sb in spatii edsdsxtraeuropene2
DESCRIPTION
dsdsdTRANSCRIPT
Statul bunăstării în contextualizare geografică şi istorică 2
Curs opțional - Statul bunăstării18.11.2014
Statul bunăstării în contextualizare geografică şi istorică 2
Miza SB în ceea ce este generic numit Sud (clivajul Nord-Sud, vezi E. Said, S. Amin) – America Latină, Africa, mare parte din Asia: reducerea sărăciei.
Politicile asociate SB sunt politici ale dezvoltării (?)
Diferenţele de evoluţie/ rezultate ale politicilor sociale pot fi atribuite proceselor diferenţiate de democratizare şi interconexiunea dintre condiţii istorice şi opţiunile politice anterioare (Pierson, 2001).
Dependenţa de regim – diferenţe state autoritare/ democratice.
Dezbaterile legate de globalizare.
Social Security Spending in Latin America, East Asia, Eastern Europe and the
Former Soviet Union, 1980-2000
(percent of GDP)
0
4
8
12
16
1980 1982 1984 1986 1988 1990 1992 1994 1996 1998 20000
4
8
12
16
Latin America
Eastern Europe/Central Asia
East/Southeast Asia
Education Spending in Latin America, East Asia, Eastern Europe and the
Former Soviet Union, 1980-2000
(percent of GDP)
0
1
2
3
4
5
1980 1982 1984 1986 1988 1990 1992 1994 1996 1998 20000
1
2
3
4
5
Latin America
Eastern Europe/Central Asia
East/Southeast Asia
America Latină
Statul bunăstării în contextualizare geografică şi istorică 2
America Latină.
Statul bunăstării intră în contextul analizelor politicilor de dezvoltare (ONU – dezvoltarea economică implică dezvoltare socială).
Contextul social economic şi politic al AL care a dus la forma specifică a SB:- Industrializare târzie (1930-80);- Modificarea structurii populaţiilor (rural - urban); fenomen
mai brusc în comparaţie cu spaţiul occidental;- Instabilitate politică – instabilitate instituţională;- Inegalitate de venituri severă (polarizare socială);- 1980-2000 neo-liberalismul devine paradigma dominantă a
dezvoltării; reducerea drastică a politicilor sociale.
Statul bunăstării în contextualizare geografică şi istorică 2
Analiza SB în America Latină a pus în evidenţă atât caracterul limitat al teoriilor regimurilor (GEA) sau lumilor (Castles) cât şi importanţa extinderii instrumentelor concepual-analitice pentru a include experienţe extra-europene.
Evoluţia SB în America Latină poate fi analizată din perspectiva teoriilor modernizării; acestea postulează că singura direcţie a dezvoltării o reprezintă trecerea de la societăţi agrare către state complexe, industrializate; schimbările sociale, politice şi economice duc la urbanizare, creşterea mobilităţii sociale şi a nivelului de educaţie, înlocuirea valorilor religioase şi tradiţionale cu mentalitatea laică şi inovarea în spaţiul public, structurile oligarhice cedează puterea sistemului pluripartidist, bazat pe circulaţia elitelor şi medierea instituţiilor şi a birocraţiilor.
Statul bunăstării în contextualizare geografică şi istorică 2
Stratificarea socială şi SB: coaliţiile reformiste din America Latină au tins să includă (parţial) şi mişcările sindicale:
• Sisteme sociale orientate către clasa de mijloc urbană;
• Accent pe muncă – beneficii;• Reformele neoliberale au întărit accentul pe muncă,
ex. costurile protecţiei sociale sunt trasferate către angajaţi;
• Mediul rural neacoperit dpdv al asistenţei sociale;• Educaţia a fost subfinanţată;• Variaţiile regionale pot fi explicate prin tipul de
regim (şi alternanţa, durata etc).(Haggrad, 2009)
Statul bunăstării în contextualizare geografică şi istorică 2
După anii 1970:• Crize severe; • Constrângeri bugetare;• Restrângerea SB – acoperire inegală (categorii semnificative
de populaţie nu beneficiază de protecţie socială);• Avansul neoliberalismului: pronunţat în Mexic (pensiile), Peru
(regim autoritar);• Brazilia şi Argentina: crize profunde, dar menţin (după anii
1980) o democraţie semi-funcţională; perspective de redresare;• Variaţii mari în extinedrea/ acoperirea SB în Uruguay, Costa
Rica, Columbia, Chile.
În perioada recentă, statele din America Latină urmăresc programe sociale de reducere a sărăciei (rezultate mixte, însă semnificativ mai bune ca în Africa); accent pe transferuri (în special sub forma alocaţiilor familiale) către familiile sărace.
Asia
Statul bunăstării în contextualizare geografică şi istorică 2
Asia de est: Context: • Obţinerea independenţei statale, conflicte în contextul
Războiului Rece (1945-1960);• Regimurile anti-comuniste autoritare au căutat să
controleze/ reprime mişcările sindicale şi/ sau stângiste;
Până în perioada recentă, contrucţia SB s-a limitat la măsurile de dezvoltare/ modernizare (condiţionare a instituţiilor internaţionale): acoperire socială minimalistă (pensii/ sănătate pentru angajaţii din sectorul public); extinderea treptată a sistemului de educaţie şi sănătate către mediul rural.
Statul bunăstării în contextualizare geografică şi istorică 2
Haggard, 2009: analiza investiţiei în educaţie, caracteristică mai pronunţată în AE în comparaţie cu restul Sudului. Iniţial, cerinţă a eforturilor de democratizare/ modernizare; ulterior (în prezent) strategia specifică de dezvoltare (orientată către producţie/ exporturi) determină menţinerea interesului politic pentru educaţie; returns seminficative ale investiţiei în capitalul uman.
Şi în AE tipul de regim explică variaţiile SB (în statele cu regim autoritar – Singapore, Malaysia – SB limitat).
Posibilităţi foarte mari de extindere a SB în următoarea perioadă – combinaţia nivel ridicat de creştere economică şi protecţie socială limitată crează premisele unei investiţii substanţiale a statului în bunăstarea publică.
Statul cel mai apropiat de un model asiatic al bunăstării – Coreea de Sud.
Africa
Statul bunăstării în contextualizare geografică şi istorică 2
Africa.
Context:
Toate modele de dezvoltare economică au eşuat în a generaliza bunăstarea – chiar şi statele cu regimuri cu continuitate instituţională relativă nu au reuşit să îmbunătăţească la un nivel acceptabil condiţiile de trai;
Contestarea evoluţiei capitalism – dezvoltare – modernizare – democraţie stabilă.
Două strategii de reformă urmărite de către guvernele africane (şi susţinute de către OI şi elitele locale): democraţia liberală electorală (totul sau nimic) sau piața liberă și globalizarea (one measure fits all - vezi critica adusă strategiilor urmărite de BM).
Finanţarea SB este diferită – venituri interne extrem de reduse (şi prost gestionate) asociate cu ajutor extern. Aid doesn’t work?
Statul bunăstării în contextualizare geografică şi istorică 2
Alături de sărăcia severă continentul african prezintă o serie de probleme specifice pentru instituţiile SB: speranţa de viaţă scăzută (pensii); infectarea cu HIV a unor categorii extrem de vulnerabile – copii – îngrijirea pe tot parcursul vieţii (sănătate).
Evoluţii pozitive: efectul de spill over al programelor de protecţie socială este extrem de ridicat (ex. o pensie în Africa de Sud contribuie la reducerea sărăciei întregii gospodării); accentul pe educaţie (în special în rândul fetelor) a dus la îmbunătăţirea speranţei de viaţă, scăderea ratei de mortalitate infantilă şi a mamelor; investiţiile străine în domeniul serviciilor au generat prima sursă viabilă de venit în multe regiuni din Africa şi posibilitatea unei strategii pe temen lung de dezvoltare (serviciile necesită personal calificat – cerere de educaţie, servicii de sănătate etc.).
Statul bunăstării în contextualizare geografică şi istorică 2
Cazul Africii de sud: 51% din grupa de vârstă 15-24 şomeri; 63% din femeile de culoare tinere sunt şomere; 12% din populaţie a plătit impozit pe venit; 30% din populație primește o formă de ajutor social (2009-10).
Sistemul de protecție socială este aglomerat, nesustenabil.
Exemplu de bună practică: Community Works Programme. Inițiativă guvernamentală, implementată începând cu 2010 în cele mai sărace zone. O formă adaptată de welfare-to-work, participanţii la această schemă de ajutor social primesc salariu pentru munca depusă în comunităţile lor. Crearea locurilor de muncă se realizează în urma identificării de către comunitate a nevoilor specifice (ex. o comunitate a necesitat personal suplimentar pentru repararea drumurilor, o altă comunitate pentru îngrijirea celor în vârstă).