ROLUL LITERATURII IN

PERIOADA PASOPTISTA

Studiu de Caz 4 Andrei IoanaHarja Cristina Nicolae RamonaPirlog Claudia

„ Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre ări sunt destul de mari, țobiceiurile noastre sunt destul de pitore ti i ș șpoetice ca să putem găsi i la noi sujeturi de șscris fără să avem pentru aceasta trebuin ă țsă ne împrumutăm de la alte na ii.” ț M. Kogalniceanu

(N. Manolescu, Istoria critica a literaturii române, Editura Fundatiei Culturale Române, p. 166)

CONTEXTUL EPOCII

P

erioada pasoptista (1830-1860) are ca nucleu

revolutia anului 1848. Modernizarea societatii

romanesti, independenta politica, libertatea nationala,

unirea provinciilor romane sunt obiectivele social-

politice ale miscarii pasoptiste.

E

poca pasoptista marcheaza inceputul literaturii noastre moderne.

Scriitorii pasoptisti sunt nevoiti “sa arda etapele” care se

desafurasera succesiv in literaturile occidentale, in decursul a mai

bine de un secol si jumatate . Curentele literare

(iluminisn,preromantism, romantism, clasicism,realism incipient)

sunt asimilate simultan. Principala trasatura a literaturii pasoptiste

consta in coexistenta curentelor literare, nu numai in opera

aceluiasi scriitor, ci si in aceiasi creatie.

IDEOLOGIA PASOPTISTA

P

asoptismul este o ideologie literara niciodata sintetizata intr-un program

particular si supusa unor comandamente exterioare: mesianismul

cultural si revolutionar, spirit critic,deschidere spre Occident si lupta

pentru impunerea unui specific national, constiinta civica si patriotica ,

constiinta pionieratului in mai toate domeniile vietii, o retorica a

entuziasmului si a trezirii la actiune.

D

oua personalitati au rolul de indrumatori al

fenomenului cultural-literar.

I

ntr-o prima etapa, corespunzatoare primei generatii

pasoptiste, acest rol ii revine lui Ion Heliade-Radulescu

prin articolele din ziarul Curierul romanesc,aparut la

Bucuresti, incepand cu 1829, caruia ii adauga din1837

suplimentul literar Curierul de ambe sexe.

O

alta etapa este marcata de contributia lui Mihail

Kogalniceanu, redactorul revistei iesene Dacia

literara , care are ca obectiv exclusiv literatura.

Programul revistei orienteaza literatura timpului; in

cele trei numere aparute, se publica opere ale celor

mai valorosi scriitori ai vremii(Costache

Negruzzi,Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu etc.),

dar directia imprimata se reflecta in toata literatura

epocii.

• Dacia Literara, aparuta in 1840 si publicata doar in trei numere a dat miscarii impulsionate de Curierul românesc, Albina româneasca, Foaie pentru minte, inima si literatura , un accent menit a-i preciza pe deplin continutul si a-i determina pentru cateva decenii intreaga evolutie.

• Pana la Kogalniceanu s-a scris in spirit national

asa cum se vorbeste in proza fara constientizarea faptului. Kogalniceanu a formulat ceea ce toti patriotii gandeau si simteau.

DACIA LITERARA

„ De atunce, unsprezece ani sunt aproape; între alte multe înaintări ce s-au făcut în ambele principaturi, literatura n-a rămas în lenevire. Ajutată de stăpânire, apărată şi îmbogăţită de nişte bărbaţi mari şi patrioţi adevăraţi, a cărora nume vor fi trainice ca veacurile, înlesnită prin miile de şcoli ce s-au făcut în târgurile şi satele Moldo-Valahiei, literatura noastră făcu pasuri de uriaş şi astăzi se numără cu mândrie între literaturile Europei.” (Mihail Kogalniceanu, Scrieri, editura Tineretului, p 125)

ALBINA ROMANEASCA

A

lbina Românească a fost o gazetă politico-literară.

Apare la Ia i, bisăptămânal (1 iunie 1829 - 3 ianuarie ș

1835; 3 ianuarie 1837 - 2 ianuarie 1850).

P

roprietar i redactor Gheorghe Asachi. A publicat i ș ș

suplimentul literar Alăuta Românească.

"

Curierul românesc", care începe să apară în

Bucure ti la 8 aprilie 1829, i "Albina ș ș

românească", în Ia i la 1 iunie acela i an, sunt, e ș ș

drept, la început gazete aproape oficiale, pentru că

publică mai ales tiri politice din ară i din afară; ș ț ș

dar mai târziu încep să dea i mici informa ii ș ț

literare, să dea articole istorice, nuvele, poezii,

astfel că ajung să strângă în jurul lor toată

mi carea literară din ară.ș ț

CURIERUL ROMANESC

ROMANTISMUL IN LITERATURA PASOPTISTA

L

iteratura pasoptista se dezvolta sub semnul romantismului

european si parcurge un drum sinuos. Dupa literatura

anilor 1825-1830, care abunda in adaptari dupa autorii

straini, in special francezi, remarcam sincronizarea dintre

aparitia manifestului romantismului francez(Prefata la

drama Cromwell,de Victor Hugo, in 1827)si a articolului –

program Introductie,publicat de Kogalniceanu in 1840.

S

criitorii romani ai epocii asimileaza rapid

manifestul romantismului farncez si aplica

principiile acestuia, cu particularitatile curentului

national-popular de la revista Dacia literara.

TRASATURILE LITERATURII PASOPTISTE

C

ea dintai trasatura este autohtonismul si faptul ca nu trebuie

sa surprinda, aflandu-se intr-o fireasca legatura de circulatie a

ideilor cu umanismul si iluminismul, care au pornit si ele de la

aceleasi elemente de identificare a spiritualitatii romanesti.

C

el dintai reper al acestei trasaturi este motivul etno-

genezei, pe care vechii carturari il afirmasera pentru

trezirea constiintei nationale, iar coriferii Scolii

Ardelene ca argument al marilor revendicari

romanesti din Transilvania.

O

rgoliul latinitatii si mitul intoarcerii la originile de

mult uitate impregneaza ideologia si literatura

pasoptista, uneori in exces, ceea ce il face pe

Kogalniceanu sa denunte “romano-mania” unora.

Teme, motive, viziuni ale trecutului daco-romanic,

personaje istorice sau mitologice din acelasi trecut,

etc, patrund in epoca pasoptismului, dandu-i o

nota specifica, inexistenta in alte literaturi.

J

unimea = societate culturară constituită la Iaşi prin 1863-

1864, după opinia fondatorilor ei, cinci tineri intelectuali:

TituMaiorescu, Petre Carp, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor şi

Theodor Rosetti pecare afinităţile dintre personalităţile lor

îi unesc într-un cenaclu în care se dezbat public probleme

culturale de seamă din epoca de

JUNIMEA SI CONVORBIRI LITEARE

d

upă1860: probleme de ortografie şi limbă,

proiectarea unei antologii depoezie românească,

organizarea unor conferinţe prin care

sărăspândească în public o serie de cunoştinţe,

istorice, politice,economice şi de cultură.

J

unimea reprezintă cea mai importantă grupare literară din cea de-a

doua jumătate a secolului al XIX-lea. Tudor Vianu apreciază că Junimea

reuneşte cele mai mari personalităţi intelectuale ale vremii.

C

onvorbiri literare = revista cu cea mai mare longevitate; apare între

1867 şi 1944, constituind cel mai important moment al presei

româneşti.

• Dacia Literara a lansat numeroase nume ale literaturii cum ar fi: Vasile Alecsandri (cu nuvela Buchetiera de la Florenta ) si Costache Negruzzi (cu Alexandru Lapusneanul).

• Romania Literara l-a facut cunoscut pe Alecu Russo publicandu-i serialul „ Cugetari” si o alta scriere ampla „ Amintiri”.

• Majoritatea scriitorilor romani s-au avantat in literatura publicandu-si primele opere in una dintre revistele mai sus mentionate.

  Poetilor Iancu Vacarescu, Ion Heliade Radulescum Grigore Alexandrescu, C.Stamate, Al.Donici li se alatura la jumatatea secolului V.Alecsandri, D.Bolintineanu, Cezar Bolliac, Andrei Muresanu si Ion Catina(1820-1851) care avea publicata o placheta de poezii(1846) si piesa Zoe(1847), dramatizare a nuvelei lui Negruzzi. Tot printr-o singura poezie, ‘’Un rasunet’’, scrisa in 1848, devenita din decembrie 1989, imnul de stat al Romaniei, mai tarziu si al Republicii Moldova a devenit cunoscut si Andrei Muresanu(1816-1863).

Andrei Muresanu

• Nascut la Bistrita unde a urmat cursul secundar a studiat si la Blaj, devenind apoi institutor si profesor la Brasov. A fost unul dintre animatorii de frunte ai revolutiei ardelene din 1848.

Cezar Bolliac

Cezar Bolliac , poet, teoretician literar, memorialist, ziarist, traducator, militant si ganditor politic, ea ferm convins ca ‘’poezia cea adevarata este aceea care vorbeste inimei, iar nu fantaziei numai", si considera ca "este timpul ca poezia sa se ocupe sa puie in miscare toate resorturile sale la o prefacere intreaga,la o reforma totala de constiinta“. Influentat de ideile lui V.Hugo, Bolliac publica in Foaie pentru minte, inima si literatura articolul Poezie in care pune accent pe misiunea poeziei sociale . Sprijina revolutia din 1848 si este exilat dar nu incheie sirul publicatiilor.

Dimitrie Bolintineanu

Dimitrie Bolintineanu s-a facut remarcat in 1842 cu poezia ‘O fata tanara pe patul mortii’ publicata in Curier de ambe sexe si a debutat editorial in 1847. Numarul de carti publicate si reeditate depaseste anii de viata a poetului. Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Bolintineanu se numara si Mama lui Stefan cel Mare, a carei tema este ideea de afirmare a constiintei nationale.

Vasile Alecsandri

• Vasile Alecsandri a debutat cu nuvela Buchetiera de la Florenta publicata pentru prima data in Dacia Literara. Scrisa in fraze lungi dar simple, coerente, nuvela este usor de citit si farmeca prin bogatia imaginilor vizuale; ajutata de comparatii si personificari.

• A publicat primele volume de Poezii Poporale in 1852 si 1853. In genul dramatic Alecsandri a inceput sa scrie din obligatia de a da teatrului din Iasi un repertoriu.Piesele sale nu puteau avea atunci decat un caracter functional.

• In dorinta de a critica institutiile si moravurile feudale, Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii avand o ca personaj principal pe Chirita.

• Dramaturgia a luat amploare in preajma anului 1848 cand Vasile Alescsandri s-a fotarat sa critice moravurile burgehziei romanesti; Iorgu de la Sadagura (1844), Iaşii în carnaval (1845)Piatra din casă (1847), O nuntă ţărănească (1848), Chiriţa în Iaşi (1850) şi Chiriţa în provincie (1852).

Dinicu Golescu

Î

n 1826, Dinicu Golescu împreună cu Ion Heliade Rădulescu scot revista „Curierul

românesc” care avea o orientare iluministă. În 1827, Dinicu Golescu împreună cu

Ion Heliade Rădulescu pune bazele „Societății Literare” din București. Ședințele

Societății aveau loc în casele luxoase ale lui Dinicu Golescu, pe Podul Mogoșoaiei.

În același an inițiază apariția primei reviste în limba română „Fama Lipschii”

(gazetă tiparită la Leipzig, în Germania, cu apariție lunară).

Vasile Cârlova

1

827- A scris ’’Păstorul întristat’’, poezie publicată în

„Curierul Românesc” (la 8 mai 1830) de I.Heliade Rădulescu

(va fi pusă pe muzică, la 8 mai 1850, de Anton Pann).

1

827- A debutat cu o traducere după Hero și Leandru a lui

Musaios și a poemului Zaire a lui Voltaire. A scris ’’Păstorul

întristat’’, poezie publicată în „Curierul Românesc” (la 8 mai

1830) de I.Heliade Rădulescu (va fi pusă pe muzică, la 8 mai

1850, de Anton Pann).

Ion Heliade-Radulescu

E

ste membru activ al asociaților culturale din epocă:

Societatea Literară (din 1827), Societatea

Filarmonică (din 1833), întemeietor al presei din

Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și

Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet,

prozator, critic.

Costache Negruzzi

a

fost un om politic și scriitor român din perioada pașoptistă.

c

ea mai însemnată lucrare este Alexandru Lăpușneanul,

publicată în Dacia Literară în 1840, una din nuvelele de

referință ale literaturii române.

Teatrul a jucat un rol esential in cultivarea limbii romane. Primele reprezentatii sustinute de actori romani au starnit un entuziasm general reusin sa acapareze atentia publicului larg, detasandu- se de valul de spectacole al trupelor straine.

Principalele modaliitati de a tansmite mesajul patriotic erau: invatamantul, presa si teatrul. Invatamantul si presa in limba romana pun bazele culturii romanesti moderne.

• Presa a ocupat de asemenea un rol important in raspandirea ideilor in limba romana ‘’Curierul romanesc’’ si ‘’Albina romaneasca’’ erau gazete cu caracter informativ, cu tiraj redus dar populare in randurile publicului larg. Publicarea unor suplimente literare alaturi de cele existente a sporit numarul cititorilor. Punctul culminant a fost aparitia revistei ‘’Dacia literara’’ a lui Kogalniceanu.

• Eminescu vedea literatura de la 1848 ca pe o expresie a unei sincere si avantate increderi intr-un ideal ce aduna laolalta o intreaga generatie de scriitori, este un elogiu adus ideii de creatie pusa cu convingere si straduinta in slujba unor infaptuiri de interes national acut. 

• Rolul literaturii din perioada pasoptista a fost cel de cultivare a aconstiintei nationale si de afirmare a idealurilor revolutiei burghezo-democrate cu ajutorul scolilor, teatrelor, presei, si societatii. Literatura era folosita ca arma ideologica impotriva absolutismului feudal, sprijinind reformele sociale, democratice si politice. Cuvantul Romania reprezinta lupta pentru realizarea unitatii nationale, mesajul patriotic fiind principalul scop al activitatii literare.

• Ion Heliade Radulescu, Andrei Muresanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Nicolae Balcescu si Alecu Russo, toti au militat pentru pentru unitatea nationala si cultivare limbii romane ca mod de a dezvolta sentimentul patriotic.