satul romanesc in uniunea europeana
DESCRIPTION
Lucrare de licentaTRANSCRIPT
UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE STUDII EUROPENE
Secţia Relaţii Internaţionale şi Studii Europene
SATUL ROMÂNESC ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂ
Coordonator ştiinţific
Absolvent
Cluj-Napoca
2007
Declaraţie
Prin prezenta declar că Lucrarea de licenţă cu titlul “Satul românesc în Uniunea
Europeană” este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau
instituţie de învăţământ superior din ţară sau străinătate. De asemenea, declar că toate
sursele utilizate, inclusiv cele de pe internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea
regulilor de evitare a plagiatului:
toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie
din altă limbă, sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a
sursei;
reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori
deţine referinţa precisă;
rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.
Cluj-Napoca, 12.05.2007
Absolvent
Ioana Maria Ignat
Cuprins
Lista de figuri.......................................................................................................................4
Introducere...........................................................................................................................6
CAPITOLUL I : Drumul României către Uniunea Europeană...........................................8
I .1. Procesul integrării României la UE..........................................................................8
I .2. Beneficiile integrării României în UE....................................................................10
I .3. Costurile integrării României în UE.......................................................................11
I .4. Concluzii................................................................................................................12
CAPITOLUL II : Satul românesc în schimbare...............................................................13
II .1. Definiţia satului.....................................................................................................13
II .2. Calitatea vieţii în mediul rural..............................................................................15
II .3. Concluzii...............................................................................................................21
CAPITOLUL III : Satele europene model de dezvoltare pentru satele româneşti...........22
III .1. Situaţia satelor europene......................................................................................22
III.2. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007-2013........................................23
III.3. Finanţări pentru satele din Germania....................................................................24
III .4. Cum au aderat ţăranii maghiari............................................................................25
III .5. Concluzii..............................................................................................................27
CAPITOLUL IV: Studiu de caz: Şeulia de Mureş şi Bord..............................................28
IV .1. Scurt istoric..........................................................................................................28
IV .2. Calitatea vieţii în cele două sate..........................................................................30
IV.3. Cât de aproape sunt cele două sate de UE în viziunea locuitorilor săi.................36
3.1. Metodologia cercetării.......................................................................................36
3.2. Partea I...............................................................................................................37
3.3. Partea a-II-a.......................................................................................................55
3.4. Partea a-III-a......................................................................................................63
Concluzii............................................................................................................................72
Anexa.................................................................................................................................73
Bibliografie........................................................................................................................87
Lista de figuri
Figura 4. 1: Gradul de mulţumire cu privire la sat............................................................37
Figura 4. 2:Gradul de mulţumire privind modul de viaţă..................................................38
Figura 4. 3: Gradul de mulţumire privind viaţa socială.....................................................39
Figura 4. 4: Veniturile gospodăreşti..................................................................................40
Figura 4. 5: Condiţiile de viaţă comparativ cu cele de acum un an...................................41
Figura 4. 6: Economii........................................................................................................42
Figura 4. 7: Gradul de mulţumire privind locuinţa............................................................42
Figura 4. 8: Racord la apă , canalizare, gaze naturale şi electricitate................................43
Figura 4. 9: Graficul privind posesia de aparatură electrocasnică.....................................45
Figura 4. 10: Sursele de informare despre ce se întâmplă în ţară şi în lume.....................46
Figura 4. 11: Graficul mijloacelor de transport particulare...............................................47
Figura 4. 12: Practicarea agriculturii în Şeulia de Mureş..................................................49
Figura 4. 13: Practicarea agriculturii în Bord....................................................................49
Figura 4. 14: Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o fermă/exploataţie proprie?.......50
Figura 4. 15: Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o firmă/afacere proprie?..............50
Figura 4. 16: În perioada următoare, de ce anume vă temeţi cel mai mult pentru dvs. şi
familia dvs.?(Şeulia de Mureş)..................................................................................51
Figura 4. 17: În perioada următoare, de ce anume vă temeţi cel mai mult pentru dvs. şi
familia dvs.?(Bord)....................................................................................................52
Figura 4. 18: E important sau nu ca : Animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă;
Oamenii care chinuie animalele să fie pedepsiţi; Animalele de curte să fie
anesteziate înainte de a fi sacrificate? (Şeulia de Mureş)..........................................53
Figura 4. 19: E important sau nu ca: Animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă;
Oamenii care chinuie animalele să fie pedepsiţi; Animalele de curte să fie
anesteziate înainte de a fi sacrificate? (Bord)............................................................53
Figura 4. 20: Cine sacrifică animalele în gospodărie.......................................................54
Figura 4. 21: Dacă ar fi să votaţi acum aderarea României la UE, cum aţi vota?.............61
Figura 4. 22: Câtă încredere aveţi în:...?............................................................................63
Figura 4. 23: Ce sentimente provoacă Uniunea Europeană...............................................64
Figura 4. 24: Adevărat/fals................................................................................................65
Figura 4. 25: Cunoaşteţi reglementările UE?....................................................................66
Figura 4. 26: Sunteţi de acord cu reglementările UE?.......................................................67
Figura 4. 27: Cum vă aşteptaţi să fie viaţa în localitatea dumneavoastră după aderarea
ţării la Uniunea Europeană?.......................................................................................67
Figura 4. 28: După cât timp credeţi că va fi mai bine?......................................................68
Figura 4. 29: Credeţi că prin intrarea României în Uniunea Europeană:..........................69
Figura 4. 30: Dintre următoarele programe de dezvoltare, de care aţi auzit?....................70
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Introducere
După eliberarea din strânsorile comunismului, România şi-a îndreptat atenţia
spre democraţie şi libertate, aderarea la structurile Uniunii Europene devenind obiectivul
final al lungului proces de schimbare a României.
Începerea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană a fost
întâmpinată cu un val de entuziasm şi speranţă într-un viitor mai bun.
Dar drumul s-a dovedit a fi tot mai greu de parcurs, obligaţiile fiind multe şi nu
uşor de realizat. Trebuia modificată legislaţia şi aliniată la cea comunitară, în primul rând,
trebuiau restructurate instituţiile pentru a putea lucra în concordanţă cu noile cerinţe,
economia trebuia să se modifice şi să crească, pentru a deveni funcţională şi competitivă,
dar pe lângă toate acestea, era necesara şi schimbarea mentalităţii românilor (probabil cel
mai greu lucru de realizat).
Şi dacă, până la urmă, primele lucruri s-au realizat şi aderarea României a fost,
în sfârşit, posibilă şi a devenit un lucru cert, la 1 ianuarie a acestui an, acest lucru nu
presupune că s-a schimbat şi mentalitatea oamenilor, cel puţin, nu a omului de la sat.
Chiar dacă mediul urban a reuşit sa se integreze în Uniunea Europeană, mediul
rural este încă departe de a fi integrat în aceste structuri. Ţăranul român continuă să
trăiască ca şi acum 20 de ani, munceşte la fel, folosind aceleaşi metode învechite, se
hrăneşte la fel, vorbeşte la fel şi gândeşte la fel.
Valul de europenizare nu a ajuns până la el, nu practic, cel puţin. Aude şi vede la
televizor, citeşte în ziare şi vorbeşte cu vecinii despre această Uniune Europeană, dar nu
ştie ce înseamnă acest lucru şi ce presupune el.
În acest moment, ţăranul român este încercat de această nouă provocare, despre
care ştie doar că e un lucru bun şi că „acolo” e mai bine.
Lucrarea de faţă îşi propune să identifice în ce stadiu se află satul românesc şi ce
impresii provoacă Uniunea Europeană asupra locuitorilor din mediul rural.
Primul capitol face o prezentare a etapelor prin care România a reuşit să se
integreze şi să adere cu succes la structurile Uniunii Europene, devenind, astfel, membru
cu drepturi depline a acesteia.
- 6 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
În cel de-al doilea capitol face o prezentare a satului şi face referire la calitatea
vieţii în mediul rural românesc, din punct de vedere demografic, educaţional, al
sistemului de sanitar, cultural, al ocupării forţei de muncă, al infrastructurii, al
telecomunicaţiilor, agriculturii şi turismului.
Al treilea capitol încearcă să ofere o imagine a satului european şi să prezinte
câteva exemple concrete de adaptare şi implementare a programelor şi proiectelor Uniunii
Europene, ca şi bază de pornire sau de motivare pentru satele româneşti.
Şi ultimul capitol este un studiu de caz comparativ între două sate învecinate,
situate în centrul ţării, mai exact în judeţul Mureş.
Acest studiu a fost realizat cu ajutorul uni chestionar, format din 43 de întrebări,
care încearcă să descopere care este modul de viaţă în cele două localităţi, ce păreri şi
impresii a creat Uniunea Europeană asupra locuitorilor celor două sate şi cât de pregătiţi
sunt aceştia pentru a primi şi îndeplini cerinţele şi condiţiile impuse de Uniunea
Europeană.
Această lucrare nu păşeşte pe un tărâm necunoscut, au existat şi alte încercări de
a atrage atenţia asupra necesităţii de a ne îndrepta atenţia asupra mediului rural, asupra
schimbării necesare aici şi de a încerca să ajutăm ca aceasta să aibă loc.
- 7 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
CAPITOLUL I : Drumul României către Uniunea Europeană
I .1. Procesul integrării României la UE
Apropierea României de Comunitatea Europeană s-a realizat prima dată în 1988,
când atenţia comunitarilor s-a îndreptat spre ţările din Europa Comunistă şi când s-a
semnat cu România o Declaraţie Comună punând bazele relaţiilor bilaterale. 1
Negocierile pentru extinderea relaţiilor au eşuat, în 1989, din cauza încălcării
masive a drepturilor omului de către România, reluându-se după Revoluţie,când, în
octombrie 1990 s-a semnat un Acord Comercial şi de Cooperare care a intrat în vigoare la
1 mai 1991.2
Acordurile de asociere, numite şi “Acorduri Europene”, au înlocuit Acordurile
Comerciale şi de Cooperare, un astfel de tratat s-a semnat şi cu România în 1993.3
Dar a devenit evident faptul că România nu era interesată doar de o simplă
cooperare cu Uniunea Europeană, ci dorea, de fapt, integrarea efectivă în structurile
Uniunii Europene.
România a demarat negocierile cu UE încă din 1991, mai precis din mai 1991,
când a formulat “cererea oficială privind începerea negocierilor în vederea asocierii la
CEE”. 4 Au urmat negocierile propriu-zise care s-au finalizat prin semnarea, în 8
februarie 1993, a Acordului de Asociere, care a intrat în vigoare în februarie 1995.
Acesta fiind primul document cu caracter obligatoriu dintre România şi UE,
scopul final îl reprezenta obţinerea calităţii de membru cu drepturi depline a României. 5
Conform Consiliului European, la Summit-ul de la Copenhaga din 1993, s-au
impus trei criterii esenţiale care trebuiau îndeplinite pentru aderare:
1. „să îndeplinească criterii politice. Să dovedească că sunt ţări
democratice în care primează statul de drept, drepturile omului şi protecţia
minorităţilor;
1 Vasile Vese,Adrian Ivan,Istoria integrării europene,Presa Universitară Clujeană,2001, p.159.2 Olaf Leisse,Utta-Kristin Leisse,Barometru de aderare:România,Ed. Domino,2005,p.8.3 Anca Stângaciu,România în contextu integrări în structurile Uniunii Europen. Relaţiile economice româno-italiene, Ed. Efes, Cluj-Napoca,2007,p.464 Anca Stângaciu,România din perspectiva integării în Uniunea Europeană,Cluj-Napoca,,2005-2006,p.325 ibidem
- 8 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
2. să îndeplinească criterii economice. Să dispună de o economie de
piaţă funcţională, să fie capabile să facă faţă concurenţei şi forţei economice din
UE;
3. să fie capabile să vină în întâmpinarea obligaţiilor ce le reveneau
din calitatea de membru UE, să adopte întregul aquis comunitar.”6
Când la 22 iunie 1995, România a depus cererea de aderare la Cannes,
raportul eliberat de Comisia Europeană, a stabilit faptul că nu toate condiţiile nu au
fost îndeplinite de către România, mai mult România şi Bulgaria au înregistrat cele
mai slabe progrese economice, mult mai slabe decât Ungaria, Cehia sau Polonia.7
În iulie 1997, Comisia Europeană a dat Avizul referitor la cererea României
de aderare la Uniunea Europeană, prin care era amânată începerea negocierilor,
prevăzându-se reuniuni premergătoare de negociere.
În decembrie 1999, UE a decis începerea negocierilor de aderare şi cu
România, Bulgaria, Letonia, Lituania şi Slovacia. Negocierile de aderare a României
la UE au fost lansate oficial în 15 februarie 2000.8
Scopul era reprezentat de adoptarea celor 31 de capitole ale aquis-ului
comunitar. România a fost pusă pe lista de aşteptare alături de Bulgaria şi li s-a
propus un nou termen de aderare:anul 2007, până atunci urma a fi înregistrate
progresele celor două de către Comisia Europeană.
Comisia aprecia că trebuie să se depună eforturi mari încă în ceea ce priveşte
circulaţia bunurilor şi a serviciilor, transportul şi sectorul social şi cel juridic. În
justiţie şi în afaceri interne, este nevoie de o lungă perioadă pentru a rezolva toate
problemele şi vor exista dificultăţi serioase în dezvoltarea pieţei economice.9
La 28 martie 2000, România începe negocierile propriu-zise cu primele 5
capitole.
6 Olaf Leisse, Utta-Kristin Leisse, Barometru de aderare:România, Ed. Domino, 2005, p.9.7 Anca Stângaciu, România din perspectiva integării în Uniunea Europeană, Cluj-Napoca 2005-2006, p.34.8 Elena Marilena Porumb, ”Negocierile de aderare la Uniunea Europeană” in Teoria şi practica negocierilor, Ed. Efes, Cluj-Napoca, 2006, p.108.9 Dan Grigorescu, Nicolae Păun, European Studies Today, European Studies Foundation, Cluj-Napoca, 1998, p.53.
- 9 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
În raportul Comisiei din 2002, s-a arătat că criteriile politice au fost
îndeplinite, democraţia şi statul de drept se consolidaseră; drepturile omului şi
drepturile fundamentale erau satisfăcătoare.
Totuşi, s-a observat că organele de poliţie abuzau de putere, apelând la
violenţă şi mai trebuia îmbunătăţită lupta împotriva traficului de persoane şi droguri.
În ceea ce priveşte criteriile economice, acestea erau mai puţin pozitive. Existau
obstacole în ceea ce priveşte nivelul de trai, obstacole datorate veniturilor mici ale
populaţiei, România neprimind statutul de „economie de piaţă funcţională”, la fel
întâmplându-se şi în 2003.10
În 2004, România a reuşit să încheie toate negocierile cu UE.
La 25 aprilie 2005, la Bruxelles, a fost semnat Tratatul de aderare al
României la UE, data unilateral asumată de România pentru aderare fiind 1 ianuarie
2007, cu posibilitatea prelungirii cu un an în cazul manifestării unor deviaţii faţă de
calendarul stabilit de comun acord de cele două părţi.11
Acest lucru nemaifiind necesar, astfel încât, la începutul acestui an România
şi-a văzut realizat visul, de la 1 ianuarie, devenind, în sfârşit, membru cu drepturi
depline al Uniunii Europene.
Totuşi probleme existând, corupţia rămânând o problemă foarte serioasă.
Organizaţia Transparency International a plasat România pe lista celor mai corupte
ţări, pe locul 87 din 146. Printre altele, Bulgaria aflându-se pe locul 54, Croaţia pe
locul 67 şi Turcia pe locul 77.12
Economia României e află la mare distanţă de reperele de bază din UE,
venitul pe cap de locuitor în România e de 28-30% din media europeană; populaţia
din mediul rural reprezintă peste 40% în România, faţă de sub 10% în UE.13
I .2. Beneficiile integrării României în UE
În cele ce urmează, se vor prezenta o parte din beneficiile economice ale
integrării României în UE:
10 Olaf Leisse, Utta-Kristin Leisse, Barometru de aderare:România, Ed. Domino, 2005, p.13.11 Florin Bonciu, Paşi spre Europa, Universitatea Româno-Americană, 2005, p.19.12 Olaf Leisse, Utta-Kristin Leisse, Barometru de aderare:România, Ed. Domino, 2005, p.15.13 Daniel Dăianu, ”Cum intrăm în UE”, în Ce vom fi în Uniune, Ed.Polirom, Iaşi, 2006, p.118.
- 10 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
1) „România va accede la o zonă de stabilitate şi creştere
economică pe termen lung;
2) Aderarea la UE va determina şi aşezarea economiei
României pe baze obiective şi transparente;
3) Avantaj determinat de majorarea intrărilor de capital străin
ca urmare a creşterii investitorilor;
4) Accesul liber pe Piaţa Unică Europeană pentru producătorii
români;
5) Libera circulaţie a persoanelor;
6) Acces mai bun la educaţie, informaţie şi oportunităţi
economice pentru o mai mare parte a persoanelor şi pentru firmele din
România;
7) Intrări de la bugetul comunitar (pentru perioada 2007-2010,
se preconizează că se vor ridica la cca. 8,9 miliarde Euro, dirijate mai ales
spre agricultură şi dezvoltare rurală);
8) La aceste fonduri se vor adăuga şi trimiterile din străinătate
ale românilor care lucrează în ţările membre UE.”14
I .3. Costurile integrării României în UE
Există mai multe tipuri de costuri, definite în funcţie de cei care le suportă,
astfel:
Costuri publice - acoperite de la bugetul statului;
Costuri private - acoperite de societăţile comerciale;
Costuri individuale - acoperite de cetăţeni prin cheltuieli
legate de formarea individuală, acoperirea costurilor curente, etc.15
Costurile aderării sunt:
1) „Deteriorarea balanţei comerciale ( datorată necorelării
intrărilor de capital cu posibilităţile de ofertă de bunuri şi servicii
existente pe piaţa românească);
14 Florin Bonciu, Paşi spre Europa, Universitatea Româno-Americană, 2005, pp.19-22.15 ibidem, p.24.
- 11 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
2) Scăderea relativă a competitivităţii firmelor româneşti ca
urmare a cheltuielilor pe care acestea trebuie să le efectueze pentru a se
alinia la diferitele standarde cerute de accesul pe piaţa europeană;
3) Creşterea costurilor produselor agricole tot din necesitatea
implementării unor noi standarde europene;
4) Creşterea costurilor de cofinanţare pentru autorităţile locale
şi centrale;
5) Costul contribuţiei României la bugetul comunitar (pe
perioada 2007-2010 va fi de cca. 5,6 miliarde euro);
6) Alte cheltuieli legate de angajamentele României pentru
realizarea unor proiecte de infrastructură şi protecţia mediului (pe
perioada 2005-2010 se vor ridica la 10-11 miliarde euro)”16
I .4. Concluzii
În mod cert, integrarea României în structurile Uniunii Europene, a fost un
proces complicat şi de lungă durată. Dar, acum, după ce acest lucru s-a realizat, nu
înseamnă că şi problemele s-au sfârşit. Greutăţile de-abia acum încep.
Cel mai bine ar fi să ne implicăm cu toţii în acest proces şi să ajutăm la
redresarea decalajelor dintre România şi celelalte ţări membre ale Uniunii Europene.
Încă nu se simte schimbarea, dar, pe termen lung, mai mult ca sigur, rezultatele
vor fi pozitive şi România va continua să se dezvolte astfel încât sa poată concura cu
celelalte state membre UE.
16 ibidem, pp.25-27
- 12 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
CAPITOLUL II : Satul românesc în schimbare
II .1. Definiţia satului
Conform scrierilor sociologice, „satul şi cătunul reprezintă comunităţile rurale,
unităţi teritoriale organizate pe un spaţiu mai întins sau mai restrâns, ce cuprinde o ‚vatră’
(centru) străbătută de un drum principal, pe care sunt înşirate liniar, de o parte şi de alta,
gospodării şi grădini. În jurul vetrei şi al drumului principal, sunt dispuse radial, în
funcţie de structura terenului, drumuri secundare, ‚uliţe’, cu aceeaşi structură a aşezărilor
gospodăriilor şi grădinilor.”17
Populaţia un unui sat este, în medie, de 800 de locuitori, însă există sate ale căror
număr de locuitori depăşeşte 10 000 de suflete, dar şi sate cu 100 sau chiar mai puţin de
100 de locuitori.
În sociologia rurală românească, au avut loc încercări de definire a satului prin
analiza comparativă a acestuia cu mediul urban, astfel:
1. Satul este „unitar, omogen şi nestructurat”, iar oraşul este
„complex, eterogen şi structurat”.18
2. Ţăranul este „tot timpul acasă” în timp ce locuinţa omului de la
oraş reprezintă doar „un adăpost de dormit”; mediul în care trăieşte ţăranul este
natural, al orăşeanului fiind artificial; faptul că ţăranul trăieşte în apropierea
naturii, îl face „mai spontan în sociabilitate”.19
3. Din punct de vedere economic, ţăranul „face de toate”, orăşeanul
fiind „specializat” într-un anumit domeniu.20
Familia reprezintă „celula de bază a societăţii”, iar locuinţa e „locusul
(lăcaşul)”21 de formare a acesteia.
În zone rurală casele formează gospodăriile agricole. O astfel de gospodărie
cuprinde, pe lângă casele de locuit, o serie de componente, cum ar fi: grajdurile; coteţele
pentru animale; magaziile de cereale; furaje şi produse agricole; ateliere de prelucrarea
17 Traian Vedinaş, Introducere în sociologie rurală, Ed. Polirom, 2001, p.65.18 Buţiu Ana Călina, Satul în spaţiul social al sărăciei, Presa Universitară Clujeană, 2006,pp.142-143.19 ibidem20 ibidem21 Ion Păun Otiman, Restructurarea agriculturii şi dezvoltarea rurală a României în vederea aderării la Uniunea Europeană, Ed. Agroprint, Timişoara, 2000, p.7.
- 13 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
acestor produse; garaje; ateliere de întreţinere şi reparaţie; grădină de legume; grădiniţă
de flori; teren arabil; teren cu cultură de vie şi pomi; iar mai nou, alte anexe mai futuriste
cum ar fi : piscine; locuri de agrement; terenuri de sport etc.22
Dar o schimbare a spaţiului rural care avut loc în ţările cu densitatea populaţiei
mai mare, cum ar fi Germania, Belgia, Olanda, Elveţia, şi anume, construirea de blocuri
de locuinţe şi în mediul rural, din motive de „descongestionare şi de evitare a
suprapopulării” 23, a avut loc şi la noi în ţară.
În spaţiul rural românesc s-au construit blocuri mici de 4, 8 sau 12 apartamente
destinate funcţionarilor din instituţiile săteşti, pentru medicii satului sau pentru profesori,
precum şi pentru specialiştii agricoli din IAS-uri sau CAP-uri.
În zone precum Moldova, Muntenia sau Oltenia, după anii 1980, s-au distrus
casele şi s-a trecut la mutarea populaţiei săteşti în blocuri, din motivul de „sintetizare a
localităţilor rurale”24.
Aceste lucruri nu au făcut decât să distrugă, din punct de vedere arhitectural şi
social, habitatul rural.
Satul românesc prezintă o serie de caracteristici proprii: ocupă cele mai întinse
zone; agricultură este „coloana vertebrală”25 a ruralului (în zonele montane ,”coloana”
este reprezentată de silvicultură şi activităţile ce derivă de la acesta); este mult mai aerisit;
persoanele participă într-un mod mai activ la problemele comunităţii locale; viaţă socială
este mai apropiată, locuitorii unui sat se cunosc între ei; viaţa se bazează pe o serie de
norme care derivă din tradiţii, obiceiuri, şi cultura locală; prin structura sa, prin peisaje,
prin flora, faună, e incomparabil mai frumos decât zona urbanului. Oferă pace şi linişte,
aer curat şi calm social.
22 ibidem, p.70.23 ibidem, p.71.24 ibidem25 ibidem
- 14 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
II .2. Calitatea vieţii în mediul rural
Demografia
Spaţiul rural românesc reprezintă 93,6% din teritoriul României26 şi este „încă
principalul generator de viaţă al ţării”27
Numărul locuitorilor din această zonă a crescut, în 2003, la 10,43 milioane,
reprezentând 48% din totalul populaţiei României.28
Populaţia de 0-14 ani, din această zonă, a scăzut de la 2,05 milioane, în 1998, la
1,94 milioane, în 2003; populaţia cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani, rămas constantă,
în aceeaşi perioadă, de la 6,56 milioane la 6,61 milioane.29
O problemă cu care se confruntă mediul rural al României, este îmbătrânirea
populaţiei, astfel încât, numărul locuitorilor cu vârstă peste 65 de ani, a crescut cu 6,5%,
de la 1,75 milioane la 1,88 milioane, în anul 2003.30
Problema care apare aici este că această îmbătrânire are loc intens, în timp ce
mulţi tineri îşi caută de lucru în străinătate.
Educaţie
În perioada 1998-2003 numărul instituţiilor de învăţământ din spaţiul rural a
scăzut de la 21 464 la 12 425, cu 58%, datorită lipsei profesorilor, a accesului limitat şi a
distanţelor mari.31 Această scădere se datorează şi numărului tot mai mic al elevilor.
Diminuările înregistrate în cadrul învăţământului preşcolar sunt de 47,7%, în
timp ce în cadrul învăţământului primar şi gimnazial sunt de 38% şi în cadrul
învăţământului profesional de 92%. În schimb a crescut numărul instituţiilor din cadrul
învăţământului liceal cu 9% în perioada 1998-2003.32
26 Planul Naţional Strategic, iunie 2006, http://www.maap.ro/pages/dezvoltare_rurala/PLANUL_NATIONAL_STRATEGIC.pdf ,accesat octombrie 2006, p.2.27 Bădescu Ilie, Structuri şi procese socio-demografice în mediul rural, www.acad.ro/com/pv1031/badescu.doc, accesat mai 2007.28 Planul Naţional Strategic, iunie 2006,p.2.29 ibidem30 ibidem31Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ,Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală,2007-2013, http://www.map.ro/pages/dezvoltare_rurala/PNS_octombrie_2006_ro.pdf , accesat februarie 2007,p. 32.32 ibidem
- 15 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Deşi numărul de scoli depăşeşte necesitatea populaţiei, calitatea educaţiei a
scăzut datorită infrastructurii educaţionale, a nivelului de calificare al profesorilor, fiind
necesară reabilitarea şi dotarea în conformitate cu necesităţile didactice.
Aparatura şi tehnologiile necesare formării şi îndrumării elevilor de cele mai
multe ori lipseşte, tehnologia IT este foarte rară şi calitatea educaţiei în mediul rural este
mai scăzută decât cea din mediul urban datorită lipsei de profesori, elevi, finanţare în plus
e tot mai greu pentru elevi din mediul rural să urmeze o educaţie superioară, caz în care
se produce dificultatea de a găsi un alt loc de muncă decât acela de muncitor necalificat.
În general, doar 1-3% din populaţia rurală are o educaţie la nivel superior.33
Lipsa de elevi se datorează într-o mare parte şi lipsei de venituri regulate în
gospodărie, copiii din familiile muncitorilor plătiţi mai prost sau din familiile de
pensionari participă mult mai puţin la cursuri decât cei care provin din familii cu venituri
regulate.
Se înregistrează o serie de aspectele negative ale sistemului educaţional din
spaţiul rural bazată pe „acces egal-oportunităţi egale-rezultate egale”34 comparativ cu
sistemul educaţional din mediul urban:
Starea precară a clădirilor în care se ţin cursuri:
Numărul insuficient de personal didactic calificat;
Scăderea numărului de elevi care sa absolvească.
Sănătate
Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), în anul 2003 mai puţin de
15% din personalul sanitar deservea în mediul rural populaţia, unui medic revenindu-i, în
medie, 1750 de persoane.
Numărul policlinicilor şi a dispensarelor a scăzut în toată ţara, dar având caracter
mai accentuat în mediul rural, în anul 2003 mai funcţionau doar 1626 de unităţi sanitare
faţă de 4428 în anul 1998 în spaţiul rural.
Cultura
33 ibidem34 Mihaela Jigău (coord.), Rural education in Romania, Ed. Marlink, Bucureşti, 2002, p. 3.
- 16 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Spiritul cultural în mediul rural a cunoscut o degradare continuă, prin numărul
tot mai scăzut de cămine culturale, biblioteci, cinematografe şi a activităţilor cu caracter
mai puţin cultural care au loc în clădirile acestora.
Momentan, numărul căminelor culturale este în declin atât din punct de vedere
numeric cât şi calitativ. Deşi majoritatea căminelor beneficiază de un sediu propriu
(97%), dotarea este nesatisfăcătoare pentru 82% din ele.35
Din 6147 de cămine culturale existente în ţară, în anul 2002, doar 1847
desfăşurau activităţi culturale propriu-zise.36
Numărul bibliotecilor a scăzut dramatic, la 8945 de biblioteci în mediul rural se
înregistrau doar 1712 de cititori, ceea ce înseamnă un cititor la cca. 4 biblioteci. Şi
numărul de cinematografe a scăzut de la 51 în anul 1998 la 19 în anul 2002.37
Ocuparea forţei de muncă
În mediul rural se concentrează cea mai mare parte a persoanelor ocupate în
economie (89%), cea mai mare parte ocupate pe cont propriu (88%) şi majoritatea
lucrătorilor familiali neremuneraţi (95%). 38
În 1991, salariaţii în rural reprezentau 32,7%, din acre în agricultură erau 8,5%;
patronii reprezentau 1,1%, în rural şi 0%, în agricultură; agricultorii pe cont propriu în
rural reprezentau 34,7%, dintre care în agricultură munceau 46,6%; agricultorii familiali
neremuneraţi reprezentau 31,5% din forţa de muncă din rural, dintre care, în agricultură
lucrau, 43,8%.39
Sectorul primar, cuprinzând agricultura, silvicultura şi fermele piscicole,
înregistra, în anul 2004, 2 638 de persoane ocupate, faţă de anul 1998, când se înregistrau
4 347. 40 Procentul persoanelor ocupate în industrie şi construcţii, în anul 2003, a fost de
16,7%, iar în sectorul serviciilor, de 15,8%, cunoscând o uşoară creştere.41
35 Caiete Social Democrate, http://www.psd.ro/oldpsd/download/dezvoltare-rurala.doc , accesat în martie 2007, p.18.36 Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ,Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală, 2007-2013, pp.33-34.37 Caiete Social Democrate, p.18.38 ibidem, pp.12-13. 39 Ion Păun Otiman, Restructurarea agriculturii şi dezvoltarea rurală a României în vederea aderării la Uniunea Europeană, Ed. Agroprint, Timişoara, 2000, p. 47.40 Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale , Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală, 2007-2013, p.6.41 Planul Naţional Strategic, iunie 2006, p.2.
- 17 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Rata şomajului în anul 2004, în mediul rural, a fost de 35,29%, în raport cu
mediul urban, rata şomajului din mediul rural fiind de 5,2%, în 2003, mai mică decât în
mediul urban.
Ocuparea forţei de muncă a populaţiei din mediul rural a scăzut de la 72,7% în
1998, la 60,6% în 2004.42 Una din principalele cauze care au dus la această scădere o
reprezintă lipsa de investiţii în mediul rural, fapt ce duce la imposibilitatea absorbţiei
forţei de muncă.
O mare parte a populaţiei din mediul rural se află într-o formă ascunsă de şomaj
„suprapopulaţie rurală” care se poate interpreta drept „randament marginal negativ al
muncii în agricultură”. 43 Eliberarea de forţă de muncă ar avea ca efect creşterea
randamentului muncii.
Marea majoritate a tinerilor îşi îndreaptă atenţia spre locuri de muncă în mediul
urban şi, din ce în ce mai des, există alternativa plecării în străinătate.
Infrastructura
Include drumurile rurale şi reţelele de distribuire a apei şi contează foarte mult
pentru dezvoltarea rurală şi pentru atragerea de investiţii locale în activităţile neagricole.
Transportul este prioritar pentru persoanele care trăiesc în mediul rural, serviciile de
transport adecvate nu există în multe zone rurale, ceea ce face dificil accesul la formare
şi educare şi la serviciile de sănătate.
Doar jumătate din comune au acces direct la reţeaua principală de transport,
drumurile publice înregistrează o lungime de 79 001 km şi peste 25% din drumurile
comunale nu pot fi utilizate pe vreme rea44, (doar 25,8% sunt modernizate, asta
însemnând pietruire sau îmbrăcăminte uşoară rutieră).
Conform INS, drumurile comunale care cad în responsabilitatea comunelor
acoperă o lungime de aproximativ 28 000 km, iar drumurile săteşti încă 30 000
km,acestea din urmă fac legătura între sate sau oferă acces la terenurile agricole.
42 vârsta persoanelor ocupate este cuprinsă între 14 şi 64 de ani43 Dăianu Daniel, Ce vom fi în Uniune, Ed. Polirom, Iaşi, 2006, p.238.44 Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ,Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală,2007-2013, p.29.
- 18 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Astfel , accesul la unităţi de servicii sau la zonele urbane se face greu şi durează
mult datorită slabei dotări cu mijloace de transport în comun sau de marfă şi datorită,
chiar refuzului de a presta asemenea servicii în anumite zone.
Doar 25% din populaţia rurală este conectată la sistemele de alimentare cu apă şi
3,2% din sate sunt conectate la reţeaua publică şi de canalizare. În 2004, 93,6% din
lungimea conductelor de canalizare exista în mediul urban şi doar 6,4%(1117 km) în
mediul rural.45 Reţeaua publică este încă într-o fază incipientă în mediul rural. Dar
pericolul de poluare şi deteriorare a mediului este foarte ridicat.
Există două determinante ale sărăciei din mediul rural: îmbătrânirea demografică
şi lipsa infrastructurii de transport şi comunicaţii, care duce la izolare.46 Infrastructura de
transport şi comunicaţii devenind o prioritate pentru investiţii.
Telecomunicaţii
Includ poştă, telefoane, cablul TV, calculatoarele şi Internet-ul. Numărul
unităţilor de poştă a scăzut cu 21,7% în perioada 1997-2003 ca rezultat al automatizării
reţelei de telefonie, astfel de la 8 410 unităţi de poştă în 1998 s-a ajuns la 6 969 unităţi în
2002. reţeaua de radio şi televiziune nu este încă accesibilă pe scară largă, numărul
abonamentelor radio reprezentând 37,6% din totalul pe ţară şi 30,5% numărul
abonamentelor TV pe ţară.47
Agricultura
Există un număr mare de persoane ocupate în agricultură, în special, în
agricultura de subzistenţă. Totuşi numărul persoanelor care lucrează în agricultură a
scăzut, în anul 2004, la 35,7%, fată de anul 1998, când se înregistrau 41% din totalul
populaţiei active.48
Schimbările produse în agricultura României după 1989, a dus la trecerea în
proprietate privată a mai mult de 96% din terenul agricol, creându-se ferme mici şi
mijlocii, care, în medie, utilizează 1,8 ha de teren agricol, ocupând 53% din totalul
45 ibidem46 Buţiu Ana Călina, Satul românesc în spaţiul social al sărăciei, Presa Universitară Clujeană, 2006, p.16.47 Caiete Social Democrate, pp.17-18.48Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ,Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală,2007-2013, p.6.
- 19 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
suprafeţei agricole utilizate, iar exploataţiile mari ocupă 282 de ha, în medie, dar
reprezintă 43% din totalul suprafeţei utilizate.49
Agricultura din România e într-o mare măsură de subzistenţă, pentru
autoconsum, restul fiind destinat desfacerii pe piaţă.
Cauzele acestui lucru fiind: fărâmiţarea terenurilor, dotarea slabă a fermelor,
productivitatea joasa, sisteme de distribuţie primitive, politicile publice inconsecvente şi
ineficiente, ş.a.50
Contribuţia agriculturii la PIB aste de 12-13%, iar raportul agriculturii la bugetul
public este insignifiant.51
Necesitatea restructurării agriculturii şi dezvoltării rurale sunt evidenţiate de trei
caracteristici rurale: 14,8 milioane ha de suprafaţă agricolă utilă; 10,2 milioane de
locuitori în spaţiul rural, din care 3,5 milioane forţă de muncă agricolă şi 905 din
suprafaţa ţării constituie spaţiul rural.52
Dar dezvoltarea rurală nu presupune doar agricultură, industriile mici şi mijlocii,
serviciile şi turismul se pot extinde în zona rurală.
Turism
A început să cunoască o uşoară dezvoltare din prisma modernizării
infrastructurii. Numărul pensiunilor a crescut în perioada 1998-2003 de la 600 la
3500, numărul locurilor de cazare, în 2003, fiind de 28 000, faţă de 3 776, în 1998.53
27 de judeţe predomină în ceea ce priveşte dezvoltarea de pensiuni, cele mai
multe se regăsesc în partea centrală, de N-E şi N-V a ţării.54
II .3. Concluzii
Satul, centru de cultură şi tradiţie românească, trece printr-un proces continuu de
schimbare. Dar că această schimbare, din păcate, nu este în bine.
49 ibidem, p.9.50 Dăianu Daniel, Ce vom fi în Uniune,, Ed. Polirom, Iaşi, 2006, p.238.51 ibidem52 Ion Păun Otiman, Restructurarea agriculturii şi dezvoltarea rurală a României în vederea aderării la Uniunea Europeană, Ed. Agroprint, Timişoara, 2000, p. 7.53 Caiete Social Democrate, p.21.54 ibidem
- 20 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Toate lucrurile par să meargă din ce în ce mai rău, numărul persoanelor care
trăiesc şi muncesc la sat, a scăzut şi, în acelaşi timp, a cunoscut o îmbătrânire continuă;
educaţia elevilor este defectuoasă şi deficitară; sistemul sanitar în mediul rural este şi el
deficitar; infrastructura continuă să fie o mare problemă, multe drumuri devenind
impracticabile pe timp de ploaie, legătura cu alte localităţi realizându-se foarte greu; nici
chiar în domeniul cultural, punctul forte al satului, baza sa evolutivă, lucrurile nu par a
urma o rută ascendentă; singurul domeniu care a cunoscut o dezvoltare este cel turistic.
Să sperăm că prin această aderare la Uniunea Europeană, regresul în care s-a
aflat până acum ruralul României, va înceta şi lucrurile vor începe să se îmbunătăţească.
CAPITOLUL III : Satele europene model de dezvoltare pentru satele
româneşti
III .1. Situaţia satelor europene
În Uniunea Europeană, zona rurală se bazează pe doi piloni fundamentali:
dezvoltarea rurală şi agricultura.
- 21 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Diferenţa faţă de România, care este necesar de menţionat, este că în agricultură
lucrează mai puţin de 10% din populaţia comunitară, deşi zonele rurale din Uniune
depăşesc 805 din teritoriul său. 55
Restul populaţiei este ocupată în domeniul manufacturier sau munceşte în fabrici
de conserve sau de prelucrarea a lactatelor. 56
În UE-25, ceva mai mult de jumătate din populaţie trăia în zona rurală, asigurând
53% din ocuparea forţei de munca, iar spaţiul rural reprezentând 92% din totalul
suprafeţei.57
Dar, prin comparaţie cu mediul urban al UE-25, diferenţe apar, astfel, venitul pe
cap de locuitor este mult mai scăzut, reprezentând aproximativ o treime din venitul pe cap
de locuitor în mediul urban; sectorul serviciilor este mei puţin dezvoltat; femeile au mai
puţine locuri de munca; accesul la internet şi informaţii este mai redus; iar nivelul de
educaţie superioara este mult mai modest; infrastructura de transport reprezintă la rândul
său o problemă în unele zone rurale. 58
Aceasta analiza este generalizata, existând variaţii între statele membre UE,
decalaje existând de la o ţară la alta.
III .2. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007-2013
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, conceput conform Politicii
de Dezvoltare Rurală a Comunităţii Europene, va fi instrumentul prin care va fi
coordonată dezvoltarea satului românesc.59
55 Ziarul „Satul românesc-sat european”, ediţia din mai 2005, www.infoeuropa.ro , accesat la 12 aprilie 2007.56 ibidem57 Caiete Social Democrate, p.10.58 ibidem, pp. 10-11.59 Ziarul „Satul românesc-sat european”, ediţia din decembrie 2006, www.infoeuropa.ro , accesat 12 aprilie 2007.
- 22 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Acest program a avut la bază Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005 din
20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală prin Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi acoperă perioada 2007-2013.60
Aplicarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală se face pe două nivele de
bază:
„Naţional – măsuri implementate similar pe întreaga suprafaţă a
României;
Local –măsuri care au la bază iniţiativa locală.”61
Programul este centrat pe patru axe principale:
Axa 1- Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;
Axa 2 - Îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural;
Axa 3 - Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale;
Axa 4 LEADER.
Axa 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
Este orientată în jurul a trei obiective strategice, urmărindu-se dezvoltarea de noi
produse şi creşterea calităţii lor, prin introducerea de noi tehnologii de procesare:
1. „Îmbunătăţirea aptitudinilor agricultorilor şi persoanelor care îşi
desfăşoară activitatea în sectorul forestier, permiţând un management
mai eficient al exploataţilor agricole şi forestiere şi asigurând o
‚transformare decentă’ a fermelor de subzistenţă;
2. „Îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semi-
subzistenţă şi a unităţilor de procesare şi silvice;
3. Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi comercializare
a produselor agricole şi silvice.”62
Axa 2: Îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural
60 Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ,Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală,2007-2013, p.4.61 Planul Naţional Strategic, iunie 2006, p. 21.62 Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ,Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală,2007-2013, p. 51.
- 23 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
La rândul ei se axează pe trei obiective principale şi urmăreşte să menţină
populaţia şi să îmbunătăţească calitatea mediului rural prin promovarea managementului
durabil al terenurilor agricole şi forestiere:
1. „Asigurarea unei utilizări durabile continue a terenurilor agricole;
2. Conservarea şi îmbunătăţirea stării habitatelor şi a resurselor naturale;
3. Promovarea managementului durabil al terenului forestier.”63
Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale
Prin cele trei obiective ale sale se urmăreşte îmbunătăţirea standardelor de viaţă
în vederea stabilităţii populaţiei din zonele rurale:
1. „Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice care vizează creşterea
numărului de locuri de muncă;
2. Creşterea atractivităţii zonelor rurale;
3. Dezvoltarea competenţelor şi sprijinirea organizării actorilor în jurul
proiectelor locale.”64
Axa 4: LEADER
Se axează pe sprijinirea parteneriatelor publice-private la nivel local:
1. „Promovarea potenţialului endogen al teritoriilor;
2. Îmbunătăţirea guvernării locale.”65
III .3. Finanţări pentru satele din Germania
În land-ul Bavaria din Germania, proiecte LEADER au fost implementate cu
succes în unele localităţi.
În Ottmaring, comuna Buchhofen s-a realizat proiectul LEADER privind
„modernizarea şi amenajarea unui local ce oferă posibilitatea organizării de activităţi
culturale, precum şi servirea preparatelor gastronomice specifice zonei.
‚Kulturwirtschaft’, un fel de salon ţărănesc.”66
63 Ibidem, pp.54-55.64 Ibidem,pp.57-58.65 Ibidem,p.60. 66 Ziarul „Satul românesc-sat european”, ediţia din decembrie 2006, www.infoeuropa.ro , accesat 12 aprilie 2007.
- 24 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Acest salon reprezintă o atracţie atât pentru vizitatori, cât şi pentru localnici,
aceştia având posibilitatea de a servi mâncăruri cu specific tradiţional sau să aprecieze
tradiţiile şi obiceiurile locale.
În localitatea Pittenhart , s-a realizat un proiect LEADER privind „oferirea de
servicii menajere şi bucătărie ţărănească (tip catering) în zona rurală”.67
Acest proiect a reprezentat în amenajarea unei clădiri dotate cu o bucătărie
modernă, o sală de mese, unde mai multe localnice pregătesc şi servesc mâncare gătită
specific zonei şi în acelaşi timp oferă şi servicii menajere la domiciliu.
Programul LEADER a înlocuit programul de preaderare SAPARD şi prevede”
formarea unor grupuri de acţiune recrutate din mijlocul comunităţii locale, care să
detecteze nevoile acestora şi să stabilească priorităţile apoi să întocmească proiecte.”68
III .4. Cum au aderat ţăranii maghiari
O dată cu aderarea Ungariei la Uniunea Europeană, a aderat şi ţăranul maghiar
din localitatea Batonya (Batania).
Această localitate este situată la aproximativ 25 km de Arad şi accesul se poate
realiza prin punctul de frontieră Turnu. Este situată în unitatea de relief preponderent de
câmpie, în estul Ungariei, în judeţul Bekes (Bichiş).Din totalul populaţiei de 8000 de
locuitori, 400 sunt români şi 700 sârbi, restul fiind maghiari.
Îndeletnicirea de bază a locuitorilor este (încă) agricultura.69
S-au pus o serie de întrebări legate de modul în care s-a adaptat ţăranul maghiar
la normele europene, ce s-a pierdut, cum se realizează cultivarea pământului, dacă există
acces la fondurile europene, ce proiecte de viitor există şi cum se prezintă situaţia
producerii de ţuică şi lapte.70
Uniunea Europeană împreună cu statul maghiar oferă subvenţii ţăranului
maghiar, lucru care a avut drept rezultat stabilizarea preţurilor la cereale, tot pământul
existent fiind lucrat.
67 ibidem68 Ziarul „satul românesc-sat european”, ediţia din martie 2007, http://www.infoeuropa.ro/docs/Satul%20românesc,%20sat%20european%20-%20martie%202007.pdf , accesat la 26 aprilie 200769 ibidem70 ibidem
- 25 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Există probleme în ceea ce priveşte creşterea de animale, în special pentru
crescătorii individuali.
„În judeţul Bichiş s-a închis,de curând, cel mai mare complex prelucrare a
cărnii, cel de la Bekescsaba. Au mai rămas doar trei astfel de unităţi, cea de la Szarvas,
pentru curcani, cea de la Oroshaza, pentru pui şi găini, şi cea de la Mezokovacshaza,
pentru gâşte şi raţe.”71 Şi acolo existând probleme ca gripa aviară , boala vacii nebune şi
alte boli.
Cultivarea pământului se face în mod predominant în asociaţie, dar şi în
particular, în cazuri mai reduse, deşi statul maghiar asigură un preţ minim pentru recoltă,
oamenii se plâng că nu le rămâne prea mult în urma plăţii lucrărilor, care sunt destul de
costisitoare.
Aplicarea pentru fonduri europene s-a realizat de puţine persoane şi, în general,
doar pentru a crea „depozite şi uscătoare de cereale”.72
În ceea ce priveşte proiectele pe viitor, viceprimarul populaţiei localităţii
Batonya, susţine că „Autorităţile locale din Batania şi Pecica, împreună cu cele din mai
multe localităţi din Ungaria şi România, au pus bazele unei microregiuni ...Este vorba
despre deschiderea căii ferate Pecica - Batania... Noi deja am depus proiectul, acum
aşteptăm să-l depunem în comun cu partea română direct la Uniunea Europeană. Vom
avea mai multe şanse de reuşită. Mai vrem să depunem proiecte pentru construcţia de
drumuri noi şi îmbunătăţirea celor existente. Am luat deja legătura cu mai multe cariere
de piatră din judeţul Arad, pentru că noi, în Ungaria nu prea avem piatră”.73
În ceea ce priveşte ţuica şi laptele, accizele pentru ţuică sunt prea mari şi nu
rentează a investi în producţie, iar lapte nu se mai produce din cauza lipsei vacilor şi din
cauza dificultăţilor de comercializare a laptelui şi a brânzei în pieţe.
Se pronunţă că: „deocamdată, cel puţin la noi, este destul de greu. Dar sperăm că
va urma o perioadă mai bună, cu mai multe succese. Mai ales că, de când cu aderarea la
Uniunea Europeană, am fost nevoiţi să ne asociem, să ne cumpărăm utilaje. Practic, să ne
pregătim pentru o agricultură privată, modernă. Nu mă întrebaţi dacă este mai bine sau
71 ibidem72 ibidem73 ibidem
- 26 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
mai rău decât înainte de aderare. Este prea devreme pentru un răspuns. Doar viitorul va
da răspunsul corect. Eu sunt optimist.”74
III .5. Concluzii
Cei doi piloni fundamentali ai zonei rurale, în UE, dezvoltarea rurală şi
agricultura, au devenit piloni fundamentali şi în ruralul românesc.
Mai mult, toate satele din ţările care au aderat înaintea României, au trecut, mai
mult sau mai puţin, prin aceleaşi etape, prin care trebuie să treacă şi satele româneşti.
Exemplul ţăranilor maghiari şi al celor germani, arată că schimbarea este
posibilă, la fel va fi şi pentru ţăranii români. Important este să se păstreze optimismul şi
speranţa.
CAPITOLUL IV: Studiu de caz: Şeulia de Mureş şi Bord
IV .1. Scurt istoric
Localităţile Şeulia de Mureş şi Bord se află situate în Depresiunea Colinară a
Transilvaniei, în subdiviziunea cuprinsă între Mureş şi Târnava Mică, cunoscută sub
numele de Podişul Târnavelor, pe cursul inferior al pârâului Şeulia , care se varsă în râul
Mureş ca afluent pe stânga,fiind străjuite de dealuri.
74 ibidem
- 27 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Drumul naţional 14A, care vine de la Târnăveni, urcă pe un deal, pe partea
terasată cu culturi de viţă de vie şi coboară pe partea acoperită cu pădure; pe partea stângă
se intersectează cu drumul care intră în Bobohalma, dar continuă printre terenurile lucrate
cu grijă de oameni şi ajunge la podul care face trecerea peste valea Cucerzii; după încă
doi kilometri se intră în comuna Cucerdea, cea mai mică comună din judeţul Mureş,
compusă din doar trei sate: Cucerdea, Şeulia de Mureş şi Bord.
Urmărind acelaşi drum, după doi kilometri se intersectează la stânga cu un nou
drum de ţară, păzit de o veche moara părăsită, drumul care face intrarea în Şeulia de
Mureş şi se continuă intrând în Bord.
Dacă se continuă firul şoselei, se ajunge, după 5 kilometri, la intersecţia cu
drumul european E60.
Monografia satului Şeulia de Mureş
Genealogia numelui se presupune că derivă de la numele feudalului SAUL, care
ar fi avut în posesiune înainte de 1379 teritoriul actualului sat, dar nu există dovezi
concrete care să ateste acest lucru.
În prima atestare documentară din anul 1379 localitatea apare cu numele de
Possesio Sauly, apoi sub mai multe denumiri care derivă din SAUL şi anume:
în 1384 se numea Villa Sauli,
în 1428 -Sauli,
în 1439 -Possesiunea Sal,
în 1450- Saly,
în 1469- Sali,
în 1735- Şaulye
şi în 1750 devine Şăulie.
Începând cu 1760 apare sub numele unguresc Olahsalyi adică Şeulia
Românească. 75
Acum apare cu numele de Şeulia de Mureş.
De-a lungul anilor localitatea a cunoscut o dezvoltare continuă prin intermediul
muncilor prestate de locuitorii satului, principalele ocupaţii fiind în agricultură şi
75 Broşura Fii satului Şeulia de Mureş, 2002,p.2
- 28 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
creşterea animalelor. Începând cu anul 1960, odată cu dezvoltarea industriei şi
colectivizarea forţată, s-a înregistrat o migrare a forţei de muncă spre oraşe, tinerii
învăţând în şcoli profesionale, şcoli medii şi chiar şi în facultăţi, dar într-un număr mult
redus, urmând astfel o părăsire tot mai accentuată a localităţii din partea acestora.
Astfel numărul populaţiei a scăzut treptat, astfel încât, în urma recensământului
din anul 2002, numărul populaţiei stabile fiind de 671 de locuitori, comparativ cu anul
1930, când populaţia era de 784 de locuitori.76
Monografia satului Bord
La o distanţă de 2 km de satul Şeulia de Mureş, pe pârâul numit valea Şeuliei
(loc de depozit pentru gunoaiele menajere), între două dealuri paralele pe poziţia est-vest,
se află satul Bord, atestat documentar din 1348.
Marea majoritate a documentelor istorice legate de istoria acestei localităţi, s-au
pierdut cu timpul, dar legendele formării şi dezvoltării Bordului, s-au păstrat de-a lungul
timpului, transmise din generaţie în generaţie.
Conform studiilor istorice realizate se presupune că în anii 900-1000 d.H., în
timpul colonizării Ardealului de către unguri, un grup de ţărani români, au fugit din calea
năvălitorilor, la sud de Valea Mureşului, între dealurile împădurite de stejari şi carpen,
unde şi-au înjghebat nişte bordeie temporare (construite jumătate în pământ, jumătate la
suprafaţă, acoperite cu stuf).
Trecând anii, iar situaţia fiind neschimbată (din cauza continuităţii ocupaţiei
ungare), nu s-au mai putut întoarce la vetrele lor şi şi-au construit aici case, rămânând
permanent în acest loc izolat, dar care le oferea protecţie.
Au fost porecliţi de către oamenii din împrejurimi „bordeieni”, provenind de la
denumirea caselor iniţiale, bordeie, numele satului devenind Bord.
Data exactă de când satul poartă această denumire, nu se cunoaşte, dar, în 1848,
după 500 de ani de trai pe aceste meleaguri, la Marea Adunare de la Blaj, la care au
participat şi bordenii, satul era atestat cu denumirea de Bord, în sat existând preot şi
învăţător.
76 în acest an s-a înregistrat cel mai mare număr al populaţiei. Prima înregistrare a populaţiei având loc în anul 1750, când s-au înregistrat 311 locuitori. La momentul actual nu există o reactualizare a numărlui de locuitori, recensământul din anul 2002 reprezentând ultima înregistrare a populaţiei.
- 29 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Bordenii, alături de şeuleni, şi-au dat tributul de sânge, în cele două Războaie
Mondiale. În septembrie-octombrie 1944, în bătălia de la Oarba de Mureş,
comandamentul general al artileriei române se afla în interiorul satului Bord, în timp de
dealurile din împrejurimi au fost câmpuri de bătălie şi loc de îngropăciune pentru mulţi
locuitori ai satelor.
Satul s-a dezvoltat puternic în perioada interbelică. Odată cu funcţionarea
Combinatului Chimic de la Târnăveni, numit atunci Nitrogen, care aparţinea armatei şi
care şi-a început activitatea din 1918, unde lucrau aproape jumate din populaţia satului.
Declinul satului a început odată cu colectivizarea, când populaţia s-a decimat în
urma părăsirii satului pentru oraşele din zona judeţului Mureş.
Ce mai poate fii menţionat este că în 1920, existau aproximativ 180 de
gospodării, spre deosebire de anul 2002, când, în urma recensământului, se mai
înregistrau doar 74 de gospodării, numărul populaţiei scăzând treptat şi ea, din cauza
părăsirii satului de către tineri şi îmbătrânirea populaţiei rămase.
IV .2. Calitatea vieţii în cele două sate
Demografia
Cei 671 de locuitori din Şeulia de Mureş trăiesc în 228 de gospodării, în total
existând 365 de clădiri în tot satul. Din totalul de 671 de locuitori, 432 sunt femei,adică
aproximativ 64%,restul de 239 reprezentând locuitorii de sex masculin(36%), iar cam 4%
din total aparţin minorităţii rrome, locuitori de etnie maghiară neexistând.
Ce se mai poate menţiona, existau câteva familii de evrei în ambele sate, dar în
timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost alungate din sat şi nu e ştie ce s-a
întâmplat cu acestea.
Numărul locuitorilor din satul Bord este mult mai redus ca în Şeulia de Mureş,
înregistrând doar 165 de locuitori, dintre care aproximativ 59% sunt de sex feminin (97
de femei) şi restul de 41% sunt de sex masculin(68 de bărbaţi), populaţia de origine
rromă reprezentând cam 1% din totalul populaţiei, locuitori de etnie maghiară neexistând
nici aici, iar peste 80% din totalul populaţiei având peste 60 de ani.
Aceştia locuiesc în 74 de gospodării dintr-un total de 141 clădiri.
- 30 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
La nivel comunal, în anul 2006, s-au înregistrat doar 6 naşteri comparativ cu 29
de cazuri de deces, raportul natalitate-mortalitate fiind negativ la nivelul întregii zone
comunale.
Educaţia
În ceea ce priveşte sistemul de învăţământ, şcoală există doar în Şeulia de Mureş
cuprinzând grădiniţă şi clasele I-VIII.
Elevii din satul Bord frecventează la aceasta şcoală, fiind asigurate burse de
navetă (bani care deservesc plăţii unei maşini care să le asigure transportul se acasă până
la şcoală). Şcoala funcţionează în două schimburi, în 4 săli de clasă şi o sală pentru
grădiniţă.
În prezent, se lucrează la construcţia unei toalete în interiorul şcolii, dotată
corespunzător normelor de igienă. Şcoala a mai beneficiat de fonduri de la Guvern pentru
reabilitare prin schimbarea acoperişului, a uşilor şi înlocuirea geamurilor cu termopane şi
participă la un concurs de granturi pentru dotarea şcolii cu materiale didactice moderne
prin intermediul Proiectului de Relansare a Învăţământului Rural.
În anul şcolar 2001-2002 au fost înscrişi 76 de elevi şi 25 de preşcolari.
Majoritatea şi-au continuat studiile la nivel liceal,profesional, postliceal şi universitar.
Dintre aceştia, în acelaşi an, 5 erau studenţi şi alţi 30 licenţiaţi.77
În prezent se înregistrează un număr de 77 elevi şi un număr de 30 preşcolari.
Din totalul elevilor 14 sunt din Bord şi 8 sunt de etnie rromă. Gradul de promovare al
primului semestru fiind de 99,4% pentru clasele I-IV şi 85,7% pentru clase V-VIII.
La acest număr de elevi se înregistrează un număr de 14 cadre didactice, 2 la
nivel preşcolar, 3 la nivelul claselor I-IV şi 9 la nivelul claselor V-VIII. Din 14 cadre
didactice doar 4 sunt localnice, restul fiind navetiste din oraşele Iernut şi Târnăveni.
Sănătate
În ceea ce priveşte sistemul sanitar, în niciuna din cele două localităţi nu există
dispensar sau măcar vreun punct farmaceutic, nici măcar doctor. Dar, în schimb, există un
punct sanitar, în cadrul căminului, în cazul Şeuliei de Mureş, spaţiu destinat unui program
77 Broşura Fii satului Şeulia de Mureş, 2002,p.15
- 31 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
cu medicii de familie, care are loc o dată pe săptămână. Din păcate un astfel de punct nu
exista în satul Bord. Acest program nu este zilnic, iar în cazul unei urgenţe cel mai
apropiat dispensar se află la o distanţă de 5 km de localitatea Şeulia de Mureş şi la 8 km
de Bord, acolo aflându-se şi cea mai apropiată ambulanţă.
Cultura78
În ciuda faptului că, cultura reprezintă o componentă importantă a vieţii
satului, cea care poate determina creşterea gradului de atractivitate pentru populaţia
tânără, situaţia în aceste două localităţi din acest punct de vedere, nu este aşa.
Din punctul de vedere al locaţiilor cu caracter cultural, cele două sate dispun
doar de căminul cultural, cinematograf sau bibliotecă neexistând.
Într-adevăr, cămine culturale există în ambele sate, dar căminul cultural din
localitatea Bord se află într-o stare precară, necesitând reparaţii serioase, totuşi, în cadrul
locaţiei se desfăşoară o serie de activităţi mai puţin culturale, cum ar fi nunţi,
înmormântări sau adunări populare, acestea din urmă, deşi cu caracter cât de cât cultural,
totuşi nu au loc decât foarte rar.
În ceea ce priveşte căminul din localitatea Şeulia de Mureş, deşi de află într-o
stare mult mai bună, activităţile care se desfăşoară aici sunt la fel ca şi cele care au loc în
localitatea Bord, cu caracter cultural redus, un eveniment care are loc aici, spre deosebire
de Bord, este organizarea de seri culturale pentru tineri, adică discoteci.
Ocuparea forţei de muncă
În anul 2006, 58% din forţa de muncă era ocupată în agricultură, restul fie în
industrie,în comerţ sau alte domenii. Tot anul trecut, în Şeulia de Mureş, a fost deschis, în
clădirea cooperativei, un cafe-bar, care corespunde normelor europene şi urmează a fii
deschis şi un depozit cu materiale de construcţii. Există 3 magazine alimentare în Şeulia
de Mureş şi doar unul în Bord.
Infrastructura
78 răspunde la întrebarea 12 din prima parte a chestionarului
- 32 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Drumul comunal DC84 care străbate cele două localităţi, măsoară, de la
intersecţia cu DN14A şi până la ieşirea din localitatea Bord, 6,4 km, distanţa dintre cele
două localităţi fiind de 2 km, iar lungimea drumului care trece doar prin Şeulia măsoară
2,4 km şi lungimea drumului care trece doar prin Bord măsoară 2 km.
Există, în prezent, un proiect (aflat în stadiul pregătirii documentaţiei necesare) de
modernizare a drumului comunal pe o lungime de 4,4 km, de la intersecţia cu drumul
naţional şi până la ieşirea din localitatea Şeulia de Mureş, practic doar pe lungimea
drumului care traversează localitatea Şeulia.
Totuşi calitatea drumului care traversează Şeulia este mult mai bună decât a
drumului care traversează Bordul, unde, atunci când plouă, o mare parte a drumului nu
poate fi utilizată.
În anul 2001 s-a realizat introducerea reţelei de apă potabilă în localitatea Şeulia,
a intrat în funcţiune un bazin de colectare de 100 metri cubi realizat printr-un credit
garantat de Guvernul României,urmând darea sa în folosinţă un an mai târziu, dar în mod
inegal,astfel încât,în prezent 45% din cei intervievaţi au racord la reţeaua de apă potabilă.
În Bord nu există o astfel de facilitate şi nici nu intră în planurile primăriei, în viitorul
apropiat, de a realiza acest lucru.
Reţea de canalizare nu există în niciuna din cele două localităţi, din păcate,
gradul de poluare este foarte ridicat, toate reziduurile împreună cu gunoiul menajer sunt
depozitate de cele mai multe ori în locuri nepotrivite sau aruncate în pârâul Şeulia.
Primăria intenţionează să aplice pentru o finanţare pentru introducerea reţelei de
canalizare în comuna Cucerdea şi în localitatea Şeulia de Mureş, Bordul fiind omis din
proiectul tehnic şi din detaliile de execuţie.
Telecomunicaţii
În ceea ce priveşte oficiul poştal, acesta nu există în niciuna din cele două
localităţi, oficiu poştal există numai în centrul de comună Cucerdea alături de primărie,
sediul poliţiei, dispensar, punct farmaceutic,bibliotecă, în schimb, există un punct poştal,
lângă biserică, unde se pot expedia scrisori şi există poştaş care distribuie scrisorile şi
venitul locuitorilor pensionari (pensiile).
- 33 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
În anul 1995 s-a realizat conectarea la telefonia fixă automată în Şeulia şi în anul
1996 acest lucru s-a realizat şi în Bord. Numărul de abonamente la telefonia fixă a scăzut
drastic în ultimii ani datorită numărului tot mai ridicat de telefoane mobile. În urma
centralizării răspunsurilor locuitorilor din Şeulia de Mureş: 81% din cei intervievaţi deţin
aparate de radio, 87,5% deţin cel puţin un televizor; aproximativ 31,5% au abonament la
reţeaua de telefonie fixă comparativ cu 80% care au telefon mobil; 31,5% au calculator
dar doar 5% din aceştia sunt conectaţi la reţeaua de internet.
În Bord, 90% din cei chestionaţi deţin televizor, tot atâţia au în posesie radio,
70% deţin telefoane fixe, dar care aparţin unei companii de telefonie mobilă (Zapp), 15%
au telefon mobil şi nicio persoană din Bord care a participat la acest sondaj nu are
calculator sau Internet.
Utilităţi
Electricitate există în ambele localităţi de peste 50 de ani, în schimb,doar în anul
1994 s-a realizat introducerea de gaz metan, înlocuind încălzirea cu lemne de până atunci,
în Şeulia de Mureş, iar în anul 1995 realizându-se acest lucru şi în Bord.
Agricultura
În Şeulia de Mureş, toate persoanele intervievate practică agricultura în grădină
şi deţin teren arabil, niciuna nu deţine livezi, 27% din ele au în proprietate teren
împădurit, 8% din deţin în proprietate vie şi 60% din ele deţin peste un hectar de teren
arabil şi din aceste persoane aproape jumătate au dat în arendă terenul sau nu îl folosesc.
Bordul, prin poziţia sa geografică (înconjurat din toate părţile de dealuri), este
locul propice pentru culturile de viţă de vie, 45% din oamenii e aici care au participat la
acest sondaj, deţinând în proprietate, terenuri cu viţă de vie şi 10% deţin suprafeţe
împădurite.
Toate gospodăriile care deţin grădină, în ambele sate.
În viziunea primarului, pentru ca agricultura să corespundă cerinţelor şi
standardelor impuse de Uniunea Europeană, trebuie realizată comasarea terenurilor şi
folosirea lor în sisteme organizate în asociaţii, pe parcele. Trebuie lucrat în comun, prin
folosirea unei tehnologii moderne.
- 34 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Pentru realizarea acestui lucru, însă, este nevoie de multă muncă de convingerea
populaţiei, muncă individuală,cu fiecare individ în parte.
Sau necesitatea unui întreprinzător privat care să se ocupe de această problemă
ar atrage de la sine rezolvarea problemelor în agricultură. Mai există de asemenea o
viziune ecologică asupra agriculturii.
În ceea ce priveşte creşterea animalelor, nu există nicio fermă de animale în
niciuna din cele două sate, în schimb există o fermă de păsări în apropiere, mai exact în
comuna Cucerdea, fermă axată pe producţia de ouă, care corespunde normelor şi
cerinţelor europene.
Animalele crescute în gospodăriile oamenilor sunt destinate exclusiv pentru
consumul propriu. În total existând aproximativ 486 de ovine şi 164 de bovine în Şeulia
de Mureş şi 487 de ovine şi 56 de bovine în Bord.
Turism
Din păcate turismul nu este dezvoltat în cele două localităţi, dar în ultimii ani s-
au înregistrat cazuri în care persoane de la oraş sau din străinătate au cumpărat case în
localitatea Şeulia de Mureş, care deservesc ca şi case de vacanţă pentru noii proprietari.
Acest lucru a generat o viziune particulară a primarului de a transforma localitatea Bord
într-un sat de vacanţă. Dar acest lucru necesită dezvoltarea infrastructurii, modernizare,
canalizare, introducerea apei şi în această localitate, modernizarea iluminatului public, a
punctelor sanitare şi farmaceutice, asigurarea mijloacelor de transport în comun şi mai
ales investiţii şi publicitate,dar, în viitor, edilii speră să realizeze şi acest lucru.
IV.3. Cât de aproape sunt cele două sate de UE în viziunea
locuitorilor săi
3.1. Metodologia cercetării
- 35 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
S-a realizat un sondaj de opinie, format din 43 de întrebări79, grupate în trei părţi,
prima parte cuprinde 24 de întrebări, grilă şi nu numai, legate de modul de viaţă, de
gospodări fiecăruia, familie, utilităţi, facilităţi ş.a., cea de-a două parte are 10 întrebări, la
care oamenii au fost nevoiţi să formuleze propriile răspunsuri, bazate pe cunoştinţele lor
cu privire la Europa, Uniunea Europeana, satele europene, aşteptări şi dorinţe legate de
Uniunea Europeană şi cea de-a treia parte este formată din 9 întrebări cu răspunsuri date
din care oamenii trebuiau să aleagă răspunsurile care li se păreau corecte.
Populaţia de referinţă : populaţia adultă a celor două sate Şeulia de Mureş şi
Bord.
Volumul eşantionului: 50 de persoane, dintre care 30 locuitori ai Şeuliei de
Mureş şi 20 locuitori ai Bordului.
Locaţia : interviurile s-au desfăşurat la domiciliul persoanelor şi au putut opta
între a completa singuri chestionarul sau să răspundă la întrebări.
3.2. Partea I
1. Cât de mulţumit sunteţi de satul dumneavoastră?
79 Întrebările din prima şi dea de-a treia parte sunt preluate din Fundaţia Pentru o Societate Deschisă
România, EuroBarometrul Rural, decembrie 2002,
www.gallup.ro/romana/poll_ro/releass_ro/pr030226_ro/pr030226_ro.htm, accesat februarie 2007 şi
Fundaţia Pentru o Societate Deschisă România, EuroBarometrul Rural, Valori europene în sate
româneşti, 2005, [www.osf.ro/ro/publicatii.php?id_cat=4], accesat februarie 2007.
- 36 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Figura 4. 1: Gradul de mulţumire cu privire la sat
46,6% din persoanele din Şeulia de Mureş se pronunţă a fi foarte
mulţumite de satul lor, comparativ cu doar 15% din persoanele din Bord
care susţin acelaşi lucru;
36,7% din persoanele din Şeulia de Mureş sunt destul de mulţumite de
satul lor, comparativ cu 50% din persoanele din Bord care susţin acelaşi
lucru;
10% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 30% din persoanele din Bord
nu sunt prea mulţumite de satul lor
şi 6,7% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 5% din persoanele din
Bord susţin că nu sunt deloc mulţumite de satul lor.
Se poate observa că locuitorii Şeuliei de Mureş sunt, în general, mai încântaţi de
satul lor decât cei din Bord; condiţiile de viaţă mai bune, facilităţile determină şi gradul
de mulţumire al locuitorilor.
Pentru locuitorii din Bord, viaţă la sat este mai puţin avantajoasă şi bună decât
pentru locuitorii din Şeulia de Mureş, în general, susţinând a fii destul de mulţumiţi de
satul lor şi chiar, uneori, nu prea mulţumiţi.
Comparativ cu locuitorii Şeuliei de Mureş, unde 6,7% din persoanele chestionate
sunt deloc mulţumite de satul lor, în Bord, 5% susţin acelaşi lucru.
2. Cât de mulţumit sunteţi de felul în care trăiţi?
- 37 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Figura 4. 2:Gradul de mulţumire privind modul de viaţă
17% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 15% din persoanele din Bord
au răspuns că sunt foarte mulţumite de felul în care trăiesc;
un procentaj de 36% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 45% din
persoanele din Bord au răspuns că sunt destul de mulţumite;
persoanele din Şeulia de Mureş, în proporţie de 40%, şi persoanele din
Bord, în proporţie de 25% , nu sunt prea mulţumite de felul în care
trăiesc,
în timp ce 7% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 15% din persoanele
din Bord nu sunt deloc mulţumite de felul în care trăiesc.
Şi în acest caz, populaţia Bordului nu se pronunţă a fi foarte mulţumită de modul
lor de viaţă, păstrându-se, totuşi, o părere optimistă, 45% dintre aceştia, fiind destul de
mulţumiţi.
Surprinzător că populaţia Şeuliei de Mureş se declară nu prea mulţumită de felul
în care trăieşte comparativ cu cea a Bordului, care în mod evident, trăieşte în condiţii
mult mai puţin bune, 40% în Şeulia comparativ cu 25% în Bord.
3. Cât de mulţumit sunteţi de viaţa dvs. socială (relaţiile cu vecinii, familia,prietenii,
colegii)?
46,7% din şeuleni sunt foarte mulţumiţi de viaţa lor socială, 36,6% dintre aceştia
sunt destul de mulţumiţi de viaţa lor socială, 16,7% sunt nu prea mulţumiţi şi nu există
- 38 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
niciun locuitor al niciunuia din cele două localităţi care să fie deloc mulţumit de viaţa lor
socială; 35% din bordeni sunt foarte mulţumiţi, 45% sunt destul de mulţumiţi şi 20% sunt
nu prea mulţumiţi de viaţă lor socială.
Figura 4. 3: Gradul de mulţumire privind viaţa socială
Viaţă personală şi socială a oamenilor se încadrează în tiparele normale. Cauzele
înţelegerii sau a neînţelegerii dintre oameni nu au relevanţă pentru acest studiu, important
este observarea răspunsurilor.
4. Cum apreciaţi că sunt veniturile familiei dvs.?
- 39 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Figura 4. 4: Veniturile gospodăreşti
36,6% din cei chestionaţi din localitatea Şeulia de Mureş şi 35% din cei
din Bord , susţin că veniturile lor sunt satisfăcătoare;
6,7% din persoanele din Şeulia de Mureş au răspuns că veniturile lor sunt
foarte bune, comparativ cu 0% din persoanele chestionate din Bord, care
au ales acelaşi răspuns ;
30% din şeuleni şi 35% din bordeni au venituri bune; în ambele sate 20%
din persoanele chestionate susţin că veniturile lor sunt proaste
şi 6,7% din locuitorii şeuleni au venituri foarte proaste, comparativ cu
10% din bordeni, care susţin acelaşi lucru.
Nicio persoană, din cele intervievate din Bord, nu deţine venituri foarte bune, în
general, veniturile lor sunt satisfăcătoare şi bune, în unele cazuri chiar foarte proaste.
Lipsa veniturilor sigure a o problemă, iar persoanele pensionare sunt majoritare,
banii abia ajungându-le pentru medicamente şi cele trebuincioase traiului.
5. Cum consideraţi că sunt, în prezent, condiţiile dvs. de viaţă comparativ cu cele de
acum un an?
- 40 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
26,6
13,4 16,623,4
10
2515
35
1510
0102030405060708090
100
La fel caanul
trecut
Mai bune Mult maibune
Maiproaste
Mult maiproaste
Seulia de Mures
Bord
Figura 4. 5: Condiţiile de viaţă comparativ cu cele de acum un an
Răspunsurile sunt aproximativ la fel în cele două localităţi, 26,6% din cei din
prima localitate şi 25% din cei de-a doua, au răspuns că trăiesc la fel ca anul trecut;
13,4% din persoanele din Şeulia de Mureş, comparativ cu 15% din persoanele din Bord,
trăiesc în condiţii mai bune ca anul trecut.
Diferenţe apar acum, 16,6% din cei din Şeulia de Mureş şi 35% dintre cei din
Bord, trăiesc mult mai bine comparativ cu acum un an; 23,4% din persoanele chestionate
din Şeulia de Mureş şi 15% din cele din Bord, cred că condiţiile de viaţă de acum sunt
mai proaste decât acum un an şi 10% din locuitorii din ambele sate cred că condiţiile de
viaţă de acum sunt mult mai proaste decât acum un an.
Se poate observa că, în general, în ciuda traiului şi a lipsurilor mai acute din
Bord, oamenii sunt mulţumiţi de felul în care trăiesc în prezent,afirmând ca le merge mei
bine în acest an.
6. În familia dvs., dispuneţi de anumite sume de bani că fonduri de
siguranţă(economii)?
- 41 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Figura 4. 6: Economii
36,6% dintre Şeulenii chestionaţi şi 60% dintre bordeni, au răspuns afirmativ;
53,4% în Şeulia de Mureş şi 30% în Bord, au răspuns negativ şi 10% din persoanele din
ambele sate au ales să nu răspundă la această întrebare.
Banii sunt puşi deoparte pentru zile negre sau pentru îngropăciune, cum au
afirmat oamenii din cele două localităţi.
Locuitorii Bordului se gândesc mai des la aceste zile negre şi îşi economisesc
banii, lucru pe care locuitorii Şeuliei de Mureş, îl fac, dar în număr mai mic.
7. Cât de mulţumit(ă) sunteţi de locuinţa dvs.?
Figura 4. 7: Gradul de mulţumire privind locuinţa
20% din cei din Şeulia de Mureş şi 20% din Bord, sunt foarte mulţumiţi de casa
lor; 53,4% din Şeulia de Mureş şi 55% din Bord, sunt destul de mulţumiţi de locuinţa
- 42 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
lor; 20% din Şeulia de Mureş şi 15% din Bord, nu prea sunt mulţumiţi de gospodăria
lor şi 6,6% din cei din Şeulia de Mureş şi 10% din cei Bord, afirmă că sunt deloc
mulţumiţi de locuinţa lor.
S-ar dori condiţii mai bune, facilităţile lipsesc, mai ales în satul Bord, unde
racord la apă nu există, de canalizare nici nu se mai pune problema, vârsta mai înaintată a
persoanelor din Bord, nu le mai permite să se ocupe de repararea şi consolidarea caselor.
Dar, cu toate acestea, gradul de mulţumire e mai ridicat în Bord decât e în Şeulia de
Mureş.
8. Unde se află closetul dvs.?
La această întrebare răspunsurile au fost în proporţie de 100% în satul Bord, ‚În
curte’, toţi cei chestionaţi şi toate gospodăriile din sat au toaleta în curte, situaţia, însa, nu
se prezintă la fel şi în Şeulia de Mureş, unde, într-adevăr, marea majoritate a
gospodăriilor, au toaleta în curte, însă, există cazuri în care în unele gospodării deţin şi
toaletă în curte cât şi în interiorul casei.
Persoanele care au afirmat că deţin toaleta şi în interiorul casei, sunt preotul,
primarul şi unii gospodari mai tineri care şi-au realizat şi propria reţea de canalizare şi
racord particular la apă.
9. Care este situaţia locuinţei în care staţi, în privinţa următoarelor utilităţi?
Figura 4. 8: Racord la apă , canalizare, gaze naturale şi electricitate
- 43 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Cum am menţionat şi mai sus, ambele sate au racord la electricitate şi la gaze
naturale, însă, racord la apă potabilă, există doar în prima localitate, în Şeulia de Mureş,
dar şi aici, doar 45% din cei chestionaţi au această facilitate, ceea ce nu se poate spune la
fel şi despre localitatea Bord, unde, în prezent, nu există reţea de apă şi nici în planurile
de viitor a Consiliului Local nu se prevede că acest lucru se va realiza.
La reţeaua de apă potabilă, în Şeulia de Mureş, sunt legate doar gospodăriile
aflate de-a lungul drumului principal, pe străzile secundare încă nu s-au finalizat lucrările.
Racord la canalizare nu există în niciunul din cele două sate, însă, în unele
gospodării şi-au făcut oamenii propriile canalizări, prin propriile eforturi.
În toate celelalte gospodării, apa provine din fântâni, nu s-au făcut studii pentru a
determina calitatea ei, dar sătenii susţin că „e cea mai bună”.
- 44 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
10. Aveţi:
Figura 4. 9: Graficul privind posesia de aparatură electrocasnică
Se poate observa că populaţia din Bord deţine, într-un grad mai ridicat produse
electrocasnice decât populaţia din Şeulia de Mureş (maşină de spălat, frigider, televizor,
radio).
Chiar şi numărul de abonaţi la reţeaua de telefonie fixă este mai mare aici. Dar,
de precizat că, reţeaua de telefonie fixă, aparţine, de fapt, unei companii de telefonie
mobilă (Zapp).
În ceea ce priveşte, numărul de telefoane mobile, calculatoare şi Internet, în
Bord, acestea fie sunt in număr mult mai mic, fie lipsesc.
- 45 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
11. De unde primiţi informaţii despre ce se întâmplă în ţară şi în lume? 80
Figura 4. 10: Sursele de informare despre ce se întâmplă în ţară şi în lume
Cea mai mare apreciere o are televizorul, 70% dintre persoanele din Şeulia de
Mureş au apreciat acest lucru şi cei din Bord au susţinut în majoritate că televizorul le dă
cele mai multe informaţii.
Radioul este şi el o sursă importantă de unde oamenii îşi preiau informaţiile, el
ocupând, alături de televizor,primele poziţii, 60% din şeuleni, apreciază radioul că fiind
o sursă importantă de ştiri, la fel gândind şi 80% dintre bordeni.
Ziarele sunt citite în egală măsură de locuitorii celor două sate, 40% din
persoanele din ambele sate, admit că preiau informaţii şi din ziare.
Accesarea internetului se face doar de către persoanele din Şeulia de Mureş care
au afirmat că sunt conectaţi la reţeaua de internet, respectiv 5% dintre aceştia preiau
informaţii de pe internet.
În proporţie mai mică, sătenii din ambele sate recunosc că află ştiri „de prin
vecini”, respectiv 15% din şeuleni şi 10% din bordeni.
Ce se poate observa, este că, bordenii sunt mult mai interesaţi de a se pune la
curent cu ultimele ştiri, procentul lor demonstrează că se uită mai mult la televizor şi
ascultă mai mult la radio, decât o fac şeulenii, deşi sunt mai izolaţi, acest lucru nu pare a
fi o piedică în calea cultivării populaţiei.
13. Ce mijloace de transport în comun există la dvs. în sat?
80 la aceată întrebare subiecţii puteau bifa de la unul până la cinci răspunsuri, astfel, procentajele din grafic reprezintă totalitatea răspunsurilor înregistrate
- 46 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Răspunsul, pe cât de simplu, pe atât de negativ. Nu există mijloace de transport
in comun în niciunul din cele două localităţi.
În cazul în care se doreşte să se călătorească cu mijloace de transport în comun,
oamenii trebuie să meargă pe jos până la drumul naţional 14A care face legătura dintre
cele două oraşe apropiate celor două localităţi, Târnăveni şi Iernut, şi acolo trebuie să
aştepte maşinile.
14. Dispuneţi de mijloc de transport particular? 81
Figura 4. 11: Graficul mijloacelor de transport particulare
20% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 255 din cele din Bord, nu
deţin niciun mijloc de transport particular;
10% din cele din Şeulia de Mureş şi 1% din cele din Bord, deţin
tractoare;
cu bicicleta circulă 30% din persoanele chestionate din Şeulia de Mureş
şi 35% din cele din Bord ;
au maşină 37% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 10% din cele din
Bord;
şi cu căruţa circulă 20% din persoanele din Şeulia de Mureş şi 25% din
cele din Bord.
15. Câte surse de venit aveţi la dvs. în locuinţă şi câte persoane locuiţi?
81 la aceasta întrebare a fost permis să se bifeze mai multe variante, în funcţie de mijloaceel de transpot pe care le deţine fiecare persoană în parte
- 47 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
În localitatea Bord, din cele 20 de persoane chestionate, 35% sunt salariate, (7
persoane din 20 sunt salariate, 3 din acestea au doar o sursă de venit în familie, cu care se
întreţin de la 2 la 4 membrii, celelalte 4 mai au, în gospodărie şi alte surse de venit, ale
altor membrii, în alte gospodării mai existând ca sursă de venit alocaţia şcolară a
copiilor).
65% din persoanele chestionate din Bord sunt pensionare, având doar sursa lor
de venit, în unele cazuri pe cea a soţului/soţiei, în marea majoritate, familiile sunt
formate doar de doi membrii, ambii pensionari.
În Şeulia de Mureş, din cele 30 de subiecţi intervievaţi, 54% sunt pensionari, (16
persoane, dintre care jumătate sunt singuri şi trăiesc din propria pensie şi cealaltă
jumătate însumează două surse de venit, ambele pensii).
46% din persoanele din Şeulia de Mureş sunt salariate, mai mult de jumătate
având pe lângă salar, ca sursă de venit, şi alocaţia copiilor.
16-17. Sunteţi înscrişi la medicul de familie? Unde se află cabinetul medicului dvs.
de familie?
Locuitorii ambelor sate sunt, în proporţie de 99%, înscrişi la medicul de familie,
însă, după cum s-a menţionat şi mai sus, cabinete medicale nu există în niciunul din cele
două sate.
18. Practicaţi agricultura?
În Şeulia de Mureş, 40% din cei intervievaţi practică agricultura la scară mai
mare (deţin pământ arabil cu suprafaţa peste 1 ha, pe care îl lucrează), restul de 60% sunt
persoane care practică agricultura în grădină sau pe teren arabil cu suprafaţă mai mică de
un hectar.
- 48 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Figura 4. 12: Practicarea agriculturii în Şeulia de Mureş
Din totalul de 30 de persoane, 37% deţin fie vie, fie pădure, pe lângă teren
arabil.
În Bord, doar 45% din persoanele chestionate practică agricultura pe terenuri cu
suprafaţă mai mare de 1 ha, restul de 54% practică doar în grădină sau pe câmp, pe o
suprafaţă mai mică de un ha.
Figura 4. 13: Practicarea agriculturii în Bord
Din total, 60% deţin, pe lângă teren arabil, şi vie sau pădure.
19. Există cineva la dvs. în gospodărie care este asociat(ă), sau are în proprietate o
afacere particulară?
Din totalul de persoane din ambele sate, doar 4 persoane (8%) au afirmat că în
familia lor există persoane care au o afacere proprie şi aceste persoane sunt din Şeulia de
Mureş, în Bord neexistând, din persoanele chestionate, nicio persoană care să deţină o
afacere particulară.
- 49 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
20. Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o fermă/exploataţie proprie?
Figura 4. 14: Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o fermă/exploataţie proprie?
În niciunul din cele două sate nu sunt prea multe dorinţe de a înfiinţa vreo fermă
în perioada următoare, în ambele localităţi 60% din cei chestionaţi nu au niciun interes de
a acţiona, pe viitor, în acest sens.
Doar 20% din persoanele din Şeulia de Mureş au în plan înfiinţarea unei
ferme/exploataţie agricolă, comparativ cu 10% din persoanele din Bord, care au acelaşi
plan
Totuşi, procentajul celor care nu ştiu dacă li se va ivi ocazia de a înfiinţa vreo
fermă/exploataţie agricolă este mai ridicat decât al celor care doresc să înfiinţeze,în Bord,
cel puţin, 30% din persoanele chestionate din Bord, au răspuns ‚Nu ştiu’ la această
întrebare.
21. Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o firmă/afacere proprie?
Figura 4. 15: Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o firmă/afacere proprie?
- 50 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Situaţia, în acest caz, este cumva similară, întrebării precedente, astfel, 60% din
persoanele din ambele date au declarat că nu au nicio intenţie de a vreo firmă sau afacere
proprie în următoarea perioadă.
24% din locuitorii Şeuliei de Mureş au răspuns pozitiv la această
întrebare comparativ cu 10% din cei din Bord
şi 16% din cei din Şeulia de Mureş şi 30% din cei din Bord, nu ştiu dacă
vor ajunge să aibă afacere proprie în perioada următoare.
22. În perioada următoare, de ce anume vă temeţi cel mai mult pentru dvs. şi
familia dvs.?
Figura 4. 16: În perioada următoare, de ce anume vă temeţi cel mai mult pentru dvs. şi familia dvs.?
(Şeulia de Mureş)
La această întrebare, li s-a cerut subiecţilor să precizeze pentru fiecare opţiune în
parte (creştere de preţuri, impozite, şomaj şi criminalitate) cât de mult le influenţează
viaţa, mult, puţin sau deloc.
Pentru persoanele din Şeulia de Mureş, factorul care le provoacă cel mai mult
nelinişte este creştere de preţuri (60%), urmată îndeaproape de teama de impozite (55%)
şi criminalitate (40%)82.
Şomajul reprezintă o ameninţare doar pentru persoanele salariate care au răspuns
chestionarului.
82 De menţionat ar fi faptul că în ultima perioadă în Şeulia de Mureş au avut loc o serie de jafuri şi chiar şi o crimă, lucruri care au influenţat răspunsurile la această întrebare
- 51 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Pentru persoanele chestionate din Bord, cea mai mare teamă o provoacă
creşterea impozitelor (75%), urmată de creşterea de preţuri (65%) şi de criminalitate
(45%).
Şomajul nu reprezintă nicio mare teamă, decât pentru persoanele salariate care
au răspuns chestionarului, la fel ca şi în Şeulia de Mureş.
Figura 4. 17: În perioada următoare, de ce anume vă temeţi cel mai mult pentru dvs. şi familia dvs.?
(Bord)
23. Credeţi că e important sau nu ca :
Animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă;
Oamenii care chinuie animalele să fie pedepsiţi;
Animalele de curte să fie anesteziate înainte de a fi sacrificate?
Din păcate, oamenii de la ţară nu acordă o prea mare importanţă bunăstării
animalelor şi drepturilor acestora, din acest punct de vedere, situând-se încă departe de
opiniile europene.
Recunosc că animalele necesită condiţii bune de viaţă în proporţie de 46%, însă
cred că este deloc important ca animalele să fie anesteziate înainte de a fi sacrificate
( 40%) şi cred că nu e prea important ca oamenii acre chinuie (intenţionat) animalele, să
fie pedepsiţi (34%).
- 52 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Figura 4. 18: E important sau nu ca : Animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă; Oamenii
care chinuie animalele să fie pedepsiţi; Animalele de curte să fie anesteziate înainte de a fi
sacrificate? (Şeulia de Mureş)
În cazul Şeuliei de Mureş părerile sunt amestecate în ceea ce priveşte cele trei
enunţuri, însă,în cazul Bordului, părerile sunt mai compacte, 70% din persoane consideră
că foarte important ca animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă şi că oamenii
care chinuie animalele să fie pedepsiţi. În ceea ce priveşte celelalte răspunsuri, au
înregistrat doar 10% procente în ambele cazuri.
Figura 4. 19: E important sau nu ca: Animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă; Oamenii care
chinuie animalele să fie pedepsiţi; Animalele de curte să fie anesteziate înainte de a fi sacrificate?
(Bord)
- 53 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Totuşi 40% dintre aceştia consideră a nu fi prea important ca animalele de curte
să fie anesteziate înainte de a fi sacrificate.
Restul de 60 de procente este împărţit în mod egal celorlalte răspunsuri,
respectiv, câte 20 de procente pentru ‚Foarte important’, ‚Destul de important’ şi ‚Deloc
important’.
24. Cine sacrifică animalele la dvs. în gospodărie? 83
Marea majoritate a ales să răspundă că ei sunt responsabili cu sacrificatul
animalelor, uneori această muncă împărţindu-se, soţul fiind responsabil cu sacrificatul
animalelor de talie mai mare, iar soţia de păsările de curte. Acest răspund, însă, nu e
general, o parte din cei chestionaţi, nu sacrifică animale, de acest lucru ocupându-se alţi
membri ai familiei, uneori apelând la vecini sau cunoscuţi.
Figura 4. 20: Cine sacrifică animalele în gospodărie
83 La această întrebare li s-a permis oamenilor să aleagă mai multe variante de răspuns.
- 54 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
3.3. Partea a-II-a
Întrebările din această parte încearcă să surprindă atitudinile pe care le au
locuitorii celor două sate faţă de Europa şi Uniunea Europeană, să sintetizeze diferenţele
dintre satele lor şi satele europene, să surprindă imaginea generală a ruralului românesc
asupra Uniunii Europene şi integrării României în structurile europene.
1. Ce este Europa?84
Răspunsurile la această întrebare denotă o uşoară confuzie a sătenilor asupra
înţelesului de Europa, mulţi dintre aceştia confundă Europa cu Uniunea Europeană.
Răspunsurile sunt variate, unii înţelegând prin Europa doar un continent, pentru
unii continentul în care trăiesc, pentru alţii Europa e o necunoscută: „după câtă geografie
ştiu, Europa este un conglomerat de state care trăiesc civilizat şi liber”, (bărbat, Bord,
80 de ani),
„Tot aud de ea, dar nu ştiu ce e, dar dacă vine Europa asta o să ne fie mai bine
că am avut destul rău”, (femeie, Şeulia de Mureş, 87 ani. )
Unele persoane au o definiţie mai metaforică asupra Europei, şi anume „ Europa
este un pahar şi Uniunea Europeană este spuma din pahar formată din statele care îl
compun,” (femeie, Şeulia de Mureş, 60 de ani).
Primarul şi preotul din Şeulia de Mureş, evident persoanele cu cultură generală
mai dezvoltată susţin că Europa este „ lagărul de civilizaţie al lumii vechi care în prezent
caută o reconciliere a tuturor cetăţenilor care fac parte din această uniune şi nu
numai...” (preot, Şeulia de Mureş, 55 de ani.),
„Din punctul meu de vedere aş spune că Europa este ca o mare insulă la care
toate statele au dreptul şi pot să acceadă. Depinde de voinţa popoarelor de ambiţia lor şi
de durata în care doresc să o facă. Este o mare familie în care cei ce doresc şi vor, au un
loc al lor propriu”, (primar, 45 de ani).
84 Întrebările din această parte sunt preluate din: Mălina Voicu, Cât de european este satul românesc?, www.dilemaveche.ro/index.hp?nr=173&cmd=articol&id=5792 , accesat martie 2007.
- 55 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
2. Cum vă imaginaţi că arată satele din ţările membre ale Uniunii Europene?
Satul european este bogat şi frumos, oamenii trăiesc bine, au mai multe condiţii
şi infrastructură este foarte dezvoltată. Se poate observa că sătenii s-au referit mai mult la
dezvoltarea economică a satului european.
În general oamenii susţin că satele europene sunt mult mai frumoase,mai
dezvoltate din toate punctele de vedere, mai curate, mai prospere; „mai frumoase,
asfaltate, cu canalizare, cu internet, cu transport în comun”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 35
de ani);
„Şosele, apă curentă, gaz, electricitate, mijloace de transport şi cu pensii mai
mari, condiţii foarte bune de trai”, (bărbat, Bord, 61 de ani);
„Curate, în care agricultura se face mecanizat, nivelul economic mare, crescut
şi populaţia mai educată, cu un nivel mai crescut al culturii”, (bărbat Şeulia de Mureş, 25
de ani);
„Am auzit că acolo nu merg oamenii la sapă pe hotar cum mergem noi”, (femeie
Şeulia de Mureş, 63 de ani).
Un număr destul de mare din persoanele chestionate şi-au rezervat dreptul de a
nu răspunde la această întrebare pe motivul că nu ştiu.
3. Comparaţi satul dvs. cu un sat european.
Raportându-se la ce au auzit şi văzut la televizor cu privire la satele europene,
răspunsul general a fost că satul lor nu poate fi comparat cu un sat european, satul lor
fiind cu mult sub nivelul satelor europene.
„Diferenţă dintre cer şi pământ”, (bărbat, Bord, 61 de ani);
„ Satul nostru pe lângă un sat european e ca şi un copil pe lângă un părinte”,
(femeie, Şeulia de Mureş, 86 de ani);
„ Foarte multe diferenţe; în satele europene sunt şosele şi la noi nici măcar
drumul nu este pietruit, nu exista o şcoală , nu avem un pod bun”, (bărbat, Bord, 21 de
ani);
„ Nu se poate compara. Motivul: raportul cetăţean şi societatea civila în ţările
europene plus respectarea legilor date de către consilii sunt respectate, pe când la noi
orice lege se încalcă”, (preot, Şeulia de Mureş ).
- 56 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Sunt şi câteva impresii mai pozitive ale satului românesc, gradul de poluare nu
este atât de ridicat.
„Aerul e mai curat la noi, singurul aspect pozitiv la noi”, (bărbat, Bord, 50 de
ani), „ satul meu nu îl consider rău. Trebuie să te bucuri de satul tău. E mai slab, de
categoria a treia. Toţi românii vor să comande dar nici unul nu vrea să asculte. Mai e
mult până le ajungem pe cele europene. Ne trebuie o conducere bună”, (bărbat, Bord, 80
de ani).
Satul lor nu poate fii comparat cu un sat european pentru că nu e dezvoltat din
punct de vedere economic, lipsurile din propriul sat: drumuri asfaltate, canalizare, reţea
de apă, mijloace de transport în comun, lipsa unei dispensar, a unei farmacii, a unui
magazin aprovizionat cu un număr mai mare de produse şi a unei şcoli pentru copii (în
Bord) şi multe altele, nu lipsesc satelor europene, iar faptul că sunt prezente în cele două
sate, înseamnă că satele nu se pot compara cu cele europene.
4. Cât de european este satul dumneavoastră?
Impresia negativă continuă să se păstreze ca şi în celelalte întrebări, majoritatea
persoanelor afirmând că satul lor nu este deloc european (50% din cei chestionaţi susţin
ca satul lor este aproape deloc european).
„ Strada noastră e frumoasa dar nu e europeana”, (femeie, Şeulia de Mureş, 70
de ani).
„ În procent de 30% este european. Suntem conectaţi la apa potabilă, începem
să păstram curăţenia şi se creează microferme”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 24 de ani).
„ La marginea marginilor, dar în curs de europenizare”, (bărbat, Şeulia de
Mureş, 30 de ani).
5. Care sunt diferenţele dintre România şi ţările Uniunii Europene?
Impresia generală este ca sunt multe diferenţe, astfel „ acolo totul e perfecţionat,
aici săracii oameni dacă nu mai pot tine o vacă şi un cal, mor. Dar pe de alta parte unii au
maşini străine, iar alţii mor de foame.” (bărbat, Bord, 81 de ani.)
„ În primul rând, o diferenţa majora o constituie nivelul economic scăzut, gradul
de civilizaţie mediocru şi mentalitatea co-naţionalilor mei. ‚o cauza a acestor
- 57 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
‚handicapuri’ este faptul că trăim într-o ţară din vechiul bloc comunist”, (bărbat, Şeulia
de Mureş, 32 de ani).
„ Aici nu sunt locuri de muncă, există prea mulţi patroni care nu se comportă
corect cu angajaţii”, (femeie, Şeulia de Mureş, 37 de ani).
„ România are materie cenuşie aproape cât toate ţările UE la un loc, dar
lipseşte educaţia”, (preot, Şeulia de Mureş, 55 de ani).
„ Diferenţele sunt multe. România este o ţară săracă la nivel economic, dar
bogată în tradiţii, relief, cultură şi minciuni”, (femeie, Şeulia de Mureş, 32 de ani).
„ Corupţie mare, justiţia nu-şi face treaba”,(bărbat, Bord, 61 de ani).
„ România faţă de UE e slabă din toate punctele de vedere, excepţie fiind cel
cultural”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 52 de ani).
6. Cum credeţi că este posibilă schimbarea în România, pentru a putea ajunge la
nivelul ţărilor membre Uniunea Europeană?
Aici părerile sunt împărţite. Unii susţin ca trebuie schimbată conducerea ţării şi
doar prin acest lucru este posibilă schimbarea.
Alţii dimpotrivă, nu cred că conducerea ţării este cea care poate să producă
schimbare, ci îşi pun speranţa în generaţiile tinere, care sunt mult mai predispuse la
schimbare decât generaţiile din vechile regimuri.
„ O posibila schimbare se poate realiza de la individ la individ, plecând din
interiorul fiecărei conştiinţe că trebuie să muncim şi să nu mai stăm cu mana întinsa”,
(bărbat, Şeulia de Mureş, 55 de ani).
„ Ca să se producă schimbare, nu zice nimeni să nu se facă afaceri, dar corupţia
şi justiţia din România, dacă unul fură o găină merge la închisoare, iar unul care fură
maşini şi banii mulţi nu păţeşte nimic”, (bărbat, Bord, 80 de ani).
Schimbarea este posibila „ cu ajutorul fondurilor europene, a investiţilor
străine, prin demararea unor programe educative şi prin promulgarea unor legi mai
drastice”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 40 de ani).
Schimbarea este posibila „ prin sinceritate reciprocă”, (femeie, Şeulia de
Mureş, 32 de ani).
- 58 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
7. Ce duc românii pozitiv în Uniunea Europeană?
Imagini negative ale bogăţiei românului apar din nou în aceasta situaţie. O mare
parte din persoanele chestionate susţin că românii nu deţin nicio valoare pozitivă.
Însă, în aceeaşi măsură, o mare parte din cei chestionaţi susţin că tradiţia şi
cultura reprezintă singurele calităţi ale românilor.
„ Tradiţii, datini şi obiceiuri, muncă de calitate şi produse agricole mai bune,
crescute natural”, (femeie, Şeulia de Mureş, 30 de ani).
„ Românii, întotdeauna, au fost oameni inteligenţi, răbdători, toleranţi,
primitori, buni, harnici, inventivi, spirituali şi gospodari”, (bărbat, Bord, 50 de ani).
„ Românii sunt muncitori şi credincioşi, valori mai puţin preţuite în lume”,
(femeie, Şeulia de Mureş, 60 de ani).
„ Bucătăria româneasca e foarte apreciată de către străini, frumuseţea
locurilor, tradiţiile populare şi nivelul de pregătire intelectuala a absolvenţilor de
facultăţi”, (profesor, Şeulia de Mureş, 23 de ani).
„ Românii sunt sufletişti şi politicoşi”, (femeie, Şeulia de Mureş, 32 de ani).
8. Cum vedeţi viitorul dumneavoastră în Uniunea Europeană?
Unele persoane au o viziune mai negativă asupra viitorului. Altele au, din contră,
o viziune mai optimistă asupra viitorului, iar altele nu ştiu ce le rezerva viitorul, în special
în Uniunea Europeană.
Unele dintre motivele pentru care viitorul este văzut aşa de sumbru sunt: lipsa de
condiţiilor, a posibilităţilor şi a veniturilor insuficiente, „ Ca să mă vad în UE trebuie să
mai trăiesc încă o viaţă”, (bărbat, Bord, 83 de ani).
Lipsa entuziasmului şi a viziunii pozitive asupra viitorului este caracteristică
persoanelor înainte în vârstă, care nu mai au aşteptări mari: „ Daca as fi mai tânăra ar fi
frumos”,(femeie, Bord, 85 de ani), „ Nu mai văd niciun viitor, sunt bătrân”, (bărbat,
Şeulia, 80 de ani).
„ Până acum nu e prea rău, dar de acum încolo Dumnezeu ştie”, (femeie, Şeulia
de Mureş, 87 de ani).
Speranţele de mai bine sunt caracteristice persoanelor mai tinere: „ Sper să fie
cât mai frumos, să am bani mai mulţi, să îmi iau maşină”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 35
- 59 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
de ani.), „Sper să fie ‚roz’. Asta depinde în primul rând de mine şi de gardul meu de
adaptabilitate la noile reglementări, standarde şi norme”, ( bărbat, Şeulia de Mureş, 23
de ani).
„ Privesc spre viitor cu speranţa unui trai mai bun pentru mine şi familia mea
precum şi pentru semenii mei”, (primar, 45 de ani).
Şi persoanele puţin mai înaintate în vârsta păstrează o părere optimistă: „ în
viitor o să fie bine pentru că ne adaptam bine”, (femeie, Şeulia de Mureş, 60 de ani).
„ Sunt încrezător, mai ales în cei tineri”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 55 de ani).
9. Ce aşteptări aveţi de la Uniunea Europeană?
La această întrebare un număr destul de limitat de persoane au răspuns cu o
oarecare ironie că doresc doar sănătate şi bani.
Pe de alta parte, multe persoane au tratat aceasta întrebare cu un mai mare grad
de seriozitate, dorind, în principiu, egalitate în drepturi şi dreptate.
„ În primul rând o creştere al nivelului de trai, în al doilea rând, o mai bună
organizare a resurselor de care dispunem, învăţând de la statele deja membre, iar în
ultimul rând, încurajarea concurenţei dintre noi şi cei de afară”, (bărbat, Şeulia de
Mureş, 27 de ani)
„ Înţelegere privind acomodarea cu cerinţele europene, pentru simplu motiv că
şi ei au fost cum suntem noi acum”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 45 de ani), „să avem locuri
de muncă şi noi, oamenii de la sat şi să vină şi europenii în România, să vadă cum e să
trăieşti aici”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 37 de ani).
- 60 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
10. Dacă ar fi să votaţi acum aderarea României la Uniunea Europeană, cum aţi
vota?
Figura 4. 21: Dacă ar fi să votaţi acum aderarea României la UE, cum aţi vota?
Când li s-a cerut să motiveze răspunsul la această întrebare, cei care au răspuns
cu varianta a), „as vota pentru”, au afirmat că ar vota astfel pentru „a o duce mai bine” ,
pentru schimbare şi prosperitate.
„Să fim în rând cu ţările UE”, (bărbat, Şeulia de Mureş , 35 de ani), „ca să
putem beneficia de avantajele UE”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 61 de ani).
„ Ca să ajungem şi noi la nivelul celorlalte ţări”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 52 de
ani).
Alte persoane au ales acest răspuns fără o motivaţie anume, susţinând că , „tot
aşa o fi, mai ales pentru mine că sunt bătrână”, (femeie, Şeulia de Mureş, 85 de ani) sau
„tot ce vor ei fac [se referă la UE şi la ţările membre], să le lăsăm drum liber”, (femeie,
Şeulia de Mureş, 55 de ani).
Au existat câteva răspunsuri mai spirituale: „deoarece cred că tendinţa de
globalizare va încuraja dezvoltarea economiei, a nivelului de trai, va fi ca şi în sistemul
american”, (profesor, Şeulia de Mureş, 23 de ani), sau „de cât cu un leneş la câştig, mai
bine cu un harnic la pierdere ”, (bărbat, Bord, 80 de ani).
Motivaţia celor care au votat cu varianta b), „Aş vota contra”, în principiu, se
caracterizează prin: „ prima dată schimbarea şi după votul”, (bărbat, Bord, 60 de ani).
- 61 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Explicaţiile date de cei care au răspuns că nu ar participa la votare, denotă o
urmă de ignoranţă: „Am terminat cu astea [voturile]”, (bărbat, Şeulia de Mureş, 80 de
ani), „tot aia e ” (femeie, Şeulia de Mureş, 63 de ani).
- 62 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
3.4. Partea a-III-a
1.Câtă încredere aveţi în:
Figura 4. 22: Câtă încredere aveţi în:...?
După cum se poate observa şi din figura de mai sus, Uniunea Europeană se
bucură de multă încredere din partea locuitorilor celor două sate, obţinând 36,4% din
totalul de 100%, dar o mare parte din oameni au puţină încredere ,înregistrând un
procentaj asemănător (32,7%).
De cea mai multă încredere din partea locuitorilor celor două sate se bucură
preotul, cu 54,4%, foarte multă încredere şi 36,4% multă încredere, fapt ce demonstrează
că, încă, sentimentul religios este adânc înrădăcinat în conştiinţa oamenilor.
- 63 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Primarul şi profesorii se bucură şi ei de încredere din partea oamenilor,
înregistrând multă încredere în proporţie de 50% primarul şi 49% profesorii.
Nu la fel se poate spune şi de doctori, poliţişti şi oamenii de afaceri, au parte de
puţină încredere, toate cele trei categorii înregistrând un procent de 36,4% lipsă de
încredere din partea oamenilor.
2.Dvs. personal UE va oferă un sentiment de:
Figura 4. 23: Ce sentimente provoacă Uniunea Europeană
Oamenii privesc spre Uniunea Europeană cu speranţă mai mult decât cu
încredere, aproape cu zece procente mai mult, 72,7% speranţă comparativ cu 63,6%
încredere.
Uniunea Europeană provoacă şi nelinişte în rândul oamenilor, ne ştiind ce se va
întâmpla, ce costuri şi sacrificii presupune UE, ce schimbări vor fi necesare şi cum vor
reuşi să tracă peste toate dificultăţile. Sentimentul de nelinişte înregistrează un procent de
54,5%.
Un aspect pozitiv îl reprezintă faptul că oamenii nu sunt neîncrezători şi nici nu
resping ideea de UE, doar 27,3% din persoanele chestionate au afirmat că au un
sentiment de nelinişte şi de neîncredere.
- 64 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
3.Pentru fiecare din afirmaţiile următoare despre UE aţi putea să îmi
spuneţi care dintre ele sunt adevărate şi care sunt false?
Figura 4. 24: Adevărat/fals
La prima afirmaţie „UE e formată în prezent din 27 de state membre”, 81% din
cei chestionaţi au răspuns afirmativ şi 19% au declarat că nu ştiu dacă este adevărat sau
nu şi nu a existata nicio persoană care să răspundă negativ.
La cea de-a doua afirmaţie „membrii Parlamentului European sunt aleşi în mod
direct de către cetăţenii UE”, 59% au răspuns că nu ştiu dacă acest lucru este adevărat sau
nu şi 41% au răspuns că este adevărat.
S-a putut observa că oamenii au ales să răspundă că nu au cunoştinţă despre
veridicitatea afirmaţiei decât să afirme că este fals. Marea majoritate au recunoscut că
habar dacă afirmaţia este adevărată sau falsă şi au dat acel răspuns pe baza unei simple
bănuieli.
Pentru „ UE are propriu imn” 36,4% au afirmat că nu ştiu, 27,2% au apreciat ca
fiind falsă afirmaţia şi 36,4% au afirmat că este adevărat, UE are propriu imn.
- 65 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
În ceea ce priveşte afirmaţia „ultimele alegeri pentru Parlamentul European au
avut loc în iunie 2002, 91% au răspuns că nu ştiu dacă este adevărat sau nu, 9% au
răspuns cu fals şi nincio persoană nu a dat vreun răspuns afirmativ.
Acest lucru demonstrează faptul că oamenii au răspuns la întrebări pe baza unor
bănuieli, fără a fi siguri de adevăr.
4. Cunoaşteţi reglementările legale privind:
Figura 4. 25: Cunoaşteţi reglementările UE?
63,6% au afirmat că au cunoştinţă despre reglementările UE cu privire la
condiţiile necesare obţinerii e lapte şi carne, dar nu au putut preciza cu exactitate care ar
fi acestea.
45,5% din persoane au auzit de reglementările UE privind viile hibrid, dar nici în
acest caz, nu au putut preciza care sunt aceste cu exactitate.
Sursa de informare privind aceste reglementări sunt, în general, reprezentată de
televizor.
- 66 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
5. Aţi fii de acord cu introducerea unor restricţii privind:
Figura 4. 26: Sunteţi de acord cu reglementările UE?
Dacă în cazul reglementărilor europene privind introducerea de condiţii de
igienă privind obţinerea de lapte şi carne, oamenii sunt, într-o oarecare măsură de acord
(45,5%), în ceea ce priveşte introducerea reglementărilor privind viile hibrid, 72,7% sunt
împotrivă.
Marea majoritate care se opune este reprezentată de locuitorii din satul Bord,
pentru care cultura de viţă de vie este importantă, nefiind dispuşi să investească banii şi
timp în vii hibride „care nu produc la fel de bine ca viile noastre, româneşti”.
6. Cum vă aşteptaţi să fie viaţa în localitatea dumneavoastră
după aderarea ţării la Uniunea Europeană
Figura 4. 27: Cum vă aşteptaţi să fie viaţa în localitatea dumneavoastră după aderarea ţării la
Uniunea Europeană?
- 67 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
70% din persoanele care au răspuns la această întrebare, îşi doresc să ducă o
viaţă mai bună în Uniunea Europeană, 20% sunt de părere că lucrurile vor rămâne la fel,
chiar dacă România va adera la UE.
Doar un mic procent de 8% crede că lucrurile se vor înrăutăţi şi 2% au răspuns
că nu ştiu cum va evolua viaţa lor în UE.
7. Credeţi că va fi mai bine ...?
Figura 4. 28: După cât timp credeţi că va fi mai bine?
Oameni cred că situaţia se va îmbunătăţi după ce va trece o perioadă de timp mai
lungă, de la aderarea României la UE. 55% din oameni sunt de părere că lucrurile vor
deveni vizibil mai bune după o perioadă de timp mai lungă de 5 ani. Un număr destul de
ridicat de persoane nu ştiu când va fi vizibilă schimbarea în bine, în România, 27%
răspunzând cu nu ştiu, 10% cred că va fi mai bine chiar după trecerea primului an, adică
anul 2007, iar un procent de 8% din oameni au răspuns că va fi mai bine după 4-5 ani.
- 68 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
8. Credeţi că prin intrarea României în Uniunea Europeană:
Figura 4. 29: Credeţi că prin intrarea României în Uniunea Europeană:
- 69 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
În ceea ce priveşte posibilitatea de a continua să se vândă produse obţinute în
propria gospodărie, marea majoritate a oamenilor, sunt de părere că acest lucru nu va mai
putea fi posibil, 72,7% răspunzând că şansele de a mai realiza acest lucru vor scădea.
Prin intrarea României în Uniunea Europeană, subvenţiile pentru agricultori vor
creşte, în părerea persoanelor chestionate, 63,6% afirmând acest lucru, 8,9% cred că
aceste vor continua să rămână la fel şi 27,5% nu ştiu ce se va întâmpla cu acestea.
Posibilităţile de a pune pe picioare propria fermă agricolă /zootehnică ar creşte,
susţin 63,6% din persoane, 18,2% cred că situaţia va rămâne la fel, iar 19,2% nu ştiu ce
se va întâmpla.
Ce este de remarcat la ultimele două afirmaţii, faptul că nimeni nu a afirmat că
ar existe şanse ca subvenţiile pentru agricultori şi posibilităţile de a pune pe picioare
propria fermă, ar scădea.
54,5% din persoane cred, că prin integrarea României la UE, veniturile
gospodăriei lor vor creşte, 27,3% cred că vor scădea, 18,2% cred că vor rămâne la fel şi
11% nu ştiu ce se va întâmpla cu veniturile lor după integrare.
Şansele tinerilor din sat de a găsi un loc de muncă vor creşte, susţin 63,6% dintre
persoane, 27,5% cred că vor rămâne la fel, 8,9% nu ştiu ce se va întâmpla şi 0% susţin că
vor scădea.
9. Dintre următoarele programe de dezvoltare, de care aţi auzit?
Figura 4. 30: Dintre următoarele programe de dezvoltare, de care aţi auzit?
- 70 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Toate persoanele care au participat la sondajul de opinie, au auzit de Programul
SAPARD al Uniunii Europene, în schimb, doar 27,3% au auzit de Fondul Român de
Dezvoltare Socială şi 45,5% au auzit de Programul de Dezvoltare Rurală al Băncii
Mondiale.
Televizorul este mijlocul de informaţie de unde oamenii au auzit de aceste
programe, dar natura informaţiei fiind de suprafaţă, puţine persoane, fiind capabile de a
descrie mai detaliat aceste programe şi funcţiile lor.
- 71 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Concluzii
Această lucrare a încercat să surprindă impresiile oamenilor de la sat cu privire
la Uniunea Europeană, în mare parte, a reuşit acest lucru.
Această nouă provocare, numită Uniunea Europeană, şi-a întins aripile
protectoare şi asupra României. Poate că ţăranul român încă nu simte acest lucru dar cu
siguranţă se va întâmpla în curând.
Din studiul de caz reiese faptul că şi oamenii de la sat au cunoştinţă despre
Uniunea Europeană, ştiu ca nu va fi uşor, dar cu toate acestea o aşteaptă, având speranţa
unei vieţi mai bune şi a unui viitor cu mai multe posibilităţi şi facilităţi pentru tineri.
Încă nu sunt acceptate unele prevederi serioase ale Uniunii Europene, cum ar fi:
condiţii pentru animale sau anestezierea înainte de sacrificarea animalului, condiţii de
igienă pentru obţinerea cărnii sau a laptelui, care adesea devin subiecte de glumă.
Mai există dificultăţi în înţelegerea anumitor lucruri, cum ar fi: Uniunea
Europeană nu „împrăştie” bani, ci oferă bani prin cofinanţare; nu se va băga în casa
omului ca să îi dicteze ce să facă şi cum să facă, ce să mănânce, ce să gândească sau ce să
vorbească.
Acestea sunt doar câteva din neînţelegerile mai des întâlnite în rândul
locuitorilor celor două sate şi a altora în general.
Drumul până la aderarea la Uniunea Europeană s-a încheiat, dar a început un alt
drum, dacă nu la fel, poate mai greu de parcurs. Ţăranul român trebuie să se aventureze şi
pe acesta. În ce fel va reuşi să parcurgă şi acest drum, se va vedea doar odată cu trecerea
timpului. Cert este că singur nu va reuşi, are nevoie de susţinere, de informaţii, de
încurajare. Odată ce acest lucru va fi conştientizat de toată lumea le fel, poate lucrurile
vor evolua spre mai bine.
- 72 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Anexa
Chestionarul aplicat în cele două localităţi Şeulia de Mureş şi Bord
Partea I
1. Cât de mulţumit(ă) sunteţi de satul dvs.?
a) Foarte mulţumit(ă)
b) Destul de mulţumit(ă)
c) Nu prea mulţumit(ă)
d) Deloc mulţumit(ă)
2. Cât de mulţumit(ă) sunteţi de felul în care trăiţi?
a) Foarte mulţumit(ă)
b) Destul de mulţumit(ă)
c) Nu prea mulţumit(ă)
d) Deloc mulţumit(ă)
3. Cât de mulţumit(ă) sunteţi de viaţa dvs. socială (relaţiile cu vecinii, familia,
prietenii, colegii)?
a) Foarte mulţumit(ă)
b) Destul de mulţumit(ă)
c) Nu prea mulţumit(ă)
d) Deloc mulţumit(ă)
4. Cum apreciaţi că sunt veniturile familiei dvs.?
a) Satisfăcătoare
b) Foarte bune
c) Bune
d) Proaste
e) Foarte proaste
- 73 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
5. Cum consideraţi că sunt, în prezent, condiţiile dvs. de viaţă, comparativ cu cele
de acum un an?
a) La fel ca anul trecut
b) Mai bune
c) Mult mai bune
d) Mai proaste
e) Mult mai proaste
6. În familia dvs., dispuneţi de anumite sume de bani ca fonduri de
siguranţă(economii)?
a) Da
b) Nu
c) Nu răspund
7. Cât de mulţumit(ă) sunteţi de locuinţa dvs.?
a) Foarte mulţumit(ă)
b) Destul de mulţumit(ă)
c) Nu prea mulţumit(ă)
d) Deloc mulţumit(ă)
8. Unde se află closetul dvs.?
a) În curte
b) În casă
c) Nu avem
9. Care este situaţia locuinţei în care staţi, în privinţa următoarelor utilităţi?
Electricitate
a) Avem
b) Nu avem
Racord la gaze naturale
a) Avem
- 74 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
b) Nu avem
Racord la apă
a) Avem
b) Nu avem
Racord la canalizare
a) Avem
b) Nu avem
10. Aveţi :
Maşină de spălat
a) Da
b) Nu
Frigider
a) Da
b) Nu
Televizor
a) Da
b) Nu
Radio
a) Da
b) Nu
Telefon fix
a) Da
b) Nu
Telefon mobil
a) Da
b) Nu
Calculator
a) Da
b) Nu
Internet
- 75 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
a) Da
b) Nu
11. De unde primiţi informaţii despre ce se întâmplă în ţară şi în lume?
De la televizor
a) Da
b) Nu
Radio
a) Da
b) Nu
Ziare
a) Da
b) Nu
Internet
a) Da
b) Nu
De la vecini
a) Da
b) Nu
12. La dvs. în sat există:
Bibliotecă
a) Da
b) Nu
Cămin cultural
a) Da
b) Nu
Cinematograf
a) Da
b) Nu
Oficiu poştal
- 76 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
b) Da
c) Nu
13. Ce mijloace de transport există la dvs. în sat?
Autobus
a) Da
b) Nu
Maxi-taxi
a) Da
b) Nu
14. Dispuneţi de mijloc de transport particular?
Maşină
a) Da
b) Nu
Căruţă
a) Da
b) Nu
Bicicletă
a) Da
b) Nu
Tractor
a) Da
b) Nu
Altele
a) Da
b) Nu
15. Câte surse de venit aveţi la dvs. în locuinţă şi câte persoane locuiţi?
16. Sunteţi înscrişi la medicul de familie?
- 77 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
a) Da
b) Nu
17. Unde se află cabinetul medicului dvs. de familie?
a) În satul în care locuiţi
b) În altă localitate
18. Practicaţi agricultura?
a) Da
b) Nu
19. Există cineva la dvs. în gospodărie care este asociat(ă), sau are în proprietate o
afacere particulară?
a) Da
b) Nu
20. Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o fermă/exploataţie proprie?
a) Da
b) Nu
21. Plănuiţi ca în următorii ani să înfiinţaţi o firmă/afacere proprie?
a) Da
b) Nu
22. În perioada următoare, de ce anume vă temeţi cel mai mult pentru dvs. şi familia
dvs.?
Creştere de preţuri
a) Da
b) Nu
Impozite
a) Da
- 78 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
b) Nu
Şomaj
a) Da
b) Nu
Criminalitate
a) Da
b) Nu
23. Credeţi că e important sau nu ca:
Animalele de curte să aibă condiţii bune de viaţă
a) Foarte important
b) Destul de important
c) Nu prea important
d) Deloc important
Oamenii care chinuie animalele să fie pedepsiţi?
a) Foarte important
b) Destul de important
c) Nu prea important
d) Deloc important
Animalele de curte să fie anesteziate înainte de a fi sacrificate?
a) Foarte important
b) Destul de important
c) Nu prea important
d) Deloc important
24. Cine sacrifică animalele la dvs. în gospodărie?
a) Eu
b) Altcineva din gospodărie
c) Altcineva din afara gospodăriei
- 79 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Partea a-II-a
În părerea dvs.:
1. Ce este Europa?
2. Cum vă imaginaţi că sunt satele din ţările membre UE?
3. Comparaţi satul dvs. cu un sat european.
4. Cât de european credeţi că e satul dvs.?
5. Care sunt diferenţele dintre România şi ţările membre UE?
6. Cum credeţi că este posibilă schimbarea în România, pentru a putea ajunge la
nivelul ţărilor membre UE?
7. Ce duc românii pozitiv în UE?
8. Cum vedeţi viitorul dvs. în UE?
9. Ce aşteptări aveţi de la UE?
10. Dacă ar fi să votaţi (acum) aderarea României la UE, cum aţi vota? Şi de ce?
a) Aş vota pentru
b) Aş vota contra
c) Nu ştiu
d) Nu aş participa
Partea a-III-a
Bifaţi cu X răspunsul care vă convine cel mai mult.
1. Câta încredere aveţi în :
UE
Deloc
F putina
Putina
Multa
F multa
Nu ştiu
Oamenii de afaceri
- 80 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Deloc
F putina
Putina
Multa
F multa
Nu ştiu
Poliţiştii din sat
Deloc
F putina
Putina
Multa
F multa
Nu ştiu
Doctorul dvs.
Deloc
F putina
Putina
Multa
F multa
Nu ştiu
Profesorii din sat
Deloc
F putina
Putina
Multa
F multa
Nu ştiu
- 81 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Preotul dvs.
Deloc
F putina
Putina
Multa
F multa
Nu ştiu
Primarul dvs.
Deloc
F putina
Putina
Multa
F multa
Nu ştiu
2. Dvs. personal UE va oferă un sentiment de:
Entuziasm
Da
Nu
Încredere
Da
Nu
Speranţă
Da
Nu
Nelinişte
Da
- 82 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Nu
Neîncredere
Da
Nu
Respingere
Da
Nu
3. Pentru fiecare din afirmaţiile următoare despre UE aţi putea sa îmi spuneţi care
dintre ele sunt adevărate şi care sunt false?
Ultimele alegeri pentru Parlamentul European au avut loc în iunie 2002?
Da
Nu
Nu ştiu
UE are propriul imn?
Da
Nu
Nu ştiu
Membrii Parlamentul European sunt aleşi in mod direct de cetăţenii UE?
Da
Nu
Nu ştiu
UE e formată în prezent de 27 state membre?
Da
Nu
Nu ştiu
- 83 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
4. Cunoaşteţi reglementările legale privind:
Condiţiile de igiena privind obţinerea de lapte şi carne
Da
Nu
Viile hibrid
Da
Nu
5. Aţi fii de acord cu introducerea unor restricţii privind:
Condiţiile de igiena privind obţinerea de lapte şi carne
Da
Nu
Viile hibrid
Da
Nu
6. Cum vă aşteptaţi să fie viaţa în localitatea dumneavoastră după aderarea ţării la
Uniunea Europeană?
Sa fie mai buna
Sa se înrăutăţească
Sa rămână la fel
Nu ştiu
7. Credeţi că va fi mai bine ...?
Din primul an
După 4-5 ani
- 84 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
După mai mult de 5 ani
Nu ştiu
8. Credeţi că prin intrarea României în Uniunea Europeană:
şansele tinerilor din sat de a găsi un loc de muncă
Ar scădea
Ar rămâne la fel
Ar creste
Nu ştiu
veniturile dvs. şi ale gospodăriei
Ar scădea
Ar rămâne la fel
Ar creste
Nu ştiu
posibilităţile dvs. de a pune pe picioare propria fermă agricolă /zootehnică
Ar scădea
Ar rămâne la fel
Ar creste
Nu ştiu
subvenţiile pentru agricultori
Ar scădea
Ar rămâne la fel
Ar creste
Nu ştiu
…şansele de a vinde produse obţinute în gospodăria dvs.
Ar scădea
- 85 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Ar rămâne la fel
Ar creste
Nu ştiu
9. Dintre următoarele programe de dezvoltare, de care aţi auzit?
Programul de dezvoltare rurală al Băncii Mondiale
Da
Nu
Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS)
Da
Nu
Programul SAPARD al Uniunii Europene
Da
Nu
- 86 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
Bibliografie
I. Cărţi şi capitole din cărţi
1. BONCIU, Florin, Paşi spre Europa, vol. I, Universitatea Româno-
Americană,februarie 2005.
2. BONCIU, Florin, Paşi spre Europa, vol. II, Universitatea Româno-
Americană,februarie 2005.
3. Broşura Fii satului Şeulia de Mureş, 2002.
4. BUŢIU, Călina Ana, Satul românesc în spaţiul social al sărăciei,Cluj-Napoca,
Presa Universitară Clujeană, 2006.
5. DĂIANU, Daniel, ”Cum intrăm în UE” in Ce vom fi în Uniune, Iaşi, Polirom, 2006.
6. DĂIANU, Daniel, VRÎNCEANU, Radu, România şi Uniune Europeană, Iaşi,
Polirom, 2002.
7. DOBRE Ana Maria, COMAN, Ramona, România şi integrarea europeană, Iaşi,
Institutul European, 2005.
8. GRIGORESCU, Dan,PĂUN, Nicolae,European Studies Today, Cluj-Napoca,
European Studioes Foundation, 1998.
9. LEISSE, Olaf, LEISSE, Utta-Kristin, Barometru de aderare:România, ed.Domino,
2005.
10. LUŢAŞ, Mihaela, Integrarea economică europeană, Bucureşti, ed. Economică,
1999.
11. JIGĂU, Mihaela (coord.),Rural Education in Romania, Bucureşti, ed.Marlink,
2002.
12. OTIMAN, Ion Păun, Restructurarea agriculturii şi dezvoltarea rurală a României
în vederea aderării la Uniunea Europeană, Timişoara, ed. Agroprint, 2000.
13. PĂUN, Nicolae, Istoria construcţiei europene, Cluj-Napoca, EFES, 1999.
14. PORUMB, Elena Marilena, ”Negocierile de aderare la Uniunea Europeană” in
Teoria şi practica negocierilor, Cluj-Napoca, EFES, 2006.
15. SANDA, Gabriel, Integrarea economiei României în Uniunea Europeană, Târgu-
Jiu, ed. Rhabon, 2003.
- 87 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
16. STÂNGACIU, Anca , România din perspectiva integării în Uniunea
Europeană,Cluj-Napoca, 2005-2006.
17. STÂNGACIU,Anca, România în contextul integrării în structurile Uniunii
Europene. Relaţiile economice româno-italiene, Cluj-Napoca, EFES, 2007.
18. VEDINAŞ, Traian , Introducere în sociologie rurală, Polirom, 2001.
19. VESE, Vasile, IVAN, Adrian, Istoria integrării europene, Presa Universitară
Clujeană, 2001.
20. VOICU, Mălina, VOICU,Bogdan , Satul românesc pe drumul către Europa,
Polirom, 2006.
II. Surse internet
1. BĂDESCU, Ilie, Structuri şi procese socio-demografice în mediul rural,
[www.acad.ro/com/pv1031/badescu.doc]
2. Caiete Social Democrate, [http://www.psd.ro/oldpsd/download/dezvoltare-
rurala.doc]
3. Comisia Comunităţilor Europene, Raport de monitorizare a stadiului pregătirii
României şi Bulgariei pentru statutul de membru UE, Bruxelles, 26.09.2006,
[http://www.insse.ro/]
4. Dezbatere naţională: Satul românesc la răscruce,
[http://www.acad.ro/com2005/doc/LumeaRurala.doc]
5. Fundaţia Pentru o Societate Deschisă România, EuroBarometrul Rural, decembrie
2002, [www.gallup.ro/romana/poll_ro/releass_ro/pr030226_ro/pr030226_ro.htm]
6. Fundaţia Pentru o Societate Deschisă România, EuroBarometrul Rural, Valori
europene în sate româneşti, 2005, [www.osf.ro/ro/publicatii.php?id_cat=4]
- 88 -
Ioana Maria Ignat Satul românesc în Uniunea Europeană
7. Fundaţia Pentru o Societate Deschisă, România, 2004, [www.osf.ro]
8. Guvernul României, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Planul
Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală ,2007-2013,
[http://www.maap.ro/pages/dezvoltare_rurala/PNS_octombrie_2006_ro.pdf]
9. Planul Naţional Strategic, 2007-2013, iunie 2006,
[http://www.maap.ro/pages/dezvoltare_rurala/PLANUL_NATIONAL_STRATEGI
C.pdf]
10. VOICU, Mălina, Cât de european este satul românesc?,
[www.dilemaveche.ro/index.hp?nr=173&cmd=articol&id=5792]
11. Ziarul „Satul românesc - sat european”, prima ediţie, mai 2005,
[http://www.infoeuropa.ro/]
12. Ziarul „Satul românesc - sat european”, a doua ediţie, decembrie 2006,
[http://www.infoeuropa.ro/]
13. Ziarul „Satul românesc - sat european”, a treia ediţie, martie 2007,
[http://www.infoeuropa.ro/docs/Satul%20românesc,%20sat%20european%20-
%20martie%202007.pdf]
- 89 -