s t e n o g r a m a · s t e n o g r a m a şedinţei senatului din 18 noiembrie 2015 s u m a r 1....
TRANSCRIPT
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 18 noiembrie 2015
S U M A R
1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:
- Nelu Tătaru (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „I-am acordat o mare
încredere Guvernului Cioloş, dar nu o încredere oarbă”;
- Valeriu-Victor Boeriu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Punct. Şi de la
capăt!”;
- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Tehnocraţia nu
poate înlocui democraţia”;
- Ionel Agrigoroaei (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Avem două miliarde
de euro împrumutaţi şi niciun leu nu merge în marile proiecte naţionale”;
- Doina Silistru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Înainte de a recurge la
arme…”;
- Dumitru Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Partidul Social
Democrat nu înţelege că modernizarea administraţiei publice nu înseamnă
protejarea clientelismului politic”;
- Cristiana-Irina Anghel (LC) – declaraţie politică referitoare la domnul Klaus
Iohannis, Preşedintele României;
- Haralambie Vochiţoiu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Măsuri în
raport cu atacurile teroriste de la Paris”;
- Petru-Alexandru Frătean (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Doctore, eşti
eroul meu!”;
- Niculae Bădălău (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Integritate şi
competenţă versus Guvernul României”;
- Dan-Mihai Marian (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul Cioloş
trebuie să depesedizeze administraţia centrală şi locală”;
- Emil-Marius Paşcan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Batjocură la adresa
banului public: pierderi anuale de peste un milion de euro la TVR Mureş”;
- Dragoş Luchian (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „De la Guvernul
clientelar condus de Victor Ponta la Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş”;
- Alin-Păunel Tişe (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „România reaşezată
şi profesionalizată!”;
6
- 2 -
- Gheorghe Flutur (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul PSD,
Guvernul Zero pentru infrastructura rutieră a judeţului Suceava – Guvernarea
locală şi centrală PSD a izolat Bucovina la zeci de ore distanţă de Europa”;
- Traian-Constantin Igaş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Utopia unei
guvernări desăvârşite şi pragmatismul unei reforme mult aşteptate”;
- Dorin-Mircea Dobra (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „16 noiembrie,
Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România”;
- Găvrilă Ghilea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Punct. Şi de la capăt!”;
- Eugen Durbacă (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Ajutoarele pentru
încălzirea locuinţelor”;
- Vasile Nistor (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Adoptarea noilor măsuri
de siguranţă internaţională”;
- Mihai Niţă (LC) – declaraţie politică având ca titlu „Prin toleranţă, spre pace şi
progres”.
2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 36-38; 93-94
3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 23 – 28 noiembrie a.c. 38
4. Aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative
legislative:
- Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 269 din 2009 privind
Codul penal; (b445/2015)
- Propunerea legislativă privind impozitul specific unor activităţi. (b545/2015)
39
5. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 16 noiembrie 2015, a Propunerii
legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii. (L341/2015)
39
6. Informare din partea Preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, în
temeiul Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi
operaţii în afara teritoriului statului român.
39
7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Memorandumului de
înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a
Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la
Sarajevo. (L564/2015)
40-42;
81
8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat
42-43;
81
- 3 -
pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă
severă în perioada aprilie – septembrie 2015. (L560/2015)
9. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea
articolului III din Legea nr. 83/2015 privind completarea Legii nr. 223/2007
privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia
civilă din România. (L437/2015)
43;
81-82
10. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea
Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L484/2015)
43-45;
82
11. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanţei
Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul
2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. (L369/2015 )
45-46;
82-86
12. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului
nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. (L393/2015)
46-47;
86-87
13. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 42/2015 privind dreptul absolvenţilor de a beneficia de acte de
studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate şi sancţionarea
instituţiilor de învăţământ care şcolarizează fără autorizare. (L394/2015)
47-48;
87
14. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004
privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile
reglementate din România. (L395/2015)
48-50;
87
15. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind sediul electronic al
operatorilor economici. (L465/2015)
50-55;
88
16. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. (L444/2015)
55-57;
88
17. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind diminuarea risipei
alimentare. (L488/2015)
57-63;
88-89
18. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind interzicerea exportului de
lemn. (L453/2015)
63-65;
89
19. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind combaterea risipei
alimentare. (L458/2015)
65-70;
89
- 4 -
20. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Propunerii legislative privind decontarea
serviciilor medicale pentru fertilizarea in vitro şi embriotransfer. (L466/2015)
70-72;
89-90
21. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea
art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. (L549/2015)
72-74;
90
22. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor fac ilităţi fiscale. (L556/2015)
74-75;
90
23. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea
unor acte normative în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii
Europene în domeniul protecţiei mediului. (L553/2015)
75-76;
90-91
24. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea
mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi
pentru modificarea şi completarea unor acte normative. (L555/2015)
76-78;
91
25. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei şi a Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal. (L515/2015)
78-79;
91
26. Dezbaterea şi adoptarea Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de
utilităţi publice nr. 51/2006. (L247/2013)
(Reexaminarea ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale.)
79-81;
91-92
27. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 7/1996 a
cadastrului şi a publicităţii imobiliare. (L495/2015)
92
28. Respingerea Propunerii legislative privind exercitarea prin corespondenţă a
dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în
străinătate. (L417/2015)
92
29. Respingerea Propunerii legislative privind organizarea şi desfăşurarea votului
electronic. (L418/2015)
92
30. Respingerea Propunerii legislative privind organizarea şi desfăşurarea votului prin
corespondenţă al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
(L419/2015)
93
31. Respingerea Propunerii legislative privind organizarea, desfăşurarea şi exercitarea
votului prin corespondenţă de către cetăţenii români din străinătate. (L460/2015)
93
32. Adoptarea Propunerii legislative privind completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008
– Codul silvic. (L482/2015)
93
- 5 -
33. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2015
pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul jocurilor de
noroc. (L545/2015)
(Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare.)
94
34. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001. (L517/2015)
94
35. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001
a administraţiei publice locale. (L526/2015)
95
36. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii
educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L524/2015)
95
37. Respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii educaţiei naţionale
nr. 1/2011. (L538/2015)
95
38. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 7 alin. (1) din Legea
educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L550/2015)
95
39. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011
a educaţiei naţionale. (L551/2015)
96
40. Respingerea Propunerii legislative referitoare la completarea Legii nr. 415/2002
privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(L547/2015)
96
41. Respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011
a educaţiei naţionale. (L522/2015)
96
- 6 -
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 18 noiembrie 2015
Şedinţa a început la ora 9.05.
Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Teodor Atanasiu, vicepreşedinte al
Senatului, înlocuit de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii
senatori Ion-Simeon Purec şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.
Domnul Teodor Atanasiu:
Stimaţi colegi,
Declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice.
Conform programului aprobat, în această şedinţă timpul alocat pentru prezentarea declaraţiilor
politice este de 90 de minute.
Dau cuvântul domnului senator Nelu Tătaru, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Domnul Nelu Tătaru:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Titlul declaraţiei politice: „I-am acordat o mare încredere Guvernului Cioloş, dar nu o încredere
oarbă”
Cabinetul Cioloş este produsul unei crize de legitimitate a clasei politice şi a autorităţilor
statului născută pe un fond emoţional foarte puternic. Acest Guvern apolitic este, în acelaşi timp,
oglinda nivelului de încredere a societăţii în clasa politică, dar şi o şansă acordată acesteia. Mandatul
relativ scurt îi dă noului Guvern şansa să-şi concentreze eforturile pe câteva chestiuni punctuale, să
rezolve o listă scurtă de probleme, timp în care clasa politică are posibilitatea să se reaşeze, să se
reevalueze şi să participe la următoarele alegeri cu un program concret, responsabil, gândit pentru
cetăţeni. În final, aceasta este menirea unui guvern tehnocrat: într-o perioadă limită să găsească soluţii
eficiente pentru o situaţie dată.
Echipa propusă de Dacian Cioloş are un potenţial de transparenţă, de echilibru şi de aplicare a
legii. Este o mare presiune pe acest Cabinet, atât din partea societăţii civile, cât şi din partea clasei
politice, şi tot ce putem spera este ca această presiune să fie lucidă, criticile, care cu siguranţă nu vor
lipsi, să fie obiective şi constructive.
Au fost şi câteva exemple de „Aşa nu!”, dar s-a revenit asupra lor şi aceasta nu poate fi
considerată o slăbiciune. Premierul desemnat nu a avut o misiune uşoară, trebuind să alcătuiască într-
un timp scurt o echipă ţinând cont de solicitările protestatarilor, ale societăţii civile, dar care să obţină
- 7 -
sprijin politic pentru a putea guverna. Au fost derapaje, dar criticile argumentate au fost însuşite,
pentru că, în final, a persista în greşeală nu este o virtute.
Parlamentul a creditat acest Guvern cu foarte multă încredere, întrucât am înţeles că a fost o
soluţie cerută de cetăţeni şi ne-am asumat-o. PNL a votat acest Guvern pentru că are încredere în
echipă şi în proiectele anunţate, dar rămânem în expectativă, o expectativă lucidă.
Apoi, aşa cum s-a susţinut în repetate rânduri, ne aşteptăm la o depolitizare masivă. Noua
provocare este reprezentată în special de un nou ciclu electoral, care va fi desfăşurat neutru politic,
astfel încât procesul electoral să se desfăşoare în condiţii optime pentru toţi cetăţenii români.
Partidul Naţional Liberal a înţeles că un premier în persoana unei personalităţi publice
independente şi un Guvern format din tehnocraţi sunt soluţia pentru menţinerea stabilităţii politice a
ţării. Vom sprijini această echipă printr-un parteneriat activ.
Mulţumesc.
PAUZĂ
Domnul Teodor Atanasiu:
Dau cuvântul domnului senator Valeriu Boeriu, Grupul parlamentar al PNL.
Domnul Valeriu-Victor Boeriu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea politică de astăzi are ca titlu „Punct. Şi de la capăt!”.
Nu ne putem imagina o democraţie modernă fără partide politice. Scopul partidelor este
punerea în practică a propriilor politici prin guvernare. Mijlocul ajungerii la guvernare este lupta
politică. Aceasta trebuie însă să rămână un mijloc, şi nu să se transforme uneori, prin amplificarea ei,
în scop în sine. Lupta politică excesiv de încrâncenată a anihilat, de-a lungul timpului, orice tentativă
de dialog pentru proiecte comune şi teme majore.
La 25 de ani de la Revoluţie, politicienii şi partidele au ajuns la un nivel al încrederii
îngrijorător. Cetăţenii au dat un semnal clar odată cu alegerea lui Klaus Iohannis ca preşedinte al
României. Mesajul a fost „Punct. Şi de la capăt!”.
Suntem în momentul în care s-a realizat prima parte a dezideratului alegătorilor – „Punct.”
Partidele s-au retras de la guvernare, instalând un Guvern tehnocrat.
Distanţarea partidelor de actul de guvernare nu poate însemna o vacanţă politică de un an.
Lăsate fără obiectul principal al muncii politice, ele sunt obligate să se ocupe acum şi de a doua parte a
dezideratului, şi anume „Şi de la capăt!”. Dar ce înseamnă „Şi de la capăt!”? Cu siguranţă reformarea
partidelor, normalizarea climatului politic, reforma instituţiilor statului.
De la reformare nu se poate acum sustrage niciun partid fără costuri electorale mari. Campania
electorală din 2016 nu va fi una tipică, adică o dispută între guvernanţi şi opozanţi, pentru că niciun
- 8 -
partid nu este la guvernare, niciun partid nu este în opoziţie. Foarte probabil că reformarea partidelor, a
politicii şi a instituţiilor statului va fi temă importantă a campaniei viitoare, şi nu programe de guvernare
cu promisiuni de toate felurile, în care alegătorii cred prea puţin după destule dezamăgiri anterioare.
Ne găsim în cel mai bun moment pentru a ne ocupa de câteva teme din zona reformei politice.
Să discutăm despre imunitatea parlamentară, limitată la activitatea politică, să definim clar şi unitar
incompatibilităţile şi conflictele de interese, să eliminăm din funcţiile publice persoanele condamnate
pentru corupţie, să eliminăm din conducerile partidelor persoanele condamnate pentru corupţie, să
înnoim efectivele partidelor cu oameni noi, competenţi în zona lor de activitate; probabil şi un mandat
suprapus al Preşedintelui cu cel al Parlamentului şi alegeri concomitente.
Partidul Naţional Liberal a luat câteva măsuri de reformă în interiorul partidului, dar trebuie să
caute obţinerea unui consens politic cu celelalte partide pentru măsuri de reformare a statului, cum ar
fi: regionalizarea, reforma administraţiei publice şi depolitizarea ei, finanţarea sistemului de sănătate,
finanţarea educaţiei, dezvoltarea infrastructurii, reforma companiilor de stat. Toate acestea şi încă
multe alte teme pot constitui un proiect de ţară comun, pe termen mediu sau lung.
Cred că un guvern politic este de preferat unuia tehnocrat, pentru că are o dublă
responsabilitate: faţă de forţele politice care îl susţin şi faţă de alegători. Un guvern politic ştie că va
răspunde, la un moment dat, electoratului. Există însă momente când, pentru o perioadă limitată, un
guvern tehnocrat este bine-venit, pentru că face ca partidele, degrevate de grijile guvernării sau
încrâncenarea opoziţiei, să poată găsi consens pe teme majore.
Vor face partidele aceste lucruri în următoarele 12 luni? Eu cred că da. Dacă nu de bună voie,
măcar din instinct de conservare, pentru că cei care ratează această ocazie se îndreaptă spre falimentul
politic.
Vă mulţumesc.
Domnul Teodor Atanasiu:
În continuare are cuvântul domnul senator Florian Bodog, Grupul parlamentar al PSD.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Bună dimineaţa!
Domnule preşedinte de şedinţă,
Doamnelor şi domnilor colegi,
Declaraţia mea politică de astăzi poată titlul „Tehnocraţia nu poate înlocui democraţia”.
Pornesc de la o constatare ajunsă deja banală: marea majoritate a românilor este scârbită de
politicieni şi, de aici, rata foarte mică de încredere în instituţiile democratice, în special în instituţia
Parlamentului. Pe acest fond de nemulţumire generală, legitimă de altfel, soluţia unui guvern tehnocrat,
format din specialişti, independenţi de partide politice, a fost foarte uşor şi foarte repede îmbrăţişată.
- 9 -
Tehnocraţia, de când există ea, se confruntă însă cu o mare problemă, una care ţine de
legitimitate şi responsabilitate. Competenţele unor oameni într-un anumit domeniu de activitate nu le
pot asigura acestora legitimitatea şi responsabilitatea faţă de cetăţeni: dacă politicienii pot fi traşi la
răspundere măcar o dată la patru ani, cu ocazia alegerilor, tehnocraţii nu au această răspundere publică.
Ei răspund, eventual, doar în faţa celui sau celor care i-au numit în funcţii. Nici măcar votul obţinut în
Parlament nu le asigură legitimitatea necesară. Cum să pretinzi că ai o legitimitate din partea unei
instituţii care nu se bucură de încredere socială şi pe care unii chiar voiau să o desfiinţeze? Mai mult
decât atât, nimeni nu poate garanta performanţa acestor tehnocraţi în structurile de conducere ale
statului. Şi-atunci, în lipsa legitimităţii şi a răspunderii publice, tehnocraţia ajunge, din singura soluţie
pentru a schimba lucrurile, o iluzie vândută de cei care se vor ajunşi la „butoanele” puterii.
Din punctul meu de vedere, tehnocraţia nu poate înlocui democraţia reprezentativă. Tocmai de
aceea, acest Guvern tehnocrat, care tocmai a fost învestit, trebuie să aibă un mandat limitat atât ca
obiective de guvernare, cât şi ca durată de funcţionare. Rolul său este să asigure stabilitatea
guvernamentală şi socială până la organizarea noilor alegeri democratice. El nu trebuie să fie nici
„guvernul meu”, nici „guvernul nostru”, el trebuie să fie guvernul românilor.
Dincolo de vorbe frumoase şi bune intenţii, actuala echipă de miniştri are o mare responsabilitate:
să se ridice la nivelul aşteptărilor oamenilor. Le doresc din tot sufletul să reuşească în tot ceea ce şi-au
propus, pentru că reuşita lor va fi o reuşită pentru toţi românii. Dacă nu vor reuşi însă să confirme, eşecul
lor va însemna o mare dezamăgire. Vor compromite ideea de tehnocraţie şi înseamnă că am pierdut timp
preţios cu un experiment nereuşit, în loc să ne concentrăm energiile şi resursele pentru a continua
lucrurile bune începute sub guvernarea anterioară.
În încheiere, doresc să salut deciziile – le-aş numi înţelepte, chiar dacă de ultim moment – ale
premierului Cioloş de a înlocui propunerile iniţiale pentru portofoliile sănătăţii şi justiţiei. Am
încredere că actualul ministru al sănătăţii, domnul Achimaş-Cadariu, un om cu bună reputaţie şi cu
experienţă profesională şi managerială, va reuşi să continue reformele începute şi să menţină echilibrul
atât de necesar, urmărind atât interesele pacienţilor, cât şi nevoile cadrelor medica le.
Fac precizarea, pentru stenogramă, că declaraţia politică prezentată are mici diferenţe faţă de forma
scrisă depusă, datorită evenimentelor întâmplate de la momentul depunerii şi până la momentul prezentării.
Mulţumesc.
PAUZĂ
Domnul Teodor Atanasiu:
Are cuvântul domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PSD.
Domnul Ionel Agrigoroaei:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
- 10 -
Declaraţie susţinută de senatorul de Iaşi Ionel Agrigoroaei
Titlul declaraţiei: „Avem două miliarde de euro împrumutaţi şi niciun leu nu merge în marile
proiecte naţionale”
Domnule preşedinte,
Domnule prim-ministru,
Stimaţi colegi,
România s-a împrumutat în urmă cu două săptămâni cu 750 de milioane de euro, la o dobândă
de 3,41% pe an. Împrumutul, realizat în premieră pe 20 de ani, dovedeşte că pieţele internaţionale au
fost convinse că economia noastră este una sigură, cu mari oportunităţi de dezvoltare pe termen lung.
În paralel au mai fost vândute bonduri pe 10 ani în valoare de 1,25 de miliarde de euro, la o dobândă
de 2,86% pe an. În total, România a atras de pe pieţele internaţionale financiare două miliarde de euro.
Marea noastră problemă este că avem un paradox. Am devenit experţi când vine vorba de a ne
împrumuta, însă nu suntem capabili să îndreptăm banii luaţi spre proiecte precise, care să aducă valoare
adăugată în economie. Din păcate, cea mai mare parte a banilor acoperă deficitul bugetar. Cu alte
cuvinte, ne împrumutăm ca să acoperim datorii, ceea ce este cel mai periculos, iar orice economist o ştie.
În acest timp, proiecte esenţiale cum e autostrada Comarnic – Braşov sau orice autostradă care
ar fi trebuit să fie: Timişoara – Arad sau Oradea către Bucureşti, Constanţa, Iaşi sau cablul submarin
România – Turcia, care ar asigura exportul de energie electrică, unde suntem pe supraproducţie în
ultimii doi-trei ani, de fiecare dată sunt refuzate – aceste proiecte – şi nimeni nu ia în calcul să
folosească banii mult mai eficient.
Aici apare o întrebare logică, la care vă rog să vă gândiţi şi Domniile Voastre. De ce BERD şi
BEI nu au vrut să finanţeze statul român pentru un proiect strategic pentru economie precum Comarnic
– Braşov sau celelalte proiecte pe care le-am menţionat mai sus, dar acceptă să finanţeze deficitul
bugetar, care este, de fapt, deficitul bugetului public de pensii, în 2014 de 4,5 miliarde de euro?
România e în continuare într-o situaţie cronică de subdezvoltare când discutăm de
infrastructură. După 25 de ani de la Revoluţie, reţelele de gaze, apă şi canal sunt la doar 20% din
necesar, drumurile la fel, iar zona rurală reprezintă 48% din totalul ţării.
Este excelent şi de lăudat că avem experţi în finanţe capabili să facă actele şi să atragă
împrumuturi atât de mari, însă cred că trebuie să facem un pas înainte. Avem nevoie de specialişti în
şosele, în proiecte de infrastructură feroviară, de manageri capabili să proiecteze şi să construiască
reţele de gaz şi apă, canal, drumuri şi alte proiecte industriale care vor aduce plusvaloare, pentru că
doar aceste proiecte vor aduce cu adevărat valoare reală în economia noastră. Acoperirea deficitelor nu
face altceva decât să ţină sub preş subdezvoltarea ţării.
Vă mulţumesc mult.
- 11 -
PAUZĂ
Domnul Teodor Atanasiu:
În continuare dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.
Doamna Doina Silistru:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Înainte de a recurge la arme…”.
Stimaţi colegi,
Între două tragedii, una românească, alta franceză – şi oare câte altele vor mai urma? –, parcă
nu mai avem răbdarea şi suflul să analizăm ce ni se întâmplă. Unde eram ieri, unde suntem astăzi, unde
vom ajunge mâine? Sunt întrebări atât personale, cât şi ale unei naţiuni întregi. Europa însăşi, lumea
întreagă pare a nu mai şti încotro se îndreaptă. Totul se întâmplă prea repede, prea brutal. Mor,
nedrept, prea mulţi copii, ne omoară, la fel de nedrept, din ce în ce mai mulţi terorişti.
Nu vreau să fiu patetică, dar sunt sigură că neliniştea creşte în toţi, indiferent de religie,
naţionalitate sau ţară. Suntem din ce în ce mai speriaţi, mai ezitanţi şi, ştiţi, atunci ne e frică să facem
pasul următor. Drumul însuşi devine, dintr-un parcurs previzibil de la punctul A la punctul B, o
aventură lipsită de reguli. Suntem în haos. Europa stinge luminile altădată călăuzitoare şi dătătoare de
încredere şi speranţă. Luminează doar exploziile şi ţevile armelor. Şi e nedrept.
Nedreaptă e şi politica. Mereu a fost aşa, n-ar trebui să ne plângem. Să avem un regret, da. Luni
am pus cifrele guvernării PSD la dispoziţia românilor. Cifrele nu mint, arată exact unde suntem şi, cu
un dram de memorie, dacă timpul ne-ar permite, ne amintim de unde am plecat. Unde vom ajunge…
asta nici chiar cei care astăzi vor să ne traseze noul drum nu o ştiu. E război şi în politica românească
şi, să nu uite cei pentru care zăngănitul armelor este muzică, singurii sacrificaţi sunt oamenii simpli.
Au mai fost şi vor fi în continuare.
Am avut o guvernare bună – cea mai bună în anii scurşi de la Revoluţie. Nu a fost suficient.
România a ieşit din criză şi a cunoscut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Nu a
fost, de asemenea, suficient. Au fost mărite pensiile, salariile şi alocaţiile. Nici asta nu a fost de-ajuns.
Chiar nu ştiu ce-ar mai fi trebuit să facem ca liniştea să dăinuie, câtă vreme am făcut chiar mai mult
decât am promis în 2012. Cu toate astea, e război. O parte din noi toţi a uitat o lecţie fundamentală:
înainte de a recurge la arme, înţeleptul trebuie să încerce totul. Voi aţi încercat?
Mulţumesc.
Domnul Teodor Atanasiu:
În continuare dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PNL.
Domnul Dumitru Oprea:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
- 12 -
Declaraţia de astăzi are titlul „Partidul Social Democrat nu înţelege că modernizarea
administraţiei publice nu înseamnă protejarea clientelismului politic”.
Printre revendicările societăţii civile la recentele proteste de stradă a fost şi cea privind
eficientizarea administraţiei publice. Românii s-au săturat de osificarea birocratică şi politizarea
excesivă. Această nemulţumire, alături de multe altele, a dus la depunerea mandatului Guvernului
Ponta. Însă PSD n-a înţeles nimic din cererile oamenilor, iar primul lucru pe care îl solicită premierului
propus este ca propria clientelă politică să rămână intactă. Preşedintele PSD pretinde că această
solicitare nu urmăreşte decât să asigure funcţionarea sistemului, astfel încât să nu fie făcute epurări pe
criterii politice, chipurile, dăunătoare bunului mers al lucrurilor.
Evident, orice persoană de bună-credinţă nu-şi doreşte epurări abuzive în administraţie, unde
sunt şi oameni corecţi, competenţi, care şi-ar putea demonstra performanţele dacă managementul ar fi
mai bun. Numai că propunerea PSD nu are nicio legătură cu aceste elemente. În realitate, exercită o
presiune directă, făţişă, pentru a-şi proteja politrucii.
De lăudat este faptul că premierul nominalizat, Dacian Cioloş, propune evaluarea funcţionarilor
din administraţia publică pe baza criteriilor de performanţă, aşa cum se practică în toate ţările avansate,
care au aparate birocratice funcţionale. Probabil că asta sperie cel mai mult pe cei din PSD.
Competenţa, criteriile profesionale de la Bruxelles sunt coşmarul unui partid pentru care parazitarea
structurilor statului este raţiunea de a fi.
Aşadar, PSD dă dovadă de un primitivism politic regretabil. În loc să înţeleagă faptul că a
venit, în sfârşit, vremea modernizării statului şi să sprijine eforturile noului Cabinet, încearcă să-i pună
beţe în roate, condiţionând, practic, susţinerea în Parlament prin blocarea procesului de eficientizare a
administraţiei, lucru ce nu va fi trecut cu vederea, cu siguranţă, de cei care au dat jos Guvernul Ponta.
Vă mulţumesc.
PAUZĂ
Domnul Teodor Atanasiu:
Dau cuvântul doamnei senator Cristiana Anghel, Grupul parlamentar Liberal Conservator.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Bună ziua… scaune goale!
Eh, nu- i vorbă, că şi eu acum am ajuns.
Două fraze.
Sfântă mare neruşinare! Domnul Iohannis, aseară şi azi-noapte, până-n crucea nopţii, a dat pe
dinafară de bucurie. A ciocnit pahare de şampanie, a şi băut, s-a bucurat, a râs cu gura până la urechi.
Şi-a văzut visul cu ochii: şi-a luat România, toată, înapoi. A uitat de sufletele celor ucişi la „Colectiv”.
A uitat de familiile celor ucişi acolo şi de durerea lor. A jucat ţonţoroiul pe durerea acestora.
- 13 -
Eh, asta e! Vai ţie, ţară condusă de venetici!
Mulţumesc.
PAUZĂ
Domnul Teodor Atanasiu:
Au mai depus declaraţii politice în scris următorii senatori:
- din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea şi domnii senatori
Haralambie Vochiţoiu, Petru-Alexandru Frătean şi Nicolae Bădălău;
- din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii senatori: Dan Marian, Marius Paşcan,
Dragoş Luchian, Alin Tişe, Gheorghe Flutur, Traian Igaş, Cristian Daniel Florian, Dorin-Mircea
Dobra, Găvrilă Ghilea;
- din partea Grupului parlamentar Liberal Conservator, următorii senatori: Eugen Durbacă,
Vasile Nistor şi Mihai Niţă.
Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Declaraţia politică este intitulată „Măsuri în raport cu atacurile teroriste de la Paris”.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Aşa cum ştiţi, seria atacurilor teroriste extrem de sângeroase asupra populaţiei civile de la Paris
a provocat consternare în toată lumea civilizată, în statele Uniunii Europene, inclusiv în ţara noastră,
deschizând o etapă de intensificare a acţiunilor Occidentului împotriva reţelei teroriste ISIS, dar şi de
maximă responsabilitate în ceea ce priveşte gestionarea problemei refugiaţilor şi combaterea
ideologiilor radicale de orice fel. Ca membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Franţa, dar şi din
poziţia de membru al Adunării Parlamentare a NATO, ţin să precizez că se impune, pe lângă susţinerea
mai hotărâtă a aliaţilor noştri în destructurarea reţelelor jihadiste din Orientul Apropiat şi Orientul
Mijlociu, elaborarea unui set de măsuri care să ne asigure că războiul împotriva terorii şi intoleranţei
este câştigat de forţele democratice şi pe frontul intern – în interiorul graniţelor UE şi ale României.
Apreciez în acest sens că, alături de suferinţa pe care o mână de fanatici au provocat-o cu
mitraliera în inima Europei, lovitura cea mai grea pe care aceştia o pot încă dezlănţui asupra valorilor
occidentale ale democraţiei şi toleranţei este radicalizarea europenilor, sporirea recrudescenţei
grupărilor neofasciste, islamofobe, care la rândul lor pot favoriza, prin climatul de ură astfel instituit,
alimentarea cu noi recruţi ai ISIS din rândul milioanelor de musulmani care trăiesc paşnic în Europa,
dar şi din rândul refugiaţilor. Făcând referire la refugiaţi, în acest context geopolitic şi umanitar
deosebit de sensibil, când Franţa şi Europa sunt îndoliate, dar şi când cifra victimelor conflictului din
Siria a depăşit 250 000 de morţi, îndeosebi civili neînarmaţi, ar fi o mare eroare să se permită
- 14 -
acreditarea ideii că sirienii care se refugiază tocmai de teroarea care a lovit şi la Paris sunt nişte
agresori care vin în Europa ca să comită atentate, după cum încearcă politicienii demagogi.
În ţara noastră locuiesc în bună convieţuire câteva mii de arabi, în special de origine libaneză şi
siriană, care se adaugă unei importante comunităţi musulmane tradiţionale, ce numără în jur de 65 000 de
membri, grupaţi îndeosebi în zona Dobrogei. Ţara noastră a întreţinut relaţii foarte bune cu multe state
ale Orientului Apropiat şi Orientului Mijlociu şi îi amintim aici pe cei aproape jumătate de milion de
studenţi provenind din ţările arabe care au studiat în universităţile româneşti, în special în deceniul ’80.
Este de prisos să mai amintim aici cât datorează civilizaţia umană descoperirilor ştiinţifice din perioada
Renaşterii islamice (secolele al VII- lea – al XIII- lea) sau cum ar arăta matematica fără cifrele arabe.
Cu toate acestea, pe fondul indignării faţă de tragedia de la Paris, au început să apară
manifestări foarte grave care contribuie la inflamarea situaţiei. Spre exemplu, în noaptea de vineri spre
sâmbătă, tabăra de refugiaţi Calais a fost cuprinsă de flăcări, fiind indic ii că acest act s-ar fi comis ca
răzbunare pentru atacurile asupra stadionului „Stade de France” şi asupra celorlalte ţinte lovite din
centrul capitalei Franţei. Totodată, în ţara noastră un politician foarte nociv şi antidemocrat continuă
seria declaraţiilor iresponsabile şi instigatoare, în vădită tentativă de a câştiga simpatizanţi, cerând
expulzări şi respingerea refugiaţilor. Aceste mesaje sunt dublate în mediul virtual de mesaje care
instigă public, inclusiv la genocid, incitând la ură şi discriminare, infracţiuni prevăzute de Codul penal
la art. 368 şi art. 369. Acest tip de manifestări reprezintă o vulnerabilitate serioasă în aceste momente
şi trebuie tratat cu toată rigoarea legii penale.
Domnilor colegi,
Instituţiile statului român trebuie să acţioneze cu deosebită vigilenţă în preajma acestui atac
terorist, să acordăm sprijin aliaţilor francezi şi celorlalţi parteneri din NATO, dar totodată să nu uităm
principiile care afirmă drepturile şi libertăţile fundamentale, respectul pentru demnitatea şi valoarea
persoanei, cât şi manifestarea toleranţei şi convieţuirii în pace şi prietenie a oamenilor, indiferent de
naţionalitate sau confesiune. Este necesar în aceste momente ca la nivel guvernamental, prin
intermediul ministerelor de resort şi al structurilor specializate, inclusiv prin Direcţia Naţională de
Prevenire şi Combatere a Terorismului, să se pregătească măsuri în vederea sporirii gradului de
securitate pe teritoriul României în ceea ce priveşte posibilele ameninţări teroriste, dar şi cu privire la
informarea corectă a populaţiei în raport cu aceste evenimente şi combaterea oricăror excese şi incitări,
care nu fac decât să sporească gradul de pericol.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Petru-Alexandru Frătean:
Declaraţia politică se intitulează „Doctore, eşti eroul meu!”.
- 15 -
În vremurile tulburi pe care le trăim, ne uităm în jur şi ne căutăm repere. Când vieţile ne sunt
date peste cap de tragedii care parcă nu se mai termină, vrem să ne găsim modele de comportament şi
de conştiinţă. Ne întrebăm cine sunt eroii noştri.
Şi, din fericire, îi găsim. Sunt cei care cu viaţa lor apără viaţa indiferent de numele profesiei lor:
pompier, jandarm, poliţist, militar sau medic. Toţi sunt eroii noştri şi tuturor ar trebui să le arătăm
respectul nostru profund. Dintre toţi aceştia, astăzi vreau să mă refer în mod deosebit la cei care poartă
halatul alb. Mă revoltă când văd că unii aruncă cu pietre în cei care pentru fiecare dintre noi, uneori
aflaţi în situaţii de viaţă şi de moarte, fac cumva lucruri pe care doar ei ştiu să le facă şi ne salvează.
Mă revoltă când văd că întreg sistemul medical este ţinta atacurilor unora care se mai potolesc doar
după ce vin străinii să confirme pregătirea exemplară a medicilor români, atenţia pe care o acordă
pacienţilor şi munca excelentă pe care o fac.
Medici şi asistenţii medicali, întreg personalul medical, sunt eroii mei! Fiecare dintre ei vine la
serviciu zi de zi şi îşi face datoria cu cinste şi respect faţă de pacient, fără a purta titluri de glorie pentru
dăruirea lor. În fiecare zi aceştia aduc alinare celor în suferinţă şi salvează vieţi, devenind speranţa
pentru bolnavi. De multe ori, în situaţii de urgenţă şi de dezastru, îşi asumă riscuri uriaşe şi pun nevoile
celorlalţi mai presus de ale lor. Unii vor spune că să trateze, să vindece, să îngrijească pacienţi e pentru
cei care şi-au ales această meserie nobilă ceva firesc, din fişa postului. Însă sunt multe momente în
care medicii şi asistenţii fac eforturi supraomeneşti, dincolo de o simplă îndatorire de serviciu, pent ru a
salva vieţi.
Ca mureşean, mă mândresc cu performanţele centrului medical Târgu-Mureş în toate domeniile
de specialitate, unele unice inovative şi unice în ţară, şi cu sistemul local de urgenţă, care continuă să
fie un model.
Felicit personalul medical pentru profesionalism, responsabilitate şi devotament şi mă gândesc
cu recunoştinţă la cei care şi-au pierdut viaţa în misiuni de salvare. Voi toţi sunteţi eroii mei!
Domnul Niculae Bădălău:
Declaraţia politică este intitulată „Integritate şi competenţă versus Guvernul României”.
Stimaţi colegi,
Societatea civilă, despre care în ultimele săptămâni s-a tot vorbit, mai mult ca niciodată după
25 de ani, a ales să ceară în stradă tehnocraţi în Guvern şi i s-a dat ceea ce a cerut. Numai că cei aleşi
să facă parte din Guvernul României nu sunt nici pe departe specialişti sau specializaţi în domeniile
respective. Lista este lungă, de la Ministerul Sănătăţii până la Ministerul Justiţiei, toţi cei care au fost
propuşi au fost imediat retraşi şi lista va tot continua.
Premierul actual trebuie să respecte, împreună cu tot Cabinetul, o serie de criterii de integritate
şi competenţă. Fără aceste lucruri fundamentale nu vor putea pune în aplicare şi continua ceea ce
- 16 -
Guvernul Ponta a realizat în anii de guvernare, respectiv o serie de scăderi de taxe care au fost bine
primite de mediul de afaceri. Şi aici menţionăm scăderea CAS cu 5%, scăderea TVA la alimente de la
24% la 9%, scăderea TVA de la 24% la 20% care urmează să fie pusă în practică de la 1 ianuarie 2016.
De menţionat totodată faptul că, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, ca urmare a
reorganizării ANAF şi a înfiinţării Direcţiei Antifraudă, bonurile fiscale au devenit o regulă până la
toate magazinele de pe litoral, iar încasările din TVA au crescut cu 20% pe primele şase luni din 2015.
Sunt conştient că în prezent oamenii sunt îngrijoraţi de ceea ce va face viitorul Guvern şi sper
că vorbim de oameni competenţi când ne referim la premierul desemnat, Dacian Cioloş, şi la membrii
noului Cabinet. Sper că vor continua politicile de dezvoltare şi bunăstare pentru români demarate de
Guvernul Ponta.
Vă mulţumesc.
Domnul Dan-Mihai Marian:
Declaraţia politică se intitulează „Guvernul Cioloş trebuie să depesedizeze administraţia
centrală şi locală”.
Prim-ministrul desemnat, Dacian Cioloş, s-a angajat în mod public că va iniţia o reformă reală
a administraţiei publice centrale şi locale prin depolitizarea şi profesionalizarea corpului funcţionarilor
publici. Această declaraţie de intenţie este dezvoltată şi în Programul de guvernare pentru care primul
ministru desemnat va cere votul de învestitură în Parlament.
La capitolul „reforma administraţiei publice” se menţionează că noul Guvern îşi propune,
printre altele, instituirea practicii consultării prealabile a cetăţenilor în luarea deciziilor administrative,
iar funcţionarii publici ar urma să fie recrutaţi şi evaluaţi pe bază de competenţe şi performanţă. În
acest sens, Secretariatului General al Guvernului ar urma să deruleze un proiect de profesionalizare ce
ar putea fi extins şi în alte zone ale administraţiei publice. De asemenea, Guvernul Cioloş
intenţionează să înfiinţeze o Şcoală de Administraţie Publică, probabil în genul în care a funcţionat
Institutul Naţional de Administraţie (INA), unde au fost formaţi funcţionari publici de conducere
(directori de servicii deconcentrate ale ministerelor), manageri publici şi înalţi funcţionari publici
(prefecţi, subprefecţi, secretari generali şi adjuncţi din ministere).
Pentru că veni vorba despre înalţii funcţionari publici, doresc să- i reamintesc domnului prim-
ministru desemnat modul în care fostul Guvern condus de Victor Ponta s-a angajat chiar prin
programul de guvernare să nu politizeze administraţia centrală şi locală. Nici bine nu s-a instalat la
guvernare Guvernul PSD, că domnul Victor Ponta a demis prin hotărâri de guvern şi decizii ale
primului ministru toţi prefecţii şi subprefecţii. Mulţi dintre aceştia erau înalţi funcţionari publici
absolvenţi ai cursurilor postuniversitare din cadrul Institutului Naţional de Administraţie, cu experienţă
în administraţia publică. Mulţi dintre aceştia au atacat în justiţie deciziile Guvernului Ponta şi ale
- 17 -
Secretariatului General al Guvernului, au câştigat procesele şi acum îşi desfăşoară activitatea ca
inspectori guvernamentali. Din informaţiile deţinute, mai sunt aproximativ 40 de înalţi funcţionari
publici (inspectori guvernamentali) în cadrul SGG, în timp ce o mulţime de funcţii publice sunt încă
vacante, cu siguranţă, păstrate la nevoie de Victor Ponta pentru clienţii Guvernului său şi ai PSD.
Şi noi, cei de la PNL, suntem de acord cu depolitizarea administraţiei publice şi
profesionalizarea funcţionarilor publici. În acest moment, depolitizarea administraţiei publice
înseamnă depesedizarea ei. Secretarii de stat, şefii de agenţii guvernamentale, adjuncţii acestora,
secretarii generali şi adjuncţii lor de prin ministere, prefecţii şi subprefecţii, toţi directorii serviciilor
deconcentrate ale ministerelor în teritoriu au fost numiţi în funcţiile publice de Guvernul condus de
Victor Ponta şi au fost susţinuţi politic de PSD.
Mulţi dintre prefecţii actuali sunt oamenii de casă ai baronilor judeţeni ai PSD. Aceasta este
realitatea. Noi ne aducem foarte bine aminte modul în care prefecţii şi subprefecţii Guvernului Ponta,
numiţi şi susţinuţi politic de PSD, s-au comportat în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2014,
de modul în care au întocmit listele cu preşedinţii şi locţiitorii secţiile de votare, de modul în care a u
racolat primari PNL în virtutea Ordonanţei „Dragnea”, nr. 55 din 2014, şi multe alte abuzuri pe care nu
le mai menţionăm aici şi acum. Personal, sper ca domnul viceprim-ministru şi ministru desemnat
pentru dezvoltare regională şi administraţie publică, fostul vicepreşedinte PSD Vasile Dâncu, să ne
demonstreze bunele sale intenţii în ceea ce priveşte implementarea „Reformei administraţiei publice”,
aşa cum este descrisă în Programul de guvernare asumat de prim-ministrul Dacian Cioloş.
Şi, nu în ultimul rând, doresc ca domnul prim-ministru Cioloş să ne prezinte public modul în
care au fost alocate peste 2 miliarde de euro către administraţiile locale în ultimele săptămâni ale
guvernării Ponta. Toate ordinele de ministru referitoare la alocările de fonduri publice trebuie publicate
în Monitorul Oficial, pentru asigurarea măcar a transparenţei administraţiei publice.
Domnul Emil-Marius Paşcan:
Declaraţia politică este intitulată „Batjocură la adresa banului public: pierderi anuale de peste
un milion de euro la TVR Mureş”.
Domnule preşedinte,
Distinşi colegi,
Societatea Română de Televiziune (SRTV) a ajuns o gaură neagră a banului public.
Instabilitatea funcţiilor de conducere de la vârful postului public de televiziune, managementul oneros,
consiliile de administraţie, care legitimează imixtiunea intereselor politicianiste în activitatea acestei
instituţii şi validează risipa şi ineficienţa organizatorică, au plasat TVR într-o criză managerială fără
precedent, dar şi fără ieşire. Dezinteresul şi complicitatea la şubrezirea postului public, din partea
guvernării Ponta, au distrus orice şansă rezonabilă de redresare a SRTV.
- 18 -
Să pornim de la un exemplu edificator aflat la îndemână: situaţia economic dezastruoasă,
managerial incredibilă care caracterizează TVR Târgu-Mureş. Pierderi imense acumulate anual: 5,2
milioane de lei în anul 2013 (aproape un milion şi jumătate de euro), peste 4,2 milioane de lei în 2014
şi aproape 3 milioane de lei până în luna septembrie a anului curent. Pentru aceste aspecte grave, am
solicitat imperativ o anchetă internă privind funcţionarea acestui studio teritorial, sesizând în acest sens
şi Curtea de Conturi a României.
Pare incredibil cum pot fi raportate anual, fără nicio consecinţă, asemenea imense pierderi la
TVR Târgu-Mureş, o televiziune regională cu 59 de angajaţi, al căror salariu mediu este de 3 153 de
lei. Mă întreb: cum pot fi tolerate în continuare uluitoarele pierderi, cum nu este cineva chemat oficial
să răspundă sau măcar preocupat să eficientizeze activitatea televiziunii, să reducă drastic risipa
banului public, să fie corelate cheltuielile cu interesul public şi audienţa?!
Se invocă dramatic în ultimii ani, la nivelul SRTV, povara datoriilor istorice, care la finele
anului 2014 se ridica, în total, la circa 700 de milioane de lei (aproape 160 de milioane de euro). Cred
că, printr-un management defectuos, sarcina datoriilor este în mod iresponsabil suplimentată zi de zi,
câtă vreme televiziunea publică îşi permite nereformist să acumuleze constant alte noi pierderi, care se
ridică la circa un milion de euro pe an pentru un singur studio teritorial, plus penalităţile aferente.
Bănuiesc că nu o duc mult mai bine nici celelalte studiouri regionale: din Cluj, Craiova, Iaşi sau
Timişoara. Or, în existenţa tuturor vorbim de abonamente şi bani publici. Nu vă aşteptaţi, aşadar, la
performanţe editoriale, nici la sporirea audienţelor televiziunii publice, în general la vreun progres
semnificativ, câtă vreme sunt îngăduite inactiv şi iresponsabil aceste incredibile pierderi. La finele
lunii iulie 2015 datoria fiscală a SRTV se ridica la 457 de milioane de lei (peste 103 milioane de euro),
blocarea conturilor televiziunii publice fiind din nou iminentă din partea ANAF.
Solicit actualei conduceri a SRTV să răspundă pentru risipa sfidătoare a banului public şi lipsa de
reforme organizatorice. Nu pot fi acoperite datorii istorice câtă vreme nu sunt stopate imensele şi
constantele pierderi, rezultat al managementului defectuos. Solicit să fie respectată legea, iar cei care, în
mod iresponsabil, irosesc nonşalant banii cetăţeanului contribuabil trebuie să dea socoteală în faţa
instituţiilor abilitate ale statului. Restartul reclamat recent prin vocea protestatară a străzii se cuvine să
privească, in extenso, toate instituţiile statului care trăiesc – în cazul de faţă, huzuresc – din bugetul de stat.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Dragoş Luchian:
Declaraţia politică se intitulează „De la Guvernul clientelar condus de Victor Ponta la Guvernul
tehnocrat condus de Dacian Cioloş”.
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
- 19 -
După evenimentele de la Club „Colectiv” şi protestele ulterioare din Piaţa Universităţii, Guvernul
condus de premierul Victor Ponta a demisionat şi în locul lui a fost numit tehnocratul Dacian Cioloş.
Totuşi, ar trebui să înţelegem că trebuia să se întâmple un eveniment dramatic pentru ca
autorităţile să înţeleagă superficialitatea actului decizional şi să ia act prin schimbarea unui regim
politic cu unul – nu ştiu încă dacă este bun sau rău –, condus oficial de tehnocraţi.
Consider că această declaraţie politică este în spiritul înţelegerii faptului că maturitatea clasei
politice şi înţelegerea problemelor reale ale societăţii sunt baza construirii unui nou sistem public.
Căderea Guvernului Ponta va fi începutul finalului tipului de politică prin care sunt promovaţi
guvernamental clientela de partid, interesele de grup şi crearea de găuri financiare, care au afectat
societatea românească în ultimii 25 de ani.
Ce nu au înţeles domnul Ponta şi liderii de marcă ai PSD-ului este faptul că societatea
evoluează şi că venirea unui guvern apolitic (în teorie, o să vedem dacă şi în fond) este o schimbare a
unei mentalităţi şi un avertisment despre care am vorbit în toate declaraţiile politice prezentate în
această sesiune parlamentară.
Nu doresc să cad în demagogia oratoriei privind schimbarea unui executiv cu altul, dar
consider, stimaţi colegi, că este timpul să ne înţelegem rolul de aleşi ai cetăţenilor şi să percepem
realităţile geopolitice în care se manifestă societatea românească şi, de ce nu, şi cea europeană.
Vă mulţumesc.
Domnul Alin-Păunel Tişe:
Declaraţia politică este intitulată „România reaşezată şi profesionalizată!”.
Distinşi colegi,
Cetăţenii au mari aşteptări de la viitoarea guvernare, dar şi de la parlamentari. Vocea societăţii
civile, care s-a exprimat prin multe mijloace, trebuie ascultată, iar propunerile pertinente, ce au fost
înaintate guvernanţilor pe diverse căi, trebuie analizate şi puse în practică. Să nu uităm că oamenii sunt
cei care vor valida mai departe oamenii politici şi măsurile lor!
Decăpuşarea companiilor de stat care au datorii imense (cât unele bugete ministeriale la un
loc) va reprezenta o garanţie de aplicare a principiilor drepte de guvernare. Managementul de stat va
trebui să fie unul eficient şi funcţional. Etica, moralitatea, implicarea, alături de reprezentarea
intereselor naţionale trebuie să fie principii de nelipsit şi cu siguranţă vor fi urmărite de cetăţeni.
Sunt necesare revigorarea şi modernizarea României, analizarea şi restructurarea tuturor
domeniilor neperformante.
La modernizare poate contribui în mod cert şi profesionalizarea României. Este una dintre
şansele pe care România le are.
- 20 -
Ceea ce se face, de către fiecare dintre noi, să se facă temeinic şi calitativ, indiferent de meseria
sau funcţia ocupată!
Domnul Gheorghe Flutur:
Declaraţia politică se intitulează „Guvernul PSD, Guvernul Zero pentru infrastructura rutieră a
judeţului Suceava – Guvernarea locală şi centrală PSD a izolat Bucovina la zeci de ore distanţă de Europa”.
Domnule preşedinte al Senatului,
Doamnelor şi domnilor colegi,
Stimaţi invitaţi,
Fostul Guvern PSD a sistat finanţările şi a blocat lucrările la toate investiţiile începute în judeţul
Suceava. Abandonarea investiţiilor în infrastructură pune în pericol dezvoltarea locală şi regională. Fără
infrastructură, orice zonă riscă să rămână în izolare şi este condamnată la subdezvoltare.
În infrastructura judeţului Suceava, ruta ocolitoare a Sucevei, încremenită în expertize şi
licitaţii, modernizarea DN18 pe tronsonul Iacobeni – Cârlibaba – Borşa, reabilitarea DN17B Vatra
Dornei – Broşteni – judeţul Neamţ, şoselele de centură de la Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi
Fălticeni sunt obiective abandonate, la care trebuie să adaug refuzul Guvernului PSD de lua în calcul
autostrada Siret – Suceava – Bucureşti.
Guvernarea PSD a întârziat în mod repetat reluarea lucrărilor în vederea finalizării centurii
Sucevei. În declaraţii, începând cu 2012, PSD promitea apăsat că se vor aloca fonduri, dar, aşa cum am
văzut, nu s-au dat. Nu este singura dată când PSD nu s-a ţinut de cuvânt.
Guvernul PSD ne-a demonstrat că nu doreşte să finalizeze şoseaua de centură, alocând în
bugetele de stat fonduri „cu pipeta” pentru continuarea investiţiei şi amânând în permanenţă termenele
de finalizare. Drept dovadă, Legea bugetului de stat pentru anul 2015 certifica faptul că Guvernul PSD
nu şi-a propus să finalizeze celelalte două tronsoane ale centurii, propunând alocarea doar a unei părţ i
din valoarea rămasă de finanţat.
Pe 10 octombrie 2015, la Suceava, ministrul de atunci al transporturilor confirma cu seninătate
că Guvernul PSD nu are de gând să finalizeze centura municipiului Suceava nici în anul 2016. Mai
mult decât atât, nu s-a prezentat un termen credibil în care se vor relua lucrările, deci nici vorbă despre
un eventual termen al finalizării rutei ocolitoare.
Au fost multe declaraţii contradictorii cu privire la reluarea lucrărilor şi la termenul de
finalizare. În mod normal, nu ar fi nevoie de mai mult de trei luni pentru a termina lucrările pe cele
două tronsoane rămase, în condiţiile în care sunt deja executate în proporţie de peste 90%.
Prin sistarea lucrărilor la centura Sucevei, municipiul Suceava este sufocat. Există cartiere în
municipiul Suceava unde autovehicule de mare tonaj trec pe lângă locuinţe, provocând avarii şi fiind
un real pericol pentru trecătorii din zonele respective.
- 21 -
Ruta ocolitoare este extrem de importantă pentru întreg judeţul Suceava.
Pentru şoseaua de centură a municipiului Rădăuţi nu s-a finalizat procedura juridică în cazul
terenurilor, iar lucrările oricum nu pot demara, din cauză că societatea care are în gestiune stâlpii care
susţin firele de înaltă tensiune nu acceptă deschiderea şantierului, pentru că nu a primit banii pentru
mutarea stâlpilor.
O situaţie extrem de gravă se înregistrează ca urmare a blocării lucrărilor de reabilitare, pe
teritoriul judeţului Suceava, a drumului naţional DN18, arteră de maximă importanţă pentru traficul
intern şi internaţional din nordul ţării.
În timpul guvernării PSD, DN18 a ajuns să arate mai degrabă ca o uliţă abandonată, decât ca un
drum naţional.
Drumul naţional DN18 a ajuns unul dintre cele mai proaste drumuri naţionale din judeţul
Suceava şi unul dintre cele mai degradate din întreaga ţară. Starea drumului creează dificultăţi în
activitatea zilnică a locuitorilor din zonă, a şoferilor aflaţi în tranzit, precum şi turiştilor care vin să
viziteze Bucovina. Localităţile traversate de DN18, aflate pe raza judeţului Suceava, respectiv
Ciocăneşti, Botoş, Valea Stânei şi Cârlibaba, rămân condamnate în continuare la izolare. Situaţia este
atât de gravă, încât agenţii economici din zonă nu mai găsesc firme de distribuţie care să- i
aprovizioneze. Firmele de transport persoane care efectuează curse în zonă intenţionează să suspende
traseele din cauza stării DN18. Foarte mulţi turişti care intenţionează să traverseze judeţul Suceava
spre Maramureş se întorc din drum. Pe această arteră, astăzi plină de gropi, se află comuna-muzeu
Ciocăneşti, unde anual se desfăşoară evenimente recunoscute la nivel internaţional.
În anul 2011 s-a luat decizia de modernizare a tronsonului Iacobeni – Borşa – Moisei de pe
DN18, care trebuia finalizat în 2013, însă s-au efectuat doar 5% din lucrări. Contractul iniţial a fost
reziliat, relicitarea lucrărilor s-a făcut în decembrie 2014, iar atribuirea contractelor era prevăzută la
începutul lunii iunie 2015. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România
comunica însă, pe 3 iunie 2015, că s-au desemnat constructorii pentru două loturi, care vizează
reabilitarea acestui drum naţional doar pe teritoriul judeţului Maramureş, respectiv Moisei – Borşa şi
Borşa – Şesuri, astfel că locuitorii judeţului Suceava trebuie să mai aştepte până când vor începe
lucrările pe tronsonului Iacobeni – Cârlibaba – limită judeţul Suceava.
Sucevenii, ca şi maramureşenii, trebuie să fie respectaţi, şi nu abandonaţi. Fără infrastructură,
zona riscă să rămână în izolare şi este condamnată la subdezvoltare. Abandonarea investiţiilor în
infrastructură pune în pericol dezvoltarea locală şi regională.
Situaţia în care se află DN18 Iacobeni – Cârlibaba – Borşa este un alt exemplu care
demonstrează că pentru PSD judeţul Suceava există doar o dată la patru ani, în ziua de vot.
Stimaţi colegi,
- 22 -
Judeţul Suceava, Bucovina, Regiunea de Nord-Est şi întreaga Moldovă nu beneficiază de
minimumul necesar de obiective de investiţii în infrastructura de transporturi, iar orizontul de timp în
care Guvernul PSD vedea realizarea celor câteva obiective din Master Planul General de Transport,
extrem de puţine, este inacceptabil. Perspectivele au fost mutate către 2030, ceea ce este o bătaie de joc
la adresa întregii zone. Deşi am solicitat miniştrilor PSD, prin numeroase interpelăr i şi declaraţii
politice, includerea în Master Plan a unei autostrăzi nord-sud, care să treacă şi prin judeţul Suceava,
acest document strategic pentru infrastructura de transport a României consideră în final că Bucovina
este o regiune de rangul al doilea, prin care nu merită să treacă vreo autostradă.
Fără perspectiva unei autostrăzi şi cu proiectele de reabilitare şi modernizare a principalelor
drumuri naţionale incluse „pe listele de aşteptare”, judeţul Suceava a fost abandonat, izolat şi
condamnat, de către guvernarea PSD, la anonimat şi subdezvoltare.
Nu o zonă săracă, ci una dezvoltată economic înseamnă securitate la graniţa de est a UE.
Gradul de modernizare al infrastructurii unei ţări demonstrează însuşi nivelul de dezvoltare al
ţării respective şi arată măsura în care aceasta poate contribui la creşterea condiţiilor de trai ale
cetăţenilor săi, prin atragerea de investiţii şi crearea de locuri de muncă.
În ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă, ţara noastră se situează pe un loc codaş
la nivel european. Marea problemă nu este însă numărul de kilometri de autostradă, ci faptul că
strategia defectuoasă care stă la baza construirii acestora a accentuat dezechilibrele dintre regiunile
ţării; cele câteva sute de kilometri de autostradă străbat doar 13 din cele 41 de judeţe, asigurând
legătura între sudul şi vestul ţării, în timp ce Moldova a rămas izolată.
Doamnelor şi domnilor,
Este de neînţeles atitudinea Guvernului PSD de a fi refuzat Moldovei perspectivele de
dezvoltare pe care le oferă o autostradă.
Situaţia din estul Europei şi deschiderea Uniunii Europene spre ţări precum Ucraina şi
Republica Moldova reprezintă acum, mai mult ca oricând, o oportunitate pentru finanţarea autostrăzii
nord-sud, pe Coridorul paneuropean IX, care leagă Marea Baltică de Marea Neagră prin Polonia,
Ucraina şi România.
Acest coridor de transport a fost aprobat de autorităţile europene.
Dezvoltarea legăturilor dintre Marea Neagră şi Marea Baltică face parte din Strategia Dunării a
Uniunii Europene, iar de realizarea unui asemenea coridor sunt foarte interesaţi transportatorii din
România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Grecia şi Italia. Autostrada Siret –
Suceava – Bacău – Mărăşeşti – Tişiţa este prevăzută în Planul de amenajare a teritoriului naţional,
aprobat prin Legea nr. 363/2006.
- 23 -
În anul 2011, în urma demersurilor pe care le-am făcut alături de Guvernul PDL, Comisia
Europeană şi-a exprimat acordul de principiu pentru construcţia unei autostrăzi nord-sud, de la Marea
Baltică la Marea Neagră, pe actualul traseu al E85, pe porţiunea Mărăşeşti – Suceava – Siret –
Cernăuţi – Lvov, cu punct final în Polonia.
Ar fi trebuit ca şi PSD, care a preluat guvernarea din 2012, să înţeleagă necesitatea construirii
unei autostrăzi care să lege nordul de sudul ţării. Şi oportunitatea finanţării din fonduri europene, prin
intermediul Acordului de parteneriat 2014 – 2020, a unor tronsoane de autostrăzi care să asigure
legăturile între Bucovina şi celelalte provincii istorice a fost neglijată de PSD.
Prin ignorarea de către guvernarea PSD şi a acestei investiţii s-au amplificat şi decalajele
socio-economice dintre judeţele Moldovei şi celelalte zone ale ţării.
Stimaţi colegi senatori,
Miniştrii care s-au perindat la Transporturi în guvernarea PSD au avut, fiecare, „o părere”
despre proiectele majore de infrastructură a României, după care, din motive politice sau pur
personale, au părăsit ministerul, mai degrabă sau mai târziu. Au avut cu toţii însă un punct de vedere
comun, acela că zona de nord a ţării trebuie izolată la zeci de ore distanţă de Europa.
Vă mulţumesc.
Domnul Traian-Constantin Igaş:
Declaraţia politică este intitulată „Utopia unei guvernări desăvârşite şi pragmatismul unei
reforme mult aşteptate”.
Stimaţi colegi,
Voi începe declaraţia mea politică cu o afirmaţie în care cred şi de la care consider că trebuie să
pornim pentru ca aşteptările noastre, ale românilor, să nu fie utopice: nu a existat niciodată o guvernare
desăvârşită! Şi nu a existat nu doar din cauza calităţii persoanelor care au guvernat la un moment dat,
ci şi datorită faptului că oamenii au pasiuni, nevoi, dorinţe care se schimbă. Societatea evoluează, iar
ritmul acestei evoluţii s-a accelerat în era accesului rapid şi facil la informaţie. Schimbarea este
inerentă evoluţiei. Ca atare şi mulţumirea cetăţenilor la cel mai înalt nivel este imposibil de atins. Dar
sunt multe alte virtuţi necesare unei guvernări de acest tip, tehnocrat. Prudenţa, dintre toate virtuţile
necesare guvernării, este, fără îndoială, cea mai importantă.
Stimaţi colegi,
Emulaţia pentru acest Guvern tehnocratic este foarte mare. Aşteptările sunt foarte mari, deşi un
astfel de guvern se constituie în situaţii deosebite, iar mandatul este unul foarte punctual şi bine determinat
temporal. Guvernul Dacian Cioloş a venit ca un răspuns la situaţiile deosebite apărute în România în ultima
perioadă. Nu politicul este cel care a generat această necesitate, ci strada, românii. Cetăţenii au cerut clasei
politice o guvernare tehnocrată, o guvernare care să gestioneze treburile politice şi administrative până la
constituirea noului guvern şi pentru a pregăti şi realiza alegerile anului 2016.
- 24 -
Stimaţi colegi,
Trebuie să nu omitem faptul că membrii acestui Guvern nu sunt oameni politici, în marea lor
majoritate, ci specialişti în domeniile lor. Trebuie să avem în vedere că acest tip de guvern este un
efect al eşecului clasei politice şi că membrii săi nu sunt purtătorii unei responsabilităţi politice, ci
numai ai uneia profesionale, aceea de a gestiona şi administra corect şi eficient obligaţiile ce le revin
din calitatea lor de membri ai Guvernului.
Dar, din nou, în România lucrurile s-au derulat în aşa fel încât programul politic al unui astfel
de guvern nu se limitează la interese generale cu care este abilitat, ci el trebuie să conţină interese
specifice solicitate de cetăţeni, rezultate din protestele sociale din Piaţa Revoluţiei, din negocierile şi
dezbaterile dintre partide, Preşedinte şi societatea civilă. Primul obiectiv de etapă trebuie să fie
elaborarea unui buget pe 2016 prodezvoltare şi proinvestiţii.
Stimaţi colegi,
Clasa politică poartă în continuare responsabilitatea! Aici mă refer la responsabilitatea erorilor
sale din ultimii 25 de ani! Guvernul tehnocrat şi perioada în care acesta va gestiona treburile
administrative ale statului atrage după sine o responsabilitate a clasei politice, aceea de a se reşapa!
Trebuie să înţelegem că această perioadă de guvernare tehnocrată este răgazul dat de români
partidelor politice pentru a se reforma! Clasa politică trebuie să promoveze oameni asupra cărora nu
planează niciun dubiu! De aceea, procesul de reformă nu mai poate aştepta. România şi-a început
reformele de mulţi ani, e şi rândul partidelor! Iar românii nu mai au răbdare! Nu au cerut totul nou, au
cerut oameni noi care să dea tonul.
Trebuie să înţelegem că democraţia înseamnă alegere, vot, dar, mai presus de toate, înseamnă
dezbatere. Iar exigenţele sociale, ca efect al vigilenţei cetăţenilor, trebuie respectate! Să respectăm şi să
contribuim la procesul pe care clasa politică trebuie să îl demareze, acela de reînnoire a încrederii pe
fundamente solide şi transparente!
Vă mulţumesc.
Domnul Dorin-Mircea Dobra:
Declaraţia politică se intitulează „16 noiembrie, Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din
România”.
Stimaţi colegi,
În data de 16 noiembrie s-au împlinit 70 de ani de la adoptarea Constituţiei UNESCO, aceasta
reprezentând actul de naştere al acestei organizaţii. UNESCO a fost fondată după cel de-al Doilea
Război Mondial de 20 de state, iar obiectivul declarat încă de atunci este acela de a contribui la pacea
mondială şi la colaborarea între naţiuni prin cultură, ecologie, educaţie şi ştiinţă. România a aderat la
UNESCO în data de 27 iulie 1956.
- 25 -
Prezenţele româneşti pe Listele Patrimoniului Mondial Materia l şi Imaterial sunt numeroase. Ca
stat membru, România are înscrise pe Lista UNESCO trei rezervaţii ale biosferei (Pietrosul Mare – 1980,
Retezat – 1979, Delta Dunării – 1998), şapte situri ale Patrimoniului Mondial (şase culturale şi unul
natural). Lista tentativă cuprinde 15 obiective. De asemenea, România are înscrise patru bunuri culturale
imateriale pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial: Doina (2009), Ritualul Căluşului
(2008), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată (2013) – dosar comun cu Republica Moldova.
Urmărindu-se evidenţierea elementelor noastre de patrimoniu mondial, precum şi necesitatea
protejării şi conservării acestora, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului
pentru relaţia cu UNESCO a iniţiat o propunere legislativă care a devenit lege, Legea nr. 160/2013,
prin care ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.
Ţin să precizez că această dată nu a fost stabilită întâmplător. La a 34-a sesiune a Comitetului
pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca în ziua de 16 noiembrie să fie sărbătorită Ziua Patrimoniului
Mondial UNESCO, deoarece în 16 noiembrie 1972, la Paris, Franţa, statele membre ale UNESCO au
adoptat Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural. Aceeaşi dată reprezintă,
de asemenea, şi momentul constituirii UNESCO.
Stimaţi colegi,
Constituţia UNESCO, prin valorile şi principiile pe care le instituie, poate reprezenta un punct
de referinţă pentru orice naţiune. Primul artico l al acesteia defineşte scopul organizaţiei, acela de a
contribui la pacea şi securitatea lumii prin colaborarea între naţiuni în educaţie, ştiinţă, cultură şi
comunicaţii pentru a se reuşi stabilirea unui respect faţă de justiţie universal, pentru corectitudinea
justiţiei şi pentru drepturile şi fundamentele omului liber, indiferent de rasă, sex, limbă sau religie.
În anul 1945, la înfiinţare, printre obiectivele imediate ale UNESCO urma să fie reconstrucţia
şcolilor, bibliotecilor şi muzeelor distruse de război. După 70 de ani, poate ar trebui să ne gândim la
acelaşi lucru, nu în sensul material, ci la o schimbare de mentalitate, o abordare prin care să se
reconstruiască un nou sistem de valori în educaţie şi cercetare.
Elementele menţionate mai sus, la care se adaugă cultura, reprezintă pilonii de bază ai unei
naţiune sănătoase, elemente esenţiale pentru o dezvoltare durabilă.
Schimbările climatice, creşterea nevoilor populaţiei, coroborate cu resursele limitate reprezintă,
de asemenea, provocări ce sunt pe agenda şi în atenţia UNESCO şi ar trebui să fie o preocupare
permanentă la nivelul fiecărei naţiuni, o gestionare atentă a acestora fiind necesară.
În data de 20 decembrie 2013, la iniţiativa UNESCO împreună cu mai multe organisme
naţionale şi internaţionale, ONU proclamă prin votul Adunării Generale anul 2015 ca „International
Year of Light and Light-based Technologies (IYL 2015)”. Prin această hotărâre, ONU recunoaşte
printr-o rezoluţie oficială, votată de ţările membre, printre care şi România, importa nţa luminii şi a
- 26 -
aplicaţiilor sale în dezvoltarea sustenabilă a diferitelor domenii: ştiinţă, educaţie, energie, mediu,
tehnologie, comunicaţii, agricultură, sănătate etc., „lumina” acţionând astfel ca un liant între aspectele
economice, culturale şi politice ale societăţii globale. Lumina poate însemna şi educaţie, şi cultură, şi
cercetare ştiinţifică.
În acest context, comisia a organizat în perioada 30 octombrie – 1 noiembrie o conferinţă
dedicată Anului Internaţional al Luminii, la Palatul Parlamentului, la care au participat nume
prestigioase din ţară şi străinătate.
Ţinând cont de contextul actual, atât intern, cât şi extern, deviza UNESCO, regăsită şi în
Constituţie, „Construim pacea în mintea oamenilor”, nu a fost mai importantă sau mai relevantă ca în
zilele noastre.
Componenta de hard power nu este suficientă, după cum se poate observa, trebuie completată
cu cea de soft power pentru a putea construi o cultură a păcii prin educaţie, cultură, ştiinţă, comunicare
şi informare. Pacea reprezintă fundamentul, punctul de plecare pentru orice acţiune. La baza piramidei
nevoilor lui Abraham Maslow ar trebui să stea pacea, siguranţa generală; de aici se pot construi
celelalte elemente.
Stimaţi colegi,
Odată cu celebrarea Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România, noi, membrii
Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, dorim să
reconfirmăm ataşamentul profund faţă de principiile fundamentale ale Organizaţ iei Naţiunilor Unite
pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, în care fiecare cultură, naţiune şi individ contribuie la dezvoltarea
umanităţii şi realizarea unei societăţi globale.
În dorinţa de a promova o viziune integratoare a societăţii româneşti prin susţinerea culturii,
educaţiei şi ştiinţei ca elemente fundamentale ale naţiunii române, Comisia permanentă comună a
Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO se angajează:
- să contribuie activ la protejarea şi conservarea monumentelor din pa trimoniul naţional înscrise
în Lista Patrimoniului Mondial sau în Lista tentativă UNESCO;
- să sprijine necondiţionat şi prin toate mijloacele creşterea calităţii educaţiei şi a cercetării
ştiinţifice;
- să se implice în promovarea valorilor culturale româneşti şi a bunurilor româneşti înscrise în
Lista Patrimoniului Mondial UNESCO;
- să susţină interesele naţionale la nivelul UNESCO.
Pentru realizarea acestor deziderate, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi
Senatului pentru relaţia cu UNESCO consideră că este necesară elaborarea unei strategii naţionale
susţinute de efortul conjugat al tuturor instituţiilor naţionale implicate în problematica UNESCO.
- 27 -
Vă mulţumesc.
Domnul Găvrilă Ghilea:
Declaraţia politică este intitulată „Punct. Şi de la capăt!”.
Domnule preşedinte de şedinţă,
Stimaţi colegi,
Intrat la guvernare în urmă cu mai bine de trei ani, fără alt merit profesional sau politic decât
beneficiul direct al efectului de ricoşeu al unei moţiuni de cenzură votată la limită, Cabinetul Ponta şi-a
întrerupt deunăzi intempestiv mandatul, ca urmare a avertismentelor societăţii civile, profund
scandalizată de drama zecilor de victime de la clubul Colectiv.
Ajuns în fruntea unui guvern încropit după chipul şi asemănarea sa, Victor-Viorel Ponta a
reuşit, în ultimii trei ani, să îşi compromită public colegii de cabinet prin deciziile populiste pe care le-
a promovat, prin favorizarea propriei clientele politice, dar mai ales prin înverşunarea – demnă de o
cauză mai bună – cu care a evitat să-şi prezinte demisia din funcţie în secunda doi a începerii urmăririi
penale, adică acum mai bine de trei luni de zile.
Ce mai conta pentru un politician fără onoare că România însăşi era umilită în faţa cancelariilor
occidentale prin menţinerea în funcţie a unui premier- inculpat trimis în judecată?
Pe Victor-Viorel Ponta nu l-au trezit la realitate nici măcar cele peste un milion de semnături
pentru demiterea sa, colectate la iniţiativa Partidului Naţional Liberal, nici sondajele de opinie care
exprimau nemulţumirea populaţiei faţă de propria-i persoană.
Nu e mai puţin adevărat că, după înfrângerea sa fără drept de apel în alegerile prezidenţiale,
Victor-Viorel Ponta a ratat şansa istorică de a se retrage pentru o vreme din viaţa publică printr-o
demisie de onoare, salvându-şi astfel cariera politică, dar mai ales partidul care l-a susţinut.
Am semnalat în nenumărate rânduri faptul că guvernarea PSD se conduce după dictonul „după
noi, potopul”! Aşa se face că astăzi moştenim o economie cu grave probleme structurale, plină de
incertitudini majore.
Pentru a-şi asigura propriul confort politic şi sprijinul popular, în numele unui fals interes naţional,
care se rezuma doar la menţinerea la putere chiar cu preţul decredibilizării acestei ţări, Cabinetul Ponta nu
s-a dat în lături de la nimic, tăind masiv investiţiile şi blocând construcţia de autostrăzi.
În aceste condiţii, deşi Victor-Viorel Ponta promitea în 2012 un milion de noi locuri de muncă,
statistic, abia dacă s-au creat 10% din acestea, în condiţiile în care rata şomajului nu s-a ameliorat defel.
Aşa se face că România a rămas ţara cu cea mai slab dezvoltată infrastructură din Uniunea
Europeană, în ultimii trei ani fiind inauguraţi doar vreo 300 de kilometri de autostradă, care
reprezentau însă finalizarea unor proiecte iniţiate şi promovate de guvernele anterioare.
- 28 -
Iată de ce intenţia noului Guvern de tehnocraţi, condus de Dacian Cioloş, de elaborare a unei
strategii naţionale de dezvoltare predictibilă, care să determine deblocarea şi finanţarea prin fonduri
structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport, reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de
irigaţii, a infrastructurii de transport gaze, electricitate şi realizarea interconectării cu reţelele europene
nu trebuie doar aplaudată, ci şi susţinută.
Ne aflăm la momentul unui nou început. Să nu- l mai ratăm!
Vă mulţumesc.
Domnul Eugen Durbacă:
Declaraţia politică se intitulează „Ajutoarele pentru încălzirea locuinţelor”.
În România, consumatorii vulnerabili, adică persoanele singure/familiile care nu-şi pot asigura
menţinerea locuinţei în condiţii adecvate de temperatură şi ale căror venituri medii lunare pe membru de
familie sunt scăzute, pot beneficia de un ajutor pentru încălzirea locuinţei suportat din bugetul de stat.
Conform legislaţiei aplicabile în acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei, măsura se
aplică numai familiilor sau persoanelor singure care nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru
încălzirea locuinţei şi care îndeplinesc cumulativ câteva condiţii, în principal legate de toate veniturile
nete obţinute de solicitanţi în luna precedentă lunii în care este solicitat dreptul la ajutorul pentru
încălzirea locuinţei şi de bunurile deţinute.
Venitul net mediu lunar pe membru de familie trebuie să fie de până la 1,572 ISR (786 de lei)
în cazul familiilor şi 2,164 ISR (1 082 de lei) în cazul persoanei singure. În cazul ajutorului pentru
gaze naturale, al celui pentru energie electrică şi al celui pentru combustibili solizi sau petrolieri,
venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure trebuie să fie de cel mult 1,230
ISR (615 lei). Ajutorul se acordă doar pentru principalul sistem de încălzire folosit la
domiciliu/reşedinţă, pentru consumatorii de energie termică în sistem centralizat, energie electrică,
gaze naturale sau lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri.
Ajutoarele sunt date anual în sezonul rece, adică în perioada de cinci luni cuprinsă între 1
noiembrie şi 31 martie.
Potrivit prevederilor legale, plata ajutoarelor se face la furnizori pentru energia termică, energia
electrică şi gaze naturale, după emiterea facturilor de către aceştia.
Plata ajutorului de încălzire cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri se face, o singură dată,
direct titularului dreptului (la începutul sezonului, pentru toate lunile sau în timpul sezonului, pentru
lunile rămase).
Având în vedere cele prezentate, consider că este necesară majorarea cuantumului acestui
ajutor, deşi coeficienţii au rămas aceeaşi şi pentru sezonul 2015 – 2016.
Vă mulţumesc.
- 29 -
Domnul Vasile Nistor:
Declaraţia politică este intitulată „Adoptarea noilor măsuri de siguranţă internaţională”.
Stimate colege,
Stimaţi colegi,
Luna noiembrie 2015 va rămâne asociată în istoria globală cu oraşul capitală a Franţei, Parisul,
pentru două mari evenimente: unul regretabil şi tragic, iar altul optimist şi cu orientare spre viitor.
Ambele însă ţin de siguranţa internaţională şi ambele reflectă climatul instabil şi periculos în care ne
aflăm în acest moment.
Atentatele teroriste din 13 noiembrie au marcat întreaga lume prin duritatea lor. Doresc să îmi
exprim în acest context regretul faţă de cele întâmplate şi să transmit condoleanţe familiilor celor
afectaţi, precum şi ţării europene cu care România are de foarte mulţi ani relaţii diplomatice deosebit de
puternice, şi anume Franţa. Consider că cele petrecute demonstrează mai mult ca niciodată nevoia de
solidaritate la nivel global în lupta împotriva terorismului şi sper ca acest nefast eveniment să coaguleze
toate guvernele lumii în jurul necesităţii de a contracara astfel de fapte înainte ca ele să se întâmple.
În acelaşi timp, doresc să aduc în atenţia dumneavoastră faptul că Parisul era de mult înscris în
istoria globală pentru luna noiembrie 2015, deoarece acolo urmează să se ţină a XXI-a Conferinţă a
statelor părţi la Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice, o conferinţă ce va marca un
moment extraordinar de important în lupta împotriva încălzirii climatice globale şi a riscurilor pe care
aceasta o presupune referitor la stabilitatea internaţională. Este un moment în care guvernele lumii vor
colabora pentru a găsi soluţii constructive pentru o situaţie ce ne afectează pe toţi şi consider că astfel
de momente ar trebui să fie replicate şi pe alte zone ce afectează securitatea internaţională. Ţara
noastră are un cuvânt de spus în aceste forumuri şi este foarte important ca acesta să fie auzit.
În România, încălzirea climatică globală poate avea repercusiuni extrem de dure asupra
sectorului agricol, asupra Deltei Dunării şi asupra regiunilor istorice Moldova şi Dobrogea, unde riscul
de aridizare şi deşertificare este cel mai ridicat. Aceste regiuni sunt şi cele mai sărace din ţară şi din
acest motiv riscul implicat poate duce la un adevărat exod dinspre zonele respective. Este în interesul
României ca, adoptând poziţia Uniunii Europene la acest summit, să sprijinim cele mai ambiţioase
propuneri de reducere a emisiilor pe plan global.
De aceea, pe măsură ce atacurile din Franţa ne-au adus pe teritoriul european ameninţări
globale, trebuie să ne concentrăm mai mult ca niciodată pe eforturile ce ţin de consolidarea comunităţii
internaţionale în ceea ce priveşte siguranţa şi menţinerea păcii la nivel mondial. Summitul din 30
noiembrie, cel ce va rescrie regimul internaţional de la Kyoto, este un prim mome nt la care putem să
contribuim în această direcţie.
Vă mulţumesc.
- 30 -
Domnul Mihai Niţă:
Declaraţia politică se intitulează „Prin toleranţă, spre pace şi progres”.
Evenimentele recent petrecute în Franţa, în Turcia, în Liban ar putea constitui premisele
haosului pe care forţele răului vor să-l declanşeze în Europa. Frica, nervozitatea crescândă, panica
generalizată ar satisface pe deplin interesul unor organizaţii teroriste conduse de către liderii
întunericului. Acte demenţiale atentează neîncetat la pacea omenirii. În aceste condiţii, liderii lumii
civilizate şi, deopotrivă, naţiunile afectate trebuie să dovedească mai mult decât oricând în istoria
modernă a lumii echilibru, solidaritate, luciditate. Exacerbarea unui conflict cu iz confesional nu poate
fi soluţia cea mai bună pentru pacea planetei. Focarul războiului trebuie să fie înăbuşit cât mai grabnic,
pentru preîntâmpinarea unor consecinţe imprevizibile. Războiul nu este joc de păcănele. Tragediile nu
pot fi resetate. Cu siguranţă, duşmanii păcii, care au semănat vânt, vor culege furtună. Dar, pentru ca
acest imperativ să fie pus în operă, este necesar ca naţiunile libere să procedeze cu chibzuinţă.
Acţiunile represive întreprinse împotriva teroriştilor trebuie să fie conjugate cu eforturi intense de
stabilizare a situaţiei.
Înaltul prelat al Vaticanului îndemna de curând la toleranţă interetnică şi interconfesională.
Concesiunile rezonabile ar putea detensiona eficient relaţiile interumane din comunităţile multietnice.
Toţi cetăţenii lumii libere trebuie conştientizaţi că niciun alt interes nu poate să primeze cauzei
generale a păcii şi dezvoltării durabile. Necazurile omenirii nu se elimină prin extinderea războiului. O
atitudine comună, dedicată păcii, trebuie să- i mobilizeze pe toţi oamenii care doresc un trai prosper,
într-un climat de securitate, muncind pentru viitorul lor, al copiilor, al celor ce vor urma.
Pe 16 noiembrie, omenirea celebrează Ziua Internaţională a Toleranţei. Este o sărbătoare anuală
declarată de Organizaţia Naţiunilor Unite. Această zi a fost instituită în anul 1995, din necesitatea ca
oamenii să conştientizeze pericolele intoleranţei. Când UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie
drept Ziua Internaţională a Toleranţei, au fost identificate nu mai puţin de 16 tratate, convenţii,
declaraţii şi recomandări, toate legate de nevoia de toleranţă. „Fiecare dintre acestea este mai relevantă
astăzi şi fiecare dintre ele trebuie respectată în totalitate.”
Globalizarea însăşi, în timp ce uneşte popoarele lumii, poate să producă, simultan, mai multă
teamă şi interiorizare. Odată cu teribilele ameninţări la adresa vieţii şi dezvoltării planetei, creşte şi
potenţialul de tensiune ce duce la intoleranţă. Mijloacele cele mai bune de care dispunem pentru
rezolvarea acestei situaţii sensibile sunt diversitatea culturală, munca pentru o dezvoltare durabilă şi
educaţia pentru toleranţă şi pace. Cei mai buni gardieni ai noştri sunt acum societatea civilă bine
dezvoltată, atentă la drepturile omului şi presa liberă, responsabilă. Comunitatea internaţională trebuie
să fie azi mai atentă decât oricând la evoluţia acestui proces de interes mondial.
- 31 -
Toleranţa trebuie să implice respingerea dogmatismului şi absolutismului, confirmând normele
enunţate în instrumentele internaţionale cu privire la drepturile omului. Conform codului acceptat la
nivel mondial, „toleranţa este o virtute care face ca pacea să fie posibilă şi care contribuie la înlocuirea
culturii războiului cu o cultură a păcii”, iar acest deziderat universal trebuie să fie materializat în egală
măsură „de către indivizi, grupuri şi state”. În cadrul Declaraţiei principiilor toleranţei, care a fost
enunţată în 1986, la Paris, în cadrul întrunirii reprezentanţilor UNESCO, termenul unanim invocat a
fost definit ca fiind respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor, felurilor de
expresie/manierelor de exprimare a calităţii de fiinţe umane.
Prin adoptarea Declaraţiei Mileniului în anul 2000, liderii mondiali au apreciat că „toleranţa
este una dintre valorile fundamentale care stau la baza relaţiilor internaţionale în secolul al XXI-lea”.
Au trecut deja 15 ani din acest secol şi constatăm că pacea lumii este tulburată de minţi înfierbântate.
Este necesar să ne unim, să punem capăt acestor porniri nefaste, iar soluţiile sunt la îndemâ na noastră,
de la şefii de stat, până la ultimul cetăţean onest şi conştient de ceea ce se întâmplă. Suntem cu toţii
responsabili pentru viitorul comun.
PAUZĂ
(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului.)
Domnul Ioan Chelaru:
Bună dimineaţa, stimaţi colegi!
Aş ruga liderii grupurilor parlamentare să invite colegii de la toate grupurile în sală, să putem
începe şedinţa.
Îl rog pe domnul secretar Purec să facă apelul, poate reuşim să începem în cinci-şase minute şi
şedinţa de astăzi. E o şedinţă grea, cu multe proiecte aflate în pericol de a fi adoptate tacit.
Mulţumesc.
Vă rog, domnule secretar.
Domnul Ion-Simeon Purec:
Bună dimineaţa, stimaţi colegi!
Vă rog, puţină atenţie, pentru un apel pentru cvorum.
Agrigoroaei Ionel
2. Andronescu Ecaterina
3. Anghel Adrian prezent
4. Anghel Cristiana-Irina
5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu
6. Arcaş Viorel
Ardelean Ben-Oni
- 32 -
8. Ariton Ion
9. Atanasiu Teodor
10. Badea Leonardo prezent
12. Badea Viorel-Riceard
13. Banias Mircea-Marius
14. Barbu Daniel-Constantin prezent
15. Barbu Tudor prezent
17. Bădălău Niculae
18. Bălu Marius
19. Belacurencu Trifon prezent
20. Bereanu Neculai
22. Biró Rozalia-Ibolya
23. Blaga Vasile prezent
Boagiu Anca-Daniela
24. Boboc Cătălin
25. Bodea Cristian-Petru
26. Bodog Florian-Dorel prezent
27. Boeriu Valeriu-Victor prezent
28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu
29. Bujor Dumitru-Marcel prezent
31. Bumbu Octavian-Liviu prezent
32. Burlea Marin
33. Butnaru Florinel
34. Butunoi Ionel-Daniel prezent
35. Cadăr Leonard prezent
36. Calcan Valentin-Gigel
Câmpeanu Mariana prezentă
37. Chelaru Ioan prezent
38. Chiriac Viorel prezent
39. Chiru Gigi Christian
40. Chiuariu Tudor-Alexandru
43. Coca Laurenţiu Florian prezent
44. Constantinescu Florin
45. Cordoş Alexandru
- 33 -
46. Corlăţean Titus prezent
47. Coste Marius prezent
Costoiu Mihnea-Cosmin
48. Cotescu Marin-Adrănel
50. Creţu Gabriela prezentă
51. Cristache Iulian
52. Cristina Ioan
53. Croitoru Cătălin prezent
56. Deneş Ioan prezent
58. Dincă Mărinică
59. Dobra Dorin-Mircea prezent
60. Dobriţoiu Corneliu
61. Donţu Ovidiu-Liviu
63. Dumitrescu Cristian-Sorin
64. Dumitrescu Florinel prezent
65. Dumitrescu Iulian
66. Durbacă Eugen
67. Duruţ Aurel prezent
70 Ehegartner Petru prezent
71. Federovici Doina-Elena prezentă
72. Fifor Mihai-Viorel prezent
73. Filip Petru prezent
74. Firea Gabriela prezentă
75. Florian Daniel Cristian prezent
76. Flutur Gheorghe prezent
78. Frătean Petru-Alexandru prezent
79. Geoană Mircea-Dan
80. Ghilea Găvrilă
81. Ghişe Ioan prezent
82. Grapă Sebastian
84. Grigoraş Viorel prezent
86. Haşotti Puiu prezent
87. Ichim Paul
88. Igaş Traian-Constantin prezent
- 34 -
89. Iliescu Lucian prezent
90. Ilieşiu Sorin prezent
91. Ioniţă Dan-Aurel
92. Iovescu Ioan prezent
93. Isăilă Marius-Ovidiu
94. Jipa Florina-Ruxandra
95. Klárik László-Attila
László Attila
96. Lazăr Sorin-Constantin prezent
97. Luchian Dragoş
98. Luchian Ion
99. Marian Dan-Mihai
100. Marian Valer prezent
101. Marin Nicolae prezent
102. Markó Béla
104. Mazăre Alexandru
Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio
106. Mihai Cristian-Dănuţ
107. Mihai Neagu
108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent
109. Miron Vasilica-Steliana prezentă
110. Mitu Augustin-Constantin prezent
111. Mocanu Victor
113. Moga Nicolae prezent
114. Mohanu Nicolae prezent
116. Motoc Octavian prezent
117. Mutu Gabriel prezent
118. Nasta Nicolae prezent
Năstase Ilie prezent
119. Neagu Nicolae
120. Neculoiu Marius
121. Nicoară Marius-Petre prezent
122. Nicolae Şerban
124. Nistor Vasile
- 35 -
125. Niţă Mihai prezent
126. Niţu Remus-Daniel
127. Obreja Marius-Lucian prezent
130. Oprea Dumitru prezent
131. Oprea Gabriel
132. Oprea Mario-Ovidiu prezent
134. Oprea Ştefan-Radu
135. Paşca Liviu-Titus prezent
137. Paşcan Emil-Marius prezent
Pataki Csaba
Pavel Marian
Păran Dorin
Păunescu Teiu
Pelican Dumitru
Pereş Alexandru prezent
Pop Gheorghe prezent
Pop Liviu-Marian
Popa Constantin
Popa Florian prezent
Popa Ion prezent
Popa Mihaela
Popa Nicolae-Vlad prezent
Popescu Corneliu
Popescu Dumitru-Dian prezent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton
Purec Ion-Simeon prezent
Rădulescu Cristian
Rogojan Mihai-Ciprian
Rotaru Ion prezent
Saghian Gheorghe prezent
Savu Daniel prezent
Severin Georgică
Silistru Doina prezentă
Stuparu Timotei prezent
- 36 -
Suciu Matei
Şova Dan-Coman
Tánczos Barna
Tămagă Constantin
Tătaru Dan
Tătaru Nelu prezent
Teodorovici Eugen-Orlando
Tişe Alin-Păunel
Toma Ion
Todiraşcu Valeriu
Tomoiagă Ştefan-Liviu
Tudor Doina-Anca
Ţapu Nazare Eugen prezent
Domnul Ioan Chelaru:
Stimaţi colegi,
Vă rog să luaţi loc. Vă rog să- i rugaţi pe colegii care sunt pe hol la o ţigară să poftească în sală
să putem începe şedinţa.
Domnul Ion-Simeon Purec:
Valeca Şerban-Constantin
Vasiliev Marian prezent
Vegh Alexandru prezent
Verestóy Attila
Vochiţoiu Haralambie prezent
Voinea Florea prezent
Volosevici Andrei-Liviu
Vosganian Varujan
Zisu Ionuţ-Elie
*
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog, poftiţi… Rog liderii să constate că putem să începem şedinţa.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi şi să vă anunţ că, din
totalul de 165 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa până în acest moment 94, cvorumul legal de lucru
fiind îndeplinit, minimum 83.
- 37 -
Şedinţa plenului Senatul este condusă de subsemnatul, delegat de preşedintele Senatului, asistat
de domnii secretari Mario-Ovidiu Oprea şi Ion-Simeon Purec.
Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):
Nu, nu, eu.
Domnul Ioan Chelaru:
A, iertaţi-mă, iertaţi-mă. Domnul secretar Alexandru Pereş.
Probabil că cei din corpul tehnic au făcut o eroare. Eu, din reflex, am citit ce era aici.
Ordinea de zi pentru şedinţa plenului de astăzi v-a fost distribuită.
Sunt intervenţii la ordinea de zi?
Vă rog, domnule senator Fifor, liderul Grupului PSD. (Discuţii în sală.)
Domnul Mihai-Viorel Fifor:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Aş fi avut rugămintea, pentru că avem două chestiuni foarte importante, să încercăm să le
aducem un pic mai în faţă.
Cel dintâi se referă la punctul 20. E Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului privind instituirea unei scheme de stat pentru compensarea pagubelor…
Domnul Ioan Chelaru:
20. Pe ce poziţie, domnule senator?
Domnul Mihai-Viorel Fifor:
20…
Domnul Ioan Chelaru:
Pe ce poziţie doriţi să mutăm?
Domnul Mihai-Viorel Fifor:
Pe poziţia a doua…
Domnul Ioan Chelaru:
Pe 2.
Domnul Mihai-Viorel Fifor:
…dacă se poate
Domnul Ioan Chelaru:
Da.
Domnul Mihai-Viorel Fifor:
Şi punctul 19… Să venim pe poziţia 14, dacă se poate, cu el. De altminteri, dacă vor fi de acord
şi colegii, cred că am putea, astăzi, să facem un efort să discutăm toată agenda, pentru că, până la
urmă, sunt primele 14 puncte, toate au termen de adoptare tacită pe 19 şi cred că am putea să…
- 38 -
Domnul Ioan Chelaru:
Adică mâine.
Domnul Mihai-Viorel Fifor:
Adică mâine.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc frumos.
Supun aprobării dumneavoastră programul cu… ordinea de zi, iertaţi-mă, cu modificările propuse.
Vă rog să votaţi.
69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere. (Discuţii la prezidiu.)
Domnule senator Iovescu, doriţi să luaţi cuvântul?
Domnul Ioan Iovescu (din sală):
Nu.
Domnul Ioan Chelaru:
Nu doriţi.
Domnul Ioan Chelaru:
Programul de lucru pentru această zi, stimaţi colegi: 9 – 10.30, declaraţii politice; 10.30 – 13.00,
lucrări în plenul Senatului, cu vot şi pe legi organice, şi pe legi ordinare – ora 12.30.
Aşa cum bine aţi observat, toţi colegii, avem foarte multe legi pentru care mâine se împlineşte
termenul de adoptare tacită.
Haideţi, poate facem un efort cu toţii şi reuşim astăzi să le dezbatem, eventual, la 12.30 să
votăm. Dacă nu, la finalul zilei – programul obişnuit – o să îndrăznesc să vă propun o prelungire a
acestuia, dacă va fi nevoie.
Sunt intervenţii legate de program, în afară de cea pe care am făcut-o eu personal? Nu.
Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru.
Vă rog să votaţi. Rog pe toţi colegii prezenţi să voteze.
72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.
Programul de lucru a fost aprobat.
*
Biroul permanent al Senatului vă propune pentru săptămâna viitoare următorul program:
Luni: 9.00 – 11.00, activităţi în comisiile parlamentare, 12.30 , şedinţa pregătitoare, 13.00,
şedinţa Birourilor permanente, 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final la ora 17.00 şi
18.15 – 19.45, întrebări, interpelări şi răspunsuri.
Marţi: 10.00 – 13.00, lucrări în plenul Senatului, de la ora 12.00, vot final pentru proiectele cu
caracter ordinar, de la ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.
- 39 -
Miercuri şi joi, 25 şi 26 noiembrie, lucrări în comisiile permanente.
Vineri şi sâmbătă, activităţi în circumscripţiile electorale.
Supun aprobării dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.
Vă rog să votaţi.
Mulţumesc.
Aprobat cu 75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.
*
Punctul 2, Secţiunea I, aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor
iniţiative legislative.
1. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 269 din 2009 privind Codul penal.
Iniţiatorul susţine? Susţineţi, da? (Discuţii în sală.)
Iniţiatorul susţine.
Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgenţă.
Vă rog să votaţi.
72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.
Aprobat.
2. Propunerea legislativă privind impozitul specific unor activităţi.
Sunt mai mulţi iniţiatori. Se susţine, da? (Discuţii în sală.)
Mulţumesc.
Supun aprobării dumneavoastră iniţiativa.
Vă rog să votaţi.
76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.
Aprobat.
*
La punctul următor, punctul 3, notă privind adoptarea tacită a unor iniţiative legislative. Deja
avem una.
- Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
Termenul s-a împlinit pe 16, propunerea urmează a fi transmisă Camerei Deputaţilor, care este
şi Cameră decizională.
*
Stimaţi colegi,
Vă aduc la cunoştinţă o informare din partea Preşedintelui României, domnul Klaus Werner
Iohannis, în temeiul Legii nr.121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în
afara teritoriului statului român.
- 40 -
Domnul preşedinte ne informează că, în prezent, ca urmare a solicitării Secretariatului
Organizaţiei Naţiunilor Unite, România participă cu echipe de protecţie apropiată, formate din
personal militar din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază, la misiunile sub egida Organizaţiei
Naţiunilor Unite în Sudan şi Afganistan.
Participarea la aceste misiuni reprezintă pentru ţara noastră o nouă confirmare a rolului său de
furnizor de securitate, având, totodată, ca efecte benefice dezvoltarea relaţiilor de cooperare dintre
România şi statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite participante la misiuni de menţinere a
păcii.
În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate în misiuni
şi operaţii în afara teritoriului statului român, am aprobat – spune preşedintele – propunerea prim-ministrului
Guvernului României referitoare la executarea misiunii de protecţie a reprezentantului special al
Secretarului General, şeful Misiunii ONU Integrată de Stabilizare Multidimensională din Republica
Centrafricană de către o echipă a Serviciului de Protecţie şi Pază formată din 12 militari, pentru o
perioadă iniţială de trei luni, cu posibilă prelungire de încă şase luni.
Fondurile financiare necesare participării României la această misiune sunt asigurate de către
Organizaţia Naţiunilor Unite, Serviciul de Protecţie şi Pază suportând cheltuielile aferente drepturilor
băneşti din ţară, conform legislaţiei în vigoare.
Semnat, Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis.
Stimaţi colegi,
Am finalizat procedura nelegislativă. Intrăm pe procedură legislativă.
*
Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul
instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de
România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo.
Din partea Guvernului României, pentru acest proiect este prezentă doamna chestor Irina
Alexe – Ministerul de Interne.
Pe scurt, doamna chestor, vă rog.
Doamna Irina Alexe – secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Prin acest proiect de lege se propune ratificarea instrumentului de cooperare, de asemenea,
plata cotizaţiei anuale şi formularea unei declaraţii pentru România, în sensul că acest document va
intra în vigoare după ratificarea de către Parlament şi nu de la data semnării.
Vă rugăm să fiţi de acord cu proiectul în forma prezentată şi vă mulţumesc.
- 41 -
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc frumos şi eu.
Din partea comisiei de specialitate, domnule preşedinte, vă rog, microfonul 7.
Domnul Marius-Lucian Obreja:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
În urma dezbaterilor, în şedinţa din 10 noiembrie 2015, membrii comisiei, cu majoritate de
voturi, au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Comisia supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, fără
amendamente şi proiectul de lege.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
În afară de domnul senator Titus Corlăţean mai există şi alte înscrieri?
Domnule senator, vă rog, pe scurt.
Domnul Titus Corlăţean:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Noi, la Comisia pentru politică externă, evident, am dat aviz pozitiv pentru adoptarea acestui
proiect legislativ. Am pus însă o întrebare la comisie. Nu am primit răspuns. Reiterez întrebarea şi
aştept răspuns nu neapărat în plen, dar separat: mă interesează dacă acordul original care a fost semnat
include denumirea „Republica Macedonia” sau „fosta Republică iugoslavă a Macedoniei”.
Este foarte interesant dacă statele din Sud-Estul Europei au schimbat practica multilaterală. N-am
o problemă, pentru că noi, în bilateral, am recunoscut sub denumirea Republica Macedonia, dar
problema e mult mai complexă şi mă interesează exact cum a fost acordul, pentru că n-am primit textul
şi n-am primit nici răspunsul la comisie.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Stimaţi colegi, o rog pe… Rog reprezentantul Guvernului să…
Doamna Irina Alexe:
Vă mulţumesc.
Documentul este ataşat în limba engleză.
Într-adevăr – este vina mea şi îmi cer scuze –, este Republica Macedonia.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Dacă nu există alte puncte de vedere, declar dezbaterile generale închise.
- 42 -
Vot, astăzi, ora 12.30.
*
Punctul 20, devenit punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor
cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie – septembrie 2015.
Din partea Guvernului României pentru acest proiect este prezent domnul Valentin Iliescu.
Pe scurt, pe foarte scurt, domnule ministru.
Domnul Valentin Adrian Iliescu – secretar de stat în cadrul Departamentului pentru
Relaţia cu Parlamentul:
Mulţumesc mult, domnule preşedinte.
Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori!
Proiectul aflat în dezbaterea Senatului se referă la instituirea unei scheme de ajutor de stat
pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în
perioada aprilie – septembrie 2015.
Doresc să fac afirmaţia că această lege a fost construită conform prevederilor şi orientărilor
Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi că prevede ca acest
cuantum să fie... să acopere cel mult 20% din pierderea de venit de 100% aferentă culturilor
menţionate.
Mai doresc să fac afirmaţia… şi să mulţumesc comisiei de specialitate pentru amendamentele
foarte bune prinse în raport, care au dat mai multă consistenţă şi claritate textului adoptat de Guvern.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule ministru.
Domnule preşedinte Saghian, vă rog. Microfonul 6.
Domnul Gheorghe Saghian:
Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil.
Comisia pentru mediu şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital au
avizat favorabil proiectul legislativ.
În şedinţa din data de 10 noiembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi,
întocmirea raportului de admitere, cu amendamente. Amendamentele sunt cuprinse în anexa la
prezentul raport.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Supunem dezbaterii plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
- 43 -
Dezbateri generale? Nu sunt.
Le declarăm închise.
Vot, astăzi, 12.30.
*
Punctul 2... firesc, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului III din Legea nr. 83/2015
privind completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant
profesionist din aviaţia civilă din România.
Iniţiatorul este? Sunteţi... Nu sunteţi iniţiator.
Din partea Guvernului României, prezent, domnul Gabriel Lungu.
Vă rog, pe scurt, domnule ministru.
Domnul Gabriel Lungu – secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este de acord cu
această măsură reparatorie pentru piloţii instructori de avioane din cadrul Şcolii Superioare de Aviaţie
Civilă şi e de acord cu raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, al Comisiei
pentru transporturi şi energie şi al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senat.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule ministru.
Domnule preşedinte, vă rog. Microfonul 7.
Domnul Ionel-Daniel Butunoi:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
În şedinţa din 3 noiembrie 2015, membrii celor două comisii au dezbătut propunerea legislativă
şi, având în vedere faptul că prin adoptarea acestei iniţiative legislative se elimină o serie de inechităţi
între categorii similare de personal aeronautic civil navigant profesionist, au hotărât, cu majoritate de
voturi, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale? Nu sunt.
Le declar închise.
Vot, astăzi, ora 12.30.
*
Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar
de pensii publice.
Iniţiatorul nu este prezent.
- 44 -
Din partea Guvernului României pentru acest proiect legislativ, domnul Gabriel Lungu.
Vă rog, domnule ministru.
Domnul Gabriel Lungu:
Având în vedere că art. 73 din Legea nr. 263/2010 a fost modificat prin Legea nr. 37/2013 ca
urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 680/2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, considerăm propunerea de modificare a art. 73 ca
fiind în contradicţie cu decizia Curţii Constituţionale.
De aceea, nu susţinem prezentul proiect legislativ.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Comisia de specialitate, domnul senator Frătean. Vă rog.
Domnul Petru-Alexandru Frătean:
Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport suplimentar de respingere.
Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Dezbateri generale?
(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Ioan Iovescu.)
Doriţi să luaţi cuvântul? (Discuţii la prezidiu.)
Vă rog.
Există un amendament respins. Iniţiatorul doreşte să- l susţină.
Pe scurt, vă rog.
Domnul Ioan Iovescu:
Vă mulţumesc.
Nu vreau să răpesc mult timp. Şi eu vreau să terminăm ordinea de zi, să nu rămână nicio lege
cu adoptare tacită.
Din păcate, nu am reuşit la Comisia pentru muncă să-mi impun punctul de…, adică să-mi
exprim foarte bine punctul de vedere pentru a fi adoptat.
V-aş ruga, dacă ar fi posibil..., sigur, nu e de competenţa mea, şi liderul nu este, probabil că ar
fi mai mult o decizie a Comisiei juridice ca să analizeze amendamentul meu, care se referă la text, în
care se spune „boli obişnuite”. Acest termen, de „boli obişnuite”, poate să creeze probleme.
Sigur că se invocă acolo... dar nu mai vreau să intru în detalii. Am propus la Comisia pentru muncă
modificarea termenului de o lună de zile, dacă era posibil să facem asta. Dar renunţ la toate astea.
Următoarea Cameră cred că este Camera Deputaţilor şi p robabil că reuşim acolo.
Mulţumesc.
- 45 -
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc frumos pentru renunţarea dumneavoastră la susţinere.
Doamna senator, vă rog, poftiţi. Microfonul central.
Doamna senator Doina Silistru.
Doamna Doina Silistru:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Eu am venit la tribună să spun că, în momentul în care avem un raport de respingere, conform
Regulamentului, amendamentele respinse nu au de ce să mai fie susţinute.
În momentul în care acest raport de respingere nu ar fi îndeplinit… nu ar fi fost respins, deci
adoptat, atunci se putea lua în calcul amendamentul respins. Dar, conform Regulamentului, nu putem
susţine amendamente respinse la un raport de respingere.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
A şi renunţat la el, aţi văzut.
Alte puncte de vedere? Nu.
Declarăm dezbaterile generale închise.
Vot, astăzi, 12.30.
*
Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015 pentru
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.
Din partea Guvernului României la acest proiect legislativ este prezent domnul secretar de stat
Gabriel Lungu. Pe scurt.
Domnul Gabriel Lungu:
Mulţumesc.
Având în vedere raportul comun de respingere al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate
bancară şi piaţă de capital şi al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, considerăm şi
apreciem că plenul Senatului se poate pronunţa.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Comisia de specialitate, domnii… Cine e?
Domnule Viorel Arcaş, vă rog. Comisia pentru buget.
Domnul Viorel Arcaş:
În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu 18 voturi pentru şi o abţinere,
întocmirea unui raport comun de respingere a ordonanţei…
- 46 -
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul Viorel Arcaş:
…având în vedere că orice reaşezare a salariilor trebuia efectuată în temeiul unei legi unitare a
salarizării personalului bugetar.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):
Cristiana Anghel.
Domnul Ioan Chelaru:
Doamna senator Anghel, pe scurt, vă rog. Microfonul 3.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Pe scurt, domnule preşedinte, pe scurt.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog, vă rog!
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Avem o lege care spune că se măresc salariile cu 10% pentru tot personalul bugetar. Domnul Iohannis,
în calitatea sa de prim preşedinte al acestei ţări, a spus că se mai gândeşte, deocamdată, n-o promulgă.
Eh, în momentul în care nu te gândeşti la oamenii aceia, care trăiesc din 10 – 12 milioane pe
lună, şi care muncesc din greu, care nu se duc în fiecare sâmbătă şi duminică să-şi vadă soţia la Sibiu,
şi care nu-şi petrec la Madeira concediile... are destui bani! Până când o da cei 300 000 de euro înapoi,
luaţi pe casă, are destui, deocamdată!
Deci, împotrivă, din punctul meu de vedere!
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Stimaţi colegi, declar dezbaterile generale închise.
Vot, astăzi, ora 12.30.
*
Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi
dezvoltarea tehnologică.
Din partea Guvernului României, domnul András Király.
- 47 -
Pe scurt, domnule ministru. Aşteptăm poziţia Guvernului pentru acest proiect.
Domnul Király András György – secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Ştiinţifice:
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.
Stimate doamne, stimaţi domni senatori,
Ministerul şi Guvernul susţin propunerea…, adică cer un vot pozitiv privind Ordonanţa
Guvernului nr. 41/2015 şi, deasupra, suntem de acord şi cu amendamentele formulate de comisie.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule ministru.
Doamna senator Andronescu, preşedinte…
Comisia de specialitate.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia pentru învăţământ a luat în dezbatere această ordonanţă. A propus două amendamente
cu care ministerul a fost de acord.
În esenţă, ea reglează modalităţile de evaluare a institutelor de cercetare şi modul în care România
trebuie să-şi adapteze deciziile la deciziile de finanţare a cercetării prevăzute de Uniunea Europeană.
Vă mulţumesc frumos.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumim, mulţumim.
Dezbateri generale? Nu sunt.
Le declarăm închise.
Vot, astăzi, ora 12.30.
*
Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2015 privind
dreptul absolvenţilor de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate
şi sancţionarea instituţiilor de învăţământ care şcolarizează fără autorizare.
Din partea Guvernului, domnul András Király. Vă rog.
Domnul Király András György:
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.
Cerem un vot pozitiv asupra acestei ordonanţe a Guvernului şi suntem de acord şi cu
amendamentele formulate de comisie.
Domnul Ioan Chelaru:
Comisia de specialitate, doamna senator Andronescu. Vă rog.
- 48 -
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia a dezbătut cu toată seriozitatea – cu care sper că v-a convins până acum – şi a
amendat-o în maniera în care legislaţia de învăţământ trebuie respectată şi toţi trebuie să înţeleagă că
trebuie să respecte această legislaţie.
Ca urmare, vă propunem un raport de admitere, cu amendamente.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumim.
Dezbateri generale? Nu sunt.
Le declar închise.
Vot, astăzi, ora 12.30.
*
Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2015 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilo r
profesionale pentru profesiile reglementate din România.
Domnul Király, din partea ministerului.
Declarăm dezbaterile generale deschise.
Vă rog, punctul de vedere al ministerului.
Domnul Király András György:
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.
Cerem şi în acest caz un vot favorabil.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Doamna senator Andronescu, vă rog.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Comisia vă propune un raport de acceptare.
Este vorba de o ordonanţă care pune în corelaţie legislaţia românească cu legislaţia europeană
privind recunoaşterea calificărilor pe profesiile reglementate.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Dezbateri generale? Nu sunt.
Le declar…
- 49 -
Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):
Domnul Motoc.
Domnul Ioan Chelaru:
A… Colegii mei se uitau peste dumneavoastră, mai în sală, aşa.
Domnul senator Motoc. Microfonul central.
Domnul Octavian Motoc:
Vreau să spun doar atât: că aceşti absolvenţi, aceşti studenţi care au derulat procesul educaţional în
cadrul unor universităţi care au avut nişte cursuri neautorizate nu sunt vinovaţi, într-adevăr, pentru faptul
că s-a întâmplat acest lucru. Însă, nu trebuie să trecem cu atât de multă uşurinţă peste acest lucru şi să
sancţionăm la momentul oportun faptul că unele dintre universităţi – cu un proces educaţional extrem
de scăzut – nu se pot supune rigorilor de derulare a acestui tip de proces educaţional în România. Nu
pot da în continuare astfel de diplome.
Deci eu consider că factorii responsabili, la momentul potrivit, nu au acţionat şi suntem nevoiţi
acum să facem un compromis pentru care, probabil, foarte mulţi intelectuali, oameni din ţara asta ne
vor sancţiona.
Facem acest demers…
(Intervenţie neinteligibilă din sală.)
Ştiu, ştiu, ştiu! Sunt legate între ele cele două.
Facem acest demers, pentru că nu credem că trebuie să sufere cei care, de bună-credinţă, s-au
dus în cadrul unor universităţi pe care le-au considerat integrate în procesul educaţional românesc şi au
încercat să obţină, în mod firesc, legal, aceste diplome.
Însă, atragem atenţia că astfel de lucruri nu trebuie să se mai întâmple, iar cei care sunt
îndreptăţiţi să intervină în momentele potrivite, în momentul oportun, să sancţioneze astfel de
chestiuni.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult, domnule senator. (Discuţii la prezidiu.)
Doamna senator Andronescu.
Cred că o să fie replică, iar replică şi tot aşa! Da..., în sfârşit, asta înseamnă dezbatere.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Nu este vorba de o replică.
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Aş vrea să- l asigur pe domnul senator că la ordonanţa pe care tocmai am trecut-o, deci cea
anterioară, asupra căreia Domnia Sa a venit şi a prezentat aici punctul de vedere, comisia s-a aplecat şi
stăm cu fruntea sus pe amendamentele pe care comisia le-a propus la ordonanţă. Ca urmare, am
- 50 -
încercat să mergem în condiţiile normale, să nu sufere nici cei care au absolvit asemenea cursuri, dar
nici noi să nu facem rabat de la calitate.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Doamna Ecaterina Andronescu:
Vă asigur, domnule senator!
Domnul Ioan Chelaru:
Declar dezbaterile generale închise.
Vot, astăzi, 12.30.
*
Punctul 8, Propunerea legislativă privind sediul electronic al operatorilor economici.
Declar dezbaterile generale deschise.
Dau domnului senator Atanasiu Teodor, iniţiator unic al acestui proiect, posibilitatea să susţină
proiectul.
Vă rog, domnule vicepreşedinte.
Domnul Teodor Atanasiu:
Mulţumesc.
Stimaţi colegi,
Este un proiect legislativ care propune şi o altă abordare a comunicării între persoanele juridice
în afară de cea prin poştaş, cu confirmare de primire, o modalitate modernă, în mediul online.
De aceea, odată cu înfiinţarea firmelor, propun ca ele să primească şi o căsuţă de email, o
adresă de email, de la Registrul Comerţului, pentru cele înfiinţate de la data la care se aprobă legea şi
intră în vigoare, astfel încât să se poată primi poşta electronică de către fiecare persoană juridică şi să
nu mai fie nevoie – dacă se doreşte – de apelarea serviciului poştal normal.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu, domnule vicepreşedinte al Senatului.
Din partea Ministerului Justiţiei, prezent, domnul ministru secretar de stat Liviu Stancu.
Domnule ministru, pe scurt, vă rog.
Domnul Liviu Stancu – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:
Distinse domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Bună ziua!
- 51 -
Noi am privit cu foarte mare atenţie acest proiect şi, pentru că nu am un punct de vedere al
Guvernului, o să vă rostesc numai un foarte scurt rezumat al analizei pe care am făcut-o noi în legătură
cu proiectul.
Sediul electronic reprezintă pentru Ministerul Justiţiei o ţintă, numai că problemele pe care noi
le avem în cadrul Oficiului Registrului Comerţului la această dată – şi mă refer la punerea în aplicare a
recentului act normativ al insolvenţei persoanei fizice care necesită, la o primă evaluare, un număr de
500 de angajaţi, mă refer la un alt proces de reformare care include interconectarea Registrului
Comerţului cu sistemele europene, care necesită şi acesta o resursă extrem de mare – conduc la o
imposibilitate de aplicare a formulei propuse prin proiectul legislativ.
Deci fac precizarea că proiectul este extrem de interesant, numai că vine prea devreme. Noi l-am
prioritizat în perioada 2018 – 2020, tocmai ca acest proiect foarte generos ca idee să se pună de acord
cu o infrastructură pe care noi s-o creăm până la momentul la care acest text va deveni drept pozitiv.
Acesta este punctul de vedere al ministerului. Este un punct de vedere foarte tehnic, conso lidat
pe realitatea pe care o avem acum şi pe efortul pe care noi îl facem să ajungem la performanţele de
care vom avea nevoie să punem în aplicare un astfel de text.
Vă mulţumesc foarte mult şi cred că am fost concludent în ceea ce priveşte oportunitatea unei
astfel de măsuri.
Personal... şi colegii noştri o salută, numai că avem această mare, mare problemă, că, până când
vom putea să facem ceea ce proiectul vizionează, va trebui să ajungem la un alt nivel de performanţă.
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă mulţumesc, domnule ministru.
Din partea comisiei este prezent preşedintele acesteia. Domnule senator, aveţi cuvântul.
Domnul Eugen Ţapu Nazare:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Ca urmare a trimiterii propunerii legislative din plenul Senatului spre reexaminare, dezbaterile
în comisie au fost reluate în şedinţa din 27 octombrie şi 3 noiembrie, în prezenţa iniţiatorului şi a
reprezentanţilor Guvernului.
Au fost analizate avizele favorabile transmise de Consiliul Legislativ şi Comisia juridică, precum şi
punctele de vedere ale Ministerului Justiţiei şi Ministerului pentru Societatea Informaţională.
În urma dezbaterilor, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu majoritate de voturi,
să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră
sesizată.
- 52 -
Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul suplimentar de
admitere, cu amendamente admise, şi propunerea legislativă.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
La dezbateri generale, doamna senator Anghel, vă rog.
Şi domnul senator Popa.
Vă rog.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Am făcut... am luat parte la discuţii în comisie. Ministerul Justiţiei niciodată nu consideră
oportun un lucru bun. Nici măcar răspunderea magistraţilor! Şi pentru aceea trebuie cine ştie ce
făcut… într-un viitor cât mai îndepărtat.
Nu! Legea este bună, chiar dacă este a unui domn de la PNL, şi trebuie votată.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Microfonul 2.
Domnul Nicolae-Vlad Popa:
Stimaţi colegi,
Se ştie – şi nu trebuie demonstrat, s-a dovedit din toate punctele de vedere – că în sistemul
electronic lucrurile se ieftinesc, nu se scumpesc. S-a vorbit aici că nu avem oameni, că ne depăşesc... Nu!
Este un pas către ieftinirea serviciului respectiv, către simplificare, către verificare urgentă şi uşoară. Pentru
toată lumea contează lucrul acesta, pentru că se ştie că în afaceri secunda contează, d-apoi minutul! Şi
atunci, dacă nu găsim resurse şi voinţă ca să implementăm, se poate găsi o formulă a unor paşi de
parcurs pentru implementare. Aşa s-a întâmplat de la sistemul medical, de la cardurile respective, s-au
găsit termene de aplicare.
Esenţial este că mergem înspre această direcţie, simplificăm, ieftinim şi, deci, trebuie aplicat.
Deci trebuie votat!
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Motoc, microfonul central. Vă rog, pe scurt.
Domnul Octavian Motoc:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
- 53 -
Ţinând seama şi de argumentele cu care reprezentantul Guvernului a venit aici, în sensul că nu
suntem pregătiţi din punct de vedere tehnic să punem în valoare o asemenea iniţiativă legislativă într-un
timp foarte scurt, v-aş propune, ca o excepţie, un amendament care să modifice art. 8, care prevede că,
în termen de 6 luni de la data publicării prezentului act normativ, toţi operatorii economici sunt datori
să-şi preschimbe certificatul de înregistrare fiscală, şi să spunem „în termen de 12 luni”.
Dacă sunteţi de acord să trecem un astfel de amendament, în aşa fel încât să ţinem cont, într-o
oarecare măsură şi de argumentele reprezentantului Guvernului.
Vă rog foarte mult să luaţi în considerare această...
Domnul Ioan Chelaru:
Sigur, o să- l pun la vot.
Domnule ministru, vă rog. Microfonul 8.
Domnul Liviu Stancu:
Doamnelor şi domnilor senatori,
Am respectuoasa rugăminte ca, în condiţiile în care veţi vota acest proiect legislativ, termenul
să fie mai lung, pentru că aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplat anii trecuţi, când am procedat numai la
schimbarea, la preschimbarea certificatelor: s-au blocat oficiile registrului comerţului. Deci numai cu
această operaţiune de preschimbare a unui înscris.
În momentul în care adiţionăm la acest fenomen şi emiterea acestui sediu electronic care
necesită... Ce necesită sediul electronic? O stocare de date într-un sistem informatic. Acest sistem
informatic, raportat la numărul enorm de companii care există în România, presupune nişte resurse
uriaşe. Şi nu vorbim aici de nişte camere, ci resurse IT, care înseamnă hardware, software, extrem de
mari. Deci, o dată, procedând la modificare de certificate şi, apoi, intervenind cu acest sediu electronic,
necesităţile Registrului Comerţului sunt uriaşe.
Vă rog să aveţi în vedere şi faptul că, în paralel cu această măsură, se întâmplă ceea ce eu
spuneam, şi anume punerea în aplicare a Legii insolvenţei persoanei fizice, pe care Domniile Voastre
aţi votat-o şi ştiţi ce efervescenţă a creat acel act normativ, implicaţiile fiind: 500 de oameni – nevoie
la Registrul Comerţului. Şi, în plus de asta, există şi problema interconectării la sistemul european a
Registrului Comerţului.
Vă rog să priviţi tot acest ansamblu de situaţii şi să decelaţi dacă veţi merge cu acest proiect, pe
care, repet, îl salutăm, dacă veţi merge cu acest proiect, să prevedeţi o perioadă lungă, poate de doi ani,
în care să se implementeze. Pentru că, altfel, altfel, proiectul nu va fi valabil. Va trebui ca, la un
moment dat, să suspendaţi efectele legii pe care Domniile Voastre o veţi vota.
Aceasta este, dacă vreţi, singura formulă pe care noi o putem, în mod rezonabil, aduce în faţa
Parlamentului. Înţelegem raţiunile, le acceptăm, dar trebuie să procedăm în acelaşi timp cu toate aceste
chestiuni.
- 54 -
Vă mulţumesc foarte, foarte mult.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Iniţiatorul, vă rog. Microfonul central.
Domnule vicepreşedinte al Senatului, aveţi cuvântul.
Domnul Teodor Atanasiu:
Stimaţi colegi,
Pe bugetul european 2014 – 2020 ministerul are la dispoziţie bani. Nu trebuie decât să-şi facă
temele şi proiectul pentru a putea să ia aceşti bani ca să-şi ia hardul şi softul necesare pentru a
implementa proiectul.
Dacă lucrurile merg într-un ritm normal în Parlamentul României, la anul, în sesiunea din
primăvară, ar trebui votată în Camera Deputaţilor. Asta înseamnă că, prin vară, ar ajunge la
promulgare şi să fie pusă în Monitorul Oficial.
Dacă prevedem în lege 18 luni, de la jumătatea anului 2016, ajungi la începutul anului 2018. Eu
cred că-i suficient să prevedem 18 luni, adică un an şi jumătate, timp suficient şi pentru minister să
poată să îşi ia..., să atragă bani europeni şi să îşi facă echipamentele necesare.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Stimaţi colegi,
Avem următoarea problemă de procedură. S-a solicitat de către domnul senator Motoc un
amendament direct în sală, în plen.
Eu aş vrea să-mi permiteţi să pun la vot ideea de a avea acest amendament şi, după aceea, să-l
rog pe domnul Motoc să susţină forma finală a acestui amendament.
Plenul este de acord cu susţinerea unui amendament care n-a fost depus la comisie direct în
plen?
Vă rog să votaţi.
Rog toţi colegii prezenţi să voteze.
53 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere.
Vă rog, propuneţi amendamentul.
Domnul Octavian Motoc:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Conţinutul art. 8 va fi: „În termen de 18 luni de la data publicării prezentului act normativ, toţi
operatorii economici sunt datori să-şi preschimbe certificatele de înregistrare fiscală în vederea
îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 3 lit. a) din prezenta lege.”.
- 55 -
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Supun aprobării dumneavoastră amendamentul făcut în plen.
Vă rog să votaţi.
Rog toţi colegi prezenţi, care doresc, să voteze.
52 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri.
Amendamentul a fost admis.
Stimaţi colegi, există alte puncte de vedere?
Domnul profesor... Domnul senator! Iertaţi-mă!
Prima dragoste, ştiţi cum e, nu se uită! Vedeţi!
Domnul Dumitru Oprea:
Da..., mie îmi pare rău că trebuie să intervin, dar judecăm astăzi, precum acum 15 ani.
Solicitarea iniţiatorului era una pentru următorii 15 ani.
Parcă nici nu există cloudul! Şi-mi cer scuze faţă de punctul de vedere al Guvernului! Nici nu-ţi
mai trebuie... nici calculatoare, nu-ţi mai trebuie nici soft, nu-ţi mai trebuie nici server de bază de date,
nu-ţi mai trebuie nici personal, fiindcă totul se întâmplă în cloud, iar conceptul tradiţional de email...
notaţi, cei care sunteţi curioşi, este un nou concept care face prozeliţi în ultimul an şi jumătate – Slack.
Slack este viitorul.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumim frumos.
Învăţăm, domnule profesor, să ştiţi. Şi noi, cei care avem o anumită vârstă, tot învăţăm.
Declar dezbaterile generale închise.
Vot, astăzi, ora 12.30.
*
Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind
comercializarea produselor alimentare.
Iniţiatorul? Nu este prezent.
Din partea Guvernului României pentru acest proiect, domnul ministru secretar de stat,
Valentin Iliescu.
Pe scurt, vă rog.
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
- 56 -
Propunerea legislativă aflată acum în dezbaterea Senatului are ca obiect modificarea şi
completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare în vederea impunerii,
aşa cum rezultă din expunerea de motive, a unor măsuri naţionale urgente, care să permită limitarea
taxelor pe care supermarketurile le impun producătorilor, eliminarea dependenţei economice a
producătorului furnizor faţă de aceste magazine.
Din capul locului, trebuie să vă spun că această lege vine în contradicţie cu legislaţia
europeană, în primul rând cu regulamentele europene care au aplicabilitate generală şi sunt obligatorii
în toate elementele lor şi se aplică direct în fiecare stat membru.
De asemenea, nu ţine cont de practicile comerciale anticoncurenţiale, precum practicile
comerciale neloiale, obligatorii pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.
Există şi alte aspecte care ţin de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă...
Domnul Ioan Chelaru:
Concluziile, domnule ministru! Concluziile!
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Nu susţinem.
Apreciem faptul că şi raportul comisiei ţine cont de observaţiile noastre, ne-am întâlnit pe
raportul de respingere.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Eugen Ţapu Nazare, preşedintele Comisiei economice. Vă rog.
Domnul Eugen Ţapu Nazare:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor şedinţe de comisie, în prezenţa
iniţiatorului şi a reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu
majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a trimis aviz negativ.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră
sesizată.
Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de respingere
şi propunerea legislativă.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
- 57 -
Vă rog, domnul Iovescu…, domnul senator Iovescu. Microfonul 3.
Domnul Ioan Iovescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Sunt perfect de acord şi cu poziţia Guvernului, şi cu poziţia comisiei. Vreau să spun că această
iniţiativă se încadrează la… îi putem spune „aşa nu”. De aici încolo, să nu mai lucrăm în felul ăsta, să
facem iniţiative doar de dragul de a le contabiliza. Nici măcar nu le susţinem! Aici, invit pe cei care
monitorizează activitatea noastră să vadă câte din iniţiativele făcute sunt susţinute.
Eu aş fi avut nişte întrebări de adresat tocmai iniţiatorilor, dar, nefiind aici, nu are rost să
prelungesc discuţia.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Îi aveţi pe listă, puteţi să faceţi corespondenţă personală.
Domnul Ioan Iovescu:
Să-i contactez personal.
Domnul Ioan Chelaru:
Sigur. Mulţumesc frumos.
Domnul Ioan Iovescu:
Nu! Voiam să- i întrebăm aici.
Şi aş mai vrea să spun că aş vrea un nou început, având un Guvern care este profund legitim,
este votat de reprezentanţii poporului, care suntem noi.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Am înţeles.
Domnul Ioan Iovescu:
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Declar dezbaterile generale închise.
Vot, astăzi, ora 12.30.
*
Punctul 10, Propunerea legislativă privind diminuarea risipei alimentare.
Iniţiatorii sunt? Nu sunt prezenţi.
Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Valentin Iliescu.
V-am rugat mai pe scurt, domnule ministru.
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
- 58 -
Sincer, îmi este greu să răspund solicitării dumneavoastră, o voi face însă.
Iniţiativa legislativă referitoare la combaterea risipei alimentare prevede reducerea risipei
alimentare la nivel naţional, instituind unele prevederi privind posibilitatea donării alimentelor sigure
pentru consumul uman, dar aflate aproape de data expirării, către fundaţii şi asociaţii umanitare,
spitale, orfelinate şi cămine de bătrâni, direcţionarea alimentelor devenite improprii pentru consumul
uman spre consumul către animale, în condiţiile prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară.
Guvernul consideră necesară existenţa unui cadru legislativ pentru prevenirea şi combaterea
risipei de alimente. A făcut şi o serie de recomandări. Comisia de specialitate a prevăzut în raportul de
admitere cu amendamente.
Vă rog să fiţi de acord cu proiectul de lege respectiv.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Comisia de specialitate. Domnul preşedinte Eugen Ţapu Nazare.
Domnul Eugen Ţapu Nazare:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor şedinţe de comisie, în prezenţa
iniţiatorului şi a reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu
unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.
Consiliul Legislativ, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru transporturi şi energie au avizat
negativ.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră
sesizată.
Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de admitere,
cu amendamente admise, şi propunerea legislativă.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi, dezbateri generale.
Domnule senator Vasiliev, microfonul 3, aveţi cuvântul.
Domnul Marian Vasiliev:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Cred că este printre puţinele dăţi când avem pe ordinea de zi a Senatului două legi aproape
identice. Proiectul legislativ de la punctul 10 este aproape identic cu proiectul legislativ de la punctul
12, iniţiat de mine.
- 59 -
Vreau să supun atenţiei dumneavoastră o stare, o situaţie prin care poate fi... prin care poate
trece orice coleg. Proiectul legislativ de la punctul 12 este depus cu o lună de zile înaintea celui de la
punctul 10. Au ajuns să fie cu aceeaşi zi în Comisia economică, în aceeaşi zi expiră tacit. Lăsăm la o
parte acest lucru.
În şedinţa Comisiei economice ni s-a dat – ambelor legi – termen două săptămâni să ne punem
de acord şi să găsim o formulă comună. Eu, elev sârguincios, am fost la Ministerul Agriculturii, tot ce
a fost negativ în Consiliul Legislativ am venit cu modificare, m-am pliat pe tot ce ni s-a reproşat că nu
ar fi bine, doar ca această lege să treacă. Dovadă că nici azi iniţiatorii nu sunt aici. La M inisterul
Agriculturii am fost singur.
După tot ce am făcut timp de două săptămâni, întâlniri şi modificări, astfel încât să corespundă
obiecţiilor... Vreau să fac o paranteză aici şi să spun că în legea mea, cu o lună înainte, în proiectul
meu legislativ m-am exprimat greşit şi am spus „agent economic” în loc de „operator economic”, aşa
au scris şi deputaţii la o lună după. Am făcut referire la legislaţia franceză, pentru că legea mea,
proiectul meu legislativ, era în conformitate cu un proiect adoptat în unanimitate de Marea Adunare
Naţională… de Adunarea Generală a Franţei, acest lucru este scris şi în proiectul de lege de la o lună
de zile după mine. Nu spun că este copiată, fiecare are drept de liberă iniţiativă.
Vreau să spun altceva: această curiozitate că ajung odată, şi explicaţia ar fi vacanţa parlamentară…
Dar vreau să spun altceva: după ce eu am făcut toate demersurile să remediez ceea ce mi s-a spus de către
Consiliul Legislativ, de către mediu, de către tot, am întâlniri la Ministerul Agricultur ii, sunt singurul din
această, să spunem, echipă care a lucrat – echipă, în sensul că sunt două legi –, Comisia economică îmi dă
mie la legea, proiectul meu legislativ, aviz negativ, iar grupului de deputaţi care nu a mişcat un deget şi
care nu este nici măcar astăzi aici – aşa, din respect pentru Senat – îi dă aviz favorabil.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
O situaţie mai curioasă, într-adevăr.
Domnul senator Nicolae-Vlad Popa la dezbateri generale, da?!
Îl rog pe domnul senator Nazare să pregătească un răspuns faţă de interpelarea făcută în direct,
în plen, astăzi, de domnul senator Vasiliev.
Domnul Nicolae-Vlad Popa:
Din păcate, termenul de „copy-paste” a fost adoptat şi, din păcate, uzitat în politică de mai mult
timp, inclusiv la nivel de prim-ministru, dar astăzi avem o dovadă clară. S-a copiat după o lege
europeană. Nu e numai în Franţa, domnule coleg, există şi în alte ţări, de mult, mult timp o asemenea
legislaţie, pentru că ei şi-au dat seama că, într-adevăr, există la nivel european această nesăbuită
formulă de a arunca alimente care pot fi de folos celor care sunt în situaţie materială dificilă.
- 60 -
Este foarte bine că avem, în sfârşit, în România o astfel de reglementare. Cine pe cine a copiat
contează mai puţin, contează ca noi să înţelegem că avem nevoie de o reglementare care să ducă la o
diminuare a acestui flagel de aruncare pe apa sâmbetei a alimentelor care se pot consuma.
De aceea, acestea fiind zise, cred eu că interesul este nu de a avea un autor, ci de a avea o lege
bună pentru ţară.
Domnul Ioan Chelaru:
Da. Dacă tot aţi abordat subiectul, vă aduc aminte de cum e Codul civil şi Codul de procedură
civilă, colegule! Apropo de influenţe serioase din legislaţia din Quebec sau din alte state.
Domnul senator Bota, vă rog.
Domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota:
Mulţumesc.
E bine că avem un concurs pe această iniţiativă legislativă, pe această temă, un concurs între
iniţiatori. Pe mine mă surprinde mai mult punctul de vedere al Guvernului vechi – că punctul de vedere
al actualului Guvern nu- l avem încă şi cred că ar fi normal să avem punctul de vedere al noului Guvern
– şi mă surprinde punctul de vedere negativ, şi, de asemenea, mă surprinde punctul de vedere pozitiv şi
negativ al aceleiaşi comisii.
Avem o situaţie de fapt în ţară referitor la maniera în care se gestionează aceste produse la limita
termenelor de expirare. Faptul că nimeni nu obligă pe nimeni să facă ceva, ajungem să asistăm la o
aruncare a acestor produse la gunoi, efectiv, în loc să fie valorificate, aşa cum este în orice ţară civilizată.
De asemenea, avem o defecţiune legislativă, dacă pot să- i spun aşa, cu privire la maniera în
care sunt susţinute acţiunile fundaţiilor şi asociaţiilor care au ca scop sprijinirea unor instituţii, a altor
asociaţii şi fundaţii care au ca scop caritabil hrana pentru diferite persoane.
Cred că iniţiativele, şi de la 10, şi de la 12, ar trebui să dăm un vot pozitiv, să le aprobăm, şi, la
Camera Deputaţilor, grupul de iniţiatori de la una şi de la alta să facă bine să facă o lege comună, bună
pentru toată lumea.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Ideea este bună, dar nu respectăm principiul bicameralităţii – o primă chestiune.
A doua chestiune. Trebuia – de asta l-am rugat pe domnul Nazare să spună punctul de vedere –
chestiunea rezolvată la comisie, ca să venim în plen cu un singur proiect. În sfârşit, acum e târziu.
Aş vrea să sintetizăm, stimaţi colegi, dezbaterile. Există riscul, aşa cum v-am prevenit, să
intrăm pe aprobări tacite pe foarte multe legi. Nu vreţi să ne ajutaţi deloc.
Doamna senator Câmpeanu, aveţi cuvântul. Microfonul 2.
Dacă se poate, nu foarte în detaliu.
- 61 -
Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):
Şi Deneş.
Doamna Mariana Câmpeanu:
Domnule preşedinte,
Voiam să spun exact ce aţi spus şi dumneavoastră, că îmi aduc foarte bine aminte că s-a întors
la comisie ca să se pună de acord cele două legi, cele două iniţiative. Şi nu era mare lucru! Nu înţeleg
de ce orgoliul ca domnul să apară ca singur iniţiator al unei legi, în loc să avem o lege bună pentru
toată lumea!
Şi este greşeala fundamentală pe care noi o facem în comisii: avem de atâtea ori în Parlament
câte patru-cinci iniţiative legislative pe aceeaşi temă, trec prin comisii fiecare separat. De ce sunt
aceste comisii de specialitate? Să punem ghilimele, atunci, la „specialitate”!
Or, este cazul ca aceste propuneri, care sunt la fel, au acelaşi obiect de reglementare, în comisie
să se unească, să- i treacă pe toţi iniţiatori la legea respectivă şi să nu ne mai întâlnim în Parlament cu
astfel de situaţii ridicole, pur şi simplu.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Deneş, vă rog. Microfonul 4.
Domnul Ioan Deneş:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Stimaţi colegi,
Sigur, nu vreau să iau apărarea deciziilor pe care le iau comisiile, numai că aceste proiecte,
propuneri legislative, nu vin în acelaşi timp, una vine mai devreme, alta mai târziu şi, sigur, nu putem
să învinuim sau să tragem la răspundere pentru deciziile care se dau vizavi de rapoartele pe o
propunere, chiar dacă sunt foarte asemănătoare propunerile respective.
Sigur, intenţia iniţiatorilor este una nobilă şi una corectă, numai că, dacă aţi fi citit în detaliu
propunerea legislativă pe care au făcut-o colegii, aţi fi văzut acolo că există un cuvânt foarte ambiguu,
care nu poate să fie clar, să zicem aşa, demonstrat vizavi de intenţie.
Spune acolo că dacă distruge, mă rog, produsele, alimentele care se apropie de termenul de expirare
în mod intenţionat. Cine demonstrează acest lucru? Intenţionat sau neintenţionat. Şi, mai mult de atât, poate
să vină să-ţi spună că le-ai distrus intenţionat şi pentru asta să-ţi dea o amendă de 10 000 de lei.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Domnul Ioan Deneş:
Ceea ce este destul de ambiguu.
- 62 -
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnul senator...
De la prezidiu: Bumbu.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnul senator Popa?!
Domnul senator Oprea şi, după aceea, domnul senator Bumbu, şi ceilalţi colegi care doresc să
se înscrie.
Şi domnul senator Motoc.
Şi domnul Vasiliev…, încă de zece ori, dacă doriţi! Suntem aic i.
Domnul Dumitru Oprea:
Subiectul de faţă intră în categoria poveştii cu rabinul, când fiecare dintre părţi are dreptate, dar, de
fapt, niciuna dintre părţi nu este pe trend. Ţine de trendul arhicunoscut „sharing economy”. Este altfel de
voluntariat. Campioana mondială a fost o tânără care a făcut exact ceea ce îşi propun colegii noştri să
legifereze şi să-şi pună şi problema cum se contabilizează. Sunt lucruri care depăşesc subiectul.
Voluntariatul a făcut-o pe tânăra respectivă să fie glorie mondială, pentru că a adunat toate
părţile care oferă produse la limita expirării sau produse de după evenimente şi le-a legiferat, făcând
ceea ce organismele abilitate nu reuşeau: să fie puse în scenă.
Deci, pentru cei care vor să vadă, într-adevăr, cum se valorifică un astfel de scop, există o
literatură foarte faină în zona „sharing economy”, prin voluntariat.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnule senator Bumbu. Vă rog, pe scurt.
Şi domnul senator Motoc, tot pe scurt, vă rog.
Domnul Octavian-Liviu Bumbu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Foarte pe scurt. M-am regăsit de multe ori în această situaţie. Nu este o problemă formală, este
o problemă de fond. Unele comisii au înţeles să comaseze, să solicite un punct de vedere comun, dar
uitaţi că se întâmplă aceste lucruri.
Şi, pentru a vedea că nu este o formalitate, propunerea de pe punctul 10 a fost depusă cu o lună
întârziere, mai târziu adică, iar cea de pe punctul 12, care este respinsă, a fost anterior depusă. Deci
este clar că ceva nu funcţionează.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
- 63 -
Domnul senator Motoc, ultimul vorbitor la acest proiect. (Discuţii la prezidiu.)
Vă rog.
Domnul Octavian Motoc:
Voiam să spun că, cu toate că această iniţiativă este una extrem de benefică, există totuşi o temere
care vine şi din zona societăţii civile, cea legată de faptul că, în condiţiile în care va exista această
posibilitate, mă rog, obligatorie prin lege, de a se da, de a se dona alimentele aşa-zis încă potrivite pentru
consumul uman, dar aflate aproape de data expirării, către fundaţii, către persoanele instituţionalizate,
există riscul ca acest lucru să se întâmple exact în ultima zi înainte de expirare. Şi să ţinem cont de
comportamentul balcanic al multora dintre concetăţenii noştri! Şi nu există siguranţa că în fluxul care
urmează până ajunge la consumatorul direct, persoană instituţionalizată, nu vor exista probleme, în special
la produsele din carne, de exemplu, în aşa fel încât aceste persoane să fie puse în pericol.
Aici, trebuie să atenţionăm pe cei din direcţiile sanitar-veterinare că trebuie să aibă om foarte…
cu competenţe foarte clare în privinţa supravegherii modului în care aceste produse sunt transferate
către zonele cu persoane instituţionalizate.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc frumos.
Vă rog să mă iertaţi, dar ar trebui să supun aprobării închiderea dezbaterilor totuşi. E un proiect
important, mai avem unu… Este cazul să supun aprobării dumneavoastră închiderea dezbaterilor?
(Discuţii în sală.)
Supun aprobării dumneavoastră închiderea dezbaterilor.
Vă rog să votaţi.
Rog să votaţi!
Voia domnul Şerban Nicolae să ia cuvântul şi n-a mai… Nu mai… Nu mai suport.
53 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.
Dezbaterile au fost închise.
Vot, astăzi, ora 12.30.
Punctul 11…
(Intervenţie neinteligibilă din sală.)
O să răspundeţi la punctul 12.
*
Punctul 11, Propunerea legislativă privind interzicerea exportului de lemn.
Iniţiatorul este prezent?
Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.
Şi dumneavoastră, pe scurt, vă rog.
- 64 -
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Propunerea legislativă are ca obiect interzicerea exportului de materiale lemnoase sub formă de
buşteni, cherestea şi lemn de foc pentru o perioadă de 5 ani.
Aceste măsuri sunt necesare, spun iniţiatorii, în scopul refacerii suprafeţei forestiere şi pentru
respectarea dreptului oricărei persoane la un mediu ecologic şi sănătos.
Trebuie să vă spun din capul locului, doamnelor şi domnilor senatori, că există, în momentul de
faţă, suficiente reglementări în domeniu, astfel încât comercializarea materialelor lemnoase să fie
reglementată conform unei legislaţii foarte precise: Hotărârea Guvernului nr. 470/2014 privind
aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia, comercializarea materialelor lemnoase, la
regimul spaţiilor de depozitare a materialelor.
De asemenea, există măsuri de aplicare a unui regulament, Regulamentul Uniunii Europene
nr. 995/2010.
Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe nu susţin iniţiativa…
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc!
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
…considerând că, aşa cum a fost formulată, încalcă prevederile art. 35 din Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene .
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule ministru.
Domnule preşedinte Eugen Ţapu Nazare, vă rog. Microfonul 2… 6! Pardon!
Domnul Eugen Ţapu Nazare:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor şedinţe ale comisiei, în prezenţa
iniţiatorului şi a reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu
majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, cu amendamente respinse.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe şi Consiliul Concurenţei nu susţin iniţiativa.
Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a transmis aviz favorabil. Comisia
pentru mediu şi Comisia juridică au transmis avize negative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră
sesizată.
- 65 -
Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de respingere,
cu amendamente respinse, şi propunerea legislativă.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
(Doamna senator Cristiana-Irina Anghel solicită cuvântul.)
O secundă!
Autorul amendamentului respins doreşte să- l susţină public? Nu.
Doamna Anghel, la dezbateri generale, aveţi cuvântul. Microfonul 3.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Eu şi în comisie am dat un vot pozitiv legii, pentru că, în momentul în care vii şi spui că o
hotărâre de Guvern care aprobă nişte norme poate să înfrângă o iniţiativă legislativă, mi se pare
aberant din partea Guvernului.
Şi, apoi, avem tratatul, dar putem suspenda pe o perioadă limitată exportul de lemn pe picior!
Trebuie să înţelegem un singur lucru: ţara asta nu e numai a noastră. Avem şi copii, avem şi nepoţi, dar
şi pentru noi! O vor lua munţii la vale, până la urmă! Chiar nu se poate face ceva?!
Şi, apoi, în lege – nu s-a mai spus – este interzis în ţările din afara Uniunii Europene. Cine ne
obligă pe noi să dăm lemn la export pe p icior în afara Uniunii Europene?!
Nu, domnilor, trebuie să votaţi această iniţiativă legislativă, dacă vă pasă puţin de această ţară…
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
… de mediu, de sănătate şi de averea pe care o lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri!
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult, doamna senator.
Declar dezbaterile generale închise.
Vot, astăzi, 12.30.
*
Punctul 12, Propunerea legislativă privind combaterea risipei alimentare.
Declar dezbaterile generale deschise.
Îi dau cuvântul domnului senator Vasiliev, iniţiatorul acestui proiect şi, după ce va prezenta şi
poziţia comisiei de specialitate, îl rog şi pe domnul senator Nazare să exprime punctul de vedere vizavi
de indicaţia sau de reclamaţia…
- 66 -
Domnul Marian Vasiliev:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
O să prezint foarte scurt. Proiectul legislativ se referă la interzicerea efectivă… şi, aici, o să
continui discuţia avută de colegul meu de la Grupul PNL mai devreme, care spunea că e posibil ca în
ultima zi să facă o donaţie şi să nu poată fi folosită…
Domnul Ioan Chelaru:
Da, dar pe scurt!
Domnul Marian Vasiliev:
Proiectul legislativ interzice aruncarea la gunoi… Şi am introdus termen, că tot suntem noi
obişnuiţi cu termenul „rezonabil”, am introdus un termen rezonabil în care să se facă această donare,
tocmai pentru ca produsul să poată fi folosit la capătul lanţului, la beneficiar.
Asta ar fi proiectul legislativ prin care să interzicem să mai ajungă mâncare la rampele de gunoi
şi în cuptoarele unde este arsă.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
Din partea Guvernului, domnul ministru secretar de stat Valentin Iliescu, 30 de secunde.
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Doresc… şi vă rog să mă iertaţi dacă la intervenţia anterioară, la proiectul de la punctul 10, am
formulat o informaţie incorectă. În principiu, Guvernul este de acord cu măsura instituită şi în proiectul
anterior, şi în acest proiect.
Ce se întâmplă însă cu acest proiect – este un lucru pe care l-a subliniat şi comisia de
specialitate – este că proiectul, aşa cum a fost fundamentat – îmi cer scuze, domnule senator – nu
întruneşte normele de tehnică legislativă, nu este corelat cu regimul comercializării produselor
alimentare, precum şi al etichetării alimentelor şi este deficitar în ceea ce priveşte reglementarea
răspunderii contravenţionale, îngreunând aplicarea în practică a respectivelor norme.
Era firesc ca cele două proiecte să se întâlnească într-un singur raport şi, evident, fiind o
problemă corectă pe fond, ea să primească susţinerea Senatului României.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Domnul senator Nazare, preşedintele comisiei de specialitate. Microfonul 6.
Domnul Eugen Ţapu Nazare:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
- 67 -
În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor şedinţe de comisie, în prezenţa
iniţiatorului şi a reprezentanţilor Guvernului, Comisia economică, industrii şi servicii a hotărât, cu
majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.
Consiliul Legislativ şi Comisia pentru mediu au avizat negativ.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră
sesizată.
Faţă de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere şi adoptare, raportul de respingere
şi propunerea legislativă.
Şi, acum, aş face câteva precizări.
Este adevărat că iniţiativa… (Discuţii în sală.)
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog!
Stimaţi colegi!
Domnul Eugen Ţapu Nazare:
… domnului senator este cam cu o lună înainte, dar la comisie au ajuns ambele iniţiative în acelaşi
timp din cauza vacanţei parlamentare.
Iniţiativa colegilor de la Camera Deputaţilor este o iniţiativă mai amplă şi am dezbătut-o…
ambele le-am dezbătut în comisii, i-am rugat pe iniţiatori să se pună de acord, să devină co- iniţiatori.
N-au ajuns la un consens.
Iniţiativa colegilor de la Cameră cuprinde şi punctele esenţiale din iniţiativa colegului senator,
astfel încât comisia a decis, spun eu, în cunoştinţă de cauză şi decizia a fost corectă.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Dezbateri generale.
Vă rog, domnule senator Duruţ.
Vă rog, microfonul 3.
Domnul Aurel Duruţ:
Sigur că apreciez iniţiativa colegilor, dar aici trebuie să fie o problemă mult mai profundă.
Siguranţa alimentului este o problemă de bază a omenirii. Putem să ne trezim în faţa unor
toxiinfecţii alimentare majore.
La ora actuală, alimentele au doar termen de valabilitate. Termenul de valabilitate este stabilit
de producător. Toţi producătorii au tendinţa de a da un termen de valabilitate cât mai mare. În varianta
în care se dă la limita valabilităţii, până se consumă, apare produsul expirat.
- 68 -
Trebuie să revenim la o lege pe care am avut-o, în care componenta alimentară are două
probleme: termenul de garanţie şi termenul de valabilitate.
Termenul de valabilitate poate fi prelungit sau ajunge să fie mărit cu 30% din te rmenul de
garanţie, de către o autoritate competentă. Deci produsul are un termen de garanţie, iar o autoritate
competentă, în momentul când expiră termenul de garanţie, poate să-i prelungească termenul de
garanţie cu maximum o treime.
Dacă nu facem această modificare a legislaţiei, se ajunge să consumăm alimente peste termenul
de valabilitate, ceea ce nimeni nu poate să-şi asume o responsabilitate.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Corlăţean.
Aş ruga grupurile parlamentare să se limiteze la un vorbitor de grup.
Domnul Titus Corlăţean:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Eu aş vrea să exprim o critică foarte serioasă la adresa Comisiei economice pentru faptul că, în
realitate, comisia are o competenţă deplină şi suverană să unifice. Nu trebuie să aştepte ca iniţiatorii să
se pună neapărat de acord. Are competenţă, atunci când gestionează două iniţiative legislative care
propun o reglementare pentru acelaşi domeniu, să facă această unificare. E un principiu fundamental al
competenţei parlamentare.
Deci, din acest punct de vedere, în opinia mea, a fost vorba totuşi de o abordare mai degrabă
discriminatorie şi, sincer, mă îndoiesc că acele criterii şi exigenţe extrem de scrupuloase pe care le-a
menţionat reprezentantul Guvernului faţă de această iniţiativă de la pct. 12 ar fi cu adevărat îndeplinite
de iniţiativa de la pct. 10.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
30 de secunde, domnul senator Deneş.
E al treilea reprezentant al Grupului PSD şi văd că nu sunteţi nici iniţ iatori… grupul.
Domnul Ioan Deneş:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Sigur, e o iniţiativă importantă şi, probabil, din acest motiv luăm mai mulţi cuvântul.
Stimaţi colegi, vreau să fac o precizare. Nu tot ce este… nu toate propunerile legislative care
sunt ample nu… neapărat, nu sunt şi ambigue.
- 69 -
Această iniţiativă legislativă de la pct. 12 este simplă, dar foarte clară: toţi agenţii comerciali
care au peste 400 de m2 trebuie să facă un contract cu o asociaţie, cu o firmă care să poată să consume
aceste produse care se apropie de termenul de expirare.
Drept urmare, este o iniţiativă mult mai clară decât cea pe care am discutat-o la punctul 10.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Declar dezbaterile generale închise.
Vot, astăzi, 12.30. (Discuţii în sală.)
Vreţi să luaţi cuvântul?
(Intervenţie neinteligibilă din sală.)
Păi, n-am o problemă.
Domnul Belacurencu, domnul Oprea… Cine mai doreşte?
(Intervenţie neinteligibilă din sală.)
Dacă o să votaţi, că eu… fără vot nu pot să trec nimic, să ştiţi!
Domnul senator Belacurencu. Microfonul 4.
Domnul Trifon Belacurencu:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Stimaţi colegi,
Am intrat într-o spirală a criticii cu care eu nu sunt de acord, ca vicepreşedinte al Comisiei
economice.
Domnul preşedinte a precizat: cele două iniţiative au venit cam în acelaşi timp la comisie.
Iniţiativa colegilor de la Camera Deputaţilor a fost mai amplă. Mai mult decât atât, s-au mişcat mai
repede ori au fost înţeleşi mai bine de către reprezentanţii Guvernului şi au venit cu amendamentele
însuşite şi de Ministerul Agriculturii, şi de ANSVSA, amendamente foarte, foarte importante.
Vreau să vă rog, stimaţi colegi, să vă aplecaţi atenţia asupra iniţiativei colegilor de la Camera
Deputaţilor, să vedeţi că preia aproape mot-à-mot cele două articole care sunt iniţiate de colegul nostru
Vasiliev, care merită tot respectul.
De aceea, comisia, în vreo trei runde de discuţii, şi stafful comisiei au formulat raport de
admitere pentru una dintre iniţiative şi raport de respingere pentru cealaltă, cum este normal.
Nu comisia stabileşte dacă şi iniţiatorul, colegul nostru, devine iniţiator pe iniţiativa colegilor
de la Camera Deputaţilor.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Sigur că, peste voinţa părţilor iniţiatoare, nu se poate trece.
- 70 -
Domnul senator Oprea, vă rog. Microfonul central.
Domnul Dumitru Oprea:
Accentuez ceea ce am spus mai devreme, şi edificatoare sunt două imagini la conceptul
mondial „Sharing is caring” (să folosim împreună, având grijă împreună): „al meu” – este o casetă fără
bifă, „al tău” – este casetă fără bifă, „al nostru” – se pune bifă, şi sunt trei căţeluşi care, împreună, cară
un oscior. Poate că mai clar decât atât nici nu există!
Şi, apoi, mesajul, foarte pe scurt: când tu ai ceva în plus, de exemplu, mâncare, şi prietenii tăi
ar vrea şi ei un pic, de aici intervine sensul „sharing is caring”.
Deci cred că mult zgomot pentru nimic. Lucrurile se aşează natural, dacă am gândi împre ună
pentru folos comun.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Declar dezbaterile generale închise.
Vot, 12.30.
*
Punctul 13, Propunerea legislativă privind decontarea serviciilor medicale pentru fertilizarea in
vitro şi embriotransfer.
Iniţiatorii? Nu sunt prezenţi.
Din partea Guvernului României la acest proiect, domnul Valentin Iliescu.
Vă rog, aveţi cuvântul.
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Iniţiatorii acestei propuneri legislative se referă la includerea serviciilor de fertilizare in vitro şi
embriotransfer în categoria serviciilor decontate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de
Sănătate, introducând anumite limitări în ceea ce priveşte accesul pacienţilor la aceste servicii.
Guvernul nu este de acord cu o asemenea măsură, având în vedere că serviciile medicale pentru
fertilizare in vitro şi embriotransfer fac parte din categoria serviciilor de înaltă performanţă şi, în mod
expres, nu pot fi decontate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale.
Vă informez că, prin Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine
umană, Subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer se face anual pentru 300 de cupluri.
Nu suntem de acord, de asemenea, ca, prin transferul sumei de bani de la M inisterul Sănătăţii la
Fondul Unic Naţional de Asigurări, să creăm posibilitatea ca foarte mulţi români să poată beneficia,
dar, de fapt, să introducem un acces inechitabil şi discriminatoriu.
Domnul Ioan Chelaru:
Concluziile?!
- 71 -
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Suntem de acord cu raportul de respingere pe care comisia l-a dat şi în fond şi la prima instanţă,
şi după retrimiterea la comisie.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul senator Bodog, din partea comisiei.
Vă rog, aveţi cuvântul.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
În şedinţa din data de 3 noiembrie 2015, reexaminând propunerea legislativă, comisia a hotărât,
cu unanimitate de voturi, să menţină raportul de respingere.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
Vă rog, domnule senator Cadăr. Microfonul 3.
Domnul Leonard Cadăr:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Stimaţi colegi,
Sunt îngrijorat că am auzit a doua oară de la un medic, preşedintele comisiei, atât de categoric „nu”.
Sunt îngrijorat că aud din partea Guvernului că acest tratament este considerat de înaltă calitate,
când întâlnim aproape în fiecare judeţ clinici private care sunt pregătite să ofere aceste servicii.
Ar trebui să ne îngrijoreze rata natalităţii în ţară şi, dacă luăm în considerare că este o problemă
de sănătate şi, în special, datorată stresului, limităm persoanele care sunt afectate de stres, de viteza pe
care ne-o dă civilizaţia, să mai creeze familii, copii, şi dăm celorlalte clase posibilitatea să completeze
poporul român.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult, domnule senator.
Domnule senator Boeriu, vă rog. Microfonul 2.
Domnul Valeriu-Victor Boeriu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Aici, la această propunere legislativă, nu se pune problema de fapt dacă vom face sau nu vom
mai face fertilizări in vitro. Se pune problema că costurile pentru aceste fertilizări nu trebuie să
- 72 -
aparţină Casei Naţionale de Asigurări, ci trebuie suportate din programe naţionale la nivelul
Guvernului, al ministerului de resort.
Deci nici comisia, nici Guvernul nu sunt împotriva fertilizării in vitro, dar au dreptate, şi am
spus-o şi data trecută, nu trebuie decontată din banii Casei Naţionale de Asigurări, ci din programele
de sănătate ale ministerului.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Domnul senator Bodog. Microfonul central, vă rog.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Mulţumesc, domnule preşedinte, şi-i mulţumesc domnului senator Boeriu pentru precizările făcute.
Acest lucru voiam să- l spun şi eu. În momentul de faţă, Ministerul Sănătăţii are un program
pentru această afecţiune, un Program naţional de sănătate pentru fertilizare in vitro. Şi considerăm…
noi am considerat în comisie, şi eu, ca specialist, consider acelaşi lucru, şi, ca senator implicat într-o
iniţiativă legislativă pe acest domeniu, considerăm că este mult mai bine finanţat printr-un program de
sănătate, decât dacă ar fi finanţat din Fondul Unic de Asigurări de Sănătate, motiv pentru care vă
solicit să respingeţi această propunere legislativă.
Vă mulţumesc foarte mult.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Declar dezbaterile generale închise.
Vot, astăzi, ora 12.30.
*
Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 24 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Iniţiatorul, dacă este. Nu este.
Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Liviu Stancu.
Pe scurt, domnule ministru, vă rog.
Domnul Liviu Stancu:
Domnule preşedinte,
Onorat…
Doamnelor şi domnilor membri ai Senatului,
Noi am prezentat un punct de vedere favorabil proiectului, cu o serie de propuneri de corelare
tehnică.
- 73 -
Ca urmare, punctul de vedere al Ministerului Justiţiei a fost de susţinere a proiectului, cu aceste
formule pe care le-am indicat în comisii.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Din partea Comisiei juridice, prezentă, doamna senator Federovici.
Vă rog.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Comisia juridică vă propune un raport favorabil pentru această propunere legislativă şi ne
referim, în special, la forma adoptată de Camera Deputaţilor.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale.
Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Domnul Nicolae-Vlad Popa:
Stimaţi colegi,
Este o problemă extrem de gravă. Modificările acestea duc în derizoriu, pot spune, măsurile
care sunt luate împotriva celor care abuzează prin acte care au fost anulate în cadrul unor judecăţi, unor
decizii irevocabile. Se ajunge ca amenda să fie fixată pe zi, limitată la 20% din salariul minim.
Deci 20% din salariul minim este o sumă foarte, foarte mică, care nu face… n-are efectul
cuvenit. Efectul cuvenit este ca, cel care a aflat dintr-o sentinţă judecătorească că a făcut un act care a
fost anulat, să pună în legalitate, să facă de îndată modificările cuvenite.
Or, dacă îl amendezi cu 20% din venitul minim, care este, aşa cum spuneam, încă foarte mic, în
România, el poate să aştepte până când…, mă rog, suma e mai importantă.
Mai mult decât atât, e o prevedere care spune că instanţa de executare poate să anuleze…, poate
să reducă sau să anuleze aceste amenzi, penalităţi. Nu cred că e bine!
Eu nu ştiu ce n-a funcţionat până acum bine, ca să se ajungă la o astfel de modificare.
Modificarea eu o ştiu, este în favoarea celor care prin… cu voinţă sau, mă rog, din greşeală au făcut
acte care au produs prejudicii. Şi cei care au fost obligaţi, de îndată, pe zile întârziere, să repare acea
greşeală. Nu cred că e bine ceea ce facem. Vă rog să mă credeţi!
Camera a făcut o lege care are destinaţia, probabil, a unor primari care au greşit şi care sunt
puşi la plată, dar nu cred că e bine să acţionăm în acest fel, reducând… sau ducând în derizoriu o
măsură a justiţiei.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
- 74 -
Declar dezbaterile generale închise.
Vot, astăzi, 12.30.
*
Revenim la punctul 14, clasic, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale.
Din partea Guvernului… A ajuns domnul Attila György? A ajuns, da.
Ne făceam griji că rămâneţi la Camera Deputaţilor, de asta...
Vă rog, aveţi cuvântul. Pe scurt!
Domnul György Attila – secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Prin Ordonanţa nr. 44/2015, s-a prevăzut, în principal, anularea penalităţilor de întârziere,
precum şi a unei cote de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale către bugetul
general consolidat, administrate de ANAF şi restante la data de 30 septembrie 2015.
Susţinem forma comisiei.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu, domnule ministru.
Din partea comisiei, preşedintele acesteia, domnul senator Viorel Arcaş.
Domnul Viorel Arcaş:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă.
Consiliul Economic şi Social a transmis, de asemenea, un aviz favorabil.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia economică, industrii şi
servicii au transmis, de asemenea, avize favorabile.
Membrii comisiei au analizat proiectul de lege şi avizele primite şi au hotărât, cu unanimitate
de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă
din prezentul raport.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
Dezbateri generale.
Domnul senator Bota. Microfonul 3.
Domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota:
Mulţumesc.
- 75 -
Ordonanţa Guvernului vine să rezolve o problemă pe care Comisia pentru buget din Senat a
solicitat-o cu doi ani în urmă. Şi chiar am făcut un proiect legislativ care se află încă în standby la
Camera Deputaţilor.
Nu este nicio problemă că această problemă o rezolvă Guvernul şi nu o rezolvă parlamentarii,
chiar mai bine mai târziu, decât niciodată. Dar vreau să transmit Guvernului, reprezentantului
Ministerului Finanţelor, că această ordonanţă, de fapt, în acest moment îşi face efectul. Structurile
Ministerului Finanţelor în teritoriu, din păcate, continuă să funcţioneze ca şi când această ordonanţă n-ar
existat. Ei în continuare îşi fac procedurile de recuperare, de executare, în loc să- i întrebe pe agenţii
economici dacă vor dori să beneficieze de această ordonanţă sau nu, având în vedere că termenul de
aplicare al fiecărui agent economic este 30 martie.
Prin urmare, ar trebui, la nivelul ministerului, să daţi un ordin de ministru sau altceva similar ca
putere, astfel încât să nu continuaţi în vechea filozofie de recuperare a creanţelor, întrebându- i pe
agenţii economici prima dată dacă vor urma sau nu să aplice pe baza acestor prevederi ale ordonanţei.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Alte puncte de vedere nu sunt. Declar dezbaterile generale închise.
Vot, astăzi, 12.30.
*
Punctul 15, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea
transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului.
Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Liviu Stancu. Vă rog.
Domnul Liviu Stancu:
Onoraţi membri ai Senatului,
Acest proiect este elaborat în vederea completării transpunerii unor acte normative europene.
Mă refer la Directiva 99/2008 şi la Directiva 123/2009.
Modificările legislative propuse se referă la agravarea regimului sancţionator al persoanei
juridice pentru încălcarea normelor privind protecţia mediului, prin sporirea cuantumului amenzii
penale cu care aceasta poate fi sancţionată, şi remedierea situaţiilor de suprapunere legislativă
semnalate de Comisia Europeană.
Acesta este, pe scurt, dezideratul acestui text de lege, pe care vă rugăm să- l primiţi în vederea
votului.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
- 76 -
Din partea Comisiei pentru mediu, domnul senator Ionuţ-Elie Zisu. Vă rog.
Domnul Ionuţ-Elie Zisu:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
În şedinţa din 10.11.2015, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi a membrilor
prezenţi, să adopte raport de admitere.
Comisia pentru mediu supune, spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului raportul de
admitere şi proiectul de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale?
Nu sunt. Le declar închise.
Vot, astăzi, ora 12.30.
*
Punctul 16, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015
privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a
materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Doamna secretar… doamna chestor al Ministerului de Interne, doamna Irina Alexe, punctul de
vedere al Guvernului pentru acest proiect de lege.
Doamna Irina Alexe:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015 s-au reglementat următoarele: achiziţionarea
de către ORNISS a două mijloace de transport auto, prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (8) din
Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001; achiziţionarea mijloacelor de transport auto se suportă din bugetul
ORNISS, în limita fondurilor aprobate pe anul 2015 cu această destinaţie.
De asemenea, s-a reglementat modificarea şi completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele
de stat, în sensul creării cadrului juridic privind scoaterea, cu titlu gratuit, în situaţii excepţionale, a
unor produse din rezerva de stat pentru instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi
securităţii naţionale, reglementarea unor aspecte referitoare la suportarea de către instituţiile
beneficiare ale produselor scoase din rezerva de stat a contravalorii TVA şi a accizei prevăzute de
Codul fiscal şi stabilirea modalităţii de reîntregire a stocurilor, respectiv finanţarea de la bugetul de stat
prin bugetul MAI pentru agenţie.
- 77 -
Domnul Ioan Chelaru:
Concluzia.
Doamna Irina Alexe:
De asemenea, a fost modificată şi completată Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi
funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, în vederea asigurării cadrului legal care să permită luarea
unor măsuri de protecţie pentru unele persoane.
Vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea în forma propusă şi vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Comisia de specialitate.
Domnule preşedinte, vă rog.
Domnul Marius-Lucian Obreja:
Domnule preşedinte,
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări au luat în dezbatere proiectul de lege. În urma dezbaterii, cu majoritate
de voturi, cele două comisii, în şedinţe separate, au hotărât să adopte raport comun de admitere, cu
amendamentele adoptate de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în data de 10
noiembrie 2015.
În consecinţă, supunem plenului Senatului, spre dezbatere şi adoptare, raportul comun de
admitere, cu amendamente, cuprinse în anexă, împreună cu proiectul de lege.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc domnului preşedinte Obreja.
Dezbateri generale?
Domnul senator Stuparu, microfonul 4.
Domnul Timotei Stuparu:
Domnule preşedinte,
Vreau să fac câteva precizări, să reliefez şi atmosfera care a fost, a discuţiilor, din Comisia
pentru apărare.
S-a apreciat atunci că printr-un proiect legislativ se amendează trei domenii, adică se
amendează… până la urmă, se fac referiri la trei instituţii şi nu este bine. Poate că a fost o greşeală,
trebuie să recunosc, a Guvernului. Eu sper că actualul Guvern, de tehnocraţi, cu o expertiză deosebită,
nu va mai face o asemenea greşeală.
Doamna Alexe a făcut aici referire… e vorba de două autoturisme la ORNISS, care erau,
tehnic, depăşite de mult, şi că se creează un cadru juridic prin care să poată fi scoase de la rezervele de
- 78 -
stat fel şi fel de produse, în mod special cele energetice, în caz de calamitate, şi să nu se mai ajungă în
situaţii de a fi o hotărâre de Guvern sau dispoziţie de ministru.
Eu am făcut câteva amendamente şi colegii mei au susţinut şi au fost de acord. Chiar comisia a
făcut un amendament, per ansamblu, ca şefii de partide politice – mă refer la SPP, la Legea SPP-ului –,
şefii de partide politice să nu beneficieze de serviciile de pază şi protecţie, în mod special un articol
destinat lor, văzând şi atmosfera din stradă, din mass-media şi aşa mai departe. În schimb, există un
articol – 3, dacă nu mă înşel – care este atotcuprinzător. Pentru orice persoană publică care doreşte să
aibă, să beneficieze de un serviciu de protecţie şi pază poate să se facă o solicitare SPP-ului în acest
caz… pardon, în această direcţie, contra cost.
Tot la SPP, amendamentul a fost… s-a dorit ca întreaga activitate a Serviciului de Protecţie şi
Pază să constituie secret de stat. Era o amendare a legii, ceva în plus. Or, membrii comisiei au hotărât
să se menţină vechea prevedere din Legea SPP-ului, ca numai activitatea operativă a acestui serviciu să
fie secret de stat, şi nu orice fel de activitate.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Alte puncte de vedere? Nu sunt.
Declar dezbaterile generale închise.
Vot, 12.30.
*
Punctul 17, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind
procedura adopţiei şi a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu, da?
Vă rog, domnule ministru.
Domnul Gabriel Lungu:
Mulţumesc.
Unul dintre obiectivele prioritare ale proiectului de lege îl reprezintă eliminarea cauzelor care
au generat dificultăţi în derularea procedurilor de adopţie şi oferirea unor soluţii legislative adecvate,
care să asigure o mai bună şi facilă funcţionare a sistemului de adopţii din România.
Având în vedere aceste aspecte, suntem de acord cu raportul comun al comisiilor de specialitate
din Senat.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
- 79 -
Din partea comisiilor de specialitate, respectiv Comisia juridică, Comisia pentru muncă şi
Comisia pentru drepturile omului, domnul senator Frătean. Vă rog.
Domnul Petru-Alexandru Frătean:
Comisiile prezintă Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise.
Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale?
Domnule senator Iovescu, vă rog.
Domnul Ioan Iovescu:
Mulţumesc.
Din nou vin să felicit Guvernul.
Sunt, am fost şi voi fi un susţinător al adopţiei. Este o măsură foarte bună. Aţi luat nişte măsuri
foarte bune în această iniţiativă şi vreau să subliniez doar trei dintre ele:
- eliminarea termenului de doi ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil.
Odată obţinut acest statut, ca urmare a pronunţării unei hotărâri de către instanţă, va fi valabil până la
încuviinţarea adopţiei. Este un lucru extraordinar de bun;
- prelungirea valabilităţii atestatului de familie adoptatoare de la un an la doi ani.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog să sintetizaţi, domnule senator. Vă rog să sintetizaţi.
Domnul Ioan Iovescu:
Şi ultimul, foarte scurt. Ultimul – referitor la adopţia internaţională: reducerea termenului în
care un copil poate deveni eligibil pentru adopţia internaţională, de la doi ani la un an.
Felicitări „albinelor” din Guvern!
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumim frumos.
Dezbaterile generale, declarate închise.
Vot, peste cinci minute.
*
Punctul 18, Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.
Este la reexaminare.
Din partea Guvernului României, prezent domnul Valentin Iliescu.
Vă rog să încercaţi să vă încadraţi în timp.
- 80 -
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori…
Domnul Ioan Chelaru:
O secundă numai.
Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, pentru că la 12.30 avem sesiune de
vot şi pentru legi organice, şi pentru legi ordinare.
Iertaţi-mă, domnule ministru. Vă rog, continuaţi.
Domnul Valentin Adrian Iliescu:
Vă mulţumesc frumos.
Doamnelor, domnilor senatori,
Suntem în situaţia ca, prin raportul prezentat dumneavoastră de Comisia juridică, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări, să punem în acord proiectul de lege aflat în dezbatere cu decizia Curţii
Constituţionale. E vorba de Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, care a admis obiecţia de
neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României.
Suntem de acord cu raportul comisiei de specialitate.
Vă rog să fiţi de acord şi să adoptăm acest raport.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Din partea comisiei, doamna senator Doina Federovici.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Membrii Comisiei juridice vă propun, spre adoptare, un raport de admitere.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Dezbateri generale? Nu sunt.
Declarăm dezbaterile generale închise.
Vot, peste cinci minute.
Insist la liderii grupurilor parlamentare să invite toţi colegii în sală.
Am reuşit să epuizăm, cu ajutorul esenţial al dumneavoastră, ordinea de zi în integralitate.
Peste trei minute intrăm pe vot. Rog toţi colegii care sunt prezenţi la o ţigară sau în birouri să
vină, să fie prezenţi în sală pentru a-şi exprima votul, mai ales că există suficiente proiecte care au
caracter de lege organică.
Constat cu plăcere că colegii revin în sală.
- 81 -
În două minute începem votul pe actele normative. Avem aproape 20 de legi organice. Sper să
avem şi cvorumul necesar să putem vota şi aceste acte normative importante.
*
Distinşi colegi,
Vă rog să luaţi loc. Intrăm în sesiunea de vot.
Începem cu legile dezbătute astăzi, aşa cum ele au fost reaşezate prin aprobarea dumneavoastră.
Punctul 1…
(Intervenţie neinteligibilă din sală.)
M-a refuzat categoric.
Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul
instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de
România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor.
Raportul este de admitere a proiectului.
Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere.
Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.
88 de voturi pentru.
Adoptate proiectul şi raportul.
Mulţumim frumos.
*
Punctul 20, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2015
privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul
meteorologic de secetă severă în perioada aprilie – septembrie 2015.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Îl supun
aprobării dumneavoastră.
Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.
Raport adoptat cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.
Supun aprobării dumneavoastră şi proiectul de lege.
Vă rog să votaţi.
94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.
Adoptat.
*
Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului III din Legea nr. 83/2015
privind completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant
profesionist din aviaţia civilă din România.
- 82 -
Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Îl supun
votului dumneavoastră.
Vă rog să votaţi.
93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.
Raport adoptat.
Supun şi propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
94 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.
Adoptat.
*
Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar
de pensii publice.
Raportul suplimentar al comisiei este de respingere, cu un amendament respins. Nu- l mai
punem în discuţie. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi.
92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri.
Propunerea legislativă a fost respinsă.
*
Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015 pentru
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.
Raportul comun al comisiilor este de respingere a proiectului de lege privind aprobarea
ordonanţei, cu un amendament respins. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Se solicită de către domnul senator Şerban Nicolae o intervenţie. Vă rog.
Domnul Şerban Nicolae (din sală):
Pe procedură.
Domnul Ioan Chelaru:
Pe foarte scurt.
Domnul Şerban Nicolae:
Este pe procedură, stimaţi colegi, nu voiam să intervin în procedura de vot.
Ce s-a întâmplat? Toată lumea a fost de acord că această ordonanţă trebuie respinsă. Dar, ca
modalitate tehnică, formula adoptată nu este cea corectă.
- 83 -
Constituţia, la art. 115 alin. (7), spune că ordonanţele se aprobă sau se resping printr-o lege
adoptată de Parlament. Cu alte cuvinte, noi, dacă respingem ordonanţa, ar trebui să adoptăm o lege de
respingere. În acelaşi timp, alineatul următor din art. 115 din Constituţie, alin. (8), spune că prin legea
de aprobare sau de respingere se reglementează, după caz, măsuri cu privire la efectele produse.
De aceea, v-aş ruga să fiţi foarte atenţi la o citire rapidă a amendamentelor, să fiţi de acord că
ele sunt de natură tehnică şi că vin în aplicarea deciziei luate de comisii şi cu care înţeleg că toată
lumea este de acord.
Primul amendament vizează titlul legii, care se schimbă din „Proiect de lege pentru aprobarea
Ordonanţei…” în „Proiect de lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015…” şi textul
curge în continuare.
Articolul unic devine art. I şi nu mai începe prin „Se aprobă Ordonanţa…”, ci „Se respinge
Ordonanţa…” şi textul curge în continuare.
Iar la punctul 3 se introduce un alineat… un articol nou, art. II, pentru că avem situaţia în care
indemnizaţia anterioară pentru cele 48 de persoane, demnitari, a fost abrogată, ordonanţa o respingem,
dar nu punem nimic în loc. Şi atunci textul spune: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi…” –
respectiv legea privind respingerea – „… indemnizaţia lunară pentru persoanele alese sau numite…” şi
iau textul, în continuare, din ordonanţa anterioară, deci revin la indemnizaţia anterioară.
Aş vrea ca de la Senat să nu plece un text incorect din punct de vedere tehnic, mai ales că noi
suntem obligaţi să ne pronunţăm printr-o lege adoptată, chiar dacă este o lege de aprobare sau de
respingere, cum e în acest caz.
Mulţumesc.
Vă rog să puneţi la vot, domnule preşedinte, amendamentele în bloc, astfel încât să dăm vot pe
ele şi pe lege în ansamblu.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
În primul rând, o să încerc să pun la vot o chestiune care nu- i regulamentară. Dar, dacă liderii
au fost de acord, eu nu am neapărat o chestiune împotrivă.
Supun aprobării dumneavoastră solicitarea de a face, pe procedură de vot, amendamente la un
proiect de act normativ.
Cine este pentru?
90 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri.
Aprobat. (Discuţii în sală.)
Vă rog, vă rog, vă rog!
Supun… domnule Şerban, rămâneţi la microfonul 3, vă rog.
- 84 -
Nu le pot… domnule senator Şerban Nicolae, rămâneţi la microfonul 3. Supun amendamentele
pe rând, pentru că le-aţi făcut separat. Nu le pot supune în bloc.
Primul amendament – titlul legii.
Domnul Şerban Nicolae:
Este foarte simplu. Titlul legii se modifică după cum urmează : „Lege pentru respingerea
Ordonanţei Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanţei…”… mă obligaţi, exact în
condiţiile astea, să vorbesc la microfon… şi textul curge în continuare.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Supun amendamentul votului dumneavoastră.
Vă rog să votaţi.
Aprobat cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.
Părerea mea este că legea, prin efectul votului, îşi schimba denumirea, dar, dacă aţi aprobat,
asta este, eu o… nu sunt de aceeaşi părere cu Şerban.
Al doilea amendament.
Am dreptul la altă părere.
Domnul Şerban Nicolae:
De acord. Aşa se întâmplă la jurişti. Nu la electricieni. Acolo firele sunt clare.
„Articolul I – Se respinge Ordonanţa Guvernului nr. 14/2015…” şi textul curge în continuare.
Domnul Ioan Chelaru:
Supun aprobării dumneavoastră propunerea.
Vă rog să votaţi.
91 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri.
Aprobat. (Discuţii în sală.)
Supun ultimul… vă rog.
Domnul Şerban Nicolae:
Ultimul alineat vă rog să-mi îngăduiţi să-l citesc doar în partea sa esenţială, pentru că este foarte
lung. La comisie există în format electronic şi, dacă plenul aprobă, el va pleca în forma completă.
„Articolul II – De la data intrării în vigoare a prezentei legi, indemnizaţiile lunare pentru persoanele
alese sau numite, astfel cum sunt menţionate în anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 14/2015, sunt cele
stabilite potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul…” şi de aici textul curge în
continuare exact ca în ordonanţa pe care…
Domnul Ioan Chelaru:
Supun şi acest amendament propus de domnul senator Şerban Nicolae.
- 85 -
Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală, discuţii la prezidiu.)
88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 7 abţineri.
Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):
Cristian Dumitrescu.
Domnul Ioan Chelaru:
În mod normal ar trebui să supun aprobării dumneavoastră raport de respingere cu
amendamente admise. Nu s-a mai auzit în istoria parlamentarismului niciodată! Dar asta este! E alt
punct de vedere. Eu v-am spus că…
Domnule Cristian Dumitrescu, vă rog.
Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):
Procedură.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vreau să-mi explic votul. M-am abţinut.
M-am abţinut din două considerente:
1. Am încălcat de două ori Regulamentul. Deci în faza votului final nu avem voie nici să mai
trimitem raportul la comisie şi nici să- l modificăm, da?
2. Păi, dacă se anulează prevederea din reglementarea respectivă, înseamnă că se revine la
textul iniţial. E tautologic să spui „prin asta se revine la textul iniţial”. Păi, dacă dispare reglementarea,
se revine la reglementarea în vigoare, pentru că legea n-a fost de anulare a legii respective, ci de
modificare a cuantumului unor… cum se numesc… bănuţi, unor salarii, nu?… indemnizaţiile
respective. Deci prin faptul că se… oricum nu- i bine făcut… se anulează sau se respinge acest proiect
de lege, se revine la legea iniţială, la textul iniţial.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumim.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Pentru că n-am abrogat legea sau nu se abrogă legea iniţială, numai modificările pentru
reglementările de indemnizaţii prevăzute.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Dar, în sfârşit… De aia m-am abţinut.
Domnul Ioan Chelaru:
Supun aprobării dumneavoastră raportul…
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Eu nu sunt împotrivă. La o aşa majoritate, nu pot fi împotrivă, dar m-am abţinut.
- 86 -
Domnul Ioan Chelaru:
Stimaţi colegi,
Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi. (Discuţii, rumoare în sală.)
Eu am explicat… stimaţi colegi…
Din sală: Nu merge! Nu funcţionează!
De la prezidiu: Nu- i bine.
Din sală: N-a mers! Nu funcţionează!
Domnul Ioan Chelaru:
Numai o secundă.
Stimaţi colegi,
Există, pe dezbateri, un raport de respingere. Peste acest raport de respingere s-a venit în plen cu
amendamente, pe care le-aţi admis. Urmează, încercăm să inventăm să respingem raportul de respingere
şi să aprobăm legea de respingere a ordonanţei, cu amendamentele respective. (Discuţii în sală.)
Resupun…
Domnul Puiu Haşotti (din sală):
Adoptaţi întâi raportul şi pe urmă…
Domnul Ioan Chelaru:
Păi, raportul este de respingere. Dacă-l adoptăm…
Adoptăm raportul de respingere şi votăm legea?! (Discuţii la prezidiu.)
Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi. Rog să votaţi.
(Discuţii la prezidiu. Tabela electronică de vot indică 13 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă
şi 12 abţineri.)
Raportul de respingere a fost respins.
Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege, cu amendamentele votate astăzi de plenul
Senatului.
Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)
90 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 6 abţineri.
Proiectul de lege de aprobare transformat în proiect de lege de respingere a fost adoptat, cu
amendamentele votate.
N-am mai… eu, o spun sincer, am ceva experienţă, dar niciodată n-am întâlnit aşa ceva. Dar
asta e! Plenul e suveran.
*
Punctul 5…
- 87 -
Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):
Iovescu! Iovescu!
Domnul Ioan Chelaru:
Nu mai întrerupem procedura de vot, că facem încurcături.
Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Îl supun votului.
Vă rog să votaţi.
93 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri.
Raportul a fost adoptat.
Supun aprobării şi proiectul de lege.
Vă rog să votaţi.
95 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri.
Adoptat.
*
Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2015 privind
dreptul absolvenţilor de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate
şi sancţionarea instituţiilor de învăţământ care şcolarizează fără autorizare.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Vă rog să votaţi.
Raportul îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi.
Adoptat cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 6 abţineri.
Supun aprobării dumneavoastră şi proiectul.
Vă rog să votaţi.
87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 7 abţineri.
Adoptat.
*
Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2015 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor
profesionale pentru profesiile reglementate din România.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Îl supun aprobării dumneavoastră.
Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.
Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri, raportul comisiei şi proiectul au fost
adoptate.
- 88 -
*
Punctul 8.
La punctul 8, stimaţi colegi, avem o problemă. A fost un amendament depus.
O să supun amendamentul încă o dată, pentru că era nevoie de 83 de voturi. Eu nu am fost
foarte atent, îmi cer scuze.
Punctul 8, Propunerea legislativă privind sediul electronic al operatorilor economici.
Este un amendament, vă rog, făcut în plen. Îl supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votaţi.
Rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.)
Povestea cu 18 luni.
96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.
Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise.
Vă rog să votaţi.
97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.
Supun aprobării dumneavoastră şi propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.
Adoptat.
*
Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind
comercializarea produselor alimentare.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Îl supun votului.
Vă rog să votaţi. (Rumoare, discuţii în sală.)
Rog să păstraţi linişte în sală!
95 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere.
Raportul de respingere, ca şi propunerea legislativă, au fost respinse.
*
Punctul 10, Propunerea legislativă privind diminuarea risipei alimentare.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Îl supun votului.
Vă rog să votaţi.
95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri.
Raportul de admitere, cu amendamente admise, a fost adoptat.
Supun votului şi proiectul.
Vă rog să votaţi.
- 89 -
Propunerea legislativă. Iertaţi-mă!
Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală.)
44 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă şi o abţinere.
Proiectul a întrunit numărul de 42 de voturi şi a fost aprobat. (Rumoare, discuţii în sală.)
Domnul Alexandru Pereş (de la prezidiu):
Nu. (Discuţii la prezidiu.)
Domnul Ioan Chelaru:
A! E adevărat, eu m-am uitat numai la numărul care mă interesa. E adevărat. Proiectul a fost respins.
*
Punctul 11, Propunerea legislativă privind interzicerea exportului de lemn.
Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins. Propunerea legislativă face
parte din categoria legilor ordinare.
Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.
Vă rog să votaţi. (Discuţii, vociferări în sală.)
Rog să votaţi!
59 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi 7 abţineri.
Adoptat raportul comisiei, respinsă propunerea legislativă.
*
Punctul 12, Propunerea legislativă privind combaterea risipei alimentare.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative,
Supun raportul comisiei, de respingere, votului.
Vă rog să votaţi.
Din sală: Listă. (Rumoare, discuţii în sală.)
Domnul Ioan Chelaru:
La proiectul anterior, listă.
Vă rog să păstraţi linişte în sală!
42 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă şi o abţinere.
Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.
Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
Adoptată, cu 60 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi o abţinere.
*
Punctul 13, Propunerea legislativă privind decontarea serviciilor medicale pentru fertilizarea in
vitro şi embriotransfer.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Îl supun votului.
- 90 -
Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală.)
63 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi o abţinere.
Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.
*
Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 24 din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.
Vă rog să votaţi.
Legea are caracter organic.
Rog să votaţi.
65 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 6 abţineri.
Raportul nu a întrunit numărul de 83 de voturi.
Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
Rog să votaţi, stimaţi colegi! (Rumoare, discuţii în sală.)
Vă rog să vă decideţi cum votaţi.
24 voturi pentru, 62 de voturi împotrivă şi 8 abţineri.
Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar pentru a fi trecută.
*
Punctul 14, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015
privind acordarea unor facilităţi fiscale.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Îl supun votului.
Vă rog să votaţi.
Rog să votaţi. (Rumoare, discuţii în sală.)
14, am spus!
96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri.
Raportul cu amendamente a fost adoptat.
Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.
Rog să votaţi.
96 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.
Adoptat.
*
Punctul 15, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea
transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului
- 91 -
Raportul de admitere îl supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votaţi.
100 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.
Raportul comisiei şi proiectul de lege au fost adoptate.
*
Punctul 16, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015
privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a
materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.
Vă rog să votaţi.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.
Vă rog să votaţi.
98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat.
Supun aprobării dumneavoastră proiectul.
Vă rog să votaţi.
96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.
Proiect adoptat.
*
Punctul 17, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind
procedura adopţiei şi a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Îl supun votului.
Vă rog să votaţi, stimaţi colegi, raportul comisiilor.
96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.
Raportul cu amendamente a fost adoptat.
Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.
Vă rog să votaţi.
Rog să votaţi.
100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.
Adoptat.
*
Punctul 18, Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.
Cerere de reexaminare.
Stimaţi colegi, votul asupra proiectului de lege.
- 92 -
Vă aduc aminte că ne aflăm în faţa unei asemenea cereri de reexaminare ca urmare a Deciziei
Curţii Constituţionale nr. 442/2015.
Proiectul de lege are un raport al comisiei de admitere a legii în forma transmisă la promulgare.
Vă rog să votaţi.
93 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.
Raportul şi proiectul au fost adoptate.
*
Stimaţi colegi, supunem, în continuare, atenţiei dumneavoastră legile cu caracter organic care
au fost votate săptămâna trecută.
Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi a
publicităţii imobiliare.
Are indexul L495. E în regulă, da?!
Dezbaterile au fost pe 3 noiembrie.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votaţi.
94 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere.
Raportul comisiei, de respingere, a fost adoptat.
*
Punctul 2, Propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de
către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. (L417)
Dezbaterile, 3 noiembrie.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votaţi.
97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.
Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.
*
Punctul 3, Propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea votului electronic.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
A fost discutată în 3 noiembrie.
Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere.
Vă rog să votaţi.
95 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri.
Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.
Din sală: Listă.
- 93 -
Domnul Ioan Chelaru:
Să o ceară un lider, îmi pare rău.
*
Punctul 4, Propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea votului prin corespondenţă
al cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Dezbateri 3 noiembrie.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl supun votului dumneavoastră.
Vă rog să votaţi.
Este seria aceea de legi, de acte normative, care a fost discutată la comisia specială.
95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 4 abţineri.
Raportul de respingere a fost adoptat, propunere legislativă respinsă.
*
Punctul 5, Propunerea legislativă privind organizarea, desfăşurarea şi exercitarea votului prin
corespondenţă de către cetăţenii români din străinătate.
Dezbateri, 3 noiembrie.
Raportul comisiei este de respingere. Îl supun votului.
Vă rog să votaţi.
97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri.
Raport de respingere adoptat, propunere legislativă respinsă.
*
Punctul 6, Propunerea legislativă privind completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.
Dezbaterile au fost în data de 10 noiembrie.
Raportul suplimentar al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Îl supun votului.
Vă rog să votaţi.
94 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.
Raportul suplimentar a fost adoptat.
Supun aprobării dumneavoastră şi propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.
Propunerea legislativă adoptată.
*
Stimaţi colegi, mai avem şase proiecte. Vreau să fiţi de acord să terminăm toate proiectele.
Propun, că sunt foarte operativ... Supun aprobării dumneavoastră prelungirea programului până
la epuizarea votului.
- 94 -
Vă rog să votaţi.
96 de voturi pentru.
(Tabela electronică de vot indică 96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.)
Mulţumesc frumos.
*
Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2015
pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul jocurilor de noroc.
Dezbateri, 10 noiembrie.
Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Îl supun votului.
Vă rog să votaţi.
Raportul este de respingere. Supun votului raportul de respingere.
Vă rog să votaţi.
41 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, 2 abţineri.
Proiectul nu a întrunit numărul necesar… Raportul – iertaţi-mă! – de respingere nu a întrunit
numărul necesar.
Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.
Vă rog să votaţi.
Îi rog pe toţi colegii să voteze.
59 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, o abţinere.
Proiectul de lege de aprobare a ordonanţei nu a întrunit numărul de voturi necesar.
Îl transformăm în proiect de lege de respingere a ordonanţei şi îl supun votului dumneavoastră.
Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege de respingere a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 42/2015.
Vă rog să votaţi.
34 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă, o abţinere.
Nici proiectul de lege de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.
Îl reluăm într-una din şedinţele următoare.
*
Punctul 8, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii administraţiei
publice locale nr. 215/2001.
Dezbătută în 3 noiembrie.
Propunerea legislativă are un raport al comisiilor de admitere, cu amendamente admise.
Supun votului dumneavoastră raportul comisiilor.
Vă rog să votaţi.
- 95 -
Rog să votaţi, stimaţi colegi.
65 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 24 de abţineri.
Raportul cu amendamente nu a întrunit numărul necesar, de 83 de voturi.
Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 25 de abţineri.
Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind numărul de voturi necesar.
*
Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a
administraţiei publice locale.
Dezbaterile au fost în 3 noiembrie.
Raportul comisiilor este de respingere a propunerii. Îl supun votului.
Vă rog să votaţi.
93 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere.
Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.
*
Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale
nr. 1/2011.
Dezbateri, 3 noiembrie.
Raportul comisiei este de respingere. Îl supun votului.
Vă rog să votaţi.
Adoptat raportul de respingere, cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abţinere,
respinsă propunerea legislativă.
*
Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.
Dezbătută în 3 noiembrie.
Raportul comisiei este de respingere.
Vă rog să votaţi.
96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abţinere.
Raport adoptat, propunere legislativă respinsă.
*
Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (1) din Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011.
Dezbateri, 3 noiembrie.
- 96 -
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl supun votului.
Vă rog să votaţi.
95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 2 abţineri.
Raportul de respingere adoptat, propunerea legislativă respinsă.
*
Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a
educaţiei naţionale.
Dezbateri, 3 noiembrie. Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Îl supun votului.
Vă rog să votaţi.
92 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abţineri.
Raportul comisiei, de respingere, adoptat, propunerea legislativă respinsă.
*
Punctul 14, Propunerea legislativă referitoare la completarea Legii nr. 415/2002 privind
organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Dezbătută în 4 noiembrie.
Raportul comisiei este de respingere.
Vă rog să votaţi.
Rog să votaţi, stimaţi colegi! (Discuţii în sală.)
Văd eu aici, la număr!
63 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi 7 abţineri.
Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.
Supun aprobării dumneavoastră şi propunerea legislativă.
Se solicită listă de către liderii grupurilor.
Deci supun aprobării propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
28 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă şi 7 abţineri.
Respinsă, neîntrunind numărul de 83 de voturi.
*
Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a
educaţiei naţionale.
Dezbaterile au fost pe 11 noiembrie.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Supun aprobării dumneavoastră, vă rog să votaţi, raportul de admitere, cu amendamente admise.
30 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă, 4 abţineri.
- 97 -
Raportul comisiei nu a întrunit numărul necesar pentru a fi adoptat.
Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.
Vă rog să votaţi.
Supun aprobării propunerea legislativă.
Îi rog pe toţi colegii să voteze.
Respinsă cu 32 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă şi 2 abţineri.
Listă… N-am auzit de la liderii de grup.
Stimaţi colegi, vă mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi făcut astăzi pentru a dezbate toate
proiectele înscrise pe ordinea de zi.
Ne revedem după-amiază la comisiile de specialitate, şi, în plen, probabil, lunea viitoare.
Să aveţi o zi bună! La revedere!
Declar închisă şedinţa Senatului de astăzi.
Şedinţa s-a încheiat la ora 13.10.