sasc finallll (1)
TRANSCRIPT
SINDROMUL DE APNEE ÎN SOMN DE TIP CENTRAL.
METODE DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU”
CATEDRA OTORINOLARINGOLOGIE
Coordonator științific: conf univ. Alexei GAGAUZ
Efectuat: student anul VI, grupa 1628
Alexandru Dodon
Şef catedră:academician AŞ RM, prof. univ. Ion ABABII
Actualitatea temei
Somnul este un act comportamental ciclic, reversibil, determinat de nevoia imperioasă de repaus şi caracterizat
prin suprimarea parţială a sensibilităţii şi funcţiilor conştiente de relaţie, rezoluţie musculară, reducerea
funcţiilor vegetative, dar cu păstrarea unui anumit grad de integrare senzorială
Tulburările de somn pot avea consecințe grave, psiho-comportamentale, cardiovasculare, metabolice şi poate influența performanța intelectuală și relațiile
sociale.
Pacientul SAS diagnosticat necesită o abordare multidisciplinară: ORL, pneumologie, neurologie,
cardiologie, psihiatrie.
Repartiţia orelor de somn în timpul nopţii şi zilei în funcţie de vârstă
Grade de gravitate Tipurile de tulburări
Uşoară - 5-10
episoade/oră
Moderată - 15-30
episoade/oră
Severă > 30
episoade/oră
Apnee: Obstructivă Centrală Mixtă
Hipopnee
Microtrezirea
Indexul de apnee-hipopnee
Respiraţia Cheyne-Stokes
Sindromul de apnee în somn
Scopul lucrării
Evidenţierea metodelor de
diagnostic clinic şi paraclinic la
stabilirea diagnosticului de sindrom de apnee
în somn de tip central.
Determinarea conceptelor cheie despre sindromul de
apnee în somn de tip
central
Obiectivele lucrării
Studierea datelor stiinţifice despre sindromul de apnee în somn de tip central
Elucidarea metodelor contemporane de diagnostic şi tratament utilizat în sindromul de apnee în somn de tip central
Prezentarea unui caz clinic specific patologiei
Elaborarea concluziilor generale despre sindromul de apnee în somn de tip central
Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute este obiectivată de determinarea metodelor contemporane de
diagnostic şi tratament efectuate în sindromul de apnee în somn de tip
central.
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării constă în
elucidarea conceptelor-cheie despre apneea de origine centrală şi
introducerea în practică a motodelor eficiente de diagnosticare şi tratare efectuate pacienţilor cu sindrom de
apnee în somn de tip central.
Definiţie
Sindromul de apnee
în somn de tip central
– starea în care apar episoade
de oprire a respiraţiei în somn
din contul dereglarii sistemului
nervos central (centrului
respirator) cu o frecvenţă de mai
mult de 5 epizoade pe oră şi cu o
durată de peste 10 secunde.
Istoric
Termenul de apnee de somn a fost prima dată folosit de Broadbent în 1877.
În anul 1837 în Posthumous Papers Of The Pickwick Club, Charles Dickens a descris un bărbat obez al cărui nume era Joe, cu somnolenţă diurnă excesivă.
Istoric
1956 •Burwell şi colaboratorii săi audescris caracteristicile clinice ale unui caz de sindrom Pickwick.
1965 •Gastaut şi colaboratorii săi au documentat prezenţa apneelor repetitive în timpul înregistrărilor polisomnografice la un pacient Pickwickian obez
1965 •Schwartz şi Escande au folosit tehnicile cinematografice pentru a demonstra definitiv obstrucţia căii orofaringiene la pacienţii „Pickwickieni”.
1972• Christian Guilleminault aduce la
cunoştinţă o nouă entitate - Sindromul de Apnee în Somn
Repere anatomice a căilor respiratorii superioare
Epidemiologie
Incidenţa SAS - aproximativ 5-7%
(>30 ani) SASC = 10-15 % din SAS
90% din pacienţi nu sunt
diagnosticaţi
Mortalitatea 30% la copii pînă la 8 ani,
dacă IAH>20/h
1 din 10 persoane suferă de apnee în somnDatele literaturii arată că pacienţii cu urmăroarele patologii sunt mai predispuşi a dezvolta apnee în
somn
Hipertensiunea arterială
Diabetul tip II
Cardiomiopatia
Fumatul
Obezitatea
Afectarea arterelor coronariene
Hipertensiunea rezistentă
Patogenia*Eferenţele nervoase către toţi muşchii respiratori sunt abolite temporar
*Episoadele recurente de apnee nu sunt însoţite de efort respirator
*Lipsesc obstrucţia căilor aeriene superioare şi eforturile ventilatorii
Etiologia şi patogenia
Apneea centrală fiziologică:1. La debutul somnului2. Postexcitare/postsuspin3. În faza REM a somnului
ASC hipopcapnică (nonhipercapnică):1. Insuficienţă cardiacă sistolică2. Idiopatică3. Hipertensiune arterial pulmonară
idiopatică4. De înaltă altitudine5. Post AVC (accident vascular
cerebral)
ASC cu tulburări endocrine1. Acromegalie2. Hipotirodism
ASC hipercapnică:1. Hipoventilaţie alveolară cu funcţie pulmonară
normalăa. Sindromul de hipoventilare central
congenitalăb. Sindromul de hipoventilare alveolară
cronică primară
2. Tulburări cardiace spinale şi de trunchi cerebral, encefalite, tumori, infarcte, tulburări neurodegenerative, scleroza multiplă,
3. Tulburări musculare;distrofia miotonică, distrofia Duchenne
4. Opioide
ASC cu ASO1. cu un component minor de ASO2. Posttraheotomie
ASC cu tulburări a căilor aeriene superioare
Clasificarea SASC
Simptomele clinice ale SACS:
Insom-nia
Sforă-itul
Somno-lenţădiurnă
Cefaleematinala
Oprirea respiraţiei în somnImpoten-ţă
Nicturia
Fatigabi-litate
Depresie
SACS
Comorbidităţile sindromului de apnee în somn de tip central
SASC
Diagnostic pozitiv al SACS
Chestionarul anamnestic
Examenul ORL
Pulsoximetrie
Polisomnografia
Metode imagistice
SOMNOcheck Polisomnograf
Diagnostic pozitiv
METODE IMAGISTICE:
Tomografia Computerizată
Imagistica prin Rezonanţă Magnetică
Rinomanometria şi Rinometria acustică
Echocardiografia
Diagnosticul diferenţial al apneei în somn de tip central
Somnolenţa diurnă excesivă:
• mişcări periodice ale membrelor inferioare • sindromul picioarelor neliniştite • narcolepsia • hipersomnia post traumatică• hipersomnolenţa indusă de droguri, toxice sau metabolic• hipersomnolenţa esenţială• hipersomnolenţa la pacienţii vârstnici
Tratamentul
Ventilaţia mecanică
Presiune a aerului pozitivă continuă (CPAP)
Presiunea pozitivă continuă nazala (NPAP)
Presiunea pozitivă dublă a aerului inspirat şi expirat (BPAP)
APAP sau Smart CPAP
MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE
Studiile au fost efectuate în baza literaturii disponibile, tratatelor editate referitor la patologia studiată şi a mai multor surse de informaţie oferite de serviciul Internet – Hinari, pe perioada ultimilor 20 ani.Cuvinte cheie: snoring, sleep apneea, polisomnography, prevalence, diagnosis, treatement.
Acumularea şi sistematizarea datelor Pentru recoltarea datelor am utilizat surse ca:
fişele de ambulator şi extrasele din instituţiile unde bolnavul s-a tratat anterior;
foaia de observaţie clinică a bolnavului; protocoale operatorii; foile de observaţie de la internările anterioare intervenţiei
chirurgicale şi de la cele pentru controlul postoperator; protocoalele de investigaţii
Rezultate şi discuţiiCaz clinic
DATE GENERALE
Pacientul MSexul (m/f): mVîrsta: 60 aniReşedinţa: or. ChişinăuOcupaţia (profesia): inginer-constructorÎnălţimea: 174 cmMasa corporală: 111 kgCircumferinţa gîtului:43 cmIMC: 35
Acuzele
Fatigabilitate cronică diurnă Periodic scade dispoziţia Iritabilitate Nervozitate Teama de a nu adormi Adoarme greu Somn neliniştit Treziri nocturne frecvente Sforăit în decubit dorsal Apnee în somn Respiraţie îngreunată în decubit dorsal Pirozis nocturn Accese nocturne de tuse Voce răguşită matinală Vorbeşte în timpul somnului Senzaţia de picoare neliniştite Senzaţie de paralizie
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Se consideră bolnav de circa 6 ani cînd au apărut acuzele
sus numite pe fondal de stres psiho-emotional.
S-a adresat la medic pentru prima dată referitor cu
această patologie în februarie 2014.
ANTECEDENTELE EREDO-COLATERALE
Mama lui a suferit de patologie cardio-vasculară.
ANTECEDENTELE PERSONALE
Pacientul a suportat septoplastie în 2007 şi înlaturarea
polipilor nazali în anul 2010.
EXAMENUL OBIECTIVStarea generală a bolnavului: gravitate medieConştiinţa bolnavului: clară
APARATUL RESPIRATORElasticitatea toracelui este păstrată. Vibraţiile
vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui.Percutia: sunet clar pulmonar.Auscultativ: murmur vezicular.
APARATUL CARDIOVASCULARZgomote cardiace aritmice atenuate. Modificări de
ritm, dedublări nu se determină. Zgomote supraadăugate nu se auscultă. Pe dreapta – TA -135/85 mm Hg; Ps 74 b/minPe stînga – TA-130/80 mm Hg; Ps 73 b/min
EXAMENUL ORL
Polisomnografia • Durata apneelor – SpO2
Apneea
centrală
Apneea
mixtă
Apneea
obstructivă
Total
Cu/fară
micşorarea
saturaţiei
Cu/fară Cu/fară Cu/fară Cu/fără
0-9 sec 0/0 0/0 0/0 0/0
10-19 sec 0/28 0/1 0/14 0/43
20-29 sec 2/12 1/2 0/4 3/18
30-39 sec 3/5 1/2 0/2 4/9
40-49 sec 0/0 0/3 1/1 1/4
50-59 sec 0/0 0/0 0/0 0/0
>60 sec 0/0 0/1 0/3 0/4
Numărul
total
5/45 2/9 1/24 8/78
Polisomnografia Înregistrarea polisomnografică timp de 7ore 58
min – 18.03.14
Nr. totalNr/ore în TST
Durata maxDurata medie
Nr/ore REMNr/ore NREM
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Apnee obstuctivăApnee mixtăApnee centrală
PolisomnografiaIndexul de apnee şi hipopnee (AHI) în timpul somnului
Centrală Mixtă Obstructivă Neclasificată Totală0
20
40
60
80
100
120
140
160
TotalVerticalDecubit ventralDecubit lat stDecubit lat drDecubit dorsal
Tratament
Nemedicamentos:Dietă hipocalorică - echilibrarea necesarului
de proteine, glucide, lipide şi scăderea conţinutului de sare şi condimente pentru a scădea în greutate
Exerciţii fizicePlimbări la aer liber
Medicamentos:Acetozolamidă (Diacarp) 250 mgSe recomandă CPAP-terapie
CONCLUZII
1. Somnul ocupă o treime din viaţă, este un proces vital pentru sănătate şi performanţă, fiind coordonat de procese fiziopatologice dinamice şi complexe. Una din tulburările de somn este sindromul de apnee centrală, o patologie actuală în otorinolaringologie atît prin aspectele patogenetice cît şi tabloul clinic.
2. Polisomnografia constituie standartul de aur în stabilirea diagnosticului de sindrom de apnee centrală în somn datorită datelor paraclinice informative despre schimbările survenite în timpul somnului.
3. În tratamentul sindromului de apnee centrală în somn prioritate se oferă CPAP-terapiei care actualmente oferă cele mai eficiente rezultate în soluţionarea fragmentării somnului.
4. Asocierea sindromului de apnee centrală în somn cu alte patologii determină agravarea stării pacienţilor care impun o monitorizare mai strictă în apariţia şi evoluţia comorbidităţilor.
5. Cunoaşterea aprofundată sindromului de apnee centrală în somn de către specialişti şi pacienţi ar putea determina intervenţia mult mai rapidă în stadiile incipiente ale patologiei.