i.
ne!e tratate scrise de tată! Hypatiei Theon, s-au ăstrat *nă în "i!e!e noastre, iar rintre
acestea se numără şi un imortant comentariu asura !ucrări!or !ui &uclid şi 'tolemeu55. nii
istorici afirmă că Hypatia a fost coautoare a acestei imortante !ucrări, iar a!ţii afirmă că ea doar
şi-a a&utat tată!, unicu! autor a! comentariu!ui.
onform re!atări!or autori!or contemorani, rintre suiecte!e tratate de Hypatia se
numărau şi secţiuni!e conice (cercuri!e, e!ise!e, arao!e!e şi hiero!e!e formate atunci c*nd un
!an intersectea"ă un cerc ), ea e!aor*nd un comentariu asura !ucrări!or !ui Apolloniu. 4uă
moartea Hypatiei, acest suiect a fost neg!i&at mai ine de un mi!eniu. 6mortanţa secţiuni!or
conice a fost recunoscută aia îmn seco!u! a! G6-!ea, iar astă"i acestea sunt fo!osite entru a
descrie traiectoria comete!or, orite!or !anete!or şi mişcarea rachete!or.
4e asemenea, Hypatia a scris un comentariu asura oerei unui matematician egitean
numit *io7ant . Duranumit „părintele alge"rei”, *io7ant a scris desre ecuaţii!e nedeterminate
(numite astă"i şi „ecuaţii dio7antice”). Hentru că a dus mai dearte oera !ui diofant şi a e%tins-o,
unii istorici consideră că Hypatia merită !a r*ndu! său suranume!e de „mama alge"rei”52.
Hypatia era renumită în toate co!ţuri!e !umii ci'i!i"ate. #%em!e!e a!e restigiu!ui de
care se ucura e%istă în scrisori!e care s-au ăstrat *nă astă"i+ minţi!e !uminate care-i scriau
10
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
6/18
Hypatiei menţionau ca destinatar doar „muza din Alexandria” sau „7ilozoa7a din Alexandria”,
nefiind ne'oie să adauge a!te deta!ii entru ca scrisori!e să-i ar'ină.
4eşi re!atări!e contemorane atestă că Hypatia era considerată frumoasă, fiica !ui Theon
nu s-a căsătorit niciodată, în ciuda numeroase!or oferte din artea ăraţi!or cu stare. nii istoricisecu!ea"ă că un ontenţia! moti' ar fi fost ace!a că niciun ărat nu o ega!a e Hypatia în
inte!igenţă, aceasta refer*nd mai degraă să se dedice matematicii şi fi!o"ofiei.
Hypatia a a'ut neşansa de a trăi într-o erioadă tumu!tuoasă din istoria #gitu!ui, în care
a'eau !oc transformări socia!e fără recedent.
@a înceutu! seco!u!ui a! 6G-!ea, $!e%andria rămăsese u!timu! centru inte!ectu! dominat de
neo!atonicieni, adeţi ai şco!ii greceşti a"ate e matematică şi ştiinţă. reştinismu! de'enea o
forţă tot mai uternică, iar conf!icte!e dintre ăg*ni şi creştini tot mai dese13.
9n anu! 31, atriarhu! $!e%andriei, Theophilu), a dec!arat ăg*nismu! i!ega!, distug*nd
toate tem!e!e ăg*ne din oraş. e!e mai imortante dintre acestea, $erapeum şi %ou)eion,
gă"duiau mu!te din oere!e care nu fuseseră distruse odată cu ;!i!ioteca din $!e%andria.
9n 12, (hiril a de'enit atriarhu! $!e%andriei. 6mediat duă numire, acesta a înceut o
camanie îmotri'a ad'ersari!or creştinismu!ui. Iai înt*i, (hiril i-a încura&at e creştinii din
$!e%andria să-i atace e iudei, consideraţi aroriaţi refectu!ui 8re)te. =oate sinagogi!e din oraşau fost distruse, iudeii au fost a!ungaţi din oraş, iar case!e !or au fost rădate.
9n martie 15, !a ordinu! !ui (hiril , o g!oată de fanatici creştini a atacat-o e Hypatia în
!ină stadă1. $ceştia au dat-o &os din caru! în care se af!a, au de"răcat-o şi au t*r*t-o într-o
iserică af!ată în aroriere. $ici, Hypatia a fost măce!ărită, iar rămăşiţe!e ei au fost urtate e
stră"i!e din aroriere, ca aoi să fie arse.
rimina!ii nu au fost niciodată edesiţi, din !isă de martori, iar ca"u! a fost închis duăce atriarhu! (hiril a anunţat că Hypatia ar fi fost 'a"ută în $tena15, afirm*nd că "'onu! crimei
13 8'idiu 4rîma, op4 cit ., . /.
14 :ico!ae ;ănescu, (hipuri !i )cene , . 2/.
43
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
7/18
era nefondat. $stă"i (hiril este considerat un sf*nt at*t de ;iserica ato!ică, c*t şi de cea
8rtodo%ă.
III. 2. !"nta Ca#iana
Fig..
15 6idem, . 2
44
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
8/18
$7ânta (a)iana (Fig. .)1> s-a născut între anii /05-/10 în onstantinoo!, într-o fami!ie
de aristrocraţi. =rei cronicari i"antini 9')eudo- :rigorie ogothethul , :heorghe %onahul şi
eo :ramaticul 53 , amintesc ca ea a articiat !a o „.n7ăţi!are a mire)elor” organi"ată entru
t*năru! Teo7il 1conocla)tul de mama !ui 'itregă, &u7ro)ina.
ati'at de frumuseţea (a)ianei, t*năru! îmărat s-a aroiat de ea şi i-a "is+ „'rin
7emeie au intrat .n lume cele /o)nice;”, făc*nd a!u"ie !a ăcat şi !a suferinţa care a adus ăcat şi
!a suferinţa care a adus ăcatu! #'ei. asiana a răsuns romt+ „
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
9/18
gnomice sau sentinete!or mora!e (e%. „+ră)c "ogatul ce )e vaită de parc-ar 7i )ărac” ). $ceste
oere se găsesc în numeroase manuscrise dat*nd din seco!e!e 6-G6, şi oartă nume!e de (a)ia,
&ica)ia sau 1ca)ia.
$7intei (a)iana i se mai atriuie stihiri!e+ !a ?a!terea lui Hri)to), !a sărătoarea $7inţilor %ucenici $amon şi Aviv, !a naşterea $7ântului 1oan ,otezătorul , !a sărătoarea $7inţilor %ucenici
&u)tratie şi Auxentie.
$7ânta (a)iana scris mu!te c*ntări !iturgice, dintre care cea mai cunoscută este cea care-i
oartă nume!e, anume (ântarea (a)ianei, unu! dintre ce!e mai frumoase imne din $ăptămâna
'atimilor , c*ntat !a *enia din %area %iercuri.
Iodu! în care a fost a!cătuită stihira este, otri'it tradiţiei, unu! inedit. $stfe!, e%resia
Kde frică s-a ascunsL, este un adaos a! imăratu!ui Teo7il (/2-/2), care se af!a în 'i"ită !a
m*năstirea în care (a)iana se retrăsese, m*năstire fondată, de fat de ea însăşi, tocmai în
momentu! în care ea comunea această c*ntare.
4in dorinţa de a nu-! înt*!ni e îmărat, (a)iana a fugit în tim ce Teo7il 'i"ita chi!ii!e.
6ntr*nd în chi!ia (a)ianei şi găsind e masă această c*ntare, îmăratu! a adăugat cu'inte!e+ Kde
frică s-a ascunsL. De are că e!e nu se refereau în mod e%res !a #'a (care @-a au"it e
4umne"eu um!*nd rin grădina raiu!ui „.n amiazăzi”)20, ci mai degraă !a (a)iana, care,
au"ind că îmăratu! se aroie de chi!ii, a fugit şi s-a ascuns. Gă"*nd !a întoarcerea în chi!ie acest
asa&, asiana nu !-a şters, ci a continuat scrierea stihirii.
$cest imn este considerat a fi o caodoeră a oe"iei re!ogioase.
#ste cea mai cunoscută femeie imnograf şi singura a!e cărei c*ntări sunt *nă în "i!e!e
noastre înt*!nite în cărţi!e de cu!t. 4e asemenea, Df*nta asiana este singura femeie 6mnograf
rere"entată e rima agină, a uni =riod, tiărit !a Geneţia în 1>01, care inc!ude rere"entări a!e
ce!or mai cunoscuţi imnografi ai ;isericii.
9n timu! 'ieţii ei, ;iserica s-a confruntat cu groa"nica rigoană a icoane!or, e care
(a)iana !e-a aărat cum a ştiut mai ine. :u s-a descura&at, deşi a suferit rigoană şi a fost chiar
20 #manoi! ;ăduş, op4 cit ., . 13.
46
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
10/18
ătută cu iciu!. $ stăruit re"istenţă îmotri'a iconoc!aşti!or, 'i"it*nd în închisoare e monahii
roscrişi, e care îi sri&inea şi îi conso!a cu scrisori şi daruri. #ra cunoscută ca o fină
oser'atoare a s!ăiciuni!or omeneşti.
#a îşi e%rima ărerea desre cei cărora !e !iseau cura&u! şi hotăr*rea "ic*nd+ Krăsctăcerea c*nd este timu! de 'oritML21.
De crede că $7ânta (a)iana ar fi trecut !a ce!e 'eşnice înainte de anu! />5 22. Hentru
daruri!e şi fate!e ei deoseite ;iserica o cinsteşte *nă a"i, fiind "ugră'ită în 1coana *uminicii
8rtodoxiei urt*nd în raţe o icoană.
21 6. 4iaconescu, 1)toria literaturii , . 10.
22 :ico!ae 6on ;aru, op4 cit4 . 1/.
47
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
11/18
III. $. Ana C%&nena
48
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
12/18
(Fig.5.)
9n !una decemrie 10/3, îmărăteasa 1rina *u@a), soţia !ui Alexe (omnenul , aşteta să
nască în aartamentu! 'alatului $acru, care se numea „camera purpurei” şi în care o 'eche
tradiţie 'oia să 'ină e !ume coiii imeria!i, cei care entru acest moti' erau numiţi
„po7irogeneţii”. 4eoarece asi!eu! era reţinut într-un ră"oi, t*năra femeie cum simţi rime!e
dureri, a făcut semnu! crucii este antece!e sa!e, rug*ndu-şi coi!aşu!, să mai aştete c*te'a "i!e
*nă să 'ină e !ume sre a utea ca şi tată! să fie re"ent23.
23 har!es 4ieh!, op4 cit ., . /1.
49
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
13/18
De are că cu'inte!e îmărătesei au fost ascu!tate, fiindcă duă trei "i!e de !a semne!e
fa!se de tra'a!iu s-a întors Alexe20, tocmai !a tim entru a rimi în raţe e fiica ce i se năştea,
Ana (omnena (Fig.5.)25, una dintre ce!e mai remarcai!e rinţese de !a curtea ;i"anţu!ui.
:aşterea acestui coi! conso!ida căsătoria ărinţi!or foarte mu!t o!itică, şi de!ocsentimenta!ă,care cu şase ani în urmă unise e Alexe cu 1rina, şi tot rin aceasta întărea inf!uenţa
tinerei su'erane !a curte, inf!uenţă foarte nesigură *nă atunci. Hărinţi, care neuni de ucurie îşi
arătau satisfacţia în ceremonii!e oficia!e rin care duă oicei naşterea unui coi!2>.
4in !eagăn i-a fost usă e ca i-a fost usă e ca micei rinţese diadema imeria!ă,
nume!e său figur*nd în ac!amaţii!e ritua!e cu care se sa!utau su'erani în ;i"anţ. 9n aceaşi 'reme
ărinţii săi o !ogodeau cu t*năru! (on)tantin *u@a), fiu! îmăratu!ui detronat, %ihail al >11-lea.
$stfe! din cea mai fragedă '*rstă fata, născută în urură, utea 'isa că într-o "i se 'a aşe"a etronu! ţării27.
oi!u! a fost crescut de mama sa şi de 'iitoarea soacră, asi!issa %aria de Alania,
ceeace a determinat-o să considere acea erioadă dret cea mai feerică din 'iaţa ei şi era
nosta!gică atunci c*nd se g*ndea !a coi!ărie.
Iamei sa!e îi urta o dragoste imensă, !ucru sesi"ai! din oera sa, în care scrie că 6rina
s-a căsătorit !a cincisre"ece ani, că era fermăcătoare !a 'edere, !a au", că era ca o m!ădiţă, ce
stră!ucea de du!cea !umină a !unii. Faţa nu-i era erfect rotundă ca a femei!or asiriene, nici rea
!ungă ca a ce!or scite. 8chii îi erau a!aştrii, iar !umea nu ştia cum s-o ri'ească sre a nu se
ierde în ri'irea ei. 9şi comara mama cu $tena2/.
24 6dem, a )ociet B lCpoDue de) (omnenE), #ditura
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
14/18
=*năra coi!ă nu-! iuea mai uţin nici e 'iitoru! resuus soţ, t*năru! onstantin cu
nouă ani mai mare ca ea, şi care era un aiat înc*ntator, !ond şi ro" în ora&i, şi cu ochi
admirai!i Kcare stră!uceau su sr*ncene ca nişte i&uterii de aurL. 4ar care !a numai !a două"eci
de ani a decedat. =oată 'iaţa i-a ăstrat imaginea în minte.
a fi"ic Ana (omnena semăna cu tată! ei. #ra de ta!ie mi&!ocie cu ochii frumoşi, runetă,
îndr"neaţă. #ra cu!tă, îi !ăceau cărţi!e şi a'ea orgo!iu! sueriorităţii. Duf!etu! ei amiţios i-a
dominat destinu!. :u a fost crescută ca o stă*nă în !u% şi !ene'ie2.
Du inf!uenţa unicii sa!e, Ana *ala))ena, curtea i"antină se schimase mu!t în c*ţi'a
ani. Hrintr-o energie tenace şi-a insta!at fami!ia e tron. ;unica era o femeie, ce îşi utea !inişti şi
că!ău"i fiu!. #a !-a îndemnat sre enitenţă şi credinţă30.
Ana îşi arecia unica şi tată!, chiar dacă ei erau contra fiinţei, ce a născut-o şi entru
care a'ea o afecţiune aarte. I*ndria e care o a'ea desre ea însăşi, desre rasa sa, desre ţara
sa era nemăsurată. 9n ochii ei ,izanţul era o utere suremă, iar ce!e!a!te state treuiau să-i fie
'asa!e.
=*năra a fost atrasă de cu!tură. areori dragostea entru !iteratură a fost mai mu!t
răs*ndită dec*t în ,izanţul (omnenilor .
#a era de o inte!igenţă remarcai!ă şi care nu s-a mu!ţumit cu educaţia sumară sumarădestinată femei!or din ace!e 'remuri, ci a în'ăţat tot ce se utea în'ăţa ca retoric, fi!o"ofia,
istoria, !iteratura, genea!ogia, medicina ştiinţe!e. 6-a citit e mari oeţi ai antichităţii, e Homer şi
e !irici, e tragici, istorici ca Tucidide, oratori ca $ocrate !i *emo)tene, dia!oguri!e !ui 'laton#5.
$ cunoscut matematica, geometria, mu"ica, areciindu-! e 8rfeu.Iarii "ei ai
ăg*nismu!ui, frumoase!e !egende a!e Heladei de'eniseră fami!iare minţii ei. unoştea geografia
şi istoria ;i"anţu!ui, ştia să discute ro!eme mi!itare, 'orea chiar şi !ima !atină.
29 :ico!ae 6orga, 1)toria vieţii "izantine . 2/.
30 $na omnena, op4 cit4, . 11/.
31 1"idem, . 125.
51
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
15/18
:u era doar o femeie cu!tă, dar şi o sa'antă. #ra o rinţesă şi !umea în care s-a scurs 'iaţa
ei nu a utut dec*t să "idească în ea diso"iţii natura!e şi ura faţă de ogomi!i şi cruciaţi 32. =otuşi
siritu! ei o ducea mai reede către ştiinţă dec*t sre credinţă. $răta o mare stimă entru
!iteratură, entru istorie, con'insă că numai rin e!e ot fi scoase din uitare nume!e ce!e mai
i!ustre. aţiunea sa uternică disreţuia e de a!tă arte suranatura!u!, cercetări!e neînsemnate a!e
astro!ogi!or, re"iceri!e fa!se a!e ghicitori!or. Ni oric*t de credincioasă ar fi fost, îi !ăceau uţin
discuţii!e teo!ogice, mai mu!t dec*t orice o atrăgea istoria, rin ceea ce are ea, serios şi auster şi
rin măreţia datorii!or care se imun istoricu!ui.
u toate acestea datorită unor emoţii, remoniţii a sa!'at 'iaţa unor oameni entru care
nu a'ea nici un resoect+ în 107 e rincie!e de =arent şi în 110> e un consirator, %ihail
Anema).
Foarte m*ndră de a se fi născut în urură şi de a fi cea mai mare dintre coiii !ui $!e%e şi
ai 6rinei. 9nc*ntată de tit!u! imeria! cu care fusese îmodoită din !eagăn, ea nu utea une
nimic mai resus de această demnitate co'*rşitoare de „por7irogenetă”.
4rama e%istenţei sa!e a înceut duă cum aforma şi ea, o dată cu naşterea unuia dintre
fraţi. 9n anu! 10// Alexe## rimea de !a 1rina un ăiat, ceea ce modifica ordinea succesiunii. @a
trei ani 1oan a fost asociat !a 6meriu. 4e atunci au înceut 'ise!e Anei să se su!ere.
4uă moartea !ogodnicu!ui său, în anu! 10, Ana s-a căsătorit cu ?ichi7or ,ryenne, ea
sera ca rintr-un soţ e care î! iuea, să î! determine e tată! ei să îi restituie tronu! romis în
coi!ărie. ,ryenne era e măsura ei, îi !ăcea !iteratura, dar nu era amiţios. He c*t îşi iuea
ăratu!, e at*t îşi ura frate!e.
9n această situaţie a înceut o !ută entru utere !a care a !uat arte toată fami!ia.
$ndronic era de artea surorii !ui, 1)aac de a !ui 1oan 1rina mama îşi admira fata şi îşi considera
fiu! de"echi!irat. 9şi refera ginere!e în !ocu! !ui 6oan
3
. Iama comneni!or ae!a !a un că!ugăr,32 Hhi!ie $r iOs, Aeorges 4u, op4 cit ., . 337.
33 F. ha!andon, &))ai )ur le rEgne dCAlexio) 1 (omnEne F56=5-555=G, Haris, 150, . .
34 Hau! @emer!e, op4 cit ., . 0.
52
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
16/18
&u)tratio) orec!it :arida), sre a îi face re"iceri desre domnie. o!u! decisi' î! a'ea Alexe.
Ainere!e era atotuternic în a!at şi era resectat de îmărat şi curteni, dar cu toate acestea nu !-a
ututu determina e socru să-! !ase în !ocu! !ui. hiar şi în ciuda eforturi!or $nei de a une totu!
în &oc sre a-! îminge, şi e ea odată cu e! sre onoruri!e sureme35.
*nd $!e%e era e atu! de moarte, 6oan i-a !uat ine!u! imeria! şi s-a roc!amat îmărat
în Df*nta Dofia. 6rina nu a utut să îşi con'ingă soţu!, totuşi c*nd e! a decedat a fost at*t de
îndurerată înc*t şi-a aruncat diadema, şi-a tăiat ăru! şi a îmrăcat haine de do!iu. @a fe! de
îndurerată era si $na3>.
@uarea tronu!ui de către 6oan a însemnat o du!ă !o'itură entru $na,ce nu se utea
resemna. 4e aceea a încercat în ace!aşi an un com!ot, dar care a eşuat din e"itarea soţu!ui, care
considera că 6oan îşi merită tot!u! de îmărat. 1oan a af!at de intenţia Anei, dar a iertat-o37.
mi!inţa ei a crescut c*nd 6oan i-a restituit toată a'erea, e !*ngă fatu! că i-a af!at !anu!
diao!ic de a-! asasina, şi că nu a edesit-o. (ronicarul ?iceta) arăta furia Anei în ace! moment
faţă de soţ, căruia i-a adresat cu'int &ignitoare3/. De are că istoria de"amăgirii faţă de soţ !e-a
urmărit e Ana *ala))ena şi e Ana (omnena#.
aracteru! ei de'eni din "i în "i mai trist şi mai ursu",se con'ingea din ce în ce mai mu!t
că era o 'ictimă a destinu!ui nedret. Gechii rieteni o neg!i&au, rude!e aroriate o tratau rău, şi
o *rfeau este tot, în acest mediu nu utea să îşi stă*nească !acrimi!e, suf!etu! ei era rănit şi
!in de ură.
35 har!e 4ieh!, Iiguri, . /.
36
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
17/18
@a trei"eci şi şase de ani se simţea sf*rşită, fiindcă ierduse ani duă ani fiinţe dragi ca
Alexe, e Andronic frate!e ei drag.9n anu! 113>a decedat şi soţu! ei, ,ryenne, duă ce s-a întors
o!na' dintr-o camanie. hiar dacă a 'egheat !a căăt*iu! !ui şi !-a îngri&it c*t mai ine, nu !-a
utut sa!'a0. Fiecare dintre aceste dureri o îndrumară sre decădere.
Dimţindu-se singură într-o !ume care nu mai semăna cu cea din coi!ăria ei, s-a înfăşurat
în durerea ei, a o"at ca o 'ictimă, retrasă.
@a ătr*neţe !itere!e e care !e iuise at*t de mu!t în tinereţe au fost surema ei conso!are.
#a a'u o curte mică de sa'anţi, de că!ugări. 9n !ucrarea ei din anu! 11/, „Alexiada”, a încercat
să-şi e%rime toate tristeţi!e, regrete!e, amintiri!e1.
Ana a adunat informaţii e%acte,amănunţite, a transcris în carte documente di!omatice,
iese de coresondenţă articu!ară. =otuşi oera este şi un amf!et, deoarece duă moartea
soţu!ui ei, a îmodoit în cu!ori eoca în care a fost fericită 2. idic*nd în s!a'ă marea figură a
!ui $!e%e, i-a făcut !ăcere, e de a!tă arte, să micşore"e uţin, rintr-o comaraţie ine'itai!ă,
e succesorii ce!ui dint*i (omnen4 Ni însemna fără oarecare satisfacţie secretă, simtome!e e
care credea că !e oser'ă, desre decadenţa iremediai!ă şi raidă.
:ume!e cărţii i se datorea"ă tată!ui ei, care a de'enit erou de !egendă. „Alexiada” a!ături
de o „&pitomă” au a&utat !a rea!i"area ediţii!or istorice actua!e.
8era comunică date desre sud-estu! #uroei, desre ooare!e a!canice, cu migratorii
turci (ecenegi, cumani), ştiri desre rom*nii sud-dunăreni. @ucrarea arată imortanţa articiări
'!ahi!or !a !uta de !a e"union, unde Alexio) i-a "droit e ecenegi în anu! 101 şi statornicia
!or să!ăşuire în "ona 4unării, de unde a 'enit 'udilo).
40
1"idem, . 135.
41 ;asi!e A. DiridonaQis, :rec) occidentaux et turc) de 56J0 B 50J#K Duatre )iEcle) dChi)toire derelation) international), #ditura 6nstitute for ;a!Qan Dtudies, =hessa!oniQi, 10, . /1.
42 :ico!ae Neran =anaşoca, Ltude) "yzantine) et po)t- "yzantine), #ditura ni'ers, ;ucureşti, 17, .7/.
54
-
8/19/2019 Rolul Femeii În Literatură. Imperiul Bizantin
18/18
artea se citeşte cu interes ca oricare a!tă carte de demu!t şi de'ine chiar cati'antă, în
ofida sti!u!ui a!amicat şi a reetiţii!or. De afirmă că !a 4unărea de