CUPRINS

INTRODUCERE..........................................................................................................3I. MATERII PRIME FOLOSITE LA FABRICAREA SALAMULUI DE SIBIU.............................................................................................................................4

1.1.Notiunea de carne……………………………………………………………...41.2.Compozitia carnii………………………………………………….………......41.3.Structura carnii………………………………………………….……….…….5

II. FABRICAREA SALAMULUI DE SIBIU............................................................62.1.Schema tehnologica de fabricare a salamului de Sibiu.....................................62.2.Fluxul tehnologic de fabricare a salamului de Sibiu…………….………........7

2.2.1. Pregatirea srotului..................................................................................72.2.2. Prepararea bratului.................................................................................82.2.3.Transarea carnii……………………………………...…………............92.2.4.Scurgerea……………………….………………………………..........102.2.5.Zvantarea……………………….………………………………..........102.2.6.Intarirea carnii……………………………………………………........112.2.7.Prepararea amestecului de condimente………………………………..112.2.8.Taierea slaninii in cuburi si congelarea slaninii………………….........112.2.9.Formarea amestecului pentru tocare.Tocare.Omogenizare…….…..…12 2.2.10.Umplerea si legarea batoanelor……………………………………....132.2.11.Afumarea la rece………………………………………………….......152.2.12.Maturarea-Uscarea………………………………….……………......152.2.13.Etichetarea si ambalarea………………………………………….......162.2.14.Depozitarea..........................................................................................18

III. CONCLUZII.........................................................................................................18IV. BIBLIOGRAFIE…………………………………………....………………........19

2

Introducere

A stat doar pe mesele celor înstăriţi, apoi chiar pe cele ale familiei regale a României, a fost cumpărat pe sub mână în anii comunismului, iar astăzi poate fi cumpărat de oricine, doar bani să aibă, căci câteva feliuţe de salam se plătesc cu bani buni. Kilogramul costă cam 60–67 lei. Vorbim de renumitul Salam de Sibiu, un produs înconjurat de legende şi dispute încă de la primul baton ce ieşea pe porţile fabricii deschise de un italian la Sinaia sau poate pe cele ale unei fabricii medieşene, vechi de la 1895. Disputa cu caracter istoric se întinde până în zilele noastre şi câţiva producători îşi revendică dreptul de a–l produce şi comercializa. La Sibiu, cam bate vântul la capitolul salam de Sibiu: se găseşte, dar nu se mai prea produce.

Agricola Bacau, prin Fabrica de salamuri crude-uscate Salbac Dry Salami este unul dintre producatorii romani in al carui tezaur se pastreaza de 33 de ani nu reteta unui salam ci insusi Salamul de Sibiu.

Salamul de Sibiu fabricat in Bacau pleaca fara intrerupere spre cunoscatori din 1976, fiecare baton fiind gata de comercializare dupa o perioada de atenta maturare de 90 de zile – intr-adevar, cel mai lung proces de fabricatie de pe piata (fara sa utilizeze culturile starter pentru scurtarea perioadei de maturare) care desavarseste gustul unic al acestui produs.

„Facem aceste precizari deoarece, ca urmare a lansarii facute saptamana trecuta de un jucator de pe piata mezelurilor, opiniei publice i se induce ideea ca doar produsul nou lansat ar fi obtinut dupa un proces de fabricatie de 90 de zile, cel mai lung de pe piata. Agricola Bacau produce de peste 3 decenii Salam de Sibiu cu o perioada de maturare de 90 de zile.Cat priveste reconstituirea unei retete de la inceputul acestui secol, respectivul jucator afirma ca intentia sa este de «a produce o reteta traditionala in conditiile tehnologiilor actuale». Ori, acelasi lucru il fac toti producatorii acestui sortiment, in conditiile Standardului nr.4 din 1977”, declara Grigore Horoi, presedintele Agricola Bacau.

Reteta traditionala, romaneasca, in care ingredientele naturale sunt pastrate intr-o forma veritabila, fara adaosuri, numai din carne macra si slanina tare, imbinate cu condimente traditionale, afumarea naturala cu lemn de esenta tare, stagionarea indelungata si mucegaiul nobil utilizat concretizeaza gustul unic al acestui produs pretios.

Asemenea celor mai nepretuite valori romanesti, reteta originala a Salamului de Sibiu a fost transmisa pe cale orala de mesterii din ale caror maini a luat nastere acest salam, la Sinaia. 

Unitatea de productie pusa in functiune in Bacau in anul 1976 avea o capacitate de 1.000 tone/an salamuri crude-uscate cu perioada lunga de maturare. Prima sarja a acestui produs valoros a fost exportata in Austria. De fapt, o mare parte a exporturilor de Salam de Sibiu din perioada premergatoare anului 1990 s-a facut de la fabrica din Bacau, catre RFG, Elvetia, Austria, Cehoslovacia, URSS, Belgia, Statele Unite s.a., si poate a ajuns si la cei care astazi, printr-un exercitiu de imagine, l-au redescoperit.

In Bacau, si astazi, Salamul de Sibiu este neschimbat. Dupa 90 de zile de ingrijire atenta, ajunge pe masa consumatorilor cunoscatori asa cum il stiu acestia de peste 3 decenii.

3

I. MATERII PRIME FOLOSITE LA FABRICAREA SALAMULUI DE SIBIU

1.1 Notiunea de carne

Sub denumirea de carne se intelege tesutul muscular animalului taiat,impreuna cu tesuturile cu care se afla in conexiune naturala:gra-simi, oase, tendoane, aponevroze, tesut conjuctiv, nervi, ganglioni limfatici. Celelalte parti comestibile din corpul animalelor poarta denumirea de subproduse (sange, grasimi, picioare, urechi, burta etc) si de organe (ficat, creier, inima, rinichi, splina, pulmoni, glanda mamara etc). Din punct de vedere morfologic, carnea cuprinde: tesut muscular striat, tesut conjunctiv, tesut adipos, tesut osos, vase sanguine si nervi.

1.2 Compozitia chimica a carnii

Compozitia chimica a carnii este in functie de proportia diferitelor tesuturi variind, in cadrul aceleiasi specii, dupa starea de ingrasare, varsta, sex si rasa (tabel.1.1).

Specia Bovine Ovine Porcine

Continutulin 100 g carne

%

Apa 58-76 53-72 48-73

Subst. proteice

17-21 15-20 15-21

Grasimi 2-23 6,5-26 4-37Cenusa 0,9-1,2 0,8-1 0,6-1

Subst.mineralemg %

Na 60-65 40-54 60-75K 315-334 189-242 270-345

Ca 9-10 6-7 9-11

Mg 21-23 17-21 18-22

P 198-210 130-161 178-215

Fe 2,6-2,8 1,3-1,6 2-2,3Valoarea energetica, kcal/100gprodus comestibil

105-286 142-351 130-404

Tabel 1.1

In carne au fost identificate si o serie de enzime, dintre care enzimele proteolitice si lipolitice avand un mare rol in procesele de maturare si de conservare si de asemenea o serie de vitamine ca vitmainele C, A, D si E.

Din punct de vedere alimentar o deosebita importanta o prezinta si proprietatile organoleptice ale diferitelor carnuri , in special aroma.Aceasta este

4

data de substantele volatile specifice grasimii, precum si de substantele extractive ale tesutului muscular, in special de bazele purinice.

Importanta grasimii este data de punctul de topire care cu cat este mai apropiat de temperatura corpului cu atat este mai utilizata de catre oragnism.Din acest punct de vedere primul loc il ocupa grasimea de pasare, apoi grasimea de porc si in cele din urma ce a de bovine si ovine.

Valoarea alimentara a carnii nu este determinata numai de numarul de calorii ci in primul rand de albumina digestiva si de calitatea aminoacizilor.Este cunoscut faptul ca nu toti aminoacizii pot fi sintetizati de oragnismul uman.Acei ce nu sunt sintetizati se numesc aminoacizi esentiali si trebuie introdusi in organism prin alimentatie.

1.3 Structura carnii

Tesutul muscular este alcatuit din fascicule musculare învelite cu formatiuni conjunctive fine. Daca în spatiul dintre fasciculele musculare, alaturi de tesutul conjunctiv se acumuleaza grasimea, atunci carnea se considera marmorata, iar daca tesutul adipos se gaseste în interiorul fasciculelor musculare, carnea este perselata.

Tesutul muscular este format din:

- tesutul conjunctiv - care are rol de sustinere si legaturaîntre diferite organe; dupa forma celulelor si natura substantelor intercelulare deosebim: - tesutul conjunctiv propriu-zis (leaga muschii de oase, formeaza membrane), - tesutul adipos (cuprinde formatiunile cu celulele care au acumulat grasimi), - tesutul cartilaginos ( este o forma mai rezistenta a tesutului conjunctiv la care substanta fundamentala este foarte bogata în colagen si elastina) si - tesutul osos (provine din tesurul conjunctiv si cartilaginos, se formeaza în perioada de crestere a animalului si intra în alcatuirea scheletului animal).

Alaturi de tesutul muscular mai întâlnim în compozitia carnii sângele si limfa.-Sângele - este tot o forma modificata a tesutului conjunctiv, fiind format din plasma, care tine în suspensie globulele rosii si albe.-Limfa - este un lichid incolor, format din plasma si elemente figurate, care înconjoara toate celulele si are un rol important în schimbul de substante nutritive si gazoase din tesuturi.

5

II. FABRICAREA SALAMULUI DE SIBIU 

2.1. Schema si fluxul tehnologic de fabricare a “Salamului de Sibiu”

6

Membrane

Pregatire

Sfoarasau

clipsuri

Amestec de condimente

Slanina tare

Carne de porc

Spori de mucegai nobil

Taiere in cuburi

Scurgere

Congelare

Zvantare

Tocare

Omogenizare

Umplere

Legare sau clipsare

Maturare

Afumare

Maturare , uscare

USCARE

Etichetare

Ambalare

Livrare

Intarirea carnii

Datorita posibilitatilor de a crea conditii artificiale de climat acest produs se poate fabrica in toate partile tarii, pe toata durata anului.Salamul de Sibiu face parte din categoria salamurilor din carne crude-maturate. Materia prima utilizata este carnea de porc si slanina.

Carnea de porc trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa fie salubra, sa aiba grad de contaminare redus, sa fie corect refrigerata, sa nu provina de la animale prea tinere sau prea grase, sa prezintae una numit raport apa/proteina si grasime/proteina, sa fie bogata in compusi heminici (mioglobina), sa aiba o cantitate redusa de tesut conjunctiv, sa aiba o capacitate de retinere a apei optima(se exclud carnurile PSE si DFD).Nu se admite carnea de vier, scroafe gestante sau animale hranite cu oleaginoase sau faina de peste.

Slanina utilizata trebuie sa indeplineasac de asemena unele conditii : sa nu aiba trama proteica fragila si abundenta, sa nu fie « uleioasa », sa aiba grad de prospetime ridicat(sa nu fii suferit procesul de lipoliza).

Materiile auxiliare folosite sunt : NaCl, glucono δ-lactona, glucide, acid ascorbic/ascorbati, acizi organici alimentari(citric, lactic, tartric), condimente(sare, piper alb, enibahar, usturoi, zahar), culturi starter.Fiind un produs de durata nu se foloseste NO2. Pentru ambalare sunt folosite membrane artificiale proteice sau mate naturale de cal. Se impune respectarea riguroasa a parametrilor tehnologici de la receptie pana la livrare pentru a nu aparea rebuturi.

2.2. Fluxul tehnologic de fabricare a salamului de Sibiu

2.2.1. Pregatirea srotului

Carnea de vita si de porc primita de la transare , aleasa si portionata in bucati de 200-300 g se omogenizeaza cu amestecul de sarare in cuva unuimalaxor, dupa care srotul se scoate in tavi de aluminiu transportandu-se apoi spre maturarw in camerele frigorifice unde se afla si bratul.Tavile se incarca in asa fel incat la stivuire carnea sa nu vina in contact cu fundul tavii de deasupra. Srotul se tine la maturat la +4...+5ºC timp de 3-4 zile cand s-a folosit amestec de sarare A( cu efect de maturare lent) sau 24-36 ore cand s-a folosit amestec de sarare B( cu efect de maturare rapid). Pentru reducerea substantiala a timpului de maturare a sroturilor se practica metoda tocarii carnii, folosind un cutit special si sita cu ochiuri de 20 mm si obtinandu-se o reducere a timpului de maturare la 16 ore.

7

Dupa acelasi preocexdeu se prepara si srotul din carne de pe capatani de vita, bine aleasa de seu, oase si ochi, putandu-se folosi dupa 16 ore de la malaxare. Indiferent din ce fel de carne este pregatit srotul nu trebuie sa stea mai mult de 4 zile, iar cel din carne de pe capatani mai mult de 2 zile pana la intrarea in fabricatie.

2.2.2. Prepararea bratului

Bratul este o parte componenta a salamurilor fiind o pasta de carne care joaca rolul de liant sau material de legatura al compozitiei acestora.Calitatea bratului are o deosebita importanta pentru calitatea produsului finit si ea este influentata de o serie de factori initiali ca: temperatura de prelucrare, procentul de tesut conjunctiv al carnii si in special calitatea carnii( varsta si starea de ingrasare). Prepararea bratului poate fi facuta folosind urmatoarele tipuri de carne: carne calda si carne rece. Bratul din carne calda.Carnea aleasa pe calitati se trece prin masina de tocat avanad sita cu ochiuri de 2-3 mm, obtinandu-se trei categorii de brat: brat calitatea I, calitatea a-II-a si calitatea a-III-a.Carnea tocata se introduce in masina de maruntit fin( cuter), se lasa sa se exexute o rotatie si apoi se adauga amestecul de sarare A sau B lasand cuva sa mai fac 2-3 rotatii, adaugandu-se treptat apa cu gheata.Pentru bratul I se foloseste 40-42% apa , pentru bratul II 30-32% apa , iar pentru bratul III 25% apa.Se amesteca bine pana cand pasta de carne devine lipicioasa dupa care se scoate in tavi de aluminiu in strat de 14-18 cmfiind depozitate apoi in camere frigorifice astfel:-bratul fabricat folosind amestec de sararae A se matureaza la temperatura de 0ºC sau +4ºC timp de 16-72 ore-bratul fabricat cu amestec de sararae B se matureaza la temperatura de +6ºC...+8ºC timp de 8-10 ore.

Bratul din carne rece.In notiunea de carne rece se include carnea zvantata, refrigerata, decongelata sau maturata in carcasa 4-5 zile cat si carnea maturata ca srot.Din carnea rece se pot prepara mai multe sortimente de brat: bratul preparat cu amestec de sarare din carne zvantata, refrigerata sau decongelata: btaul preparat cu saramura; bratul preparat din carne maturata in carcasa timp de 4-5 zile; bratul preparat din carne maturata ca srot. Toate aceste tipuri de brat suporta aceleasi prelucrari mecanice diferind de la sortiment la sotiment proportia componentilor de sarare sau din saramua cat si timpii de maturare.

2.2.3. Transarea carnii8

Transarea carnii de porc pentru salamul de Sibiu trebuie efectuat cat mai corect, deoarece calitatea salamului de Sibiu depinde in mod direct de calitatea materiei prime , el fiind un salam crud( prelucrat numai prin afumare la rece si maturare uscata, deci fara tratamente termice), de durata.

Operatia de baza in pregatirea materiei prime pentru salamul de Sibiu este alesul deoarece trebuie sa se inlature complet fragmentele de oase, flaxurile, portiunile sangerate, ganglionii si stampilele de la marcarea carnii , cat si eventualele parti murdare. Pentru fabricarea salamului de Sibiu se folosesc semicarcasele de porc provenite de la porci a caror greutate in viu a fost peste 130 kg apartinand raselor Mangalita sau altor rase de porci de grasime sau de carne , obligatoriu degresate si refrigerate minimum 72 ore. Carnea pentru salamul de Sibiu poate proveni dintr-o transare integrala a carcasei sau din carne rezultata dupa indepartarea unor specialitati.Cand exista posibilitatea valorificari superioare a cantitatii de cafa si a cranii de pe coasta (dezosata sau nu), rezultatele din transare, ele nu se introduc in carnea pentru salamul de Sibiu, deoarece contin multa slanina moale si sunt foarrte greu de ales. Transarea se realizeaza in sali cu temperatura de 12ºC, iar carnea aleasa se taie in bucati de 100-150g fara a se admite abateri si de asemena trebuie amestecata la capatul de banda.

2.2.4. Scurgerea9

Scuregerea are drept scop reducerea umiditatii carnii. Bucatile de carne rezultate de la ales sunt aduse cu carucioarele din sala de transare si asezate in grunduri cu manta perforata sau pe priciuri etajate perforate ,care se incarca cu ajutorul unui dispozitiv de ridicat carucioare. Atat pe granduri cat si pe priciuri se aseaza o panza de in alba cu ajutorul careia se aciopera complet carnea care este asezata astfel :

in granduri intr-un strat mai inalt pe margini si mai putin gros in mijlocul grundului, scurgerea durand circa 48 ore cu o intoarcere a carnii

pe priciuri intr-un strat uniform, dar numai pe jumatatea din fata, care este perforata, in acest caz scurgerea durand circa 20 ore, facandu-se totodata si o intoarcere a carnii

Scurgerea carnii de porc se face 48-72 de ore la temperaturi cuprinse intre +2-+4ºC, umezeala relativa a aerului de 85-90%, la o viteza a aerului de 0,5 m/s. Pierderile de suc la scurgere sunt de 6-7%.

2.2.5. Zvantarea Zvantarea are acelasi scop ca si scurgerea, adica , de reducere a umiditatii carnii.Carnea scursa este trecuta din granduri in camera cu priciuri, unde este intinsa intr-un strat subtire si lasata la zvantat cu o intoarcere de la intervale regulate de timp , sau se intinde pe intreaga suprafata a priciului, inclusiv pe jumatatea din spate neperforata.

Zvantarea se realizeaza la temperaturi cuprinse intre -3 si 0ºC, la o umezeala relativa a aerului de 85% cu viteza aerului de 0,8 m/s timp de 12 ore.

10

Aceasta operatie se realizeaza tot pe priciuri sau tavi din inox in straturi de 5-8 cm , pierderiile de umiditate fiind de 2-3 %.In acest timp carnea se intoarce de cel putin 2 ori. In timpul zvantarii volumul aerului din incapere trebuie schimbat aporximativ de 50 de ori.

2.2.6. Intarirea carnii

Intarirea carnii are drept scop formarea consistentei carnii, necesara unei bune maruntiri, precum si reducerea temperaturii acesteia pentru a evita incalzirea compozitiei in timpul maruntirii. Intarirea se realizeaza la temperaturi de -5…-7ºC, la o umezeala a aerului de 80-85% si o viteza a aerului de 1 m/s timp de 12 ore. Intarirea slaninii taiate in cuburi de 3-4 cm de face prin congelare la taer=-10ºC, timp de 2-3 zile, astfel ca temperatura acesteia sa ajunga la -5…-7ºC. Pierderile de umiditate sunt de 2-3% .

2.2.7. Prepararea amestecul de condimente

Amestecul de condimente se face poate face dupa diferite retete, conform cerintelor beneficiarul.Exemplu : 80,24 kg sare 0,912 kg enibahar 2,440 kg NaNO3

5,49 kg zahar 8,24 kg piper alb 2,13 kg resturi Din acest amestec se folosesc aprozimativ 33kg la 100 kg compozitie, 100 kg compozitie echivaleaza cu 94 kg carne zvantata plus 6 kg slanina.

2.2.8. Taierea slaninii in cuburi sicongelarea slaninii

Taierea poate fi executata ata manual, in sectia de transare, in acest caz operatia fiind anevoioasa si necesitand manopera multa , sau direct din sectia producatoare a salamului de Sibiu , cu ajutorul unei masini speciale pentru taiat slanina in cuburi. In ambele cazuri dimensiunile cuburilor trebuie sa fie de 3-4 cm ; ata dimensiunile mai mari cat si cele mai mici influenteaza negativ operatia de tocare. Slanina astfel pregatita se transporta cu ajutorul carucioarelor in depozitul special pentru congelat slanina. Congelarea se face intr-o camera frigorifica , cuburile de slanina fiind asezate pe tavi de aluminiu sau inox , perforate sau neperforate, dar cu

11

margine cat mai joasa pentru ca prin circulatia sa aerul sa spele suprafata cuburilor. Pentru realizarea congelarii, temperatura aerului trebuie sa fie de -8…-10ºC, facand posibila atingerea in masa de slanina a temperaturii de -5…-6ºC, timpul necesar fiimd de minimum o zi putand ajunge la max. 3 zile. In tot acest timp slanina trebuie periodic intoarsa pentru a evita formarea unui bloc compact din cuburile de slanina.Astfel congelate, cuburile pot fi puse in saci de polietilena si depozitate la temperatura de -15ºC, unde pot fi pastrate in stoc.

2.2.9. Formarea amestecului pentru tocare.Tocare.Omogenizare

Formarea amestecului cand carnea de porc este aleasa la « rosu »se face prin cantarirea a 70% carne de porc si 70% slanina, astfel ca produsul uscat pana la 30% umiditate sa nu depaseasca procentul de 42-45% lipide. Daca, insa , de foloseste carne de porc din diferite portiuni anatomice, deci cu diferite continuturi de grasime , atunci la formarea compozitiei se adopta tehnica preamestecarii si se preleveaza probe la care se determina continutul de lipide si porteine iar componentele se determina prin calcul sau aplicand patratul lui Pearson.

Tocarea ( maruntirea) materiilor prime se face la cutere care au un motor foarte puternic si cu turatie mare.In tocari, temperatura nu trebuie sa depaseasca

12

2ºC. In cazul unor temperaturi mai mari bucatie de carne si slanina pot avea muchiile bine reliefate iar sectiunea produluilui nu va avea un desen adecvat. Maruntirea se face pana la marimea unui bob de orez ( apox. 4 mm) , cu introducerea materiilor prime si auxuliare in urmatoarea ordine : slanina, carne de porc, amestec de sarare, amestec de condimente. Amestecul de ingrediente se adauga catre sfarsitul tocarii, cand pasta a ajuns aproape de granulatia dorita si nu la inceput, odata cu carnea deoarece consistenta tare obtinuta in faza de intarire si congelare a componentelor s-ar modifica , inmuindu-se datorita actiunii sarii asupra apei inghetate, care o topeste.In acest fel nu se mai poate obtine o maruntire fina, granulata. Fabricile de salam de Sibiu au ca utilaj linia KRAMER GREBER.Aceasta linie este o line care are un cuter astfel construit incat descarcarea compozitiei se face intr-o presa-melc ce o preseaza sub vid de 500-600 mmHg. Pasta dezaerata si comprimat este introdusa in interiorul unor cilindrii de umplere ce au suprafata laterala ( fara fund, capac, ) cu diametru de 30-40 cm, care sunt adusi la masina de umplere pe o cale de rulare, la care se racordeaza si se umple in membrane.

2.2.10. Umplerea si legarea batoanelor

Pasta obtinuta se trece din cuva cuterului cu ajutorul descarcatorului cuterului in dispozitivul de presare cu melc (presa), in care se realizeaza o dezaerare a pastei. Pasta dezaerata si comprimata se introduce in cilindrii liniei

13

de umplere K-G, care ruleaza apoi, fiind cuplati la masinile de umplut hidraulice ale liniei K-G. Cilindrii umpluti cu pasta trbuie goliti imediat prin umplerea in membrane. Membranele au diametrul de 60-85 mmm si sunt legate in prealabil la un capat si inmuiate in apa calduta circa 30 minute inainte de utilizare. Ele trebuie sa fie bine scurse de apa. Pregatirea membranelor, inmuierea si bobinarea sforii cat si pregatirea etichetelor de urmarire a lotului se fac intr-o camera speciala. Muncitorul care deserveste spritul trebuie sa faca legarea batoanelor la capatul liber, dupa umplere, punandu-le apoi pe banda de transport ce alimenteaza posturile de legare.Batoanele se leaga la capete, longitudinal ( 2 legaturi) si transversal (circular) tot 2 legaturi. Umplerea se face in membrane cu φ=20-120 mm, legate la un capat si inmuiate in apa calda la 40-50ºC.Batoanele cu φ = 60-75mm se leaga la capatul deschis, apoi cu doua legatrui transversale( circulare) si cu doua legatrui longitudinale.Batoabele cu φ=85-100 mm se leaga la capatul deschis cu 3-4 legaturi transversale si cu patru legartui longitudinale. Mai nou legatura cu sfoara este inlocuita cu clipsarea .Pentru ca produsul sa se aseze bine , fiecare baton se stufuieste( inteapa) si se maseaza cu mana chiar si dupa legare. Dupa legare, batoanele se agata pe betele rastelului carucior.

2.2.11. Afumarea la rece

14

Scopul afumarii la rece este de a mari rezistenta produsului la pastrare si se executa la urmatorii parametrii : temperatura de 9-12ºC (15ºC) , durata de 4-10 zile.Pierderile in grutate la afumare sunt de aprox. 10 %.O varianta aplicata in Romania implica : linistire 24 de ore, la 10-12ºC si φ=90-75% ; zvantare la aceeasi parametrii ; afumarea intercalata cu zvantare 4 zile la 10-12ºC si φ=95-75% ( 8 ore zvantare si 16 ore afumare). In concluzie la inceput se tin 12 ore la temperatura de 6ºC pentru zvantarea membranei.Se afuma , in primele 2 zile la temperatura fumului de 8-10ºC, iar in urmatoarele 6-8 zile se ridica temperatura la 12ºC.Umiditatea aerului in afumatorie este de 80-90%, iar cirulatia aerului realizeaza 30 de schimburi pe ora. In timpul afumarii, umiditatea salamului trebuie sa scada pana la aproximativ 45%.Dupa afumare se lasa salamul fara fum , 12 ore, dupa care se trece in depozitul de maturare –uscare unde dupa 80-110 zile, umiditatea produsului trebuie sa scada la 30%. Pentru o afumare corespunzaroare trebuie sa se asigure permanent debitul de fum necesar.Operatia se executa in boxe de afumare cu foc direct sau in afumatorii cu generatoare de fum care pot fii turnuri de afumare sau tunele de afumare. Salamul dupa afumare primeste o culaore rosiatica deoarece membranele se usuca , iar prin suprafata semitransparenta se vede umplutura.

2.2.12. Maturarea –Uscarea.

In tehnologia salamurilor de tip Sibiu procesul de uscare decurge in trei subfaze si anume :

faza I : 9-13 zile, temperatura de 8-12ºC, umiditatea relativa a aerului de 85-90%.In aceasta subfaza productia din depozit se insemanteaza cu spori de mucegai nobil.Dupa insamantare, depozitul se lasa in repaus 24 de ore , dupa care se practica sistemul de ventilatie de 16 ore si 8 ore repaus.Dupa aproximativ 10-15 zile de la insemantare , batoanele sunt acoperite cu miceliu verde de mucegai si , in acest caz, se reduce φ la 85%, pentru ca mucegaiul sa sporuleze si sa fie apt de perie, operatie care se face dupa 35-40 de zile de la insemantare ,adica in sub faza a II-a.

faza a II-a 30-40 zile, temperatura de 12-14ºC , umiditatea relativa a aerului de 75-85%.Instalatia de conditionare lucreaza in regim de 12 ore /zi si 12 ore/zi repaus.In aceasta faza cu 4-5 zile inainte de periere φ se reduce la 75-80% si apoi are loc perierea , timp de 2-4 zile prin insuflare de aer comprimat.Dupa periere pe suprafata salamului ramane un strat de mucegai alb uscat ce da aspect specific salamului de Sibiu (acest mucegai , prin enzimele pe care le contine, va contribui la formarea gustului si aromei salamului de Sibiu ; acest mucegai nu este toxic si este nobil) si tot atunci depozitul se

15

ventileaza o zi si apoi se lasa in repaus 2-3 zile la 12-14ºC si φ= 84-85, dupa care se mentin parametrii mentionati anterior pana la terminarea fazei.

faza a III-a : 30-40zile, temperatura de 14-16ºC , umiditatea relativa a aerului de 85%.Agregatul de conditionare functioneaza 10 ore/zi, 14 ore/zi va fi repaus.

Pierderile in greutate pe toata faza uscarii vor fi de 30-34%.Durata procesului de maturare-uscare este de 110 zile .

2.2.13. Etichetarea si ambalarea Ambalarea salamului impune o atentie deosebita, deoarece greselile de ambalare pot provoca deteriorari calitative considerabile. Pregatirea pentru ambalare consta din taierea sforii cu care batoanele au fost legate la umplere( in cazul livrarii la export) sau numai a sforii pentru formarea perechilor ( in cazul livrarii la intern) si perierea mucegaiului de pe suprafata batonului. Ambalarea se executa in incaperi separate in care temperatura trebuie sa fie de max. +15…+16ºC si sa fie bine uscate si ventilate.Ea consta in legarea batonului cu sfori comerciale (tricolora pentru export) si etichetarea fiecarui baton.

16

Ambalarea batoanelor in lazi sau cutii se face alternand un rand de batoane cu un strat de talaj astfel ca sa nu se atinga unele de altele sau de peretii ambalajului. La introducerea in lazi trebuie multa atentie pentru ca batoanele sa nu fie comprimate deoarece pasta se poate fisura iar dupa taierea lui aerul patrunde in fisuri si locurile respective capoata o culoare cenusie. Ambalajele astfel pregatite si umplute se inchid prin baterea capacelor si balotarea lor sau prin lipirea lor cu banda adeziva( in cazul celor de carton).

17

2.2.14. Depozitarea

Salamurile semiafumate se depoziteaza in spatii cu umiditate redusa, temperatura scazuta, ventilatie buna si lumina putina.Temperatura de depozitare este de 10-14ºC atentie deosebita acordandu-se asezarii batoanelor pe stelaje.

III. CONCLUZII

In urma acestei lucrari am sesizat urmatoarele caracteristici ale produsului finit : Suprafaţa acoperită cu un strat de mucegai de culoare albă-cenuşie, în secţiune compoziţia trebuie să fie compactă, lucioasă, de culoare roşie rubinie, cu aspect mozaicat, miros şi gust specific, plăcut. O felie privită contra luminii trebuie să fie translucidă. La masticaţie nu trebuie să se lipească de dinţi şi nici să lase un gust iute. În cazul în care nu s-au respectat condiţiile de fabricaţie pot apărea unele defecte:- scurgeri de grăsime, datorită folosirii de grăsimi cu punct de topire diferit;- goluri de aer în conţinut, din cauza uscării accelerate; - desprinderea membranei, din cauza folosirii de carne de la animale prea tinere precum şi în cazul în care uscarea nu a fost bine condusă;

Daca e vorba de traditie – jos palaria!

Daca punem la socoteala istoria - tot respectul!

Daca vorbim de maiestrie – cea mai mare consideratie !

18

IV. BIBLIOGRAFIE

1. Berbentea, F., Georgescu, L. : « Carnea si tehnologia carnii »Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2007

2. Timar Adrian : « Tehnologia prelucrării cărnii Editura  » Ed. Universitatii din Oradea, 20103. www.scribd.com 4. http://www.zf.ro5. www.tribuna.ro6. www.industriacarnii.ro

19