scandalscandal de gorj 4 august 3 neli matei [email protected] " regii gândacilor...
TRANSCRIPT
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul IV•Numarul 205 (276) • 4 - 10 august • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Stãpânii oraºului
Rostrade - bãtaie de jocla adresa banului public
Regii gândacilorLumea pestriþã a afaceriºtilor
gorjeni numãrã în rândurilesale ºi doi fraþi ce au pierdut
ºirul miliardelor pe care le-aufãcut în urma afacerilor cu
statul ce le deruleazã îndiverse instituþii publice dinjudeþ. Grei ºi la propriu ºi lafigurat, fraþii Giurcãu pros-perã de ani de zile fãrã pro-
bleme, chiar dacã uneoriilegalitãþile pe care le comit
cu ajutorul unor autoritãþilocale mai ajung în faþa
opiniei publice. Sancþionaþidoar cu anularea vreunei
licitaþii câºtigate, sau întoc-mirea unui raport nefavorabil
de cãtre un organ abilitat,Alexandru ºi Claudiu Giurcãu
înfiinþeazã ºi falimenteazãfirme pe bandã rulantã ºi
vlãguiesc statul sugându-isume imense de bani.
Scandal de Gorj4 august2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
Director
Redactor ºef
TehnoredactareClaudiu Rada
Marketing
Marilena Stã[email protected]
Redactori
www.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Calea Eroilor - Hotel Gorj, et.11, cam 1101-1102Tel: 0253-222010; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Silviu Pãº[email protected]
Adrian [email protected]
Mihai [email protected]
Daniel [email protected]
Neli [email protected]
Claudiu [email protected]
Claudiu [email protected]
A fost o vreme când chiar credeam cã presa e a patra putere înstat ºi mã entuziasmam ori de câte ori, dupã ce scriam, se luaumãsuri împotriva celui care fãcea subiectul materialului. Poateatunci mãsurile chiar aveau legãturã cu ilegalitãþile fãcute publicede mine, de noi ziariºtii, însã, odatã cu trecerea timpului, eu m-ammai dezmeticit ºi nu mai cred acest lucru, iar cei cu putere dedecizie ºi-au perfectat metodele. Oamenii politici, oamenii deafaceri, autoritãþile ºi chiar sursele de informare se folosesc depresã ºi renunþã la ea imediat ce ºi-au terminat treaba satisfãcuþi.O astfel de practicã se foloseºte cel mai des de cãtre politicieni ºiautoritãþi. Deseori o autoritate publicã abia aºteaptã ca unsubaltern ce-i stã în coaste sã aparã la ziar sau tv ca sã dea cu elde pãmânt, sau sã-l trimitã pe mâna procurorilor, depinde cât derãu a deranjat-o.
Uneori, jurnaliºtii, proaspãt veniþi în presã nici nu-ºi dau seamacã sunt folosiþi, alteori, cei cu ºtate vechi în mass-media, acceptãrolul de prezervativ pe sume colosale.
Treaba devine mai serioasã în campaniile electorale, sau cuceva timp înaintea acestora. Orbiþi de mizã, unii politicienifinanþeazã din greu organe mass-media cu sume cu multezerouri, toatã lumea-i mulþumitã ºi o perioadã curge lapte ºimiere. Când e sã se tragã linie însã de cele mai multe ori pierdjurnaliºtii. Odatã ce politicienii se vãd cu sacii în cãruþã, sau cuboii de sfoarã, depinde de rezultat, ziariºtii sunt daþi uitãrii ºirobinetul de sisteazã. Unii dintre ei însã au învãþat cum sã mulgãîn continuare. Când se aºeazã colbul pe numele lor ºi de lavechiul finanþator nu mai curge niciun chior îl atenþioneazã cu câteun material dur, care-i redã acestuia dãrnicia. Majoritatea însãrãmân cu ochii în soare ºi, conºtient sau nu, aºteaptã viitorulprofitor care-i va viola neºtiinþa sau naivitatea protejat.
Presa ca prezervativ
Scandal de Gorj4 august 3
Neli [email protected]
Regii gândacilorLumea pestriþã a afaceriºtilor gorjeni
numãrã în rândurile sale ºi doi fraþi ce aupierdut ºirul miliardelor pe care le-au fãcutîn urma afacerilor cu statul ce le deruleazã
în diverse instituþii publice din judeþ. Grei ºila propriu ºi la figurat, fraþii Giurcãu
prosperã de ani de zile fãrã probleme, chiardacã uneori ilegalitãþile pe care le comit cuajutorul unor autoritãþi locale mai ajung în
faþa opiniei publice. Sancþionaþi doar cuanularea vreunei licitaþii câºtigate, sau
întocmirea unui raport nefavorabil de cãtreun organ abilitat, Alexandru ºi Claudiu
Giurcãu înfiinþeazã ºi falimenteazã firme pebandã rulantã ºi vlãguiesc statul sugându-i
sume imense de bani.
Exterminatoriifondurilor publice
Spitalul Municipal Motru
s-a înscris în luna martie a.c
în lunga listă a instituţiilor
care n-ar fi putut scăpa de
gândaci fără ajutorul firmelor
fraţilor Giurcău. Fiind nevoie
de dezinsecţie şi deratizare,
spitalul a organizat o licitaţie,
de ochii lumii, aşa cum se
obişnuieşte tot mai des, la
care au participat trei firme
dintre care două aparţin
celor doi, Alexandru şi
Claudiu Giurcău. Lucrarea,
în valoare de 300 de
milioane de lei vechi, a fost
câştigată de SC Adaregent
SRL Bumbeşti-Jiu, societate
înfiinţată nu demult de către
familia Giurcău în alt oraş
decât Târgu-Jiu pentru a
distrage atenţia organelor
fiscale de la multitudinea de
societăţii create pentru o
perioadă scurtă în care să
producă bani şi după aceea
abandonate în faliment fără a
mai plăti dările către stat
care se ridică la câteva
miliarde de lei vechi.
Punând în practică o
procedură verificată pe alte
instituţii, fraţii Giurcău au
aplicat şi de data asta
„reţeta”, adică, cu concursul
responsabililor din spital, au
fost trecute în caietul de
sarcini şi în contract
suprafeţe care nu
corespundeau realităţii, fiind
mărite tocmai pentru a
încasa cât mai mulţi bani pe
cât mai puţină muncă.
Sergiu Săbiescu,
directorul Spitalului Motru a
declarat că s-a făcut un pic
de caz pe această lucrare
cum că suprafeţele facturate
nu corespund cu cele
supuse dezisecţiei şi
deratizării, dar comisia de
recepţie a mai măsurat o
dată şi a constat că totul este
în regulă. Deşi a ţinut să
sublinieze că nu există
probleme, directorul a
devenit prundent când l-am
întrebat numele
preşedintelui de comisie,
spunând că nu-şi aduce
aminte şi a terminat
conversaţia nu înainte de a
preciza că la licitaţie au
participat „cel puţin” trei
firme, aşa cum prevede lege.
Însă obişnuit cu omisiunile a
uitat să amintească că două
dintre acestea apaţin
aceloraşi oameni de afaceri,
ceea ce nu mai prevede
legea, ci chiar consideră
ilegal.
Şeful serviciului de
achiziţii, Janina Uretyan, o
doamnă care nu face
diferenţa dintre
încredinţarea directă şi
selecţia de oferte a fost şi de
mai puţin folos decât şeful
spitalului. Depăşită probabil
de situaţie, sau poate
înghiontită de şef, a confimat
doar numele firmelor ce au
participat la licitaţie, printre
care Adaregent şi Danina
Serv SRL, cele două firme
ale fraţilor Giurcău, după
care a încheiat scurt: „faceţi
adresă dacă mai vreţi
informaţii”. Sunt totuşi
suficiente date care să
demonstreze ilegalitatea
comisă, de alte informaţii în
plus se pot interesa însă
organele de control care ar
trebui să demoleze „imperiul
gândacilor” construit de
către familia Giurcău pe
banii statului.
Primãria Bâlteni,vaca de muls afraþilor Giurcãu
O afacere identică ca şi
procedură au desfăşurat
fraţii Giurcău şi la Primăria
Bâlteni prin SC Anetistar
SRL, o altă firmă a lor, acum
aflată în faliment. Firma care-
l are ca patron pe Alexandru
Sever Giurcău, s-a ocupat, în
anul 2007, de deratizare,
dezinfecţie şi dezinsecţie la
instituţiile din Bâlteni.
Anetistar a fost invitată la
negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunţ de
participare altături de SC
Danynnys Company, firma
fratelui său Claudiu Mădălin,
care nu s-a obosit nici să
depună ofertă de preţ ştiind
că lucrurile erau deja
aranjate. Fără certificat de
atestare fiscală depus la
dosar, Anetistar a obţinut
lucrări de dezinsecţie în
valoare de aproape 14.000
de lei. Suprafaţa supusă
dezinsecţiei a fost de 45.000
mp, conform actelor, numai
că la o măsurătoare mai
amănunţătă s-a dovedit că
era vorba de doar 7.600 mp,
restul de 37.000 mp. fiind
trecuţi doar pentru a umfla
nota de plată.
Astfel de exemple sunt
dese în cariera de afacerişti a
celor doi fraţi, acestea fiind
în prezent cercetate de către
procurorii gorjeni.
Scandal de Gorj4 august4
Dara [email protected]
O competiţie inedită a
avut loc sâmbătă, în
comuna gorjeană Godineşti,
unde s-a organizat un
concurs de mis.
Concurentele nu au fost
reprezentante ale sexului
frumos, ci cabalinele
ţăranilor. Localnicii din cele
şapte sate componente ale
comunei au adus la
“expoziţie” cele mai
Miss iapa, la GodineºtiCabalinele din
comuna gorjeanãGodineºti au fost,
sâmbãtã, în centrulatenþiei, ele
defilând prin faþamulþimii ºi a
juriului, caadevãrate vip-uri.Proprietarii nu le-
au adus oricum, laconcurs, ci le-au
supus unoradevãrate ºedinþe
de coafare.
arătoase animale.
Proprietarii copitatelor
au ţinut adevărate şedinţe
de înfrumuseţare a
patrupedelor, înainte de a
porni spre locul competiţiei.
Caii au fost periaţi,
împodobiţi cu ciucuri mari
şi li s-au pus hamurile cele
mai bune. Unii dintre
stăpânii de cabaline au
împletit cozile animalelor, în
speranţa ca noile coafuri să
le aducă puncte în plus, din
partea juriului.
Aspirantele la titlul de
mis au defilat prin faţa
juriului, alături de stăpânii
lor, sub privirile a zeci de
localnici, adunaţi să vadă
spectacolul. “Am spălat-o un
pic şi am periat-o, că nu era
să vin cu ea la concurs, aşa
oricum. Caii noştri sunt cai
de câmp, îi folosim la
muncă, nu sunt de gală. Şi
am zis să îi pun nişte
ciucuri, să fie frumoasă”, a
afirmat proprietarul iepei
Stela.
Diplome pentru cai
Comisia care a ales cele
mai frumoase exemplare a
fost formată din specialiştii
în agricultură, angajaţi la
primăria locală, un
crescător de animale
septuagenar şi un pasionat
de cai, din Mangalia.
Cele mai frumoase
cabaline au fost premiate cu
diplome şi sume cuprinse
între 100 şi 300 de lei, iar
mis iapa Gogineştiului a
primis şi un bici
ornamental, din partea
organizatorilor. Stăpânii
animalelor s-au arătat
încântaţi de banii primiţi,
declarând că vor cumpăra,
din târgul ce a avut loc la
sfârşitul săptămânii, hrană
pentru animale: “Eu nu mă
aşteptam să câştige iapa
mea. Am aranjat-o eu de
dimineaţă, dar sunt cai
frumoşi în comună. Acuma,
că a câştigat, îi cumpăr
nutreţ, din banii ăştia”, a
declarat, mânru de cabalina
pe care o are, proprietarul
iepei Rudy, care a fost
declarată mis Godineşti.
Competiţia a fost la prima
ediţie, în acest an, edilul
comunei, Grigore Corbeanu,
declarând că anul viitor
intenţionează să organizeze
un concurs de mis şi pentru
vaci, deoarece mulţi
localnici su deţin cai, dar
sunt crescători de bovine.
Scandal de Gorj4 august 5
Tupeul taximetriştilor este
recunoscut peste tot doar că
la Tg-Jiu acesta nu e resimţit
doar de clienţi şi de ceilalţi
conducători auto ci şi de
Stãpânii oraºuluiTipul taximetristului
târgujian - Logan,manele ºi mult tupeu –
iese un pic dinparadigma breslei,
caracterizatã ca fiindmai mult decât
impertinentã.La Târgu Jiu tupeul
taximetristilor aîntrecut orice limitã.Ultima gãselniþã: au
ºters de peindicatoarele din
staþiile taxi cifra careindicã numãrul delocuri. Controalele
agenþilor de circulaþieºi ale poliþiºtilor
comunitari nu-i maisperie demult pe
taximetriºti.Aceºtia sunt în stare
de orice în luptapentru supravieþuire,
de la înºelatulclienþilor ºi al
patronilor pânã laîncãlcarea legislaþiei
rutiere ºi sfidareaautoritãþilor.
către autorităţi, sfidate în faţă
de breasla “galbenilor”.
Câteva firme de taximetrie şi-
au consolidat deja poziţia pe
piaţă şi nu mai e loc de altele
iar primăria a blocat pentru
o perioadă listele de
aşteptare. Cu toate astea
însă, în stradă continuă să
apară taximetre iar şoferii
acestora se înghesuie să
prindă un loc. Unii sunt
oameni obişnuiţi, în căutarea
unui câstig cinstit, însă cei
mai mulţi sunt adevăraţi
“prădători” la vânătoare de
fraieri.
Recent, au găsit, se pare,
o soluţie pentru ca toată
lumea să aibă loc: au şters
numărul de locuri de pe
indicatoarele din staţiile
“taxi”. Bineînţeles că unde
era scris “6 locuri”
staţionează acum, ostentativ-
sfidător, 12 taxiuri, chiar şi
pe trecerea de pietoni.
În astfel de cazuri, când
taxiurile sunt în afara staţiei,
legea prevede anumite
sancţiuni contravenţionale,
însă atunci când organele se
pornesc în control rămân
doar cei care sunt în regulă,
restul dispar în trafic. Tupeul
acestora e cu mult mai mare
cu cât nu respectă nici
măcar marcajele pentru
parcare, în staţiile “taxi”
fiecare îşi pune maşina cum
vrea şi cum poate.
Aceeaşi taximetrişti
descurcăreţi au “inventat”
una dintre cele mai subtile
metode de păcălit patronii -
cu ajutorul unui telefon
mobil pot scoate o chitanţă
albă din aparatul de taxat.
Dacă un client nu solicită
bonul, deşi aparatul de taxat
a înregistrat o anumită sumă
acesta poate fi dat “la zero”
cu mobilul. Se formează *222
se pune deasupra casei de
marcat şi aceasta scoate un
bon alb.
Este imperios necesar ca
autorităţile să găsească
soluţii prin care să-i ţină în
frâu pe cei care practică
taximetria nu pentru a-şi
câştiga cinstit o pâine ci
pentru a jecmăni efectiv
clienţii.
Adrian [email protected]
Scandal de Gorj4 august6
Vicepreşedintele Partidul Naţional
Liberal Ludovic Orban, prezent la
Tîrgovişte în calitate de preşedinte
interimar al PNL Dâmboviţa la
delegaţia permanentă a organizaţiei
judeţene, a declarat, sâmbătă, că
Partidul Naţional Liberal nu va mai
sprijini niciodată o candidatură a lui
Traian Băsescu.
“Uitaţi-vă unde s-a ajuns. Luaţi
declaraţia de astăzi a lui Băsescu, că
e un ministru imbecil ministrul care
cheamă primarii. După părerea mea,
Traian Băsescu este un caz clasat.
PNL nu o să-l mai sprijine niciodată
pe Traian Băsescu, nici măcar la
primar în comună Cobia”, a declarat
Ludovic Orban.
Orban a mai precizat că nu
exclude însă o alianţă cu PD-L
pentru o viitoare guvernare a
României, în condiţiile în care există
probleme între cele două formaţiuni
politice.
“Vrem o alianţă cu un partid care
să fie mai aproape de viziunea
noastră la guvernare , dar sigur că
sunt probleme. Atâta timp cât
Băsescu şi cu Boc o să se poarte cu
noi ca şi cu cei mai mari duşmani,
este foarte greu de creat o punte
pentru că şi PDL s-a cam rupt în
două acum. Sunt evidente cele două
tendinţe: aripă blondă şi aripa să-i
spunem, raţională . Este oricum
aproape imposibil că viitorul guvern
să se formeze fără liberali . În plus şi
PD-L ar avea probleme serioase dacă
Orban: PNL nu va mai susþineniciodatã candidatura lui Bãsescu
nu ar intră la guvernare . Noul
guvern nu se poate formă fără PNL,
singură variantă ar fi PSD - PD-L, care
are probabilitatea de 1% să se
realizeze în condiţiile politice de
astăzi . Dacă nu ajunge la guvernare,
PD-L este sortit nu pieirii, dar unei
perioade de descreştere’’, a mai
declarat Ludovic Orban.
Ludovic Orban a făcut această
declaraţie referindu-se la declaraţia
preşedintelui Traian Băsescu,
potrivit căreia un ministru al
Cabinetului Tăriceanu este
“imbecil”.
Pãcuraru susþine cãofensa lui Bãsescueliminã speculaþiilereînvierii Alianþei D.A.
“Nu s-a referit la mine
Băsescu, pentru că nu m-am
văzut cu niciun primar. Dar
e bine că preşedintele a
făcut acea declaraţie, pentru
că se termină speculaţiile,
care au apărut zilele trecute,
că suntem cu PD-L. Noi nu
ne vom apropia cu ei”, a
declarat, pentru AMOS
News, ministrul Păcuraru.
Liberalul a mai menţionat
că astfel de ofense, aduse de
Traian Băsescu unor
reprezentanţi din Guvern
sunt “la ordinea zilei”, în
campaniile electorale, când
preşedintele trebuie “să
pozeze drept un apărător al
dreptăţii”. “Aşa este Traian
Băsescu şi trebuie să îl
înţelegem. În calitate de
ministru, am făcut bine că m-
am deplasat în teritoriu,
pentru că am avut contacte
cu populaţia din fiecare
judeţ afectat. Astfel, dosarele
de anchetă socială, din cele
cinci judeţe sunt aproape
finalizate”, a mai menţionat
ministrul Paul Păcuraru.
Traian Băsescu a
participat sâmbătă la
Neptun, la Sesiunea
Extraordinară a Asociaţiei
Comunelor din România.
Preşedintele a afirmat că a
văzut, la un comandament
pentru inundaţii, “o atitudine
imbecilă din partea unui
ministru”, care a cerut să se
deplaseze primarii la el. “Am
văzut o atitudine imbecilă la
un comandament de
inundaţii, la un ministru care
a cerut să vină primarii la el.
Imbecilul ăla nu avea
contactul cu realitatea”, a
spus preşedintele Traian
Băsescu. Întrebat la cine s-a
referit, Traian Băsescu a
refuzat să dea nume: “S-ar
putea să aibă reacţie, fără să
ştie că nu i-am dat numele”
În zonele afectate de
inundaţii au fost prezenţi, pe
lângă preşedinte şi premier,
ministru Internelor, Cristian
David, cel al Mediului, Attila
Korodi, ministrul Muncii,
Paul Păcuraru şi ministrul
Economiei, Varujan
Vosganian.
Ministrul Muncii, Paul Pãcuraru, susþinecã ofensa adusã de preºedintele Traian
Bãsescu, unuia dintre miniºtrii cabinetuluiTãriceanu, demonstreazã clar faptul cã PNLºi PD-L nu vor mai putea reînvia alianþa D.A.
Scandal de Gorj4 august 7
Daniel [email protected]
Abonatã la lucrãri fãrã licitaþie, la mai multeprimãrii din judeþ, Romstrade SA Tg-Jiu,
continuã bãtaia de joc la adresa banului public.Chiar administraþiile locale gireazã, sau închid
ochii la lucrãrile de mântuialã, pe zeci demiliarde, ale firmei despre care presa a relatat
în repetate rânduri cã l-ar fi avut, la un momentdat, printre asociaþi ºi pe Ion Cãlinoiu,
preºedintele consiliului judeþean.Administraþia PSD a municipiului Motru
cunoaºte cel mai bine aceste practici aleRomstrade, întrucât societatea este “de-a
casei”, primind în ultimii ani, fãrã licitaþie, tot cea însemnat lucrãri de asfaltare în zonã.
Rostrade - bãtaie de jocla adresa banului public
La jumătatea lunii iunie a
anului trecut, Primăria Motru
i-a atribuit SC Romstrade SA
lucrările de modernizare a
stăzii Mărului, valoarea
acestora fiind de 1.123.210
RON (11, 2 miliarde de lei
vechi). Societatea ar fi trebui
să pună trei straturi de asfalt
pe cei 450 de metri cât are
strada, să amenajeze
parcările, trotuarele şi
intrările în blocuri, până pe
data de 13 iunie a acestui an,
numai că lucrurile n-au stat
deloc aşa.
Cei de la Romstrade erau
la data finalizării lucrărilor la
primul strat de asfalt şi
turnarea cimentului în jurul
capacelor de canal
indisponibilizând practic
circulaţia pe stradă timp de
un an de zile cu acordul tacit
al autorităţilor locale. Greu
de crezut că lucrările vor fi
terminate curând având în
vedere ritmul cu care
acestea s-au desfăsurat până
acum, spre disperarea
locuitorilor din zonă care
sunt nevoiţi să facă jaloane
cu autoturismele printre
capacele de canal, ridicate
mult deasupra străzii, pentru
ajunge acasă.
Viceprimarul Tudor
Dobrică nu vede însă vreo
problemă în desfăşurarea şi
calitatea lucrărilor şi spune
că mai sunt două săptămâni
până la finalizarea acestora.
“ Nu au fost încă
recepţionate acele lucrări şi
mai e suficient timp pentru
ca firma sa remedieze în
acele locuri”, a afirmat
optimist Dobrică.
Cele două săptămâni la
care se referea viceprimarul
este timpul rămas până la
expirarea termenului şi la
actul adiţional încheiat
ulterior la contractul iniţial.
Aşadar nu a fost suficient
faptul că Romstrade nu a
avut competitor pentru acest
contract, reprezentanţii
primăriei au suplimentat
ulterior lucrările şi implicit
banii printr-un act adiţional,
pentru “racorduri laterale”.
Cu alte cuvinte, cei care au
întocmit caietul de sarcini au
uitat că strada ce se va
moderniza trebuie să
comunice cu străzile laterale
şi atunci când şi-au amintit
acest aspect au hotărât ca
Romstrade să facă şi acele
racorduri dar cu bani în
plus, adică alte câteva sute
de milioane de lei vechi.
Reprezentanţii primăriei
sunt extrem de reticenţi şi
suspicioşi când vine vorba
despre acest act adiţional şi
despre modernizarea
trotuarelor, mai ales că pe
acestea din urmă au fost
năpădite de buruieni şi
gunoaie în loc să fie asfaltate.
Alte ºmenuriSocietatea Romstrade,
catalogată de presă ca fiind
“regina străzilor” din Motru
pentru că la toate licitaţiile la
care a participat nu a avut
contracandidat primind
lucrările prin încredinţare
directă.
Romstrade a asfaltat, în
Motru, în urmă cu doi ani,
străzile Carol Davilla,
Trandafirilor şi Stadionului,
iar anul trecut firma a
obţinut, în afară de
contractul de modernizare al
străzii Mărului, lucrările de
modernizare a Străzii
Minerului, în valoare de
peste 710.000 lei, şi acesta
suplimentat, prin acelaşi
tertip, printr-un act adiţional
cu încă 400.000 de lei,
modernizarea drumului de
acces Biserica Dealul
Pomilor şi DS 107, în valoare
totală de peste 550.000 RON.
La Primăria Turceni, unde
firma actualului primar, Ion
Iordache, Ydail Construct
SRL deţine 39% din acţiunile
Romstrade S.A, aceasta a
primit, prin încredinţare
directă, în mai anul trecut,
lucrarile de reabilitare străzi
cvartal blocuri centru,
pentru care primăria a plătit
404.000 de lei, iar acum prin
cimentul turnat a crescut
iarba.
Scandal de Gorj4 august8
Dacă putem vorbi de o dilemă
morală a demitizării omului modern,
mi se pare că efortul de a explica
demitizarea omului religios al
secolului al XXI-lea, a omului cu
înclinaţii spre credinţă, care nu poate
fi considerat un fanatic sau un
susţinător necontrolat al demersului
propriei lui raţiuni, departe de a fi
resortul unei perspective morale care
transcende cadrului etic al analizei
propriu-zise, constituie o direcţie de
analiză care depăşeşte ecoul vizitei
surprinzătoare a preşedintelui
Băsescu în Italia, în căutare neobosită
de prieteni şi de susţinători electorali.
Iar, dacă în politică, rostul efortului
făcut este de a-ţi spori numărul
prietenilor, aşa cum sublinia bătrânul
Popescu-Puţuri, la ultimul congres al
fostului partid comunist, în ceea ce
poate fi considerată demitizarea
omului religios, de cele mai multe ori,
efortul analitic depăşeşte simpla
dilemă a moralităţii omului modern.
Un demon simplificator creează
unora impresia că filosofia epocii
noastre se situează dincolo de ceea ce
poate însemna “non-paper”-ul lăsat de
către şeful statului român pe masa de
lucru a ministrului Maroni, ceea ce
atestă un punct de vedere faţă de care,
vom afla că se găsesc destui care să ne
reproşeze că ne-am depăşit programul,
că nu suntem destul de “dilematici” în
problema amprentării cetăţenilor
români din Italia. Confuzia termenilor
constă în faptul că ceea ce noi
propunem drept manevră intelectuală
de conjunctură, ca un stil de a gândi, e
luat drept doctrină metafizică, din
moment ce noi nu spunem, covârşiţi
de aplecări metafizice, că totul e
dilemă, că nimeni nu poate judeca pe
nimeni şi că nimic nu se poate afirma
în chip limpede, despre nimic. Noi
aruncăm peste lucruri şi realităţi o
privire ceţoasă, confuză şi fără
discernământ, fără să realizăm că până
la urmă, trăim într-o cronică inhibiţie
mentală, din moment ce avem şi noi
nervi care se încordează, avem şi noi
idiosincrazii faţă de ceea ce ne
displace.
Ştim că viciul e rău şi virtutea e
bună, că cei care conservă vechile
structuri sunt răi şi cei care vor să le
anihileze sunt buni, dar n-avem de
gând să introducem ezitări hamletiene
de genul “to be or not to be”, acolo
unde lucrurile sunt clare, mai ales că
nu toate lucrurile sunt aşa cum ne-am
dori, că boala societăţii româneşti de
astăzi e tocmai excesul tonului
categoric, având ca efect secundar
suspensia dialogului şi a dorinţei
sincere de conciliere cu persoanele
care nu vorbesc aceeaşi limbă.
Suntem excedaţi de suficienţa
intelectuală şi morală a celor care s-au
dezobişnuit să mai spună că mai
presus de certitudine este îndoiala,
pentru a asigura igiena insăşi a
spiritului. Nu vrem să extindem
dilema asupra a ceea ce în jurul
nostru pare nedilematic, dar o
recomandăm acolo unde e cazul, ca
pe un început de înţelepciune, pentru
că în definitiv, nici buna creştere nu e
operantă în orice împrejurare. Pe un
asemenea fond al confuziei valorilor
se ridică, în prezent, poate cea mai
acerbă ispită postmodernistă prin care
se urmăreşte demolarea
creştinismului, în condiţiile în care
ţinta principală a celor “fără
Dumnezeu” este demitizarea figurii
Mântuitorului Iisus Hristos. Prin
grosiere mistificări cu pretenţii de
cercetare ştiinţifică, cele patru
Evanghelii sunt declarate cotrafăcute,
ca opere cenzurate, puse în slujba
propriei puteri de către împăratul
Constantin cel Mare. Noi, în schimb,
ar trebui să jurăm pe alte evanghelii,
care Îl prezintă pe Iisus ca pe un
simplu muritor, cu oarecare măreţie şi
deschidere la popor, dar orgolios,
robit de invidie împotriva Sf. Ioan
Botezătorul, invidie care a condus la
asasinarea acestuia prin intrigile
Salomeei, adepta fanatică a « sectei »
îşi asumă prompt prerogative
supreme, devenind un fel de guvern,
un fel de parlament, un fel de tribunal
public, pentru că ştie cel mai bine tot
ceea ce ne trebuie, mai bine decât o
ştim noi înşine, ba, mai mult, poate
decide în numele nostru, ce vom
gândi, cum ne vom distra, cine
binemerită admiraţia, cine dispreţul
nostru. Constatăm cu stupoare că în
nici un sector al vieţii organice, nu
există aşa de multe şi de mari
deosebiri în cadrul aceloraşi specii, ca
la fiinţa umană. Ajungi să constaţi că
rasa, culoarea pielii, neamul,
localitatea, limba sau dialectul,
credinţa, ştiinţa, statura sau poziţia
socială, inteligenţa, toate se
subsumează dincolo de acea fire
lăuntrică a oamenilor şi de firea lor
sufletească, cea care ne deosebeşte pe
fiecare de toţi ceilalţi, astfel încât,
fiecare om este unic şi irepetabil!
Asemănarea care există între toţi
oamenii, pe familii, pe rase, pe
comunităţi, pe religii, pe culturi, pe
categorii sociale, nu suprimă
nicidecum şi nu reduce decât în
aparenţă marea deosebire dintre ei,
cea care face în mulţimea de oameni
personalitatea fiecăruia.
În personalitatea individuală,
proprie eului fiecăruia, omul e o fiinţă
unică, greu de pătruns şi de cunoscut
în adîncul specificului său păstrat
pentru sine, cel nedezvăluit, cel
necunoscut şi atât de greu de
descifrat. Este adevărat că fiecare
dintre noi are o faţă nevăzută de toţi
ceilalţi, are gânduri, sentimente,
aptitudini, calităţi şi defecte, virtuţi şi
vicii, păcate cunoscute şi detectabile,
dar are totodată un chip necunoscut,
nevăzut, gânduri nespuse, sentimente
nemanifestate sau refulate, dorinţe
nemărturisite nimănui niciodată. Unii
oameni au o amplitudine spirituală pe
care ceilalţi nu o au şi nici nu o ating
sau un abis în care alţii nu privesc, o
plăcere sau o durere neexprimată, un
zbucium reţinut în sine, o frământare
sufletească de unul singur, un gând
apăsător cu păcat nesăvârşit decât cu
închipuirea, o dorinţă pe care nu o
încredinţează nimănui, un vis care
este al lui, ceva ce nu vrea să ştie sau
nu poate să spună altora, iar din toate
acestea “se naşte” omul interiorizat,
omul nevăzut şi necunoscut, omul cel
tainic, pentru care dilema morală
porneşte de la o anumită demitizare a
credinţei pe care o împărtăşeşte!
(VA URMA)
lui Hristos, mai ales că Iisus n-a fost
Fiul lui Dumnezeu, susţin cu ipocrizie
pretinşii exegeţi, ci un complotist care
şi-ar fi înscenat crucificarea. Tot pe
linia pretinsei « demitizări », Iisus a
fost căsătorit cu Maria Magdalena, cu
care a avut o fiică pe numele Sarah, cu
care Magdalena a fugit în sudul
Franţei, de frica lui Petru, ocrotită
acolo de o comunitate de evrei, din
care a provenit viitoarea dinastie a
Merovingienilor. Cu o dezinvoltură
diabolică se arată că Iisus ar fi fost un
simplu adept al vechiului cult
egiptean al lui Isis şi Osiris, că nici
gând nu avea să întemeieze religia
creştină cunoscută şi în care noi
înşine suntem născuţi, pentru că
dorea o religie feministă(sic ??!!)
fundată pe ritualuri ale erosului sacru,
în care cap al Bisericii să nu fie Petru
(ca în catolicism), ci Maria Magdalena,
ca preoteasă a zeiţei Isis. Şi
elucubraţiile ar putea continua, dacă
nu am şti cu toţii că am trăit decenii
întregi sub blestemul dilemei morale
şi politice a vieţii de zi cu zi, dar, fără
să înţelegem îndeajuns că se poate
plăti prea scump ezitarea noastră
capacitatea noastră de a amâna de a
ne lăsa copleşiţi de confuzii,
ambiguităţi şi aproximaţii, mai ales
dacă ne obişnuim să ne comportăm
atipic, apodictic, ca nişte activişti
decerebraţi, intransigenţi şi fără
complicaţii interioare!
Astfel stând lucrurile, ne putem
întreba, cum este şi firesc, la ce preţ
vom plăti deriva morală şi
desacralizantă în care se complac unii
dintre semenii noştri, cei care
intenţionează scoaterea din joc a
omului fără dileme, cu certitudinile lui
relative. Dar, există, oare, omul fără
dileme, cel care are în buzunar reţeta
mântuirii personale, ca şi a celei
naţionale, fără a o pune la
dispoziţia…exegeţilor? Omul fără
dileme este cel care se percepe pe sine
drept “conştiinţa limpede” a neamului,
uşor îngrijorat şi sentenţios, care ne
îngroapă în dihotomii, când alege
tranşant binele de rău cu o precizie
oraculară, stabileşte baritonal, cine va
fi iertat şi cine nu, cine câştigă şi cine
pierde, iar el sfătuieşte, amendează,
tranşează şi dă verdicte.
De fapt, omul fără dileme e
creatorul tuturor dictatorilor, de
dreapta sau de stânga, în împrejurări
ad-hoc el e marele organizator, marele
pedagog, marele tămăduitor, iar dacă
e propulsat în fruntea unei instituţii,
DESPRE DILEMA MORALÃ ADEMITIZÃRII OMULUI RELIGIOS!
prof. Vasile [email protected]
Scandal de Gorj4 august 9
Dara [email protected]
Maşini ambalate la maxim
şi multă adrenalină. Acestea
au fost cele două
caracteristici ale zilei de
sâmbătă, în Gorj, pe drumul
care leagă staţiunea montană
Rânca, de oraşul Novaci.
Aici s-au desfăşurat etapele a
IX-a şi a X-a, ale
Raliu laRânca
Un concurs de vitezã pe traseu montan aatras numeroºi curioºi, pe drumul de
legãturã dintre Novaci ºi staþiunea montanãRânca, din judeþul Gorj. Circulaþia a fostînchisã, pe perioada competiþiei, turiºtii
rãmânend blocaþi ore în ºir.
Campionatului Naţional de
viteză pe traseu montan. 21
de piloţi au luat startul la
concursul ce a început încă
de la primele ore ale
dimineţii.
Participanţii au declarat
că traseul din Gorj este unul
dintre cele mai dificile din
ţară. “Concursul a fost foarte
frumos, traseul de aici este
poate cel mai dificil din ţară.
Eu am participat şi anul
trecut, acum este a doua
oară, sper să vin şi la anul”,
a afirmat Emil Bunăziua,
unul dintre piloţii din Buzău.
Doi dintre concurenţi nu
au făcut faţă traseului cu
multe curbe, ieşind de pe
şosea şi izbindu-se de
parapetul de pe margine.
Turiºtii, blocaþiîn trafic
Turiştii care au vrut să
urce sau să coboare din
staţiunea Rânca s-au văzut
transformaţi în spectatori
fără voie, ei rămânând
blocaţi la cele două margini
ale traseului pentru raliu.
Accesul a fost închis
circulaţiei, între orele 7.00
şi 15.00, traseul competiţiei
de viteză întinzându-se
între kilometrii 17 şi 23. La
baza muntelui, aproximativ
200 de autoturisme au
parcat pe platourile întinse
de o parte şi alta a
drumului, aşteptând
redeschiderea circulaţiei.
Unii dintre cei care vroiau
să urce în staţiune au filmat
competiţia, declarându-se
încântaţi că asistă la un
raliu: “E pentru prima dată
când văd un raliu. Nu ştiam
că este aici aşa ceva, noi
mergeam în Rânca. Dar a
fost super frumos şi
palpitant”, a spus o tânără
din judeţul Dolj.
Benzi de transportpentru minerit
Tot dând din coate să
prindă colegiul care l-ar coafa
Neguţ s-a împiedicat tocmai
de liberarul şef Dan Ilie
Morega, aşa că a cerut ajutor
colegilor din Biroul Politic
Central al PNL însă, a obţinut
doar două voturi din 18
exprimate în timp ce „rivalul”
Morega a avut susţinerea a 13
dintre membrii BPC şi astfel
candidatura acestuia a fost
validată în unanimitate de
delegaţia permanentă a PNL.
Morega a declarat că,
iniţial l-a primit cu braţele
deschise pe Neguţ în
organizaţia judeţeană
crezând că vor putea face
echipă pentru un scor bun al
partidului. „L-am primit cu
mare deschidere crezând că
este un om de calitate, dar
lucrurile au stat cu totul
altfel, aşa cum îmi spuseseră
de altfel colegii de la
Bucureşti şi preşedintele de
la Teleorman”, a afirmat
Morega.
Preşedintele PNL Gorj
infirmă astfel afirmaţiile lui
Neguţ că acesta trebuia să fie
preşedintele liberalilor
gorjeni după alegerile
europarlamentare. „E o
minciună sfruntată spusă de
un infantil politic. Nu se
putea întâmpla asta pentru
că, ar fi trebuit ca întreaga
conducere judeţeană a PNL
să fi fost dizolvată. Lucrurile
au stat cu totul altfel şi am
avut susţinere în cadrul
partidului însă am acceptat
ca Neguţ să fie
vicepreşedinte PNL Gorj”, a
mai spus preşedintele Dan
Ilie Morega. Biroul Politic
Judeţean al PNL Gorj a decis
recent efectuarea unui
sondaj în perioada 17-23
august în urma căruia se vor
stabili colegiile pe care vor
candida pretendenţii liberali
la fotoliu de parlamentar.
Gorjenii sunt de obicei
reticenţi la persoanele venite
din afara judeţului fiindcă
niciunul din cei care au
ajuns în parlament nu au mai
călcat prin Gorj, astfel e
foarte posibil ca Neguţ să fie
foarte dezamagit după
finalizarea sondajului de
opinie mai ales că este total
necunoscut acestora.
Morega: Neguþ - infantil politic
Emanoil Neguţ, şeful
corpului de control al
primului ministru, pare să
nu-şi fi găsit locul pentru o
candidatură la alegerile din
toamnă din partea Gorjului.
Scandal de Gorj4 august10
organizeazã sesiune de admitere 2008 - 2009
ªcoala Postlicealã“Omenia” Tg-Jiu
Relaþii ºi înscrieri la sediul dinCasa de Culturã Tg - Jiu,
str. Traian, nr. 5, et. 1;tel: 0253-221904;
e-mail: [email protected],www.malaescuomenia.ro
Specializarea: Asistentmedical generalist -
nivel 3 avansat
Potrivit documentului de
presă, în zonele de
competenta – punctele de
trecere a frontierei si pe raza
a 30 km. de la linia de
frontiera catre interiorul tarii
– poliţiştii de frontieră au
depistat peste 900 persoane
care au comis infractiuni la
regimul circulatiei pe
drumurile publice, precum
Peste 40 autoturisme de lux, furatedin strãinatate, au fost depistatede politiºtii de frontierã români
si aproximativ 800 persoane,
care au savarsit acte
contraventionale.
Traficul cu autoturisme de
lux furate din strainatate
ramane, si in acest an, „in
atentia” lumii interlope
transnationale, fiind o
activitate ilicita ce aduce
beneficii financiare
substantiale membrilor
retelelor deja specializate in
domeniu si extrem de bine
organizate la nivelul mai
multor state (din Vestul catre
Estul Europei), se arată în
documentul de presă.
In urma unui „studiu” al
cererii si ofertei pe piata
neagra a masinilor, s-a
constatat ca, la categoria
autoturisme de lux, cele mai
cautate sunt marcile “BMW”
si „Audi”, iar la
autovehiculele de categorie
mijlocie, ponderea o detin
marcile “ Renault” si „Fiat”.
De asemenea, din
analizele efectuate de
politistii de frontiera in
cazurile depistate in zonele
de competenta, s-a stabilit
ca, in general, retelele de
traficanti sunt organizate pe
doua tipuri mari, respectiv
cele specializate in furtul
autoturismelor de lux si cele
specializate in furtul
autoturismelor de categorie
mijlocie. La randul lor,
aceste doua tipuri sunt
subdivizate in mai multe
grupuri de actiune, a caror
„ierarhie” este urmatoarea:
grupa de recunoastere -
identifica masinile
corespunzatoare “cererii”;
grupa tehnica -
confectioneaza
documentele false; grupa de
transport - trece masinile
peste granite; grupa de
valorificare - vinde masinile
de lux; grupa de
supraveghere - are ca
sarcina supravegherea si
derularea tuturor fazelor
incluse in actul ilegal.
Ca moduri de operare ale
traficantilor, analizele arata
ca “se practica”: frauda la
asigurari - cu acordul
proprietarului, masina este
transportata in alta tara,
“spalata” prin vanzari
succesive si ulterior
declarata ca fiind furata
chiar de catre proprietar;
furtul la comanda,
deturnarea sau frauda la
firmele de inchirieri - se
racoleaza o persoana fara
posibilitati materiale care
contra unei sume modice
accepta sa deschida pe
numele sau un cont intr-o
banca si implicit sa obtina o
carte de credit (card),
document in baza caruia
persoana inchiriaza de la
firmele de profil,
autoturismul.
De asemenea, s-a
constatat că, în continuare,
principalul „furnizor” de
autovehicule furate care
tranzitează frontierele
României este Italia (58% din
cazuri), urmata de Austria si
Germania (14% din cazuri),
respectiv Ungaria (5%) etc.
Rutele folosite de către
traficanţi sunt, în general,
orientate dinspre ţările vest
europene cu finalitate în
ţările est-europene şi foste
membre CSI: Italia – Austria
– Ungaria – România;
Germania – Austria – Ungaria
– România – Moldova şi
Ucraina; Italia –Serbia –
România - R.Moldova-
Transnistria – Ucraina sau
Federatia Rusa.
In semestrul I 2008, politiºtii de frontierãau descoperit 44 autoturisme de lux,
declarate furate în strãinãtate, principalul„furnizor” de autovehicule furate care
tranziteazã frontierele României, rãmâne, încontinuare, Italia, iar persoanele implicate
provin din R. Moldova, România, Italia,Federaþia Rusã etc, informeazã un
comunicat de presã al IGPR.
Scandal de Gorj4 august 11
Mihai [email protected]
Mischie, luat pe fãraº din PNG
Pasare l-a zburat pe baron
Ex-deputat şi preşedinte
al Consiliului Judeţean (CJ)
Gorj din partea PSD până în
2004, Mischie a intrat în PNG
în primăvara acestui an. El a
fost numit lider interimar al
PNG Gorj după o întâlnire pe
care a avuto la Târgu Jiu cu
Gigi Becali. Mischie a
candidat, în iunie, la
preţedinţia CJ, însă a obţinut
doar 10.000 de voturi, filiala
nereuşind să atingă pragul
de cinci la sută pentru a fi
reprezentată în CJ. Supărat
că interimatul a expirat,
fostul baron de Gorj a decis
să candideze la
parlamentare ca
independent Ex-liderul PNG
Gorj, Vili Pasăre, revine la
conducerea filialei judeţene
după ce, acum câteva luni, i-
a cedat locul fostului baron
Nicolae Mischie. Între cei
doi a existat un acord scris,
prin care Pasăre îi ceda, pe
perioada campaniei
electorale, lui Mischie
atribuţiile. Acord şi scris, dar
şi verbal, un fel de delegare
de competenţă. Actele există,
sunt la partid, domnul
Mischie prelua sarcinile de
conducere în timpul
campaniei electorale.
Acordul s-a făcut cam pe la
începutul lui aprilie ţi a
încetat odată cu alegerile.
Partidul a avut, are ţi o să
aibă un preţedinte, în
persoana lui Vili Pasăre”, a
afirmat Ion Paliţă, secretarul
general al filialei. Vili Pasăre,
care la ultimele sufragii a
câţtigat încă un mandat de
primar, conduce din nou
PNG Gorj, el fiind în
interimat în momentul în
care Mischie a preluat,
temporar, funcţia de
preşedinte. Fostul baron de
Gorj visează iar la funcţii
Nicolae Mischie este gata să
plece din PNG ţi să spere la
obţinerea unui mandat de
parlamentar fără să fie
membru al vreunui partid
politic. La nici două luni
după ce a dus o campanie
electorală intensă pentru
Partidul Noua Generaţie
Creţtin-Democrat, Mischie
afirmă că va renunţa din nou
la carnetul de membru,
pentru a putea candida ca
independent la
parlamentare. Fostul baron a
făcut acest lucru ţi în 2004,
când, din postura de
independent, nu a reuţit să
obţină un fotoliu călduţ.
Mischie crede că partidul l-a
tras în jos că, la alegerile din
iunie, partidul l-a tras în jos,
un alt motiv pentru care ia în
calcul candidatura sa ca
independent la parlamentare
fiind faptul că PNG riscă să
nu atingă pragul minimal nici
la nivel naţional. Fostul lider
al PNG Gorj consideră că ţi-a
făcut datoria faţă de colegii
săi din filială, Mischie
apreciind că organizaţia este
acum mult mai puternică
decât la începutul anului.
Reþea de magazine
Scandal de Gorj4 august12
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815
Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**
Pandurii la plimbare pe malul BegãiFormaţia FC Timişoara a
obţinut, sâmbătă, prima
victorie în ediţia 2008/2009 a
Ligii I, impunându-se cu
scorul de 3-0 (2-0) în meciul
de pe teren propriu cu
Pandurii Târgu Jiu, din etapa
a doua, primul disputat în
faţa propriilor suporteri în
acest sezon.
Golurile au fost înscrise
de Magera ’22 şi Artavazd
Karamyan ’41, ’82.
FC Timişoara a deschis
scorul în minutul 22, prin
Luka Magera, care a marcat
cu capul, plasat, de la 6
metri, după un corner de pe
stânga executat de Artavazd
Karamyan.
Gazdele şi-au dublat
avantajul în minutul 41, când
Artavazd Karamyan l-a fentat
pe Chibulcutean şi a înscris
cu un şut cu dreptul, de la 22
de meetri.
În minutul 81, Dorin Goga
a scăpat spre poartă singur
cu Mingote, care l-a agăţat în
careu, iar arbitrul Colţescu a
dictat penalti pentru gazde.
Lovitura de la 11 metri a
fost executată de Artavazd
Karamyan, care a înscris în
dreapta lui Mingote, însă
arbitrul a dictat repetarea
execuţiei, deoarece Magera a
intrat prea repede în careu.
“Decarul” gazdelor a înscris
şi de această dată, însă cu un
şut în stânga portarului
oaspeţilor.
Atacantul Dorin Goga, de
la FC Timişoara, a fost
eliminat în minutul 87, după
ce a primit al doilea cartonaş
galben pentru o intrare dură
asupra lui Mingote.
FC Timişoara: 99.
Taborda - 30. Bădoi, 16.
Luchin, 4. Brezinsky, 25.
Milhazes - 7. St. Stancu, 5.
Alexa, 23. Garcia, 10. Art.
Karamyan (11. Arman
Karamyan ’87) - 27. Magera
(19. Rusici ’85), 18. G. Bucur
(21. D. Goga ’66). Antrenor:
Dusan Uhrin jr.
Pandurii: 80. Mingote -
15. Ghindeanu, 3. A. Rus, 4.
Chibulcutean, 6. Cardoso -
10. Vasilache (9. Tilincă ’65),
11. Orac (25. Thiago ’53), 5.
Păcurar, 24. Murgan (21. Fl.
Stângă ’46), 30. I. Iordache -
28. Al. Piţurcă. Antrenor
Eugen Neagoe.
Cartonaşe galbene:
Garcia ’27, Brezinsky ’83, D.
Goga ’72, ’87 / Orac ‘8,
Vasilache ’24, Piţurcă ’44, Fl.
Stângă ’52.
Cartonaş roşu: D. Goga ’87.
Meciul a fost arbitrat de o
brigadă formată din
Sebastian Colţescu (central),
Octavian Şovre, Eduard
Ungureanu (asistenţi) şi
Florin Marcu (rezervă).
Observatorii întâlnirii au fost
Mircea Dancu şi Mircea
Neşu.
La partidă au asistat
aproximativ 15.000 de
spectatori, între care şi circa
50 de suporteri ai formaţiei
Pandurii Târgu Jiu.