scan1 (1).pdf
TRANSCRIPT
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 1/38
Venirea
a
doua
a
Domnului
-
Imparatia
de
o
mie
de
ani
Pagin
in 19
'Q*e
N
{"\ I:}'i
iti$s
i?s
{"$fi
trf*sriji
*:*r.:jtln_lr,*-rr.
.,.,\
T7_
o
ffi,
L{
Impercrtia
de
o mie
de
ani
lil
ului_
Glanda
Spuneti
tiroirJa
stop
'1
vivat-fa...
aftfOZgi
Cum
sa
te
'C,,1
tratamen
feresti
de
iflorin
inflamatiile
Zam1rescu
glandei
spune
tiroide.
secretul
S1'aturile
^^"^
|
^
4t c t-d
Vivat
rajutat
sa
invinga
tanroza.
.Vrei
,credit
,pentru
,Casa?
:'t'..
bancatran...
Dobanda
.fixa/varia
bila,
:pe
30
ani.
.Banca
Transilvania:
Aplica
onlinel
Start
i"':'.
'Download
'Now
'
;:
,.r)
audiotoaudio...,
jAudio
to
nuoio
ir
:Converter
l
'Convert
Various
Audio
j.
Files
& More
,
Venirea
a doua
a
Domnului
lmparatia
de
o
mie
de
ani
Parusia
lui
Hristos
si
"sfarsitul"
lumii,
-
Eshatologia
crestina
cupn
ele
mom
ntuirii
;
moart
ata
Domn
s si
semnele
ei
premflgaleele;
invierea
mortilor
si
judecata
obsteasca
,
eliberarea
firii
trecer
lor
buni
in fericirea
raiului
si
a
celor
rai
in
chinurile
iadului.
In
cadrul
acestei
invataturi,
morala
crestina
apreciaza
faptele
omenesti
atat
in
raport
cu
folosul
lor
pentru
viata
pamanteasca
(Matei
V,
S,25
26i),
cat mai ales
in
functie de folosul lor
pentru
viata viitoare
{Matei
X,
42,
XXV,
31-46).
Biserica
invata
ca viata
pamanteasca
a credinciosilor
este
un
prraludiu
si
o
premisa
a
celei
ceresti,
ca
orice
gand,
vorba
si
fapta
isi
vor
primi
dreapta
rasplata
in
viata
viitoare;
ca
moartea'fizica
a omului
este
doar
o
despartire
vremelnica
a
sufletului
de
trup
si
ca,
prin
invierea
mortilor
si
prefacerea
viilor,
la
a doua
venire
a lui
Hristos,
toti
credinciosi
vor
intra
intr-o
st€lre
noua,
neschimbatoare
si
fara
de
sfarsit.
In
preocuparile
eshatologice
are
crestinului,
intra
astfel
mai
sfarsitul
apropiat
al
vietii
sale
pamantesti.
decesul
fizic,
intai
grija
pentru
pe
care
Sfanta
lrttp:/iraruw.crestinortodox.ro/dog
matrcaldogma/venilea-doua-domnului-irnparatia-o-cl...
1g.0g.2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 2/38
Venir-ea
a
doua
a
Domnului
-
Imparatia de
o
mie
de ani
seriptufat.ll$"sDfq,s$d,si'd-Ipitrt\bsps.E'rHuq{,1Yfitsys{),H
p]
ri$uip$.tftsff}s,s*CIs${,fEgffiio-y,iri:r
12) si
poarta
de intrare in viata cea vesnica
(loan
Xll,24; I Cor, XV, 36).
De
ace(3a Biserica
povatuieste pe
credinciosi ca,
mai
inainte de
a se
preocupa
de venirea
a doua a Domnului si de-judecata de apoi, sa se ingrijeasca de
cel
mai
apropiat moment eshatologic:
cgllqjytdual,
care este totodata
si
cel
mai
irnpr:rtant moment de rascruce din viata fiecaruia, si anume de
despartirea
sufletului de
trup
(ll
Cor.
V,
1-10), Ea indeamna
pe
credinciosi
sa
se
pregateasca
din vreme
pentru
intalnirea cu
Hristos
la
judecata
particulara,
care urmeazaindata
duoa moarte.
ln
c;artile Vechiului
Testament, se
gasesc putine
invataturi despre starea
sufletelor dupa
moarte. Evreii de odinioara credeau ca Dumnezeu rasplateste
binerle si raul
chiar aici
pe pamant
si isi
inchipuiau
ca, in timp ce
trupurile celor
repauzati
se contopesc cu
pamantul
din
care au fost alcatuite, sufletele
se
coboara
pentru
totdeauna in "seol",
loc de singuratate, tristete
si resemnare.
Eshatologia
Noului Testament
este, in schimb,
mai
clara
si
plina
de
nadejde.
Sfantul Apostol
Pavel, in Evrei
Xlll,
14,
spune:"Noi
nu avem
aici
cetate
statiatoare,
ci cautam
pe
cea care
va
sa fie", iar
in
ll Corinteni
V,
1-10,
declara : "Stim
ca, de se
va
strica aceasta locuinta
a
noastra
de
cort,
avem
zidire
de
la Dumnezeu, casa
nefacuta de mana, vesnica, in
ceruri.,. Caci
noi
trebuie sa ne infatisam inaintea lui
Hristos,
ca sa ia fiecare
dupa cele ce a
facut
prin
trup, ori bine ori rau". De asemenea, Sfantul Apostol Petru,
in
a ll-a
sa Eipistola soborniceasca, scrie :
"Noi
asteptam
ceruri
noi si
pamant
nou,
in
carer
locuieste
dreotatea".
Sfanta
Scriptura
se
ocupa de
problemele
referitoare
Ia
mantuirea omului
si
larsa
pe plan cu
totul
secundar
interesul
fata de evenimentele cosmice
si
fata
de
starea viitoare
a universului. In cartile
biblice,
gasim
doar in mod
intamplator aluzii la legile care
guverneaza
lumea materiala, Cum insa viata
omului nu
poate
fi
despartita
de cadrul cosmic in care ea se desfasoara dintru
inceput si care o va
insoti
de-a
pururi,
Sfanta Scriptura nu ignora
faptul
ca
intrer om
si
natura inconjuratoare
exista, "de
la
inceput, o legatura
de
solidaritate
fizica
si morala.
Astfel,
Sfantul Apostol Pavel,
vorbind
despre
urmarile
pacatului
stramosesc,
afirrna ca, din
pricina
neascultarii
primilor
oameni, "toata faptura a fost
sLrpusa
Paeind'Z)
clin 19
ut/
\4
lrtrrr'//rrnrnxr
n'eqf
innrfnd
nv lo/d
o
snalicaJdosma/venirea-doua-domnuh-ri-impat'atia-o-d,,.
1
8,0 8.201 5
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 3/38
Venirea
a
doua
a
Domnului -
hnparatia de
o
mie
de
ani
desertdsl$ffiitl
Si
r$ts
i*t$'irqp-f,'6#
pl
sivs${#ip#{yH,€b
trs$l_*rcfi$*di*ir:ri
I
nastere,
spre
nadejdea
ca va
fi
izbavita
de
robia stricaciunii,
ca sa
se bucure
de libertatea
maririi
fiilor
lui Dumnezeu" (Rom.
Vlll
,
18-25,
comp.
Facere
lll,
1.7-18).
A spune
ca
lumea
este
"supusa
desertaciunii",
nu inseamna
insa
a
afirma
ca
ea este
netrebnica
si
vrednica
de
dispret,
Dupa
cum se
stie,
Biserica
a
osandit,
in
epoca
veche,
pe
gnostici
si
pe
manihei,
care
sustineau
ca lumea
este
rea si
ca va
fi
nimicita
complet
de
Dumnezeu.
Biserica
a
osandit,
cu
aceerasi
asprime,
in
evul
mediu,
pe
cei ce
sustineau
ca
s-ar fi
apropiat
sfarsitul
lumii
si ca
credinciosii
ar trebui
sa-si
paraseasca
munca,
spre
a
se
pregati,
prin
rugaciune
si
priveghere,
pentru
venirea
a doua
a
Domnului
si
juder:ata universala.
N,cuil,
ca
teologi,
ne sunt
bine
cunoscute, din
studiul
istoriei
bisericesti,
cauzele
care
au
prilejuit
nasterea
ratacirilor
eshatologice
din
primele
veacuri
ale
c;restinismului:
lipsa
de
cultura
a credinciosilor,
violenta
persecutiilor
din
partea
statului
roman,
neputinta
maselor
de credinciosi
de a
se
elibera
de
jugul
exploatarii
sclavagiste
si de
a scapa
de mizerie,
dezgustul
celor
obijduiti
de a mai
trai intr-o
lume impartita
samavolnic
in liberi
si robi,
bogati
si
saraci,
satui si
flamanzi,
dorinta
celor
deznadajduiti
de
a
afla dreptatea
si linistea
macar
dupa
moarte, in
imparatia
cereasca
a lui
lisus Hristos.
Nt:
sunt cunoscute,
desigur,
si
cauzele
care stau
la
obarsia
ratacirilor
eshatologice
din
evul mediu;
inapoierea
culturala si
religioasa
a
credinciosilor,
apasarea
nemiloasa
a
exploatarii
feudale,
abuzurile
savarsite
de
ierarhia
romano-catolica
si
de inchizitie,
desele
migratiuni
de
popoare
si
razboaiele
nesfilrsite,
care
epuizeaza rabdarea
celor
napastuiti si-i
faceau
sa
doreasca
mai degraba
nimicirea
intregii
lumi,
decat o
viata
plina
numai
de
nedreptati
si
suferinte.
Astfel
de
rataciri,
astazi,
pot
totusi
sa
mai
tulbure
pe
alocuri
linistea
sufleteasca
a unor credinciosi
si
sa-i
abata
de la indatoririle
lor
bisericesti;
combaterea
gresitelor
interpretari
ale
eshatologiei
biblice
constituie
o
inrJatorire
pastorala
permanenta
pentru
slujitorii
sfintelor
noastre
altare.
In
ve,derea
implinirii
acestei
indatoriri,
sunt
necesare
urmatoarele precizari
teologice
in
legatura
cu
Sfanta
Scriptura:
Pagin
din 19
http://ww'ff.clestinortodox.roldogmatica/dogma/venirea-doua-domnului-irnparatia-o-c1...
1
8.08.201
5
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 4/38
Venilea
a
doua
a
Domnului
-
Imparatia
de
o
mie
de
ani
luginu@tin
u
ffs;te
dlCi,eVSfHT/,,u0.,S*
rgigrlq.fsor.rrs4ftptpl,ft4
nqyt$fj5,elgitgypr;pl6ggggiri
ig{gr:l,s*rg.fglgii1i5fl,,,,
.r
lumii" (Ps.
cll,2G-27;
lsaia
Ll,6;
Matei
xxlv,35;
ll
petru
111,7,10
etc).
Darea
nu
intelege
prin
acest
"sfarsit",
in
chip
pesimist,
nimicirea,
disparitia
sau
intoarcerea
lumii
in
neant.
Dimpotriva,
prin
'_sfatsitq]lqmd.,
eshalqlggp_qt]]_93
intelege,
in
[9{_Ugzitiv
si
oglllrgt,
purificarea
ej_dq
_g]:ice
_Unpe1-Ledj_unp,
innbirea
ei
totala,
desavarsirea
ei.
Astfel,
Mantuitorul
vorbeste
despre
"innoirea
lumii"
in
Matei
XlX,
28,
iar
Sfiantul
Apostol
Petru
scrie;
"Noi (crestinii)
asteptam,
potrivit
fagaduintelor
Dcrmnului,
ceruri
noi
si
pamant
nou,
in
care
va
locui
dreptatea"
(ll
petru
lll,
13)'
Tot
astfel,
Sfantul
Apostol
si
Evanghelist
loan,
referindu-se,
intr-una
din
verleniile
sale
profetice,
la
viata
veacului
ce
va
sa
fie,
spune
:
,'Si
am
vazut
un
cel-
nou
sl
un
pamant
nou
;
caci
cerul
cel
clintai
si
pamantul
cel
dintai
au
trecut..'
Si
moarte
nu
va
mai
fi,
nici
plangere,
nici
strigat,
nici
durere
nu vor
mai
fi,
caci
cele
dintai
au trecut"
(Apoc.
XXl,
1_S),
Creldinta
crestina
ca
lumea
va
fi
innoita
de
Dumnezeu
sta
in
stransa
Iegatura,
in
Sfanta
Scriptura,
cu
invatatura
despre
a
doua
venire
a
Domnului
Hristos,
despre
invierea
mortiror
si
despre
judecata
din
urma
(Matei
xv:,27.,
xxv,
31_
46;
loan
V,
28-29',
I
Tes.
lv,
13-18;
I
cor.
xv,
35-38; Apoc.
XX,
1i
s.u
).
lSfanta
Scriptura
nu
ne
spune
insa
cand
anume
va
veni
a
cloua
oara
Domnul
llristos
si
cand
se
va
produce
"innoirea"
Iumii
si
nu ne
furnize
aza
nici
un
fel
rje
informatii
care
sa
ne
ingadurie
a
le
calcula
cu
anticipatie
sorocul
sau
data.
-[ot
ce
se
spune
in
Sfanta
Scriptura
in
legatura
cu
data
"sfarsitului"
lumii
acesteia
si
a
inceputului
"lumii
viitoare",
se
rezum
a
la
afirmatia
ca
aceasta
cJatia
va
coincide,
cronologic,
cu
venirea
a
doua
a lui
Hristos,
evenrment
nunrit,
mai
pe
scurt,
"parusia
Domnului"
(cuvantul
grecesc
',parusie,,
inseramna:
prezenta,
sosire).
Profetii
Vechiului
Testament
au
scris
foarte
putin
despre
parusia
Domnului
l-lristos
(lsaia
LXVI,
1s-18,
sofonie
l,
14-18).
Faptul
acesta
este
absolut
explicabil,
deoarece-nu
era
potrivit
sa
se
vorbeasca
in
mod
amanuntit,
desore
a
doua
venire
a
lui
Mesia,
inainte
de
a
se
fi realizal
prima.
ln
Vechiul
Testaiment,
se
vorbeste putin
si
despre
dogma
invierii
mortilor (lsaia
XXVI,
19
;
Ezechiel
XXXVII
1-14),
in
care,
cu
exceptia
saducheilor,
credeau
toti
evrerii
de
pe
vremea
Mantuitorului
(loan
Xl,24),
http://www,cr'estinoftodox.r'o/dosmatica/dosnra/venilea-doua-domnulri-inr'ra
rzfta-o-r1
l
R
0R ?01
s
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 5/38
Venirea
eL
doua
a
Domnului -
Imparatia
de
o
mie
de
ani
Pagina
in 19
In
schirlTblr
ii'{'jN'Suf{srys$
eht
r\fs1$.Sggq€s*th'r,ep
tg'
Sdli*Fs}*tr'swgd
gi'1,g:ur
.s
claritate
atat
despre
venirea
a doua
a Domnului,
cat
si
despre
invierea
mortilor.
Astfel,
Mantuitorul
declara
solemn
ca,
dupa
ce se
va
inapoia
la
Tatal
ca
sa
gateasca
loc
ucenicilor
Sai (loan
XIV,
3),
va veni
din
nou
in
lume,
pe
norii cerului,
cu putere
si
cu slava multa"
(Matei
xxlv,
30;
XXVI,
64;
loan XlV,
1ti,
"'28).
De
asemenea,
pe
cand
Mantuitorul
se inalta
la
cer,
ingerii
spun
sfintilor
Apostoli:
"Barbati
galileeni,
ce
stati
cautand
spre
cer
?
Acest
lisus,
care
s-a
inaltat
de la
voi
la
cer,
asa
va
si veni,
precum
l-ati
vazut
mergand
la
cerr"
(Faptele
Apostolilor
l,
11).
Sfantul
Apostol
Pavel
-
vorbind
despre
parusia
Domnului
Hristos
si
despre
invierea
mortilor
si
prefacere"
viilor -
scrie:
"
Insusi
Domnul
...
se va
pogori
din
cersi
cei morti
vor
invia
intai
;dupa
aceea
noi,
cei
vii, care
vom
fi
ramas,
vom
fi rapiti
in
nori
impreuna
cu
ei, intru
intampinarea
Domnului in
vazduh,
si asa vom
fi
pururea
cu
Domnul",
(l
res.
lV, 16-17\.
Sorocul
Parusiei
Domnului
-
de
care
depind
innoirea
lumii
si
invierea
mortilor
perntru
judecata
din
urma
-
il
cunoaste
dinainte
numai
Dumnezeu-Tatal
(Matei
XXIV',
36,
Marcu
Xlll,
32),
iar
Mantuitorul
nu numai
ca
n-a
voit
sa-l
descopere,
dar
el
si
oprit
categoric
pe
sfintii
Sai
Apostoli
si
ucenici
sa
se
preocupe
de
aflarea
lui
si sa-i
mai
puna
vreo
intrebare
in
legatura
cu
aceasta
problema
:
"Nu
este
treaba
voastra
ca sa
cunoasteti
vremurile
sau
soroacele
pe
care
Tatal
le-a
pus
intr-a
Sa
stapanire" (Fapte
l, 7).
Celea
ce
ne-a
descoperit
Domnul
Hristos
cu
privire
la Parusia
Sa,
este
doar
faptul
ca
El va veni
pe
neasteptate,
asa
cum
a
venit
potopul
pe
vremea
patrietrhului
Noe,
cum
vine furul
in
puterea
noptii,
cum
sosesc
durerile
facerii
pentru
femeia
insarcinata
si cum
iesefulgerul
de
la rasarit
si se
arata
pana
la-
apus
(Matei
xxlv,
27,36-44,
xxv,
13
;
Marcu
XIll,
33-37
;
Luca
xvll,
24-30
.,
Potrivit
acestei
invataturi, Sfantul
Apostol Pavel scrie
:
"lar
despre vremi
si
despre
ani,
fratilor,
nu
aveti
trebuinta
sa
va
scriem,
pentru
ca voi
insiva
stiti
bine
r:a
ziua
Domnului
va
veni
ca
un
fur
noapted,..,
ca si durerea
femeii
care
are
in
pantece"
(l
Tes,
V,
1-3).
La fel
scrie
si Sfantul
Apostol
petru.
,,lar
ziua
Do,mnului
va
veni
ca un
fur"
(ll
petru
lll,
10).
Ceea
ce
Mantuitorul
a voit
sa ne
descopere
cu
anticipatie,
au
fost
doar
unele
indicattii
generale
cu
privire
la
cateva
din
semnele
premergatoare
parusiei
Sale: unele
din
aceste
semne
sunt
anterioare,
altele
sunt
concomitente.
Anterioare
sunt:
predicarea
Evangheliei
la
toate
popoarele
(Matei
XXIV,
14);
http://wwvz'clestinoftodox.r'o/dogmatica/dogma/venirea-doua-domlului-imparatia-o-d...
1
8.0g.201
5
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 6/38
Venilea
a
doua
a
Dornnului
-
Imparatia
de
o
mie
de
ani
I'aeina('6)din
19
-\/
ivirea
db'oi$ii'$'ofswil's'tBwfl+si$Irf's'f
gj'+1rl$'t$sqriry,y.{fr?ctttss:l,ri'i,t+,?#$f*un*u."ir;(fl\il
p,X,y$V,luu.
*
"24)''
inmultirea
faradelegii
si
racirea
iubirii
fratesti
intre
credinciosi
(Mater
xxlv,
10,
12)'semne
concomitente
sunt
:
intunecarea
soarelui,
caderea
astrilor,
perturbari
grave
in
legile
naturii
(Mateil
xxlv,
T,2g'l,aratarea
pe
cer
er
"semnurui
Fiurui
omurui"
(Matei
xxrv,
3o), adica a
sfintei
cruci.
fifintii
Apostoli
-
completand,
dupa
revelatia
data
lor,
aceasta
eshatologie
,-
rte
mai
descopera
cateva
alte
semne premergatoare
parusiei
Domnrlri,
.lu,-
st
acestea
au
tot
un
caracter
general
: convertirea
la
crestinism
a
poporului
evreu (Rom'
Xl,'
25-26)
i
lepadarea
multora
de
crestinism
(ll
Tes.
ll,
3)
si
activitatea
desfasurata
in
cadrul
Bisericii
de
un
personaJ
religios
sinistru
-
numit
"omul
pacatului",
"fiul
pierzarii",
"cel
fara
de
lege',,
',potrivnicul',
-,
care
va
s;avarsi
minuni
false, se
va
instala
la carma Bisericii
si
se
va
da
pe
sine
insusi
drept
Dumnezeu
suprem,
cerand
credinciosilor
adorare
(ll
Tes.
ll,
3-10
;
of.
Matei
XX|V,
1S),
Unii
comentatori
au
dat
acestui
personaj
numele
de
"Antihrist,,
si
au
incercat
sa
acrediteze
ideea
ca
el
va
fi
o
persoana
din
afaraE[oiJii
si
ostila
ei,
Dar
trt:buie precizat
ca,
dupa
I
loan
l,
18,
22
;
l1V,
3
si
ll
loan
7,
numele
de
"antihristl''
este
dat
de
sfantul
Apostol
si
Evanghelist
loan
dochetilor,
ceirintienilor
si
nicolaitilor
-
eretici"
de
la
finele,
veacului
apostolic
-,
adica
unor
oameni
dinauntrul
Bisericii,
nu
din:
afara
ei.
Alti
c;omentatori
identifica
acest personaj
cu
cel
descris
simbolic
de
sfantul,
Apostol
si
Evanghelist
Ioan
in
Apoc.
xx,7-10,
dar
stilul
acestei
scrieri
biblice
este
cu
totul
simbolic
si
nu
ingaduie
nicidecum
o
interpretare,
literala.
Der
fapt, cele cateva
texte
referitoare la acest personaj nu
se
preteaza
la
nici
o
actualizare
si
nu
se
refera
la
persoane
din
afara
Bisericii
sau
la
evenimente
istt:ric;e-obisnuite.
Din
cuprinsul
acestor
texte,
rezulta
clar
ca
atat
Mantuitorul
(Materi
XXlv),
cat
si
sfantul
Apostol
Pavel
(ll
Tes.
ll,3-10)
se
refera
doar
la
viata
interna
a Bisericii
si
Ia
activitatea
religioasa
desfasurata
intre
crestini
de
unii
invatatori
mincinosi
sau
eretici,
ori
de
unii
clerici
nedemni
de
chemarea
lor'
Din
felul
cum
slnt
anuntate
in
textele
biblice,
rezulta
ca
toate
aceste
sernne
se
vor
intampla
inainte
de
Parusia
Domnului
Hristos
si
de
innoirea
lumii,
dar nici unul
dintre
ele
nu
are
caracterul
unui
pronostic
precis,
sigur
si
indiscutabil.
In
toate
pericopele
biblice
cu
semnificatie
eshatoloqica.
http:iiwww'clestinoltodox,r'oldog
matica/d,ogma,/venilea-doua-clomnulr-ri-impar.atra-o-c1..,
1
g,0g,2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 7/38
Venirr:a
a. doua
a
Donnului
-
Impar.atia
de
o
mie
de
ani
Pagin
din
19
ag}hiogrsf$lt
't$gr*gg
ssrfie
silh
'r
gg*.gpirrggc
.ig{-gx
di}{
i;
gl.giriei,fi.g,rLr
;:
expresii
vagi
si
de indicatii
generale,
din
care
este cu
neputinta
sa se
scoata
o inv'atatura
precisa
asupra,
datei
venirii
a doua
a Domnului
Hristos
si asuora
epoc;ii
innoirii
finale
a lumii.
Intr-adevar,
Domnul
nostru
Iisus
Hristos,
in
marea
sa cuvantare profetica
si
eshatologica
aflata
in
Evangheliile
sinoptice (Matei
XXIV
si XXV;
Marcu
Xlll;
Luca
XVll, 20-37
si
XXI
,
5-26),
descrie
in
sens
literal
numai
daramarea
Templului,
pustiirea
lerusalimului
si desfiintarea
inevitabila
a
Statului
iudaic
del
pre
vremea
Sa
de
catre
armatele
romane,
in
timp ce
despre
evenimentele,
cLl rnult
mai
indepartate
cronologic,
care
vor
preceda
Parusia
Sa si
"sfarsitul"
lumii,
vorbeste
in
figuri
profetice
si simbolice
menite
sa
sublinieze
doar
granrCoarea lor.
Ceva
mai
mult
: Mantuitorul,
in raspunsul
la
intrebarea
Apostolilor
cu
privire
la
data
daramarii
Templului,
la data
Parusiei
Sale
si la
data
"sfarsitului"
lumii
si a
inaug;urarii
vietii
viitoare (Matei
xxlv
3; Marcu
Xlll,
3-4;
Luca
xvll,
20
si
XXl,
7)
nu
anunta
nici
macar
sorocul
catastrofei
religioase
si nationale
a
poporului
iudeu,
desi
se
serveste
de
evenimentele
din
ludeea
dintre
anii
OB-70
ca
de
un
tip
(model, preinchipuire)
pentru
descrierea
evenimentelor generale care
vor
preceda
Parusia
Sa. De-.a
lungul
intregii
Sale
cuvantari
profetice
si
eshatologice
din
Evangheliile
sinoptice,
intentia
Mantuitorului
este,
in
mod
vadit,
aceea
de
a da
Apostolilor
cateva
sfaturi
morale
si
religioase:
"Vedeti,
sa
nu
vel amageasca
cineva..,
Luati
aminte,
sa nu
va
spaimantati,
caci
trebuie
sa
fie toate,
dar
inca
nu
va
veni sfarsitul.,.
lar
de
ziua si
de
ceasul
acela
nimeni
nu
sttie,
nici
ingerii
din
ceruri...
Drept
aceea
si voi
fiti
gata,
ca
in
ceasul
in
care
nu
ganditi
va
veni
Fiul
omului"
(Matei
xxlv,
4,
6,
36,
44),
sau.
,'privegheati
deci,
ca
nu
stiti
zita,
nici
ceasul
in
care
Fiul Omului
va veni"
(Matei
XXV,
13),
si
iarasi:
"Luati
asadar
aminte
de
voi insiva,
ca
sa
nu se
ingreuneze
inimile
voiastre
de
mancare
si de
bautura
peste
masura
si
de
grijile
lumii
si fara
veste
sa
vlna
asupra
voastra
ziua
aceea.
Privegheati,
dar,
in
toata
vremea
rug;andu-va,
ca sa
va
invredniciti
sa
scapati
de
toate
ce vor
sa fie si
sa
stati
inaintea
Fiului
Omului"
(Luca
XXl,
34-36).
La
fell
procedeaza,
in
activitatea
lor
misionara
si
pastorala,
si
Sfintii
Apostoli.
Astfel,
dupa
ce
aminteste
credinciosilor
caracterul
inopinat
al
parusiei
Domnului,
Sfantul
Apostol
Pavel
scrie
:
"Voi
toti
sunteti
fii
ai luminii
si fii
ai
http://wwvr.crestinortodox.lo/dogmatica/dogma/venirea-doua-domnului-imparatia-o-d...
18.0g.20I
_5
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 8/38
Venirea
a
doua
a
Domnului
-
Impar.atia
de
o
mie
cle
ani
Paeinai8/din
19
eilei
;
rilt's'$$tryt6l1't'+l{n'rlb${r'tY
iifldio(d1il1itrtl$f'1efi'sH,lrut{citssffirq$dfoshrtry{.p,ctd/gn:ffiorgg-rgirci,
n
cerilalti,
ci
sa
priveghem
si
sa
fim
treji...,
imbracandu-ne
cu
platosa
credintei
si
a
dragostei
si
cu
coiful
nadejdii
de
mantuire"
(l
res.
v,
s-B),
sau
:
"si
va
rugarn,
fratilor,
cu
_ptylle__lA_tq_e111e31Domnulq|lostru
]iru:_l1tS-t.g,
si
ta
aclunarea
noastra
cu
El,
sa
nu
va
clintiti
degraba
cu
mintea,
nici
sa
va
spairnantati,,,
si
sa
nu
va
amageasca
nimeni
in
nici
un chip", (ll
res.
ll,
1-3);
"Deci,
dar,
fiatilor,
stati
bine
si
tineti
predaniile
pe
care
le-ati
invatat
fie
din
cuvantul,
fie
din
epistola
noastra"
(ll
res.
Il,
15)
La
randul
sau,
Sfantul
...Apostol
Petru
scrie
: "Pentru
aceea,
iubitilor,
asteptano
acestea,
sarguiti-va
sa
fiti
aflati
de Domnul
(Hristos)
fara vina,
fara
prihana,
in
pace.
Si
indelunga
rabdare
a
"Domnului
nostru
drept
mantuire
socotiti-o.,,
Si stiind
aceasta
de
mai
inainte,
paziti-va,
ca
nu
cumva,
lasandu-va
dusi
de
ratacirea
celor nelegiuiti, sa
cadeti din
intarirea
voastra"
(ll
petru
lll,
14-j7).
Confirmarea
adevarului
ca
textele
biblice
nu
permit
nici
un
fel
de
pronostic
asupra
datei
Parusiei
Domnului
Hristos
si "sfarsitului
'
lumii
vine
si
din
partea
istr:rieii.
Curgerea
fireasca
a
vremii
si
mersul
mereu
inainte
al
istoriei
au
dezmintit,
in
decursul
veacurilor,
toate
interpretarile
gresite
si
pesimiste
ale
eslratologiei
biblice
si
se
vor
dezminti,
fara
indoiala,
si
in viitor.
Astfel,
la
jumatatea
veacului
apostolic,
istoria
a
dat
de
rusine
pe
aceia
dintre
crestinai
tesalclnicieni
care,
socotind
ca
Parusia
Domnului
Hristos
era
apropiata,
isi
parasisera
lucrul,
tulburau
linistea
celorlalti
credinciosi
cu
sumbre
prevestiri
eshatologice
si
asteptau
cu
infrigurare,
clipa
de
clipa,
sfarsitul
lumii.
Daca
Sfantul
Pavel
n-ar
fi intervenit
la vreme
si
cu
toata
autoritatea
sa
de
Apostol.
lumeel
greco-romana
ar
fi rasunat
de
scandalul
unei
intregi grupari
religioase
paupelrizate
prin
fals
iluminism
eshatologic,
dar
prestigiul
crestinismului
ar
fi
fnct nrrrr r1.'\rnnrr
v
vvr
',p,
JmlS,
De
fapt,
absurditatea
credintei
ca s-ar
fi apropiat
sorocul
Parusiei
Domnului
Hrirstos
si
al
"sfarsitului"
lumii
rezulta
limpede
din
insasi
revelatia
biblica
des;prr:
menirea
credinciosilor,
Cel
ce
crede
cu
adevarat
in
cuvantul
lui
Dunrnezeu
din
Sfanta
Scriptura,
trebuie
sa
fie
absolut
sigur,
in
inima
lui,
ca
lumea
aceasta
nu
se va
sfirsi
mai
inainte
de
implinirea
binecuvantarii
-
cu
caracter
si
de
porunca
-
pe
care
Dumnezeu
cel
atotputernic
si
atotbun
a
adresat-o,
la
creatie,
protoparintilor
neamului
omenesc
si
tuturor
urmasilor
acestora,
cand
le-a spus
:
"Cresteti
si va
inmultiti
si
umpteti
pamantul
si
supuneti-1" (Facere
l,
2B).
http://www,ct'estiuortodox.r'oldogmatica/dogma/venirea-dona-domnulr.ri-imparatia-o-c1.,,
1 B,08.2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 9/38
Venirea
eL
doua
a
Domnului
-
Imparatia
de
o
mie
de
ani
Pagin
in
19
Intr-iadd
,*,r$
res
ffii*pggrri'grptJi$d-$
r,Dt*rfi'mgx
cgrir6i6"giry6g{gf-xf1r{gprrry,p*fi''
",r
intai
porunca
si binecuvantarea
de
"a
creste".
Cine
ar
putea
sustine
ca
nearnul
omenesc
a crescut
deja
pana
la
masura
plinatatii
capacitatii
sale?
Durnrnezeu
a
mai dat
oamenilor,
la
creatie, porunca
si
binecuvantarea
de
"a
se inmulti
si de
a umple
pamantul".
Cine
poate
afirma, in
cunostinta
de
cauza,
cel neamul
omenesc
a atins
deja
sau
ca
va
atinge,
intr-un
viitor
apropiat,
gradul
maxim
al
inmultirii
sale
numerice,
ori ca
el
este
in
perspectiva
apropiata
sa
umple
tot
globul
?
In
acelasi
timp
Dumnezeu,
cand
a
biner:uvantat
pe
oameni,
la
creatie,
le-a
dat
si
porunca
de
"a
supune
p:lmahtul
si
a
stapanii
peste
pestii
marii
si
peste
pasarile
cerului,
peste
toate
vietatile
ce
se
misca
pe
pamant,
peste
toate ierburile
si
peste
toti
pomiii"
(Facere
l,
28-30). Cine poate pretinde, in deplina cunostinta
de
cauza
si
cu respect
pentru
adevar,
ca
neamul
omenesc
si-a
indeplinit
ori
ca
este
pe
pLrnctul
de
a-si indeplini
integral
o astfel
de menire?
Marile
si
oceanele
alcatuiesc,
precum
se
stie, un
izvor
urias
si
practic
inepuizabil
de resurse
alimentare
si de
bogatii
dintre
cele mai
pretioase,
care,
pana
acum,
n-au
fost
puse
la dispozitia
omului
decat
intr-o
masura
cu
totul
neinsemnata.
Aceste
cateva
sumare
consideratii
teologice
si
rationale
ne
fac mai
intai
sa
nu
intele;gem
absolut
deloc
cum
ar
putea
un crestin
sa
impace
invatatura
biblica
despre
intelepciunea,
bunatatea
si
pronia
dumnezeiasca,
cu ideile
pesimiste,
nergative
si catastrofale
despre
viitorul
omenirii
si al universului.
Ele
ne fac,
in
al doilea
rand,
sa
ne miram
cum
pot
unii
credinciosi
sa
marturiseasca, pe
oe
o
pante,
dogma
despre
bunatatea
lui
Dumnezeu
si
sa
se
dedea,
pe
de alta
parte, la
interpretari pesimiste
asupra
eshatologiei
biblice.
De aceea,
aceste
consideratii
ne
obliga
-
si
aceasta
este
foarte
important
Perntru
indatoririle
noastre
pastorale
si
misionare
-
sa combatem
orice
actueilizari
subiective,
nestiintifice
si
tendentioase
ale
profetiilor
biblice
cu
caracter
eshatologic
si
sa ferim
pe
credinciosi
de influenta
lor
pagubitoare.
De
fa1lt,
Sfantul
Duh
ne-a
descoperit
pe
calea
Sfintei
Scripturi
si
a Sfintei
Traditii,
numai
ceea
ce
ne
este
de
trebuinta
pentru
mantuire,
nu
stiinta
insasi.
Sfanta
Scriptura
si
Sfanta
Traditie
cuprind
adevarul
religios
descoperit
de
Dltmnezeu,
iar
stiinta
pe
cel
material
descoperit
prin
stradania
omului
:
"intru
http://vrwrv.crestinortodox.roidogmaticaldogma/venirea-doua-domnului-imparatia-o-cl...
1
8.08.201
5
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 10/38
Venirea
a
doua
a
Domnlrlui
-
Impar.atia
c1e
o
mie
cle
ani
Paginad0ain
tq
"
'\/1
sudoars..s.-.tfr'ui|f.i..F$tE4esqt.i..*t\pb.l"Jtf'd.$,$'i1sf|0'l\,rtf,THIfl.(F#wg,r'eripy'1r;r,r.it1$}it,Frr#s}fsp1
biblica,
Dumnezeu
n-a
dat
omului,
in
Sfanta
Scriptura,
date
de
stiinta
pozitiva
ci invatat[I-9|iglqqse
s]-nglqle,
De
aceea
Sfanta
scriptura
nu
poate
fi
privita
-
in
felul
ramano-catolicilor
din
evul
mediu -
ca
o
enciclopedie
a
tuturor
cunostintelor
despre
lume
si viata.
Fiind
o
iarte
religioasa,
Sfanta
Scriptura
atinge
numai
incidental
unele
probleme
stiintifice,
iar
cand
se
refera
la
ele,
le
priveste
nu
dupa
realitate,
ci
potrivit
stadiului
cultural,
mentalitatii,
limbajului
si
mediului
vremii
in
care
a fost
scrisa'
Din
aceasta
cauza,
nici
un
text
biblic
nu
trebuie
luat
ca
baza
pentru
a
contrazice
afirmatiile
oamenilor
de
stiinta
ca
pe
planeta
noastra
vor
putea
duce
o
viata
interesanta,
rodnica
si
fericita, pe
o
perioada
de
mii
si
de
zeci
de
mii de
milioane de ani,
un numar din
ce
in
ce mai mare de
oameni.
Tot
astfel,
nici
una
din
invataturile
de
credinta
sau
hota-rinle
Bisericii
nu
ne
da
dreptul
sa
privim
cu
scepticism
speranta
oamenilor
de
stiinta
ca
omenirea,va
str
sa
gaseasca,
pina
la
urma,
caile
eare
sa-i
asigure
o
dezvoltare
multilaterala
nelimitata
si
sa
supuna
astfel
complet
natura.
omenirea
nu
sta
deci
pasiva
in
asteptarea
unui "cer
nou,,
si
a
unui
,,pamant
nou"'
Dimpotriva,
ea
se
straduieste
sa
le
realizeze,
atat-cat
ii
permit
puterile,
sau
macar
sa
se
apropie
de
pragul
infaptuirii
lor,
pe
diferite
cai.
Astfel,
medicina
lupta pentru
vindecarea
bolilor
si
preintampinarea
batranetii.
Arta
lupta
pentru
realizarea
frumosului,
Stiinta
lupta
pentru
cunoasterea
tuturor,
luc;rurilor
si
energiilor
din
univers,
iar
tehnica
lupta
pentru
continua
extragere
a
r3nergiei
(materiei
si
usurarea
muncii
omului.
Toate
acestea
se
cuvine
a
fi
privite
de
crestini
ca
marturii
ca
chiar
pe
plan"
material
tindem
spre
desavarsire,
spre
o
lume
noua
si
superioara,
spre
ceea
ce
Revelatia
biblica
ne
sugereaza,
pe
plan
spiritual,
prin
expresiile
"un
pamant
nou
si
u1r,g
cer
nou".
Pesimismul
eshatologic
al
acelora
care
orbecaie
in
cautarea
de
analogji
intre
upele
semne
eshatologice
descrise
simbolic
in
Sfanta
Scriptura
si
-anumite
situatii'de'moment
din
istoria
bisericeasca
sau
universala,
este
decr
cu
totul
nepotrivit pentru
epoca
noastra,
Sa
nu
uitam
ca,
daca
in
primele
veacuri
se
punea
mare
pret,
in
crestinism,
pe
viata
ascetica,
iar
in
evul
mediu
oe
pietismul
individual
si
pe
viata
mistica,
in
secolul
nostru
Biserica
pretuieste
si
cultiva
cu
predilectie
virtutile
care
contribuie:
la innobilarea
si
intarirea
vietii
hQr://www,clestinor'todox,roldog
rnatrcald,ogmalvenirea-cloua-dornnului-imparatia-o-c1.,,
1
g.0g,2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 11/38
Venirea
a
doua
a Domnului
-
Imoaratia
de o
mie
de ani
Pagina
din 19
sosialeAtlllsidfiep
'fi,**$i,b
6:tti'ggg{1t
''fSt
Cgrjlt{pg
qwintf'ry11'{lfu*
pggir:r
s
frateasca.
A
ne intoarce
la forme
de
pietate potrivite
doar
pentru
epoci
trecute,
inseamna
a
incerca intoarcerea vremii,
a
iesi din fagasul
firesc
al
dezvoltarii
istorice
si a
purta
Biserica
in
dezacord
cu
progresul
firesc
al societatii.
Prin
ar:eelsta,
s-ar
incerca
punerea
crestinismului
in contrazicere
cu insasi
menirea
lui
pentru
credinciosi.
De-aceea,
cei ce
cad in asemenea
rataciri
se elimina
singuri
atat din
disciplina vietii
crestine,
cat
si
din
normele
generale
de
conlrietuire
sociala.
Innparatia
de
o
mie de
ani.
-
Intre
ratacirile cu
caracter
eshatologic,
se numara
si
credinta
unor culte
neoprotestante
ca
intre
cele
doua
momente
(c;onsiderate-distincte):
Parusia Domnului.
Hristos
si
"sfarsitul"
lumii, lisus
Hristos va
intemeia
pe
pamant
o imparatie
de o mie de
ani, in care
El
va
dr:mni impreuna
cu cei
alesi
ai
Sai.
Originea
acestei credinte
este foarte
veche.
Se stie
ca
credinciosii
iudei
de
orlinioara,
dupa exilul
babilonic, intelegand
gresit
unele
profetii
mesianice din
Vechiul
Testament, sperau
ca Mesia,
cand va veni,
va intemeia,
numai
pentru
ei
si in detrimentul celorlalte
popoare,
o
imparatie
pamanteasca
si
ca, dupa
aceetsta
imparatie, va
urma sfarsitul
lumii si
Judecata
de apoi.
Astfel,
intr-o
scrierre
apocrifa atribuita
patriarhului
Enoh
(XVlI-XXXVI),
se spune ca
fericirea
-adusa
iudeilor de Mesia va
dura
pe
pamant
vreme foarte
indelungata
si
ca
eit
v'a
fi
inaugurata
printr-o
judecata
necrutatoare a
celorlalte
popoare
si a
nt-'legiuitilor.
In
scrierea apocrifa
intitulata
Testamentul
celor doisprezece
patriarhi,
se
spune
ca
aceasta
era
de
aur
pentru
poporul
iudeu
se
va
inaugura
cu
invierea
celor alesi. In
scrierea apocrifa cunoscuta
sub
numele
de
Cartea
a
IV-a
a
lui
Esdra,
se spune ca imparatia
mesianica
fagaduita
iudeilor va
fi un
preludiu pamantesc
al fericirii
ceresti
si ca ea se va
incheia
cu
invierea
generala
si
ca
judecata
de apoi.
Teologii
iudei
aveau
insa
pareri
deosebite
in
privinta
duratei
acestei
imparatii.
Dupie
unii,
ea avea
sa
dureze
40 de
ani
(cat
ratacirea
evreilor
in
pustiul
Anab,iei);
dupa altii,
70 de
ani
(cat
robia
babilonica);
dupa
altii, 400
de ani
(cat
robizt
egipteana)
;
dupa
altii,
cat totalul anilor
in
care
poporul
evreu
a suferit
robii,
peregrinari,
persecutii,
molime,
foamete,
razboaie,
lipsuri
(400
ani
de
lrttp://www.crestinortodox,roldogmaticaldogmalvenirea-doua-domnului-imparatia-o-d..,
18.08,20
i 5
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 12/38
Venilea
a
doua
a Domnului
-
Imparatia de
o
mie
de
ani
robie
e$i
i"1+\:t40c€leq:$Ai"flf'tfg;,frdt
,iygtitpf i$)vJ,bt'it"f.tx,A'tr#Siglo,rjr:rlirlsil/pfftriflgrrig,Hri
lf$i$i.tg1l/r:i
N
{itreline
in epoca
judecatorilor
+70
de ani
de robie babilonica
+
490
de ani
de
suferinte
nationale
si
religioase
de
Ia
exilul
babilonic
pana
la
pustiirea
lerusalimului
de catre
ostile romane
etc),
Pana
la urma,
intre credinciosii
iudei
din
epoca precrestina
a
predominat ideea ca aceasta imparatie
mesianica
va
riura
o mie
de ani si
ca
ea
va
incheia cele sase
milenii seurse de
la facerea
lurnii, toata
durata
vietii oamenilor
pe pamant
fiind
conceputa ca
o
perioada
s;aLratica
de
sapte
mii de
ani.
Crerdinta
ca
sfarsitul lumii va
fi
precedat
de o
era
de
"o
mie
de
ani' de fericire
parnanteasca
pentru
cei
drepti si de
mari suferinte
si
infrangeri
pentru
cei
tteclrepti,
era raspandita
in
mai toate
cercurile iudaice
din
veacul
apostolic.
De
la
iudei,
au
imprumutat-o
si
unii
scriitori
crestini
si
Parinti
bisericesti
din
prirnele
veacuri.
Sub influenta
ei, autorul
Epistolei
atribuite
Sfantului
Varnava
(XV,
4-9)
credea
ca istoria
omenirii
pe
pamant
va dura sapte
mii de
ani
-
care
corespund
celor "sapte
zile"
ale
creatiei
-
si ca
ultimul mileniu va
fi
de fericire
mesianica.
Sub
influenta
eshatologiei
iudaice si
mai ales
pentru
intretinerea
naciejdii crestine
in vreme
de
persecutie,
au
sustinut
milenarismul
sau
hiliasmul
episcopul
Papias
de lerapole
(Eusebiu
de
Cezareea,
lstoria
bisericeasca,
XXXIX,
11-13),
Sfantul Iustin
Martirul
si
Filosoful
(Dialogul
cu
iudr:ul
Trifon,
LXXX-LXXXI),
Sfantul
Irineu
(Adversus
Haeresis
V, zB,
3),
apcrlogetul
Tertulian
(Adversus
Marcionem
lll,
24), Sfantul
lpolit,
Apolinarie
de
l-aodiceea,
Lactantiu,
Sulpiciu-Sever,
Victorin
de Pictavi,
Sfantul Ambrozie
de
Me,liolan si
altii.
Dar,
desi a
fost sustinut de
atatia scriitori
crestini si Parinti
bisericesti
si
cu
toate
ca
n-a fost condamnat
de nici o hotarare oficiala
a Bisericii,
hiliasmul
n-a izbutit
sa
influenteze gandirea crestina.
ln
Rasarit,
el
a fost
combatut
cu
hotiarare mai intai de catre Origen
si apoi de catre
episcopul
Dionisie
al
l\lexandriei.
In Apus,
hiliasmul sau milenarismul a fost combatut
mai intai
de
preotul
roman Oaius
-
care,
in
toiul
polemicii,
a
savarsit
greseala
de
a
c;ontesta autenticitatea
Apocalipsei, de care abuzau
milenaristii
-
si
apoi
de
F:ericitu'l
leronim si mai cu seama de
Fericitul
Augustin, care
a
propus,
cel
dinlai, un sistem
de interpretare larga a simbolismului
Apocalipsei.
E:-rezia
hiliasta
sau
milenarista, inmormantata
pe
nesimtite in veacurrle
lV
si V,
a reaparut
apoi in sanul
protestantismului,
dupa douasprezece
secole.
Pagina
I
clin
19
lrltr-r'//rvw.w
clestinortodox.roldosmatica/dosma./venirea-doua-dornnuiui-irnnalatia-o-d.,,
18,08.2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 13/38
Venirea
a
doua
a Domnului
-
Imparatia de o
mie
de
ani
Pagina
din
19
lVliienafl$tffr9t${'
$c
W*
51"trpr'€di$StY*
q***d{tlr$.$r
$[j,r,gge
SlX.tgu*',,.S'gcggr:i
4
Anabaptistilor
si apoi
de catre
Russelisti si
Adventisti,
precum
si de
catre
unii
comentatori
protestanti.
Cativa dintre
acestia
din urma sustin
ca,
din
moment
ce
Biserica
luptatoare
nu
poate
infaptui
integral
prezicerea
din Apoc.
XX,
1-101,
despre "legarea" diavolului
si
despre intemeierea imparatiei
lui
Hristos
si a alesilor
sai
pe pamant,
trebuie
sa admitem
ca lisus
Hristos
va
veni
sa
inrparateasca
intr-adevar
cu
sfintii
pe
pamant "timp
de o
mie de
ani",
insa
doar
in
sens
nevazut,
sufletesc,
spiritual.
Dar
nici
sub aceasta
forma
mrilenarismul
n-a
devenit
acceptabil.
lVtrilenistii
(sau
Russelistii),
Adventistii,
reformistii
si
ceilalti
adepti ai
ereziei
rrilenariste
pretind
ca invatatura
lor
si-ar
avea temeiul
in
pericopa
din
Apor:alipsa
XX,
1-10, pe
care o
interpreteaza in sens cu
totul
literal,
fara
nici
o
legatura
cu simbolismul
general
al acestei
scrieri biblice
si in dezacord
atat
cu
contextul,
cat
si
cu
eshatologia
celorlalte carti
ale
Noului
Testament.
Ei
pretind
ca Apocalipsa
ar
prezice
doua invieri
din
morti:
una
a
dreptilor,
la
inceputul acestea
mii
de
ani, cand Domnul
Hristos
va
veni
a
doua oata,
si alta
a nedreptilor,
la
sfarsitul
acestei
mii
de
ani,
cand se
va incheia
faza
pamanteasca
a
imparatiei
lui
Dumnezeu
si
cand
satan
si slujitorii
sai vor
fi
aruncati
pentru
totdeauna
in
chinurile
infricosate
ale
iadului.
Textul biblic
din Apocalipsa
XX, 1-10
este urmatorul:
1,
"Apoi
am
vazut
un
inger
coborandu-se
din cer si
avand cheia
adancului si
lant mare
in mina lui.
2. Sii a
prins pe
balaur
si
pe
sarpele cel vechi,
care era diavolul
si
satana,
si
l-il legat
pe
o mie de
ani
;
3. si l-a
aruncat in
adine si l-a
inchis
si
-a
pecetluit
deas;upra
lui,
ca
sa
nu mai amageasca
popoarele pana
se
vor sfarsi
cei o
mie
de ani.
Dupa aceea,
trebuie sa
fie dezlegat
catava vreme.
4. Si
am vazut
tronuri,
si
celor
ce
sedeau
pe
ele
li
s-a dat sa
faca judecata.
Si
am
vazut
suflertele celor
taiati
cu securea
pentru
numele
lui lisus
si
pentru
cuvantul
lui
Dumnezeu,
care
nu s-au
inchinat
fiarei, nici chipului
ei
si nu au
primit
semnul
ei
pe
fruntea
si
pe
mina lor.
Si au inviat si
au
imparatit
cu Hristos
o mie
de
ani.
5. lar ceilalti
morti
nu inviaza
pana
nu
se
vor
sfarsi cei
o
mie
de
ani.
Ar:eetsta
este intaia
inviere.
6.
Fericit
si sfant
este cel ce are
parte
de
intaia
inviere.
Peste
acestia
moartea
a doua nu
are
putere,
ci
vor
fi
preoti
ai
lui
Dumnezeu
si ai lui Hristos
si vor imparati
cu El o
mie de ani.
7.
Si cand
se vor
sfarsi cei
o mie de
ani,
satana va
fi dezlegat
din inchisoarea
lui.
B.
Si
va iesi
sa almageasca
neamurile,
care
sunt in cele
patru
unghiuri ale
pamantului,
pe
http://www.clestinofiodox.r'o/dogmatica/dogma/venirea-doua-domnului-impalatia-o-d..,
18.08.2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 14/38
ve'irea
a
doua
a Dom'ului
-
Imparatia
c1e
o
mie
cle
ani
.
,/,\..
_t'agll1a
l.4/cnl
19
Gog
si^pet
{t4'd$og'ft<si*gficqs",ist}Bfieu$#ore*,bibi1
r,fulxry1rgirffigrL}riqbp{.est$rc,rya
q:1qg1,g,g1:ilor:
,c
matrii'
9'
Si
s-au
suit
pe
fata
pamantului
si
au
inconjurat
tabara
sfintilor
si
cetatea
cea
iubita,
dar
s-a
coborat
foc
din
cer
si
i-a
mistuit,
10,
Si
diavolul,
care-i
amagise,
a
fost
aruncat
in
iezerul
de
foc
si de
pucioasa,
,'unde
se
afla
si
fiara
si
proorocul mincinos;
si
vor
fi
chinuiti
acolo
zi si
noapte,
in
vecii
vecilor".
Adeptii
milenarismului
ignora
faptul
ca,
pentru
intelegerea
acestei pericope,
trebuie
sa
se
tina
seama
de
cateva
considerente
esentiale,
si
anume,
a) Toate
vedeniile
din
Apocalipsa
sunt
descrise
in
grai
simbolic
si
nu
se
preteaza
la
interpretari
literale
:
b)
Cifrele
si
numerele
din
Apocalipsa
exprima,
simbolic,
doar
notiuni
abstracte
si insusiri
generale,
nu
cantitati
definite'
c)
Vedenia
din
Apocalipsa
XX,
1-7
nu
prezice
evenimente
eshatologice
viitcrare'
ci
descrie,
simbolic,
activitatea
mision
ara
a
Bisericii
crestine
de
la
intemeierea
ei
pana
Ia
parusia
Iui
Hristos.
De
fapt, pericopa
din
Apocalipsa
XX,
1-10
cuprinde
trei
tablouri
:
1'
Vers'
1-3,
in
care
este
vorba
de
limitarea
puterii
diavolului
pe
o
perioada
de
'o
mie
de
ani";
2.
Vers'
4*6,
in
care
este
amintita
imparatia
lui
Hristos
si
a
celor
alesi
ai
Lui,
timp
de
"o
mie
de
ani"
;
3. Vers.7-10,
care
anunta
totala
infrangere
a lui
satan
si
a
uneltelor
lui
vazute
si nevazute,
dupa
trecerea
acestei
"mii
de
ani".
TreLruie
sa
observam
insa
ca
primele
doua
tablouri
sunt
sincronice,
descriind,
profetii,
fapte
congomitente.
Faptele
descrise
sunt
simultane
si cu
cele
anuntate
in
XlX,
11-12.
Ele
privesc
conflictul
dintre
fortele
divine
si fortele
diabolice,
in
desfasurarea
lui
de
ra
intrupare
la
parusia
lui
Hristos.
htto:i/rn'vw.
crestinoltodox.r'o/dosmatica/doema/venilea-doua-dornnului-imparatia-o-d.,.
1
g,0g,2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 15/38
Venirea
aL
doua
a Domnului
-
Imparatia de o
mie
de
ani
ffiup;a
iftirst#ttrF$]S"fl.nt.$S
rfmi.rm$'i$
#ridii s fi,iy-11'irlr:
rt
dr:u:
le.
La intruparea
Fiului lui
Dumn ezeu
si la
intemeierea
Bisericii
crestine, satan si ingerii
rai au
fost loviti
de aratarea lui
Hristos si
de
lucra rea
harului divin,
care
le-au limitat
considerabil
influenta
asupra
credinciosilor
si au
scos pe
crestini
de
sub tirania lor. Atunci, ingerii
rai
au
primit
o
pedeapsa
prealabila
condamnarii
lor
finale
(XX,
10),
puterea
lor a
fost
neutralizata
si ei
au
fost
pusi
in
situatia
unor
prizonieri
care se
mai bucura
de
o
libertate
cu
totul redusa
si relativa
(Matei
Xll,
29, Marcu
lll,27).
Fericitul
Augustin
(De
civitate Dei
XX,8,
1)
spune:"Alligatio
diaboli est
non
permitti
exercere totam
tentationem
quam
potest".
Diavolul
va
ramane
in
aceasta
situatie
pana
la Parusia
Domnului
Hristos.
Atunci,
toti
ingerii
rai, in
frunte
cu
satan,
vor
fi
aruncati pentru vesnicie
in
chinurile iadului;
tot aci
sunt aruncati,
indata dupa
moarte
(XlX,
20,
XX,
1O), si
uneltele sau
adeptii lor
dintre oameni.
Epoca
restrangerii
puterii
satanice asupra
neamului omenesc
este
conc;omitenta cu
aceea
a
imparatiei
lui Hristos
cu cei
alesi
ai Sai. Sfantul
Apos;tol si Evanghelist
loan spune
ca durata
acestei epoci
va
fi
de
"o
mie
de
ani"
cifra rotunda insemnand,
in
limbaj
profetic,
o
epoca
foarte
lunga
si
nedelterminata
(comp,
ll
Petru
lll, 8
;
Ps. XV,
4
;
lsada
LXlll, 4).
Fericitul
Autgustin
(De
civitate Dei
Vll, 2)
identifica
aceasta epoca
cu
toata
faza
paimranteasca
a imparatiei
lui Dumnezeu,
de la intrupare
la Parusia
lui Hristos
si sprune
:
"Miile
annos
pro
annfis
omntbus hujus saeculi
posudt,
ut
perfecto
nurilefo notaretur ipsa temporis
plenitudo".
Sa
Bisericii,
dar--si
?9_g 9
va
fi
zdrobit
cu
t
l,
ca
va veni a doua oara
Domnul
tos.
lncercarile diavolului
si
ale uneltelor lui
vor dura,
pe pamant,
atat
cat
vor
dura ereziile
si falsele
invataturi
religioase sustinute
intre
crestini
de
ereti,ci
si
de schismatici.
Inlantuirea
diavolului
este si cauza
principala
pentru
care vor
esua uneltirile
celor
rai. Adevarata
interpretare
a
mileniului
din
Apocalipsa
XX, 1-10 este
deci
aceea care
vede in
cei
"o
mie
de ani"
o epoca
nelimitata
si
foarte lunga
;
-
in
"imparatia"
lui Hristos
si a
alesilor
Lui de
pe
pamrant,
o
stare
de
fericire
si
de
binecuvantare
spirituala
;
-
in
"legarea
diavolului",
o
limitare
relativa
si
treptata
a
puterii
diavolului
asupra
credlnciosilor; -
in
"invierea
cea
dintai",
renasterea
spirituala
prin
taina
Pagina
din 19
http:/A'l"ww.clestinortodox.r'o/dogmatica/dogma/venirea-doua-domnului-imparatia-o-d...
18.08.2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 16/38
Venirea
a
doua
a
Dorlnulni
-
Imparatia
cle
o mie
de
ani
Pasina
i'6jc1in
19
"
\'./r
Sfantul'ffis'f3tl'fePrytaorftflsWvnuftsw<.g$6aggrrgvig{5'g6r'Ipx
df,.ftrft"gtrssrf}S:cgttsgii6p;"jE1klr
;r
chinurile
iadului,
dupa
judecata
din
urma
',
-
in
'dezlegarea
lui
satan
din
inchisoarea
lui,
cand
se
vor
sfarsi
cei
o
mie
cle
ani",
uitimele
incercari
ale
diavolului
de
a
indeparta pe
crestini
de
pe
calea
binelui (comp.
ll
res,
Il,
1-12);
-
in
"Gog
si
Magog",
imaginea
fortelor raului
;
-
in
',cetatea
cea
iubita,,
Biserica
crestina
sau
Trupul
tainic
al lui
Hristos
;
-
in
"tabara
sfintilor',,
totalitatea
cr'edinciosilor
devotati
Evangheliei
lui
Hristos;
-
in
expresia
,'preoti
ai
lui
Dumnezeu
si
ai
lui
Hristos",,
nobletea
spiritu
ala
a
chemarii
crestine
si
stiarea
de
har
in
oare
se
afla
cei
ce
slujesc
cu
vrednicie
lui
Dumnezeu,
iar
-
in
"irnparatia
de
o
mie
de
ani",
toata
epoca
de
la
intrupare
la
Parusia
Domnului.
adicar
toata
faza
pamanteasca
a
imparatiei
lui
Dumnezeu,
Din aceasta imparatie
a
lui
Dumn
ezeu
fac
parte,
in
chip
nevazut,
sufletele
crestinilor
repauzati
si,
in
chip
vazut,
crestinii
care
lupta
impotriva
pacatului,
refuzand
sa
se
inchine
"fiarei",
adica
sa
faca
voia
diavolului.
prin
acestia,
pester
acestia
si
impreuna
cu
acestia,
lisus
Hristos
domneste
in
permanenta
in
lunre.
Ei
au
fost
eliberati
din
tirania
pacatului,
a
mortii
vesnice
si
a
diavolului,
bucurandu-se
de "prima
inviere",
despre
care
insusi
Mantuitorul
spune
:
"ca
precum
Tatal
scoala
mortii
si-i
inviaza,
asa
si
Fiul,
pe
care
voieste
ii inviaza..,
Amin,
amin
graiesc
voua:
Cel
ce
asculta
cuvintele
Mele
si
crede
in
Cel
ce
M-a
trimis
pe
Mine,
are
viata
vesnica
si la
judecata
nu
va
veni,
ci
s-a
mutat
din
moarte
in
viata.
Amin,
amin graiesc
voua,
ca
vrne
ceilsttl,
si
acum
este,
cand
mortii
vor
auzi
glasul
Fiului
lui
Dumnezeu
si care
voi
auzi
vor
invia,
Caci
precum
Tatal
are
viata
in
Sine,
asa
a
dat
si
Fiului
sa
aiba
viata
in
sine
;
si
putere
i-a
dat
sa
faca
judecata,
caci
Fiul
Omului
este" (loan
v,21,24-27),
sau
: "Amin,
amin
graiesc
voua:
cel
ce
crede
in
Mine,
are
viata
vesnica,,,
cel
ce
mananca
trupul
Meu
si
bea
sangele
Meu,
arer
viata
vesnica si
Eu
il
voi invia
inziua
de
apoi" (loan
v],47,s4).
lmparatia
lui
Hristos
nu
cuprinde
deci
pe
toti
oamenii,
ci numai
pe
aceia
care
primesc
invatatura
Sa,
devin
membri
ai Bisericii
prin
Sfintele
Taine
si
se
straduiesc
sa
traiasca
potrivit
moralei
evanghelice,
a
carei
lege
suprema
este
iubirea
frateasca
fata
de
aproapere.
Asupra
acestora, "moartea
cea
de
a
doua"
si
diavolul
nu
mai
au
nici
o
putere.
Cu
toate
acestea,
diavolul
nu
renunta
la
lupta,
ci
dimpotriva,
dar
puterea
lui
este
tot
mai
slaba
incercarea
lui
de
ars;i
restabili stapanirea -asupra credinciosilor
coincide
cu durata
istorica
a
Biserir:ii.
capitolele
xll-xlx
din
Apocalipsa
insista
mai
ales
asupra
I
http://www,clestinoltodox.lo/dogmatica/dogma/venilea-doua-domnulli-imparatia-o-d,,.
1
g,0g.201
5
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 17/38
Venirea
a
doua
a
Domnului
-
Impalatia
de o
mie
de
ani
raspun$tf{t4ititffiisgFtdii
surite'tig
v$i}'t'f:
sffi*f'.e
i
l)i
(r($if'9's')iiir:
'$
staruie
indeosebi
asupra
activitatii
neintrerupte
a Bisericii,
ca slujitoare
a
birrelui
si asupra
biruintei
finale si
complete a lui
Hristos,
Fiul lui
Dumnezeu,
asupra
fortelor
raului.
Despre zvarcolirile
finale
ale
diavolului, care
vor
pr
calipsa spune ca
vor dura
1
.260
zile,
sau
42
de
luni, sau trei
ani si
jumatate,
sau chiar
trei zile
si
jumatate
;
aceste
expresii
ec;hivaleaza
cu
"catava
vreme" din XX,
3 si reprezinta,
simbolic, o epoca
sc;url,ata
inainte de
vreme, incompleta,
relativa, deci
o incercare sortita
de la
inceput
esecului
si
practic
cu totul
neizbutita.
ln
sc;himb,
pacea
spirituala,
linistea interna
si activitatea
misionara a
Bisericii
vor
clura
"o
mie de
ani", adica o
epoca deplina,
continua si desavarsita,
deci
atat
rcat
va
fi
necesar
pentru
ca propovaduirea
Evangheliei
sa-si atinga
scopul
firral.
De
aceea,
Sfintii Parinti invata
ca mileniul
Apocalipsei
simbolizeaza
insa:;i
epoca harului
divin, care
s-a inceput odata
cu
intemeierea
Bisericii
si
va
dura
pina
la Parusia lui
Hristos si ca,
in aceasta
epoca,
crestinii adevarati
parti,cipa,
spiritual,
la domnia
lui Hristos
pe pamant,
surprind
zi de
zi
stapinirea
diavolului, iar
cei repauzati
domnesc
impreuna
cu
Hristos
in
cer,
af'linrju-se
in starea
de
slava vesnica
in
urma
judecatii
particulare
si
in
asteptarea
invierii trupurilor,
la
judecata
universala,
cand
se
va
definitiva
starea
fiecaruia,
iar satan
va fi aruncat
pentru
vesnicie
in chinurile
iadului.
Aroeasta
interpretare
se afla
in
perfecta
concordanta
cu
invatatura
eshertologica
din celelalte
scrieri ale
Noului
Testament.
Sfintii Evanghelisti
ne
spun
ca Mantuitorul
a
venit in lume
ca
sa intemeieze
in ea
"imparatia
lui
Durnrnezeu"
Sau
"imparatia
cerurilor"
(Matei
lll,2,
|V,17,
Luca Vlll, 1
etc.) si
ne
arata ca
aceasta imparatie
se realizeaza
in si
prin
Biserica
crestina
(Matei
X'Vl,
1B-19).
lisus Hristos ne-a
spus
ca
intrarea in
aceasta imparatie
spirituala
(loan
Xvlll,36) se
face
prin
"nasterea
cea de a
doua", adica
prin
harul
Sfantului
Duh
primit
la Botez, care echivaleaza
cu
"prima
inviere" din
morti
{lrcan
lll, 5
;
V,25,X1,24-25).
Sfantul Apostol
Pavel
precizeaza,
la randul
sau,
ca
"lmparatia
lui Dumnezeu nu-i mancare
si bautura",
ca s-o intelegem
ca
pe
ceva trupesc, ci
"
nt"
(Rom.
XlV,
17)
si cer ea se
infaptuieste, treptat-treptat,
in Trupul tainic
al lui
Hristos care
este
Biserica
(Efes.
lV, 25, V, 23, Col.
|
,
24,
I Cor. Xll, 29,
Rom. Xll, 5 etc);
ca
cei
primiti
in ea
prin
Taina Sfantului Botez s-au
facut
partasi
mortii
si
invierii
lui
Hristos
(Rom.
Vl,
2-6);
ca
pacatosii
se afla
intr-o
stare de moarte
morala
Paglna
din
19
http://www.clestinofiodox.ro/dogmatica/dogma/venirea-doua-domnului-imparatia-o-d..,
18.08.201:
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 18/38
Venilea
a
doua
a Domlului
-
Imparatia
de
o mie
de
ani
Pagina
$ai"
W
diavolului
de
a
zadarnici
mantuirea
ldeile
dogmatice
si
morale
care
deci,
pe
scurt,
urmatoarele:
credinciosilor
(ll
Tes.
ll,
'1
s.u.).
se
desprind
din
Apocalipsa
XX,
1-10,
sunt
s-au
facut
partasi
al
celorlalte
sfinte
E
dFfoe.s/r{?si1.s{.bm}."ltj|i5'{JJs;$$.?\'s.a,i,l./iir+lr:sf5go{.b'.&*l,,s€f4s,p$j,'lt)g,f*FHo/rf.ssfs1gn:f1+1'g*1rgai]'$1"1lt):
(kr\/L/,
v,
I
rr
vvt,
ttr
tW/
\:l
*O
,__-....-:
a.
LelSarea
diavolului
inseamna
limitarea
puterii
satanice
asupra
credinciosilor
si
s-a
facut
odata
cu
intemeierea
crestinismului
,
lmparatia
de
"o
mie
de ani"
a lui
Hristos
si
a
alesilor
Sai
este
rastimoul
,care
Hristos
a
restrins
puterea
diavolului
asupra
credinciosilor
:
h
tn
c.
Mermbri
ai
imparatiei
lui
Hristos sunt
credinciosii
care
primei
invieri,
adica
renasterii
prin
harul
sfantului
Botez
si
taine
si care
se impotrivesc
voii
diavolului
;
d'
Spre
sfarsitul
erei
mesianice
si
mai
inainte
de Parusia
Domnului,
diavolul
se va
bucura
din
nou
de o
oarecare
libertate
de
actiune,
fiind
lasat
sa
Iucreze
catavil
vreme
asupra
credinciosilor
;
e.
Credinciosii
care
nu
s*au
facut
partasi
primei
invieri,
adica
renasterii
baptismale
si
sfinteniei
crestine,
vor
invia
la
sfarsitul
veacurilor,
adica
la
invierera
cea
de-a
doua,
care va
precede
judecata
generara,
cand
se
va
da
fiec;aruia
dupa
faptele
sale
;
f.
Asupra
celor
ce
s-au
impartasit
de
harul
divin,
au
pastrat
pana
la
moarte
credinta
in
Hristos
si
n-au facut
faptele
diavolului
moartea
a
doua,
adica
osanda cea
vesnica,
nu
va avea
nici
o
putere
:
g.
L-a
sfarsitul
celor
"o
mie de
ani",
adica
atunci
cand
Biserica
isi
va
fi
implinit
misiunea
pentru
care
a
fost
intemeiata,
diavolul
si slujitorii
sai
vor
fi
aruncati
in
focul
iiadului,
care
este
moartea
cea
de
a doua
.
h.
Chinurile
iadului
n,
se vor
sfarsi
intrerupere,
zi si
noapte,
in
vecii
vecilor;
tninctnos;
niciodata,
ci
vor
dura
fara
nicr
o
acolo
va
fi locul
fiarei
si
al
proorocului
http:/iwrwv,clestinoltodox,r'o/dogmatica/dogma/venilea-dor-ra-domuului-impalatia-o-d,..
18,0
8.2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 19/38
Venirea
a
doua
a
Domnului
-
Imnaratia
de o mie de ani
Pasi'a
6o,n
tn
'V
de starea tuturor in
viata
ce v_q
sCig-pg care
autorul
tot
in
grai
simbolic,
in vedeniile
din XX
11
-
XXI
,5-11.
i,
Ve ffiffuluitffirTiirCj+.j{yH
fUWf itll/c,..
"rt
de.
Judecata de aooi
si
---=-------
pocalipsei
Ie descrie,
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 20/38
Prima oarii
a venit sd
mAntr-riascd
lumea,
a
doua
oald va
veni sd
o
judece
I
PEMPTO...
Pagin
din
4
pemprousia
in lume:
R_oMANA
I
EAAHNtKIl
I
ENGLISH
I
PyCCKOE
[43AAHhE
I Jr6oaqro
610o936r
cautare
Sfintul
Munte - ingelepciure
-
Sfinfenre
Pagina deinceput
Asocia ia
Sfentul
l\ilunte Con-tact
Religie
/ Cuvinte
la
praznice
/ Sinaxar
Dionysios de
Servion
pi
Kozani
F'rirna
oarA
a
veniL
sa mAntuiascd
Lumea,
el
dou
a
oard va
veni
s6
o
judece
'I
5
February
201 5
Mitropo/itul
Dionisios
de Sdrvia
si
Kozeni
Ni
a
voa
lume
ne conduce la certitudinea
cb intr-o
zi vom;i
pleca
din lume.'in
fiecare
zi
vedem
acest
lucru
yi
il
constatim,
anume cE
oameni se nasc
5i
oameni mor, c;
unii vin
5i
alfii
pleacd. Dar
mai
este ceva sigur:
cd vom fi
judecafi,
ci
vom
da r5spuns
pentru
petrecerea
vielii
noastre. Aceasta
este
credinla comune,
Tnr6ddcinatE
in toli oamenii
din toate
neamurile
gi
din toate
veacurile,
insb avem
"Fi
cuventul
mai
sigur
al
prorocului":
dumnezeiasca
Scriptura
vorbette
de
marea
gi
str;lucita
zi a
judec;lii,
iar Domnul
lisus Hristos
vorbes[e de a
Doua sa Venire, ata cum
vom asculta
maine
la Evanghelia
dumnezeieStii
Liturghii,
prin_
liei,
evanghelicd este
numit5 de Sfantul
loan GurS
de Aur
"prea
plicuta", pe
caTe
se
cuvine credinciogilor s6
o
audE din
gura
Domnului, s; o ceTceteze
cu
r6vnb
gi
s5 o
pJstreze'in
ARTICOLE PREFERATE
Adormirea
Maicii Domnului
-
Mutarea
la
Vial5
Monahismurl
$i
c;sStoria
-
douE
cii de
sfi nti re
Fecioara Maria, tMaica
fipturii celei
noi
Herman
Tristram Engelhardt:
Cum am
devenit
ortodox
N5sc5toarea de
Dumnezeu,
Maria
Fototece
Procesiunea
cu icoana
Maicii Domntilui
de
praznicul
Proorocului
llie, Vatopedi
-
201
5
B August
201
5
minle
cu
str5pungere
de inim5,
De
asemenea,
Biserica
pecetluie5te
Simbolul
de credinlS
prin
a5teptarea
invierii
9i
a
Judeci;ii:
"attept invierea mortilor...".
inStiiniarea
pe
care ne-o aduce
propria
conttiin 5,
pe
de
o
parte,
;i
cuv6ntul
lui lisus Hristos
din
pericopa
evanghelic;,
pe
de altd
parte,
ar
fi
de ajuns
pentru
a ne incredinla
de toate acestea;
la fel de
limpede'in acest
sens este
ti
cuvantul
Apostolului,
care
scrie cbtre
evrei:
"precum
este
rAnduit oamenilor
o datb s;
moari, iar dupi
aceea
sii fie
judecata"
(Evret
9127\.
Et
in
Athos ego
-
expozilie
de
art;
aghioriti
la
cuhnia Palatului
Mo8osoaia
3
August 201 5
Vid€otecb
Video: Prdznuirea
SfinJilor Vatopcdini
-
201 5
28
July
201 5
PSrintele
lachint,
stareful;i
duhovnicul
de
la
Putn
a
23
June
201 5
Irttp://wu,w.pemptousiarcl20l5l02lprrma-oarc-a-venit-sa-mantuiasca-lumea-a-doua-o.,,
1
8.08.2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 21/38
Plirna
oar1
a venit
sE
mAntuiascE
lurnea,
a
cloua
oald
va
veni
sd
o
juclece
I
PEMPTO,..
pagin{2
,ttin
4
,,1e._:
tr'::;'=.;-.Dn;t<.';
j.;*i::{
,
fl._i.FjflX
Din p;cate'
ins6,
rnulfi
dintre
oameni
nu
bag5
la cap
nici ci
vor
muri, nici
cI vor
fi
judecati
de
Dlrmne;.eu
pentru
fapr.ele
ror,
Aceast;
inconttient;
es[e
cer
mai
riu
rucru de
care
poate
suferi
orrul
Dacdsccfidinl;untrulr;upomenireamorfiiiirricadejudecati,apoiteveicoborilasrarea
de animal
5i
nimic
nu
te va mai
infr6na.
Chiar
yi
c6nd
eSti
t6nir
se cuvine
si
ai
pomenirea
rrorgrr.
Ti.eril
se
poarta
ca
gi
cum nu
ar
exista
at6fia
batr6ni
in
jurur
ror, ca
s
cum
nu
ar
muri oamenr
In
fiecare
zi
in
jurul
1or, se rasd
amSgifi
de tinerefire
ror pi
de
sinitatea
ror
5i
au o semefie
de
parca
loldeauna
vor
fi
tineri,
de
parci
nicioda[b
nu vor muTi
ti
nu va
trebui
si dea
cuvbnt
de
r;souns
pentru
lelul
vietii lor,
gi
toruii,
cea mai binefdcEtoare
lucTare
a
noaslri,
a ruturor, deopot.rivd
c6nd
sun[em
line
ri,
5i
c6nd
imbJtr6nim,
este
pome
nirea
morlii,
ToatJ
viafa oamenioi
infe]epfi
,i
a
sfinti
or
lui
Dumnezeu
este
cir5uziti
de
aceast;
pomenire
a morfii.
pe
c6t este
de amar, pe
atat
esle;i
de
mantuiror
sa isi
aminteasci
omul
neincetat
cJ va
muri,
cine
nu uiti
ca
moarrea
este
aproape,
acela
nici
nu
se
indoiegte
cb
il atteapt;
judecata
5i
r;splata
lui Dunrnezeu,
lisus
llr
saracS l
mAnLuia
o.rfa
Va.
Durnneze
u care
esre i.rru
rorul
drepr,
ti
ca om,
Care
trie
neputinfa
"fi-;t;;t:-El
ilu'pi
a spus
acQasta,
c6'fatal
"foar;
judecata
a
dat-o Fiului"
(loan
5:22),
Fiul,
care
a venit
si
m6ntuiascb
lumea,
tot
EJ o va
5i
judeca,
fi
o va
judeca
dupi
cele
mai
puline,
ca s;
se mantuiascb pe
cei
mai
mulft,
penlru
ca.Dumne,lgu
yres
e ]urlgla
d.
Numai
cei care
nu vor
vrea
sJ se
mentuiasca
nu
se vor
mentul,
aceia
care
nici
prin
invifiturE,
nici
prin
semne
nu vor
vrea
se
cread;
i1
Hrisros,
Ace;tia
gi
acum,
5i
atunci
aceJasr
rucru vor spune: "Doamne, c6nd te-am vEzur?,,,
unde
5i
c6nd L-arn
vAzut
De
Hris[os7
M uzi
cd
BoSatii
au
sErbcir, glasul
al
V-lea
1
)uly
2015
leromonahulTeodosie
de
la
N6a Skiti
,,Doamne
miluie;te,,,
mclos
argd
19June2015
Aici,
aturrl es[e
vremea,
dup;
cum
invaf6
pericopa
evanghelicE
despre
a Doua
Venire
a lui
lisus
llristos
Pi
despre
judecata
lumii;
acesie
cuvin[e
dobindesc
acum o ad6ncime
nemasuratA
si
o
insernnS[ate
socialE
ioarte
mare, Nu
cuvir]te
mari
pi
teorii,
ci lucruri
m;runte
5i
de fiecare
zi.
Nu,
vezl
Doamne,
sacrificii pi
fapte de
ochii lumii,
ci
pSine pentru
cel
flimSnd
gi
hain6
pentru
cel
gol pi
trlr pahaT
de
ap;
pentru
cel
insetat,
Cel
mai
pulin
lucru
pe
care
poate
sa-l dea fiecare,
nu
cel mal
mare,
pe care
pol
;i
trebuie
sb
il
dea cei pufini,
C6nd
condamn5m
nedreptatea
5i
ilega
rrarea
socialS
-
9i
avem
dreptate
s-o facem
-
uitAm
ca rispunderea
cade corespunzilor pe
umerij
tut
uror.
5i
se
intenrpl;
adesea
ca aceia
caTe
nu fac
dec6t sd strige-n
gura
mare despre
aceste lucruri
sa nu
fie
intotdeauna
cei
mai sbracl
;i
nici cei
mai nedrept; ifi.
insi
este firesc
acest lucru,
.rtunci
cand
htQ://wrvr,v
pemptousi
aro/20I5l)2lprrma-oata-a-vonit-sa-lnantuiasca-lumea-a-dor-ra-o,,.
1
8,0g.20
1
5
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 22/38
prima
oard
avenit
sd
mAntuiascd
lumea,
a
doua
oard
va
veni
sd
o
judece
I
PEMPTO...
Pagina
3 din
4
dernersul
5i
discursul
social
nu
porneFte de la credinla
in Dumnezeu
ti
nu
inseamn6
punere
jn
aplicare
a
poruncii
lui
Dumnezeu
de
a face
dreptate
;i
de a
iubi;
atunci
se
pierde,
ca
invd 5tura
neclefinitS
ti
teoretic;,
aflatd
in afara
persoanelor;i lucrurilor,
in afara
vielii.
5i
este
foarte firesc
ca
atunci
cend
nu credem
in Dumnezeu,
sE
nu credem
nici
in
om. Atunci
omul
nu este
fratele
nostru
,i
fratele
lui
Hristos
de care
ne doare,
ci
dogma
5i
inv;t;tura
teoreticS
a vreunui
anume
sistem
social
in care
credem.
un '
Oricum
ar
fi' vom
da cuvant
oe
naturii sunt
inviolabile'
dar
in
mai mare
mSsurd
inviolabile
5i
imuabile
sUnt
legile
morale,
pentru
cb nimic
nu
are loc
la
intemplare,
dupS
cum
proclamS axioma
materialist6:
"s; manc5m
9i
s5 bem,
cSci
mSine
vom muri".
La un
moment
dat vom
vedea
in fafa
ochilor
viala noastr;
si faptele
noastre
le va
judeca
Dumnezeu
,,prin
lisus
Hristos".
lar
dacS
ar fi sd
ne
judece
Hristos
ca
Dumnezeu,
nu se
va mantui
nimeni
dintre noi.
insJ
treba
daci
am avut
dragoste
cate"
Dragostea
nu este
un cuvant
ti
o
invS 5tu16
teoreticd,
ci
,
de
fiecare
dat; concretS
fa[e
de
semenul;i
de aproapele
nostTU,
care este frate'Tn
numele lui
lisus
Hristos".
Nici
omul,
nici omenirea
nu sunt
vSzuli
in chip
impersonal,
ci ca
aproapele
ti
fratele
nostru,
in
chip
personal. se avem,
atadar,
dragoste,
sd credem
in Dumnezeu,
care din
dragoste
de om
5-a
fScut
onr,
ca sd-l
mantuiascd
pe
om, unul
cate
unul.
$i
s5
auzim
5i
noi
cand ne
va
judeca:
'veni[],
binecuventa ii
Tat6lui
Meu...". Amin.
Sursa:
Dionisie,
Mitropolit
de 56rvia
5i
Koz6ni,
EPi
Pte\tton
andmon,
vol l,
ed. Nekt6rios
Panag6Poulos
Cupri
ns
Acl
ualitale
Adrese
ale altor
pagini WEB
Pelerin
orrodox
Familia
ortodoxa
Doxologia
www.teologie,
net
sfantul Munte
Athos
Graiul Ortodox
Omonia
lnsemn
Editura
Fi
libreria Evanghelismos
orrodoxia.md
-
Pemplousia
Asocia ia
leromonah
Arsenie
Boca
Cuventul
Ortodox
Savatie
BaStovoi
Articole
-
Dedicalii
-
Constantinopol
versus
lstanbul
-
Culturd
-
Arheologie
-
Expozitie
de
fotografie
-
Filosofie
-
LiteraturS-Filologie
-
Muzicb
tradi ionalS
-
Picture
bizantind
-
Poezie
-
Traditii
-
Folclor
-
lstorie
-
lstorie
bisericeasc;
-
lstorie
bizantin;
-
Medlul
inconjur;tor
-
Ecologie
-
Religie
-
Monahism
-
Aghiologie
-
conferinle
-
Convertiri
-
Cuvinte la
Praznice
-
lnterviuri
-
Liturgic;
-
lcoane
ficEtoare
de minuni
-
Sfinte
Moalte
-
Lumea
ortodox;
-
omilii
-
Pastoralie
-
PersonalilSli
-
Martiri
ti
merturisitori
din temnilele
comunlste
-
Pdrinti
duhovnicetli
-
Prezent5ri
de
carte
-
Teologie
-
Antirelice
-
AntropoloBie
crettin;
-
Bioetic;
-
Drept canonic
-
Teologie
PatristicE
-
Tradilia
muzical5
bizantinE
-
Talcuirea Sfintei Scripturi
-
Viata
in
BisericS
-
Despre rug;ciune
-
Familia
cregtinE
-
N4inuni
-
Postul
N4are
http://wv,r,v.pemptousi
a.rol20I5l02lprrma-oara-a-venit-sa-mantuiasca-lumea-a-doua-o..,
1 8.08.20I
5
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 23/38
Timpr,rl celei de-a doua
veniri a Domnului
(Parusia)
Pagin
in
8
e.a$ator
ia ca rugac.i
rilne
lln:ra,g:i n:ir
p'eler
fi
n:eje.
2ffi
4,
DONATI.I
CONT'AeT,
Tianpu ce$ei
de-a
d*ua venirE
* Domnt.n$ui
{F*ra;sia}
Credlnga
tn
vi-r .t
vlit*are
*sts
o
**gmli
n r*[igi*icregtine
*rtod*xe
cr:prins$ tn astlec]tul €
Xll
al
$isn{:*}ului *e
te'ee{irr6H
pri
i aqtuate
intr-q,[gpe
nor;_6
$iT
digii. e*ntinuarea d*zvolt&rii
mr*raie x onru?r"ri?n
v*grricie. f
adovlin, fie
in
rSu"adic$
in minqium$.
$c$ee*
de
vi*ta v*it*are est*
str$ns
lngat$
c*e
idq**
d*
ve$nic
sr"lf
ietuNui" Asrstca
sunt
innrs*t*
st-lfNotr.,e
h;i +msResc
giSmprourrrS
e*rrstrtuie
?nsugiroa esen$ial$
*
locurile
$i
tle"r:pi:rii*, tr"r**B*nd de
la
primli
*arn**i
pi
treeS*d
pris?
t*ats
ff
dels
ci*
d*xv*tr r*
inti
$ty:ari9.
&*aii1*tea
**a
maieviqlsntd
la
**re
*jungern
prin
ahs*rv&r*s
Fr*priei
n*xstre
vie$iSiS*
eare
est<
viit*are
este
fennme*ut in*vitab:il
al
morgii"
$intre t te evenimentele
pe
care
lc
tr&iegte
*rnul,
fr
ast*
sin6u:r*t
de
car*
poate
ti
sigur
c& s*
vn
?nt$n'iptrn,
rna* devr*nrs
sau
mal
t*rrix, cste
rcailtate;
t1*;tto
+vits.
Tnv$g6tr-lra
wngtin$
rJ*spr* rnpart*
*c
dsoswh*gte
de
tonte {arr*eptii:*
refsritoare
*a
ea
de-*
lunE
f;:p{ut
c$
ei$
ac*slc.ia
uft
;}s$}*ct
pozitiv.
sup*ri*r;
ea
erte
Ltr$'}Rrea
p$c*tulsi
strf;rnagesc, iar
prin
i
devine
fr*rnr*a
Fa
irieia
n**$
tmprc*n
ru {rca(*rurl,
e&ei ntr*
eei [:*r:i rn*mrtea
tnsexr*n$
fne
elcplinel
cu
l-tristrys. M*ar:tea
cstq
evanimentuleql
rnai
tufhun6t*r
gi
rna]
profund
*lvle$ii
l;l
e*rs
ct
r$*B*ns i:orirlr*dent
{i *rie&
*l
** s*
p*at*
ridic*
***x*;:r*
*"ri*r$$}, ci
"rrunaai
F$ri*?q*s
qst*
fei
cxro
r,io*s*p:ra
rriegii
gi
a mor|ii
gl
nrunrai
Hl
pCI*ie
d*
un
r$spxns
definitiv
acestei
pr*bi*me pisens*lui
Viriunea
o*me*i[*r
asupra
r**rgii
est*
d*f*rit
,
tauaat&
fis
de
sp*]rnx
de rn*xrts.
d* neel"*ncseut,
n*6:rcgHt{rn
?n
care
rsinp
*c*asta.
Dc
a{eftfr
"fle*ia,gia
*rf*d*x*
#irm# *S
pr}n
l-{rist*s
sarl*a
$i-;
numai r*s{r-:l
in
or
?ns
$1,
ci
$i?n
*xXr*rienga
c*}cr
*c * tr*ies* descop*rln*u-se
*.4
$eart$
sprs v}a'
l;*
ivenlli
r**u$
asp**te
F*ritiv*
ni*
*c*stsie:
"prim*lse
q*iacgsria**;S
prim
{*ptuleS
rnoartea
n*
i:r*daap:X.
ci
ca
predxr*
***:ptret$
p
*rrxltaiiui *xmnsas:*.-.Ft":tmrc*
trSlrilvi*5iit*
pr*d*re
$
*v*
f"{risti:x.
*xre
*
tr$,it
gi
a
murit
?rztr-r*
prednr*
cxern
xr#-7ats;t*i
$&u
perlt*":
*ru}rea
depfts}&
a
5a
c;
?n
m
ft
i
n
i
ie
Tx ie. ?ncredi
*lqz
*t
: ht.rtr
&{cu"{
l-e,XX{
f R,4S}".
Cel eJe-al
doilea aspnct
p*xitiv
xt
m*rgii
rle
pi.,rls
in {urn$rl&
ascultaren
lui
hf
rlst*s t*t&
de
Tat*il,
asc
u;nire
**
*a^;rx**;leu
$3*{1{ru
cat*
6
a"leces*lH re**rrgarea
taltal*
t*
*xlx{c*{*
autrsfic}ttr&.
J*at*;ac*:
http://bisericaicoanei.ro/catehism/sfarsitul-lumii-in-teologia-ortodoxa/67-timpul-celei-...
18.08.2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 24/38
Timnul
cellei
de-a doua
veniri
a
Domnului
(Parusia)
Pagin
din 8
it-abzrea.
q.jltir.*u{
res*rt
a?
vielii
cu lirist*s.
$in
lubirea
fatH
de T
td*r
gic9*
om,
l*inistr:s
a
i:rlo":it
e-r
S*iltru
{a
n$is&
putem
ms-*ri
c$
$i
ia
teldlgr
iubirs
talX
cie *usr:r:pxsx""
Siserice
$rt*dsx$
**
$nvet$
c*
rn*xrt*x
i']r.*
*xist&
Ben{ru
ttit*re
trqd
ir-r Fist*s
}*ris{*s. t&ci
triut*:
iar vlng*
viiteare
TSI
SEseAte
exsrssi*
vie{hit$
?n
rc*rrn*r:t*l
fi*e$rui
src}tin"
frucea d*
pe
s}crrn.lt
vjeibil
a1 eredlntei
n**gtr*
e$ eel
*a
se ediis;?*$te
silb &{e&
{ruea
nu
ost&
nrc$,
denarcce
prin
acc;
$Rruit$
viagx
ve$sieS,
$e
fre**R
tnvsgstura
*$*d*x$
atirm$
cu
tHrlq
cr*d n$a
{t-r
rternurirsa
suf lp
p*ate
*a
via{* *eluice
*ste
nemuriter""
*e
refering$
pentrut
*e*asta
*ste
p\l$.l
bogat*lui
**tvlil*s
Lax.$r
{}-*-X\"t}
u*d*
rri
*e
*r*tii
cl*r
cS
sr"tflet*le
*xist$
gi
dupX
*esp$rgirea
**r
de
trup.
c$ci
,f,iu
I
Dxmrrexer*
a i
rrro4ilor"
ci
al
vl
i**r"
{Le.XX-3S}.
A{ssstg
igvs*St*r&
trebuie
ilr{*m*lat$
p*
*redirifa
cS Di"lrrr**r*u
\Ireft
r* sufletuli
sH
f i*
n*rnuri n
u.r"*a**
sS
fie.
prin
surf$*t,
$c n:od
ne$ntrerupt
{eg*t$
de
*t,
decl
nx
s*
?t"r{e*r*i*eE
pe
*r
lntiestil.rclii
ave*-*
snttietulT*
sine.
$,,s{leta*i
;i
{ost
cru$t
$}entru
via{S
v*3n}c6,
?ar
pentru
aceasta
HristnE
S-a
s;
t&e,rg*'l1
Ber?tp-$
vsci*, ,,c*s$
5i
hain6
a
srqastr&"{t[ ecr"V"'X"2?.
Vl*Ua
suflet* *r
dupE
dasp&rtrrea
d
afirrxats
e*
t€rie n
Sis*rira
*rt*d*x$
S areee
*
ineetare
a
*xisten$ei
tu{l*t*l*r
intr* x*arl*
5i
j
u*iversals.
$$a
{$ry}
s*sglnee*
t-r"l her,
VigiNa*ti:"s
{$*r*:}{s*t}u}
ar
3
$R*}v}a
* tntreru**re
a
relntiet
gi
aeeste
perssar\$,
* Sena?$r*re
a i
p*rt*n{ei*rnuiui
p**tru
Sumn+xeu.
Fe tem*{*}?rw6g}turi}despre
**rnurir*a
sr":fl*tr.:$t*i.
Hrturisiree
8rtocltlx*
9:rvat*
ci sq.;flstu?
*rr'"
e*esp6*tirea
de
trup
€ste
$upus
juqiectlii
lui
Sumn*r€$
{sFe
i
se
fass
in
pxrtiruiar"
Fiecart
ciri rlri
hal*a
vlr[*$i
sau
*:
pHe*tutui
Se c;irrs
s ?rnbrae*
ts:al\nte <**
m*"lr{e.
Astf*l
l$lh*rc"if
cfe
p*
{r{ii-a
s
{.]
ffis$it
pi
a ajuns
?n
rai.
fsi ear'e
n$
se
csissc
5i
tgi
*trHv*se
sas{ieeu} cx
pH*ate,
plee*nri
i*
l*mea
rj
iael.
${S6ta
$erlp?r,rr&
**
aratH
cS
F{ristss
r*pr*a}nt&
?a
ac*ast&
j*efecat€
at*?
Ar-rtom:|,
Cri'l*ri*l
e.1t
r6s6:l$t*gt*
pe
cei
$esHv*,r$i[i"
CSci
$*ristos.
spr.r**rrd
*$
"Y*{*}
vrx
jxd*c$
pe
nir^nsni.
ci
t*et$
ir-rri*
F*ului-{ln"V"tt}.
$e
*esc*Ser$
f*${ulc5
r"lx *i
p:rersnta
$a
$i
felu${u*1"}
a$
ejsw*ltat
s;u n$
c$r\}l"
cqinstltuie
foncsul
Sur$*r$$ii.
,,N*rmels
juuJ*c$$ii
sunt
l*ate
e$c l-{ristns
n*
din
*f ar;l
l-ul, ci
cjin
Hi
l:rs
des*v&rgit$
realizatH
c{e
S1".
Ju*ecata partieular$
sau
an\iciFat$
are
*n
caract*r
prnviroriu
adle$
rSsplata" asAnd*
sau
s*Rr1a
acsstei
judecKli
nu
este
r:icl cqrnrplet&
gi
*lci
definitivH.
Sstri\rit
3nv$t&turii
de creding$
*rtod*x$
:
rrielii
dinc*l*
de
r**rn"l$nt
ineep*
dupt
jurl*eata
par{.i*uiar$,
c&nei
suf l*t*l*
?pi
v*r
prinrl
rbspi;t;r
toat$
activitat*a
psyyr&n?.*asc€.
Astfe?
arz*l*
vor a,ia*nge
Tn
rai,l*eul
rJa
*dlhnE,
iar
*ltel*
in
iad sat
mai$l*
*{ar$.
C*a
eare
pus:*
cel
mal bine
Ts"l vat*are
st*rea
suft*telor troeti*clogit*r
dup*
judtcata
particularH
e
$issric{i
$rtects,xe.
der:.:recs
{iisrd
-"s
{p
gitenreliq
*
adyEr*$ni"
{{
Tinl.
}1,1$}
st*s$irie
*xisten$a
r.*l
cCIf1firnrate
?n
ftevslalia
divi*H.
rai
$i
lad.
pred*ffi]
gi
[egXtt-*r*
r.r**bnriagtlor
c*
cei
decedati
prin
'
:
rSrruSne
Tn
veci dsp$
{$ tsate
ale
iu*tii aetuxle
v&r
tr*c*,
dragos{*a"{$
f*:r.
X{tl,S}.
[a
stahile5te
cr:
$en*reliile
pr*zente
c*
ceie
tre{.il?e
gi
vlit*ere"
ts:dsxgr&nd
pe
ce}
vii
sB
urn':e:e
exernpit..:i,
s5 dei-r,
dinainte
SisS-i
psmsrrsasc&
*u
dra6.
Aee*st$
atitudine
exte
tnt$rl{* de
faptui
cS
SiEerita
iupt${e
http://bisericaicoanei.ro/catehism/sfarsitul-lumii-in-teologia-ortodoxa/67-timpul-celei-...
18.08.2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 25/38
s
v[urqrul
\r
4r
Usli:t/
Pagina@din
8
togsturs
nu
nr'rmai
cu
siseriea
triumfstonn*
c*
sfis:fiieare
,*ni[lcces*
t*
srumnereu
ss
*n
,ugdn-
,
':tltii"(iac'
v'1fiL
c;i5i
cu
piiefrtoglldin
iad
pentril
care
c#ut#rn
st
[o vaninr
in
ajutor
spre
fi
le ugura
cje
a-i
scdpa
prrin
rugsciunt"
rrilos:t*nii
giJerf*
fiut'raristir;&
$rl€rr;uririrea
ortnd*x
&,1.
&{r,gi107).
DataritS
faptuluicS.sr_znrnsr**
a
asordi+t
o
deasebits
vatcane
persoaneiLrrilans,
singura
c*6:;rbifi
cu
El'
dar
gi
per-ltrru
;l
sFcridrngos'tea
*t*t
tntr-e
nele&t
gi
eu,
eo,ir$p*sag[,
$f,
Ap.
p*vel
rie
Tnd,eanrr
toate
sdiface'ti
rugseiuni,
rnijtroclri,
mui$unnin
pcnfru
tcgioameni*,,ft
]"irn.
?i,1),
essi
numai
aga re
i
5
ilosibilitatea
n:Sntuirii
"ln
ziua
*ea
ele
i;*
urs:rEi
r*nd
vins
eessutr
e*nd
tr:gicej
ctisr
'nnrrlrinte
1r0i-
ili
vot.
io$i
cei
care
au
fscut
cef
e
bune
spl*
tnvinrea
viegii
iar
cei
r$fs
*u
fxcut
eele
reie
spre
trivirrrea
v,2s_2S1,
lntccilat
d"'zpi$
lnHh*rea
Domnului
ncstru
lisr"rs
l-lrist*s
?rugarrii
s^uu
ar#it;:t
grpast*lii*r.
rnartoril
?nvi
erau
plini
de
n'ri'are
ai
fc-au
xptls.:''E$rbagi
galite*n:i.
d*
*e
st*gi
p'ivlnd,
la
cer?
Ac*s':
lisus
care
s.a
cor
astfelva
gi
veni
precurr.l
L"agi
v$aut
merg$nd
la
csr,,{Fapfs
I,1.1}.
lrttreaga
tr;:ejitie
Eif+iico'"pa'trls.tieX'
rnsrturrisegte
a:cJev$ruI
pft
c&ra
Ap$$tolli
l-au
fiic.u[
(unoscu.t,
in
la
'c; re
t<i[i
cregtirlil
nu
s^pu
?nc*ol'h
*
doua
venil+
a
Damnufui.
parusia
s*
irazeazs
p,e
Evanghelio
con
lrrnrnlt;ll"e
cu s;:ustilcl
h/Ia'iltLrlturu]ui
gi
pr*cir.&rile$-f.
Aposleil
Fav*i
tt
cnr.i.
Fe
rregfinsl
ortleJr::
intc"rtdeauna
calsa
caro
c{uce
la
nrarttuire,
iar
"F*rusia
este
*stfe
I
un
dqzlderat
al
celuic*
trslegte
$rrnarc*
f
irsxscs
a activitfrgii
$.:le psr*&.rteSti
gifrnplr*irea
rr:lisru$ii
5a$el
cr:srnlcc,:
r*trupsndr_*_$e.,
a
sf
ulii
gi
*
vinc*ecat
firea
ameneasrii.
E-a
l**rusl*,
Ffristcs
va
judeca
lumea"iar
?ntreaga
naturs
se
conf
o
rln
ilate
ru
lagil
e llro,vie**l
ntei
",
lnsuSi
M*ntuitorul
purle
i:azele
acestelinv*gffturi
atunci
c$nd
vprbegte
fn
r+gretate
r*nelur[
clespr
*crriuicum
se
va
fnr'&n':pla
"pe
n*riiceruluicr
$)ulftf€
gi
cu
m$rire
mxlts,'{fulatei
xxi\f,
3$}
c}ar
rru
va
?nfsptul
aceesta:
"lar
clnspre
ziua
aceea
gl
despre
eeasul
scela
irn*ni
nil
stie
niciingerii
dirr
cr
nu
ma
i i"atri
["{M+tei
XX*V,36.}.
ln
Simholul
err*dinfai
rnsrttrisirn
c*i
fisus
F*rtstas
i;rr$$i
v*
veni
pe
p&rnant
s3ijudere yiiig[
morfii
vcl
flvecl
[+e
a
ejerul;t
venir*
nt'J
n*
6s'r€
ctJno$eut*
el
pe
terneiitift*vel-{ieieiivi'e
puram
cunoagtr:
s
prenr*rgstnare
ae*st*ia
gi
errenimelnt+I*
cfl
v*r
av*a
f*c
Tn
riua
gi
in
eea.su{
h*tsr"tte
ds Du*zn*re
vecii'
- a
doua
venire
&uta
K\tII,L4.h
'
invierea
m*rifil*r
{temri
v,?E):
-
jurJecata
.final#
ils}an
xf
t,4g);
MateiXitt.S$).
Parusi;t
se
sfe$sebe$t*:
de
pni*xx+
venirE
at*y
prln
e'*racl$r$[
est
gi
p,rin
sccrp*{
si,
..Atcxncic&nd
vc.,rl
venire
ne
refqrim
l*
nagt*rr-la
lui
F{r[s?as
fi;]
oirl,
sumnut
venineJ
pe
pfim*nt
umilit gifiind jud+cat
c'1ncl
vnlbirru
clesp're
a
Daua
ve'riiro
in *legem pr.lgorsrea
t
ui
pe
pxnr$,nt
1,rtru
slavs
per"r*r,u
;t-i
iur:,
*lntru
a
ar*ta
cst
de
evicJent&
e$te ctiferenfa
eJlntrer
crfn
dr:ru6
*v*rrirnonte.
sf.
€rigorer
Falanx+
n,
Frirnl
veni'o
slava
lui
*umtrercr*
*r
tErst
+seglnss
qie
trt*pur
ile
{&F€
[-a
lua:t
pe*tru
a
nr;
nt*ntui,-{t
Ltticr*a
rjq.*mrre:elascs
est*t
aseuruss
la
Ta{i$l,
in
#r_rptrlSSu
**ldenp*triv$
rjuffinqe*iesr. $cr
atc:rir
Tntrr:aga
l-ui
slavdl
sn
va
ar,5ta
strs'lucine{
n'r,ir+szt+at
g,i
str6fr:tg*
r*fi.r*trrt**te
co}[u,nile
lurnii,,.
http://biselicaicoanei'r'o/catehism/sfalsitul-lumii-in-teologia-ortodoxa./
67-timpul-celei-,,,
18.0g,2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 26/38
Timpul
celei
de-a
doua veniri
a
Domnului
(Parusia)
Pagina
5
din
8
Se
l,rem*
ce
sste ses{it$
$e
cuvSntu{
ag*rraiiptic
*t D*Ftn*$ul"
ei*
atirn.relli$e
$fi*$i}nr
Aposl*li
5i
*
car* se
trucur$ daja
de
lmpHr$lia
l*i
*ururnaaeL*-
Per*s;a
este
Ltn
fapt
de
alet*E*duit,
c6ci
"venire
,ludecata
im*qliats
a
txtur*r
aqlor
rar*
se nS*i*se;
dar
vedere*
Lr-*l
prcsupuna
schirnbar*a
{irii
*n
*ttirne,
eataclisnrele
sus":t {*c*
?n
ist*rle"
$r,
nu
{xme*
lst*ric$
va
veden
Far*sia
ci
"'a*}
t*ti
vot*
f
i
x\d,s?}
""
T*ate
s,,zerzi sntele
s*nt
€shatol*glce,
mai
prqsus
de
raElu*ea
qt
sim\urllv
t,rnq.$lt-ri,
de
aceea
Si
M
Sesc*B*rlt
pe
Slnc
gi
x*
t$esc*por$
*ate
$u*yurlle
{s ss
u*r
fnt*rnpli*
p*
m$sur*
pr:teri}
noaE'tro
cj
f*t*sls$ isia$inigis*g:ror*nt6ric$ei
nun'rai*g*
enii,
*hignuigicr"r
$uc*"rrile
5itapt*le
pSniSntc
evenirne*t*[e
eshatolo$ir*,
itr*p*litul
Hierct]i**s
ne
t*vag$
ins$ *$
tn
efcrtul
r-lostfu
d* a
recur
evenirnentele
"nx
trebuie
sf; r:e
limit&rru
?a
repreaent6ri*a
p6m&ntegtisl
s*
pierdcn''r
*ii*
vedEr*
el
Tnrisgaturi:
c*ci
rj*
vrssns
*e
FlrlstnE
le-a
f*l*slt
tr*buis
s$
it
p$strHrn
Tn{o usr..rriiQ
"xi$nci
fXrX ;:
l+:
e-iindresta
pe
*ameni
lo
F*cSin$H""
Frsb,lerna
{sa
r$are
g}e
{*r*
Farusia
a rlslcat-*
?n
sni*$i{*
**rnestl}*r
5i
ilr
viale
l*r
a
fntt
*c**a
;
ti
tru"rplini"
Ae**
ai mare
gi
impartant&
psl"ltru
&a:ctinwl
nostru
rHr*&ne
nQgf-iut* nlci
de
*annenl,
rrici
e
lvlsnt*it*rul
yre
islvat$ c$ c*asulljudecsgil
est*
cnn*scrst
nrsrnai
q$c
TatS$"
el*r aceasta
r:u
insoamrt
F*mErere*
slr.
{u{t$*$te
c*n$
tra veni
Xiu*
aseea.
Sf.
S}rne**
}$oxl
Te*l
i*terpr*t3.*tS
text*i
eJ*
tnvags cS:
"yl}ffiani
nu
g{i*
de*&t
$f$e"rta
Trsirns.
Sunrnsnclrss
fsa
Una
g}
ttlsd*sp$$it*.
Furnrrerc
Tat6l,
Fiul
Si
Sf*;:tul
*r:k
{eare
au
are*api
f?int6},
gtia
ceasui
c$nctr
iuma*
se
v*
sfirgi
5i
F{ristcts
St
p6s.r5rrt.
**ristos
efirft6
cS
ns
gtie
ceasut
aeela
refenirrdu-$e
{*
cn:*l
dir+
Elgl
nu
$*
firea
5*
dr.tr**c
Ace*st$
ascundsre
a
c$ip:eisf*rgitulr.ri
*unriieste
cu adevRr;xt
us'l
se
er alTrraitei
pedxg*giittivir:c
{erwrl:e:e
lumea
ru
st6r$itr-rlei
*p*caliptie"
"S*pH
cum ornul nu
ajuns*
s&
tie tercril;rt
e}* s{*rgitr
nt*
?pi {ri**i}$ts
vrem**
sf&rg?tuz?t*}.
t*1.
*s?{e?
xiq&Eu
*a
cx?
va
fi ter*riza{*
tJa s?Srgitt*l
si
i;r*vltall
r:i6erri n$
$t;e
e*nd
s*
va
pr*duee
*1".
$f$nta
$rriptur$
srs SxwalE
astf
*i *S
sr-l
este netesar5
cur
perutru
cS
"n*
*ste
alv*strq,l
n
gti
anil s*$
vysm {"rvi}e
pe
ear* T":tSl
l*-;t
pt"ls
i*
st$5:*ntr*s
Sa"{F;l5.rt<
*ntuiter*l
rre
s
ne
eS
sf*Sit*lu*
venl
pe
*e*gteptate
"ca
*n
{ulger
care stn&trate
ceri;i
cie
l;l
t
?ntr-*
elipire"ilr-:ca
XV|1,24],
s&u
"ca
u1
f
ur
n*aptea"{l
Tes. \J,'}-2}
care
p&trunde
iil
eas*
pe
ftsciln5
celcare"
$ncheindu-5i{nv$5$tura de
pe
nruntale
{*Ss i*ilor
neindeamn$:
'Fnivegheali
deci *&
nu
$onr*uf
vCIstrur".{
ate$XXIV.4*}"
Adie#?xv$ $tura
qrtoqi*N$
sus$ine
cS atitua:$\nsa
p€
care
tret:ui+
crcgtlnuifatfi
*e ae*a
*rS
*engteptatX
nx
sste
q$s
a
ealcula
data
prin
int*rmeeiiul
Stii*lai.
aga cu:
d*vedit
fa:cercsalfe
{;n*ra dintre
erni
care
&a
{r&zaI.
c&
'4rlstos
vtna
e&nd
vor
ei"
ci
}"Aristos
n*
Tnvati
eugetul
n*str*,
sS nu
fis:
tSrS
tie
Srl"l$-
ci
si{ firn
tu
luare-arni*te
la
*ernn*le
ti*tptLlui
tntduluna
1
jn*intea
Danrnulxi.
$eci
t*tc$eaun*
ggalx
p*ntru
a
duce o
vixt$
**irtucas*.
"T*cnr.:i
pentrr-l
;]
. ve;)
ts.rfric*F$t*area
judec*t$
a
lui *{rist*s.
Su*ra"lsxeu nu
dez.rrXlu}*
data
st$rgitulrtl
lumii.
ttii
lasS
pe
?n veie
p*nE
i* xlti*ra
c?i$:S
*
*xistarr{*i
te r",
iisus
$.$rist*s
Fi*i
lr.:i *umnexs*,
tatrorulTngelep**snii,
$ic'r
nsspusa
lui itlblre
de
carnsni
*ur
s'r*-a
[6t
e$teptsres
5a, ci
pp-a
descoperlt
s*n"lnele
Far*siei,
CHci
a5a
cttm
i.a ?r:cr*dintat
pe
apaslcf
prin
t
lurr&t*r
cH Hl este
&4Esia cel
astsptat,
C*se
x ven)t
|n
{r:.sne
s&
*
ridice
dir"r.irtgu? r*i:iei
p$r:ta..rtrtri,
;
http://bisericaicoanei.rolcatehism/sfarsitul-lumii-in-teologia-ortodoxa/67-timpul-ce1ei-...
18.08.201
5
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 27/38
Timpul
celei
de-a
doua
veniri
a
Domnului
(parusia)
u.
sa
sLlrpe
prin
nroartea
5a
pe
c$J
cs.
elro
s+silsnlrna
rnonlit"t$vr,
l[,14]
gi*$
"va
fi
cu
noi
tn
f**te
zit'l
veacEilul"(Matei
XXVII[,20].
teit
aga
Hrisfas
*
ginut
sS
ne
innedintcze
cS
EI,
F?nl
tui
Dumnereil,
va
ca
sii
|ud*ce
lumea
folosind'u'Se
at#t
c]e
pitefe
9i
ir*raginiale
eveniment*luifinal
cftt
6i
c.fa
enunrr:r
vor
prerncrg*
Farusia.
lnc*
de fa
tneaprut
trelruie
r*finut&
t*vligstur*
Etseni*ii
efespre aceste
$smne
cate
asigurt
eS
r-:[er
a
cJe
MAntuil^orul
pi
rJ*pH
El
5lv*r
€Ki$ta
p*nii
ta
#*rglt,
"tn
vr*m**
tui Hristos
far,iscli
si
ssclucSe
ii
r
semnele
vremr;riton
pentr'u
a
afla
dae#'
Flrislos
rrenise,
dacs
FiuN
lui
Dumnezel]
€ra
r:urnva pe
pilm
in
Ver:hiul
'lesfam*nf
el>ltst*
pr*felia
tui
*anietcleslrre
*ele
I0 de
s$pt$ni*ni
dp ani,
480
cle
ani
cJ
trebuia
st
vin6
5:erttru
prima
riar" i.
Penlru
aceasta
Arl'Ar:*ui'fo.ruIii
cear,fs
spr-ln$ne1
rS
,'faga
cr-:rului
elar
sornnete
rrremurilc*r
n*
putefl"(MateiXVI,S ,
?nr:S
fi$*ntuitoruf
le-*
mxldal"
s*rnn
nu
nurnai
eje
gi
etespre
irrvielrba
5a:
"N'earn
vlclg'a.n
gi
desfrSna?
cer*
sernn
gl
selrnn
fiiJ
se v,a
eja iui
decit
nuniai
lnna.iMatei
XVl,4),
;:rin
toat*
acestex
fnvlitHnr
cS
p.r*ncip*fu}
tru*ru
pentp-i
6ci
lrr: esfe
sd
ne
face;
preqyfitim
suffetele pantirtt
a
i*
lnfeiege,
s$
nu
c*i.sper$n'l
sau
sS
5:i*sele,*x
erecfi*rga
cea *devdra15,,.
Itlci
toii'
suh
?nqlrurn;ilaa
Blserieii,
studiern
semnalE
vrcrnuril*r
pe*tru
a
rcugi
sd-L
recunoagtern
6
propnv$eluie
Ster
inv# f;tura
*shatr:log,pic$,
c**r"?n
ae+la5i
Lirnp:;rfirrri#
c6.
pu
est+
furru
ugor
sH
intel
q:venlrnentele
fiec.Srel gene'ra$ii. "Dacfi
vrem
sS
av*m
+
interpretefe
&Litentic&
a
sernnel*r
vremur
$e
c;*r*
tre
buie
sE-f
st5p,tr"rim
cste
o
cunc*gt*re,
*rtoc*ox$
temeinlcii.
Aelicit
treb*is
s$
avem
o
r:ur
$cripturi,
a isloriel
bisericegti"
a
erezitl*r
6i
*ronilar
c*re
au
atacat ad*v$ra.ta
?nlel*Eere
* cJaanrelr
se
r-nneior
vremurilor
dirl
urm*
de cHtre
Biserie$".
Prin
aceasfin
?ngelegere
cie
b;:16
*e
gr6sim
pregl
se*nlnelor
vrr:rnu*ril0r"
n*tul[:urpfi.
ctrnus<;$nej
cH
dei*r
cei
lunrin*gi
pril
dese*perirc durnneteilsq:i
seaf
ra
cS
se
apropie
ace
lo
ziFe trrsd
n,ici
ei
nu
gtiu
exact.
Fiirintcte
$t&niloae
rre
tnval6
cH
,,acest,
irlcliccl
cLr
oillf*care
prni:akriiit;:te
apro;:ierea
sfArgltr*ltri
c**r
gi
ele
siunt
$uF)tis€
unei
aartrlguitdli,
ar
va
fi'
un'ii se
vnr?ndoi
de ap.tapier*a
sf&rgitt-*ltii,."5sm.nele
sf&rgiiulLri
<iate
de
SfAnta
S.c'iptr*r*
par
caracteristice
eJar
nu
pot
fi
identificate
cu
sigurarilH
efeplinH
din
cauea
echlverculli
sf6rsitului.
Semn.efe
Farr"lsiei
sunL
d,eserlse
in
mod
evlel.ent
la
h4atef
XXlv
gi
xxv"
urmte
L4$,ntulrorullfnvag6
p
sfilrgit*l lurnii
va
veni
atunei
c*nd:
Evflq
a.
f
t\{1t,XXtV,t4),
elar:
ctegl
vestit*
pre'tutindeni, nu
rezu
prlmitii
sau
cr*lt-ltX
d* tcate
Fc$:arele.
Apnide
f
n
predlcarea
Evanghelleila
toe{e
p**ryruri}+
$i
r:
mai trqr.e
un
llmp
CIarec;]r$.
"Ved*rn
ast$aiellFva*r67heli*,
ente
tr.aalus$
l*r
sute
de
*in"l*:i,
fa
apr*;lgt
p&rn.lntului,
iar
e
regtinisnru{
srtnd*x
*ste
pr*p*v&dr"rit
in a6rr*ape
fiecare
garii
a
ix*lii"
fn
Afriea
q
iil1presiottltntil:
?n
uganda"
Kenya,
Taneania,
Congo,
dc ;+col*
r&+pgn4liriclu^se
rnai r.lspartc,,.
Sf intii
Arlnstollved*au fmp[inidtt-se
?nc#
din
tlmput
lor
acest
s€mn
*l
ap:reipierii
sf*r.gitulLri
lunrii
,
Evlngholia
*T*st
fifttlrrlstIi
ir:
ace-a
epcc#
?n
t*:at$ lulmea
.r{:e[u.ritimgr.
ln+periul
rcruan
fiincj.f*arte
\1rerne
(Lc.tl't}'
MSrturisire'a
Apustalltc}r
r-}e
este
arfitat&
la Romani
X.tS:"
lnt"ot
piim*ntul
*
iegit
ve
nrarginile
$un-rii
euvit"ltelc
t*r'",
escieiau
fnf$p,tult
por*n:ea
i\4hr'*uit6ir;ltul
{Mq,XV{,XF}
prial
eftrq
sf
rdrn*n*:
nir:i urr
pcF*r,
flrie*t
dr: mie,
nici
*
{arH
pe
pHrni$nt"
undE
sS
g*
se
fi
p:1.1yp+v&c1*[t
$vangh
fericittl
a
m'&ntu[rii
e*l*r
c*
+
v*r
prlnni
g[
v.c,r
ereE*e
Tlr
ea
*tr
toats
inirna
[or.
Paeina[6/din
8
\/
htlp://biselicaicoanei.ro/catehism/sfarsitul-lumii-in-teo1osja-ofodoxalS:--tinn,,l-r,clci-
ie
nQ,^r<
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 28/38
Timnul
celei
de-a
doua
veniri
a
Domnului
(Parusia)
Pagi
in
8
-
C*nvertlrea
ir" {{e$u}r:i
pcp*r
*$*reu
ia
ere$tinism:"$i
astlei
?ntreE
lsraeiutr
s*
va
r**n}ui,
precur
v*
\rent
Sabg$tsrut
giva
Tndep$$*
xatresiuirile
d*
ta
lac*v"{fis?x'}.X1,36}"
'ft{*ertdin$*
luciaik:r
?n
listi
eare
il
erbligat
pc
Ap*st*$
sS
predic*
&va*S tolt*
il*en'1ilri[sr.
Sar
in
l,remurl$e
din
urrn$
iudeii,
"g'
vor tmbr6giga
$vangl.relia,
Atunc
+
l*g&m*r*xX
cs1o dwdamxlL
se'-ra
fi
i*rptinit,
iar
t*1*stt1,
c*nvenirii
*em&surat.
rints *
$lsriii*ae
il*
sgtifrs
*S acsasts
es*v*rSir*
n
iu.$e
ilxr
{*tvgi
'^ilil
$irr}
{*
t*
sE
'i*g*leag$".
-
\$enirea
lui
$n*h
Si
{li*
tFapte
Xl,3^?}.1r)
VeshiuiTest*ffi*$t
a*
foEt
d*isfi*ti
ci}re
nlr
ar:
murit:
F
cer
gi
n*
*
rnai fcst
g€si?,
lar
liia
s-a
rie*ica?
*a cer
infr-un
*r *af*c.
Ace9tia
5e
v*f
Tntoarc*
ca dai
vor
predica
tnrpetriva
luifu-rtihrist.
$iie
va
r,*nbiiudei *r
cHci
"tiua
Trnpbca
pe piirinti
5l
c*pii
5i
le
u"
lseui
l*r"-
{Rdt.V$}.' t},
i*r
Sn*h
va vorbi
rst*riaigisaw:enl,
dsse*s*rinEiu-*
si
trust$*dx-se
<.u
A*tif
tris
urrn&
vcr
ti?*fr$*g$.
-
F*r6d
ameni
ss
va
rdri
{Mt.
iV,1fr,tg}
astfCIt
?ncflt
mui
cresirrle
fii*d
amssili
tJ*
prs*r*ciA
r*iscin*pi.
e*rept
urmor*
a
aetstcr
reNe
Tn
iurne
s*
v*r
r5sp,*r*
ca:tn$*rx3*rsts.
r'i&asc$l1ar*a
rJ*
p$rin[],
ipoerixis,
ur$.
<*esfr*u
gi
ir*birsa
tutxror
l;crui'ilcr
rJiavuli
T*at*
*cestea
sunt csvx
$fs$
S*ilar;ll
c.rr*
ax fsst
gi
v*r
fi
tstdeali$]*,
pcntru
fi
so
ill"Itsa
cun*;$t
srod*s.
"*eei-
pr.*pciu-zls
ete
"?u
st,r'|t seffxl*
i*dic*t*ar*
c3 s{Argitut
es?e
*pr6ep*.
Friri
ele,
Sllt*t
d*sc**er*
*urnai
*t*t
c$
tu*te
a{*st*s
trebuie
s&
*e
int*mple
inaintea
sf$rgitr:lui
turnii",
$
aI
Parcisiei,
csci acest
aa{versar
ai
lui
hlristcis
care
incea
cregtinismxl
gi
vr*.1sR
tie
uitin'lul
mare
ccnsuc*t*r
xliurnliva
veni
pe pBmSnt
s6
r:*rnbirtb
$re
Ftr
de di?srite
r*ij *ae*.
'' ns*gl
firEa
tre;i
Antihrist
tarzt+-Tmp*trlva.
irr:itatie
a
culrra.
?n
lotui
cuival
ne
a
clnevn
cnr*
t{
v* imit*
$e
firistr:s,
i'*c*:rcSnd
sH
*nrH**sseH
pe
*;*menl"
Msntuit*rr-lllns#
ne
in*l*
precauqic* s$
eru
*e
t*5*le
*irsr*nl:
"Vedegis$
*tt
vS ?r'r5eie
carEv**'*t$trc.X$$t"5]"
"{c*st
ss$}$
est*
{*6at
*e
*u
ii"
pri*
car*
{*g*legelnr
deslgt.ll"
r*c**struirs:x
T*nrpli:l
q6{re
*vrei
gi
*n feld*
profanare
a luida
e&tre
An'tihrist-
p*ntrt-*
(are
ss
va
racnttsirui,
rrti:ment
irr
car*
*flrnd
cS
}.{r3st$s
ua
lqnisS
irnpsnEge;lsc$
p*
pHrn$nt
tlrnF
d*l
*
mle
ds
ani
vor
clefilx
dt
httt
acssta
*ste
s*r:ltr*lvenlrii
lui
Hrlst*s.
Elseriea
*riod*x€
ifivaEs
*iirr*p*trivs
c5 ac*sta
esta'sefiulu?v*xirii
iulAri(lhrist,
csci
f{rls{os
ttu
rn
Terirplu,
Temp?ut
a
foat distru:.
?trist*s',a*
lreni
*a sf*rgltul
wr*rnar\lar
&*ar
p*ntre;
a deschie.ls
vegr
c*rurilur.
Singur*l
{:ar*
\.is
sqni
ia
T*wp\u
va
fi Antihrist"'
Fe
t*nrsiu$
S+:**etagiel
cregtis-rii
*rtcdccgi
3:rve -*
cS F*rusi*
se
va
tnts*rpla
astfel:
pe
c.er
va
apEres
Crucl {Mt.XXi-v*,3*}."*uFS
aeeasta,
Ss
ns-tt$e
va
erh*r
p*
nurii
ceru}ui
cu
putere
5i
m$rire
nlu}ti
ing*rl {nfrLXVl,Z?}"
Elv*
reven.i
cu
acrlagi$e*p
*r
aar*
S-a
?n$iIat
la
c*r
{Faptq
1.11}.
Cdat*
rtrr<lnt't
ged*a
Be
trsnul
m$ririi
Sat*
gi
iri
fa[a
t-ui
vsr
{}
adusali
pcntru
iudecat$
{*ti
cei?*viati
5r
t*i
ce
vt
p&
**t
{tTes.XV.i3-$S}".
$fsntut
ApnstCIl
Fetru
n*
preri*tH
Fsrusia
ea
o ei
:"Xiua
$sff1nuli.il"{tt
Ptr.13l"1*}
pe
care
9i
Sf
,14*n
*
http://bisericaicoanei.ro/catehism/sfarsitul-lumii.in-teologia-ortodoxa/67-timpul-celei-..'
1 8.08.2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 29/38
Itmpul celei
de-a
doua venili
a
Domnului
(Parusia)
.
/^ L,
yaslnd
u.dm d
"
\,,/
Juciecfi,lii"(l
Fn.tV,17)
deoarece
qKp:rlmi
er
n:o,u6
rea[it fn
ccrnpar*fie
eu s(eastH
via6$
c;rra
iru
e:
sau
esfe
Eiescri:i*
e;l
'';'-iua
da
pe
urFrt6"
e$ntj
v*m
vcd*e ar$tar6a
stavel
l-ui.
arilitarea
DornnuluI
li:
fncy:r'ii
put*,rii
5ate"(l
Tes.[.7].
-9f&ntutS.lrneon
FloulTnatog spune.cfi
"zir.ra
cetei
ele-a
doua
Veniri
er
D*i*nului
nt*
peltru
c$ este
ultima
di
pa
rcest
p$m.6nt
sau
pentru
cfr
it
a$teS:tiim
g:e
t{ristos, ci
;:,
f,jurnn,r*zeui
gi
St$p*nr:l
tu'[urcr
v*
str*til{:i
;:rin
sl*va
$u,rnneueirii
$ate""Atc}nci"
tcate
cete vil:lirtc
I
gi
vor
fac* lor
pontrLr
F&c&tCIrut
e*rului
gi
at
pitmsntului
gi
Cc'l
p*
**r*
ne
hil
pHmi\ntepti
nu
1l
pct
atunci
va
fi
eleop*trivH
zi
gi
Durnnez*u'.
DacS
Sfiinta
Scriptur$
nc
tnval$
eS
?nvieroa
S*il&ral$
a
txor{i[*r
\?a
avsa.]
loc la
sf$rgitut]umii,
iar:
sf$rgitul
zilei,
la
mie,r.ul
na$)tii
elc:oarece
[.{r:[stos
ainv]x*
[-l
rnler*l
ix]pgii fMt.XXV,6),
Fisoric;l.
prrint
rnigc6taare
"lat&
mirete
vtnq
Tn
rniezirl
nopgii",
anunl$ cH
a doua
venlre
.;r
tt.ri
Hristos
se
va
sHv*r"gi
dcloarer:e
r*up:ii
cur,n
nuapt*-;l
este
tptde'eurm
urrn;*tii ei*
diniineagE, ia
fet*lctupH
a<"+lr no*6rtr+
terr
dirnin*a$a
zi[*i ferlciriisau
a
un*i munciveprilc*,
Ses]gur
areasta
tr.ebui*lrif*teas$iln
mor]
fi6ura
Farusiei
va
veni
pe
na:a$ts$rtate"
f$u
trsF]*-$ie
sS
{in:l
pract}m
aceia
eare
r*d:e;:u
zic,lnd
cS
"$orn*ul
dinciu*nc
irnbuibHr't{or
gi
rrelegiutrilw
f lrii
e*:lci
p$c&toase
eJin
om,
c[
tr*buie
sS rre
pregiltim
intr:r
Tnlelopte.,
veghinrl
sfi
nu
se sti'np&
credin .a
giel*rinfa
*rr6,toare
a
noastrH.
cJupi{
lmpHrdXia
lui
Dur
liFlr.lfl*
c*
Parusia
"intsrzie",
ci
:;unt*m
r:onvi*pir&
*urnricxr:u;l
hot$r$t
sfi
<Jea
,-rrneniriiti*tp
r1*l
$
indr:nptare
"f
fi,r$
a
me
trtrpotmelli
in'trrra
t*
grij,i
g,itntreh,sri
carq
trec <Jlncalo
ele
d'r*ptul,
cie
creclintr;
r:rraslrii
de
a
cereela
"tatna
fu:i
Dtimtrc:cil'.
$$ser$ca
*q*ane$
Pr:
focut
s;ru
?n
preajrna
actualci biserie i
*"clasat:&
inol-iurlrent
istoric
-
se
atla
g:e
l*
1.6*1-'ISSE
un mic
sc,hit
de l*rilrr,
A'filia
ffrra:i:
niru:l'{,
$*Ter*tn d*
visttet
www.basilica.r*
u{wer.tf:initas,
ro
www.patriarhia-ro
www,stunt*par*scheva,
be
www.:f
in
ti
i-inchisori lor.ro
O Siserica
lcnanei
SSSS
-
*S15. Tcate
dreptilrile
i'#rsrv.at*
http://biser:icaicoanei,r'o/catehism/sfalsitul-lurnii-in-teoiogia-oltodoxa/67
-trmpui-celei-,,.
18.0
8.2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 30/38
cuvant
al sifantului
Efi.em
Sirul
despre
a
doua
venire
a
Domnului
Iisus
Flristos
si
d...
Pagin
n
6
lc;,;F
-1
i
w\d
ffiffiffiffiffiW*ffiWKs
q)lery*il)*
Ffl.t*ntul
fu€ sc*rii
Stsristitcr Snt*d*e si
dtst
fl"4*td*w*
ACASA
L-psi"clo$a,RM
-P-_o-zilip.B-i"s"-er
jp-ii
Adiqo_]p-bridice
Video
Bibliolec4
Contacte
AQa$a
>
$fin1li
p[finli
-q-e-
i11vp13
> Cr.rvant
al
Sfantului
Eflern
Sirul
despre
a
doua
venire
a
Don-rnului
Jisr-rs
Ilristos
si
desple
Judecata
de
Apoi
Cuvan1
al
Sfantului
Efrem Sirul
despre
a
doua
Yenire
a
Domnului
Iisus
Flristos
si
despre
Judecata
de
Apoi
Publicat
pe Feb 15,
2015
in
-$"1111ii
P-a{llli"tls
i"n"-v--414
ti
auzit.
frati
iubiti.
cati
Sfantul
Botez
ati
luat,
cltnt
vom fi
judecati,
si
currr
iese
snfletul
din
tr.up.
Pentru
aceea
zicea ProoroctLl:
,,Pentru
ce ma
tem
in
ziua
cearea?
Faladelegea
calcair-rltri
llleLl
lna
va
I
nconj
Llfa
Ca
va veni
ziua si
ceasul,
fi.atilor,
cand
va lasa
omul
pe
toate si
pe
toti
si se
va
duce
singr'u'
singurel,
gol,
fara
de a.jr-ltora|e,
fara
de ocr-otire,
far.a
de
ilsotire,
negatit,
fala
de
indrazneala,
in
ziua
in
cale
nu nadajduieste
si
in
ceasul in
caLe
tilt stie,
ca'd
se desfata,
cand
agoniseste,
cand
benchetnieste,
cand
nu
se
ingrijeste.
O
no-4p -e-
adanca,
iutltnecoasa
si
dr-lt'eroasa,
si
se
duce
ca
un osandit
unde
toata
firea
oamenilor
care
au
primit
Sfrintul
Botez
se duce.
De
mLrlti
povatuitoli
ai
trebuinta
atunci,
o,
omule, de
multi
ajutator.i,
de urulte
rugaciuni,
de
multi
impreuna
calatori,
de urulte
fapte
bune
in
ceasLtl
despartirii
sufletului
de
tr.up
Mar.e
va fi
atunci
stafea
si
rnare
frica
si cutremurul;
trate
tairra,
tnale
inconjltrarea;
lnare
trecerea
tr.rrpului
catre
lumea
de acolo,
cand
se
duce
catre veacul
cel nernalginit,
de uude
ninreui
nlt s-a
mai
itrtot's Sillgrrr
ceasul
acella,
si
nu alt
ceas.
Singura
calea
aceea,
si nu
alta
cale.
Cunrplita
este trecerea,
dar.toti
printr-insa vorn
trece.
Stramta
si
necajita
este
calea,
dal
toti
printr'-insa vom
calatori'
ArIar
si
gr.eu
est,o
pahar.ul, dar toti
pe dansul,
si nu
pe
altul
il
vor-n
bea.Mare
si nealatata
este
taina
rroltii,
si
nir1leni
nu
poate sa
o
po"v"st"as,,u.Groaznice
si infi.icosate
sunt
acelea
pe
care
atr-urci
sufletul
le
patineste,
dal nici
trr.rul
dintre
tloi
pe
acestea
nrt
ie
stie,
fr.atilor.iubiti.
Nu
rnai veclem
nimic
din
viata
aceasta.
Orice
am
stiut,
orice
am
lltcrat,
aceasta
intelegerl.
lata,
lre
ducem
si nu
stirr unde
vom
fi. Orice
bine
arn
lucrat
acurn,
pe
acesta
1-am dobandit.
Si orice
arn
trinris
inainte,
acela
nta
Va
si
intampina.
Si
or.ice
pe
pamant am agonisit,
acesta
imi va
fi
nrie
acum
folosul.
De
am rliluit
pe citteva,
in ceasttl
acesla
nra
voi milui.
De
am acoperit
pe
cineva,
aculn
rnavoi acoperi.
Ca strarnt
irni
este
rnie si
greu ceasul
acesta de
aclttn,
al iesirii
sLrt'letLllLri,
ca
'epr.eg,itit
m-a apucat. Intunecata
irni
este
rnie
noaptea
aceasta
de acum, ca
fara
de
lod
r.n-ati
taiat.
Grea
itr.ri este
rrrie
calea^de
a.curn,
ca
nici
o
merinde
nu am
pentru dansa.
Ci
laclimati
pentlu mine
cll
amar
si
plangeti itt'tpt'ertna
crt trine,
patirniti si
va r.ugati,
ca sa
aflu
acolo
putina
rasnflare,
Nn cel
multe,
caci
arn
pacatuit mult.
De ce
irli
aprindeti
lr-rmanari,
.u
ng
nri-,nr-n
apr.ils
candela
sufletului
r-neu?
De ce ma
puneti pe mine sicriu
ca
pe
cuviosii
a
cal'ol
viata si obiceirrr:i
nu
le-
arl
ur.rnat'/
Vai
mie,
cum
pe
mine insumi
m-am
amagitl
Cum
pe
rnine
insumi
m-am
batjocolit,
zicand:
,,Tatlar
sLlnt,
sa
rrla
http:i/wvrw.aparatorul.md/cuvant-al-sfantului-efi'em-sirul-despre-a-dotta-venire-a-do...
1
8.0 8
'20
1
5
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 31/38
Cttvant
a1
Sfantului
Efrem
Sirul
desple
a
doua
venile
a Domnului
Iisus
I-h.istos
si
c1...
paeina
indulcesc
cn
dezmierdarile
vietii; cu
indestulare
sa
ma cleslatez
in dulcetile
lumii,
sa-mi ingrijesc
trupul,
si
pe
ur.na
n-,u
uoi
pocai.
ca iubitor
de
oarneni este
Dumnezen,
si
neglesit
ma va iefia
pe
rnine",
Acestea
ganclit.rdu-le
in
fiecale
zi,
viata
lrea
alr
clieltuit-o.
Ma
invatam,
si
anrilte
1r.r
luam.
Ma sfat,iar.n,
si
tadeau,
Altzeatn
Sfintele
Scliptuli
si nu credeam,
si iata
acum nept'egatit
m-a
apucat, Anzeam
despr.e
judecata
si l,am
totul
in
batjocura.
Auzeam
despre
moat'te
si ca uti
nemrLlitol petreceam,
Iata acurn
nepocait
am
ajuns,ii
nir este
cine
sa
na
izbaveasca,
Caut
ajr-rtatot'i,
si nimeni
nu
este
sa-rni ajute,
Iata
ma osandesc,
si
nu este
cine sa
rni mantuiasca.
Dreapta este
jr-rdecata
lui
Dutnnezeu,
De
cate
ori
mi-arn
fagaduit
sa ma
pocaiesc,
si iat'asi
mai rau am
lucr.atl
De
cate
oti
am caznt
irrainte-I, si ialasi nr-ani
lepadat,
Acestea
vorbindu-le
catt'e
noi
cel
ce se
saval'seste
de
naplasna,
i
se leaga
limba
1ui;
i
se schimba
ochii;
ii
tace
gura;
i se
opreste
glasul,
cand
stapanitoarele
puteri
ii
vin; cand
inficosatele
osti se
pogoara;
cand clumlezeiestii
zapcii
cheanra
sufletr'rl
sa
iasa din
tlr"rp; cand
ingerul
cel
nemilostiv
cele ca
la divan
pe
noi
sa ne traga,
pe
car.e
si
vazanclu-i
ticalosul
o.r,
uracat'
imparat
de-ar'
fi, macar
silnic,
macar
stapanitor
de toata
lumea,
tot
se
clateste,
tot tr.e1-rur.a,
tot
se
tulbr-rr.a,
tot se
spairnanteaza,vazand
puteri
infi'icosatoare,
vazand
chipuli
stlaine,
vazand
fete
asple
si
posomor.ate,
vazand
rar.rcluieli
pe
care
niciodata
tlu
le-a vazut.
Si
intlr"r
sinesi
gandind
si zicand:
Bine este
cuvantat
Cel singr-u
nemuritor.;
bir.re este cr-rvartat
Cel
singLrl
lnpalat
vesnic
si
judecatol
nett'ecut,
si
Impalat
nemostelit;
si
rnunca
esti vesnica.Ce
este
catre
acestea
rmpar
atra cea
pamanteasca?
ce este
stapanilea
oamenilor.
cea
vr.errelnica?
Iata
cr"L
adevat'at
Osti Celesti;
iat4 chipuli
inf
icosate
ale
parlii
celei
infiicosate;
iata
ostasi
tari ai
Dunnezer.rlui
Celr.ri
tar.e;
iata
lnternici
ai
Celui
singul puternic.
Acestea
atLurci
ce1
ce r oal'e
le vede;
ial
pe
noi
nu ne
mai vede,
ci
1a
puter.ile
cele
ce
iL
cl.reatna
pliveste. Si
toti
oamenii
care
sunt
de
fata,
spain-rantati facandu-se,
zic
unii
catr.e
altii;
,,Taceti,
taceti,
si
tru supat'ati
de aceea
pe
cel ce doaLme,
nu stligati,
ca
sa r1u il
galceviti,
nr-r
plangeti
ca pe
dalsul
sa-l
tulbtrrati,
Rr"rgal.i-va
ca
in
pace
sa-i iasa
sufletr.rl;
intlu
male
lr,rpta
acum
se afla.
Socotiti
aceasta,
ca
si
voi o
veti
patimi,
Cautati
si taina
aceasta
sa
tttl
o uitati;
r'ugati-va
ca
ingeli
iubitoli
de oameni
sa
aiba. Cacleti
1a
r.ugaciune,
ca
nrilostiv
si
blalrd
pe
Staparlul
sa-L
afle.
Cautati
si de ceasr"rl
acesta
ingli
iti-va.
Caci
ce este
omul?
Viel.r.re,
tarana,
umbra,
vis,
Iata a
trecLrt,
iata
s-a dus'
iata
a
tacut,
iata
a incetat,
iata
s-a linistit,
iata
s-a donolit.
Leul
cel rnr-rlt
si
nebiruit,
tir.anr-rl,
si;ricuL,
inaltLrl,
cel
tutut'ot'
infi'icosat
acum
zace,
Si a trecut
cel
aratat ca
un
neat'atat,
cel
nascut ca
un nellascut,
cel
u.rult
decat
',rulti
-a
facltt tttl
uitreni:
Cel ce
stapanea
se stapaneste;
cel
ce
lega
s-a legat:
Si
iata, se
duce
unde il
cluc
ducator.ii.
,,In
ziua
aceea
vor piel'i
toate gaudLrrile
lui".
Atunci,
luandu-i
ingelii
sufletul,
pr.in
vazcllh
se
duc, i'tru
car.e
stau
irlcepatoliile,
slapaniile
si tiitolii
de lttme
ai
ptttelilol
celol
potlivnice,
palasii
nostr.i
cei
amari,
vamesii
cei cumpliti
si
luatolii
de
seama
si zapcii
in
vazduh
intampinandu-l,
cel
seama
si
il
iscodesc
si
aduc
inainte
pacatele
omr"rl'i
si zapisele
cele
din
tiuet'ete,
cele
din
batranete,
cele
de voie
si
cele
fala de
voie,
ceie
priu
lucruri,
cele prin gancluri,
cele prin
oiu."r.
arninte,
Mtrlta
este
fi'ica acolo;
tnult
cutretnulul
ticalosului
suflet.Nepovestita
nevoia pe
care
o
patimeste
atunci
cle
la
rnr.rltitnea
nlilioanelot'de
vlajrnasi,
tinatrdn-se
de
dansii,
fl'angandu-se,
clevetindr-r-se,
irnpilgandr.r-se,
opr.inclr-r-se
ca
sa
'u
se
salaslttiasca
itltt'u
lumina,
ca
sa l1u
intt'e
in
latnla celol
vii,
Insa sfintii
ingeri, pe
snflet
luandu-I,
il
duc.
Iar noi
tr.'pr-tl ca
pe
Itll
strain si
uel:neruic
din casa
luandu-1,
la rnormant
cu salguinta
il ducerr,
Si vedem
acolo
alta
taina
mai
mar.e si tnai
inf icosata.
Si oa vedem
molti rnici
si mali
impalati
si
prosti,
tirani
si
lobi,
toti cenusa
facuti, o
tar.aua,
un
pr.af,
o
r.ea
pLltoafe,
o
ptttt
eziciuue,
ut1
vieLnte.
Precun
este
alapnl, asa si
incuviintatul; plecum
cel
tanar,
asa si
cel
batr.all
pr.ecLrtl
cel
slabarrog, si
cel
pr"rtelnic.
Cu un chip,
cu
o forma in
molmant
zacand.
Si zicem
unii catle
altii:
,,Iata
cutar.e
si cutit.e.
Acesta
este cutate
iLupa|at
si acesta
este cutare
tit'an,
iar
acesta este
cutare
voievod,
Acesta este
nepotr,rl
cutar.lria
si
aceasta
este
fiica clLta|Lria.
A.ceasta este
tanat'a cat'e
odata
se nalucea
si
se
tlufea;
acesta este
tanalul ce
mai
inailte
se
irnpodobea",
Acestea de lnulte
or:i cu
suspitir"rri
zicandu-le
la
molniantuli,
laclimarn
vazand taila
cea
male si
iufl.icosata,
Vazand
ca
toata
tiue|etea acolo
este
necunoscuta,
vazand
ca
toata
varsta acolo
s-a
lisipit,
vazand
ca
toata fi'umusetea acolo
s-a
schim-
bat,
vazand ca
tot ochiul
acolo
s-a
stius, vazand ca
dintii
acolo s-au
lisipit,
vazand ca
toate au cazut
si
toata
oste'eala
si
tluda lumii
acesteia at cazuf.
Si
glaim
si nimeni
nn este
sa ne anda.
Plangem,
si
nimeni nu ia
alrinte.
Pe
lume
ii st'Jgam
lle
cei ce
zac in
moLmanturi,
si
zicer.n:
,,Unde
v-ati
dr.rs,
fi'atii nostli? Cum
petleceti,
cutn
va aflati, cum pe
noi
asa
clegr:aba
ne-ati
parasit?
Dati-ne
lloua
vl'eu11 cuvant p1'ecurn graiati
oalecand,
glaiti-ne
noua;
r'aspundeti-ne
noua.
Si
pr.aful
acesla,
zic
ei, cat'e este
inaintea
ocl-rilol
vostri
in
rroLnant,
talana
aceasta
pe
cal'e o
vedeti, reaua
aceasta
putoal.e,
oasele
acestea
lttil'if;J,Jiil'ffii;l3.Tili;:
ili:.::"i"iifi*,iffii,fi;iilii'ffJ;H
5:."?;J;J'.'J:IJ:Jiff,"J:il?;3::::l
va dezmierdati,
Viermii
acestia
si cut'gelea
aceasta intinata sunt
trupul
acela cu care
impleticindu-va pacatuiati.
Vedeti
si infi-icosati-va;
cunoasteti
ca atunci cand,
iu
patuli
pe
sotiile
voastle lasandu-le,
cu curvele
va irr.rpleticeati,
atulci
iu tat'ana
si in tina
aceasta
va tavaleati.
Cunoasteti
ca
toate madulat'ele
lol
sunt
tina si rea
plrtoar:e,
Nu va anragiti,
o, tineri
ci ti'.o,'o f^r^ Ao
'-i'.t.
-.
r Lr'uLU
r4ro uu rLr.ruv,
rrdpl'iceputi
fara
de omeuie.
Ca este
judecata
si lasplatile.
Auzi si muncile:
este
iad, este
rlunca fara
de
sfarsit,
este
iirtltneric
uelr.tminat
si este
gheena
nemangaiata
Si
este
vielme
neadolmit, este plans
netacnt,
este scr.asnir.e
tteittcetata,
este
scat'ba
netamaduita,
este
judecata
necautatoale
in fata
si sunt
slr,rjitoli neier.tatot.i,
este plalgere
amar.a
si
vesn
ica".
{)atn
a
http://wwr,v,aparatorul.md/cuvant-al-sfantului-efrem-silul-desple-a-doua-venile-a-do,,,
1
8.08.2015
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 32/38
Cuvant
al Sifantului
Efrem
Sir'ul
despre
a
doua venire
a Domnului
Iisus
Hristos
si
d.'. Pagin
in
6
:i
SI
I
se va
scula,
goi
si
impilati,
cand toata
gura
se va
astupa
sl
toata
limba
se va
marlur.isi,
cand
raul
de
foc va
curge
pe
dinaintea
Judecatorului
pentru care
zice Daniil:
,,Priveam
pana ce
scaunele
s-au
pus
si
cel
Vechi
dezilea
sezut.
s"u""ut
Lui,
para
de
foc;
rotile
Lui,
foc arzand;
mii
si
mii stau
inaintea
Lr'ri
si
milioane
de milioane
ii slujeau
Lui.
Judecata
a sezut
si
cartile
s-au
deschis"
Aceea
este
rziua
si acela
ceasul
pentru
care
zice
David:
,,Pentru
ce
ma
tem
inziua
cea rea";
pe
ziua
aceea a blester-nat-o
lov
zicand:,,Sa
o
blesteme
pe
dansa
cel
ce a
bestemat
zirJaaceea,
care
pe
chitul
cel
male
il
va
stfica si-l
va supune,
adica
pe
diavolul".
pentru
ziua
aceea
si
alt
prooroc azis:
,,Iata,
vine
Domnul;
si cine
va
rabda
ziua
intrarii
Lui?
Cand
Dumnezeu
aratatva
Unde
caii
c
fiui"
a. aur?
Uncle
sunetul
argintului?
Unde
desfatarea?
Unde
benchetuil'ea?
Unde
vor'
fi
cei
ce lrananca
si
zic:..Sa
nlancafiI
si sa
bem,
ca
maine
vom
muti?"
Nu
ati auzit
dumnezeiestile
Scripturi,
ca va
fi
judecata
si rasplatire,
ca
sa lasplateasca
fiecaruia
dupa
lucrufile
lui? Atunci
va
zice
im'ar.atul
celor. de-a dreapta:
,,Veniti,
binecuvantatii Parintelui
Meu,
mosteniti imparatia
cea
gatita voua de
la
intemeierea
lumii",
iar
celor
de-a
stanga:
,,Duceti-va
de
la
Mine,
blestematilor,
in
focul
cel
mai din
afara,
cel
gatit
diavolului
si
inger.ilol
lui".
Si
se vor
duce
acestia
in munca
vesnica,
iar dLep -tn
vtatlvgtfa.
Caruia
se
cuvine
slava
impreuna
cu Tatal
si
cu Sfantul
Duh,
acum
si
pururea si in vecii
vecilor.
Amin.
Din:
CuvinLte
folositoare
si
de suflet
mantuitoare
ale
Sf.
Efrem
Sirul
si
ale
altor
Sfinti
Parinti
Citegte
gi:
Cuvinte
ale
Sfinlilor
Pdrinfi
despre
dleapta
cledin 6
Sf.
Ioan Gula
de
Aut':
"Daca
Adam
implinea
porunca
postului
avea
sa
se
mantuiasca"
, SfAntul
Chirii al
Ierusalimului
-
Ostenit-am
intru
,
suspinul
meu,
spdla-
voi
in fiecare
noapte
patul
m...
Sf. Ioan
Sc[rarul:
DESPRE
CURAJ
$I
FzuCA
COMEIITARII
Your
address
will
not be
published. Required
fields
are
marked
*
Name
x
_i
bmall
*
I
1.*-
-
*-
Website
l-
J
)+t l:
/
L
-....-.._.^-^-_-",
Comment
http://www.aparatorul.md/cuvant-al-sfantului-efrem-sirul-despre-a-doua-venire-a-do...
18.08.201
5
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 33/38
A
l_
.
A
DOUA
VENIRE
A
DOMNULUI
HRISTOS
de
Preot
Paroh
Aurel
Sas,
Las
Vegas.
Iar
ziua
Domnului
va veni
ca un
fur,' atunci
ceruile
vor
pieri
cu
vuiet
mare;
stihiile
arzdnd,
se
vor desface
9i
pdm1ntul gi
lucrurile
cle
pe
el vor
arde
cu totul.
Dar noi
agteptdm,
potrivit
fdgdduinlei
Lui,
ceruri noi
gi
pdmant
nou,
in care
locuiegte
dreptatea"
(2Petru
3' 7'
10'
13).
',Da,
vin
cur1ncl
gi
plata
Mea
este
cu
Mine,
ca sd
dau
fiecdruia,
dupd
cum
este fapta
lui.
Eu sunt
Alfa
9i
Onega,
Cel
clint1i
gi
C"t
ae
pe
urmd,
inceputul
gi
sflrgitul"...Da,
vin
curand.
Amin.
Vino, Doamne
/lsuse/
(Apoc.
22:"j2-1 ,
9i
22,20)
,,gi
am
vdzut
cer
nou
gi
pdmdnt
nou.
Cdci
cerul
cet dintili
gi
pdndntul
cel
dintai
au
trecut;
iar
marea
nu
mai
es;fe.
"
(Apoc.
21
,1).
',lar
ceruri6
de
acum
gi
pamAntut
sunt
linute
prin
acelagi
Cuvdnt
(a
tui Dumnezeu)
9i
pdstrate
pentru
focul din
ziua
Judecdtii
gi
a
pieirii
oamenilor
necredinciogi'
,,EI
(tisus)
a
zis cdtre
ei:
Nu
este
al
vostru
a
gti
anii
sau
vremurile
pe
care
Tatdl
le-a
pus
in stEpAnirea
Sa"
(Fapte
1,7)
"lar
de
ziua
gi
de
ceasul
acela
nimeni
nu
gtie,
nici
ingerii
din
cerui,
nici
Fiul,
decat numai
Tatdl"
(Matei 24'36)
,'Atunci
se va
ardta
pe
cer
semnut
Fiutui
Omului
gi
vor
plilnge
toate
neamurile
pdm1ntului
9i
vor vedea
pe
Fiul
Omului
venind
pe
norii cerului,
cu
putere gi
cu slavd
nultd"
(Matei
24'30).
in
prima
Scriptura
ne
reveleazi
chiar Domnul
nostru
lisus
Hristos
despre
a
Doua
Sa Venire,
cu
semnul
Fiului
bmului
(Crucea), venire
care
va fl
vizuti
de toate
popoarele
pimAntului,
care
vor
plAnge,
vdzAnd
pe
Flul
omului
venind
pe
norii
cerului
cu
putere gi
cu
slavi
mult6
(cf.
Matei
24,30).
Aceastd
Venire
a Doua
a Domnului
nu
va fi
in acest
Univers
fizic,
care
va trece,
ci
intr-un
Univers
nou,
dupd
cum
ne reveleazd
Milostivirea
lui
Dumnezeu,
prin
Scripturile
de
mai sus,
cS
"cerurile
9i
pdmdntul"
de
acum,
sunt
linute
gi
pdstrate
p1n
CuvAntul
lui
Dumnezeu,
am
putea
spune:
ca
o casd
a
m6ntuirii
popoarelor
lumii
prin,
in
iisus
Firistos,
peniru
focul
din ziua
Judecd{ii,
cind
cerurile
vor
pierii,
stihiile
vor
arde
9i
pdmantul
9i
lucrurile
de
pe
el
vor arde
cu totul
nou"
in
lui
Dumnezeu
(cf.2Petru 3,7-13),
gt
Venirea
ristos
sd
judece
viii
gi
mo(ii
9i
si
in
u" a
fost
nirii,
de
Sf Ap
gi
Evanghelist
lclan,
care
ne
descoperi
Tn
acelagi
timp, cdci "cerul
cel
ntAi"
trecuse
9i
marea nu mai
era,
(cf.
Apoc.21
,1),
pentru
cd
focul
a ars totul
(cf.
2Petru
3'7-14).
'
Agadar,
om"nlre"
dinainte
a sfArgit
prin
apd,
potopul
din
vremea
lui
Noe
(Citili, Facere
C"P.9:
7,
8
9i
9)'
din
cauzi
pdcatului
9i
a nelegiurilor
oamenilor
de
atunci,
iar lumea
de acum
va sfArgi
prin
focul
dinZiua
de Apoi,
din
aceleagi
cause
ale
nelegiurii
oamenegti
gi
a
"pieirii
oamenilor
necredinciogi"
(cf
2Petru 3,7).
Cutiemurdtor,
dar ad-evdrat,
pentru
cd Fiului
lui
Dumnezeu,
Care
a
venit ca
Mdntuitor
in
lumea aceasta,
intemeind
impdrdlia
Harului
mintuitor,
va veni
gi
ca
Judecitor,
conform
Sf.
Scripturilor
9i
a fdgSduinlei,
cd:
"rlerul gi
pdmAntuil
vor
trece, dar
cuvintele
Mele
nu
vor trece"
(Matei 24,35).
Dar
pentru
cI
"lisus
Hristos
-
ieri, azi
gi
in
veci
-
este acelagi"
(Evrei
13,8),
vine la fiecare
generafie,
familie
9i
suflet
in
parte,
in toate
vremurile,
spre toatd
trezirea
9i
inleleplirea,
spunAnd:
cum sA
se
poade
omul
pentru
sfdrgitul
iui
gi
Venirea
Domnului,
prin
Scriptura care
zice:
"Deci,
dacd
toate
acestea
se
vor desfinla,
cAt
de mult
vi
se cuvine
voud sd
umbta.ti
intru
viald
sfilntd
gi
in cucernicie,
Agteptlnd
gi
grdind
venirea
zilei Domnului,
'
"
(lZPetru
3,11)
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 34/38
Dar
sa
nu uitam
de
Scriptura
de mai
sus,
cd
incoronarea
imp5rSliei
Harului,
in care
traim
acum,
prin
Venirea
a Doua
a
Domnului
Hristos,
cu
toate
evenimentele
de care
am aflai
ca vor
avea
loc,
ne
ingtint
eaza
chiar
lVAntuitorul,
zicdnd:
"lar de
ziua
gl de
ceasu/
acela
nimeni
nu
gtie,
niciingerii
din
cerui,
niii
f
iLt,
dec1t
,umai
Iafdl"
(Matei
24,36).
umlnarcA*luh1r
jlant,
hai,
sa
pornim
la
drum
p_r_l_t _Sf
dt
9i
despre
Venirea
a Doua
a Domnului
Hrisios,
ti--
re
mdrirea
Numeluj
Sdu gi
fericirea
fapturilor
Sale.
aceasfa:
sd
Te
cunoasg4
pe
-l"l le,
singurul
'(loan
17,3).
Preliminarii,
s-a
mai
scrle
Se
lornroferor
ilor
;jr;;;;;"
Pre Hristos,
trdim
9i
cAnd
se scrie
foarte
mult
despre
,,Mileniu,,,
Venirea
a doua
a
Domnuluj
Hristos,
dupi Sf.
egtine
Universale.
.
ta
Venirea
a Doua
a
Domnului,
,
interpretdri
Teologice
diferiti
i
. isericii
Orlodoxe,
rog sa
nr,r se
I
irea
a Doua
a Domnului
in
I
nfelor
despre
Venirea
Domnului
ca o
poate
face, cu
privire
la
Venirea
a Doua
a
c:i este
darul
lui Dumnezeu"
(Efes.
2,8),
,,pentru
cd
a Lui
pe
care
Dumnezeu
le-a
pregdtit
mai
inainte,
ca
sd
umbl
fapte,
Scriptura
zice:"Vrei
sa
infelegi,
omule
uguratic,
cd
Toate
in
lisus
Hristos
(cf,
Gat
3,14),
ca
Unicul
ft/lAntu
care
sa se
mAntuiasci (cf.Fapte
4,12),ln
acest
scop
inalt,
doresc
sa
prezint
mai int2i
Bibliografia
de consultare
rvd
lne
iului
Bibliografia
torii
e
o ce;cetez
Pre de mii
de
,
Conform
acestei
Bibliografii
,,M
jleniul',
sau
,,impiralia
de o
m
Venirit
Domnulr-ri
in acest
Univers gi
a
petrecerii
cu
Biserica
Sa,
,O
mie de
ani,,,
Venirea
a
doua
a
Domnului va
avea
loc intr-un
alt Univers
cu
,,un
cer
nou
gi
un
pam^6nt
nou"
(cf.
2petru
3,13),
prezentarea
,imparalleide
miide
ani" va
urma
in cursulaltuiArlicoi:"rvir"rlii"
iiirparlqu
o*
miide
ani"
care
va
urma
clupa
acest
Arllcol:
,,A
Doua
Venire
a Domnului
Hristos',
B ib
liog
rafia.
-
Biblia
sau Sf.
Scriptura,
-Website:@
D_lSenerle
Sfi
nti
lor
P
5
rinti
-
Andiei
al
Cezareii,
TAlcuire
la Apocalipsa
lui loan
Teologul,
p.g.,
CVI
-
Areta
al
Cezareii,
CuleQeri
de
tAlcuiri
la Apocalipsa
lui
loan,
p.q.
tom,CVl.
-
SfAntul
loan Damaschin,
Dogmatica,
traducere
de
D.
Fecioru,
Bucuresti,
jg3g,
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 35/38
(
-
SfAntul
loan
Hrisostom,
Comentariu
la Matei,
p.g.'
LVll'
-
ldem, Comentariu la
I
Tesaloniceni, traducere
de Arhim.
Th.
Athanasiu,
Bucuregti,
1905.
-
ldem,
Comentar
la
1
Corinteni,
traducere
de
Arhim'
Th'
Athanasiu,
Bucuregti'
1908'
-
Teofiiact,
TAlcuirea
la
Trimiterea
l Corinteni,
traducere
de Veniamin
Costache,
vol'
I' Bucuregti'
1904
Qin
scriitoriin
alte
limbi.
-
H
I\tferet,
L}pocalypse
de
Saint
Jean,
Vision
chretienne
de
I'historie,
Paris,
1943
_
L C1 .
Fillion,
L'Apocaiypse,
in
,,Le
Sainte
Bible
commentee",
Paris,
1925,V11.
-
Hristu
Andrutsos,
Dogmatica
Bisericii
Orlodoxe
Rdsiritene,
traducere
de
Dr.
Dumitru
Staniloae,
Sibiu,
'1
930
I
_
p
ucuregti,
1935.Prof.
N. Chilescu,
Despre
Milenarism,
in
.M
-
I
,
1948'
-
C)r.
Vasile
Gheorghiu,
Sf.
Evanghelie
dupi
Matei,
cu c
tmentariu,
Cerniuli,
1933.
-
ldem,
impdrdtia
de
mii
de
ani, Cernduli,
1928.
-
Vasile
Loichi 5,
Chiliasmul
(milenismul),
Cernduli,
1?26'
....
-
F'reot
conf.
llie Moldovan, Milenarismul,,
in
"GlasulBisericii",
xL
(1981).
Nr. 1-2.
-
p;;;i
;;;
Mi;;",
i'"para1i"
tui
Hristos
de mii
de
ani
9i
evenimentele
eshatologice
descries
in
Apocalipsa
20,1-15,
in
"Ortodoxia"
XXXV
('1938), Nr.
a.
-
Fireot
prof.
Dr. Haralambie
Rovenla,
Epistola
lTesaloniceni,
Bucuregti,
1938.
-
preot
prof
Dumitru
Stdniloae,
Teoiogia
Dogmaticd
Ortodoxi,
Bucuregti,
1978,
vol.
3'
-
fJ.
Stanescu,
Hiliasmulgiincoherentele
lui,
in,,Ortodoxia",
lX
(1956)
NR'
2
-
I\/lanual:
Teologia
Dogmatic5
9i
Simbolicd,
vol.
I
l,
Bucuregti
1
958'
A doua
Venire
a Domnului
Hristos
dupi
Sf'
Scripturi'
Lui"
(2Tim.4,1.
inaintea
predea
impara
sI
incea
bumnezeuinc
idesivA
Univers,
este
unul
din
adevdrurile
fundamentale
ale
Bis
doua
a Domnului
sunt
multe,
din
care
amintim
cAteva:
Matei
24,3;
25,31;Luca21
,27',Marcu13,24,loan
5,22,27;Fap1e10,42"17,31;Rom
2,2-7,16',,14,9;
1Cor.
15,23-28,52-54;
',lTes.
1,5-',l0;2,19',,3,13','4,15-17:
lacov
5,7-8;2Petru
1,16;
3,10,
12-13,1loan
,28:Apoc
20,11-15
etc
-
In
baza
acestor
Sf.
Scripturi
gi
a
altora,
mdrlurisim
in
,,Grezul
de
Credin d":,,9iJardg-i
va sa
vina
(lisus
lristos
imperatul)
cu
mirire,
sd
judece
viii
gi
mo(ii,
a
Cdrui
impdrdlie.
nu
va avea
sfArgit".
A
doua
Venire
a
Domnului
foarta,
in
Si.
Scripturi,
diferite
denumiri:
,,venire"
sau
,,sosire"'
"aritare",
,,irnpara1ie""
sau
,,ardtare
a maririi":
,gi
sd
agfepfd
m
fericita
nddeide
gi
ardtare
a
slavei
Marelui
Dumnezeu
9i
Milntuitorutuinosfru
/isus
Hnsfos"
(Tit
2,13
9i
l Petru
4'13)'
Apoi
,,descoperrre
a
impdrdliei;',
,,descoperire
a mdririi"
9i
,,Ziua
Fiului
Omului",
dupS
Scriptura
care
zice:
,,Atunci
se
va
ardta
pe
cer semnul
Fiutui
Omului
gi
vor
ptAnge
toate-neamurile
pdndntului
9i
vor
vedea
pe
Fiul
"Ctmului
venind
pe
norii
cerului,
cu
putere
gi
cu
slivd
multd"
(Matei 24,1-36
9i
Luca
17
,20-37;
Col
.3,4)
O altd
Scriptur5
ne
vorbegte
cum
tre'buie
agteptitd
ardtarea
Domnului:
,,Sd
pdzegti Porunca
fdrd
patii'
fdrd
vind,
pAnd
let
ardtarea
Domnul ui
nostru
li sus
Hrisfos"
('l
Tim'
6'
1
4;
9i
2Tim
4'8)'
Despre
a
Doua
Venire
ne
prezinti insSgi
MAntuitorul
Hristos
gi
apoi
apostolii
in scrierile
lor.
MAntuitorul
ne
descoperd
despre
marea
zi a
venirii
Sale,
zi-cAnd:
,,lar
de
ziua
gi
de
ceasu/
acela
nimeni
nu
gtie,
nici
ingerii
din
cerui,
nici
Fiul,
ci numai
Tatdl"
(Matei
24'36).
in
"fU
Scripturd
Domnul
ne
vorbegte
despre
acei
ce se
vor rugina
de
El,
in
,,acest
neam
desfrAnat
9i
picdtos",
ce
se
va intAmpla
cu ei
in
Ziua
Venirii
Sale:
"Cdcl
de cel
ce
se
va rugina
de
Mine
gi
de
cuvintele
Mele'
in
acest
neam
desfr|nat
gi
pdcdtos, gi
Fiul
Omului
se
va
rugina
de el,
c1nd
va veni
intru
slava
Tatdlui
Sdu
cu
sfinfiiingeri"
(Marcu 8,38
giLuca 9,26).
'Cui
s-a'vizut
in Scriptura
de mai
sus
ci
,,Venirea
Fiului
Omulul'va
fl
,,pe
norii
cerului
cu
putere
$i
cu
slavd multd",
9i
vor
,,plAnge
toate
neamurile
vdzAndu-L"
(cf.Matei 24,30;
Marcu
13,26',)
9i
,,se
vor
jeli"
(Apoc.
1
'7)
Gum
va
fi Venirea
a doua
a
Domnului
lisus?
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 36/38
Venirea
a
Doua a Domnul
nu
va
fl
o
aparilie neobservatd
de
oameni
9i
popoare,
deoarece eayA-[
trAmbllatd
dq inggri:
,,gl
va
timite
pe
ingerii
Sdi, cu sunet mare de trAntbild
givor
aduna
pe
cei alegi
ai Lui din
celepatruvdnturi,delamarginilecerurilorp6ndlacelelalatemargini"(cf.Matei24,31',1Cor.15,52;1Tes
4,16)
$i
este
normal sd
fie
aga
pentru
cd
El
este:
"...Singurul
StdpAnitor,
lnpdratulimpdralilor
gi
Domnul
domnilof'
(1
Tim,6,15)
e
ni
Aceste
preveniri
din
padea
Mdntuitorului suntfoafte importante
pentru
vremurile
care vor veni, De aceea
Domnul
ne
prezintS
Venirea Lui,
un.fn-q_dd_eajfeFit,
are
se
va
arata
,de
la
o margine
gi
lumineazd
pe
b
celi
sau
de la
,,
"
(ci
[/etei--
24.,27i Luca 1V,24).
ln
alti
Scriptura
se
spune cA
"Ziua
Domnul va
fi
ca un
fur noaptea"
(cf.
Matei
24,43', Luca
12 391 l Tes 5
2;
2
Petru
3,10). MAntuitorul
Hristos
precizeazb
aceste lucruri
ucenicilorSai
credinciogi, de atunci
9i
dintoate
vremurile, ca
si
nu se
lase ,,amdgi{i
de
hristogii
gi
proorocii mincinogi", pentru ca nimeni nu
gtie sfArgitul lui
gi cu
atgt mai
mult
sfdrgitul
lumii
gi
a Venirii Domnului. De aceea di
9i
indemnul',
,,Privegheali,
ca
nu
Stif
zlya
giryici
ceasul cAnd
va veni Fiul Omului"
(Matei
25
'1
3',24,42).
/--\---
Despre
Exhatologia individuald.
Referitor la ucenicii credinciogi ai Domnului,
de
aturncj
gi
din toate vremurile, este vorba
de
,,exhatologia
individuald",
adici de
trecerea
la cele vegnice
a flciruia, in vremea
pe
care el nu o cunoagte, gi
cAnd se va
intalni cu Dreptul
Judecator lisus Hristos
la
iudeqqla
parl'pulcra,
imediat dupa moarte,
iar
la cea de obgte la
sfArgit,desprecarezice:
,,Cdci
Fiul Omului
vasdvindintruslavaTatdlui Sdu,cuingeril
Sa;
6i
atunci vardspldti
fie'OdraiA
dapd
faptplesale"
(Matei
16,27). Aceastd
,,exhatologie
individuali" conduce omul din
toate vremurile Ia
intelpepciunea
de a se
gAndi
liecare mai intai
la
sfalsitul lui, care
poate
fi in flecare zi, decAt
a se
96ndi
la
sfilrgitul
lumii.
De
aceea Domnul
pregategte
generaliile,
ddnd diferite
exemple despre a doua Sa Venire, zicAnd:
,,gi
precLull
a
fost
in zilele
lui
Noe,
aga va fi
gi
venirea
Fiului Omului,
Cdci
precum in zilele acelea dinainte
de potop,
oetntenii mAncau
gi
beau, se
insurau
gi
se mdritau,
pdnd
in ziua in care
a intrat
Noe in corabie,
gi
nu au
gtiut
ptina
ce a venit
potoput
9i
i-a luat
pe
toli,
tqlglypjSLyp1ttpSfUUpAylqlMgtci
24,37-3e).
Dr:mnul
a venit si vine, invizibil,
prin puterile
Sale
divine.
MAntuitorul Hristos a vorbit uceniciior Sdi
9i
inainte
de
SdptdmAna Patimilor, despre aratarea
Sa
cu
putere,
zicAnd;
,,Adevaratgrdie,scvou6:
Suntunii dincei cestauaici carevorgustamoafteapAndcenuvorvedeape
Fiul Omului, venind in lmpdrd[ia Sa"
(Matei
16,28)
in
aceasta Scripturd
Domnul a
revelat ucenicilor
9i
Apostolilor Sdi, cd unii din cei
prezenli
atunci acolo, vor
trJii
gi
vor vedea cu ochii lor
proprii
venirea Domnului in toatd
puterea
in
Biserica-lmpdrdliei
Sale,
prin
gyglf
nentelg
cu
putere
care au avut loc, la d5rAmarea a
doua
a lerusalimului
din
paftea
lmperiului Roman, in
anul 70 d,Hr.
Acest eveniment istoric in viata
poporului
evreu
a fost
ca
o
,,judecata
padiculara
asupra lerusalimrrlui"
pe:ntru
ne primirea lui Mesia Hristos. Ori
la
aceea datd,
Sf.
Ap.
gi
Ev.
loan,
inca
tlija,
pentru c5 el
a
trdit
pAnd
prin
anul 100 A D., cAt
gi
altora la
care
le-a
vorbii,
,,Judecata
parliculard
asupra lerusalimulul"
gi
dirAmarea
lui
este ca
Un
sgmn a celor
^o
co \/^r norrono l: cfAr5ilgl
lumii, c0nd va
veni
Fiul
Omului
ca
Judecbtor
ei
it t.loco
;;;;;
Yr'I'v:i-':'i:i
Apoi dacS ne
gAndim
la ciderea
lmperiului Roman, care o
putem
asemdna
iardsi
cu
o
,,judecata
parliculari
asiupra
Romei" ca asupra lerusalimului,
pentru
ca
impdralii
lmperiult-ri din Roma aur
persecutat
Biserica Cregtind
3t)O de ani,
pand
la impdratul Constantin Cel Mare
care a dat liberlate Rellgiei
Cregtine
prin
Edictul
de
la
Milano
in
313
A
D.
Astfel Fiul
Omulul,
adici
Flul lui
Dumnezeu,
lisus
Hristos, a venit la
acele evenimente, in
qhp
levdzut,
in
inrpdri{ia Sa, care este
Biserica
Cregtind,
gi
a aritat mila Sa
pentru
apdrarea credinciogilor
Sii
gi
a
judecat
pe
impdralii
pimAntului
pentru
nedreptdlile
lor, ca
,,StdpAnulstdpdnilor
9i
impdratulimpdralilor
gi
Domnul domnilo/'
(cf.1Tim.6
1 5,
Apoc.17
,14;
Apoc.19,16),
9i
a adus libertate
Biserlcii Sale in lume
prin
lmpiratul Constatntin
gi
nrama
sa Elena, care era cregtinS.
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 37/38
latd,
cdteva
Scripturi
ediflcatoare
care ne
vor ldmuri
asupra
acelui
eveniment
cutremurdtor
al
lerusalimului
de
atunci, chiar
din
vorbirea
Domnului
Hristos,
Care
la intrarea
in
lerusalim,
inainte
de Sf.
Pagti, a
zis:
,,Cdnd
S-
a
epropiait
de cetate
(de
ierusalim)
gi
a
vdzut-o,
Lsus a
p/6ns
p
entru
ea,
zicAnd:
Dacd ai
fi cunoscut
5i
tu,
in ziua
ace"sia,celecesunf
spre
paceata
Daracumsunf
ascunse
deochii
tdi.Cdci
vorveni
zilepestetine,cAnd
dugmaniitdivor
sdpa
ganlin
jurultdu
gite
vorimpresura
gite
vor strdmtory
din
toate
pdrlile. gite
vorface
una
cu'pdmAntut,
gi
pe
fiii {di care
sunt
in tine,
gi
nu
vor ldsa
in tine
piatrd
pe
piatrd,
pentru
cd nu
ai cunoscut
vremea
cercetdrii
tale"
(Luca
19,41-44',
Matei
24,1'2).
A1d
Scriptuid
ne
va ardta
cum
Domnul
lisus a deplAns
viitorul
lerusalimu-lui,
c6nd a
zis'.
,,lerusalime,
lerusalime,
care
omoi
pe prooroci, gi
cu
pietre
ucizi
pe
cei trimigi
la
tine;
de cilte
ori am
voit sd adun
pe
fiii tdi,
dupd cum
adund
pasdrea
puii
sdi
sub aripi,
dar
nu ali
voit.
latd,
casa
voastrd
vi se
lasd
pustie"
(Matel
24,3
/-'38Y
'
inir-aOevar,
casele
poporului
lui
lsrael au
rdmas'pustii,
Templu
ddrdmat
de
armatele
lmperiului
Roman
in
70 A.D.,
iar
poporul
lsrael s-a
rdspAnditin
toatd
lumea,
pAnd
dupd
al2-lea
rdzboi
mondial,
cAnd
Domnul
ia
adunat
inapoi
in
pdmintul
pdrinlilor
lor,
a
lui lsrael,
,dupd
cum
adund
pasdrea
puii
sdi
sub aripi"
(cf.
Matei
24,37).
VA URMA
Nr.191-192/lulie
07
7/17/2019 Scan1 (1).PDF
http://slidepdf.com/reader/full/scan1-1pdf 38/38
cuvant
despre
A
Doua
Venire
- Pr.
Dumitru
Staniloae
-
Blog
Pagrna
I
din
3
Cr6er
mon
blog
6tJ
Rechercher
Connexion
Suivre
ce
blog
*r'.Qr'
B
Accueil
,poezii
pro'prii
nratturii
scenete
poezie
r.rn ive
rscla
C
ire
m
22
fevrier
2009
9
uirela
-
Pr.
Dunritru
Staniloae
l)
Pastile
spre
luare-aminte
rP
onlir
;.tArh
rf
I
YFA?tntra
i
u
Cuvint
despre
A Doua
Venire'
Pr.
Dumitru
Stinitoae
o condilje
a
progresutui in
bine, care
poate
fi
insa
9i
o
pricini
a ultimei
trepte
de
eqoism
9i
a dezordinii,
este
inmutljrea
forma
ctma]
{$_9i
mai_Pffit5,
la
Proba
iubirii
de oameni'
)
:
prin
innrutgirea
oameniloT
ne
sitette
sau
sA
crestem
la
suprema
caPacitate
de iubire
i
de
jertf5,
de
infrdnare
ti
de
reb-
,
dur",
sau
s6 cSdem
in
suprema
impietrire,
nepisare
5i
perpetu5 uri.
cand,9glgltlelqu
mi
rari,
nu
erau
atat
de
categoric
:
provocagi
nici
{a decizia
iubirii,
a
unei iubiri
practice,
nu
teoretice,
nici
[a
a urii.
Probtema
repartitiei
bunuritor
era
u5oard'
lFiecareaveacucetr;i'iuniiseputeaubucuranestingheritdetatifundijtetor.
,
Oin."
trece
timput, felete
semenitor
seinghesuie
tot mai
muttin
privirea
noastr;,
silindu-ne
atat la
atitudini
categorice
de iubire
5aU
de aversiune,
cat
9i
ta
trebuinla
de
a impar|i
benevol
sau
sitit
bucata noastrd
de
p5ine
cu
ei,
:
Vous
aimeYez
a
Curata
inima
cu
malura
gl
.
Despre
arla
de a
su(eri
cu
:
Despre
cum
incePe
omul
sr
Cherestea
lemn
de
brad
pret
580
lei
Vezi
si alte
oferte
de
pret
aici