s-lumii moderne. au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi...
TRANSCRIPT
2
1819-1859
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Şcoala Gimnazială "ALECU RUSSO"- Iaşi
Str. Libertăţii, nr. 24-26, cod 700702
Secretariat: telefon/fax: 004-0232-222612; Director: 0332-414850
e-mail: [email protected]
UNITATI SCOLARE ARONDATE* STRUCTURI:
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 10, IAŞI, Str. Egalitatii nr. 29
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 12, IAŞI, Str. Petre Ţuţea, nr. 4
PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ
2014 – 2019
(revizie 2015)
Director, prof. Ofelia Ionescu
MOTTO:
,,În limitele impuse, cu resursele existente, într-un ritm propriu, bazaţi pe
convingerea că toate au un început, să încercăm să facem singuri ceea ce aşteptăm
de la alţii’’.
Avizat în şedinţa Consiliului Profesoral din data de:
Aprobat în şedinţa Consiliului de Administraţie din data de:
3
PREAMBUL
„Într-o zi, animalele s-au hotărât să facă ceva pentru a rezolva problemele
lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost
desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor.
Programul consta în alergare, căţărare, înot şi zbor şi, pentru a înlesni procesul de
învăţământ, s-a hotărât că toate aceste discipline vor fi obligatorii.
Raţa îi întrecea pe toţi la înot, chiar şi pe profesor, dar era mediocruă la zbor şi
extrem de slabă la alergare. Era atât de slabă încât s-a hotărât să i se facă un
program aparte: trebuia să alerge pe când ceilalţi mergeau să înoate. Dar acest
antrenament i-a stâlcit într-atât labele palmate încât ea abia a obţinut nota de
trecere la examenul de nataţie.
Veveriţa, care se căţăra mai bine decât oricine, avea întotdeauna nota cea mai
bună la escaladare. Zborul, dimpotrivă, îi displăcea profund, căci profesorul îi cerea
să sară din vârful dealului pe când ea prefera să-şi dea drumul din vârful copacilor.
S-a obosit atât de mult încât, după o vreme, n-a mai obţinut decât opt la căţărare şi
şase la alergare.
Vulturul era un încăpăţânat adesea pedepsit. Îi eclipsa pe toţi ceilalţi când era
vorba să se caţere în copaci, dar nu dorea să folosească decât propria sa metodă. S-
a hotărât prin urmare să fie mutat într-o clasă de observaţie.
Iepurele era în primul rând campion la alergare, dar orele suplimentare pe
care a fost obligat să le facă la piscină sfârşiră prin a-i provoca o depresie nervoasă.
La sfârşitul anului, un ţipar medaliat cu aur la nataţie şi care ştia să se caţere,
să alerge şi chiar să zboare obţinu media cea mai mare la toate disciplinele. El a fost
desemnat să rostească discursul de sfârşit de an la distribuirea premiilor.
Fiindcă săparea galeriilor nu figura în programa şcolară cârtiţa nu putu merge
la şcoală. N-a avut deci altă posibilitate decât să-şi trimită copiii ca învăţăcei la
bursuc. Mai târziu ei se asociară cu mistreţul pentru a fonda o şcoală particulară,
iar aceasta avu mult succes.
Dar şcoala care trebuia să rezolve problemele lumii moderne a trebuit să-şi
închidă porţile, spre marea uşurare a tuturor animalelor pădurii.”
(Jean-Marie de Ketele – Animalele bolnave la şcoală)
4
Cuprins
Cap.1. Ethos. Prezentarea unităţii de învăţământ
1.1. Argument
1.2. Prezentarea Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi
1.3. Ethos/ Valori
1.4. Scopul Planului de dezvoltare instituţională
1.5. Prezentarea priorităţilor şi obiectivelor la nivel local/ regional/
naţional
1.6. Scurt istoric
1.7. Context legislativ
1.8. Cultura organizaţională
1.9. Prezentarea stadiului actual al resurselor
1.9.1. Cadrul instituţional şi administrativ (managementul)
1.9.2. Curriculum şi ofertă educaţională
1.9.3. Performanţele elevilor
1.9.4. Resurse umane
1.9.5. Resurse materiale şi financiare
1.9.6. Parteneriate
1.10. Organizarea internă a unităţii de învăţământ
Cap.2. Analiza de nevoi
2.1. Diagnoza mediului extern - analiza PEST
2.1.1. Factorii politici
2.1.2. Factorii economici
2.1.3. Factorii sociali
2.1.4. Factorii tehnologici
2.1.5. Factorii ecologici
2.1.6. Factorii legislativi
2.2. Diagnoza mediului intern – analiza SWOT
5.1.1. Puncte tari
5.1.2. Puncte slabe
5.1.3. Oportunităţi
5.1.4. Ameninţări
Cap.3. Viziunea. Misiunea. Obiectivele strategice. Obiectivele generale.
Cap.4. Planul de dezvoltare pe termen lung - 5 ani: funcţia managerială/ obiective/
termen de realizare/ stadiu de realizare/ resurse necesare/ responsabilităţi/
indicatori de performanţă/ rezultate aşteptate.
Cap.5. Planurile operaţionale anuale
5
Cap.1. Ethos. Prezentarea unităţii de învăţământ
1.1. Argument
,,În Europa, dezvoltarea economică şi socială din ultima decadă a demonstrat
necesitatea crescândă a unei dimensiuni europene a educaţiei şi formării. Mai mult,
tranziţia către o economie bazată pe cunoaştere, capabilă de creştere economică
durabilă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune, cu un grad mai mare de coeziune
socială, aduce noi provocări în domeniul dezvoltării resurselor umane.,,
( Declaraţia de la Copenhaga)
Politicile educaționale ale M.E.C.S. cuprind orientările strategice ce vizează
contribuţia educaţiei la procesul de transformare a societăţii noastre într-o adevarată
societate europeană, care să asigure egalitatea de şanse tuturor cetăţenilor ei, fără
discriminare. Prin finalizarea cu succes a studiilor, care va continua toata viaţa prin
cursuri de formare continuă în fiecare domeniu de activitate, fiecare cetăţean trebuie să
aibă şansa de a-şi valorifica propriul potenţial, participând prin dezvoltarea personală
şi profesională la dezvoltarea economiei naţionale, făcând-o competitivă în contextul
fenomenului de globalizare, la al cărui construcţie asistăm. Calitatea educaţiei
influenţează major atât viaţa persoanei cât şi viaţa societăţii în ansamblu.
Legea învăţământului asigură cadrul pentru realizarea obiectivelor reformei
învăţământului preuniversitar românesc, care vizează, în esenţă:
-un învăţământ diversificat, ce permite şi stimulează parcursuri individuale de
pregătire, înnoirea şi competiţia;
-un învăţământ orientat spre valori şi spre atingerea unor standarde de performanţă;
-un învăţământ compatibil cu sistemele europene.
Dimensiunea europeană a educaţiei este o provocare care implică sarcini
didactice ce vizează dezvoltarea spirituală, morală şi culturală a elevilor şi pregătirea
lor pentru oportunităţile, responsabilităţile şi experienţele vieţii ca cetăţean european
care a învăţat să coopereze, să comunice, să participe, să acţioneze, să respecte
drepturile şi libertăţile omului, pluralismului şi statul de drept, să abordeze
intercultural diversitatea într-o uniune de civilizaţii. În contextul actual, în care se fac
eforturi susţinute pentru compatibilizarea învăţământului românesc cu cel european,
documentele de politică educaţională prevăd acţiuni specifice menite să asigure:
- învăţarea şi utilizarea fluentă de către tineri a două limbi de circulaţie internaţională;
- cunoaşterea limbajului informatic;
- asimilarea limbajelor artistice;
Descentralizarea sistemului de învăţământ, ca prioritate a reformei educaţionale,
implică transferul autorităţii decizionale şi a răspunderii publice de la nivel central la
nivel local şi/sau al unităţii şcolare. În acelaşi timp, descentralizarea implică şi
creşterea influenţei comunităţii locale asupra unităţii şcolare. Instituţia şcolară se află
în slujba elevilor şi a comunităţii locale, astfel că elaborarea ofertei curriculare va fi
dependentă de nevoia şi cererea educaţională exprimată de comunitate. În acest mod se
creează o strânsă interdependenţă între şcoală şi comunitatea locală, atât în ceea ce
6
priveşte opţiunile educaţionale strategice cât şi resursele materiale şi umane care pot fi
atrase către activitatea educaţională. Având în vedere descentralizarea sistemului de
învăţământ, şcoala îşi dobândeşte o largă autonomie, având sarcina de a-şi concepe o
politică proprie în domeniile curriculare, financiare şi al resurselor umane. Prin aceste
premise, managementul unităţii de învăţământ devine deosebit de important, înlesnind
trecerea de la simpla gestionare şi monitorizare a procesului educaţional la definirea
propriei identităţi a unităţii şcolare, realizând şi promovând oferta educaţională şi
prezentând atractivitate şi necesitate pentru comunitatea locală, prin intermediul
proiectului instituţional.
În contextul unei mondializări a economiei, a globalizării mondiale, a creşterii
concurenţei internaţionale, ca urmare a aderării şi integrării în Uniunea Europeană, a
impactului de noi tehnologii asupra societăţii, precum şi a pregătirii educabililor
pentru a face faţă unei evoluţii în carieră într-o lume aflată în rapidă schimbare
principiile pe care s-a fundamentat acest proiect sunt următoarele:
1. Centrarea actului educaţional pe elevii şcolii: strategii didactice abordate,
stimularea creativităţii, modernizarea continuă a bazei materiale, stimularea
participării la activităţi extraşcolare şi extracurriculare menite să lărgească orizontul
elevilor;
2. Echilibru între cerere şi ofertă: oferta educaţională ţine cont atât de resursele umane
şi materiale de care dispune şcoala, cât şi de solicitările elevilor şi părinţilor, precum şi
pe domeniile actuale de interes: utilizarea calculatorului, comunicarea într-o limbă
modernă, educaţie pentru sănătate, educaţie civică;
3. Cooperare şcoală-comunitate: participare la programele şi acţiunile organizate de
Primaria Iaşi,colaborarea cu ONG-uri, Poliţia şi alte autorităţi locale;
Proiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2014-2019 s-a realizat plecând
de la o radiografie complexă şi realistă asupra mediului extern în care activează
instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern. Tehnicile de analiză
SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a
impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra
activităţii unităţii. Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea
"punctelor slabe", a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea
"ameninţărilor" sau atenuarea efectelor acestora. Stabilirea scopurilor strategice a
pornit de la identificarea "punctelor tari" (care reprezintă capitalul de referinţă) şi a
"oportunităţilor" oferite de cadrul legislativ sau de comunitate. Scopurile strategice
asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii şcolare, corelate
cu nevoile de educaţie şi calificare reclamate de societate. Analiza condiţiilor socio-
economice şi proiectarea traiectoriei de dezvoltare s-a făcut pe baza programelor
existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe
termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de
Consiliul Judeţean Iaşi, Primăria Municipiului Iaşi, Inspectoratul Şcolar al Judeţului
Iaşi. S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul
catedrelor şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii,
consultările cu elevii, propunerile avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii
comunităţii locale şi de agenţii economici - parteneri tradiţionali ai instituţiei. Într-o
7
lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze incluziunea, valorile şi
practicile societăţii democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre
împlinirea în viaţa privată şi publică.
Proiectul de dezvoltare instituţională este expresia concretă a definirii identităţii
propriei unităţi şcolare în contextul descentralizării sistemului de învăţământ ce
implică transferul autorităţii decizionale şi creşterea influenţei comunităţii locale.
Proiectul de dezvoltare instituţională reprezintă o asumare a politicii şcolare a
instituţiei, componentele sale strategice şi operaţionale făcând din el o entitate aparte,
irepetabilă. Fiind destinat deopotrivă celor din interiorul şi celor din exteriorul şcolii,
proiectul de dezvoltare instituţională concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei,
asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului, asigură
coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung într-o serie de obiective pe termen
mediu, favorizează creşterea încrederii în capacităţile şi forţele proprii, asigură
dezvoltarea personală şi profesională, întăreşte parteneriatele din interiorul şi din
exteriorul unităţii şcolare, stimulează dezvoltarea ethosului şcolar.
La baza întocmirii planului de dezvoltare al Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo”, Iaşi, au
stat legile care guvernează domeniul învăţământului (Legea Educaţiei Naţionale,
nr.1/2011, Hotărârile şi Ordonanţele emise de Guvernul României, toate actele
normative ce decurg din legile mai sus menţionate, Ordinele, Metodologiile,
Precizările şi Programele elaborate de M.E.C.S), precum şi condiţiile concrete
existente în zona în care se află şcoala.
Proiectul de dezvoltare instituţională a şcolii are caracter anticipativ şi valoare
strategică, are o determinare multiplă: pe de o parte ţintele strategice ale dezvoltării, pe
de altă parte, situaţia, condiţiile şi resursele concrete ale şcolii şi ale comunităţii pe
care aceasta o serveşte. Proiectul şcolii, ca traiect al dezvoltării instituţionale, are o
valoare strategică. El este conceput pe o perioadă de 5 ani şi, chiar dacă suferă
modificări pe parcurs, oferă un orizont şi direcţii clare pentru activitatea din şcoala
noastră, inclusiv priorităţi în alocarea resurselor. Proiectul şcolii are un caracter
situaţional:
-este elaborat având în vedere mediul şi condiţiile concrete în care funcţionează şcoala
şi tendinţele de evoluţie ale acestora.
-ţine cont că ameninţări evidente - cum ar fi lipsa de pregătire a managerilor sau
formarea deficitară a profesorilor - pot deveni oportunităţi pentru dezvoltare prin
conştientizarea lor ca nevoi interne şi ca surse de elaborare a indicatorilor: „ştiu că nu
ştiu - deci trebuie să învăţ”. Proiectul şcolii are două componente strâns articulate:
1. Componenta strategică, "perenă" - misiunea, ţintele şi opţiunile strategice ale
unităţii şcolare.
2. Componenta operaţională - programele, activităţile şi acţiunile concrete prin care se
ating ţintele strategice şi se realizează misiunea.
Planul este necesar şi pentru ca partenerii comunitari şi instituţiile şcolare cu care
colaborăm să cunoască ţintele şi activitatea propusă şi desfăşurată de colectivul acestei
şcoli. Destinat deopotrivă celor din interiorul, cât şi celor din exteriorul şcolii,
proiectul instituţional de dezvoltare focalizează atenţia asupra finalităţilor educaţiei
8
(dobândire de abilităţi, atitudini şi competenţe). Există o distanţă între ceea ce suntem
şi ceea ce intenţionăm să devenim şi de aceea ne-am propus să schimbăm:
-tabla şi creta cu softul educaţional;
-a ghici răspunsul dorit de profesor cu a surprinde profesorul;
-temele pentru acasă cu proiectul de cercetare;
-consilerea profesională sporadică cu firma de exerciţiu;
-a sta cuminte în bancă cu echilibrul dintre disciplină şi iniţiativă;
-reproducerea mecanică cu creativitatea;
-a scăpa de corigenţă cu dorinţa de succes;
-a înghiţi materie cu a învăţa să înveţi;
-profesorul cu morgă academică cu partenerul de echipă al elevului;
-închistarea disciplinară cu învăţământul integrat;
-munca pe felii cu o cultură organizaţională corporativă;
-sărăcia salariului sigur cu atragerea de resurse;
-dependenţa de finanţarea publică cu marketingul educaţional;
-rutina profesională cu provocarea schimbării;
-şedinţele cu părinţii cu parteneriatul comunitar;
-teama de inspecţii cu evaluarea calităţii.
Noi considerăm că prin educaţie, prin cultivarea unor valori-cheie precum: munca,
încrederea, onestitatea, competenţa, performanţa, curajul acţiunii civice, prin educarea
drepturilor omului, influenţăm infrastructura mentală a comunităţii. Creând un climat
de muncă stimulativ, în care toţi au succes şi îşi utilizează întregul potenţial în
beneficiul organizaţiei, Şcoala Gimnazială ”Alecu Russo” satisface nevoile fiecăruia
de a se simţi competent în a deţine şi utiliza informaţia, deschis întru schimbare şi
întru învăţarea şi respectarea convieţuirii într-o societate democratică. În acest sens,
oferta noastră educațională se raportează la obiective precum cele de mai jos:
asigurarea pentru toţi elevii a unui standard de educaţie comparabil cu cel
european;
formarea capacităţii elevilor de a comunica eficient în situaţii reale, în limba
română, în limbi străine şi în limbajele de specialitate;
formarea şi dezvoltarea capacităţii de adaptare şi integrare în societate;
formarea atitudinilor pozitive în relaţionarea cu mediul social (prin toleranţă,
responsabilitate, solidaritate, acceptarea şi respectarea alterităţii etc.);
asigurarea unei orientări şcolare şi profesionale corespunzătoare aspiraţiilor şi
aptitudinilor elevilor;
formarea capacităţilor şi a motivaţiilor necesare învăţării în condiţiile unei
societăţi în schimbare.
Credem în valorile profesionale formate şi afirmate de-a lungul timpului în această
şcoală, în capacitatea şi competenţele corpului profesoral de aici, de a obţine şi
menţine la standard ridicate performanţele elevilor. Suntem încredinţaţi că elevii şi
corpul profesoral de aici se află pe traiectoria ascendentă a devenirii învăţământului
românesc, catalizându-şi acţiunile pe direcţia redimensionării continue a calităţii,
sporirii şi menţinerii notorietăţii de care se bucură această instituţie şcolară din Iaşi.
9
Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze incluziunea,
valorile şi practicile societăţii democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra
generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi publică. Vom fi mai mult decât suntem, o
şcoală pentru viaţă, în care vom face training şi formare pentru inserţie socială; o
şcoală prietenoasă care va crea forme atractive de petrecere a timpului liber; o şcoală a
intersecţiei comunitare în care elevi, părinţi, reprezentanţi ai autorităţii locale, agenţi
economici, instituţii de cultură vom forma echipe de lucru pe proiecte concrete, o
şcoală a serviciilor esenţiale către comunitate: consiliere privind cariera, reconversie
profesională, mediere ocupaţională.
1.2. Prezentarea şcolii
Denumirea şcolii: ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALECU RUSSO”
Adresă: Iaşi, str. Libertăţii, nr. 24 – 26, Tel./fax: 0232.222612, www.arusso.ro
E-mail: [email protected],
Site: www.arusso.ro
Tipul şcolii: şcoală cu clasele 0-VIII, cursuri de zi, integratoare pentru copiii cu
CES
Orarul şcolii: 8.00 – 14.00, un schimb şi program After school
Limba de predare: limba română
Structuri:
Grădiniţa cu program normal nr. 10 - Iaşi, str. Egalităţii, nr. 29, bloc 805, scara
B, parter, apartamentele 1 şi 2
Grădiniţa cu program normal nr. 12 - Iaşi, str. Petre Ţuţea, nr. 4, bloc 884, scara
B, parter, apartament 3
Structuri instituţionale şi manageriale
1. DIRECTOR: prof. Ofelia Ionescu
2. COORDONATOR ACTIVITATE NONFORMALĂ: prof. Oana Zaharia
3. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE:
-prof. Ofelia Ionescu – director, preşedinte CA
-prof. înv. primar Maria Ciubotaru – director adjunct, responsabil Formare
continuă
-prof. Claudiu Popa – responsabil Arie curriculară Matematică şi Ştiinţe
-prof. înv. preprimar Marcela Chirileanu – responsabil comisie metodică
învăţământ preprimar
-prof. înv. primar Elvira Dima – responsabil comisie metodică învăţământ
primar
-prof. Lămâiţa Măcieş – responsabil comisie metodică Orientare şi Consiliere
Şcolară
-prof. Bogdan Lazanu – responsabil Arie curriculară Limbă şi comunicare
-prof. Elena Pătraşcu – reprezentant Consiliul Local
-prof. Oana Zaharia – preşedinte Consiliului Consultativ al Părinţilor
10
-prof. Doina Munteanu – reprezentant sindicat
5. Comisia pentru asigurarea calităţii
6. Comisii constituite la nivelul şcolii
-comisia pentru securitate şi siguranţă şcolară
-comisia pentru simularea evaluării naţionale – clasa aVIIIa
-comisia pentru orientare şcolară şi profesională
-comisia de organizare şi administrare a evaluării naţionale la finalul claselor aIIa,
aIVa, aVIa
-comisia pentru organizarea olimpiadei de matematică – faza locală
-comisia de înscriere pentru clasa pregătitoare
-comisia responsabilă cu acordarea bonurilor valorice pentru Programul Euro200
-comisia de mobilitate a personalului didactic
-comisia de înscriere la grădiniţă
-comisia de organizare a evaluării naţionale – clasa aVIIIa
-comisia pentru admiterea în învăţământul liceal şi profesional
-comisia pentru susţinerea inspecţiilor la clasă – concurs de titularizare
-comisia de organizare a olimpiadei de ştiinţe pentru juniori – faza judeţeană
-comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar
-comisia de curriculum
-comisia pentru acordarea de rechizite şcolare
-comisia pentru situaţii de urgenţă
-comisia de conduită/disciplină
-comisia pentru atribuirea burselor de şcolarizare
-comisia BDNE
-comisia pentru recepţia produselor lactate şi de panificaţie
-comisia diriginţilor
-comisia metodică pentru învăţământul preprimar
-comisia metodică pentru învăţământul primar
-comisia de dezvoltare profesională
-comisia de protecţie şi securitate în muncă
-comisia de monitorizare a activităţilor de prevenire a consumului de etnobotanice
-comisia de verificare a cataloagelor
-comisia pentru programe de cooperare europeană
-comisia de inventariere a patrimoniului unităţii
-comisia de selecţie a ofertelor de recepţie şi autorecepţie a bunurilor
-comisia internă de evaluare continuă
-grup de lucru pentru monitorizarea, coordonarea şi îndrumarea metodologică a
dezvoltării sistemului de control intern managerial
-comisia de coordonare a proiectului Comenius
6. Consiliul Profesoral
11
Structuri administrative şi didactic auxiliare
Secretariat: secretar şef - prof. Mihaela Aştefanei
Contabilitate: administrator financiar – contabil Sorin Ţâru
Administraţie: administrator patrimoniu – ing. Sorina Ursache
Bibliotecă: bibliotecar Nicoleta Irimia
Repere geografice
Şcoala este situată în partea de sud a oraşului Iaşi, în cartierul Nicolina II, pe strada
Libertăţii, nr. 24-26. În apropiere sunt Grădiniţa cu program prelungit nr. 2, Grădiniţa
cu program normal nr. 25, Şcoala Gimnazială “Dimitrie Sturdza”, Şcoala Gimnazială
“Nicolae Iorga”.
CĂI DE ACCES:
12
1.3. Ethos. Valori
Şcoala Gimnazială “Alecu Russo” din Iaşi promovează cu responsabilitate,
prin cadrele didactice, personalul didactic-auxiliar şi nedidactic, dar şi prin elevii săi,
valori etice şi profesionale:
- Responsabilitate morală, socială şi profesională;
- Integritate morală şi profesională;
- Respect şi toleranţă;
- Onestitate şi corectitudine intelectuală;
- Imparţialitate, independenţă, obiectivitate;
- Cunoaşterea şi respectarea cadrului legislativ;
- Autoexigenţă în exercitarea profesiei;
- Implicare în creşterea calităţii activităţii didactice şi a prestigiului şcolii.
1.4. Scopul Planului de dezvoltare instituţională
Scopul Planului de dezvoltare instituţională este de a asigura un cadru coerent
de prognoză a organizării şi funcţionării eficiente a Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo”
din Iaşi, prin elaborarea clară a obiectivelor strategice şi a planului de implementare a
acestora.
Justificarea perioadei alese pentru elaborarea Planului de dezvoltare
instituţională
În contextul modificărilor legislative (Regulamentul de organizare şi
funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar), Şcoala Gimnazială “Alecu
Russo” din Iaşi a ales ca implementare a Planului de dezvoltare instituţională perioada
de 5 ani, ţinând cont şi de recomandarea Institutului pentru Ştiinţele Educaţiei: „Planul
de Dezvoltare Instituţională poate deveni un instrument al schimbării şcolii româneşti,
dacă se va face o repartiţie echilibrată şi transparentă a obligaţiilor şi
responsabilităţilor între MECS, ISJ, Primărie şi şcoală” (ISE, 2011).
Perioada aleasă pentru PDI, 5 ani, reflectă o perioadă optimă în care se pot
aplica strategiile alese, pot fi operaţionalizate anual obiectivele generale şi specifice şi,
mai ales, poate fi realizată analiza rezultatelor pe termen lung. De asemenea, perioada
de 5 ani acoperă cel puţin o legislatură a administraţiei publice locale care susţine
printr-un parteneriat public-privat dezvoltarea învăţământului privat.
Fundamentarea actualului PDI pe conţinutul PDI-ului anterior
În elaborarea PDI se ţine cont de structura şi conţinutul Planului de dezvoltare
instituţională anterior (2010-2014), dar şi de rezultatele exprimate în Rapoartele de
activitate ale anilor şcolari anteriori. De asemenea, se iau în considerare Planurile
manageriale ale Directorului din anii 2013/2014 şi 2014/2015 şi planurile operaţionale
anuale anterioare.
În anul şcolar 2015/2016 s-a optat pentru revizuirea PDI, pentru a corela
obiectivele strategice ale Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi cu direcţiile de
acţiune ale ISJ, dar şi cu schimbările survenite în reglementările legale din domeniul
educaţiei.
13
Planul de dezvoltare instituţională a fost elaborat de o echipă de lucru
coordonată de Director, formată din reprezentanţi ai Consiliului de Administraţie şi
Consiliul Reprezentativ al părinţilor pornind de la analiza responsabilă a atuurilor şi
slăbiciunilor interne, dar şi a oportunităţilor şi ameninţărilor externe.
1.5. Prezentarea priorităţilor şi obiectivelor la nivel local/regional/
naţional
Programul de guvernare 2012 – 2016 reflectă şi în acelaşi timp armonizează o
serie de principii ce fundamentează guvernarea europeană: prudenţa macroeconomică
şi responsabilitatea fiscal-bugetară, respectarea dreptului fiecăruia la muncă decentă,
bine plătită, la oportunităţi egale şi protecţie împotriva nedreptăţii şi discriminării,
combaterea sărăciei prin crearea locurilor de muncă şi şanse egale pentru cei din
mediul rural; principiul flexicurităţii, ce asigură convergenţa între legislaţia muncii,
politicile active de ocupare şi bunăstarea socială a unei forţe de muncă flexibile;
principiul reducerii decalajelor ce despart România de ţările avansate din Uniunea
Europeană, inclusiv prin preluarea soluțiilor europene; principiul protejării şi
încurajării familiei, ceea ce înseamnă acces la locuinţe decente, la educaţie şi sănătate
de calitate, la infrastructuri şi comunicaţii moderne, la mediu sănătos, la timp liber.
Acest Program de guvernare este expresia unei viziuni privind viitorul
României ca stat puternic și va fi susținut de o strategie națională de dezvoltare pe
termen mediu și lung. El nu se reduce la obiective şi măsuri sectoriale, ci conţine un
proiect de societate menit să refacă spiritul comunitar, să întărească solidaritatea şi să
repună instituţiile statului pe noi baze contractuale. Propunem aşadar o bună
guvernare, care să redea românilor speranţa, demnitatea şi mândria de a trăi în ţara lor
(v. http://www.drp.gov.ro).
Îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie
şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare
mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice
trebuie să reprezinte, în viziunea Comisiei Europene, priorităţi avute în vedere de
statele membre pentru atingerea celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin
strategia Europa 2020. Aceste obiective, transpuse la nivel naţional, sunt: reducerea
ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 11,3% şi creşterea ponderii
absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 26,7%.
Strategia de dezvoltare economică şi socială a judeţului Iaşi pentru perioada
2014-2020 este formulată în acord cu și respectă cerinţele Strategiei de Dezvoltare
Regională 2014-2020 a Regiunii Nord-Est. La nivel regional, prin amplasarea şi
dotările sale infrastructurale, regiunea Moldovei îndeplineşte un rol strategic, de
cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova şi Ucraina şi se face remarcată prin
bogăţia patrimoniului cultural. Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin
potenţialul lor inovativ, „dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a
produselor regionale sunt: agricultura, industria farmaceutică, industria alimentară şi a
bunurilor de consum (confecţii), turismul şi IT&C. Regiunea dispune de un valoros
14
capital uman, sistemele de educaţie ale adulţilor, de formare continuă a adulţilor şi
învăţământul universitar fiind recunoscute la nivel naţional şi internaţional.
Priorităţile identificate completează acest scop strategic:
Îmbunătăţirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creşterea
ocupării, accesului la educaţie, instruire şi sănătate, promovarea incluziunii sociale.
Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creşterea accesibilităţii,
conectivităţii şi atractivităţii Regiunii Nord-Est.
Sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale
Optimizarea utilizării resurselor şi patrimoniului natural şi protejarea acestora.
(V. http://www.icc.ro/sites/default/files/files/strategie_dezvoltare/2014/8a.pdf)
Asociaţia Zona Metropolitană Iaşi își propune dezvoltarea unei zone
metropolitane având ca nucleu Municipiul Iaşi, ca și centru economic și universitar de
tradiţie, într-o comunitate metropolitană dezvoltată policentric, prin crearea unui pol
regional al cunoaşterii şi competitivităţii – articulaţie de importanţă a Uniunii
Europene cu spaţiul extracomunitar.
Direcţiile strategice dezvoltate sunt în mare măsură în concordanţă cu cele
stabilite la nivelurile administrative superioare – creşterea competitivităţii economice,
dezvoltarea conectivităţii teritoriale, îmbunătăţirea serviciilor sociale, valorificarea
patrimoniului cultural, asigurarea protecţiei şi calităţii mediului şi promovarea
cooperării teritoriale şi rezolvarea unor probleme de interes comun.
(V. http://www.icc.ro/sites/default/files/files/strategie_dezvoltare/2014/8a.pdf)
În ceea ce priveşte Strategia de Dezvoltare Locală, menţionăm Obiectivul
general nr. 3 – Îmbunătăţirea serviciilor sociale prin crearea, reabilitarea şi
modernizarea infrastructurii aferente, în vederea asigurării unui standard de viaţă
sporit al populaţiei. Acest obiectiv general vizează crearea premiselor necesare pentru
asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului
european al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţireainfrastructurii serviciilor
de sănătate, educaţie, sociale.
Ca obiectiv specific subliniem: 3.1 reabilitarea, modernizarea infrastructurii de
educaţie, sănătate şi sociale în scopul asigurării accesului populaţiei la unităţi
modernizate şi dotate conform standardelor UE. Obiectivul specific vizează
îmbunătăţirea calităţii serviciilor de asistenţă medicală, a infrastructurii educaţionale şi
creşterea calităţii şi capacităţii serviciilor sociale. Creşterea participării la procesul
educaţional, ce va avea ca rezultat un nivel crescut al competenţelor profesionale în
relaţie cu piaţa muncii de la nivel local, va ajuta, şi aceasta, la rezolvarea problemei
şomajului în rândul tinerilor.
(V. http://www.primaria-iasi.ro/uploads/PIDPC_Iasi_2009_10_29.pdf)
1.6. Repere istorice
„Sunt mândru de voi ...” spunea Alecu Russo în momentul în care afla că
revoluţia de la 1848 reuşise în Muntenia. Cine a fost Alecu Russo? O personalitate a
culturii româneşti, om de litere, dar şi revoluţionar. Alături de Nicolae Bălcescu,
Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Russo reprezintă modelul scriitorului
15
implicat în viaţa socială şi politică a societăţii româneşti din secolul al XIX-lea. În
1848, la 27 martie, Alecu Russo se afla în Moldova printre conducătorii revoluţiei,
alături de viitorul domn Al. I. Cuza, V. Alecsandri şi C. Negruzzi. După eşecul
revoluţiei din Moldova, trece munţii în Ardeal şi participă la marea adunare de pe
Câmpia Libertăţii de la Blaj. Este arestat, eliberat mai apoi şi nevoit, ca şi N. Bălcescu,
să plece în exil. Dar vestea reuşitei revoluţiei în Ţara Românească îl face să exclame
într-o scrisoare către N. Bălcescu: „Vivat! Victorie! Sunt mândru de voi şi gloria
revoluţiei noastre se va răspândi asupra tuturor românilor.”
S-a născut la 17 martie 1819, în satul Străşeni, pe apa Bâcului, în Basarabia.
Învaţă în Elveţia, la Institutul lui Francois Naville, apoi la Viena. În 1836 se întoarce
în ţară, la moşia Negrişoara, judeţul Neamţ. Între 1840 şi 1844 este asesor la Piatra
Neamţ. Se încadrează în cercul curentului naţional-democratic. În 1846 este arestat şi
trimis în surghiun la Soveja, unde culege vestita Mioriţa pe care o trimite amicului său,
Vasile Alecsandri, care o publică.
Unirea din 1859 îl găseşte în ţară, dar câteva zile mai târziu, la 5 februarie moare,
înainte de a fi împlinit vârsta de 40 de ani, dar fericit că idealurile sale de viaţă s-au
împlinit, fiind înmormântat la Biserica Bărboi.
Opera lui Alecu Russo este, pe nedrept, puţin cunoscută, doar poemul în proză
Cântarea României, scris la Paris în franceză şi publicat în 1850, în revista România
Viitoare, este cunoscut marelui public. În tot ce a scris Alecu Russo, s-a reflectat
freamătul unei epoci de cotitură în viaţa poporului român. El a expus viziunea largă şi
judecata progresistă a unei minţi luminate, care de multe ori a depăşit epoca în care a
trăit. De la Alecu Russo ne-au rămas şi alte scrieri: Amintiri, Iaşii şi locuitorii săi,
Piatra Teiului, Stânca corbului, Studii naţionale, Critice, Poezie poporală, Cugetări,
precum şi piese de teatru: Băcălia ambiţioasă, Jicnicerul Vadră, Provincialul.
Alecu Russo – un vitregit al sorţii, pelegrin prin Europa şi prin toate ţinuturile
româneşti, după 40 de ani de zbucium, s-a oprit să-şi doarmă somnul de veci în oraşul
nostru, unde până în urmă cu câţiva ani nimic nu era legat de numele celui care a
cântat ţara „unde soarele se vede aşa de frumos ... unde câmpiile sunt strălucite şi
pâraiele răcoroase ... unde ceriul e dulce, unde pământul e roditor ...”. Dar s-a făcut,
în sfârşit, ca Şcoala din strada Libertăţii, nr. 24-26, ce avea ca număr de ordine
numărul anilor vieţii sale, să-i poarte astăzi numele.
Pe latura estică a zidului incintei Mănăstirii Frumoasa se deschide o poartă
înaltă, cunoscută sub numele de „poarta spânzuraţilor”. Pe aici erau şcoşi, pe platoul
din faţă, în zilele de iarmaroc, spre a fi ridicaţi în furci, condamnaţii la moarte. Astăzi
locul şi-a schimbat cu totul înfăţişarea, nimic nu mai aminteşte de acel trecut, înjositor,
dar noi ne vom întoarce în trecut pentru a înţelege cum au evoluat evenimentele.
Alături de multe alte domenii de viaţă, în care Iaşii s-au remarcat de timpuriu, se
remarcă învăţământul. Pe actualul teritoriu al judeţului Iaşi au funcţionat de timpuriu
şcoli, organizate pe lângă biserici şi mănăstiri. După cel de-al doilea război mondial,
care a adus numeroase distrugeri, s-a observat un proces lent de creştere a nivelului
învăţământului, sporind, este adevărat, numărul şcolilor generale la peste 40, sporind
numărul elevilor dar aceasta mai ales, în favoarea cantităţii şi în detrimentul calităţii.
16
Poate că revoluţia din decembrie 1989 a fost acel impuls care va pune pe noi baze
învăţământul românesc şi deci, şi pe cel ieşean. Poate ...
Călătorului care intră în oraş dinspre sud, i se înfăţişează pe dreapta, dealul
Cetăţuia, pe culmile căruia se află fortăreaţa lui Duca Vodă cel Bătrân. Faţă în faţă cu
aceasta, situată la poalele dealului Cetăţuia, pe un dâmb ce domină zona inundabilă a
pârâului Nicolina, se înalţă Mănăstirea Frumoasa, ctitorie a boierului Melentie Balica,
care s-a distins în a doua domnie a lui Petru Şchiopul (1582 – 1591). Amândouă,
lăcaşuri de cult, dar şi de cultură veche românească.
Ce putea fi mai potrivit decât îmbinarea vechiului cu noul, tradiţionalul cu
modernul, cultura veche cu ştiinţele exacte, prin construirea unor lăcaşuri noi de
învăţământ, aşa cum este Şcoala „Alecu Russo”, situată nu departe de Mănăstirea
Frumoasa, pe locul vechiului iarmaroc şi a platoului din faţa „porţii spânzuraţilor”.
Vremuri apuse care nu se vor mai întoarce, dar care prin ce au mai bun îşi lasă
amprenta pe acest nou aşezământ de cultură, ce nu are decât 26 de ani.
Seara zilei de 30 septembrie 1986. Vremurile sunt pline de greutăţi şi oprelişti,
dar decorul este altul. Sute de copii şi zeci de dascăli sunt în casele lor, mai mult sau
mai puţin modeste şi gândesc la ziua de mâine. Acel mâine a sosit. Era întâi octombrie
1986, când pâlcuri, pâlcuri de elevi şi cadre didactice au intrat în Şcoala Alecu Russo.
Nu existau nici garduri, nici spaţii verzi, nici teren de sport, ici şi colo mai erau
grămezi de moloz, în unele clase nu erau nici bănci, dar atmosfera era veselă, se
făceau proiecte de viitor. Construcţia şcolii a început în vară, s-au săpat fundaţiile, la 1
august era gata un etaj, la 1 septembrie era gata şi cel de-al doilea şi la 1 octombrie
totul era finisat.
A lucrat aici T.A.G.C.M. Iaşi, Antrepriza I, dar cel care a venit aproape zilnic să
vadă fiecare metru de perete ridicat a fost domnul profesor Laurenţiu Chiru, devenit la
1 septembrie directorul şcolii.
De la înfiinţarea şcolii şi până astăzi, fiecare an a adus noi îmbunătăţiri, dar
munca cea mai grea, efortul cel mai mare s-a depus în primii ani. S-au adus bănci noi,
s-a betonat terenul de sport, s-au adus pământ, flori, arbuşti şi copaci şi s-a realizat
spaţiul verde, astăzi transformat într-o frumoasă grădină. La acestea au contribuit
conducerea şcolii, cadrele didactice, părinţii şi elevii.
Unele dintre cadrele didactice de atunci au plecat la alte şcoli s-au au primit
bastonul de pensionar; au venit alţi învăţători şi profesori care au pus suflet şi dăruire
personală pentru a duce pe culmi înalte tradiţia şcolii noastre care, deşi nu are decât 29
de ani, se numără printre şcolile cu o bună imagine în comunitate. Elevii s-au perindat
şi ei an după an, promoţie după promoţie, în anul 1994 ieşind de pe băncile şcolii
prima promoţie completă care a urmat clasele I-VIII în şcoala noastră.
Fiecare an, de la înfiinţare până în prezent a avut ceva deosebit: au avut loc o
serie întreagă de activităţi interesante, unele deja cu tradiţie, (Festivalul Plăcintelor,
Festivalul de Etnografie şi Folclor „Balada”, Târgul micilor meşteşugari, Creştinismul
la români, etc.), vizite, schimburi de experienţă (Proiect Comenius, Proiect ACES,
Proiect Tineret în acţiune), serbări, expoziţii, etc. Un alt eveniment impresionant a fost
sfinţirea şcolii pe data de 12 ianuarie 1991 de către Mitropolitul Moldovei şi
Bucovinei, Daniel.
17
În şoală au intrat personalităţi ale culturii şi artei sau ale vieţii politice şi sociale,
amintim: prof. univ. dr. Văideanu George – secretar general al Comisiei Naţionale a
României pentru UNESCO, prof. univ. dr. Ion Străchinaru, prof. George Pascu, prof.
Palaghia Popescu, prinţul Dimitrie Sturdza, d-l Petrică Biceri – redactor la ziarul
Evenimentul, d-l Lazăr Stan – redactor la Radio Iaşi, oaspeţi din Franţa, Belgia,
Olanda, Islanda, Irlanda, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Macedonia, Austria, Germania,
Republica Moldova, etc., numeroşi directori şi profesori din alte şoli care au admirat
munca şi realizările Şcolii Alecu Russo.
Acum, după 29 de ani ce am putea spune ? Au dispărut fantasmele trecutului, nu
vor mai fi nici spânzurători şi nici spânzuraţi, locurile s-au înfrumuseţat şi cel mai
frumos lucru, din zona Nicolina este Şcoala Alecu Russo. Cine a vizitat oraşul şi zona
aceasta în urmă cu 29 de ani şi revine astăzi, va fi mirat de aspectul plăcut al locului.
Va vedea o şcoală nouă, o curte cu verdeaţă. Iar dacă doreşte să viziteze clădirea, îl
întâmpină de la intrare o atmosferă caldă de interior curat şi elegant, poate vedea săli
de clasă cu prichindei sau elevi aproape adolescenţi, laboratoare moderne de biologie-
geografie, chimie, fizică, informatică, culoare lungi şi luminoase, cu panouri vesele şi
nu în ultimul rând oamenii şcolii, cei care sădesc în mintea elevilor sămânţa
cunoaşterii, precum şi pe cei care gospodăresc şcoala.
Viitorul şcolii se întrevede luminos şi, chiar dacă vor mai fi greutăţi, le vom trece
şi vom merge mai departe, cu toţii uniţi.
Aş încheia cu cuvintele lui Nicolae Iorga: “Sunt români care n-au fost niciodată
la Iaşi, deşi n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu
înţelegerea foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviinţă de
spiritul trecutului nostru care trăieşte în acest loc mai viu şi mai bogat decât aiurea …
În conştiinţa lui naţională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut oraşul care a fost şi-şi zice
încă şi astăzi cu mândrie “capitala Moldovei” … Printre zidurile sale sălăsluiesc
comori de artă culturală şi istorie naţională pe care nici o altă urbe a României de azi
nu le posedă cu atâta îmbelşugare”.
Călătorule, care ai dorit să vezi oraşul Iaşi, când intri cu trenul pe la sud, aruncă
o privire pe stânga şi vei vedea o clădire impunătoare, nouă şi frumoasă, numită
Şcoala Alecu Russo, înconjurată de monumente vechi, dar şi de numeroase construcţii
moderne şi trimite un gând bun pentru cei care se ostenesc acolo.
18
1.7. Context legislativ
Prezentul model de proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput având la bază:
- Respectarea H.G. nr. 1028/2006 privind respectarea cerinţelor minime de securitate
în muncă şi pentru a evita sau diminua riscurile la locul de muncă
- Respectarea H.G. nr 1739/2006 cu privire la categoriile de construcţii şi amenajări
care se supun autorizării privind stingerea şi prevenirea incendiilor
- Elaborarea fişei pentru acordarea calificativului anual, conform noii legislaţii
- OMECTS 4121/2012 - pentru aprobarea Calendarului activităţilor prevăzute în
Metodologia privind echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de
scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu
durata de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru cadrele didactice din
învăţământul preuniversitar, aprobată prin OMECTS nr. 5553/2011, sesiunea 2012,
seria aIIa
- Calendarul activităţilor prevăzute în Metodologia privind echivalarea pe baza
ECTS/SECT, pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, aprobată prin
OMECTS nr. 5.553/2011, sesiunea 2012, seria a2a
- O.M.E.C.T.S. 4111/2012 - pentru modificarea Metodologiei privind echivalarea pe
baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul
cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani, cu ciclul I de studii
universitare de licenţă, pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar,
aprobată prin OMECTS nr. 5553/2011
- OMECTS 3973/2012 pentru aprobarea Metodologiei privind eliberarea pentru
cadrele didactice din România a adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile
Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 7 septembrie
2005, privind recunoaşterea calificărilor profesionale
- OMECTS 3461/2012 - privind aprobarea Metodologiei organizării şi desfăşurării
activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar
- OMECTS 3461/2012 - pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la
Metodologia privind examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din
unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea
asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, aprobată
prin OMECTS şi al ministrului sănătăţii nr. 5.298/1.668/2011
- OMECTS 3470/2012 - pentru modificarea anexei la OMECTS nr. 5.576/2011
privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul
preuniversitar de stat
- OMECTS 3462/2012 - privind aprobarea Metodologiei organizării şi desfăşurării
activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar
- OMECTS 3450/2012 - pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.295/2012 privind aprobarea Calendarului
desfăşurării concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului
naţional de experţi în management educaţional
- OMECTS 3439/2012 - pentru aprobarea Metodologiei de organizare a evaluării
elevilor la finalul clasei aVIa
19
- OMECTS 3438/2012 - pentru aprobarea Metodologiei de organizare şi administrare
a evaluării elevilor la finalul clasei aIVa
- O.M.E.C.T.S. 3437/2012 - pentru aprobarea Metodologiei de organizare a evaluării
competenţelor fundamentale la finalul clasei a II-a
- OMECTS 3342/2012 - privind aprobarea unor programe pentru acordarea
definitivării în învăţământ
- OMECTS 3295/2012 - privind aprobarea Calendarului desfăşurării concursului de
selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în
management educaţional
- OMECTS 3283/2012 - pentru modificarea şi completarea Procedurii de atribuire a
denumirilor unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ
preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului nr. 6.564/2011
- OMECTS 3223/2012 - pentru aprobarea Metodologiei de recunoaştere a perioadelor
de studii efectuate în străinătate
- OMECTS 3202/2012 - pentru aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de
învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru
încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar 2012
- OMECTS 6552/2011 - pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea, asistenţa
psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi
a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale
- OMECTS 3163/2012 - privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi
funcţionare a programelor postuniversitare de formare
- OMECTS 3157/2012 - pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru
privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar
2012-2013, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului nr. 5.560/2011
- OMECTS 3064/2012 - pentru aprobarea Metodologiei privind cuprinderea copiilor
în clasa pregătitoare şi în clasa I pentru anul şcolar 2012-2013 şi a Calendarului
înscrierii
- OMECTS 3035/2012 - privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi
desfăşurare a competiţiilor şcolare şi a Regulamentului de organizare a activităţilor
cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare
- OMEN nr. 3271/2012 - pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru
privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar
2013-2014, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului nr. 6239/2012
- OMEN nr. 3128/2013 - pentru aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de
învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru
încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar 2013
- OMEN nr. 3128/2013 - anexe Centralizator privind disciplinele de învăţământ,
domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru încadrarea
personalului didactic din învăţământul preuniversitar 2013
20
- OMEN nr. 3104/2013 - pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru
privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar
2013-2014, aprobată prin OMECTS nr. 6239/2013
- OMECTS nr. 6239/2012 - pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea
personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014
- OMECTS nr. 6239/2012 - anexa – Metodologia-cadru privind mobilitatea
personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014
- Legea nr. 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale, actualizare 20.02.2013
- Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, actualizare 20.02.2013
- OUG nr. 92/2012 - privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi
cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri
judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013
- OUG nr. 71/2009 - privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca
obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar
- OMAI nr. 3/06.01.2011 - pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi
autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă
21
1.8. Cultura organizaţională
Ideea de bază în optica şcolii noastre este convingerea că fiecare elev poate învăţa.
Este responsabilitatea noastră, ca dascăli, să asigurăm condiţiile în care fiecare elev să
dea măsura potenţialului său maxim. Noi considerăm că toţi elevii sunt unici şi au
nevoi şi stiluri de învăţare proprii; au dreptul la un mediu de învăţare sigur şi adecvat
normelor europene; trebuie să aibă propria responsabilitate în procesul de învăţare.
Toţi elevii trebuie să înveţe să-şi exprime propriile opinii, iar lucrul în grupuri de
cooperare îi pregăteşte pentru viaţă. Prin programul managerial ne-am propus:
exersarea practicilor democratice europene; dezvoltarea accesului la programe
internaţionale; stabilirea de parteneriate educaţionale şi culturale cu şcoli din alte ţări
europene. Noi credem că şcoala trebuie să implice şi să folosească părinţii şi
comunitatea deoarece sunt parteneri esenţiali în procesul instructiv-educativ.
“Cultura este pentru organizaţie ceea ce personalitatea este pentru individ”.
Cultura organizaţională a unităţii influenţează comportamentul indivizilor şi grupurilor
din cadrul organizaţiei şi are un impact puternic asupra tuturor aspectelor vieţii
organizaţionale. Şcoala Gimnazială “Alecu Russo” promovează valoarea ca mod de
viaţă şi se adaptează la nivelul de dezvoltare al societăţii actuale. Unitatea s-a remarcat
prin calitatea actului educativ, reprezentată prin rezultatele obţinute la evaluarea
naţională, olimpiadele şi concursurile şcolare. Regulamentul de ordine interioară a fost
elaborat prin consultarea tuturor factorilor interesaţi şi prin respectarea normelor din
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar.
În conţinutul Regulamentului de Ordine Interioară sunt cuprinse norme privind
activitatea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a personalului
nedidactic. În ceea ce priveşte climatul organizaţional, putem afirma că este un climat
deschis, caracterizat prin dinamism şi receptivitate la schimbări, relaţiile dintre cadrele
didactice fiind cordiale. Directorul şcolii colaborează bine cu membrii colectivului,
ţine seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea
disfuncţionalităţilor semnalate în activitatea şcolii, încercând să creeze un climat
afectiv, bazat pe armonie, echilibru, transparenţă, responsabilitate şi corectitudine.
Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita
cadrelor didactice.
Prima condiţie a dezvoltării organizaţionale este formarea unei culturi puternice,
proces în care competenţele umane ale managerului sunt hotărâtoare. Managerul poate
să-şi propună, să menţină sau să schimbe cultura organizaţională. Tipul dominant de
cultură al organizaţiei noastre este o cultură de tip sarcină. Acest tip de cultură este
centrat pe exercitatea sarcinii şi orientat spre persoană. Sarcinile sunt distribuite în
raport cu potenţialul indivizilor, valorificarea maximă a acestuia fiind una din valorile
de bază. Sub raport managerial se practică o conducere flexibilă şi stimulativă, bazată
pe valori ca încrederea în om. Din analiza datelor, în organizaţie există o anumită stare
de echilibru şi un climat favorabil.
Deşi nu putem vorbi despre o cultură organizaţională şi profesională monolitică, există
în şcoala noastră tradiţii, atitudini, stiluri de interrelaţionare, perspective comune de
abordare a actului educaţional şi a rolului şcolii. Simbolurile tradiţionale ţin de
22
învăţământul de masă, de educaţia pentru toţi şi creează o cultură profesională axată pe
profesor/învăţător şi pe ce are el de făcut. Reforma învăţământului a introdus în şcoli
sloganul „educaţia pentru fiecare” cu componentele: învăţământ diferenţiat, parcursuri
individuale de învăţare, integrare, abordare transdisciplinară, relativ dificil de acceptat
de profesionişti cantonaţi în predarea unei singure discipline. Există în şcoala noastră
ritualuri de trecere încetăţenite şi încurajate de manager care salută călduros pe noii
veniţi şi invită colegii să-i trateze cu afecţiune.
Reconstrucţia culturii organizaţionale actuale spre o cultură de tip corporativ, într-o
şcoală ca a noastră, se poate face doar prin antrenarea masivă a cadrelor didactice în
activităţi comune de proiect. Sub raport managerial am aplicat în practică o conducere
flexibilă şi stimulativă, bazată pe valori, cum ar fi: încrederea în om, în capacităţile
sale creative şi de autocontrol. Cadrele didactice se simt implicate stimulativ în
procesul educaţional şi totodată au încredere în organizaţie. Se caracterizează printr-un
ansamblu de trăsături având ca valori dominante cooperarea, munca în echipă,
respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, ataşament faţă de profesie, entuziasm şi
dorinţa de afirmare. Printr-un management participativ s-a reuşit stimularea
comunicării între cadrele didactice, între cadrele didactice şi elevi ca şi între personalul
didactic şi nedidactic şi conducere, încât fiecare membru al colectivităţii să fie un
participant active şi responsabil la viaţa şcolii. Există spirit de cooperare, de emulaţie;
climatul din şcoală îţi dă un sentiment de siguranţă, de echilibru. Sunt însă şi cazuri de
elitism profesional, individualism, rutină, conservatorism şi automulțumire. Relaţia de
colaborare cu sindicatul: foarte bună.
Elemente de cultură organizaţională
I.PARTEA VIZIBILĂ
a) Simboluri şi sloganuri - exprimă cu ajutorul unor imagini simple şi în cuvinte puţine
setul de valori fundamentale și personalitatea organizaţiei şcolare: sigla şi numele
şcolii; sloganul şcolii, imnul școlii, steagul școlii.
b) Ritualurile şi ceremoniile - exprimă şi întăresc valorile promovate de către
organizaţia şcolară: primirea noilor cadre didactice (ritual de trecere care marchează
asumarea unor noi roluri sociale); acordarea publică a premiilor şi gratificaţiilor
(întăreşte statutul persoanei respective în organizaţie); 8 Martie, zile onomastice,
Crăciun, Paşte, excursii petrecuteîmpreună (ritualuri şi ceremonii de integrare);
participarea împreună la diferite activităţi de formare continuă (ritualuri şi ceremonii
de reînnoire); primirea elevilor de clasa pregătitoare; predarea Cheii succesului, Zilele
şcolii, fesitivităţi de deschidere şi închidere a anului şcolar.
c) Miturile şi eroii - furnizează multe informaţii relative la cultura organizaţiei: primii
directori ai şcolii; cei mai exigenţi/indulgenţi directori; cele mai importante inspecţii.
d) Modele comportamentale - pot releva componenţe profunde ale culturii:
vestimentaţia profesorilor – conservatoare; modul în care se salută – în funcţie de
statutul social; atitudinea faţă de uniformele şcolare – s-a acceptat adoptarea unei
uniforme a şcolii; jargonul - limbajul specific organizaţiei şcolare; îmbinarea
limbajului de specialitate cu utilizarea limbii literare.
23
II PARTEA INVIZIBILĂ
a) Normele - modul în care organizaţia defineşte ceea ce este drept/corect şi
nedrerept/greşit: respectarea cadrului legislativ de către cadrele didactice
b) Valorile - definesc ceea ce este bun şi rău pentru membri organizaţiei: bun –
descentralizarea sistemului de învăţământ; rău – pierderea statutului de titular
c) Credinţele conducătoare - valori puternic internalizate, cu rol central în dirijarea
comportamentului individual: numai împreună vom reuşi
d) Reprezentările - modul în care membrii organizaţiei îşi imaginează şi figurează
concepte, roluri, modele considerate ca exemplare: directorul ideal = cald, apropiat,
jovial; elevul bun = creativ, cu initiativă, curios
e) Înţelesurile - sensurile, semnificaţiile şi accepţiunile dominante în decodarea
conceptelor fundamentale: modul de înțelegere a educaţiei şcolare este o combinaţie a
înţelesurilor oferite de cadrele didactice.
1.9. Prezentarea stadiului actual al resurselor
1.9.1. Cadrul instituţional şi administrativ
Şcoala Gimnazială “Alecu Russo” din Iaşi este o unitate de învăţământ
preuniversitar acreditată şi face parte din reţeaua şcolară naţională. Şcoala Gimnazială
“Alecu Russo” din Iaşi are personalitate juridică şi are conducere, personal şi buget
proprii, întocmeşte situaţiile financiare, dispunând, în limitele şi condiţiile prevăzute
de lege, de autonomie instituţională şi decizională.
Managementul Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi este asigurat in
conformitate cu prevederile legale. Şcoala Gimnazială “Alecu Russo” din Iaşi este
condusă de Consiliul de Administraţie, de Director.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea Şcolii Gimnaziale
“Alecu Russo” din Iaşi se consultă, după caz, cu toate organismele interesate:
Consiliul Profesoral, organizaţiile sindicale, Consiliul reprezentativ al părinţilor,
Consiliul şcolar al elevilor precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
Şcoala Gimnazială “Alecu Russo” din Iaşi funcţionează pe baza
Regulamentului Intern actualizat anual, iar structura organizatorică este descrisă prin
Organigramă. Conţinutul Regulamentului Intern şi Organigrama sunt aduse la
cunoştinţa tuturor angajaţilor, elevilor şi părinţilor, în vederea asigurării cunoaşterii, de
către aceştia, a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin în raport cu Şcoala Gimnazială
“Alecu Russo” din Iaşi.
24
1.9.2. Curriculum şi ofertă educaţională
INFORMAŢII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la începutul anului şcolar 2015/ 2016
Nivel de
învăţământ Anul şcolar Număr de clase/ grupe
Număr de
copii / elevi
Preşcolar 2015-2016 5 93
Primar,
din care
clasa pregătitoare 3 83
cl. I 2 63
cl. a -II-a 3 79
cl. a -III-a 2 42
cl. a -IV-a 3 74
Total 13 341
Secundar
inferior
Gimnaziu,
din care
cl. a -V-a 2 61
cl. a -VI-a 2 41
cl. a -VII-a 2 35
cl. a -VIII-a 2 45
Total 8 182
EVOLUŢIA EFECTIVELOR DE ELEVI ÎN ULTIMII 5 ANI
Nivel de învăţământ Anul şcolar Număr de clase/
grupe
Număr de copii
/ elevi
Preşcolar
2011/ 2012 - -
2012/ 2013 5 120
2013/ 2014 5 125
2014/ 2015 5 109
2015/ 2016 5 93
Primar
2011/ 2012 10 231
2012/ 2013 13 272
2013/ 2014 13 298
2014/ 2015 13 326
2015/ 2016 13 341
Secundar inferior
Gimnaziu
2011/ 2012 7 151
2012/ 2013 7 156
2013/ 2014 8 161
2014/ 2015 8 154
2015/ 2016 8 182
25
1.9.3. Performanţele elevilor
Situaţia la învăţătură 2014-2015
Nivelul Elevi înscrişi
Început de an
Elevi rămaşi la
sfârşt de an an Promovaţi Repetenti Retrasi
Procentul de
Promova-
bilitate
Clasa
pregatitoare
66 65 65 0 0 100%
Clasa I 78 79 79 0 0 100%
ClasaaII-a 42 40 40 0 0 100%
Clasaa III-a 76 77 76 1 0 98.7%
ClasaaIV-a 64 62 62 0 0 100%
Total 326 323 322 1 0 99.69%
Clasa aV-a 39 38 37 1 0 97.36%
ClasaaVI-a 35 34 34 0 0 100%
Clasaa VII-a 41 40 39 1 0 97.5%
ClasaaVIII-a 39 37 34 3 0 91.89%
Total 154 149 144 5 0 96.64%
26
Evaluarea naţională
a) limba şi literatura română
Anul
Nr. note între
1 –
1,99
%
Nr.
note
între 2 –
2,99
%
Nr. note
între 3
– 3,99
%
Nr. note
4 –
4,99
%
Nr.
note 5 – 5,99
%
Nr.
note 6 – 6,99
%
Nr. note
7 –
7,99
%
Nr.
note 8 – 8,99
%
Nr.
note 9 – 9,99
%
Nr.
note 10
%
2011 0 0 0 0 0 0 0 0 4 13.79 7 24.14 9 31.03 6 20.69 3 10.34 0 0
2012 1 3.57 2 7.14 3 10.71 1 3.57 5 17.86 5 17.86 4 14.29 7 25 0 0 0 0
2013 0 0 1 3.85 0 0 0 0 4 15.38 1 3.85 7 26.92 5 19.31 7 26.92 1 3.85
2014 0 0 1 4.76 0 0 1 4.76 3 14.29 1 4.76 6 28.57 7 33.33 2 9.52 0 0
2015 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 10 6 30 4 20 7 35 1 5
b) matematica
a) clasa
Nr. note
între
1 – 1,99
%
Nr.
note
între
2 –
2,99
%
Nr.
note
între 3 – 3,99
%
Nr.
note
4 – 4,99
%
Nr.
note 5
– 5,99
%
Nr.
note 6
– 6,99
%
Nr.
note
7 – 7,99
%
Nr.
note 8
– 8,99
%
Nr.
note 9
– 9,99
%
Nr.
note
10
%
2011 0 0 0 0 0 0 3 10.34 16 55.17 5 17.24 0 0 4 13.79 1 3.45 0 0
2012 1 3.57 9 32.14 5 17.86 2 7.14 5 17.86 3 10.71 3 10.71 0 0 0 0 0 0
2013 0 0 1 3.85 0 0 2 7.69 3 11.54 3 11.54 4 15.38 4 15.38 9 34.62 0 0
2014 0 0 2 9.52 0 0 0 0 4 19.05 1 4.76 5 23.81 5 23.81 3 14.29 1 4.76
2015 0 0 0 0 0 0 1 5 3 15 4 20 6 30 0 0 4 20 2 10
27
1.9.4. Resurse umane
Personalul didactic:
Anul şcolar Număr total de
cadre didactice
Număr de
norme
didactice
întregi /
posturi
Număr de cadre
didactice cu norma
de bază în unitatea
de învăţământ/
procent din număr
de persoane
Număr de
titulari/procent din
număr de norme
întregi / posturi
Număr de
cadre
calificate /
procent din
număr de
cadre didactice
Modalitatea angajării pe
post*
(titularizare, detaşare,
suplinire,
transfer;exprimare
numerică şi procentuală)
2011/ 2012
30 19 21/70% 26/86.66% 30/100%
S -2/6.66%
D – 2/6.66%
T – 26/86.66%
2012/ 2013
37 27 27/72.97% 31/83.78% 37/100%
S – 4/10.81%
D – 2/5.40%
T – 31/83.78%
2013/ 2014
39 27 29/74.35% 31/79.48% 39/100%
S – 6/15.38%
D – 2/5.12%
T – 31/79.48%
2014/ 2015
38 27 30/78.94% 27/71.05% 38/100%
S – 10/26.31%
D –1/2.63%
T – 27/71.05%
2015/ 2016
39 28 31/79.48% 3179.48% 39/100%
S – 7/17.94%
D – 1/2.56%
T – 31/79.48%
Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:
Anul şcolar Număr personal didactic calificat
Număr personal
didactic
necalificat
Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul II Cu definitivat Fără definitivat -
2011/ 2012 1 6 17 5 1 0
2012/ 2013 1 23 5 6 2 0
2013/ 2014 4 23 6 4 2 0
2014/ 2015 2 22 8 2 4 0
2015/ 2016 2 25 6 4 2 0
Personalul didactic auxiliar- număr pe categorii în anul şcolar 2015/ 20156
Categorie de personal
Număr de
persoane
încadrate
Număr de norme
pentru fiecare
categorie de
personal
Numărul de personal este:
sub
normativele
privind
încadrarea
categoriei
respective de
personal
la nivelul normativelor
privind încadrarea
categoriei respective de
personal
peste normativele privind
încadrarea categoriei
respective de personal
Secretar 1 1 DA
Administrator financiar 1 1 DA
Administrator patrimoniu 1 1 DA
Bibliotecar 1 0.5 DA
TOTAL 4 3.5
28
Personalul didactic auxiliar- total– evoluţia în ultimii 5 ani
Anul şcolar Număr de persoane
încadrate
Număr de norme
pentru fiecare
categorie de
personal
Numărul de personal este:
sub
normativele
privind
încadrarea
categoriei
respective de
personal
la nivelul normativelor
privind încadrarea
categoriei respective de
personal
peste normativele privind
încadrarea categoriei
respective de personal
2011/ 2012 4 3.5 DA
2012/ 2013 4 3.5 DA
2013/ 2014 4 3.5 DA
2014/ 2015 4 3.5 DA
2015/ 2016 4 3.5 DA
Personalul nedidactic (număr pe categorii):
Categorie de personal
Număr de
persoane
încadrate
Număr de norme
pentru fiecare
categorie de
personal
Numărul de personal este:
sub normativele
privind
încadrarea
categoriei
respective de
personal
la nivelul
normativelor
privind încadrarea
categoriei
respective de
personal
peste normativele
privind încadrarea
categoriei respective de
personal
Îngrijitori 6 6 DA
Muncitori întreţinere 1 1 DA
Paznic 3 3 DA
TOTAL 10 10
Personalul nedidactic- total– evoluţia în ultimii 5 ani
Anul şcolar Număr de persoane
încadrate
Număr de norme
pentru fiecare
categorie de
personal
Numărul de personal este:
sub
normativele
privind
încadrarea
categoriei
respective de
personal
la nivelul normativelor
privind încadrarea
categoriei respective de
personal
peste normativele privind
încadrarea categoriei
respective de personal
2011/ 2012 8 8 DA
2012/ 2013 10 10 DA
2013/ 2014 10 10 DA
2014/ 2015 10 10 DA
2015/ 2016 10 10 DA
29
1.9.5. Resurse materiale şi financiare
INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ŞCOLARE
Nr.
crt. Tipul de spaţiu
Număr
spaţii Suprafaţă (mp)
1. Săli de clasă /grupă 26 1403
2. Cabinete* 9 72
3. Laboratoare* 4 315
4. Ateliere* 0 0
5. Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport* 1/2 67/1600
6. Spaţii de joacă * 0 0
Total 40 3208
INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE AUXILIARE
Nr.
crt. Tipul de spaţiu
Număr
spaţii Suprafaţă (mp)
1. Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare 1/1 36
2. Sală pentru
servit masa*
1 63
3. Spaţii sanitare* 30 136
4. Spaţii depozitare materiale didactice 3 33.5
TOTAL 268.5
INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ADMINISTRATIVE
Nr.
crt. Tipul de spaţiu
Număr
spaţii Suprafaţă (mp)
1. Secretariat 1 8
2. Spaţiu destinat echipei manageriale 1 25
3. Contabilitate 1 8
4. Birou administraţie* 1 8
TOTAL 49
30
Cap.1. Analiza de nevoi
2.1. Diagnoza mediului extern - analiza PEST
2.1.1. Factorii politici
Politica educaţională a guvernului vizează consolidarea rolului şcolii ca
principală instituţie de educaţie, iar politica educaţională la nivel regional şi local este
orientată spre dezvoltarea relaţiilor de colaborare între instituţiile locale şi şcoala
noastră cu scopul descentralizării şi flexibilizării, a descongestionării activităţii.
Contextul european
Strategia EUROPA 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă
propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul
deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o
economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare
a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. În document este propusă
abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite la
nivelul statelor membre:
Creştere inteligentă: Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere şi inovare
Creştere durabilă: Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea
resurselor şi ecologice
Creştere inclusivă: Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială
Context naţional:
Programul de guvernare 2013-2016 reprezintă platforma-cadru pentru
definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă
cu politicile Uniunii Europene, având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente,
durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă,
productivitate şi de coeziune socială. În capitolul Educaţie, Programul de guvernare
2013-2016 se pliază pe priorităţile Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii
şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională,
participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională
şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor
două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective,
la nivel european, sunt:
reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10%;
creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani
la cel puţin 40%.
Respectând principiul subsidiarităţii, Guvernul şi Ministerul Educaţiei vor da
curs acelor politici care vor permite o mai bună gestionare la nivel micro a resurselor
publice, în raport cu obiectivele educaţionale şi de dezvoltare regională pe care le au
de îndeplinit. Descentralizarea nu se poate face însă fără întărirea legislaţiei privind
responsabilitatea publică şi fără protejarea instituţiilor de învăţământ de interferenţele
politicului. Aceste măsuri vor asigura întărirea ataşamentului comunităţilor locale faţă
de activităţile care au loc în şcoală, asigurarea stabilităţii cadrelor didactice şi a
echipelor de management şcolar şi creşterea gradului de transparenţă.
V. http://www.drp.gov.ro.
31
2.1.2. Factorii economici
Distribuţia domeniilor de activitate din Zona Metropolitană Iaşi este în general
corelată din punct de vedere al numărului de salariaţi, al cifrei de afaceri totale şi al
numărului de firme active. Cele mai cuprinzătoare domenii sunt: Comerţul, Industria şi
Serviciile, urmate de Construcţii. Deşi totalizează doar un sfert din numărul de
salariaţi declaraţi în raportările financiare, firmele din Comerţ deţin o pondere de
aproape 45% din cifra de afaceri a Zonei Metropolitane (firme cu sediul în acest areal).
Evoluţia în timp a economiei Zonei Metropolitane cunoaşte o dinamică accentuată a
numărului de firme active din High-Tech şi Construcţii, în anul 2007 acestea fiind de
aproape 500 ori mai multe decât în anul 2000. La polul opus se situează firmele din
Comerţ, Industrie şi Agricultură, cu sediul în acest areal, care la nivel macro sunt
caracterizate de o dinamică lentă sau stagnare. Între cele două extreme, se regăseşte
domeniul Serviciilor, cu un trend constant crescător, care nu poate fi considerat un
boom ci mai degrabă o dezvoltare susţinută şi durabilă. Şi în ceea ce priveste evoluţia
cifrei de afaceri la nivelul Zonei Metropolitane se observă o evoluţie spectaculoasă în
ceea ce priveşte firmele din domeniul High-Tech, urmate de Construcţii şi Servicii.
Domeniul High-Tech a cunoscut o dezvoltare explozivă datorită unui bun suport
privind resursele umane, reprezentat de un centru universitar puternic. Analiza
sectorului antreprenorial din Zona Metropolitana Iaşi sugerează faptul că Polul de
Creştere Iaşi reprezintă forţa motrice a dezvoltării economice a întregului judeţ oferind
câteva concluzii importante privind dezvoltarea competitivă:
ponderea mare a ZMI în activitatea economică a Judeţului Iaşi
dezvoltarea şi consolidarea mediului antreprenorial, atât în ceea ce priveşte
numărul de firme, cât şi a cifrei de afaceri
restructurarea sectoarelor economice, cu accent pe cel terţiar, bazat pe
redistribuirea forţei de muncă şi câştiguri de productivitate
creşterea spectaculoasă a sectoarelor intensiv tehnologice (High-Tech).
(V. http://www.primaria-iasi.ro/uploads/PIDPC_Iasi_2009_10_29.pdf)
2.1.3. Factorii sociali
Structura pe grupe mari de vârstă (conform datelor statistice de la
recensămintele din 1992 şi 2002) pune în evidenţă o scădere relevantă a populaţiei
tinere (0-14 ani) în mediul urban în timp ce a înregistrat o uşoară creştere în mediul
rural, o evoluţie crescătoare a populaţiei adulte (15–59 ani) şi o uşoară creştere a
populaţiei vârstnice (de 60 ani şi peste) pe întregul areal al zonei metropolitane. În
viitor se prognozează o scădere a numărului populaţiei tinere, iar efectele demografice
şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi vor atrage schimbări la
nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă, populaţia
în vârstă de muncă). Datorită faptului că în aria metropolitană natalitatea a fost mai
mare decât mortalitatea, s-a înregistrat întotdeauna un spor natural pozitiv (1,17% în
2001 şi 1,40% în 2006), regiunea situându-se în top la nivel de ţară. Din punct de
vedere al structurii etnice, populaţia dominantă a Zonei Metropolitane este
reprezentată de români cu un procent de 98%, urmată de rromi cu 1,2% şi alte
naţionalităţi cu 0,8%. Conform statisticilor, distribuţia apartenenţei la religie este
32
astfel: ortodocşi: 92,8%, romano-catolici: 4,7%, alte religii: 2,5%. Conform datelor din
sursele citate, se constată la nivel de municipiu o evoluţie descendentă a fenomenului
infracţional cu 49,75% pentru anul 2008 comparativ cu anul 2002. În zona rurală, în
topul numărului de infracţiuni se află Miroslava, iar la polul opus Leţcani. În
Municipiu se observă probleme sociale diverse, ţinute în schimb sub control de către
municipalitate prin Direcţia de Asistenţă Comunitară, care oferă o gamă largă de
servicii sociale, coroborate cu o infrastructură tehnică dezvoltată (12 Centre de zi, 13
centre de plasament, 2 Centre de bătrâni etc.). Municipiul Iaşi se caracterizează şi prin
numărul mare de ONG-uri şi fundaţii (ADV, Bethany etc) care activează în sfera
serviciilor sociale.
2002 ZMI: Populaţie activă numeroasă la nivel de municipiu şi la nivelul
comunelor Ciurea şi Miroslava şi o pondere însemnată a elevilor şi studenţilor în total
populaţie inactivă (aproximativ 44%). Evoluţie ascendentă a numărului de pensionari
de la 17,94% în 2002 la 23,25% în 2008.
Conform informaţiilor furnizate în “Breviarul Statistic al JudeŢului Iaşi -
2008” (pag. 12), piaţa muncii din Judeţul Iaşi (deci şi din ZMI) se înscrie în prezent în
tendinţele manifestate la nivelul ţării, prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei
ocupate.
2002 ZMI. Populaţie angrenată în principal în domeniul serviciilor, al
comerţului şi industrie, la polul opus fiind angajaţii din sectorul primar. Ulterior anului
2002, structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale reflectă faptul
că, în ultimii ani, sectorul serviciilor a înregistrat o curbă ascendentă, proporţia
persoanelor ocupate crescând de la an la an. În contrast, sectorul agricol (primar) a
înregistrat un declin, populaţia care lucrează în agricultură aflându-se în scădere.
2007 Municipiul Iaşi - Trend ascendent al forţei de mună în domeniul
serviciilor, comerţului şi construcţiilor.
(V. http://www.primaria-iasi.ro/uploads/PIDPC_Iasi_2009_10_29.pdf)
2.1.4. Factorii tehnologici
Infrastructura de transport
Accesibilitate asigurată atât în oraş cât şi în comunele componente ale Zonei
Metropolitane Iaşi; Trafic intens în municipiu datorat numărului mare de vehicule, pe
o infrastructură subdimensionată care prezintă multiple degradări, aspecte careconverg
la crearea de ambuteiaje în principalele zone ale oraşului.
Din totalul de 502 km de străzi din Municipiul Iaşi, 348 de km reprezintă străzi
moderne care erau modernizate sau care au trecut printr-un amplu proces de reabilitare
şi modernizare, urmând ca diferenţa de 154 km să fie modernizaţi până în 2015. În
zona metropolitană (fără municipiu), din 333,38 km, aproximativ 200km necesită
intrarea într-un amplu proces de modernizare până în 2015.
Activităţile de transport în regim de autogară se desfăşoară dispersat la nivel de
municipiu, în lipsa unui centru intermodal de transport unitar. Transportul în comun
este bine reprezentat la nivel de municipiu cu extindere la o parte din comunele
metropolitane adiacente (Holboca, Tomeşti, Ciurea, Valea Lupului).
33
Lungimea reţelei de distribuţie în Municipiul Iaşi este de 479,5 km, deservind
doar 84,5% dintre gospodăriile oraşului. Lungimea reţelei de distribuţie în rural este de
120 km (15,45% gospodării deservite).
Lungimea reţelei de canalizare în Municipiul Iaşi este de 427,5 km (71,2%
gospodării racordate). În prezent, pentru atingerea unui grad important se impune
extindere reţelei existente cu încă 12 km. În comune, reţeaua de canalizare este de 29,2
km (doar 1,70% gospodării deservite).
Atât Municipiul Iaşi cât şi celelalte localităţi din Zona Metropolitană sunt
acoperite din punct de vedere al infrastructurii de energie electrică (iluminat public,
iluminatul locuinţelor private, iluminatul instituţiilor publice, al agenţilor economici
etc.)
2.1.5. Factorii ecologici
În cursul anului 2005, au fost amplasate cinci staţii de monitorizare automată a
calităţii aerului (Pod de Piatră, Decebal – Cantemir, Oancea – Tătăraşi, Copou –
Sadoveanu, Tomeşti) prin intermediul cărora, analizând evoluţia emisiilor din
atmosferă s-a constatat următoarele:
- Emisiile de SO2 din atmosferă prezintă tendinţă de scădere în 2000 - 2005 şi o
scădere spectaculoasă în 2006 cu 50% faţă de 2005;
- Emisiile de la CET au scăzut în anul 2007 cu circa 60% faţă de anul 2006;
- În anul 2007, emisiile de NOx au scăzut cu 20,6% faţă de anul 2006;
- Emisiile de amoniac s-au menţinut în general, în jurul aceluiaşi ordin de mărime;
- Aglomerarea Iaşi este poluată cu pulberi sedimentale (mai ales Păcurari şi Gară);
- Concentraţia poluanţilor gazoşi în aer este situată sub valoarea legală prevăzută în
legislaţie.
În mediul urban, ca urmare, atât a scăderii drastice a producţiei la marile
unităţiindustriale, a încetării activităţii la unele unităţi (ex. Terom, Unirea, Fortus), cât
şi datorită unor măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii apelor evacuate, emisiile de
substanţepoluante rezultate s-au încadrat în indicatorii de calitate avizaţi.
În mediul rural, se înregistrează accidental scurgeri de ape meteorice ce spală
şi antrenează substanţe poluante din zonele de depozitare a deşeurilor menajere şi şi a
dejecţiilor zootehnice.
Scăderea sau încetarea activităţii la marii operatori industriali, mai ales din
arealulurban, a determinat diminuarea suprafeţelor de sol afectate de poluare.În arealul
rural, se remarcă o scădere a poluării chimice ca urmării a folosirii în proporţie din ce
în ce mai mică a îngrăşămintelor chimice, în timp ce poluările importante se datorează
depozitelor de deşeuri neamenajate şi necontrolate sau parţial controlate.
La nivelul Municipiului laşi există un sistem centralizat de colectare, transport
şi eliminare (prin depozitare) a deşeurilor, care se ocupă de gestionarea deşeurilor
menajere, stradale şi industriale produse în zona urbană. Colectarea deseurilor se face
in municipiul Iasi si in 4 comune limitrofe: Miroslava, Lunca Cetatuii, Tomesti si
Dancu. Cantitatea medie lunara este de 11.000-12.000 tone deseu menajer colectat din
municipiu si din cele 4 comune. La o populatie de peste 300.000 locuitori din mediu
urban, rezulta un indice mediu de colectare a deseurilor de: 1,45 kg/locuitor /zi.
34
2.1.6. Factorii legislativi
Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la
cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi
favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. S-a
acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei,
legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru
modernizarea sistemului de educaţie. Din păcate, nu s-au adoptat principalele legi
subsecvente Legii Educaţiei Naţionale. De asemenea demersul legislativ trebuie urmat
de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.”
Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc
vizează următoarele schimbări:
Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne
şi cu Cadrul European al Calificărilor Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea
reglementează educaţia timpurie ca educaţie antepreşcolară (de la 0 la 3 ani) şi
educaţie preşcolară (de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în învăţământul
primar; creşterea duratei învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în
perspectivă, a învăţământului de 12 clase.
Modernizarea şi descongestionarea curriculumului Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor şcolare
prin reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii
conţinuturilor acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt
competenţe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea
personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa
muncii.
Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor Se introduce portofoliul educaţional şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor.
Portofoliul va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri
obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale,
non-formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile
copilului sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul
clasei pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a.
Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare
în sistem
Descentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale.
Legea introduce principul „finanţarea urmează elevul” prin care alocarea banilor
publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale
strategice.
Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate
Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ţinte ale PNR
Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8% în
2013, de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de
dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse.
35
Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi
atragerea celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe
de tip „Şcoala după şcoală” sau „A doua şansă”.
Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic
Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin:
asigurarea dobândirii unei calificări; reînfiinţarea şcolilor profesionale; dezvoltarea şi
susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal.
Reformarea politicilor în domeniul resursei umane Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă
într-o specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de
un an. Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin gradele didactice I şi II şi prin
dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar.
Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în
urma înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional, constituit în
urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui
program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional; numai aceste
cadre didactice vor putea ocupa funcţii de
Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii
Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională
pe tot parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi stabileşte recunoaşterea şi
certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale formale, informale şi non-
formale.
Analizând impactul acestor măsuri asupra ţintelor școlii noastre, constatăm că
viziunea asupra legislaţiei favorizează și atingerea unor ţinte ale școlii, cum ar fi
creșterea calităţii procesului educaţional, formarea cadrelor didactice și asigurarea
participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile
dezavantajate.
36
2.2. Analiza SWOT
2.2.1. RESURSE UMANE
- Definitivarea efectivelor pe clase: număr elevi înscrişi la începutul anului şcolar: 553,
număr elevi existenţi la sfârşitul anului şcolar: 570;
- Definitivarea încadrării cu personal didactic: 41 cadre didactice
- Evidenţa zilnică a elevilor absenţi; analiza lunară a frecvenţei pentru diminuarea
abandonului şcolar, elaborarea unui plan de măsuri
- Am realizat planul de şcolarizare la clasa 0: procentaj –100%, clasa aVa: procentaj –
100%
- Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale angajaţilor am elaborat un plan de
măsuri
- Pentru reducerea absenteismului şi securitatea elevilor am închis căile de acces în
şcoală, pe durata programului şcolar; am realizat grafice de meditaţii cu elevii cu
dificultăţi de învăţare/cu aptitudini înalte; am organizat şedinţe lunare cu părinţii,
elevii şi Consiliul Profesoral al clasei; am semnat un acord cu şcoala de către elevi şi
părinţi; asigurarea de burse sociale şi rechizite gratuite; grafice de evoluţie/elev/clasă,
la toate disciplinele; elaborarea unui proiect pentru diminuarea absenteismului,
abandonului şcolar şi a delincvenţei juvenile.
- Constituirea colectivelor de elevi a fost realizată respectând legislaţia în vigoare şi cu
aprobarea CA şi CP
Personal didactic de conducere
Nr.
crt.
Numele şi
prenumele
funcţia Grad
didactic
Norma
de
bază
în
unitate
Anul
numirii în
funcţie
specializarea
1 Ionescu Ofelia Director I DA 2002 Profesor –
fizică
În anul şcolar 2014-2015, personalul Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” Iaşi
este constituit astfel:
Personal
didactic
Personal
didactic auxiliar
Personal
nedidactic
Posturi didactice Total posturi
pe unitate
40
4
10
32.99
46.99
• Încadrarea cu personal didactic pentru anul şcolar 2014-2015:
- Număr norme acoperite cu personal didactic titular: 28 cadre didactice – 70.00%
- Ponderea personalului didactic care şi-a menţinut continuitatea: 77.50% - 31 cadre
didactice
- Nr. cadre didactice calificate: 40 – 100%
37
Personal
didactic
Din
care
Titular cu
norma de
bază în
unitate
Titular cu
norma de
bază în alte
unităţi
Suplinitori cu
norma de bază
în unitate
Suplinitori cu
norma de bază în
alte unităţi
40
24
4
6
6
- Statistica personalului de predare cu grade didactice: 37 cadre didactice – procentaj:
92.50%
Grad didactic Nr. cadre didactice procentaj
Doctorat 3 7.50%
masterat 27 67.50%
I 28 70.00%
II 5 12.50%
Definitivat 4 10.00%
debutant 5 12.50%
există cadre didactice cu atribuţii la nivel de judeţean/naţional
- Cadre didactice – mentor –4 – 5.00%: prof. Grigoraş T., prof. Ionescu O., prof. Popa
C., prof. înv. preprimar Chirileanu M.
- Cadre didactice metodist – 5 – 12.50%: prof. înv. primar Dima E., prof. Grigoraş T.,
prof. Ciobotariu E., prof. Popa C., prof. Ionescu O.,
- Cadre didactice responsabil de cerc – 2 – 5%: prof. Grigoraş T. – istorie, prof.
Ciobotariu E. - religie
0
5
10
15
20
25
30
35
40
nr. nr. nr.
total
titulari
suplinitori
0
5
10
15
20
25
30
doctorat masterat gr. I gr. II def. deb.
nr
nr
nr
nr
nr
nr
nr
38
- membri ai consiliilor consultative ale inspectorilor de specialitate: - 4 – 10.00% -
prof. înv. primar Dima E., prof. Grigoraş T., prof. Ciobotariu E., prof. Popa C.;
- formatori – 2 – 5.00% - prof. Ionescu Ofelia, prof. înv. primar Ciubotaru Maria
Populaţia şcolară
-Numărul total de elevi înscrişi la începutul anului şcolar – 589, numărul de elevi
rămaşi la finalul anului școlar – 581 (media nr. de elevi pe clasă 589/26 – 23
elevi/clasă)
Analiza demografică a populaţiei şcolare
clasa 2012-2013 2013-2014 2014-2015
Grupa mică 19 54 20
Grupa mijlocie 50 20 68
Grupa mare 51 48 21
P 40 80 66
I 77 37 78
II 64 75 42
III 34 62 76
IV 57 40 64
V 47 36 39
VI 42 40 35
VII 39 42 41
VIII 28 36 39
TOTAL ELEVI 548 570 589
-Populaţia şcolară a cunoscut o creştere între 2012-2013, 2013-2014 şi 2014-2015,
tendinţa de creştere fiind prognozată şi pentru următorii ani şcolari.
0
1
2
3
4
5
mentor metodist resp.Cerc
membruCC
formator
nr
nr
nr
39
Analiza variaţiei numărului de clase pe an şcolar
clasa 2012-2013 2013-2014 2014-2015
Grupa mică 1 2 1
Grupa mijlocie 2 1 2
Grupa mare 2 2 1
P 2 3 2
I 3 2 3
II 3 3 2
III 2 3 3
IV 3 2 3
V 2 2 2
VI 2 2 2
VII 2 2 2
VIII 1 2 2
TOTAL
CLASE
25 26 26
Se observă o creştere a numărului de clase.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
2012-2013 2013-2014 2014-2015
grupa mică
grupa mijlocie
grupa mare
P
I
II
III
IV
V
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
2012/2013 2013/20142014/2015-sem.I
gr. Mica
gr. Mijl.
gr. Mare
P
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
40
Analiza variaţiei de elevi pe ciclul de învăţământ
An şcolar preprimar primar gimnazial Total
2012-2013 120 269 156 545
2013-2014 125 217 161 570
2014-2015 109 326 154 589
Se remarcă creşterea constantă a numărului de elevi.
Analiza variaţiei numărului total de elevi pe an şcolar
Distribuţia procentuală a populaţiei şcolare în funcţie de naţionalitate
naţionalitatea Nr. elevi procentaj
Română 563 98.77%
Rromani 1 0.18%
Alte naţionalităţi 6 1.05%
0
50
100
150
200
250
300
350
2012-2013 2013-2014 2014-2015
preprimar
primar
gimnazial
520
530
540
550
560
570
580
590
2012/2013 2013/2014 2014/2015-sem.I
nr
nr
nr
41
- Elevi cu CES – 34/589 – 5.77%
- Elevi cu părinţi divorţaţi – 56/589 – 9.51%
- Elevi care îndeplinesc condiţii de bursă – 35/589 – 5.94%
- Elevi cu dificultăţi de învăţare – 86/589 – 14.60%
- Elevi cu probleme deosebite – 79/589 – 13.41%
- Elevi cu comportament violent – 5/589 – 0.85%
- Elevi cu familii cu dificultăţi socio-economice – 173/589 – 29.37%
- Elevi cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate – 53/589 – 8.99%
- Elevi cu părinţi plecaţi în străinătate cu tulburări emoţionale şi comportamentale –
7/589 – 1.19%
- Elevi orfani – 12/589 – 2.04%
- Elevi care îndeplinesc condiţii pentru rechizite – 34/589 – 5.77%
- Nivelul de educaţie al familiei:
- 8 clase – 124/1052 – 11.79%
- SAM/şcoală profesională – 195/1052 – 18.54%
- Liceu – 434/1052 – 41.25%
- Studii superioare – 299/1052 – 28.42%
0
100
200
300
400
500
600
romana rromani altele
nr
nr
nr
0
50
100
150
200
elevi cu CES dificultati deinvatare
dificultătisocio-
economice
orfani
nr
nr
nr
42
Distribuţia elevilor în funcţie de confesiunea religioasă
Confesiunea religioasă Nr. elevi procentaj
Ortodoxă 521 91.73%
Catolică 23 4.05%
Penticostală 14 2.46%
Ortodoxă per it vechi 1 0.18%
Evanghelistă 8 1.41%
Baptistă 1 0.18%
Musulmană 0 0.00%
Distribuţia elevilor în funcţie de timpul mediu de deplasare la şcoală
Timp mediu de deplasare Nr. elevi procentaj
Sub 30 de minute 445 83.80%
Între 30 şi 60 de minute 76 14.31%
Peste 60 de minute 10 1.88%
0
100
200
300
400
500
nr nr nr nr
8 clase
SAM/sc. Prof.
liceu
facultate
0
100
200
300
400
500
600
nr nr nr nr nr nr
ortodoxa
catolică
penticostala
ortodoxa pe rit vechi
evanghelista
baptista
43
Distribuţia elevilor în funcţie de reședință
Nr. elevi procentaj
Cu domiciliul în aceeași localitate 497
87.35%
Cu domiciliul în altă localitate care
fac naveta zilnic
67 11.78%
Cu domiciliul în altă localitate care
locuiesc la internat, gadza, etc
5 0.88%
- Număr elevi promovaţi cu medii/calificative:
Medie/
calificativ
Număr elevi procentaj
Diferenţe 2013/
2014
2014/
2015
2013/
2014
2014/
2015
5 – 5.99/S 22 20 3.77% 3.44% -2(-0.33%)
6 – 6.99/S 29 32 4.97% 5.48% +3(+0.51%)
7 – 7.99/B 54 66 9.25% 11.36% +12(+2.11%)
8 – 8.99/B 108 104 18.49% 17.90% -4(-0.59%)
9 – 10.00/FB 123 161 21.06% 27.71% +38(+6.65%)
total 336 383 +47
Procentaj de promovabilitate 91.30% 94.34% +3.04%
0
100
200
300
400
500
nr nr nr
sub 30 min
intre 30 si 60 min
peste 60 min
0
100
200
300
400
500
nr
cu domiciliul in aceeasilocalitate
care fac naveta zilnic
internat, gazda, etc
44
Număr elevi procentaj
Diferenţe 2013/
2014
2014/
2015
2013/
2014
2014/
2015
Număr elevi corigenţi 23 18 3.93% 3.06% -5 (-0.87%)
Nr. elevi situaţie
şcolară neîncheiată
1 1 0.17% 0.17% 0(0.00%)
Număr elevi
neşcolarizaţi
3 0 0.51% 0.00% -3(-0.51%)
Nr. elevi cu note la
purtare sub 7
11 15 1.88% 2.55% +4(+0.67%)
Nr. elevi repetenți 5 6 0.86% 1.02% +1(+0.16)
0
50
100
150
200
2013-2014 2014-2015
5-5.99/S
6-6.99/S
7-7.99/B
8-8.99/B
9-10.00/FB
0
5
10
15
20
25
2013-2014 2014-2015
corigenti
SSN
nescolarizati
cu note sub 7 lapurtare
repetenti
45
46
47
SITUAŢIA FRECVENŢEI
Clasa septembrie octombrie noiembrie decembrie ianuarie
total Mot. Nemot. total Mot. Nemot. total Mot. Nemot. total Mot. Nemot. total Mot. Nemot.
P 0 0 0 30 30 0 20 20 0 37 37 0 61 61 0
I 0 0 0 0 0 0 16 16 0 13 13 0 11 11 0
II 18 12 6 76 6 70 55 4 51 28 20 8 9 0 9
III 75 18 57 173 73 100 124 58 66 160 89 71 189 101 88
IV 28 22 6 38 26 12 26 26 0 0 0 0 89 53 36
V 21 19 2 116 110 6 105 85 20 72 48 24 101 65 36
VI 23 23 0 149 149 0 71 71 0 56 56 0 147 147 0
VII 92 47 45 213 89 124 323 111 212 189 98 91 215 120 95
VIII 49 12 37 370 180 190 217 45 172 203 48 155 455 273 182
total 306 153 153 1167 663 504 957 436 521 758 409 349 1277 831 446
Clasa Februarie martie aprilie mai iunie
total Mot. Nemot. total Mot. Nemot. total Mot. Nemot. total Mot. Nemot. total Mot. Nemot.
P 87 83 4 248 236 12 11 11 0 8 8 0 8 8 0
I 5 5 0 77 77 0 0 0 0 15 15 0 32 32 0
II 19 6 13 66 40 20 43 0 43 75 53 22 0 0 0
III 213 147 66 300 204 96 125 29 96 97 5 92 71 10 61
IV 105 92 13 105 73 32 20 5 15 23 8 15 30 14 16
V 71 66 5 156 141 15 33 29 4 100 75 25 30 16 14
VI 83 83 0 243 243 0 54 54 0 109 109 0 60 60 0
VII 168 90 78 345 137 208 137 32 104 255 96 159 74 26 48
VIII 145 55 90 400 168 232 185 130 55 410 180 230 72 28 44
total 896 627 269 1940 1319 621 608 290 318 1092 549 543 377 194 183
48
0
500
1000
1500
2000
sept oct noe dec ian feb mar april mai iunie
total
motivate
nemotivate
49
NUMĂR TOTAL DE ABSENŢE PE ŞCOALĂ
luna Număr absenţe
total motivate nemotivate
Septembrie 306 153 153
Octombrie 1167 663 504
Noiembrie 957 435 521
Decembrie 758 409 349
Ianuarie 1277 831 446
Februarie 896 627 269
Martie 1940 1319 621
Aprilie 608 290 318
Mai 1092 549 543
iunie 377 194 183
Total 9378 5471 3907
FRECVENŢA LA ORE
clasa Frecvenţa la ore
2012/2013 2013/2014 2014/2015
I 96.27% 98.79% 100.00%
II 93.03% 96.20% 99.85%
III 93.25% 97.89% 97.28%
IV 92.50% 99.52% 99.32%
V 97.65% 97.83% 98.59%
VI 97.50% 96.83% 98.18%
VII 96.53% 93.74% 97.00%
VIII 97.00% 96.08% 85.00%
TOTAL 95.47% 97.11% 96.90%
0
2000
4000
6000
8000
10000
nr. nr. nr. nr.
total
motivate
nemotivate
50
-număr total de absenţe/an – 9378
-număr absenţe motivate – 6471
-număr absenţe nemotivate – 2907
-număr total de absenţe/elev – 16
-număr absenţe motivate/elev – 11
-număr absenţe nemotivate/elev - 5
-număr de elevi în abandon – 1
94.5
95
95.5
96
96.5
97
97.5
procentaj procentaj procentaj
2012/2013
2013/2014
2014/2015
51
52
REZULTATE ŞCOLARE – PROMOVABILITATE EVALUAREA NAŢIONALĂ
An şcolar Procent
promovabilitate
pe şcoală
Procent
promovabilitate
pe judeţ
Procent
promovabilitate
naţional
2012-2013 88.46% 62.12% 66.10%
2013-2014 85.71% 73.29% 72.65%
2014-2015 95% 86% 79.3%
ANALIZA COMPARATIVĂ A REZULTATELOR LA EVALUAREA
NAŢIONALĂ PENTRU ULTIMII TREI ANI
An şcolar Înscriş
i
Prezenţi Absenţi Promovaţi Respinşi Eliminaţi Procent
promovabilitate
2012-2013 26 26 0 21 3 0 88.46%
Procente 100% 0% 88.46% 11.53% 0%
2013-2014 28 26 0 24 4 0 85.71%
Procente 100 % 0 % 85.71 % 14.29% 0%
2014-2015 27 20 7 19 1 0 95%
70
75
80
85
90
95
procentaj procentaj procentaj
promovabilitate la nivel național
promovabilitate la nivel județean
promovabilitate la nivel de școală
53
Procente 74.07% 25.93% 95 % 5% 0%
MEDIILE DIN ANUL DE ABSOLVIRE LA DISCIPLINELE DE LA
EVALUAREA NAŢIONALĂ – LIMBA ROMÂNĂ
Limba română note sub 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10
Medii clasa a VIII-a 0 3 4 3 3 7
Evaluare Nationala 2015 0 0 2 6 4 8
Medii clasa a VIII-a 0 5 1 5 8 9
Evaluare Nationala 2014 4 3 3 8 8 2
Medii clasa a VIII-a 0 4 2 8 1 11
Evaluare Nationala 2013 1 4 1 7 5 8
80.00%
82.00%
84.00%
86.00%
88.00%
90.00%
92.00%
94.00%
96.00%
procentaj procentaj procentaj procentaj
2012-2013
2013-2014
2014-2015
54
MEDIILE DIN ANUL DE ABSOLVIRE LA DISCIPLINELE DE LA
EVALUAREA NATIONALĂ - MATEMATICĂ
Matematică note sub 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10
Medii clasa a VIII-a 0 6 5 2 1 6
Evaluare Nationala 2015 1 3 4 6 0 6
Medii clasa a VIII-a 0 10 7 4 3 4
Evaluare Nationala 2014 4 7 1 6 6 4
Medii clasa a VIII-a 0 10 4 4 3 5
Evaluare Nationala 2013 4 4 3 2 4 9
0
1
2
3
4
5
6
7
8
sub 5 5-5.99 6-6.99 7-7.99 8-8.99 9.00-10.00
2013
2014
2015
55
REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ – 2015
Nr. note de 2013/2014 2014/2015 diferenţe
lb. rom. mat. lb. rom. mat. lb. rom. mat.
10 0 1 1 2 +1 +1
9 2 1 7 4 +5 +3
8 8 7 4 0 -4 -7
total 10 9 12 6 +2 -3
Note
de
2013 - 2014 2014 - 2015 diferenţe
Lb. rom Mat. Lb. rom. Mat. Lb.
rom
Mat
Nr.
note
procentaj Nr.
note
procentaj Nr. procentaj
note
Nr.
note
procentaj
10 0 0.00% 1 3.57% 1 5.00% 2 10.00% +1 +1
9 2 7.14% 1 3.57% 7 35.00% 4 20.00% +5 +3
8 8 28.57% 7 25.00% 4 20.00% 0 00.00% -4 -7
total 10 35.71% 9 32.14% 12 60.00% 6 30.00% +2 -3
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
2013 2014 2015
sub 5
5-5.99
6-6.99
7-7.99
8-8.99
9.00-10.00
0
2
4
6
8
10
12
14
16
2013-2014 2014-2015
10
9
8
56
clasa înscrişi prezenţi absenţi admişi respinşi media procentaj
VIII A 9 2 7 2 0 6.56 100.00%
VIIIB 18 18 0 17 1 8.07 94.44%
total 27 20 7 19 1 7.32 95%
disciplina înscrişi prezenţi absenţi admişi respinşi media procentaj
Lb. română 27 20 7 20 0 8.31 100.00%
Matematică 27 20 0 19 1 7.53 95.00%
Nr. note
clasa
1-
1.99
2-
2.99
3-
3.99
4-
4.99
5-
5.99
6-
6.99
7-
7.99
8-
8.99
9-
9.99
10
VIII A 0 0 0 0 2 0 2 0 0 0
VIIIB 0 0 0 1 1 6 10 4 14
TOTAL 1 39
7
7.2
7.4
7.6
7.8
8
8.2
8.4
media media
lb. romana
matematica
0
2
4
6
8
10
12
14
nr. nr. nr. nr. nr. nr.
4-4.99
5-5.99
6-6.99
7-7.99
8-8.99
9.00-10.00
57
Limba română: - progres – 13 – 65%
-regres – 5 – 25%
-constant – 2 – 10%
Matematică: - progres – 12 – 60%
-regres – 5 – 25%
-constant – 3 – 15%
0
2
4
6
8
10
12
14
lb. romana matematica
progres
regres
constant
58
PROGRAMUL „SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”
Implică-te și fii ALTFEL!
“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de
azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și
nimic nu ne poate permite si știm cum va fi lumea lor.
Atunci să-i învățăm cum să se adapteze.”
(Maria Montessori)
În cadrul programului Să știi mai multe, să fii mai bun din anul școlar 2014-2015,
Școala Gimnazială Alecu Russo a propus un proiect educativ pe zile tematice intitulat
Implică-te și fii ALTFEL! Astfel s-a putut acoperi o varietate foarte mare de domenii și de activități pe care
le-au propus cadrele didactice, elevii sau părinții acestora. Fiecare zi din cele cinci
alocate programului vizează aspecte diferite:
Ziua jocurilor
copilăriei
Ziua atelierelor
creative
Ziua naturii
Ziua talentelor
Ziua voluntariat
Sport, mișcare,
sănătate –
concursuri
sportive
Sunt curios și
vreau să știu –
concursuri de
cultură generală
Ateliere de
creație pentru
Paști
Covoraș cu
personaje din
povești/cărți
Bazar colegial –
elevii schimbă
între ei obiectele
confecționate –
târg de produse
Suflet și culoare
Origami,
felicitări
Plimbări,
excursii
Laboratorul
verde: să
învățăm despre
plante și animale
Vizionarea unor
documentare
Elevii au talent:
fiecare elev
prezintă talentul
său: muzică,
magie, sport etc.
(faza pe clasă,
apoi pe școală)
Nouă ne pasă! –
educație
ecologică,
activități
caritabile,
voluntariat
RRR – reducem,
reciclăm,
refolosim
Să facem o faptă
bună!
Fiecare zi în parte include mai multe activități ce se pot derula de la grădiniță
până la clasa a VIII-a. Considerăm că un astfel de demers dă mai multă unitate
programului deoarece, la sfârșitul zilei, se pot evalua produsele obținute de către toți
elevii din școală. Se dezvoltă astfel spiritul competițional dar și nevoia de a lucra în
echipă.
59
Competențele vizate sunt multiple:
1. Dezvoltarea gustului estetic
2. Lărgirea orizontului cultural
3. Formarea unor abilități practice
4. Cunoașterea unor aspecte legate de viață și universul înconjurător
5. Dezvoltarea fizică armonioasă
6. Implicarea în acțiuni de voluntariat
Grupul țintă: elevii Școlii Gimnaziale Alecu Russo și ai GPN 10 și GPN 12.
Resurse: sălile de clasă, terenul de sport, parcul din jurul școlii; laptopuri,
markere, coli, hârtie colorată.
Colaboratori: părinți, bunici.
RAPORT FINAL proiect în cadrul PROGRAMULUI
„ŞĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN”
1. Titlul proiectelor:
Covorașul personajelor
Mic dar cu suflet mare
La țintă!
Laboratorul verde
Suflet și culoare
Nouă ne pasă
Jocurile copilăriei
Pe urmele strămoșilor
Și eu sunt talentat!
Tainele nebănuite ale naturii
Cum se face o emisiune TV sau radio
RRR – reducem, reciclăm, refolosim
În vizită la Aeroport
2. Numărul de activităţi derulate: 185
3. Tipul de activităţi derulate:
Cultural-artistice
Cetățenie democratică
Educație ecologică
Sănătate și stil de viață sănătos
Protecția mediului
Științifice
Sportive
Concursuri
Religioase
60
Promovarea personalităților culturale ale neamului
4. Resursele implicate (număr cadre didactice, număr elevi etc.): 24 cadre
didactice, 480 elevi, 65 părinți
5. Parteneri implicaţi (numele instituţiei): 9
Salvați Copiii!
Aeroport Iași
Poliția Rutieră
TVR Iași
Cinema City Mall
Grădina Botanică Iași
Centrul Providența
Biblioteca “Gh. Asachi”, Iași
Hipodrom, Voinești
6. Menţionarea spaţiilor de desfăşurare a activităţilor (în cazul în care au fost şi
altele, în afara unităţii de învăţământ):
Aeroport Iași
Cinema City Mall
TVR Iași
Grădina Botanică
Biblioteca “Gh. Asachi”, Iași
Hipodrom, Voinești
7. Obiectivele urmărite:
a. Cultivarea interesului pentru lectură
b. Dezvoltarea creativității și imaginației
c. Formarea și dezvoltarea deprinderilor de lucru în echipă
d. Stimularea spiritului competitiv
e. Promovarea valorilor moral-creștine în rândul elevilor
f. Exersarea comportamentelor ecologice în contexte diferite
g. Cunoașterea vieții și operei unor personalități
h. Dezvoltarea simțului estetic
8. Modalităţi de evaluare a activităţii:
a. Autoevaluarea prin aplicarea de chestionare
b. Premierea elevilor cu diplome personalizate
c. Aprecieri verbale
d. Analiza SWOT
9. Rezultate înregistrate:
a. Dobândirea unor cunoștințe din diverse domenii de interes ale elevilor
b. Expoziții cu produsele finale realizate în cadrul proiectelor
c. Fotografii, panouri expoziționale, CD-uri.
10. ANALIZA SWOT:
61
a. Puncte tari:
Impactul pozitiv al activităților asupra elevilor;
Desfășurarea activităților într-un cadru relaxant;
Promovarea educației nonformale;
Activități interactive;
b. Puncte slabe:
Imposibilitatea realizării unor deplasări sau activități din
pricina vremii;
Buget limitat pentru procurarea unor materiale;
c. Oportunităţi:
Șansa elevilor de a participa la numeroase activități;
Dezvoltarea spiritului de echipă;
d. Ameninţări:
Activitățile cu caracter sportiv și deplasările tind să fie cele mai
solicitate;
11. Recomandări, sugestii:
Identificarea unor surse de finanțare pentru activitățile
extrașcolare
12. Anexe:
a. CD-uri, fotografii, filmulețe
b. Parteneriate instituţionale
Modele de bună practică
62
II.2. RESURSE MATERIALE
Dotare:
- Programul „Lapte şi corn” şi „Fructe în şcoli” se derulează în condiţii bune, am
întreprins toate măsurile necesare pentru buna desfăşurare (plan de măsuri).
- S-a efectuat igienizarea întregului local, deşi sumele alocate pentru aceasta au fost
insuficiente, s-au achiziţionat materialele necesare, în totalitate (materiale de curăţenie
6750.66 RON şi materiale de întreţinere: 6358.34 RON)
- S-a refăcut şi completat afişajul pe holuri şi în sălile de clasă pentru a crea un ambient
plăcut şi educativ. Există afişaje specifice şi actualizate pentru părinţi, cadre didactice,
elevi.
- Au fost asigurate toate manualele şcolare pentru anul şcolar 2014/2015.
- Cabinetul medical este funcţional.
- Fondul de carte al bibliotecii este constituit dintr-un număr de 17.816 volume în
valoare de 28840,39 RON (nr. cititori 417, nr. volume/nr. cititori = 17816/417 – 43
- Există autorizaţie sanitară, pentru şcoală, sala de mese, cabinet medical, autorizaţie
ITM şi PRAM.
-Toate spaţiile sunt utilizate conform destinaţiei, toate laboratoarele, cabinetele, sălile
specializate sunt funcţionale
- Există sală de sport amenajată într-o sală de clasă, echipată corespunzător, dar care
este improprie desfăşurării unei activităţi optime, impunându-se construirea unei săli de
sport.
- Există gard împrejmuitor în foarte bună stare
- Spaţiile exterioare sunt bine întreţinute, grădina şi spaţiul verde sunt în perfectă stare;
căile de acces sunt amenajate corespunzător şi estetic; spaţiul de depozitare a gunoiului
este amenajat corespunzător pentru colectarea selectivă a deşeurilor.
- Temperatura este optimă – prin înlocuirea geamurilor cu termopan; grupurile sanitare
au fost igienizate, dar instalaţia sanitară este uzată şi este necesar înlocuirea acesteia;
există apă curentă în şcoală.
- Gradul de utilizare a dotărilor şi achiziţiilor: 100%
- Lucrare de investiţii şi reparaţii capitale: 227935.21 RON
- dotare: 2251.85 RON
- S-a instalat un sistem de securitate pentru incendiu, efracţie, atât în şcoală cât şi în
sediile celor două grădiniţe din subordine
- Efectuarea instructajelor PSI, PM, PC.
- S-au înlocuit stingătoarele deoarece erau expirate
Sponsorizări/donaţii:
- Prin contribuţia voluntară a părinţilor pe clase, s-au amenajat sălile de clasă
- Asociația Alternative Sociale: broșuri – 25 buc. – 44.87RON, cărți – 26 buc. – 622.94
RON, consumabile – 1947.19 RON, jocuri – 253.29 RON, 1 multifuncțională: 379 RON
63
- Federația Română de Badminton – materiale badminton: 1 fileu, 4 rachete, 1 cutie
mingi – prof. Jemna C.
ACTIVITATEA FINANCIAR – CONTABILĂ
1.SITUAŢIA BURSELOR
Nr.
Crt.
Tipul de bursă
Nr. total burse
Valoare
total
1 Bursă – venit mic 34 191 6494
2 Bursă medical 19 192 3648
3 Bursă de merit 8 187 1496
TOTAL 61 190.79 11638
0
5
10
15
20
25
30
35
nr. nr nr
venit mic
medicală
merit
64
65
BAZA MATERIALĂ – PREMISA ESENŢIALĂ ÎN FORMAREA PROFESIONALĂ
A ELEVILOR ŞI ACTIVITATEA DIDACTICĂ
A. SPAŢII ŞCOLARE
Nr.
Crt.
Tipul de spaţiu Nr.
spaţii
suprafaţa dotări Lucrări de consolidare şi igienizare observaţii
1 Săli de clasă 21 1071 mp Mobilier, tablă magnetică,
dulapuri, panouri de
afişaj, trusă medicală
Înlocuire tâmplărie – geamuri,
reparaţii, văruit, igienizare, spălare
perdele, covoare, înlocuire neoane,
întrerupătoare, prize
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
Dotare cu videoproiectoare
Parchet melaminat
2 Cabinete 11 151.80 mp Mobilier, tablă, calculator,
imprimantă, laptop-uri,
CD-player, material
didactic
Înlocuire tâmplărie – geamuri,
reparaţii, văruit, igienizare, spălare
perdele, covoare, înlocuire neoane,
întrerupătoare, prize
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
Dotare – material didactic
Dotare cu videoproiectoare
Parchet melaminat
3 Laboratoare 3 205.98 mp Mobilier, tablă magnetică,
laptop, material didactic,
calculatoare, planşe,
videoproiectoare
Înlocuire tâmplărie – geamuri,
reparaţii, văruit, igienizare, spălare
perdele, covoare, înlocuire neoane,
întrerupătoare, prize, material
didactice, planşe
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
Dotare – material didactic
4 Teren de sport 2 1100 mp Panou baschet, tribună, 4
porţi de fotbal/handbal
Vopsire porţi, consolidare porţi,
întreţinere spaţiu verde
Bituminare
Refacere tribune
5 Sală de sport 1 51 mp Saltele, capră, ladă,
aparatură pentru fitness,
spaliere
Înlocuire tâmplărie – geamuri,
reparaţii, văruit, igienizare, spălare
perdele, înlocuire neoane,
întrerupătoare, prize, montat protecţii
neoane, achiziţionare mingi,
echipament sportiv
Parchet melaminat
Echipament sportiv
6 Sală de lectură 1 16.75 mp Mobilier, staţie de
amplificare, retroproiector
Înlocuire tâmplărie – geamuri,
reparaţii, văruit, igienizare, spălare
perdele, covoare, înlocuire neoane,
întrerupătoare, prize,
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
Dotare cu videoproiectoare
Parchet melaminat
66
7 Cabinet
informatică
1 51 mp 15 calculatoare, mobilier,
tablă magnetică, material
didactic,videoproiector
Înlocuire tâmplărie – geamuri,
reparaţii, văruit, igienizare, spălare
perdele, covoare, înlocuire neoane,
întrerupătoare, prize,
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
Dotare – material didactic
Parchet melaminat
B. SPAŢII AUXILIARE
Nr.
Crt.
Tipul de
spaţiu
Nr.
spaţii
suprafaţa dotări Lucrări de consolidare şi igienizare observaţii
1 bibliotecă 1 33.50 mp Calculator, mobilier, rafturi Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,
văruit, igienizare, spălare perdele, covoare,
înlocuire neoane, întrerupătoare, prize,
Înlocuire rafturi
Completarea fondului
de carte
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
2 Cancelarie 1 51 mp Mobilier, calculator, flipchart,
panouri de afişaj, cuier,
dulapuri, mochetă, ecran
videoproiector, imprimantă,
casete -portofolii
Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,
văruit, igienizare, spălare perdele, covoare,
înlocuire neoane, întrerupătoare, prize,
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
Parchet melaminat
3 Spaţii
sanitare
19 108.57 Chiuvete
Dozator săpun
Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,
văruit, igienizare, spălare perdele, covoare,
înlocuire neoane, întrerupătoare, prize,
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
Instalaţii sanitare
Gresie, faianţă
4 Cabinet
medical
1 16.14 mp Mobilier, medicamente, cântar,
pat, tensiometru, instrumentar,
consumabile medicale, gresie,
faianţă, chiuvetă
Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,
văruit, igienizare, spălare perdele, înlocuire
neoane, întrerupătoare, prize,
Medicamente,
Aparatură medicală
Mobilier nou
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
5 Sală de
mese
1 51 mp Mobilier, linoleum, veselă,
tacâmuri, maşină de spălat vase,
maşină de spălat lenjerie,
chiuvetă
Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,
văruit, igienizare, spălare perdele, înlocuire
neoane, întrerupătoare, prize,
Gresie, faianţă
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
67
6 Atelier
mecanic
1 15.12 mp Mobilier, truse de scule Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,
văruit, igienizare, înlocuire neoane,
întrerupătoare, prize,
Gresie, faianţă rafturi
noi
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
7 magazii 4 72 mp Spaţii de depozitare, cameră
pentru corn, lapte, fructe
Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,
văruit, igienizare, înlocuire neoane,
întrerupătoare, prize,
Gresie, faianţă
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
C. SPAŢII ADMINISTRATIVE
Nr.
Crt.
Tipul de spaţiu Nr.
spaţii
suprafaţa dotări Lucrări de consolidare şi
igienizare
observaţii
1 Secretariat 1 16.14 mp Calculator, imprimantă,
telefon, mobilier, fişet,
Înlocuire tâmplărie –
geamuri, reparaţii, văruit,
igienizare, spălare perdele,
covoare, înlocuire neoane,
întrerupătoare, prize,
Înlocuire calorifere
Parchet melaminat
2 Contabilitate 1 7.56 mp Calculator, imprimantă,
telefon, mobilier
Înlocuire tâmplărie –
geamuri, reparaţii, văruit,
igienizare, spălare perdele,
covoare, înlocuire neoane,
întrerupătoare, prize,
Înlocuire calorifere
Parchet melaminat
3 Cabinet director 1 34.45 mp Calculator, laptop,
imprimantă, telefon,
mobilier, sistem
supraveghere video,
frigider, xerox
Înlocuire tâmplărie –
geamuri, reparaţii, văruit,
igienizare, spălare perdele,
covoare, înlocuire neoane,
întrerupătoare, prize,
Înlocuire calorifere
Parchet melaminat
Birouri
Corpuri bibliotecă
4 Administraţie 1 15.18 mp Calculator, imprimantă,
mobilier, xerox
Înlocuire tâmplărie –
geamuri, reparaţii, văruit,
igienizare, spălare perdele,
covoare, înlocuire neoane,
întrerupătoare, prize,
Înlocuire calorifere
Înlocuire uşi
Parchet melaminat
68
5 arhivă 1 7.56 mp rafturi reparaţii, văruit, igienizare,
spălare covoare, înlocuire
neoane, întrerupătoare,
prize,
Parchet melaminat
Rafturi noi
69
70
71
II.4. CURRICULUM
- Revizuirea Planului de Dezvoltare Instituţională 2014/2018
- Elaborarea planului managerial pentru anul şcolar 2015/2016
- Elaborarea planului operaţional pentru anul şcolar 2015/2016
- Stabilirea comisiilor pe arii curriculare, a comisiilor de lucru,etc.
- Elaborarea unei liste de responsabilităţi la nivel de şcoală şi distribuirea acestora
- Realizarea şi completarea: documentelor de organizare şi proiectare; materiale de
analiză şi prognoză, evaluare; evidenţa încadrării; analiza rezultatelor la evaluarea
naţională, admiterea în liceu; efectuarea testării iniţiale şi finale.
- Realizarea graficelor: serviciu pe şcoală elevi/cadre didactice; de audienţe părinţi; de
planificare a tezelor/testelor, de utilizare a cabinetelor, laboratoarelor şi sălilor
specializate, etc.
- Reactualizarea fişei postului, fişei de evaluare în vederea acordării calificativului anual;
- Stabilirea tematicii CA, CP
- Simulări EN – clasele aIIa, aIVa, aVIa, aVIIIa
- Adaptarea şi personalizarea planificărilor şi a proiectării pe unităţi de învăţare la toate
clasele, de către toate cadrele didactice
- Realizarea şi predarea în termen a documentelor şcolare către ISJ şi şcoală
- Stabilirea opţionalelor şi a schemelor orare la clasele 0-VIII, pentru anul şcolar
2014/2015 s-a făcut conform metodologiei în vigoare.
- Parcurgerea programelor şcolare s-a făcut în totalitate, de către toate cadrele didactice,
conform planificărilor.
- Conceperea de teste iniţiale/finale şi lunare, aplicarea acestora şi elaborarea planului de
măsuri pentru monitorizarea şi îmbunătăţirea progresului şcolar
- S-a acordat o atenţie deosebită pregătirii elevilor din clasele aIIa, aIVa, aVIa, aVIIIa în
vederea susţinerii EN. În acest scop s-au efectuat câte 2 ore de pregătire suplimentară,
săptămânal, pentru fiecare disciplină de examen, în cadrul Proiectului „After School”
- S-au realizat ore de pregătire cu elevii capabili de performanţă şi cu elevii cu CES,
săptămânal, la toate disciplinele, conform graficelor, în cadrul proiectului „After School”
- Testarea elevilor cu CES, în echipă: cadre didactice, profesor de sprijin, logoped,
psiholog, medic
- S-au conceput 56 de programe adaptate pentru elevii cu CES, la disciplinele: limba
română, matematică, pentru cei 28 elevi cu CES
- Au fost asigurate toate manualelele şcolare
- Elaborarea ofertei şcolii pentru anul şcolar 20145/2016
- Stabilirea dirigenţiilor, a profesorilor la clasa aVa şi a profesorilor pentru învăţământul
primar la clasa pregătitoare s-a făcut conform metodologiiilor în vigoare.
- Realizarea analizei activităţii instructiv-educative desfăşurare în anul şcolar 2014/2015.
- Realizarea planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2015/2016 – 100%
72
II.5. ANALIZA CALITATIVĂ
Şcoala Gimnazială „Alecu Russo” a depus eforturi semnificative, în ultimii ani,
pentru a asigura creşterea calităţii educaţiei oferite, sub toate aspectele esenţiale: condiţii
educaţionale (inputs), procese educaţionale (processes), rezultate şcolare curente
(outputs) şi rezultate globale (outcomes).
Ambianţa în unitatea şcolară: Cultura predominantă este de tip sarcină, atmosfera este
deschisă, nu există conflicte majore, dacă apar anumite conflicte sunt rezolvate în mod
obiectiv. În şcoală predomină o atmosferă de lucru, caracterizată prin implicare şi
responsabilitate, prin colaborare şi sprijin reciproc.
Relaţiile dintre diferitele categorii de personal: se bazează,în general, pe cooperare,
respect şi susţinere; pe colaborare, circulaţia informaţiei: în şcoală există o bună
comunicare între elevi, cadre didactice, părinţi, director, personal didactic auxiliar,
personal nedidactic şi de îngrijire, precum şi o bună circulaţie a informaţiei în ambele
sensuri.
Mediul de provenienţă al elevilor: în urma efectuării analizei mediului social de
provenienţă a elevilor, s-au constatat următoarele:
O mare parte a elevilor provin dintr-un mediu social defavorizat (venituri mici,
şomaj, condiţii modeste de viaţă);
Nivelul scăzut de cultură şi educaţie;
Număr mare de părinţi plecaţi la muncă în străinătate;
Lipsa de timp a părinţilor generează lipsa de supraveghere şi îndrumare a copiilor;
Starea disciplinară a elevilor se înscrie în limite normale;
Şcoala promovează o politică de integrare a copiilor cu dizabilităţi, a celor
proveniţi din Centre de plasament, de sprijinire a familiilor cu venituri mici
(rechizite şcolare, burse sociale, acţiuni caritabile).
Realizarea calităţii competitive este concretizată în procentul de promovabilitate a
Evaluării Naţionale, în cuantum de 86%, cu 7% peste media pe judeţ şi 8% peste media la
nivel naţional.
Performanţele şcolare şi rezultatele elevilor înregistrate în anul şcolar 2014 –
2015, la concursurile şcolare judeţene, naţionale şi internaţionale ilustrează prestigiul
unităţii noastre şcolare.
73
MANAGEMENTUL PERFORMANŢEI
Statistică - Concursuri şcolare:
Tip concurs Nr. Procentaj
Judeţene 28 38.36%
Interjudeţene/zonale 5 6.85%
Naţionale 32 43.84%
internaţionale 8 10.96%
total 73
Nivel Nr. procentaj
premiul
I 246 29.53%
II 159 19.09%
III 162 19.45%
M 136 16.33%
Premiu de
EXCELENȚĂ
27 3.24%
SPECIAL 2 0.24%
MEDALII AUR 27 3.24%
MEDALII ARGINT 23 2.76%
MEDALII BRONZ 51 6.12%
TOTAL 833
0
5
10
15
20
25
30
35
nr nr nr nr
județene
interjudețene
naționale
internaționale
0
50
100
150
200
250
NR
I
II
III
M
EXCELENȚĂ
SPECIAL
MEDALII AUR
MEDALII ARGINT
MEDALII BRONZ
74
Calitatea personalului: Cadrele didactice sunt bine pregătite din punct de vedere
profesional, fapt constatat în urma inspecţiei generale efectuată de ISJ, inspecţiile
tematice ISJ sau de specialitate, rezultatele obţinute, interesul în ceea ce priveşte
participarea la cursuri de perfecşţionare, sesiuni, simpozioane, conferinţe, publicaţii,etc.
Preocuparea pentru perfecţionare, formare continuă şi dezvoltare profesională a
determinat participarea în număr mare a cadrelor didactice la activităţille metodice şi
cursurile de formare continuă organizate de instituţiile abilitate la nivel local, judeţean,
naţional şi internaţional.
- S-au efectuat un număr de 34 de activităţi de formare: judeţene, naţionale,
internaţionale, la care au participat un număr de 45/40 (112.50%) cadre didactice
nivelul judeţean naţional internaţional
Nr. stagii 16 12 6
Total 35
- Un număr de 27/40 (67.50%) cadre didactice au participat la 20 de
sesiuni/simpozioane/conferinţe judeţene, naţionale şi internaţionale
nivelul Județean Interjudețean Național Internațional
Nr. 10 3 4 5
total 22
0
2
4
6
8
10
12
nr nr nr
județean
național
internațional
0
2
4
6
8
10
nr nr nr nr
județean
interjudețean
național
internațional
75
- Un număr de 31/40 (77.50%) cadre didactice au publicat un număr de 59 articole şi
volume
În privinţa calităţii la nivel de proces educaţional, menţionăm eforturile constante
depuse pentru intervenţii psihopedagogice în echipă (cadre didactice, consilier şcolar,
medic, profesori de sprijin, profesor logoped) prin trasee educaţionale personalizate,
pentru asigurarea caracterului diferenţiat al învăţării şi recuperării în funcţie de nevoile
educaţionale şi potenţialul elevilor, alături de participarea la competiţii şcolare judeţene,
interjudeţene, naţionale şi internaţionale.
Activități de dezvoltare profesională:
1.Activitate metodică a Comisiei de Consiliere și Orientare școlară cu tema – Lansarea
Ghidului metodologic de prevenire a violenței – toate cadrele didactice
2. Cerc metodic – religie ortodoxă – prof. Ciobotariu E.
3. Activitate metodică interdisciplinară cu tema – Lansarea Ghidului metodologic –
Gândiți! Lucrați în perechi! Comunicați! – toate cadrele didactice
-Lecţii demonstrative – disciplină (30 lecţii/40 cadre didactice = 75.00%)
-Referate – comisii metodice (30 referate/40 cadre didactice = 75.00% )
-Referate - Consiliul Profesoral - (nr. referate - 11, nr. participanţi – 35/40 - 87.50%)
Direcţia de acţiune: Promovarea educației nonformale și informale, oportunitate
formativă complementară pentru elevi
-Referate - Consiliul de Administraţie (nr. referate - 8, nr. participanţi – 7/9 – 77.78%)
Obiectiv: Implementarea descentralizării și dezvoltarea autonomiei unităților de
învățământ
-Lecţii demonstrative dirigenţie (12 lecţii/8 diriginţi – 150.00%):
-Referate dirigenţie (12 referate/8 dirigenţii – 150.00%):
Managementul unităţii şcolare: se desfăşoară pe baza planului managerial, în
colaborare cu membrii Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului Profesoral. Cadrele
didactice sunt organizate în comisii şi arii curriculare, fiecare comisie şi arie având un
responsabil. Există comisii de lucru pe compartimente.
Conducerea şcolii este asigurată de către un director, având un stil managerial
dominant administrativ, echilibrat, preocupat în egală măsură de resursa umană, dar şi de
rezolvarea sarcinilor. Efectele acestor eforturi sunt reflectate în evoluţia principalilor
indicatori educaţionali. Astfel se pot menţiona: dezvoltarea şi modernizarea bazei
materiale, participarea la patru proiecte europene de cooperare în domeniul educaţiei.
Relaţiile cu comunitatea: Implicarea părinţilor în activităţile manageriale este bună,
având o bună relaţionare cu Consiliul Reprezentativ al Asociaţiei Părinţilor. Există
disponibilitate din partea cadrelor didactice în ceea ce priveşte asistenţa acordată
părinţilor (lectorate, consultaţii individuale, activităţi extraşcolare, Şcoala Părinţilor,
etc.).Părinţii sunt interesaţi de calitatea educaţiei oferită în şcoală – manifestat inclusiv
prin rata ridicată de participare la şedinţele cu părinţii şi la activităţile de consiliere
parentală.
76
Există şi părinţi care manifestă dezinteres faţă de şcoală şi educaţia copiilor, ceea
ce se reflectă în comportamentele copiilor, în atitudinea lor faţă de şcoală. Un rol
important în contracararea acestor disfuncţionalităţi îl are consilierul şcolar şi profesorii
de sprijin, alături de diriginţi, învăţători şi educatoare. -PROGRAME/CAMPANII: 22: PARTENERIATE: 48; PROIECTE: 47
Dacă facem o analiză asupra datelor prezentate la analiza datelor de tip cantitativ,
vom constata următoarele: creşterea ponderii elevilor aflaţi în plasament sau centre. Se
observă de asemenea o pondere constantă a copiilor proveniţi din familii cu unul sau
ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi a elevilor remigranţi, care într-o primă fază
manifestă dificultăţi de adaptare la sistemul de învăţământ românesc.
Elevii şcolii noastre provin din familii organizate, organizate prin uniune
consensuală, dezorganizate, extinse sau monoparentale (numărul acestora crescând
alarmant în ultimii ani – prin divorţ).
O parte din elevi beneficiază de facilităţile oferite de programul After School, şi
anume: pregătirea temelor, o masă caldă la prânz, activităţi de club. Datorită crizei
economice s-a remarcat o descreştere a numărului acestora.
Specificul şcolii este acela de a integra elevi cu diverse grade de dizabilităţi. Elevii
care sunt încadraţi în diferite grade de handicap: mediu, accentuat şi grav, posedă
certificate. Se observă o creştere a numărului acestora, în special a celor cu autism.
ANALIZA NEVOILOR EDUCAŢIONALE ŞI DE FORMARE
ANALIZA SWOT
Realizarea unei analize adecvate a nevoilor constituie premisa reușitei oricărui
proiect educațional. Deși anumite nevoi pot apărea pe parcursul procesului, este
important ca pregătirea planificată să abordeze nevoi deja identificate.
Cele patru domenii funcționale: curriculum, resurse umane, resurse materiale și
financiare, dezvoltarea relațiilor comunitare – sunt prezentate mai întâi descriptiv, pe
secțiuni de interes, apoi în format standard: puncte tari, puncte slabe, oportunități și
77
amenințări. Din această analiză obținem o sinteză globală pe medii (intern și extern),
finalizată prin identificarea nevoilor de dezvoltare.
1. CURRICULUM
Reforma actuală a Curriculum-ului Național, cu reveniri și modificări legislative repetate,
a fost în principal, determinată de restructurarea învățământului preuniversitar și
extinderea duratei învățământului obligatoriu, dar și de o nouă abordare în proiectarea
curriculară – în acord cu obiectivele strategice agreate la nivel european. Preluând
concepția curriculară fundamentată din perioada precedentă, curruculum-ul actual a
determinat o serie de mutații în abordarea procesului educațional la clasă:
Orientarea spre dezvoltare de competențe;
Prezentarea conținuturilor într-o formă sintetică;
Aplicarea la clasă pe baza manualelor alternative;
Evaluarea elevilor pe bază de standarde conform competențelor propuse;
Evaluarea elevilor pe bază de standarde conforme competențelor propuse.
Cu toată evoluția în ansamblu pozitivă a Curriculum-ului Național în ultimii ani, se
constată în continuare, existența unor probleme de natură internă (coerență, încărcare,
standarde, etc.) cu efecte evident negative asupra aplicării la clasă și, în ultimă instanță,
asupra performanțelor școlare și motivării elevilor.
Considerăm că dezvoltarea și performarea curriculară, realizate desigur în
perspectivă largă a interesului comunitar și a dezvoltării instituționale, reprezintă
pârghiile cele mai sigure ale managerului, inclusiv în dezvoltarea resurselor umane. Unde
altundeva decât în conceperea de curriculum personalizat își poate dezvolta un cadru
didactic competențele psihopedagogice, cele legate de micul management la clasă, de
comunicare și de repoziționare didactică conform doctrinei pedagogice moderne a
educației pentru fiecare? Deși fiecare cadru didactic a fost dotat cu un laptop, nu
neglijăm, în performnanța curriculară nici celelalte doctrine metodologice moderne:
învățarea activă, instruire diferențiată, gândire critică, educație financiară,
antreprenorială, etc.
În ceea ce privește curriculum-ul la decizia școlii, evoluția acestuia a fost marcată
de probleme pozitive și negative (spații școlare existente, resurse materiale, orar, etc.) și
de alocări vizând, în special, compensarea unor dezechibre interne ale planurilor cadru de
învățământ. În elaborarea CDS am încurajat opționalele pe teme interdisciplinare,
crosscurriculare, transcurriculare și de tipul cursurilor orientate spre educația pentru
calitate, pentru formarea unui orizont economic și antreprenorial sau axate pe o activitate
practică cu caracter crosscurricular,
În fiecare an, Consiliul pentru Curriculum a prezentat conceptorilor de curriculum
din școală o paradigmă de trei exigențe elementare pe care programele de opțional urmau
să le satisfacă, paradigmă pe care o dorim perpetuă:
Adaptarea procesului de învățare la posibilitățile aptitudinale, la nivelul intereselor
cognitive, la ritmul și la stilul de învățare ale elevului.
78
Renunțarea la caracterul execesiv teoretizant al programelor și manualelor
obișnuite și sporirea caracterului aplicativ al cunoștințelor și al celui interactiv al
activităților.
Identificarea la aceste opționale a interesului major, aptitudinal și vocațional al
fiecărui elev în parte.
Structura de ofertă educațională actuală a școlii noastre, elaborată de Consiliul de
Curriculum, cuprinde: enunțarea finalităților și a obiectivelor școlii, cuprinse în Proiectul
de dezvoltare instituțională; sistemul de evaluare internă a școlii particularizat pe ofertă;
referențialul detaliat și tematica structurată; metodologia de opțiune (elevi și părinți) și de
selecție a elevilor (în cazul în care o temă este suprasolicitată sau dacă grupul țintă al
ofertei sunt elevi cu anumite aptitudini).
Curriculum-ul de performanță este probabil zona cea mai pretențioasă a performării
curriculare, iar în această privință avem reușite și limite. Se fac cursuri de pregătire
intensivă (2 ore pe săptămână) atât cu elevii selectați pentru olimpiade și concursuri
școlare cât și cu elevii cu dificultăți de învățare și care dau rezultate – reflectate în
numărul mare de premii obținute și rezultatele foarte bune obținute la evaluările naționale
(86% - procentaj de promovabilitate la Evaluarea Națională – clasa aVIIIa, cu 7% mai
mare decât procentul obținut la nivel județean și cu 8% mai mare față de cel național).
Toate aceste activități se desfășoară în cadrul Programului After School, înființat în anul
2001 (am fost prima școală din Iași care am demarat acest program). Activitățile derulate
prin acest program și-au propus să procure logistic și să ocazioneze schimburi de bună
practică pentru activități extracurriculare vocaționale, de creativitate și de obținere a
succesului în autodezvoltarea elevului.
Activități și proiecte extracurriculare. Școala noastră a depus un efort meritoriu în
acest sector, organizând sau susținând un număr important de activități educative,
organizate la nivel local, județean, național și internațional.
- Idealul educaţional al şcolii româneşti vizează dezvoltarea liberă, integrală şi
armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative.
Învăţământul urmăreşte realizarea idealului educaţional derivat din tradiţiile umaniste,
din valorile democraţiei, din aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea
identităţii naţionale.
- În anul şcolar 2014/2015, s-au desfăşurat aproximativ, un număr de 270 activităţi
educative la nivel de şcoală, judeţean, naţional şi internaţional, la care au participat un
număr impresionant de elevi (fiecare elev a participat la cel puțin o activitate), părinţi, 40
cadre didactice apreciaţi cu diplome şi premii
- Starea de disciplină şi comportamentul elevilor s-a ameliorat prin aplicarea planului de
măsuri, numărul de elevi cu note scăzute la purtare s-a diminuat.
- Elevii au participat la concursurile şi olimpiadele şcolare în număr de foarte mare şi au
obţinut un număr 732 diplome și 101 medalii
79
- Reactualizarea şi completarea documentelor de organizare şi proiectare a activităţii
comisiei metodice a diriginţilor/învăţătorilor/educatoarelor, materiale de analiză,
diagnoză şi evaluare
- Elaborarea planificărilor calendaristice la dirigenţie s-a făcut conform metodologiei în
vigoare
- S-a realizat o bază de date privind starea disciplinară a elevilor, absenteism, abandon,
delincvenţa juvenilă
- Monitorizarea activităţilor de consiliere şi orientare şcolară
- Număr de serbări/spectacole organizate: 36/26 clase – 353.85%;
-Număr spectacole teatru/film/circ/muzicale: 30/26 clase – 115.38%;
-Număr de vizite/excursii/drumeţii: 27/26 clase – 103.85%;
-Număr expoziţii: 72/26 clase – 276.92%
-Număr activităţi de combatere a violenţei – 66/26 clase – 253.85%
-Număr activităţi de comportare în caz de calamităţi – 15/26 clase – 57.70%
-Număr activităţi de combatere a traficului de persoane – 10/26 clase – 38.46%
-Număr activităţi cu biblioteca – 20/26 clase – 76.92%
-Număr activităţi de educaţie pentru sănătate – 20/26 clase – 76.92%
-Număr activităţi SNAC – 11/26 clase – 42.31%
-Număr de activităţi ecologice – 18/26 clase – 69.23%
-Număr activităţi OSP – 47/26 clase – 180.77%
-Număr activități – educație rutieră – 11/26 clase – 42.31%
Sărbătorile creștine sunt, în fiecare an, celebrate în manieră tradițională. Elevii au
ocazia să cânte colinde româneștri, să se miște pe tradiționalii pași ai dansurilor populare,
ai jocurilor de iarnă (ursul, capra,etc.) să dramatizeze scene din teatrul popular românesc.
Serbările/spectacolele/șezătorile, etc s-au desfășurat și cu ocazia Sfintelor Paști, Învierea
Domnului fiind sărbătorită și prin încondeiere de ouă, confecționare de felicitări și alte
produse specifice și finalizată cu o masă tradițională și internațională de Paști.
Educația pentru mediu este bine reprezentată în rândul activităților educative,
încercându-se astfel sensibilizarea elevilor în privința problemelor ecologice, dar și
antrenarea lor în găsirea de soluții pentru protejarea mediului înconjurător.
S-a desfășurat o amplă și complexă activitate de consiliere psihipedagogică și
școlară care a vizat atât elevii cât și părinții și cadrele didactice. Problematica cea mai
frecvent întâlnită a constat în hiperactivitate și tulburări de atenție, autism; se manifestă în
rândul elevilor anxietate față de examen, dificultăți în alegerea traseului școlar.
Activități de sprijin. Profesorii de sprijin au asistat elevii cu CES, au încurajat
părinții să accepte și să înțeleagă probelemele și limitele copiilor, au lucrat în parteneriat
cu cadrele didactice, cu consilierul școlar, cu logopedul, cu medicul și au dezvoltat o
atitudine de toleranță și sprijin în colectivul de elevi, au conceput programe personalizate,
la cabinet, pe baza unui amplu plan de intervenție și adaptare curriculară elaborat
împreună cu cadrele didactice care predau limba română, matematica, învățătorii.
Monitorizează evoluția elevilor cu ajutorul fișelor evaluative, reproiectează pe baza
80
evaluărilor periodice programul de intervenție personalizat; organizează activități
specifice la clasă și în afara clasei; desfășoară activități de terapie
cognitiv/comportamentală, individual sau în grup; propun și realizează materiale
didactice individualizate, în funcție de dificultățile de învățare; participă la activitățile
educative ca și ale clasei în calitate de observator, consultant-participant; introduc elevii
cu CES în parteneriate și proiecte în vederea unei adaptări școlare eficiente. Elevii
cuprinși în activitatea de sprijin au reușit să facă față cerințelor educative.
Cuvintele de ordine pentru o integrare corespunzătoare sunt: cooperare, toleranță,
flexibilitate. Copiii au dreptul să învețe împreună, indiferent de dificultăți și de diferențe.
Echipe de elevi au redactat reviste școlare, astfel încât elevii au jucat rolul unor mici
redactori prin alegerea subiectelor, conceperea și scrierea de articole:
Reviste şcolare:
1. Revista Fantezia fizicii – fizică - prof. Machiu A., prof. Ionescu O.
2. Ghid informativ pentru părinţi şi elevi – prof. Ionescu O., inst. Dobândă S.
3. Revistaon-line - ECO-40 - prof. înv. primar Ciubotaru M.
4. Revistaon-line – Eastern in the World - prof. înv. primar Ciubotaru M.
5. RevistaŞi Sfinţii au fost copii – prof. înv. primar Apetroi E.
6. Revista– online Winter Holidays Magazine - prof. înv. primar Ciubotaru M.
7. Revista– online Traditions and customs in my country - prof. înv. primar
Ciubotaru M.
Strategii de lucru pentru curriculum
ANALIZA DE NEVOI
(SWOT)
PONDERE PUNCTAJ PRODUS DINTRE
PONDERE ȘI
PUNCTAJ
PUNCTE TARI
75%
1 – 10%
2 – 10%
0,10
0,10
+3
+4
+0,30
+0,40
81
3 – 10%
4 – 20%
5 – 10%
6 – 15%
0,10
0,20
0,10
0,15
+3
+6
+3
+5
+0,30
+0,60
+0,30
+0,50
Total PT X X +3,25
PUNCTE SLABE
25%
1 – 10%
2 – 15%
0,10
0,15
-1
-2
-0,10
-0,20
Total PS X X -0,40
Total PT + PS X X +2,85
OPORTUNITĂȚI
60%
1 – 20%
2 – 15%
3 – 25%
0,20
0,15
0,25
2
1
3
+0,20
+0,10
+0,30
Total Oportunități X X +1,30
AMENINȚĂRI
40%
1 – 15%
2 – 25%
0,15
0,25
-1
-2
-0.15
-0,50
Total Amenințări X X -0,65
Total O + A X X +0,65
II.RESURSE UMANE
Dinamica efectivelor de elevi evidențiază o rată de creștere. Suntem o școală cu rată de
abandon scăzută. Rata de promovabilitate se menține ridicată, dar ea nu se explică
exclusiv prin randamentul la învățătură, dovadă că procentul de subrealizare școlară
(corigenți din iunie) se menține destul de ridicat la gimnaziu. Ponderea elevilor
performanți, calificați la fazele superioare ale concursurilor și olimpiadelor școlare a
devenit substanțială, iar promovabilitatea la evaluarea națională s-a apropiat de 90%.
Aceste cifre indică un progres școlar de ansamblu, de aceea considerăm că este cel mai
82
bun moment de inițiere a unor schimbări majore care să ducă la o creștere decisivă de
calitate a educației în școala noastră.
Analiza informațiilor de tip cantitativ și calitativ privitoare la elevi relevă câțiva
vectori de diagramă:
- Diferențierea valorică la clasele aVIIa și aVIIIa, în sensul că la aceste clase a
crescut an de an atât numărul de elevi performanți, cât și rata de subrealizare
școlară.
- Scăderea ușoară a numărului de acte de indisciplină și de conflicte între elevi.
- Ponderea relativ crescută (de la un an la altul) a elevilor care au nevoie de
asistență psihopedagogică, logopedică și de sprijin.
Comportamentul social și conduita elevilor este în funcție de modelele din familie,
de miturile străzii sau de idolii promovați de mass-media. Nu s-a încetățenit uniforma
școlară printre elevi, în ciuda unor inițiative repetate din partea cadrelor didactice sau a
unor părinți.
În ceea ce privește colectivul didactic, practica delegării de responsabilități solicită
contribuția fiecărui cadru didactic în dezvoltarea instituțională, pe domenii de sarcină și
pachete de activități, determinându-l să lucreze în echipă, inclusiv la proiecte asociate și
experimente didactice. Este singurul mod în care ne putem atinge obiectivul de a forma o
cultură organizațională de tip corporativ, antrenând și elevii și creând satisfacții de
dezvoltare personală la nivelul resurselor umane ale școlii. Organigrama școlii este
ocupată mai ales cu nuclee de decizie internă: comisii, arii curriculare, echipe de proiect.
Pe de altă parte, pentru ca organigrama să fie clară, sunt clarificate atribuțiile fiecăruia și,
pe cât posibil, continuitatea și coerența acestor atribuții, mai ales a celor manageriale.
Funcția de monitorizare a inovației a devenit principala sarcină a CEAC. De
exemplu, la obiectivul introducerii TIC în procesul de învățământ, evaluarea de
dezvoltare are atât indicatori cantitativi (număr de calculatoare, număr de softuri
didactice folosite, numărul de lecții și teste create în biblioteca AEL), cât mai ales
calitativi, vizând schimbarea unor comportamente de învățare, precum inducerea la elevi
a preocupării și a disponibilității la efort autodidactic în construirea propriilor trasee de
învățare pe arborele de opțiuni al unui soft educațional.
Indicele de avans în carieră și de perfecționare profesională este în creștere
constantă, majoritatea cadrelor didactice au grade didactice, sunt înscrise la masterat sau
doctorat.
Adaptabilitatea multiplă și independența în acțiune vizate de modelul educațional
actual sunt trăsături definitorii ale libertății individuale care se conștientizează și se
asumă responsabil prin educație. Rolul acțiunii educative este acela de a forma acele
competențe generale – de relaționare cu semenii, de acțiune și de inserție socială – care să
diferențieze libertatea asumată responsabil de libertinaj. Din această perspectivă, sursa
primară a acțiunii educative o constituie setul de reguli pe baza căruia școala există ca
organism social. Acestea indică în mod clar acea traiectorie a conduitei individului care îi
permite să trăiască în libertate asumată responsabil, iar societății să își urmeze cursul
83
firesc. Înțelegerea și acceptarea acestui fapt, alături de cunoașterea regulilor, constituie
premisele dezvoltării sănătoase a individului într-un mediu socio-educațional incluziv.
Analiza calitativă a situației actuale evidențiază că aceste condiții sunt, în general,
satisfăcute în școala noastră.
Strategia de lucru pentru resurse umane
ANALIZA DE NEVOI
(SWOT)
PONDERE PUNCTAJ PRODUS DINTRE
PONDERE ȘI
PUNCTAJ
PUNCTE TARI
70%
1 – 15%
2 – 10%
3 – 10%
0,15
0,10
0,10
+7
+5
+5
+1,05
+0,50
+0,50
84
4 – 10%
5 – 10%
6 – 10%
7 – 5%
0,10
0,10
0,10
0,05
+4
+4
+5
+3
+0,40
+0,40
+0,50
+0,15
Total PT x x +3,50
PUNCTE SLABE
30%
1 – 5%
2 – 10%
3 - 15%
0,05
0,10
0,15
-1
-2
-3
-0,05
-0,20
-0,45
Total PS x x -0,70
Total PT + PS x x +2,80
OPORTUNITĂȚI
50%
1 – 25%
2 – 25%
0,25
0,25
2
2
+0,50
+0,50
Total Oportunități x x +1,00
AMENINȚĂRI
50%
1 – 35%
2 – 15%
0,35
0,15
-2
-1
-0,70
-0,15
Total Amenințări x x -0,85
Total O + A x x +0,15
III.RESURSE MATERIALE ȘI FINANCIARE
Școala Gimnazială Alecu Russo funcționează într-o clădire construită în anul 1986,
amplasată în municipiul Iași, strada Libertății, nr. 24-26. În scopul menținerii imobilului
la standardele corespunzătoare activităților de învățământ, în fiecare an sunt efectuate
igienizări, reparații și modernizări ale spațiilor școlare, în limita fondurilor alocate prin
buget, fiind adesea utilizate în acest scop o bună parte din veniturile proprii realizate de
instituție. Școala funcționează într- singură clădire dispusă pe două nivele și mansardă.
Clădirea este racordată la: rețeaua publică de apă-canal; rețeaua publică de distribuire a
energiei electrice; rețeaua publică de telecomunicații, internet. S-au achiziţionat
materialele necesare, în totalitate (materiale de curăţenie - 5299 RON şi materiale de
85
întreţinere: 6323 RON). Lucrările de investiţii şi reparaţii capitale au atins valoarea de
60000 RON.
Sala de sport este dotată cu aparatură specific disciplinei. Școala are două terenuri de
sport. Biblioteca școlii are un fond de carte de peste 17.465 volume în valoare de
28079,03 RON (nr. cititori 363, nr. volume/nr. cititori = 17465/363 - 48), s-a îmbogăţit,
în ultimul an, cu un număr de 826 volume – valoare: 3977,90 RON prin donaţii; are sală
de lectură și este dotată cu aparatură multimedia. Birourile sunt dotate cu calculatoare
legate în rețea și conectate la internet. Asociaţia Ateliere fără frontiere ne-au dotat cu 6
pak-uri informatice – reciclate.Participând laconcursul naţional „PROFI te premiază !”
am cîștigat 10 netbook-uri – 8570 RON, geantă minilaptop – 10 buc. – 312,4 Ron, mouse
– 10 buc. – 116,16 RON, laptop – 1 buc – 1197,52 RON, geantă laptop – 1 buc. – 42,66
RON, router – 1 buc. – 54,89 RON – TOTAL: 10321,12 RON.
Înălțimea medie a sălilor de clasă este de 3 metri, iar suprafața de 54 metri pătrați.
Geamurile și ușile se încadrează ca dimensiuni în standardele uzuale clădirilor, asigurând
o iluminare și aerisire corespunzătoare, respectiv posibilitatea evacuării în caz de
necesitate. Pardosesile sunt din parchet în sălile de clasă, cabinete, birouri; mozaic
(coridoare); gresie (grupuri sanitare, scări principale, intrare principală).
Toatespațiile școlare sunt dotate cu mobilier modular, iar laboratoarele și cabinetele
sunt dotate cu aparatură și material didactic. Instituția dispune de un atelier mecanic
pentru efectuarea reparațiilor în regie proprie, spații de depozitare a materialelor necesare
efectuării de reparații și igienizare, cabinet medical. În privința dotării cu materiale și
mijloace didactice, s-a înregistrat un progres real, în ultimii ani, prin achizițiile realizate
(Prin contribuţia voluntară a părinţilor pe clase, s-au amenajat sălile de clasă: mobilier,
material didactic, jaluzele, covoare, huse, scaune, ghivece pentru flori, blaturi mese,
dulapuri, etc.).
Resursele noastre financiare constau în fonduri bugetare acordate de administrația
centrală și locală. Aceste resurse sunt insuficiente pentru dezvoltarea curriculară, de
aceea am demarat proiecte asociate (We discover Europe – colorful diversity in powerful
unity – yesterday, today and tomorrow - Proiect Comenius – 24.000 euro – 2013/2015;
Tineret în acţiune - Proiect - acţiunea: Tineri pentru Europa – subacţiunea: iniţiative ale
tinerilor - RU connected? – 450.000 RON). Nu neglijăm în politica financiară a școlii
încurajarea disponibilităților de sponsorizare, atragerea de fonduri extrabugetare.
Caracteristica esențială sub aspect financiar a ultimilor ani constă în continuarea
eforturilor susținute pentru fundamentarea, proiectarea și execuția corectă a bugetului de
venituri și cheltuieli. Activitățile concrete derulate în domeniul resurselor financiare au
vizat în principal:
1. Fundamentarea, realizarea proiectului de bugetși planificarea bugetului aprobat.
2. Execuția bugetară conform prevederilor legale în vigoare
3. Atragerea de sponsorizări și donații prin implicarea activă a părinților (Venituri
proprii realizate prin contribuţii voluntare ale părinţilor, sponsorizări: 11693.5
RON)
86
4. Atragerea de fonduri din partea Comunității Europene
Veniturile instituției au permis o dezvoltare corespunzătoare a bazei materiale, precum și
asigurarea unor servicii necesare bunei desfășurări a activităților. Veniturile realizate din
atragerea de sponsorizări și proiecte au urmat o curbă ascendentă, sprijinul comunității
locale fiind deosebit de important (Editura Timpul – donaţii 100 de volume – premiere
elevi; Asociaţia profesioniştilor din turism – 100 ghiduri turistice – premiere elevi; SC
Colgate – Palmolive – donaţii produse pentru 300 de elevi – Program şcolar Colgate –
Campania – Luna sănătăţii orale).
87
Strategia de lucru pentru resurse material și financiare
ANALIZA DE NEVOI
(SWOT)
PONDERE PUNCTAJ PRODUS DINTRE
PONDERE ȘI
PUNCTAJ
PUNCTE TARI
70%
1 – 15%
2 – 10%
3 – 10%
4 – 15%
5 – 10%
6 – 10%
0,15
0,10
0,10
0,15
0,10
0,10
+6
+4
+3
+5
+4
+5
+0,90
+0,40
+0,30
+0,75
+0,40
+0,50
Total PT x x +3,25
PUNCTE SLABE
30%
1 – 5%
2 – 10%
3 – 15%
0,05
0,10
0,15
-1
-2
-3
-0,05
-0,20
-0,45
Total PS x x -0,70
Total PT + PS x x +2,55
OPORTUNITĂȚI
60%
1 – 20%
2 – 20%
3 – 20%
0,20
0,20
0,20
3
3
2
+0,60
+0,60
+0,40
Total Oportunități x x +1,60
AMENINȚĂRI
40%
1 – 15%
2 – 25%
0,15
0,25
-1
-2
-0,15
-0,50
Total Amenințări x x -0,65
Total O + A x x +0,95
88
IV.DEZVOLTAREA RELAȚIILOR COMUNITARE
Nivelurile, durata și efectele colaborării Școlii Gimnaziale Alecu Russo cu reprezentanții
comunității locale au fost în general, rezultatul existenței unor necesități localizate
preponderent la nivelul unității de învățământ. Categoriile cele mai importante în care se
încadrează relațiile școală-comunitate derulate în ultimii ani sunt:
1. Necesități de recuperare. În general, acțiunile recuperative se produc la nivelul
clasei și implică din partea școlii, elevii, diriginții și învățătorii. Din partea
comunității sunt implicați părinții și/sau reprezentanți ai unor instituții (de
învățământ, cultură, igienă-sănătate, administrative, etc). În majoritatea cazurilor
fluxul de acțiuni corectiv-recuperatorii este orientat spre elevi. În această categorie
se încadrează orele de dirigenție/educație civică cu invitați, lectorate și întâlniri
individuale cu părinții, etc.
2. Necesități de formare. Acestea pot fi localizate atât la nivelul elevilor (disciplina
pozitivă, managementul carierei, mediere de conflicte, etc), cât și la nivelul
comunității (Școala părinților, Dezvoltarea abilităților parentale, etc.). În cadrul
grupului-țintă elevi, se realizează educația non-formală a elevilor prin participarea
la manifestări culturale și artistice, vizite, excursii, etc.
3. Necesități materiale. Atragerea de resurse materiale din comunitate este susținută
de conducerea școlii și este orientată atât către autoritățile locale cât și către diverși
alți parteneri.
4. Necesități umanitare. Parte a educației oferită în școala noastră, spiritului umanitar
format elevilor s-a manifestat în numeroase ocazii – în general create și duse la
îndeplinire prin inițiativa constantă a elevilor din Consiliul Elevilor (Festivalul
plăcintelor, Târgul de mărțișoare, Târg de produse bio, Săptămâna fructelor și
legumelor donate, etc).
5. Necesități de orientare școlară și profesională. Întâlnirile organizate în cadrul
orelor de dirigenție, precum și activitatea organizată în parteneriat cu CJRAE au
dovedit pe deplin potențialul deosebit pe care îl are comunitatea în acest domeniu.
6. Necesități de consultare la nivel managerial. Dialogul cu diferiți parteneri
interesați de evoluția unității școlare a avut ca scop atât facilitarea găsirii soluțiilor
pentru diverse probleme cât și necesitatea de a conștientiza partenerii asupra
problemelor existente. Problemele școlii sunt problemele comunității din care
aceasta face parte – iar parteneriatul în identificarea și soluționarea acestora este
cel care asigură transpunerea în practică a priorităților dezvoltării instituției.
Școala Gimnazială Alecu Russo are vocația parteneriatelor școlare și a colaborărilor
comunitare, experiența în studiul grupurilor de interese și în comunitatea
interinstituțională permițându-i, în cadrul programelor asociate, să inițieze colaborări
pentru care nu există cutume comunitare și nici precedent pentru o școală gimnazială.
Părinții elevilor noștri sunt un grup de interese active care emite pretenții explicite și
le supune spre dezbatere și aprobare în cadrul ședințelor pe clasă, în Consiliul Consultativ
89
pe școală, în întâlnirile Asociației Părinților, atât în domeniul relației profesor-elev, cât și
în cel curricular. Anual, în lunile februarie-martie se organizează sesiunea de consultare a
părinților, la nivelul claselor, în privința CDS. La cererea părinților, profesorii desfășoară
ore suplimentare de pregătire a temelor sau pentru evaluările naționale, prin programul
After School. Asociația Părinților decide în probleme generale sau punctuale de CDS,
revizuire ROI, parteneriate și proiecte care presupun participarea masivă a părinților. În
efortul de cunoaștere a familiilor, învățătorii și diriginții studiază statutul pe care îl are
elevul în mediul său familial, valorile și normele pe care le avansează părinții, dar
urmăresc și criteriile practice referitoare la beneficiile pe care le poate aduce școlii
parteneriatul educațional cu familia, diseminează informații cu privire la activitatea și
problemele școlii.
Colaboratorii comunitari, pe care îi folosim ca mediu educațional alternativ, sunt:
biserica, ONG-uri implicate în ocrotirea minorilor și în actul educațional, cluburi de
activități extrașcolare, instituții școlare cooptate în acțiuni de parteneriat sau competiții
interșcolare, mass-media.
Am implicat școala în derularea unor programe asociate care să ne asigure cadrul și
resursele necesare introducerii acestor schimbări. Este vorba de proiectele europene pe
care le-am inițiat, formând o echipă de proiectare a acestora, de redactare a exigențelor
cererii de finanțare nerambursabilă, inclusive pe componenta POSDRU.
Fără a pretinde epuizarea problematicii relației școală-comunitate, tipologia și
exemplele date conturează o imagine a Școlii Gimnaziale Alecu Russo sub aspectul
incluziunii în viața comunității – sprijinită activ de conducere și de cadre didactice.
90
Strategia de lucru pentru relații comunitare și de parteneriat
ANALIZA DE NEVOI
(SWOT)
PONDERE PUNCTAJ PRODUS DINTRE
PONDERE ȘI
PUNCTAJ
PUNCTE TARI
90%
1 – 25%
2 – 15%
3 – 10%
4 – 15%
5 – 10%
6 – 20%
0,25
0,15
0,10
0,10
0,10
0,20
+6
+4
+3
+3
+3
+5
+1,50
+0,60
+0,30
+0,30
+0,30
+1,00
Total PT x x +4,00
PUNCTE SLABE
10%
1 – 10%
0,10
-1
-0,10
Total PS x x -0,10
Total PT + PS x x +3,90
OPORTUNITĂȚI
75%
1 – 20%
2 – 30%
3 – 25%
0,20
0,30
0,25
1
3
2
+0,20
+0,90
+0,50
Total Oportunități x x +1,60
AMENINȚĂRI
25%
1 – 15%
0,25
-1
-0,25
Total Amenințări x x -0,25
Total O + A x x +1,35
91
ANALIZA SWOT
Factori interni Pondere
(%)
punctaj Produsul
dintre pondere
și punctaj
Puncte tari (S) 1.Ofertă de școlarizare stabilă, conform cu
cererea comunității locale
10 +5 +0,50
2.Documentarea și aplicarea corectă a
Curriculumului Național la clasă
5 +3 +0,15
3.Laboratoare și cabinet specializate 5 +2 +0,10
4.Atragerea și absorbția de fonduri de stat
(proiecte de investiții) și de la comunitatea
europeană (proiecte școlare)
5 +2 +0,10
5.Organizarea de activități extracurriculare
destinate completării educației și formării
profesionale a elevilor
10 +3 +0,30
6.Existența unui număr de activități
consecrate și implicând parteneriat
instituțional
5 +4 +0,20
7.Interes din partea elevilor și cadrelor
didactice în cooperarea europeană în
domeniul educației
10 +3 +0,30
Puncte slabe (W) 1.Procent ridicat de mediocritate 10 -4 -0,40
2.Orientarea preponderentă a CDS spre
echilibrarea alocărilor orare din planurile de
învățământ
5 -3 -0,15
3.Insuficientă utilizare în procesul didactic a
materialelor existente
5 -3 -0,15
4.Lipsa unui spațiu adecvat pentru întâlniri
comunitare
10 -1 -0,10
5.Distribuție inegală a interesului la nivelul
elevilor, cadrelor didactice și părinților
5 -2 -0,10
6.Gradul ridicat de încărcare a programului
elevilor
10 -3 -0,30
7.instalațiile sanitară, termică, electric cu
grad ridicat de uzură
5 -2 -0,10
100%
Suma SW +0.35
92
Factori externi Pondere
(%)
punctaj Produsul
dintre pondere
și punctaj
Oportunități (O) 1.Poziție tradițional bine stabilită în ierarhia
ofertei educaționale locale, cu effect direct
asupra cererii
10 +5 +1,00
2.Ofertă de formare pentru abilitarea
curricular existent la nivel local
5 +3 +0,15
3.Interes și sprijin din partea comunității
locale pentru îmbunătățirea condițiilor
educaționale
5 +3 +0,15
4.Descentralizarea administrației și
finanțării învățământului preuniversitar
5 +2 +0,10
5.Susținere din partea comunității locale
pentru activitățile extracurriculare și
extrașcolare, în special cele care implică
colaborarea cu comunitatea
5 +3 +0,15
6.Sprijinirea elevilor provenind din medii
sociale defavorizate prin programe și
proiecte
5 +5 +0,25
7.Sprijin instituțional și financiar din partea
autorității și comunității locale
5 +4 +0,20
Amenințări (T) 1.Depresia demografică 5 -4 -0,20
2.Curriculum supraîncărcat cu informații
neatractiv nu favorizează dezvoltarea de
curriculum personalizat
5 -3 -0,15
3.Mediul financiar rigid și ostil 5 -2 -0,10
4.Modificări frecvente ale legislației 10 -2 -0,20
5.Limite în asigurarea resurselor financiare
necesare organizării și desfășurării de
activități extracurriculare și extrașcolare
10 -2 -0,20
6.Slaba salarizare a cadrelor didactice 10 -2 -0,20
7.Potențial cultural redus al familiilor
elevilor – deficiența educației copiilor în
familie
5 -1 -0,20
100%
Suma OT +0,75
93
ANALIZA PEST
Analiza oricărei entități economico-sociale este influențată într-o mare măsură de
factorii politici, economici, sociali, tehnologici care se manifestă din mediul în care
aceasta își desfășoară activitatea.
Performanța instituțională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura
politică și legislativă, de evoluția economică la nivel local, regional, național și
internațional, de progresul social intern și de integrarea în structurile și economice și
culturale ale Uniunii Europene. Cuceririle tehnologice, invențiile și inovațiile în domeniul
industrial, precum și necesitatea de a păstra un mediu natural tehnologic pot contribui la
eficentizarea procesului instructiv educativ și la asigurarea finalităților educaționale. De
aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care își desfășoară activitatea
instituția de învățământ, pentru a identifica oportunitățile pe care trebuie să le valorifice
proiectul de dezvoltare instituțională în scopul maximizării rezultatelor.
Pentru a realiza diagnoza mediului extern s-a utilizat tehnica managerială numită PEST,
analiza contextului politic (politici educaționale și programe de reformă), economic,
social, tehnologic și ecologic în care funcționează școala noastră.
Analiza PEST ne ajută la identificarea influențelor pe termen lung asupra școlii
noastre și astfel la orientarea viziunii și stabilirea misiunii școlii. Acest format de analiză
contribuie la conturarea impactului și identificarea tendințelor generale ale celor patru
stimulatori majori ai schimbării abreviați în denumirea analizei.
Concluziile și interpretările analizei PEST sunt valorificate în elaborarea direcțiilor
de acțiune a Școlii Gimnaziale Alecu Russo.
94
STRATEGIA DEZVOLTĂRII INSTITUȚIONALE ÎN PERIOADA 2014 – 2019
PRIORITĂŢI NAŢIONALE
1. Învăţarea centrată pe elev vizează o cunoaştere mai bună a elevului, eficientizarea
actului de învăţare adaptând mijloacele şi metodele de învăţare la stilul de învăţare;
2. Proiectarea şi elaborarea de standarde de pregătire având în vedere includerea
competenţelor specifice cunoaşterii şi promovării spiritului antreprenorial;
3. Proiectarea şi elaborarea unui curriculum flexibil utilizând credite transferabile în
cadrul formării iniţiale precum şi diversificarea conţinuturilor prin curriculum opţional şi
teme cross-curriculare.
4. Programele de formare iniţială şi continuă a personalului didactic vor cuprinde
conţinuturi şi metode care facilitează dobândirea competenţelor personale şi sociale de
către elevi şi adulţi;
5. Asigurarea calităţii educaţiei este o prioritate a programelor educaţionale cu urmări
certe asupra calităţii vieţii, muncii şi a relaţiilor interumane;
6. Orientarea şi consilierea sunt aspecte cheie care condiţionează valorificarea
competentelor dobândite în şcoală;
7. Dotarea cu PC pentru dezvoltarea activităţii de predare învăţare asistate de calculator;
8. Asigurarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar în condiţii
de standardizare la nivel naţional;
9. Proiectarea şi implementarea unor standarde pentru managerii educaţionali în special a
unor standarde evolutive pentru o carieră managerială dinamică;
10. Acordarea de şanse egale tuturor la educaţie, la ocuparea locurilor de muncă şi la
emancipare socială;
11. Utilizarea TIC în predare ceea ce permite simularea unor fenomene şi procese
necesare unui învăţământ eficient centrat pe elev;
12. Cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale în sistemul educaţional de masă sau
special precum şi formarea cadrelor didactice din învăţământul de masă care vor lucra cu
copii care au cerinţe educative speciale sau se găsesc în situaţii vulnerabile;
95
NEVOI DE EDUCAŢIE IDENTIFICATE LA
NIVELUL ŞCOLII/COMUNITĂŢII
Admitem ca universală anticipaţia că societatea viitorului e una a cunoaşterii dominată de
tehnologia informaţiei şi a comunicării. Învăţământul obligatoriu de azi şi de mâine
trebuie să se afle în corespondenţă cu mesajele actuale şi cele prospectabile ale noii
societăţi a cunoaşterii.
Încercările de reformă şi direcţiile de dezvoltare ale şcolii sunt avansate faţă de evoluţia
comunităţii locale şi considerăm necesare eforturi comune ale şcolii şi comunităţii de a
promova valorile pe care se bazează demersul şcolii în vederea creşterii impactului şi
influenţei acesteia în comunitate.
Prinsă între educaţia preşcolară şi cea liceală, şcoala obligatorie simbolizează în modul
cel mai reprezentativ concepţia unei societăţi despre educaţie şi prin aceasta, despre ea
însăşi ca societate. Durata şcolii obligatorii, capacităţile cognitive şi abilităţile de
exercitare a drepturilor civile, criteriile identitare şi cele comunitare, alături de
cunoştinţele care le dau conţinut şi sens, se relevă cel mai bine, într-o formă concentrată,
în învăţământul obligatoriu. Şcoala resimte impactul zonei în care se află – sărăcia din
punct de vedere economic, nu oferă elevilor oportunităţi de dezvoltare personală, o mare
parte a familiilor întâmpină dificultăţi sociale şi au nivel de pregătire mediu. Este nevoie
ca şcoala să ofere elevilor condiţii şi deschideri care să le permită progresul raportat la
rezultatele anterioare şi „background-ul social” şi să le faciliteze integrarea socială.
Învăţământul românesc de astăzi este, ca şi societatea în care funcţionează, la răscruce.
Între trecutul mai îndepărtat de care s-a străduit să se despartă şi viitorul european al unei
societăţi şi economii ale cunoaşterii ce trebuie adus în prezentul cotidian al acţiunilor
consecvente, timpul solicită atât revizuiri şi corecţii, cât şi construcţii consecvente. Este
timpul „oportunităţilor constructive”. Copiii trebuie educaţi pentru o lume în schimbare –
să fie pregătiţi să înveţe pe tot parcursul vieţii – pentru a acumula cunoştinţe, a-şi
dezvolta abilităţile şi atitudinile şi a se adapta la o lume complexă şi interdependentă.
O nouă organizare a sistemului de formare, perfecţionare şi stimulare a personalului
didactic se impune pe scena educaţiei noului mileniu, atâta vreme cât cadrul didactic
deţine o poziţie cheie în orice şcoală. Un mod nou de reprezentare a elevului în şcoală, de
afirmare a capacităţilor şi iniţiativelor, aşteptărilor şi speranţelor acestuia trebuie să-şi
construiască drumul într-o lume din ce în ce mai individualizată. Şi în acelaşi timp, o
nouă concepţie despre organizarea, transmiterea şi construcţia valorilor societăţii şi
cunoaşterii în educaţie este de aşteptat să se afirme, dar mai ales să se dezvolte. Este
nevoie ca în perioada următoare, inovaţia introdusă în procesul de învăţământ, din şcoală,
să devină practică curentă pentru ca ameliorarea şcolară să fie un proces convergent şi
continuu.
În fundamentarea proiectului de dezvoltare instituţională am îmbinat analiza cantitativă
cu cea calitativă şi ne-am concentrat cu precădere asupra orientărilor, atitudinilor sau
96
opţiunilor celor implicaţi direct: personal didactic, nedidactic şi auxiliar, elevi, părinţi,
comunitate locală. Intenţia noastră a fost de a investiga efecte ale reformei pentru ca, pe
această bază, să inserăm politici ulterioare de ameliorare.
97
VIZIUNEA ȘCOLII
Viziunea școlii reprezintă modelul ideal al organizației noastre peste un timp, după ce va
reuși să-și atingă scopurile propuse, echivalează deci cu “viziunea de succes”. Elementele
viziunii școlii:
1. De lungă durată
Creștere demografică, instituțională, structurală
2. De durată medie
Resurse financiare
Infrastructură
Imaginea/poziția în comunitate
3. De scurtă durată
Programe de activități
Resurse umane
Viziunea cuprinde discordanța dintre aspirațiile organizației și posibilitățile ei –
adică atuurile și provocările organizației. Viziunea trebuie să devină un ghid de acțiune –
înțelegerea direcției de acțiune și a consecințelor.
Adaptându-se în mod firesc cerințelor societății de mâine și promovând o dezvoltare
susținută și conformă realităților europene, viziunea Școlii Gimnaziale Alecu Russo se
poate exprima sintetic astfel:
În viziunea școlii noastre, procesul instructiv-educativ trebuie să satisfacă cerințele
învățământului modern european, să ofere clienților noștri servicii educaționale de
calitate, care să atingă indicatorii și standardele de referință impuse de normele calității.
Ne propunem ca prin calitatea serviciilor, să satisfacem încrederea publică și să ne
afirmăm ca ofertă publică viabilă, să contribuim la dezvoltarea personală a clienților
noștri prin formarea capacităților cognitive și prin însușirea de către aceștia a valorilor
civice, morale și estetice. Concepem școala ca instituțiecapabilă să aplice principiile și
direcțiile reformei, să se integreze în normele europene și naționale, deschisă către
comunitate, care susține dezvoltarea și ca organizație care valorizează diversitatea și
diferențele clienților noștri, în care să se facă o educație incluzivă, facilitând accesul și
Promovarea programelor educaționale centrate pe valori și
principii ale educației europene, care să ofere copiilor
posibilitatea dezvoltării lor optime în ceea ce privește
autonomia personală și socială, responsabilitatea, încrederea
în sine și toleranța.
98
participarea la procesul atât de complex, instructiv-educativ în care sunt cuprinși toți
actorii educaționali și toți factorii interesați. Țelul nostru este să devenim o unitate școlară
de referință integrată nevoilor sociale ale comunității, care să realizeze pregătirea pentru
viitor, la standarde europene. Dorind o viziune dinamică, științifică, pragmatică, viziunea
școlii s-a centrat, raportându-ne la următoarele domenii:
Curriculum: obținerea unor rezultate competitive asigurând calitatea procesului
instructiv/educativ; stimularea performanțelor individuale ale elevilor, dezvoltarea
personalității elevilor, formarea competențelor intelectuale, stimularea motivației
învățării, asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală; educație în sprijinul valorilor
societății noastre
Resurse umane: elevul trebuie să găsească în școală un al doilea cămin care să-i
ofere nu numai cunoștințele necesare trecerii într-o treaptă superioară de
învățământ, ci și un cadru propice dezvoltării personalității lor ca viitori cetățeni,
capabili să facă față cerințelor contemporane; stimularea cadrelor didactice nu
numai în vederea perfecționării, ci și prin implicarea lor în actul decizional,
responsabilizarea acestora
Resurse material-financiare: demararea lucrărilor prevăzute în programul de
dezvoltare școlară, ceea ce va permite crearea unei imagini noi. Astfel se vor putea
pune în valoare atât baza materială a școlii, resursele umane ceea ce va duce la
creșterea prestigiului școlii în comunitatea locală; amenajarea unei săli de lectură
corespunzătoare; continuarea informatizării prin extinderea rețelei de calculatoare
și conectarea la internet a tuturor sălilor de clasă
Relații comunitare: creșterea prestigiului școlii prin colaborarea cu parteneri direct
interesați, participarea și obținerea unor rezultate la activitățile propuse de către
parteneri.
99
MISIUNEA ȘCOLII
Misiunea trebuie să clarifice scopul unei organizații și indică DE CE face
organizația ceea ce face. Am definit misiunea răspunzând la următoarele întrebări:
1. CE vom face?
2. PENTRU CINE vom face?
3. CUM vom face?
4. DE CE vom face?
5. UNDE vom face?
Răspunsul la întrebare reiese din necesitățile grupului-țintă:
1. Ce funcții are organizația? Delimitarea obiectivelor am efectuat-o cât mai corect.
2. Pentru cine: grupul-țintă
3. Cum își va realiza organizația funcțiile?
4. De ceorganizația face ce face?
5. Unde va face organizația ceea ce dorește să facă? Stabilește aria geografică.
Școala noastră are porțile deschise tuturor celor care vor să cunoască, să învețe, să
înțeleagă, să se formeze și să se împlinească, oferind șanse egale, prin servicii
educaționale de calitate. Dorim pentru elevii noștri: o educație conform standardelor
europene; adaptare la situațiile de schimbare specifice unei societăți în dezvoltare;
capacitatea de a comunica în situații diverse, în limba maternă și într-o limbă de circulație
internațională; performanțe înalte la toate disciplinele de învățământ; cunoașterea și
aplicarea tehnicilor de operare pe calculator. Misiunea școlii derivă din idealul
educațional de formare a personalității umane și constă în asigurarea pregătirii optime a
elevilor pentru învățământul liceal, precum și însușirea de către elevi a sistemului
valorilor culturale, morale și etice, necesare unei raportări eficiente la cerințele unei
societăți în permanentă schimbare.
SUMTEM O ȘCOALĂ PENTRU FIECARE, BAZATĂ PE
DORINȚĂ POZITIVĂ ȘI RESPECT RECIPROC! ÎMPREUNĂ
CONSTRUIM, ÎNVĂȚĂM, INOVĂM, PĂSTRĂM TRADIȚIILE!
PREGĂTIM ABSOLVENȚI CU ABILITĂȚI NECESARE
AUTONOMIEI PERSONALE CARE SĂ LE PERMITĂ
INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ, ÎN FUNCȚIE DE
POTENȚIALUL INDIVIDUAL MAXIM! DORIM CA FIECARE
COPIL SĂ BENEFICIEZE DE ȘANSA DE A FI EDUCAT CA
UN BUN CETĂȚEAN EUROPEAN, CREATIV, DAR ȘI CRITIC
ȘI AUTOCRITIC, CAPABIL SĂ SE INTEGREZE ÎN ORICE
ȚARĂ EUROPEANĂ!
100
Educația este cel mai puternic motor al schimbărilor sociale, dar pentru activarea
acestuia sunt necesare schimbări fundamentale, care să facă posibilă dezvoltarea unei
societăți echitabile bazată pe cunoaștere. În acest scop școala noastră își propune să
dezvolte o cultură organizațională de tip rețea care să promoveze valori și credințe
împărtășite de educatori, elevi și părinți punând accentul pe învățare și creând un climat
educativ de învățare. Învățarea trebuie să treacă dincolo de zidurile clasei, încorporând
discipline și tehnologii complexe care să-i ajute pe elevi să se integreze într-o societate în
schimbare. Învățarea trebuie centrată pe elev, înglobând cele mai noi idei și practici
pedagogice. Ne propunem să dezvoltăm în parteneriat cu comunitatea locală un mediu
favorabil educației bazat pe valori morale, antreprenoriale, tehnologice, informaționale,
religioase, ecologice,etc.
101
ȚINTE STRATEGICE
Ţintele strategice pentru dezvoltarea instituţională a Şcolii Gimnaziale Alecu Russo, în
perioada următorilor4 ani, reprezintă soluţii propuse pentru rezolvarea optimă a
problemelor prioritare identificate pe baza analizelor SWOT. Pentru clarificarea
conceptuală şi metodică, sunt prezentate în continuare elementelede bază ale problemelor
considerate prioritare la această dată şi ţintele strategice asociate. Formulareaproblemelor
porneşte de la sinteza contextului favorabil (punctele tari ale domeniului),
evidenţiazăeventualele contradicţii şi analizează sintetic potenţialul impact al punctelor
slabe şi ameninţărilor careconturează problema asupra misiunii asumate. Pentru ţintele
strategice, s-a căutat o formulare generală,dar care să evidenţieze scopul propus şi să aibă
pertinenţa necesară la nivelul tuturor actorilor implicaţi.
Problema 1: Absenteism, motivare pentru studiu şi carieră. Rezultatele elevilor la
clasă şiconcursuri şcolare sunt bune şi foarte bune. Există o ofertă importantă de activităţi
extracurriculare şiextraşcolare, iar elevii optează în număr relativ mare pentru aceste
activităţi şi le urmează consecvent. Înpofida acestor rezultate remarcabile, se constată
existenţa unui număr de absenţe de la activităţiledidactice, adesea susţinute şi încurajate
chiar şi de părinţi. Absenteismul la nivelul şcoliieste însoţit de asemenea de o selectivitate
pronunţată a studiului şi participării. Incluzând şi clasele mici înanaliză, pentru care nota
este un obiectiv important, se constată ponderea semnificativă a motivaţiei de tipextrinsec
pentru studiu la toate nivelurile. Ca efect principal, motivaţia de tip extrinsec conjugată
cuabsenţa de la activităţile didactice determină lipsuri în formarea competenţelorgenerale
şi specifice prevăzute de programele şcolare. Absenteismul, motivaţia de tip extrinsec
şiselectivitatea studiului nu se pot disocia de problematica recuperării abilităţilor şi
competenţelor.Carenţele în cunoştinţele şi abilităţile elevilor au ca efect limitarea
opţiunilor acestora privind admiterea în liceu. Prin efectele analizate succint aici,
motivaţiaextrinsecă şi absenteismul reprezintă conjugat un risc potenţial major pentru
realizarea misiunii asumate.Descurajarea şi combaterea absenteismului şi construcţia
motivaţiei intrinseci pentru studiu presupunacţiuni consecvente şi de lungă durată asupra
factorilor interni determinanţi: gradul de încărcare alprogramelor şcolare şi al
programului elevilor, atractivitatea activităţilor didactice, demonstrareanecesităţii
studiului prin activităţilor curriculare, extracurriculare şi extraşcolare complementare,
calitateadisciplinei etc. Pentru a orienta în mod efectiv şi eficient la nivel strategic
rezolvarea acestei problem complexe, într-o abordare pozitivă care vizează obţinerea de
rezultate, se propune următoarea ţintăstrategică pentru orizontul de timp 2014/2016:
Ţinta strategică 1: Îmbunătăţirea participării elevilor (cantitativ şi calitativ)
laactivităţile didactice prin atragerea şi motivarea acestora
Problema 2: Formalism în metodele şi tehnicile de predare-învăţare şi evaluare.
Şcoaladispune de un personal didactic cu înaltă calificare – majoritatea cadrelor didactice
având gradul didacticI. Rezultatele cadrelor didactice sunt recunoscute prin gradaţii de
merit şi distincţii – ponderea celor carebeneficiază de astfel de recompense fiind
102
importantă. Există un număr important de cadre didacticeresursă – mentori, formatori,
metodişti. Rezultatele obţinute de elevi răspund în cea mai mare măsurăaşteptărilor faţă
de o resursă umană de înaltă calitate. Trecând dincolo de indicatori şi date statistice,
seconstată însă existenţa în continuare a unui formalism/tradiţionalism pronunţat în
metodele şi tehnicile utilizate la clasă în procesul de predare-învăţare şi evaluare.
Abordarea formală şi tradiţionalistă seînregistrează de la nivelul proiectării curriculare
(planificări, documente de catedră etc.) până la nivelulactivităţilor concrete în clasă.
Astfel, accentul în procesul educaţional este pus în foarte multe cazuri(înţelegând cadre
didactice şi/sau activităţi didactice) pe predare şi nu pe învăţare activă, pe transmiterede
informaţii şi nu pe formare şi exersare de competenţe. Abordarea didactică este în multe
cazuri monodisciplinarăşi excesiv teoretizată. Instruirea asistată de calculator,
experimentul didactic frontal,activitatea diferenţiată individuală şi pe grupe, elaborarea
de proiecte, evaluarea planificată şi prin tehnicivariate etc. nu sunt metode cu o
răspândire suficient de largă în activitatea tuturor cadrelor didactice.Abordarea formală şi
tradiţionalistă a procesului didactic au în principal efecte asupra calităţiicompetenţelor
formate la elevi (accent pe cunoştinţe şi neglijarea recuperării abilităţilor şi
atitudinilorasociate) şi asupra abilitării lor pentru a învăţa pe parcursul întregii vieţi. Din
această perspectivă,problema identificată aici este o ameninţare internă pentru misiunea
asumată. Punând accent pe abilitareaelevilor pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi,
ţinta strategică propusă pentru abordarea problemeiidentificate se poate formula astfel:
Ţinta strategică 2: Accent pe învăţarea în clasă prin metode didactice
moderne,interactive, centrate pe elev
Problema 3: Calitate redusă a infrastructurii spaţiilor de şcolarizare. În anul şcolar
2010/2011 a foststabilit un plan de acţiune pe 4 ani vizând îmbunătăţirea condiţiilor
educaţionale din școală. Planul a fost aprobat de Consiliul Profesoral şi a intrat în
aplicare, obiectivelemari de investiţii fiind agreate cu Consiliul Local. Planul de
dezvoltare a bazei materiale abeneficiat de finanţare de la bugetul naţional şi bugetul
local. Investiţiile şi lucrările realizate auîmbunătăţit în mod evident condiţiile în care se
desfăşoară activitatea în şcoală. Au rămas însă încontinuare nerezolvată calitatea generală
a spaţiilor de şcolarizare, în privinţa instalațiilor termice, sanitare și electrice. Având în
vedereefectele negative pe care le are această situaţie asupra calităţii şi eficienţei
procesului educaţional şiimaginii şcolii în comunitate, se propune următoarea ţintă
strategică privind baza materială a unităţii deînvăţământ:
Ţinta strategică 3: Îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de şcolarizare existente Problema 4: Coerenţa şi priorităţile proiectelor de cooperare europeană. În perioada
2013-2015, școala a contractat şi pus în aplicare 1 proiect şcolar Comenius. Proiectele
derulate au acoperit o arie relativ largă deinterese ale elevilor, cadrelor didactice şi
managementului unităţii de învăţământ. Coerenţa verticală aproiectelor şi răspunsul la
priorităţile dezvoltării instituţionale din perioada menţionată a fost, relativ ridicată.
Această situaţie a fost determinată, pe de o parte, de motive obiective, externeşcolii –
parteneri coordonatori disponibili şi aria lor de interese, condiţiile de finanţare impuse la
103
nivelnaţional (un singur tip de proiect) etc. Evaluând potenţialele beneficii din
perspectiva misiuniiasumate, se pot identifica două domenii prioritare care să orienteze
strategic proiectele europene decooperare în continuare: (1) educaţia pentru cetăţenie
europeană şi (2) dezvoltarea/exersareacompetenţelor lingvistice şi tehnice. Incluzând
drepturi, obligaţii şi participarea activă în societate şi viaţapolitică, cetăţenia europeană
vizează consolidarea imaginii şi identităţii Uniunii Europene şi implicareamai profundă a
cetăţeanului în procesul de integrare europeană. În consecinţă, pentru a răspunde misiunii
asumate şi pentru a asigura coerenţa şi eficienţa acţiunilor din cadrul proiectelor de
cooperare europeană,se propune următoarea ţintă strategică:
Ţinta strategică 4: Educarea elevilor pentru cetăţenie europeană
şiformarea/exersarea competenţelor lingvistice şi tehnice la elevi prin
activităţirealizate în parteneriat cu şcoli din Uniunea Europeană
Referitor la opţiunile strategice selectate pentru realizarea ţintelor propuse, trebuie
menţionateurmătoarele:
1) Sunt vizate în principiu acţiuni complementare în cadrul celor patru opţiuni strategice
debază – investiţie în resurse umane, dezvoltare curriculară, finanţare şi dotare şi relaţii
comunitare.În funcţie de specificitatea ţintei strategice, anumite opţiuni sunt utilizate cu
predilecţie, iar unelepot să lipsească.
2) Ţintele strategice 1 şi 2 au un caracter complementar. Din acest motiv, pentru aceste
ţinte,o parte din opţiunile strategice sunt comune.
3) Opţiunile strategice se transpun la nivel tactic prin programe (multi)anuale care pot
vizauna sau mai multe ţine strategice.
Au fost elaborate obiective strategice pentru fiecare dintre ţintele strategice stabilite, în
vederea analizei activităţilor concrete pentru realizarea acestora.
Ţinta strategică 1: Îmbunătăţirea participării elevilor (cantitativ şi calitativ) la
activităţile didactice prin atragerea şi motivarea acestora
OS.1.1. Asigurarea accesului tuturor beneficiarilor potenţiali ai educaţiei la programele
de studii ale Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi
OS.1.2. Implementarea măsurilor legislative şi organizatorice pentru corelarea
Curriculum-ului Naţional şi a Curriculum-ului la Decizia Şcolii cu oferta
educaţională a Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi
OS.1.3. Monitorizarea procesului de predare – învăţare – evaluare din perspectiva
dezvoltării competenţelor cheie şi a centrării activităţilor pe beneficiarii direcţi şi
pe cerinţele lor educaţionale
OS.1.4. Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor prin aplicarea sistemului de
evaluarea naţională periodică
OS.1.5. Promovarea serviciilor educaţionale adaptate la copiii cu cerinţe educaţionale
speciale
OS.1.6. Susţinerea performanţelor elevilor cu aptitudini înalte prin organizarea şi
participarea la olimpiade, concursuri, competiţii
OS.1.7. Susţinerea activităţilor extracurriculare din perspectiva educaţiei nonformale şi
104
informale
OS.1.8. Prevenirea abandonului şcolar prin măsuri active de identificare a nevoilor
beneficiarilor direcţi şi de optimizare a procesului instructiv-educativ
Ţinta strategică 2: Accent pe învăţarea în clasă prin metode didactice moderne,
interactive, centrate pe elev
OS.2.1. Evaluarea anuală a performanţelor individuale ale personalului didactic,
didactic-auxiliar şi nedidactic utilizând indicatori de performanţă adecvaţi
misiunii Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi
OS.2.2. Identificarea nevoilor de dezvoltare profesională a personalului didactic,
didactic-auxiliar şi nedidactic şi crearea de oportunităţi de formare continuă
OS.2.3. Sprijinirea personalului didactic debutant în vederea adaptării la cerinţele de
calitate ale Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi
OS.2.4. Susţinerea activităţilor de cercetare ştiinţifică, didactică a specializării şi
promovarea de parteneriate cu mediul universitar
Ţinta strategică 3: Îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de şcolarizare existente OS.3.1. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli adecvând obiectivele strategice
ale Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi cu cerinţele unei bune guvernări
financiare
OS.3.2. Optimizarea bazei materiale în corelaţie cu cerinţele de implementare a unui
învăţământ modern şi cu cerinţele de îmbunătăţire a calităţii
OS.3.3. Conducerea activităţilor specifice Compartimentului Financiar-Contabilitate în
condiţii de eficienţă şi transparenţă
OS.3.4. Organizarea activităţilor aferente achiziţiilor publice în condiţii de legalitate,
economicitate şi oportunitate
Ţinta strategică 4: Educarea elevilor pentru cetăţenie europeană şi formarea/
exersarea competenţelor lingvistice şi tehnice la elevi prin activităţi realizate în
parteneriat cu şcoli din Uniunea Europeană
OS.4.1. Crearea de oportunităţi pentru dezvoltarea rolului de partener educativ al
părinţilor
OS.4.2. Crearea de oportunităţi pentru dezvoltarea şi implementarea unor proiecte în
parteneriat cu şcoli din Uniunea Europeană
OS.4.3. Promovarea imaginii Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi în comunitatea
locală, bazată pe principii de marketing educaţional
OS.4.4. Promovarea de parteneriate pe plan local, regional şi naţional
105
106
OPȚIUNI STRATEGICE
ținte strategice/
opțiuni strategice
Opțiunea investiției
în resursa umană
Opțiunea
curriculară
Opțiunea financiară și a
Dotărilor materiale
Opțiunea relațiilor
comunitare
1. Îmbunătăţirea
participării elevilor (cantitativşi
calitativ) la activităţiledidactice
prin atragerea şimotivarea
acestora
2. Accent pe învăţarea
În clasă prin metode
didacticemoderne, interactive,
centrate
pe elev
-Formarea continuă şi
perfecţionarea
personalului
didactic în scopul
promovării metodelor
didactice moderne,
interactive, centrate pe
elev
-Atragerea şi
menţinerea
personalului didactic
cu
performanţe deosebite
-Monitorizarea şi
îndrumarea activităţilor
didactice, inclusiv prin
utilizarea cadrelor-
resursă
existente la nivelul
şcolii
- Îmbunătăţirea
frecvenţei
şi calităţii activităţilor
metodice şi ştiinţifice
la
nivelul catedrelor de
specialitate
-Adaptare şi planificare
coerentă conţinuturi,
competenţe, metode
vizând
creşterea atractivităţii
orelor
-Aplicarea curriculumului
la clasă pebază de metode
didacticemoderne, inclusiv
prinutilizarea instruirii
asistate decalculator,
utilizând mijloace
didactice şi auxiliare
curriculare care să crească
atractivitatea orelor
-Diversificarea
metodelor de evaluare,
planificarea şi
standardizareaevaluării
elevilor şi creşterea
transparenţei acesteia
-Ofertă educaţională(CDŞ,
activităţiextracurriculare şi
extraşcolare) dinamică şi
coerentă, conformă cu
nevoile elevilor şi
resursele
existente
-Planificarea şi realizarea
de activităţi educative şi
de
-Îmbunătăţirea dotării cu
mijloace şi materiale
didactice, inclusiv la
nivelul
tehnicii de calcul şi a
programelor de calculator
-Încadrarea activităţilor
extracurriculare în norma
didactică şi plata acestora
-Promovarea şisusţinerea
performanţelorînalte
(recompense, finanţare
concursuri şi competiţii)
-Finanţarea activităţilor
elevilor în domeniul
redacţional, cultural,
artistic
şi sportiv
- Stabilirea/revizuirea
relaţiilor de parteneriat
cu
instituţii locale de
învăţământ, cultură şi
artă
vizând organizarea de
activităţi complementare/
motivatoare studiului
(Ziua
Porţilor Deschise,
simpozioane etc.)
- Accentuarea rolului şi
responsabilităţii
părinţilor în
monitorizarea participării
elevilor la activităţi
-Recompensarea cadrelor
didactice cu performanţe
deosebite în activitate pe
bazaunui sistem de criterii
stabilite prin consens
-Finanţarea unoractivităţi
specifice pentruîncurajarea
performanţeiînalte a
elevilor –
concursuri/competiţii
locale
-Documentare actuală şi
- Colaborarea cu IŞJ şi
CCD în scopul formării
continue, precum şi
pentru
susţinerea şi promovarea
iniţiativelor cadrelor
didactice din şcoală
- Implicarea unui număr
mai mare de cadre
didactice
în cooperarea europeană
în
107
orientare şcolară
modernă privind teoria şi
practica pedagogică
-Asigurarea comunicării
la nivel local, naţional şi
european între cadrele
didactice prin dotare
tehnicăşi servicii Internet
domeniul educaţiei şi
facilitarea schimbului de
bune practici în
activitatea
didactică
3. Îmbunătăţirea calităţii
spaţiilor de şcolarizare
existente
- Informarea corectă şi
completă a tuturor
„actorilor”şi
motivarea/ mobilizarea
acestora pentru
dezvoltarea şi dotarea
spaţiilor de şcolarizare
- Organizarea
echipelor
de proiect (în cazul
obţineriide finanţări
externe)
- Formarea specifică
prin
programe acreditate a
personalului implicat
în
achiziţiile publice
-Nu este cazul
-Atragerea de fonduri de
la bugetul local, bugetul
naţional, comunitatea
europeană şi din
sponsorizări
-Finalizarea execuţiei
reabilitării școlii
-Dotarea cu mobilier
şcolar a spaţiilor de
şcolarizare
-Dotarea cu mijloace şi
material didactic a
laboratoarelor
-Reabilitarea spaţiului
destinat fondului
documentar
al Bibliotecii
-Achiziţia de mobilier
şcolar nou
-Reamenajareaterenurilor
de sport (asfaltare, dotare)
-Expertiză tehnică din
partea ISJ şi Consiliul
Local
pentrumonitorizarea şi
evaluareaexecuţiei
lucrărilor de reabilitare
-Colaborare permanentă
cu Consiliul Local,
Primărie pentru
finanţarea
obiectivelor propuse
-Stabilirea de relaţii
contractuale cu
finanţatori şiexecutanţi
(local-naţional)
4. Educarea elevilor
pentrucetăţenie europeană
şiformarea/exersareacompetenţelor
lingvistice şitehnice la elevi prin
activităţi
realizate în parteneriat cu şcolidin
Uniunea Europeană
- Activităţi de formare
pentru cadrele
didactice
implicate în proiecte,
vizând educaţia pentru
cetăţenie europeană
- Organizarea
-Includerea în oferta
educaţională a unui curs
de
educaţie pentru cetăţenie
europeană
-Accentuareadimensiunii
europene încurriculum
-(Co)finanţarea
activităţilor şi produselor
realizate în parteneriat cu
şcoli din UE
-Asigurarea comunicării
prin dotare tehnică şi
serviciiInternet
-Implicarea părinţilor,
reprezentanţilor
comunităţii
şi partenerilor
tradiţionali în
proiectele de cooperare
-Revizuirea relaţiilor de
108
echipelor
de proiect (profesori,
elevi)
- Informarea corectă şi
completă a cadrelor
didactice, elevilor şi
părinţilor privind
activităţile proiectelor
de
cooperare europeană
-Asigurarea coerenţei
între competenţele
prevăzutede programele
şcolare şi celeexersate în
activităţi realizateîn
parteneriat cu şcoli din UE
corespunzătoare
-Documentarea cursului
de educaţie pentru
cetăţenie
europeană
parteneriat (proiecte
autofinanţate) şi
orientarea
acestora spre ţinta
propusă
-Elaborarea
şiimplementarea de
proiecte
de cooperare finanţate de
UE
109
REZULTATE AȘTEPTATE
În tabelul următor sunt precizate principalele rezultate așteptate, asociate țintelor
strategice propuse pentru intervalul 2014 – 2019:
ținta strategică Rezultate așteptate
1.Îmbunătățirea participării elevilor
cantitativ și calitativ la activitățile
didactice (atragere, motivare)
Reducerea cu cel puţin 20% a numărului total şi normat pe
elev de absenţe
Cel puţin 95% dintre elevi participă la activităţile
extracurriculare şi extraşcolare organizate de şcoală
Cel puţin 35% dintre elevi au mediile generale curente
situate între 9 şi 10
Creşterea cu cel puţin 5% a promovabilității la Evaluarea
Națională
2.Accent pe învățarea în clasă prin
metode interactive, centrate pe elev
Cel puţin 75% din lecţii se desfăşoară prin metode didactice
moderne, interactive, centrate pe elev (instruire asistată de
calculator – minim 50%; activităţi experimentale, proiecte şi
similare – minim 80%; activitate diferenţiată individuală/pe
grupe – minim 50%)
Cel puţin 40% dintre cadrele didactice beneficiază de o
formă de recunoaştere a performanţei didactice (gradaţie de
merit, distincţii)
3.Îmbunătățirea calității spațiilor de
școlarizare existente
Există, sunt funcţionale şi au inclusiv dotare cu tehnică de
calcul şi acces permanent la internet toate laboratoarele și
cabinetele
Există şi sunt funcţionale terenurile de minifotbal
Există şi este funcţional (deschis publicului) spaţiul pentru
fondul documentar al Bibliotecii
Cel puţin 85% din mobilierul şcolar este nou, iar aspectul
general al claselor este semnificativ îmbunătăţit (dovezi
fotografice)
Unitatea are aviz sanitar de funcţionare permanent
Există şi este funcţional 1 spaţiu de joacă pentrucopii
Unitatea şcolară este anvelopată prin exterior
4.Educarea elevilor pentru cetățenie
europeană și formarea/exersarea
competențelor lingvistice și tehnice
la elevi prin proiecte de cooperare
europeană
Cel puţin 95% dintre elevi participă anual laactivităţile
organizate în cadrul proiectelor decooperare europeană
(autofinanţate şi cu finanţare dela Comunitatea Europeană)
Cel puţin 50% dintre elevi participă la activităţide
voluntariat în interesul comunităţii locale
(calitativ) Elevii demonstrează în viaţa de zi cuzi a şcolii şi
în activităţi organizate în afara şcolii(vizite, spectacole, altele)
o atitudine civicăresponsabilă
(calitativ) Elevii demonstrează în activitatea laclasă şi în alte
contexte (competiţii, alte tipuri demanifestări) cunoştinţe şi
atitudini privind drepturileşi obligaţiile cetăţeanului european
110
PLANIFICARE TACTICĂ – PROGRAME
La nivel strategic, caracterul problemelor care stau la baza formulării ţintelor şi
complexitatea relaţiilor dintre domeniile funcţionale determină o abordare prin acţiuni
complementare în cadrul celor patru opţiuni strategice de bază. La nivel tactic, pentru a
asigura coerenţa şi eficienţamijloacelor concrete de realizare a strategiei propuse, sunt
propuse programe (multi)anualeelaborate pentru fiecare opţiune strategică. În esenţă (v.
tabelul din cadrul paragrafului Opţiunistrategice), tactica propusă pune în aplicare pe
verticală fiecare opţiune strategică, iar obiectiveleprogramelor vizează pe orizontală
atingerea ţintelor strategice.
2.1 Obiectivele programelor
În tabelul următor sunt prezentate sintetic programele propuse pentru realizarea
ţintelorstrategice, precizând obiectivele generale ale programelor, ţintele vizate de fiecare
program şiperioada propusă pentru derulare.
Denumirea
Programului
Obiectivele generale ale programului
ținte
strategice
perioada
Formarea continuă a
personalului
1) Formarea la întreg personaluldidactic a
competenţelor profesionale necesarepredării-
învăţării prin metode didacticemoderne, interactive,
centrate pe elev
2) Formarea personalului didacticimplicat în
proiecte de cooperare europeanăprivind
managementul de proiect
3) Formarea personalului didactic dincatedrele de
limbi moderne şi om şi societateprivind educaţia
pentru cetăţenie europeană
4) Formarea specifică a personaluluiimplicat în
achiziţiile publice
1-4
2014-2018
Ofertă educațională
dinamică și coerentă
1) Elaborarea şi aplicarea CDŞ pebaza propunerilor
catedrelor şi prin consultareaelevilor şi părinţilor,
asigurând coerenţa activităţilor la nivel de
conţinuturi şicompetenţe
2) Proiectarea şi realizareaactivităţilor
extracurriculare şi extraşcolare carăspuns la nevoi
specifice de învăţare aleelevilor, vizând completarea
şi sprijinireacompetenţelor prevăzute de programele
şcolare
3) Organizarea de concursuri,competiţii şi alte
manifestări pentru promovareaelevilor şi motivarea
1,2,4
2014-2018
111
performanţelor şcolareînalte
4) Integrarea în oferta educaţională aactivităţilor
educative şi de orientare şcolară şiprofesională
Îmbunătățirea
calității spațiilor de
școlarizare
1) Reabilitarea instalației termice, electrice, sanitare
2) Reamenajarea spaţiului de joacădin curtea şcolii
pentru activităţiextracurriculare, extraşcolare şi pe
grupe
3) Reabilitarea terenului de sport(bituminare, dotări)
4) Reparaţii şi igienizări ale spaţiilorde şcolarizare
5) Anveloparea exterioară a corpuluide clădire
3
2014-2018
Finanțare și achiziții 1) Atragerea de finanţări pentruderularea proiectelor
specifice de dezvoltare abazei materiale
2) Înlocuirea/modernizarea tehnicii decalcul
3) Achiziţia de mijloace şi material didactice pentru
laboratoare și cabinet, conform solicitărilor
catedrelor
4) Înlocuirea întregului mobilierşcolar învechit şi
deteriorat
1-4
2014-2018
Dezvoltarea relațiilor
comunitare
1) Dezvoltarea parteneriatelortradiţionale cu unităţi
şcolare din judeţ, ţară şipe plan internaţional în
cadrul SNAC, în scopulorganizării de activităţi
complementare/motivatoare studiului
2) Iniţierea de activităţi de educaţienonformală prin
ateliere şi cercuri tematice
3) Realizarea de parteneriate decolaborare cu
instituţii de cultură şi artă pentru susţinerea
participăriielevilor la activităţile organizate de
acestea(ocuparea timpului liber)
4) Realizarea de parteneriate decolaborare cu firme
şi instituţii pentru susţinerea activităţilor
extrașcolare
5) Asigurarea expertizei tehnice dinpartea ISJ şi
Consiliului Local pentru derularea investiţiilor şi
lucrărilor
6) Realizarea/revizuirea de proiectede cooperare
europeană pentru susţinereaeducaţiei pentru
cetăţenie europeană şiformarea/exersarea la elevi a
competenţelorlingvistice şi tehnice
1-4
2014-2018
112
2.2 Estimarea resurselor necesare
În tabelul următor sunt indicate categoriile şi estimările la această dată privind resursele
necesarederulării programelor propuse. De menţionat că resursele financiare se referă la
întreaga perioadă dederulare a programelor (4 ani – cu excepţia programului 3).
Resursele financiare nuinclud cheltuielile de personal, respectiv cheltuielile pentru
materiale de curăţenie, încălzit,iluminat, apă, canal şi salubritate. Cheltuielile pentru
serviciile de comunicare (poştă, telefon, radio,internet) sunt repartizate relativ
proporţional între programe (după reţinerea a 50% dincosturile istorice pentru
funcţionarea curentă a şcolii).
Resurse informaţionale:
- Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, Strategia Naţionala deDezvoltare
Durabila, Strategia Europa 2020;
- legislaţie specifica;
- site-uri: Ministerul Educației Naționale, MinisterulDezvoltarii Regionale si Turismului,
Ministerul Mediului si Padurilor, Agenţia pentruProtecţia Mediului etc;
- materiale destinate implementarii programelor curriculare sau extracurricularedestinate
educaţiei pentru dezvoltare durabila.
Resurse de experienţa si expertiza:
- echipa manageriala;
- consilierul educativ;
- reprezentanţii instituţiilor interesate;
- personal implicat anterior în proiecte destinate educaţiei pentru dezvoltare durabila ;
- experţi interni si externi din echipele de implementare ale proiectelor destinate
educaţiei pentru dezvoltare durabila.
Resurse de timp alocate anual pentru:
- implementarea unei politici coerente vizând Educaţia pentru Dezvoltare
Durabila(EDD), armonizata cu tendinţele europene si naţionale de promovare a
educaţieisocioculturale, ecologice si economice;
- initierea, implementarea si evaluarea activitaţilor derulate în cadrul parteneriatelor în
domeniul educaţiei socioculturale, ecologice si economice, din perspectiva beneficiilor
aduse parţilor;
- asigurarea sustenabilitaţii acelor activitaţi educative, care aduc beneficii
întregiicomunitaţi educaţionale si locale, din perspectiva EDD
Resurse de autoritate si putere:
- Consiliul Judeţean
- Primaria , Consiliul Local
- ISJ
- Agenţia pentru Protecţia Mediului
- instituţii si organizaţii care implementeaza proiecte destinate dezvoltarii durabile.
113
Program
Resurse umane
Resurse materiale
Resurse financiare
Mii lei/an
1.
Formarea
continuă a
personalului
director
responsabili de comisii
metodice/arii curriculare şi
departamente
comisia de dezvoltare
profesională
comisie pentru asigurarea
calității
tehnică decalcul şi
multiplicare
cărţi şipublicaţii
serviciicomunicare
consumabile
2- cărţi şi publicaţii
8-servicii comunicare
3- consumabile
4-(co)finanţare
Programe formare
2.
Ofertă
educaţională
dinamică şi
coerentă
director
comisiapentru curriculum
responsabili de comisii
metodice/arii curriculare
diriginţi/învățători
comisie pentru asigurarea
calității
tehnică decalcul şi
multiplicare
cărţi şipublicaţii
laboratoareşi
cabinete funcţionale
mijloace şimateriale
didactice
serviciicomunicare
consumabile
10-cărţi şi publicaţii
20-reamenajări
laboratoare şicabinete
12-mijloacemultimedia
20-mijloace şi
Material didactice
8- servicii de
comunicare
5-consumabile
3.
Dezvoltarea şi
îmbunătăţirea
calităţii
spaţiilor de
şcolarizare
director
responsabili de comisii
metodice/arii curriculare şi
departamente
diriginţi/învățători
părinţi
personaladministrativ
comisie pentru asigurarea
calității
tehnică decalcul şi
multiplicare
programelegislaţie şi
contabilitate
serviciicomunicare
consumabile
material reparaţii
4.5- calculatoare
(administraţie)
1.5- programe
legislaţie şi contabilitate
10- servicii
comunicare
4- consumabile
12- material reparaţii
200- amenajare şi
dotare laboratoare și
cabinete
15- reabilitare spaţiu
Documentare Bibliotecă
25- reabilitare
terenuri de sport
4.
Finanţare şi
achiziţii
(notă:
achiziţiile
realizate sunt
menţionate la
fiecare
program în
parte)
director
responsabili de comisii
metodice/arii curriculare şi
departamente
diriginţi/învățători
părinţi
personaladministrativ
tehnică decalcul şi
multiplicare
programelegislaţie şi
contabilitate
serviciicomunicare
consumabile
1.5- programe
legislaţie şi contabilitate
10- servicii comunicare
4- consumabile
114
5.
Dezvoltarea
relaţiilor
conitare
director
coordonatoriproiecte
consiliereducativ
responsabili de comisii
metodice/arii curriculare
diriginţi/învățători
comisie pentru asigurarea
calității
elevi
părinţi
tehnică decalcul şi
multiplicare
cărţi şipublicaţii
serviciicomunicare
consumabile
2- cărţi şi publicaţii
7-serviciicomunicare
5-consumabile
4-protocol
4-concursuri,
competiţii, alte manifestări
5-publicaţii proprii
-deplasări şi
produse proiecte europene
115
Planificare operaţională – planuri managerial
Planurile mangeriale prezentate în continuare cuprind operaţionalizarea pentru cei patru
anişcolari vizaţi în proiectarea strategică a programelor propuse pentru realizarea ţintelor
strategice.Planurile manageriale sunt structurate pe programele propuse şi precizează la
nivelul fiecăruiprogram obiectivele specifice anului şcolar, activităţile considerate minim
necesare pentru atingereaobiectivelor propuse şi o estimare a resurselor necesare.
Activităţile proiectate pentru fiecareprogram sunt descrise succint (în cea mai mare parte
în termeni de rezultate aşteptate) şi suntprecizate responsabilităţi, termene (estimate) de
finalizare şi setul minim de indicatori obiectivi derealizare a activităţilor propuse.
Datorită caracteristicilor programelor propuse, trebuie menţionat că
anumite obiective şi activităţi se regăsesc similar sau identic în mai multe planuri
manageriale.În proiectarea la nivel operaţional este propusă o evaluare de progres pentru
fiecare dintreprogramele propuse – realizată la jumătatea ciclului de viaţă al acestora (2
ani). Evident nu esteposibilă la această dată precizarea rezultatelor acestor evaluări, dar se
are în vedere posibilitateaapariţiei şi/sau reformulării anumitor obiective şi activităţi ca
acţiune corectivă asupra desfăşurăriiprogramelor propuse. De asemenea, deoarece o parte
dintre obiectivele specifice propuse include analize de nevoi (populaţia şcolară,
personalul didactic şi curriculumul sunt în permanent evoluţie), s-a luat în considerare
posibilitatea introducerii unor obiective specifice şi activităţiasociate noi în anii următori,
rezultate din analizele de nevoi realizate.Pentru economia redactării, sunt utilizate în text
următoarele abrevieri (ordine alfabetică aici):
CA - Consiliul de administraţie
CC - Comisia pentru curriculum
CCE - Consiliul consultativ al elevilor
CDP - Comisia pentru perfecţionare, formare continuă şi dezvoltare profesională
CEAC - Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii
CP - Consiliul profesoral
CCP Consiliul Consultativ al părinţilor
ISJ - Inspectoratul Şcolar Judeţean Iași
CL- Consiliul Local Iași
SN - Săptămâna N din anul şcolar respectiv (cu început fixat la 01.09)
116
Anul scolar 2014-2015
1. Formarea continuă a personalului didactic
Obiective specifice
1) Realizarea unei analize de nevoi pentru identificarea priorităţilor (exprimate
înpersoane şi domenii) în formarea continuă a personalului didactic şi administrativ
2) Identificarea în colaborare cu CCD şi ISJ a programelor şi activităţilor de formarecare
răspund nevoilor identificate
3) Participarea a cel puţin 3/4 din personalul didactic (în special priorităţile) şi aîntregului
personal administrativ la programele şi activităţile de formare identificate
4) Realizarea la nivelul fiecărei catedre a cel puţin o activitate metodică şi cel puţin
1lecţie demonstrativă,lunar, vizând utilizarea la clasă a metodelor interactive, centrate pe
elev
5) Asistarea la cel puţin 1 oră pe lună a personalului didactic care a participat laprograme
şi activităţi de formare continuă
Activităţi şi indicatori de realizare
Descrierea activității responsabil termen indicatori
Informarea catedrelor şi personalului
adminsitrativ privind programul de
formare continuă
director S1 Proces verbal şedinţă
de informare
Stabilirea şi aplicarea metodologiei
pentru analiza de nevoi privind
formarea continuă
CDP, CEAC, com/
arii (colaborare cu
CCD şi ISJ)
S5 -Metodologie analiză de
nevoi
-Chestionare aplicate
(personal, elevi, părinţi)
-Procese verbale şedinţe
şi întâlniri (catedre, focus-
grupuri)
-Fişe de asistenţă la ore
Elaborarea, discutarea şi asumarea
analizei de nevoi privind priorităţile
în formarea continuă
CDP, com/arii
S8 -Analiza de nevoi (document
scris)
- Procese verbale şedinţe
catedre
Analiza ofertei locale, naţionale şi
europene de formare continuă şi
identificarea programelor care
răspund priorităţilor stabilite
CDP, resp. com/
arii (colaborare
CCD şi ISJ)
S10 -Diagramă asocierepriorităţi
(persoane şi domenii) şi
programe ofertate
Facilitarea participării şi participarea
efectivă a personalului laactivităţile
de formare
Director, resp.
com/ arii
(colaborare
cu furnizorii)
Cf.
ofertei
-Orar supliniri (după caz)
-Certificate/adeverinţe
participare
-Procese verbale activităţi
117
metodice catedre (minim 1
pe lună)
Monitorizare Director, CDP,
resp. com/ arii
Planifica
re
ulterioară
-Fişe de asistenţă la ore
(minim 2 pe săptămână)
-Procese verbale lecţii
demonstrative (minim 1 pe
lună)
Evaluare Director, CP/CA
CEAC
S18/S30
-Raport activitate CDP
-Extras raport CEAC
-Raport activitate director
-Proces verbal CP/C
Resurse necesare (estimare)
Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare
-director
- resp. com/ arii
-comisia formarecontinuă
-comisia calitate
-tehnică de calcul şimultiplicare
-cărţi şi publicaţii
-servicii comunicare
consumabile
-6.000/calculatoare (3 cabinete)
-1.000 /cărţi şipublicaţii
-1.250 serviciicomunicare
-750 consumabile
-1.000 (co)finanţareprograme
Anul școlar 2015 – 2016
1.Formarea continuă a personalului didactic
Obiective specifice
1) Stabilirea priorităţilor pentru anul curent (exprimate în persoane şi domenii)
înformarea continuă a personalului didactic şi administrativ
2) Identificarea în colaborare cu CCD şi ISJ a programelor şi activităţilor de formarecare
răspund nevoilor identificate
3) Participarea a cel puţin 3/4 din personalul didactic (priorităţile, după caz, altele decât
persoanele din anul precedent) la programele şi activităţile de formare identificate
4) Realizarea la nivelul fiecărei catedre a cel puţin o activitate metodică şi cel puţin 1
lecţie demonstrativă pe lună, vizând utilizarea la clasă a metodelor interactive, centrate pe
elev
5) Asistarea la cel puţin 2 ore pe semestru (suplimentare) a personalului didactic care a
participat la programe şi activităţi de formare continuă
118
Activităţi şi indicatori de realizare
Descrierea activității responsabil termen indicatori
Informarea catedrelor şi
personalului adminsitrativ privind
situaţia programului de formare
continuă
director S1 -Proces verbal şedinţăde
informare
Stabilirea priorităţilor pentru anul
curent pe baza metodologiei de
analiză de nevoi
CDP, CEAC,
resp. com/arii
(colaborarecu
CCD şi ISJ)
S5 -Chestionare aplicate(personal,
elevi, părinţi)
-Procese verbale şedinţeşi
întâlniri (com/arii, focus-grupuri)
-Fişe de asistenţă la ore
Elaborarea, discutarea şi
asumarea priorităţilor identificate
în formarea continuă
CDP, com/arii
S8 -Analiza de nevoi(document
scris)
-Procese verbale şedinţe com/arii
Analiza ofertei locale, naţionale şi
europene de formare continuă şi
identificarea programelor care
răspund priorităţilor stabilite
CDP, resp.
com/arii,
(colaborareCCD
şi ISJ)
S10 -Diagramă asocierepriorităţi
(persoane şi domenii) şiprograme
ofertate
Facilitarea participării şi
participarea efectivă a
personalului la
activităţile de formare
-Director, resp.
com/arii
(colaborarecu
furnizorii)
Cf.
ofertei
Orar supliniri (dupăcaz)
-Certificate/adeverinţeparticipare
-Procese verbaleactivităţi
metodice com/arii (minim 1 pe
lună)
Monitorizare -Director,CDP
-resp. com/arii
Planifica
re
ulterioară
-Fişe de asistenţă la ore(minim 2
pe semestru suplimentar)
-Procese verbale lecţii
demonstrative (minim 1 pe lună)
Evaluare (anuală) Director,CP/CA
CEAC
S18/S30
-Raport activitate CDP
-Extras raport CEAC
-Raport activitatedirector
-Proces verbal CP/CA
Evaluare de progres şi stabilirea
eventualelor corecţii la nivelul
programului
Director,CDP,CA
>S35
-Fişă de evaluare aprogramului
-Revizuirea (după caz) a
proiectului de dezvoltare
instituţională
Resurse necesare (estimare)
Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare
-director
-resp. com/arii
-comisia formare continuă
-comisia calitate
-tehnică de calcul şi multiplicare
-cărţi şi publicaţii
-servicii comunicare
-consumabile
-6.000 -calculatoare
-1.000 cărţi şi publicaţii
-1.250 –servicii comunicare
-750 -consumabile
-1.000 -(co)finanţare programe
119
2. Ofertă educațională dinamică și coerentă
Obiective specifice
1) Aplicarea corectă şi transparentă a procedurii de elaborare a ofertei educaţionale
2) Proiectarea integrată în oferta educaţională şi realizarea următoarelor categorii
deactivităţi extracurriculare:
a. Activităţi de pregătire pentru concursuri şi competiţii academice şi sportive
b. Activităţi pentru formarea competenţelor profesionale lingvistice şi IT
c. Activităţi redacţionale
d. Alte activităţi rezultate din analiza de nevoi realizată în anul precedent
3) Proiectarea integrată în oferta educaţională şi realizarea următoarelor categorii
deactivităţi extraşcolare:
4) care să răspundă în continuare solicitărilor beneficiarilor
Activităţi şi indicatori de realizare
Descrierea activității responsabil termen indicatori
Aplicarea procedurii de stabilire
aofertei educaţionale
CC,
resp. com/arii
Diriginţi/înv
S12 -Procese verbaleconsultări elevi şi
părinţi
- Tabele cu opţiunileelevilor
-Ofertă educaţională
avizată de CP şi aprobată de CA
Stabilirea formaţiunilor de studiu
pentru activităţile
extracurriculare
resp. com/arii
S14 Tabele nominale
Proiectarea şi realizarea
activităţilor extracurriculare şi
extraşcolare
Cadre
didactice
Diriginţi/înv
S20/ Cf.
planificări
-fiecare activitateextracurriculară
-Program de activitatepentru fiecare
activitate extraşcolară
-Liste de prezenţă
- Rezultatele elevilor la
concursuri şi olimpiade școlare
Monitorizare Director
resp. com/arii
Planifica
re ulterioară
Fişe de asistenţe la
activităţile extracurriculare
Evaluare Director
CP/CA, CEAC
S18/S30
-Raport activitate CC
-Extras raport CEAC
-Raport activitatedirector
-Proces verbal CP/CA
Evaluare de progres şi stabilirea
eventualelor corecţii la nivelul
programului
Director
CC, CA
>S35
-Fişă de evaluare aprogramului
-Revizuirea (după caz) aproiectului
de dezvoltareinstituţională
120
Resurse necesare (estimare)
Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare
-director
-comisia pentru
curriculum
- resp. com/arii
-diriginţi/înv.
-comisie calitate
-tehnică de calcul şi multiplicare
-cărţi şi publicaţii
-laboratoare şi cabinete funcţionale
-mijloace şi materiale didactice
-servicii comunicare
-consumabile
-2.500 -cărţi şi publicaţii
-5.000 –reamenajări laboratoare şi
cabinete
-6.000- mijloace multimedia
-5.000 -mijloace şi materiale
didactice
-2.000 -servicii de comunicare
-1.250 -consumabile
3.Dezvoltarea și îmbunătățirea calității spațiilor de școlarizare
Obiective specifice
1) Reabilitarea spaţiului documentar al Bibliotecii şi introducerea acestuia în circuitul
şcolar
2) Elaborarea şi lansarea programului „Clasa mea” vizând repararea, igienizarea
şiconservarea tuturor sălilor de clasă prin eforturile părinţilor şi încolaborare cu parteneri
din comunitate (absolvenţi, alte persoane interesate)
3) Reamenajarea laboratorului de chimie
Activităţi şi indicatori de realizare
Descrierea activității responsabil termen indicatori
Finalizarea amenajării
laboratorului de
chimie(mobilier, dotări,tehnică
de calcul şi
mijloacemultimedia)
Director
Administrator
Catedrachimie
S2 -Documente financiar
contabile
-Laborator funcţional
Proiectarea şi realizarea
reabilitării spaţiului documentar
alBibliotecii
Director
Administrator
Bibliotecar
S30
Vacanţă
-Situaţie de lucrări
- Documente contabile
-Spaţiu amenajat şideschis
circuitului şcolar
Motivarea părinţilor şi
partenerilor din comunitate
pentruiniţierea programului
„Clasa mea”
Director
Diriginţi/înv
CCP
S20 -Procese verbaleîntâlniri
-Apariţii în presă
Elaborarea şi lansarea
programului „Clasa mea”
CCP
CCE
Asociaţie
S30 -Program vizândreparaţii,
igienizări şi activităţi de
conservare săli clase
(după caz) Derularea
activităţilordin cadrul
programului „Clasa mea”
CCP
CCE
Asociaţie
>S35
-Situaţii de lucrări
-Documente financiarcontabile
-Calitatea spaţiilorşcolare
Evaluare Director
CP/CA
S18/S30
-Extras raport CEAC
-Raport activitatedirector
121
CEAC -Proces verbal CP/CA
Evaluare de progres şi stabilirea
eventualelor corecţii la nivelul
programului
Director
CC
CA
>S35
-Fişă de evaluare aprogramului
-Revizuirea (după caz) a
proiectului de dezvoltare
instituţională
Resurse necesare (estimare)
Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare
-director
-resp. com/arii și compartimente
-diriginţi/înv
-părinţi
-personal administrativ
-tehnică de calcul şi
multiplicare
-programe legislaţie şi
contabilitate
-servicii comunicare
-consumabile
-materiale reparaţii
-375 –programe legislaţie şi contabilitate
-2.500 –servicii comunicare
-1.000 -consumabile
-12.000 –materiale reparaţii
-50.000 –amenajare şi dotare laborator
chimie
-150.000 –reabilitare spaţiu documentare
Bibliotecă
4.Finanțare și achiziții
Obiective specifice
1) Identificarea şi asigurarea unor surse complementare de finanţare pentru realizarea
obiectivelor de achiziţii propuse
2) Achiziţia de mijloace didactice şi material didactic pentru laboratoare şi cabinete (în
funcţie de solicitări şi resurse)
3) Achiziționarea de calculatoare pentru fiecare sală de clasă
Activităţi şi indicatori de realizare
Descrierea activității responsabil termen indicatori
Elaborara planului anual de
achiziţii având în vedere
obiectivele stabilite
Director
Resp com/arii
Contabil şef
S6 -Propuneri com/arii
-Plan anual de achiziţii
incluzând obiectivele propuse
Elaborarea proiectului pentru
achiziţia calculatoarelor
Director
S8 Proiect
Identificarea surselor
complementare şi contractarea
finanţării (după caz)
Director
Echipeproiect
S10 Contracte de finanţare
(proiect naţional, Asociaţie,
altele)
Achiziţia calculatoarelor pentru
Sălile de clasă
Director
Administrator
Contabil şef
S22 Documentaţia achiziţiei publice
Achiziţia de mijloace şi material
didactic pentru laboratoare şi
cabinete
Director
Administrator
Contabil şef
S20 Documentaţia
achiziţiei publice
Monitorizare (plan de achiziţii,
contracte de finanţare)
Director
Cf.
termene
Documente financiarcontabile
Evaluare Director S18/S30 -Extras raport CEAC
122
CP/CA
CEAC
-Raport activitatedirector
-Proces verbal CP/CA
Evaluare de progres şi stabilirea
eventualelor corecţii la nivelul
programului
Director
CC
CA
>S35
-Fişă de evaluare aprogramului
-Revizuirea (după caz) a
proiectului de dezvoltare
instituţională
Resurse necesare (estimare)
Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare
-director
-resp. com/arii şi compartimente
–diriginţi/invățători
-părinţi
-personal administrativ
-tehnică de calcul şi multiplicare
-programe legislaţie şi
contabilitate
-servicii comunicare
-consumabile
-375 –programe legislaţie şi
contabilitate
-2.500 –servicii comunicare
-1.000 -consumabile
123
Şcoala Gimnazială “Alecu Russo” din Iaşi
PLAN DE DEZVOLTARE PE TERMEN LUNG
2014 – 2019
124
Ţinta strategică 1: Îmbunătăţirea participării elevilor (cantitativ şi calitativ) la activităţile didactice prin atragerea şi
motivarea acestora
Obiective strategic Termen de
realizare
Stadiu de
realizare
Resurse
necesare Responsabilităţi
Indicatori de
performanţă
Rezultate
aşteptate
Asigurarea accesului tuturor
beneficiarilor potenţiali ai educaţiei
la programele de studii ale Şcolii
Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi
Permanent În curs de
implementare
Oferta
educaţională,
cadre didactice,
baza materială,
resurse
financiare
Director, CA
Creşterea nr.
beneficiarilor
direcţi
Înmatricularea
tuturor
beneficiarilor
potenţiali
Implementarea măsurilor legislative
şi organizatorice pentru corelarea
Curriculum-ului Naţional şi a
Curriculum-ului la Decizia Şcolii cu
oferta educaţională a Şcolii
Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi
Anual, în luna
septembrie
În curs de
implementare
Curriculum
Naţional,
resurse umane,
resurse
financiare,
resurse
materiale,
resurse
informaţionale
Director, CA,
Comisie
curriculum
Diversificarea
Curriculm-ului
la decizia şcolii
Curriculum
Naţional şi CDŞ
implementate
Monitorizarea procesului de predare
– învăţare – evaluare din
perspectiva dezvoltării
competenţelor cheie şi a centrării
activităţilor pe beneficiarii direcţi şi
pe cerinţele lor educaţionale
Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director, CEAC,
Responsabili
Comisii
metodice,
Responsabili
comisii
funcţionale
Curriculum
Îmbunătăţirea
continuă a
procesului de
predare -
învăţare -
evaluare
Competenţe-
cheie
identificate
Proces de
predare –
învăţare –
evaluare
125
Obiective strategic Termen de
realizare
Stadiu de
realizare
Resurse
necesare Responsabilităţi
Indicatori de
performanţă
Rezultate
aşteptate
monitorizat
Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare
ale elevilor prin aplicarea sistemului
de evaluarea naţională periodică
Anual,
conform
graficelor
adoptate de
MECS
În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director,
diriginţi, cadre
didactice de
specialitate
Îmbunătaţirea
rezultatelor
şcolare cu 10%
Aplicarea
sistemului de
evaluare
naţională
periodică
Promovarea serviciilor educaţionale
adaptate la copiii cu cerinţe
educaţionale speciale Permanent
În curs de
implementare
Resurse umane
specializate,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director,
învăţători,
diriginţi,
consilier şcolar
Diversificarea
programelor
educaţionale
pentru copiii cu
CES
Programe
educaţionale
adaptate pentru
copiii cu CES
Susţinerea performanţelor elevilor
cu aptitudini înalte prin organizarea
şi participarea la olimpiade,
concursuri, competiţii
Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director,
Responsabili
comisii metodice
Nr. de
concursuri
organizate
Nr. de olimpiade
şi concursuri al
care participă
şcoala
Creşterea cu
10% a nr. de
concursuri
organizate
Creşterea cu
10% a nr. de
olimpiade şi
concursuri al
care participă
şcoala
126
Obiective strategic Termen de
realizare
Stadiu de
realizare
Resurse
necesare Responsabilităţi
Indicatori de
performanţă
Rezultate
aşteptate
Premii la
olimpiade şi
concursuri
Susţinerea activităţilor
extracurriculare din perspectiva
educaţiei nonformale şi informale Permanent
În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director,
Responsabil
comisie,
învăţători,
diriginţi
Creşterea cu
15% a nr. de
activităţi
extracurriculare
Activităţi
extracurriculare
organizate
Prevenirea abandonului şcolar prin
măsuri active de identificare a
nevoilor beneficiarilor direcţi şi de
optimizare a procesului instructiv-
educativ
Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director,
Responsabil
comisie,
învăţători,
diriginţi
Rata
abandonului
Scăderea cu
20% a ratei
abandonului
şcolare
127
Ţinta strategică 2: Accent pe învăţarea în clasă prin metode didactice moderne, interactive, centrate pe elev
Obiective strategice Termen de
realizare
Stadiu de
realizare
Resurse
necesare Responsabilităţi
Indicatori de
performanţă
Rezultate
aşteptate
Evaluarea anuală a performanţelor
individuale ale personalului
didactic, didactic-auxiliar şi
nedidactic utilizând indicatori de
performanţă adecvaţi misiunii Şcolii
Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi
Anual, lunile
septembrie şi
ianuarie
În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale,
resurse
informaţionale
Director, CA,
Responsabili
comisii
metodice, şefi de
compartimente
Nr. fişe de
evaluare
Nivel
calificative
individuale
Creşterea cu
10% a
calificativelor
acordate
personalului
Identificarea nevoilor de dezvoltare
profesională a personalului didactic,
didactic-auxiliar şi nedidactic şi
crearea de oportunităţi de formare
continuă
Anual, lunile
septembrie şi
ianuarie
În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale,
resurse
informaţionale
Director, CA,
Responsabili
comisii
metodice, şefi de
compartimente,
Responsabil
comisiei de
formare continuă
Nr. direcţiilor de
dezvoltare
profesională
Nevoi de
dezvoltare
profesională
identificate
Plan anual de
dezvoltare
profesională
Sprijinirea personalului didactic
debutant în vederea adaptării la
cerinţele de calitate ale Şcolii
Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi
Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale,
resurse
informaţionale
Director,
Responsabili
comisii metodice
Nr. activităţi de
sprijinire
Personal
didactic
debutant
integrat
Susţinerea activităţilor de cercetare
ştiinţifică, didactică a specializării şi
promovarea de parteneriate cu
mediul universitar
Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director,
Responsabili
comisii metodice
Nr. lucrări
ştiinţifice
publicate
Personal
didactic
specializat
128
Ţinta strategică 3: Îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de şcolarizare existente
Obiective generale Termen de
realizare
Stadiu de
realizare
Resurse
necesare Responsabilităţi
Indicatori de
performanţă
Rezultate
aşteptate
Elaborarea bugetului de venituri şi
cheltuieli adecvând obiectivele
strategice ale Şcolii Gimnaziale
“Alecu Russo” din Iaşi cu cerinţele
unei bune guvernări financiare
Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director, CA,
Contabil şef
Buget de
venituri şi
cheltuieli
Buget de
venituri şi
cheltuieli
optimizat
Optimizarea bazei materiale în
corelaţie cu cerinţele de
implementare a unui învăţământ
modern şi cu cerinţele de
îmbunătăţire a calităţii
Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director, CA,
Contabil şef,
personal didactic
Plan de achiziţii
Lista de inventar
Creşterea cu
10% a
patrimoniului
şcolii
Conducerea activităţilor specifice
Compartimentului Financiar-
Contabilitate în condiţii de eficienţă
şi transparenţă
Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Contabil şef Situaţii
financiare
Elaborarea
corectă şi la
timp a situaţiilor
financiare
Organizarea activităţilor aferente
achiziţiilor publice în condiţii de
legalitate, economicitate şi
oportunitate
Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Contabil şef
Plan de achiziţii
Nr. sesiuni de
achiziţie
Achiziţii publice
transparente,
organizate în
condiţii de
legalitate,
economicitate şi
oportunitate
129
Ţinta strategică 4: Educarea elevilor pentru cetăţenie europeană şi formarea/ exersarea competenţelor lingvistice şi
tehnice la elevi prin activităţi realizate în parteneriat cu şcoli din Uniunea Europeană
Obiective generale Termen de
realizare
Stadiu de
realizare
Resurse
necesare Responsabilităţi
Indicatori de
performanţă
Rezultate
aşteptate
Crearea de oportunităţi pentru
dezvoltarea rolului de partener
educativ al părinţilor
Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director,
educatori,
învăţători,
diriginţi
Nr. activităţi
realizate pentru
părinţi
Creşterea
implicării
părinţilor în
activitatea şcolii
Crearea de oportunităţi pentru
dezvoltarea şi implementarea unor
proiecte în parteneriat cu şcoli din
Uniunea Europeană
Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director,
educatori,
învăţători,
diriginţi,
responsabili
comisii metodice
Nr. proiecte
educaţionale
Creşterea cu
10% a nr.
proiecte
educaţionale
Promovarea imaginii Şcolii
Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi
în comunitatea locală, bazată pe
principii de marketing educaţional
Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director,
educatori,
învăţători,
diriginţi,
responsabili
comisii metodice
Nr. activităţi
organizate în
comunitatea
locală
Nr. activităţi de
promovare a
imaginii şcolii
Creşterea cu
10% a nr.
activităţi
organizate în
comunitatea
locală
Creşterea cu
10% a nr. de
activităţi de
130
Obiective generale Termen de
realizare
Stadiu de
realizare
Resurse
necesare Responsabilităţi
Indicatori de
performanţă
Rezultate
aşteptate
promovare a
imaginii şcolii
Promovarea de parteneriate pe plan
local, regional şi naţional Permanent În curs de
implementare
Resurse umane,
resurse
materiale şi
financiare,
resurse
informaţionale
Director,
educatori,
învăţători,
diriginţi,
responsabili
comisii metodice
Nr. parteneriate
Creşterea cu
20% a nr. de
parteneriate