SSăruriăruriMaterial facilitator 1

DefiniDefiniţieţie::

Sărurile sunt substanţe compuse Sărurile sunt substanţe compuse formate din unul sau mai mulţi atomi formate din unul sau mai mulţi atomi ai metalelor si radicali acizi.ai metalelor si radicali acizi.

ExempleExemple::• NaCLNaCL- clorur- clorură de sodiuă de sodiu• ZnClZnCl3-3- clorurclorură de zincă de zinc• FeClFeCl33-c-clorură de fierlorură de fier• AgNOAgNO33-a-azotat de argintzotat de argint• CaCOCaCO33-c-carbonat de calciuarbonat de calciu• NaNa22COCO33-c-carbonat de sodiuarbonat de sodiu

Utilizări practiceUtilizări practice::

• Obţinerea îObţinerea îngrngrăşămintelor chimiceăşămintelor chimice

• Materiale de construcţiiMateriale de construcţii

• ObObţinerea de mase plasticeţinerea de mase plastice

• MedicinăMedicină

• Fabricarea săpunuluiFabricarea săpunului

• Obţinerea hârtieiObţinerea hârtiei

• Rafinarea cupruluiRafinarea cuprului

Îngrăşămintele chimiceÎngrăşămintele chimice

IIngrasamantngrasamantulul este un produs natural sau de sinteza, mineral sau organic, este un produs natural sau de sinteza, mineral sau organic, simplu sau complex, aplicat in sol, pe sol sau pe planta si destinat a simplu sau complex, aplicat in sol, pe sol sau pe planta si destinat a completa rezrerva de elemente nutritive a solului pentru asigurarea completa rezrerva de elemente nutritive a solului pentru asigurarea cresterii normale a plantelor.cresterii normale a plantelor.

Clasificarea îngrăşămintelor.Clasificarea îngrăşămintelor. a)a) După natura lor:După natura lor: îngrăşăminte îngrăşăminte mineraleminerale şi îngrăşăminte şi îngrăşăminte organice.organice.b) b) După modul de obţinere:După modul de obţinere: îngrăşăminte îngrăşăminte chimice, chimice, sau sau de sinteză, de sinteză, şi şi îngrăşăminte îngrăşăminte naturalenaturale. .

c)c) După mărimea dozelor în care se folosesc:După mărimea dozelor în care se folosesc: îngrăşăminte îngrăşăminte cu cu macroelemente macroelemente (N, P, K, Mg), aplicate în doze de zeci sau chiar sute de kg (N, P, K, Mg), aplicate în doze de zeci sau chiar sute de kg substanţă activă (s.a.)/ha, de regulă în fiecare an, şi îngrăşăminte substanţă activă (s.a.)/ha, de regulă în fiecare an, şi îngrăşăminte cu cu microelementemicroelemente, aplicate în doze de ordinul kg element/ha o dată la câţiva , aplicate în doze de ordinul kg element/ha o dată la câţiva ani.ani.d) După numărul de elemente nutritive esenţialed) După numărul de elemente nutritive esenţiale care interesează care interesează sistemul de fertilizare: îngrăşăminte sistemul de fertilizare: îngrăşăminte simplesimple, cu un singur element de , cu un singur element de interes agrochimic pentru fertilizare, şi îngrăşăminte interes agrochimic pentru fertilizare, şi îngrăşăminte complexe şi mixtecomplexe şi mixte, cu , cu două sau mai multe elemente nutritive esenţiale.două sau mai multe elemente nutritive esenţiale.e) După modul de condiţionare:e) După modul de condiţionare: îngrăşăminte îngrăşăminte solidesolide (cristalizate, (cristalizate, pulbere, granulate, sub formă de tablete), îngrăşăminte pulbere, granulate, sub formă de tablete), îngrăşăminte lichidelichide şi şi îngrăşăminte sub formă de îngrăşăminte sub formă de suspensiisuspensii..

Modul de exprimare a conţinutului de Modul de exprimare a conţinutului de

elemente nutritive din îngrăşăminte.elemente nutritive din îngrăşăminte.

Industria a impus exprimarea în % substanţă activă (s.a.), care este cel mai Industria a impus exprimarea în % substanţă activă (s.a.), care este cel mai larg folosită, prin aceasta înţelegându-se % N, P2O5, K2O, CaO, MgO, S, iar larg folosită, prin aceasta înţelegându-se % N, P2O5, K2O, CaO, MgO, S, iar în cazul microelementelor % element: B, Cu, Fe, Mn, Mo, Zn. Exprimarea în în cazul microelementelor % element: B, Cu, Fe, Mn, Mo, Zn. Exprimarea în % element este mai uşor de folosit în calcule şi este şi mai corectă din % element este mai uşor de folosit în calcule şi este şi mai corectă din punctul de vedere al nutriţiei plantelor, pe plan mondial existând tendinţa punctul de vedere al nutriţiei plantelor, pe plan mondial existând tendinţa de trecere la acest mod de exprimare. Pentru trecere de la concentraţia în de trecere la acest mod de exprimare. Pentru trecere de la concentraţia în element la cea în oxid, respectiv din oxid în element, se folosesc factorii element la cea în oxid, respectiv din oxid în element, se folosesc factorii înmulţitori din tabelul 1.1.1 (de exemplu: % P2O5 = % P × 2,29, iar % P = înmulţitori din tabelul 1.1.1 (de exemplu: % P2O5 = % P × 2,29, iar % P = % P2O5 × 0,436). % P2O5 × 0,436).

Materiale de Materiale de construcţiiconstrucţii

Beton

Var stinsMortar

Ciment

Calcar

Mase plasticeMase plastice

Materialele plastice sunt produse sintetice macromoleculare, din care, prin Materialele plastice sunt produse sintetice macromoleculare, din care, prin prelucrare mecanică sau termică, se pot obţine obiecte de diferite forme, prelucrare mecanică sau termică, se pot obţine obiecte de diferite forme, cu utilizări largi în industrie si comerţ. cu utilizări largi în industrie si comerţ.

ClasificareClasificare

I. Dupa comportarea la încălzire, m.p. pot fi:I. Dupa comportarea la încălzire, m.p. pot fi:– produse termoplastice (polietena, policlorura de vinil, polistirenul, m.p. produse termoplastice (polietena, policlorura de vinil, polistirenul, m.p.

de polimerizare);de polimerizare);– produse termoreactive sau rigide (răşinile fenol-formaldehidice; m.p. produse termoreactive sau rigide (răşinile fenol-formaldehidice; m.p.

obţinute prin policondensare);obţinute prin policondensare);

II. Dupa tipul reacţiilor chimice care stau la baza sintezei lor, II. Dupa tipul reacţiilor chimice care stau la baza sintezei lor, m.p. se împart în:m.p. se împart în:

-m.p. de polimerizare ;-m.p. de polimerizare ;

-m.p de policondensare;-m.p de policondensare;

-m.p. obţinute prin transformarea produşilor macromoleculari şi naturali -m.p. obţinute prin transformarea produşilor macromoleculari şi naturali (celuloza);(celuloza);

Metode de oMetode de obţinerebţinere::

• Pt. obţinerea m.p. se folosesc:Pt. obţinerea m.p. se folosesc:

substanţe cu o anumită structură macromoleculară substanţe cu o anumită structură macromoleculară ( polizaharide, substante proteice);( polizaharide, substante proteice);

substanţe cu masa moleculară mică (derivate de ţiţei, gaze substanţe cu masa moleculară mică (derivate de ţiţei, gaze naturale,etc) => se transformă în produşi naturale,etc) => se transformă în produşi macromoleculari;macromoleculari;

• Macromolecular m.p. sunt alcătuite din diferite tipuri struct Macromolecular m.p. sunt alcătuite din diferite tipuri struct => molecule cu:=> molecule cu:

structurş liniară ( molec. filiforme sau catenale);structurş liniară ( molec. filiforme sau catenale);

structură ramificată;structură ramificată;

structură spaţială( reticulară sau tridimensională);structură spaţială( reticulară sau tridimensională);

Obţinerea săpunuluiObţinerea săpunuluiSăpunul se obţine prinSăpunul se obţine prin::11. Saponificarea grasimilor si a . Saponificarea grasimilor si a

uleiuriloruleiurilor. Acesta. Acesta este cel mai este cel mai intalnit proces. Aceasta metoda intalnit proces. Aceasta metoda implica incalzirea grasimilor si a implica incalzirea grasimilor si a uleiurilor si adaugarea unui alcan uleiurilor si adaugarea unui alcan lichid pentru a produce sapunul. lichid pentru a produce sapunul. Se adauga de asemenea apa si Se adauga de asemenea apa si glicerina. Principala reactie glicerina. Principala reactie chimica a gliceridelor este chimica a gliceridelor este hidroliza bazica care reprezinta o hidroliza bazica care reprezinta o proprietate importanta a esterilor. proprietate importanta a esterilor. Astfel, prin hidroliza bazica a Astfel, prin hidroliza bazica a dipalmitostearinei rezulta dipalmitostearinei rezulta glicerina, palmitat de sodiu si glicerina, palmitat de sodiu si stearat de sodiu. Amestecul de stearat de sodiu. Amestecul de saruri de sodiu al acizilor grasi, saruri de sodiu al acizilor grasi, obtinut prin hidroliza bazica a obtinut prin hidroliza bazica a grasimilor reprezinta sapunul. De grasimilor reprezinta sapunul. De aceea hidroliza bazica a aceea hidroliza bazica a grasimilor se numeste si grasimilor se numeste si saponificare.saponificare.

2. Neutralizarea acizilor grasi cu alcani. Grasimile si uleiurile sunt hidrolizate pentru a 2. Neutralizarea acizilor grasi cu alcani. Grasimile si uleiurile sunt hidrolizate pentru a obtine acizi grasi si glicerina. Acizii grasi se purifica prin distilare si se neutralizeaza cu obtine acizi grasi si glicerina. Acizii grasi se purifica prin distilare si se neutralizeaza cu un alcan pentru a obtine sapun si apa. Cand se foloseste hidroxid de sodiu se formeaza un alcan pentru a obtine sapun si apa. Cand se foloseste hidroxid de sodiu se formeaza sapun "tare"sapun "tare",, iar cand se foloseste hidroxid de potasiu se formeaza creme sau sapunuri iar cand se foloseste hidroxid de potasiu se formeaza creme sau sapunuri lichide. Fabricarea sapunului in mod obisnuit se face prin incalzirea grasimii obtinandu-lichide. Fabricarea sapunului in mod obisnuit se face prin incalzirea grasimii obtinandu-se o emulsie. Dupa formarea sapunului viteza de reactie creste brusc deoarece se o emulsie. Dupa formarea sapunului viteza de reactie creste brusc deoarece sapunul topit este un bun dizolvant pentru grasime si pentru hidroxidul de sodiu. sapunul topit este un bun dizolvant pentru grasime si pentru hidroxidul de sodiu.

Produsul obtinut contine glicerinaProdusul obtinut contine glicerina rezultata din reactia de saponificare si apa.rezultata din reactia de saponificare si apa.

Molecula săpunului