COALA GIMNAZIAL GHIMBAV

Judetul BRAOV

Proiect de dezvoltare institutionalapentru perioada 2012 - 2016

Director: prof Radu Chivarean

GhimbavSeptembrie 2012

2

BAZA CONCEPTUAL

Planul de dezvoltare a fost elaborat n baza prevederilor Legii Educatiei Nationale Nr 1 / 2011, a Regulamentului de organizare sifuncionare a unitilor de nvmnt preuniversitar, a ordinelor Ministerului Educaiei si Cercetrii , a noului Curriculum Naional , aOrdinului nr.4609/21.09.2000 cu privire la competenele i responsabilitile directorilor de uniti colare n vederea descentralizriii consolidrii autonomiei instituionale a colilor i liceelor, a altor legi , regulamente , ordine cu implicaii n organizarea idesfasurarea procesului de nvmnt si a unei bibliografii cu referire la managementul colar.

PREZENTAREA GENERAL A ORGANIZATIEI SCOLARE

Analiza complexa a comunitatiiDepresiunea Braov este cea mai mare i mai tipica depresiune intramontan din Carpaii Romneti. Ea este nconjurat de

Munii Baraolt, Bodoc i Nemira n nord, de Munii Vrancei n est, de Munii ntorsurii n sud, de Munii Brsei (Piatra Mare siPostavarul), Bucegi, Piatra Craiului i Mgura Codlei n sud-vest i vest i de Munii Perani n nord-vest. Ocup o suprafa deaproximativ 3800 km2, avnd o lungime de 125 km i o lime de 15-20 km. Are aspectul unei ntinse cmpii aluvio-proluviale, cumai multe ramificaii sub forma de golfuri sau culoare depresionare.

Localitatea Ghimbav se gsete n compartimentul vestic al Depresiunii Braov, cunoscut i sub denumirea de "ara Brsei".Se gaseste pe DN 1, intre municipiile Brasov si Codlea.

Din punct de vedere climatic se incadreaza in climatul tipic de depresiune intramontana , cu temperaturi medii de cca. 7 C,precipitatii de 747mm si fenomene meteorologice specifice, cum ar fi ceata, bruma, foehnul, gerul prelungit iarna etc.

Localitatea a fost ntemeiat acum aproximativ 700 de ani n apropierea unei surse de ap denumit de primii locuitori saiWeidenbach, adic prul cu slcii.

Importana celor dou ape curgtoare ce dreneaz teritoriul Ghimbavului rezid chiar din faptul c cele dou arterehidrografice au botezat localitatea Ghimbav i depresiunea ara Brsei.

Aparitia aezarii Ghimbav, in Tara Barsei este legata, ca si in cazul celorlalte localitati de aici, de cei 14 ani ai prezeneicavalerilor teutoni i colonizarea sailor.

3

Denumirea romneasc de Ghimbav a fost adus de ciobani din masivul Leaota unde exist un munte cu acest nume. Apamai este alintat de popor cu diminutivul Ghimbel , fie din cauza foloaselor pe care le aduce, fie din cauza debitului mic de apa.Ghimbavul de astzi prezint caracteristicile aezrilor sseti dup modelul franc, cu una sau dou strzi largi, paralele, de-a lungulunui curs de ap.

Localitatea saseasca are o evolutie puternic influentata de navalirile turcesti si tatare din evul mediu. n anul 1510existau 156 de familii cu un numr de circa 525 suflete, numr care in anul 1658 ajunge la 909, in 1819 ajunge la 1131 suflete, n anul1880 la 1412 suflete n anul 1900 la 1670 de suflete, iar n 1938 la 1722 suflete.

Romnii apar ca lucrtori agricoli pe proprietile sseti, lucrtori n dijm sau arendai.In jurul anului 1700 documentele specific faptul c au existat vreo 30 de familii cu cca. 150 suflete de romani. Ocupaia lor decpetenie era pstoritul i lucrul cu ziua sau n dijm pe pmntul sailor. Viaa romnilor se afirm a fi subjugat i timid. n 1783mpratul Iosif al II-lea viziteaz satul i la cererea unei delegaii de romni a dat un loc pentru construcia unei noi biserici.Construcia acesteia a nceput n acelai an din donaia fcut de negustorul braovean Ioan Boghici.

Separarea romnilor de sai este pentru noi o dureroas ran istoric. Populaia romneasc ncepe s se dezvolte pe parteadreapta a prului Ghimbav, iar pe partea stnga se dezvolta populaia sseasc, acestea fiind legate intre ele numai printr-un singurpode . Rana produs de aceast separare a fost desigur, cu timpul vindecat.

n timpul dualitii austro-ungare nu numai Braovul a fost un centru militar puternic, dar i comunele din jurul sau unde seaflau cazrmi puternice. Cazarma din Ghimbav, construita n 1838, a fost destinat mai nti trupelor de clrai cu schimbul, dupcare a fost folosit de un batalion de infanterie, de uniti de aviaie i de artilerie anti-aerian i antiatac. In anul 1886 s-a construitcldirea care a fost folosit ca primrie, iar n anii 1890-1894 s-a construit coala pentru sai. n anul 1913 n comuna Ghimbav are locintroducerea curentului electric. Trecerea prin aceast comuna a primului tren, care fcea legtur ntre Braov-Sibiu a avut loc n1903. n anul 1926 se construiete podul peste prul Ghimbel, traversat de drumul naional care se asfalteaz n anul 1935.

Agricol prin tradiie de secole, economia Ghimbavului a rmas neschimbat pn n preajma primului rzboi mondial. Dacfierarii i rotarii erau i meteugari i agricultori n anul 1919 apare primul atelier mecanic, cu lucrri variate de lctuerie i reparaiila mainile agricole care existau n comun.

n anul 1921 apare primul mugur al industriei fabrica de mucava (actuala fabrica de hrtie), n anul 1922 ia fiin fabrica depast de dini care n anul 1925 se mut la Braov, de ea legndu-se o perioad de timp cultura plantei industriale-menta. n anul 1934se deschide fabrica de cherestea i furnir care lucreaz pn n anul 1944, iar in 1936 intr n funciune filatura de ln, ca unitateanexa la fabrica de stofe din Braov. n decursul timpului numrul populaiei comunei Ghimbav a cunoscut o evoluie ascendentntrerupt doar de rzboaie.

4

Att coala romneasc ct i cea sseasc din Ghimbav apar pe lng biserica cu aceleai forme timide ale nceputului,dar n timpuri deosebite. Deintorii privilegiilor i ai puterii economice au putut realiza mai repede instituia colar. nc din 1543aproximativ 119 comune sseti menioneaz existena unei coli n comuna noastr.

n mod nendoielnic, problema colii sseti este legat de Reforma lui Luther i de numele lui Honterus. Preoii purtau grijacolii, dasclii fiind subordonai acestora. n scoal se preda: catehismul luteran, biblia, scrisul, cititul i socotitul. Crile erau puinei scumpe, de aceea erau considerate o adevrat avere.

Prima atestare documentara a activitatii scolare din Ghimbav dateaza din anul 1510, in documentele primului recensamantrealizat de catre administratia maghiara, in Tara Barsei. La acea data exista un invatator pentru baieti, iar fetele invatau cu clopotarulbisericii. Mai tarziu, documentele il menioneaz n anul 1585 ca dascl pe Simion Nasner, n 1726 ca rector pe Georgius Klus, n1796 pe Thomas Rugunesch-rector, iar n octombrie 1845 pe Johannes Gutt ca ludimagister.

Populaia romneasc, scoas de sub ocrotirea legilor, nu s-a putut bucura de roadele binefctoare ale colii dect mult maitrziu, dupa jumatatea secolului al XVIII-lea.

Cei dinti dascli care au predat n limba romn n comuna noastr au fost : Stoica Ion i Stoica Irimie, apoi Popa Neculaie.Acetia ineau coala n casele proprii. Apoi, Nicolae Popovici care a fost numit ludimagister, ca i nvtorii sai. Dupa 1848 dasclicare au ramas in memorie sunt Gheorghe Popovici, Nicolae Popovici (care i-a luat doctoratul n filozofie la Universitatea din Viena,in 1866), capelanul Iosif Comnescu, Iosif Maximilian (1881-1893), Ioan Metianu (originar din Zrneti, absolvent al InstitutuluiPedagogic de la Sibiu), Dumitru Marcu, originar din Ghimbav, absolvent al Gimnaziului Inferior i al institutului Pedagogic Sibiu.

coala sseasc avea n 1878 patru clase evanghelice cu circa 64 elevi, care aveau o frecven foarte bun, absenelenemotivate fiind pedepsite prin amenzi bneti, care intrau n fondul colii. Cldirea colii sseti s-a construit n perioada 1890-1894i n prezent funcioneaz n ea clasele primare.

Din 1925 coala se mut n localul cazrmii de cavalerie, unde funcioneaz i acum. In acelai an ia fiin i grdiniaromn condus de Honoria Popovici.

Dup cel de-al doilea rzboi mondial n coal se imprim o concepie nou de nvmnt. Devine obligatoriu nvmntulde apte ani apoi cel de zece ani. Treptat, datorit creterii demografice numrul elevilor i al cadrelor didactice s-a mrit. n 1981coala avea limbile de predare romn i german, dispruse orice urm a vechilor mentaliti ce guvernaser coala n trecut, existau20 de cadre didactice la secia romn i 10 la secia german. Erau instruii i educai peste 650 elevi din clasele I-VIII, n 23 clase.

Grdinia cuprindea 220 copii instruii de 7 educatoare iar din anul 1976 s-a nfiinat i crea de copii sub 3 ani, cu 100 locuri,desfiinat ulterior.

In 1989 scoala avea peste 1000 de elevi, iar gradinita peste 250 de copii, repartizati in doua sectii de predare, romana sigermana si functiona in doua schimburi.

5

Populaia colar s-a redus dup plecarea masiv a sailor n Germania ceea ce a condus la desfiinarea seciei germane dinscoal. La aceasta a contribuit si scaderea drastica a natalitatii.

In prezent, localitatea Ghimbav intruneste conditiile unei asezari moderne, cu functii economico sociale demne destatutul de oras, pe care l-a si dobandit in anul 2001. Tot in aceasta perioada de timp localitatea acunoscut transformari vizibile, atatin plan socio economic, cat si in ceea ce priveste structura populatiei. Progresul, in plan economic a facut ca orasul nostru sa fieastazi unul dintre cele mai instarite orase de mici dimensiuni din Romania. Nu acelasi lucru se poate spune si despre locuitoriiGhimbavului, acestia in cea mai mare parte traind modest, la limita subzistentei.

Desi numarul locuitorilor a ramas constant, populatia a cunoscut un grad de imbatranire, numarul copiilor si tinerilor fiind inscadre continua. Populaia colar s-a redus dup plecarea masiv a sailor n Germania ceea ce a condus la desfiinarea secieigermane din scoal. La aceasta a contribuit si scaderea drastica a natalitatii.

Astazi, in localitate functioneaza o gradinite privata si o scoala generala, cu ciclul prescolar si clasele I VIII. Nu toti copiiiurmeaza cursurile unitatilor de invatamant din oras, o parte fiind inscrisi in cele similare din Brasov. Este vorba in principal, de ceice urmeaza forme de invatamant de arta, cu profil sportiv sau in limba germana.

Particularitati ale unitatii scolare; analiza situatiei prezente

In anul scolar 2011 / 2012 au fost inscrisi la scoala noastra elevi, din care:- 110 la ciclul preprimar- 157 la ciclul primar- 139 la ciclul gimnazial

Tendinta de scadere a populatiei scolare din ultimii ani se mentine.Rezultate scolare sunt, in general, bune. Promovabilitatea in anul scolar trecut a fost de 97,3 %. Rezultatele la TestareaNationala au fost multumitoare si toti absolventii clasei a VIII-a au fost repartizati la licee.Rata abandonului scolar este nula, in ultimii ani.In cadrul activitatilor extrascolare s-au obtinut rezultate bune la concursuri scolare (protectie civila si sportive) precum si ladiferite manifestari cultural - artistice, comemorative, turistice, distractive etc.Structura personalului didactic, la inceputul anului scolar 20012 / 2013, este urmatoarea:

- 4 educatoare, din care 2 titulare- 9 invatatori, din care 6 titulari- 17 profesori, din care 8 titulari

Grade didactice:

6

- gradul didactic I 10 ( 1 educatoare, 2 invatatori, 7 profesori de gimnaziu)- gradul didactic II 8 (1 educatoare, 4 invatatori si 3 profesori)- definitivat 8 ( 1 educatoare, 2 invatatori si 5 profesori)- debutanti 4 ( 1 educatoare, 1 invatator si 2 profesori)

Distribuia pe grupe de vechime a personalului didactic angajat:

Vechime debutant 2-6ani 6-10 ani 10- 14ani 14-18ani 18-22ani 22-25ani 25-30ani Peste 30

- n nvmnt 4 2 4 2 2 1 5 3 7

Activitate metodic :- Metoditi -1 profesor- Formatori -1 profesor- Colaboratori C.C.D. -1profesor- Responsabili cercuri pedagogice -1 profesor- Responsabili comisie metodic - 5 (1 educator, 1 nvtor i 4 profesori)

Dezvoltare profesionalCorelarea dezvoltrii profesionale a personalului didactic cu oferta educaional i cu dezvoltarea instituional :

- cursuri universitare (5)- master (2)

Fluctuatie de personal pe posturile neocupate prin concurs.Personal didactic auxiliar: un secretar si cate de norma contabil sef, bibliotecar si administratorPersonal nedidactic: 3,5 ingrijitoare, un muncitor de intretinere si magaziner(platit de primarie)

Baza materialaNr.crt.

Tipul de spaiu Numrspaii

Suprafa (mp)

1. Sli de clas /grup 20 1050.302. Spatii administrative 2 50 mp3. Laboratoare 1 75 mp

7

4. Biblioteca 1 30 mp5. Sal i / sau teren de educaie fizic i sport 1sala+4 terenuri sport 140mp+1600mp

2 corpuri de cladire (stare buna): corpul A, cu 8 sali de clasa si 1 laborator, cancelarie si 2 birouri, grupuri sanitareCorpul B, cu 8 sali de clasa, biblioteca, cabinet metodic, cancelarie, magazie si grupurisanitare

o baza sportiva proprie la corpul B - sala de sport cu 2 vestiare + 2 terenuri de sport asfaltate, la corpulA 2 terenuri de sport (unul cu gazon artificial + unul bitum), toate dotate corespunzator

o biblioteca scolara, cu 10452 volumeo magazie special amenajata pentr programul corn si lapteo laborator de informatica cu 15 calculatoareo echipamente/tehnica informatica si birotica: 2 laptopuri, 3 PS-uri pentru birouri si cancelarii, 2

copiatoare, imprimante, videoproiector etco mobilier scolar, in parte nouo auxiliare didactice insuficiente.

Sistem de incalzire cu gaze, centrale termice si convectoare.Relatiile scolii cu comunitatea locala sunt bune. Colaboram bine cu Consiliul Local, Primaria, Politia, bisericile, ONG- uri etc.

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN I EXTERN AL UNITII COLAREAnaliza SWOT este modalitatea cea mai simpla de autoevaluare a unei institutii. Inventariind punctele tari, pe cele slabe

(aspecte interne ale institutiei), oportunittile si amenintrile (aspecte care tin de mediul extern institutiei) si analizndu-le, vom obtineo imagine complet a strii de fapt a institutiei. Analiza este defalcata pe cele 4 domenii funcionale ale activitatii institutiei scolare:curriculum, resurse umane, resurse materiale i financiare, relaii sistemice i comunitare.

Mediu internPUNCTE TARI (S)

A. CURRICULUM

8

- corelarea curriculumu-lui la decizia colii cu curriculumul naional- asigurarea caracterului stimulativ al curricurulumui la decizia colii ;- elaborarea C.D.S. n conformitate cu :

- cerinele elevilor i prinilor ;- baza material i resursele umane.

B. RESURSE MATERIALE I FINANCIARE- baz material bun, 2 corpuri de cldiri,15 sli de clas, laborator de informatic, istorie, cabinet metodic, bibliotec cupeste 9000 volume, terenuri i sal de sport, grupuri sanitare moderne;- alocarea de la bugetul local a unor sume importante pentru ntreinerea, repararea i dezvoltarea bazei materiale;- dotare moderna:15 calculatoare, fax, 2 imprimante color, 2 copiatoare, 2 lap topuri, videoproiector etc.C. RESURSE UMANE- cadre didactice competente, 100 % calificate;- interesul cadrelor didactice pentru formare continua;- existena unui climat de ordine i securitate favorabil activitii didactice;- elevi performani la concursurile Educaie rutier, educaie pentru via Olimpiada Naional a Sportului colar;- numr mic de elevi cu abandon colar;- existena unui program de efectuare a temelor cu elevii care ntmpin greuti la clasele I-IVi V-VI.D. DEZVOLTAREA RELAIILOR COMUNITARE- colaborarea buna cu Primaria si Consiliul Local;- colaborarea buna cu celalalte instituii de pe raza orasului: Politia, bisericile, Centrul de Plasament Domino;- colaborarea cu Fundatia pentru Copii Abandonati Ghimbav programde efectuare a temelor si sprijin material pentru copii din medii sociale defavorizate- sponsori traditionali

PUNCTE SLABE (W)

A. CURRICULUM- lipsa manuale la anumite discipline- deficit de auxiliare didactice la unele disciplineB. RESURSE MATERIALE I FINANCIARE- o parte a mobilierului este nvechit, uzat fizic i moral; o parte, desi nou nu este ergonomic si nici potrivit incaperilor;

9

- spaiul destinat unor clase i bibliotecii, necorespunztor normelor actuale;- terenul de sport, de la corpul A (nou, cu gazon sintetic, imprejmuit), desi finalizat de anul trecut nu este folosit in procesul

de invatamant; pentru orele de educatie fizica, elevii se deplaseaza la corpul B.C. RESURSE UMANE- lipsa participrii unor cadre didactice la activitati de formare continua;- comunicarea defectuas ntre nvtori-profesori, nvtori-dirigini;- probleme de sanatate ale unor colegi tineri, cu impact negativ in actul didactic;- consiliere psihologica insuficienta pentru elevi.D. DEZVOLTAREA RELAIILOR COMUNITARE- dezinteres al unor parinti pentru proprii copii;- parinti plecati in strainatate

Mediu externOPORTUNITI (O)

A.CURRICULUM- accesul la documentele curricurale oficiale;- gratuitatea manualelor colare pentru nvmntul primar i gimnazial;- consultan n probleme de curriculum de ctre instituiile specializate : Inspectoratul colar Judeean , Casa Corpului

Didactic- acces internet pentru informare.- Existenta unor activitati in care sunt implicati si elevi ai scolii: dansuri populare, lupte, arte martiale etc.B. RESURSE MATERIALE I FINANCIARE- situatia economica deosebit de favorabila a localitatii;- existenta unor sponsori traditionaliC. RESURSE UMANE- accesul facil la programe de formare continu (multe institutii, forme si domenii variate);- existena unui program social, in parteneriat cu un ONG, de efectuare a temelor cu elevii care ntmpin greuti;- pozitia orasului Ghimbav fata de Brasov, avantajoasa pentru cadrele didactice (50% sunt navetisti);- interesul manifestat de prini pentru oferta educaional a colii.

10

D. DEZVOLTAREA RELAIILOR COMUNITARE- colaborarea cu ONG-uri locale;- posibilitatea realizarii de programe educationale in parteneriat cu institutiile locale;- interesul multor prini pentru educatia oferita de scoala propriilor copii;

AMENINRI (T)A. CURRICULUM- apropierea de municipiul Braov i concurena colilor de aici, care au oferte educationale mai variate si de buna calitate;- nerespectarea n totalitate a opiunilor elevilor datorit obligativitii ncadrrii titularilor etc.B. RESURSE MATERIALE I FINANCIARE- situaia economic precara a multor familii din comunitate;- costuri ridicate pentru executarea lucrrilor de reparaii i ntreinere;- absena unei legislaii care s stimuleze agenii economici n sponsorizarea unitii colare.- baza sportiva (corp B) este unul dintre putinele locuri din localitate, unde copii si tinerii isi petrec timpul liber.C. RESURSE UMANE- restrngerile de activitate;- apropierea de municipiul Braov i concurena colilor de aici ;- politica salarial nemotivanta pentru tineri;- scolarizarea fluctuanta a unor copii din centrele de plasament;- scderea populaiei colare;- lipsa de supraveghere a copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate;D. DEZVOLTAREA RELAIILOR COMUNITARE- lipsa de interes a unor consilieri locali;- incapacitatea unor prini de a-i asuma educaia propriilor copii i transferarea exclusiv a responsabilitii asupra colii

11

In concluzie, institutia noastr este o institutie solida, cu traditie de peste 500 de ani, ai crei absolventi sunt azi bineintegrati din punct de vedere socio- profesional.90 % din cadrele didactice care predau n institutia noastr desfsoara activitti cu profesionalism. Institutia mai beneficiaz de obaz materiala buna, ce ofera bune conditii de studiu pentru elevi dar care ar putea fi si mai bine optimizata si valorificata.Infiintarea centrului bugetar propriu ar fi un pas inainte, in intarirea autonomiei scolii.Din pcate, o parte din elevii care provin din familii cu stare material precar se afl n situatii de risc (familii sarace, copiiproveniti din centre de plasament, parinti plecati din tara etc.). Cursurile nu sunt foarte atractive pentru elevi pentru c institutianu a avut posibilitatea achizitionrii de material didactic corespunztor pentru toate disciplinele. Mai mult, lipsa de atractivitate acursurilor este suplinit de inflexibilitatea unor cadre didactice si de lipsa de deschidere a acestora pentru utilizarea unor metodede predare interactive. Din aceast cauz, unii elevi au migrat ctre alte institutii de nvtmnt mai dinamice.Rezultatele sunt in general bune, existand insa conditii, dar si necesitatea, pentru imbunatatirea rezultatelor, mai ales la fineleciclului gimnazialRelatiile cu comunitatea pot fi imbunatatite, prin consolidarea triadei scoala parinti comunitate, scoala urmand sa devina uncentru cultural al comunitatii.Considerm, prin urmare, c implicarea institutiei noastre ntr-un proiect de cooperare european cu finantare prin ProgramulSocrates va fi o bun ocazie de deschidere ctre realittile europene n materie de educatie, n vederea schimbrii mentalittiicadrelor didactice, a transferului de bune practici si a implicrii mai active a elevilor n procesul instructiv - educativ.Ne propunem, asadar, realizarea unui proiect de dezvoltare scolar cu durata a patru ani, al crui scop principal estembunttirea competentelor de predare a cadrelor didactice pentru educarea elevilor la standarde europene.

VIZIUNEA

Avand ca fundament traditii seculare, mostenite de la predecesorii scolii din Ghimbav, vomdeveni o unitate de invatamant preuniversitar unitara si puternica iar scoala va polariza viataculturala a localitatii.

12

MISIUNEA

coala noastr va a avea uile deschise pentru toi cei care au nevoie de educaie (copii,tineri i aduli) pentru a asigura apropierea ntre oameni, cunoaterea i acceptarea reciproc nvederea unei convieuiri armonioase.

Avnd n vedere mediul social defavorizant din care coala noastr i recruteaz o parte aelevilor, ne propunem s formm deprinderea de a transforma cunoaterea n cultur i sasigurm fiecrui elev anse egale n procesul de integrare socio-profesional.

INTE (SCOPURI) STRATEGICE

Abordarea strategic se bazeaza pe realitatile din scoala si pe baza analizei SWOT din care am sintetizat o lista cu nevoileeducationale ale scolii si comunitatii.

Pentru perioada urmatorilor ani s-au cristalizat urmatoarele tinte strategice:

1. Dezvoltarea la elevi a competenelor sociale i de comunicare n societatea modern.Acest scop este determinat de integrarea Romaniei in UE, de cerintele comunitatii de utiliza limbile de circulatieinternationala, precum si alimbajului informatic.

2. Sprijinirea elevilor mai puin motivai i mai puin sprijinii de familii n vederea ameliorriirezultatelor colare.

Tinta este impusa de rezultate slabe ale unor elevi cu probleme familiale, sau proveniti din centrele de plasament. Seurmareste egalizarea sanselor si evitarea abandonului scolar.

13

3. Optimizarea mediului scolar prin asigurarea de conditii moderne si functionale i a unui climat desiguranta fizica i psihica n coal.

Desi spatiile sunt generoase, ele trebuie imbunatatite si transformate intr-un mediu scolar prietenos. Tinta este cerutasi de aparitia unor elevi problema, precum si de influenta negativa a strazii.

4. Dezvoltarea unui parteneriat privilegiat cu instituii din comunitate.Deschiderea scolii catre comunitatea locala, regionala si internationala este un deziderat mai vechi. Triada Scoala familie comunitate trebuie pusa pe baze noi.

OPIUNI STRATEGICETinta strategica Opiunea curricular Opiunea

financiar i adotrilor materiale

Opiunea investiiei nresursa uman

Opiunea relaiilorcomunitare

Dezvoltarea la elevi acompetenelor sociale i decomunicare n societateamodern.

Introducerea n c.d.. adisciplinelor legate decomunicare , inclusiv limbistraine si limbaj informaticPromovarea, la toatedisciplinele de studiu, acomunicrii deschise iresponsabile ntre profesori ielevi

Achiziionarea decalculatoare iconectarea la Internet laciclul primar, bibliotecaAmenajarea unui Centrude informare

Programe de formare a cadrelordidactice i a prinilor pentrucomunicare, negociere iparticipare

Participarea la programeguvernamentale,internaionale sau localen domeniu.Infiintarea unui CDI lanivelul scolii.

Sprijinirea elevilor mai puinmotivai i mai puin sprijiniide familii n vedereaameliorrii rezultatelorcolare

Elaborarea de programeminimale pentru elevii cuCESPregtirea elevilor pentruperforman colar i pentrureducerea decalajuluiinformaional

Amenajarea unuicabinet psiho pedagogicAchizitionarea demateriale auxiliarespecifice pentru eleviicu CES

Atragerea de personal didacticcalificat, specialiti cuexperien, precum iperfecionarea continu acadrelor didactice ale coliiFormarea cadrelor didactice nvederea aplicrii metodelor de

Consilierea psiho sociala a elevilor,parintilor iabsolvenilor.Colaborare cu institutii,servicii si ONG-urispecializate din

14

predare nvare evaluaremoderne, centrate pe elevAngajarea unui psihopedagog alscolii

localitate

Optimizarea mediului scolarprin asigurarea de conditiimoderne si functionale i aunui climat de sigurantafizica i psihica n coal.

Crearea in scoala a uneiculturi pentru asigurarea unuimediu sanatos si sigurPromovarea, la toatedisciplinele de studiu, acomunicrii deschise iresponsabile ntre profesori ielevi, intre elevi

Centru bugetar;Amenajare de vestiarepentru terenul de sport(A);Scimbarea mobilieruluiscolar neconform;Achiziionarea demijloace moderne desupraveghere (camerevideo, sisteme de alarmetc.)

Programe de formare a cadrelordidactice i a prinilor pentrucomunicare, negociere iparticiparePrograme de protectie amediului

Solicitarea primriei /poliiei locale de a ntripaza n coal.Asigurarea pazei bazeisportive in afara orelorde curs.

Dezvoltarea unui parteneriatprivilegiat cu instituii dincomunitate

Armonizarea ofertei C.D..cu interesele elevilor i alecomunitatii locale.Educarea elevilor, prindisciplinele de baz i princ.d.. pentru parteneriat icooperare n comunitateDiversificarea siintensificarea activitatiiextracurriculare siextrascolare a scolii, cudeschidere catre comunitatealocala.

Tiprirea i rspndirean comunitate a unormateriale promoionale(afie, brouri etc.)Amenajarea unui clubpentru activitatiextrascolare

Programe comune de formarepentru cadre didactice, prini iali reprezentani ai comunitiin domeniul comunicrii,activitati de timp liber pentrucopii.Participarea cadrelor si a elevilorla programe internationale

Realizarea n comun aunor activiti n coali extracolareInfratire cu localitati dinalte tariIntarirea rolului CRP

Pentru atingerea tintelor strategice propuse si punerea in aplicare a optiunilor strategice cele mai potrivite, se elaboreaza anualplanuri operationale de actiune. Acestea trebuie realizate, in echipa, cu toti factorii de decizie de la nivelul unitatii de invatamant, alcompartimentelor, colectivelor metodice, catedrelor etc.

15

Programele i aciunile concrete cuprind : alocarea resurselor umane i materiale , stabilirea responsabilitilor i atermenelor, rezultatele ateptate (indicatorii de performan) fiind documente in care sunt prezentati pasii ce trebuie urmati in decursulunui an scolar, pentru atingerea obiectivelor si a scopurilor propuse.

PLAN OPERAIONAL ANUAL (1)An scolar 2008-2009

DOMENII FUNCIONALE OBIECTIVE GENERALE

MANAGEMENT DE CURRICULUM MANAGEMENTUL RESURSELOR

UMANE

MANAGEMENTUL

RESURSELOR FINANCIARE I

MATERIALE

MANAGEMENTUL

ACTIVITILOR DE

DEZVOLTARE I RELAIICOMUNITARE

16

Managementul curricu-lum-ului pentru elevi

1.mbuntirea calitii curri-culumuluinaional, local, a activitilorextracurriculare i a concursurilorcolare.2.Monitorizarea ofertei educa-ionale acolii.3.Evaluarea ofertei educaionale i aperformanelor realizate.4.Rezolvarea eventualelor con-flictegenerate de implementarea CD.

Managementul curricu-lum-ului pentru aduli

1.Asigurarea perfecionrii pregtiriiprofesionale a cadrelor didactice

1.Participarea la elaborarea proiectuluide dezvoltare a re-surselor umane dinunitate.2.Utilizarea resurselor umnane dinsubordine3.Realizarea demersurilor eva-luative alepersonalului subor-donat.4.Construirea carierei profesio-nale apersonalului prin spriji-nirea activitilorde formare i dezvoltare a resurselorumane.5Asigurarea de anse egale ndezvoltarea personalitii i n formareaprofesional a elevilor.6.Participarea la organizarea sidersfasurarea tezelor unice.7.Organizarea activitii de PSI,protecia muncii i protecie civil apersonalului din unitate.8.Asigurarea circulaiei optime ainformaiei n interiorul i n exteriorulunitii.9.Participarea la evaluarea corect,parial i final a activitii comisiilordin unitate.10.mbuntirea activitiicompartimentelor auxiliare.

1.Infiintarea centrului bugetar sicontribuirea la elaborarea i realizareaexecuiei bugetare2.Identificarea i atragerea re-

surselor financiare extrabugetare.3.Utilizarea fondurilor bugetare iextrabugetare conform prioritilorstabilite n proiectele i programelecolii.4.Dezvoltarea bazei didactico-materiale prin mijloace proprii.5.Asigurarea transparenei nelaborarea i execuia bugetar6. Extinderea bazei sportive

1.Actualizarea proiectului instituional alunitii colare.2.Creterea adecvrii oferteieducaionale a unitii colare laspecificul comunitar.3.Oferirea cadrului logistic pentruprogramele i activitile comunitare.4.Stabilirea legturilor formale cuorganele de : poliie, pompieri, corpulgardienilor publici, aprare civil, nvederea asigurrii pazei i siguraneielevilor i prevenirea delicveneijuvenile.5.Valorificarea relaiei elev-coal-familie i optimizarea valeneloreducative ale familiei.6.Initierea si participarea la programe decolaborare cu scoli din Europa.

17