Scoala traditionala vs scoala moderna

„Şcoala n-ar trebui să fie o magazie de cunoştinţe străine, ci o gimnastică a întregii individualităţi a omului, elevul nu este un  hamal, care-şi încarcă memoria cu sacii de coji ale unor idei străine, sub care geme, ci un om care exercită toate puterile proprii ale inteligenţei, întărindu-şi aparatul intelectual, precum un gimnast îşi împuterniceşte   până   în gradul cel mai mare aparatul fizic, fie-n vigoare, fie-n îndemânare”.

Societatea noastra se afla intr-o continua evolutie pe toate planuri si in toate compartimentele vietii. Zi de zi trebuie sa facem fata unor numeroase provocari, sa ne adaptam conditiilor sociale, politice, morale si economice. La baza societatii sta, indiferent de aria la care ne raportam, educatia. Educatia a insotit istoria omenirii de-alungul timpului, asigurand transmiterea cunostintelor, a desprinderilor si descoperirilor din generatie in generatie. Educatia reprezinta o actiune sociala, desfasurandu-se in scopul cultivarii naturii umane, iar prin cultivarea omului ajuta la dezvoltarea societatii. Aceasta reprezinta o conditie sine qua non a evolutiei. Stiinta si tehnica, domenii ce stau la temelia societatii noastre, sunt continuturi ale educatiei.

Proces aplicabil fiintei umane, concentrata la nivelul institutiilor, educatia vizeaza formarea,dezvoltarea, stimularea, orientarea si valorificarea omului. Acest proces are la baza o relatie intre subiect si obiect, intre educator si educabil, formator si format, iar interactiunea are un caracter activ, creativ si dinamic. Valoarea relatiei este data de datele individuale ale celor doi poli. De asemenea este foarte important ca subiectul sa cunoasca, sa analizeze caracteristicile si structura de personalitate a fiecarui individ(obiect al educatiei).

Deprinderile de studiu pe care şi le formează elevii în şcoală dezvoltă gândirea şi imaginaţia lor, capacitatea de analiză şi de sinteză. Ele pun bazele stilului de muncă intelectuală. In prezent, elevii(studentii) trebuie sa treaca peste provocarile cu caracter global, sa fie pregatiti sa rezolve problemele noi cu care se confrunta si sa se adapteze noilor tehnologii.

Unul dintre subiectele mult discutate astazi, este gradul in care invatamantul traditional satisface cerintele societatii moderne. Totodata au fost introduse o serie de forme noi, moderne de formare si instruire.

Invatamantul traditional

In scoala traditionala, accentul se pune pe continutul instruirii, profesorul fiind singurul care ia deciziile cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii elevilor. Acesta preda materia si asteapta ca elevii sai sa reproduca integral continutul dictat. Forma principala de invatare este memorarea mecanica. In acest sistem, se acorda o foarte mare incredere cunostintelor livresti, elementelor teoretice. Manualele reprezinta busola dupa care se ghideaza profesorii,

invatamantul echivaland astfel cu o” sosire”, o „destinatie”.

Orientata pe latura exterioara a vietii, pe norme si reguli stricte, scoala traditionala respingea cu vehementa ideile care se abateau de la convingerile generale.

Invatamantul modern