4 e i * i s n i l t t f . i ' ß O o a g

Anul IV A HAP W f f l f f l Щ MARTIE (11 A P R I L I E ) 19QG ti ІІ fi A REDACŢIA

ind, strada Anlieh Хг. 1

ABONAMENTUL Peitrn Austro-Ungaria : pe un an 20 cor. pe Vs ao 10cor.; pe XU de an 5 cor.; pe 1 lună 2 cor. ki! de Duminecii pe an

- 4 coroane. — Pentru România şi străinătate pe an :

Í0 franci. tecripto nu se napoiază

Kg, 60 ADMINISTRAŢIA:

Arad, strada Aulich Nr. 1

INSERŢIUNILE : de un şir garmond: prima dată l i bani; a dona oară 12 bani; a treia oară 8 1»., şi timbru de 60 bani do

flecare pnblicaţiune. Atât abonamentele cât si inserţinnile sunt a se plafi

înainte în Arad.

Scrisori nefranoate nu so primesc.

Scoalele de stat. Nu ѳ zi, în care presa maghiară

si na aducă amănunte despre căte o crimă : hoţie, asasinat, sinucidere şi aşa mal încolo, tot atâtea dovezi despre gradul de înfiorătoarea imoralitate din patrie. De asemeni, zilnic se constată că emigrarea creşte, că ne-Mndu-se mësurï urgente şi potrivite, la câţi-va ani comitate întregi vor lêmânea fără l o c u i t o r i . . . Ear cât despre imigranţi, însuşi Ungurii s 'au speriat de el şi strigă ca guvernul sil oprească : s'au săturat şi Ungarii de imigrarea aşa zişilor „ka-urt'—Ovreii mizerabili ce năpădesc asupra terii venind din Rusia.

Şi totuşi, guvernanţilor terii nu le vine In minte să se ocupe de aceste primejdii iminente. Nu, ci lór le ude de—şcoli de stat. El se preocupă unde şi cum să ridice printre naţio-тШф asemenea institute de ma-ghiarisare.

Dintre comitatele pe cari stâpâ-Éea mal ales vrea să le fericească en asemenea şcoli, în primul rend este şi comitatul Aradului. Varjassy, inspectorul şcolar, a şi ajuns în privinţa asta ѳ : aibă „merite patriotice". A şi fost distins, conferindu-i-se titlul de „consilier regesc". „Maria Sa" nu se opreşte însă la jumëtate cale, ci In rlvna-l de a maghiarisa până şi pe Romanii din cele mal sërmane sate, ti da Înainte, urgentează la comitat şi .exoperează" la guvern în fie-care in câte un mănunchiu de şcoli de stat.

Astfel, acum a reuşit să 'i-se pună la disposiţie anual 8 0 . 0 0 0 coroane pentru şcoli de stat, dintre cari afară de doue, celelalte toate se vor nika tot în comune româneşti.

In penultima congregaţie, amicii noştri au précisât posiţia Românilor din comitatul Aradului faţă de şcolile de stat. Posiţia şi părerea noastră este aceea a tuturor Românilor de bine : protestăm C o n t r a l o r ! Nu ne trebue pil de stat şî ţinem cu toată tăria la şcolile noastre confesionale, cari cresc nu numai buni creştini, dar şi patrioţi buni, pană ce şcolile de stat pe lângă tendenţa lor de a maghiarisa, mal sunt şi un cuibar de imoralitate, căci nedându-se într'însele educaţie religioasă, ele cresc patriei nişte Ra-vacholi sociali, oameni fără Dumnezeu, fára nimica sfânt.

Deosebit de această tendenţa agresivă a şcoalelor de stat, noi naţionalităţile şi îndeosebi Românii din aceste comitate ungurene unde trăim In imediata apropiere cu Ungurii, mal protestăm contra şcoalelor de stat şi pentru că ele sunt o — mare şarlatanie, un „svindli" de cea mal detestabilă specie.

Cum Işî închipue adecă dl Varjassy şi toţi cel cari îl spriginesc tntr'u a ridica şcoli de stat, Întrebăm : cum tşî tnchipuesc Domnia Lor că o sa maghiariseze pe Românii din Paulis, Oiuliţa, Căpruţa şi Conop (ca să vorbim numai de comunele de pe Mureş), când pe toată întinderea aceasta de pâment nu poate trăi

ţipenie de om, fără a şti — româneşte ? ! însuşi dl Varjassy a trebuit să înveţe ceva româneşte, că altfel era expus să nu găsească In sate şcolile, fiind pe acolo populaţia curat românească. Tot aşa la Pilul-mare şi Apateu, unde mal vor să ridice şcoiî de stat. Avem în privinţa aceasta, mărturisirea recentă a unul Inveţător unguresc de stat. El ne spunea . „M'am dus inveţător de stat, în comună românească, înainte cu 16 ani. Eu, nevastă şi copil am în-veţat de atunci binişor româneşte, dar ' în sat nu ştie nimeni ungureş te" . . . Vorba ѳ insă că nu e nici un ungur atât de prost să mărturisească aceasta şi mal ales s'o scrie în public. Dar' 'şi-ar tăia atunci nu numai atâtea posturi actuale şi viitoare, ci şi premiile de câte 1 0 0 — 2 0 0 coroane ce se impart anual pentru „zelul desvoltat într 'u propagarea limbeî maghiare". , .

Dacă banii nu s'ar lua din vistieria statului, deci şi din punga noastră, şi bărbieria aceasta nu s'ar face In detrimentul şcoalelor noastre confesionale, n'am zice nimic. La urma urmelor ce ne pasă, dacă In fol merge vestea că Intre dealurile de la Căpruţa, unde nu există Român să fi văzut Ungur viu, „maghiarisăril i-s'a ridicat templu" ! Şi ce ne pasă dacă în fiecare svindler Ungurii serbează pe „campionul neobosit al maghiarisăril" ! Ştim însă, că întôiu li se face şicane autorităţilor noastre şcolare confesionale, că sub diferite pretexte se închid şcoli române şi numai pe ruinele lor se ridică apoi, din bani româneşti, şcoli ungureşti.

Eată de ce protestăm. Eată de ce rugăm autorităţile noastre şcolare, atât inferioare cât şi superioare, să fie cu ochii în patru şi să caute a dejuca toate uneltirile agenţilor de maghiarisare. Grija să fie mal ales la sate, unde prin tot felul de apucături, sătenii sunt seduşi să ceară el înşişi şcoală de stat, aşa că pe când consistoriul prinde de veste , se află în faţa unul act împlinit şi greu mal poate mântui ce sătenii au abandonat din neştiinţă ori rëutate .

Să veghiăm cu toţii, că duşmanii umblă cu tăciune printre noi.

ALEGERILE DIETALE. In presa maghiară ia din ce în ce tot mai mare consistenţă svonul, că alegerile dietale se vor face încă în toamna acestui an.

Un ziar maghiar local scrie din incidentul acesta :

.Primejdie mare ameninţă ţeara din pxrtea naţionalităţilor, care încurarjiânduse în urma destrămării ce domneşte între Unguri, se зчтеса zdravăn pentru alegeri şi vor trimite cu duzina în Dietă aşa zişii depw taţi naţionalişti.*

Noi nu prea ştim că s'ar pregăti aşa tare Românii. La tot caşul însă, se impune să medităm serios asupra acestei chesti uni care, se pare, devine din ce în ce mai actuală

Bani de legat ! Schreib! Moritzi! delà ,M. Szó* eată cum socot a se resolva chestia naţionalităţilor :

%Mocsáry Lajos (care II a adresat o scrisoare privitoare la politica de naţionalităţi a actualului guvern. .Trib. Pop.*) nu vrea să creadă că chestia naţionalităţilor nu mai 4 chestie politică, ci luptă pe moarte şi vieaţă ce naţionalităţile duc în contra Ma-ghiarimei. In această luptă pe vieaţă şi pe moarte unul trebue să sucombe. Ori şi cât e de regretabilă o asemenea luptă între oameni, nu poate să remană nimeni mint, că dacă odată este rësboiu, apoi ne şi dăm si-linţi ca noi să fim învingëtorii*.

Odios era Bânffy şi nainte. Acum, de când are foaie, se face zilnic şi de rls.

M. Sa Monarch al la Berlin.

Organe oficioase vieneze spun că la 1 Maiu M. Sa Monarchul nostru, cu o suită strălucită, va pleca ă vislteze pe Impëratul Germaniei.

Monarchul nostru va sta mai multe zile la Berlin, unde în ziua de 6 Maiu va asista la serbarea ce se va da cu prüegiul proclamării de maiorean a principelui moştenitor al Germaniei.

In toate cercurile i-se atribue o mare însemnătate politică acestei visite.

Alianţa dintre cele doue state se va întări încă şi mai mult în urma acestei visite.

întreaga pre, cu „Fremdenblatt şi „Vaterlaud* i asupra „evenimentului" •— scriu ete — „de a se stringe încă şi mai mult amiciţia între cele doue state şî a se da caracter de statornicie perpetuă alianţei dintre Germania şi Austro-Ungaria".

„Berliner Tageblat t" scrie:

„Căletoria aceasta are o însemnătate politică nespus de mare. Probabil că se va discuta chestia balcană, în care Germania îşi va avé rolul de mijlocitor cinstit".

In căletoria aceasta monarchul nostru va fi însoţit şi de contele Goluchow-ski.

In Bihor, unde s'a făcut şi alegerea deputaţilor din cler, eată rasultatul :

Oradea Mare. Prot-pul T. Păcală, N. Zigre şi Fl .

Duma. Belia.

P.-pul I. Serb, Dr. Iustin Pap şi P. Gavrilette.

Beiuş. P.-pul Moga, D. Negreanu şi P. Pap.

Vaşcău. P.-pul V. Pap, G. Lazar şi Dr. G.

Cosma. Peşteş.

P.-pul Filip, Al. Pilip şi I. Pap. linca.

Protopopul, fibirăul şi studentul Rox'm, întru a se documenta că mai există loc unde clica neamurilor trebue spartă.

Alegerile pentru Sinod.

Dăm complete informaţiunile referitoare la alegerile pentru Sinodul Aradan efectuate până acuma :

Arad V. Paguba şi R. Ciorogar. Ridna I. Beleş şi S. Raicu. Siria Russu Şirianu şi A. Boţoc. B.-lneu G. Feier şi V. Goldiş. Chişineu M. Veliciu şi Dr. C. Ardelean. Oiula Dr. N. Oncu şi Dr. G. Popovicî. Buteni Dr, G. Popa şi N. Mladin. HălmagiuP. Truţn şi Dr. C. Groza. B. • Comloş Dr. N, Oprean şi Aur. Petro viei. Lipova Dr I Suciu şi A. Micu. Birchiş Dr. Al. Marta şi E. Mocsonyi. Beiuş D. Negreanu şi P. Pap. Belinţ R. Ciorogar şi I. Gali. Timişoara P. Rotariu şi G. Ardelean. Vmga V. Babeş şi Mărgineanţ.

Observăm, spre cea mai mare ruşine a celor din cercul Timişoarei, că tn urma păcătoaselor uneltiri ale protopopului Puţi cî el au ales o nulitate C Î G. Ardeleanu tn locul dlul E. Ungureanu, care deşi nu aparţine grupării noastre, dar suntem cel dintâiu a recunoaşte că e un eminent fruntaş, om de inimă şi iubitor al bisericii şi şcoalel române.

DIN ROMÂNIA Patriotismul în armată.

Corpul II de armată a luat disposiţiunl ca cu ocasia zilelor de sărbători naţionale să se ţină de cătră ofiţeri tn faţa soldaţilor conferinţi populare cu subiecte patriotice şi mal ales din episoadele rësboiulul din 1877.

Religiunea în armată.

Preoţii ataşat! pa lang* regimente, în

unue Hui i l a tacaţ i , ™ u Oii y ~ ^ O disposiţiune lăudabilă e'a luat de

cătră comandantul companiei a Ii-a sanitară, ca toţi soldaţii să asiste la serviciul divin, In toate sărbotorile şi Duminecile In capela spitalului militar central. Aceasta In urma ordinului dluî comandant al corpului II de armată.

Academia Română.

Şedinţa de Vineri se deschide la 1 şi 45 m.

Au luat parte la această şedinţă 20 de membri ai Academiei.

Dl Al. Xenepol, a luat cuvôntul cel dintôiu făcând comunicări Academiei asupra cărţei istoricului maghiar Berta: .Ungaria şi România înaintea istoriei".

In aceasta analisă, dl Xenopol 'şi-a exprimat mirarea cum se pot afirma lucruri desminţite de istorie de acum o mie de ani.

D sa a combătut toate părţile defavorabile românilor din studiul istoricului maghiar.

După dl Xenopol, a luat cuvéntul dl Gr. Ştefânescu, vorbind despre zoologie şi legende, demonstrând cu numeroase cita-tfuni strtnsa legătură dintre studiul zoologiei şi legendele populare.

Agitaţiile ruseşti din Dobrogea.

— Petiţ ia cătră Ţ a r —

In trei numere ale ziarului nostru am vorbit pe larg şi cel dintâiu, despre agitaţiunile Ruşilor din Dobrogea, scrie .Rom. Jună1.

Am arătat cu de-amănuntul ce re petrece mal cu seamă în Tulcea, centrul agitaţiilor.

Am promis că vom da la lumină petiţia Ruşilor Aia acel oraş cătră Ţar, pentru a putea adeveri şi mal mult spusele noastre.

Ne ţinem de cu vînt publicând-o In î itregime.

Textul petiţiuneî. .Cădem în genunchi înaintea Tronului

Majestăţel Voastre. No! credem că est* nn

2

Dumnezeu tn Cer şi Majestatea Voastră pe pămeni, tot aşa de puternic ca un Dumnezeu. .,

Iaintea Măriei Tale tremură tronurile tuturor împăraţilor pământului. Pe Măria Voastră vë ascultă tot universul. înaintea picioarelor tale se închină toate neamurile.

Ascultă şi glasul nostru, al celor cari suntem muritori de foame cu copiii noştri.

România ne persecută pe noi necontenit.

Psrceptoriî ne-au vtndut toate averile noastre fără nici un preţ. Vitele noastre sunt vtndute de perceptori cari nu vor să ne miluiască pe noi.

Ridicăm glasul nostru înaintea tronului Dumnezeire! pămentuîul. Venit! şi ne miluiţi pe noi ca să nu perim de foame. Veniţi şi ne scăpaţi pe noi din jugul robiei.

Preotul Lebedoff ne-a spus că veniţi şi noi tot credem în mântuire. Avem frică pentru-ca să nu vie oara să ridicăm steagul liberare! cum ne spune preotul Lebedoff.

Bă vie armata română să verse вап-gele nostru 1 Dar atunci să vină de peste Dunăre şi armata Rusie! şi atunci suntem noi scăpaţi cu desevîrşire.

Cerem voie dela tronul MajestăţiI Voastre,—dacă daţi voie,—ca să începem noi singuri să ridicăm steagul desrobirel 1 Atunci, dela mic până la mare noi să murim, ştiind că ordinul a venit dela Dumnezeul nostru de pe păment.*

* Am reprodus fără nici un comentar

petiţia făurită de preotul Lebedoff şi adresată Ţarului.

Această petiţie a fost semnată de peste 200 iscălituri, aproape toate de însuşi acel preot fără consimtëmôntul lor şi Înaintată pe cale ierarhică Ţarului.

După cum vedem, afacerea a luat proporţii de o nemal pomenită gravitate.

însăşi existenţa statului nostru e în cea mal mare primejdie şi autorităţile stau cu manile în stn, mulţumindu-se cu o an chetă platonică 1

Repetăm din nou somaţia noastră ca guvernul să intervie cu cea mal mare severitate şi-1 facem rëspunzëtor de negligenţa sa criminală t

Din Bucovina. Societatea academică .Junimea* a aran

geat la 1 Aprilie u. o serată social-literară cu un program bogat şi bine întocmit. Vred nica reputaţiune de care se bucură tine rimea noastră academică,—scrie .Patria"— a întrunit şi astă-dată un numeros şi distins public din clasele culte ale societăţii romaneşti din capitală. Cele trei odăi din etajul al doielea al Otelului Central abia puteau cuprinde oaspeţii sosiţi. Şi acum ni-se impune de nou reflexiunea, cât de frumos şi

salutar ar fl, dacă astfel de întruniri s'ar inea tn propria noastră casă naţională. Spe

răm şi credem a fi îndreptăţiţi la aceasta, că într'un viitor mai apropiat dorinţa aceasta va primi trup.

Serata a decurs In mod demn şi ser-bătoresc. La orele 10 seara, preşedintele actuai al societăţii, dl T. Tarnavschi, a des chis adunarea prin o bineventare scurtă, dar' miezoasă a oaspeţilor, între cari am remarcat cu deosebită plăcere pe deputatul Dr. George Popovici, d-nil Dr. Bucher, prof. Vicol, Bujor, cons. de administraţie, Onesim ŢurcaD, représentant! ai clerului, o cunună frumoasă de dame, membri onorari şi emeritaţi ai societăţii, représentant ai presei etc.

Primul punct al programului a fost discursul d-lui Dobre, asupra vieţii şi activităţi! marelui redeşteptător naţional George Lazar. Dl Dobre un tiner bănăţean trimis la universitatea noastră spre completarea studiilor sale teologice şi filosofice, şi-a împlinit rolul sëu în mod dostul decorespun-zëtor. Ar fi de dorit numaî ca astfel de teme să nu fie prea lungi, ci mal concise şi mal puţin estinse, căci consumă prea mult din scurtul timp al unei seri. De altfel sugetul a fost bine ales şi dl Dobre s'a dovedit profund cunoscător al istoriei mişcărilor noastre literare.

Al doilea conferenţiar a fost dl Luţia, tiner cu temperament viu şi simţ adevërat na t iona le re a tratat tema : .Cum vorbesc Românii.* Dl Luţia a biciuit obiceiul Românilor, cari ori şi unde mai ales însă la noi, inclina cu deosebită plăcere spre limbi străine, tnstrâinându-se de a lor.

De şi nu putem fi de perfect acord cu expunerile oratorului, care vede tn apatia Românului singura causă a acestei triste aparinţe, cunoscut fiind că ea îşi are obârşia în nefastul sistem de guvernare atât de neprielnică desvoltărei noastre naţionale, totuşi expunerile sale au meritat pe deplin lauda ce li s'au adus prin vil şi prelungite aplaudări. Dl Luţia e în total luat, un ta lent satiric, care după puţină cristalisare promite o frumoasă desvoltare.

Declamaţiunea monologului din Despot Vodă, prestată de dl O. Procopovici, ca punct 3 al programului şi cea a piesei „Dracii* de dl Luţia au satisfăcut embele pe deplin.

Pausele între discusuri şi declamaţiunl au fost împlinite prin cântece acompaniate de pian. Ele au fost esecutate de eminentul tenor al .Armoniei*, dl St. Scalat, şi de amabila d-ră Hedwig Bucher, fiica scrip-torului universitar di Dr. Bucher. Domni şoara Bucher dispune de o voce admira bilă şi de un graiu atât de românesc, încât te încântă. Ambele puteri artistice su fost resplătite prin vii aclamaţiunî, cari au isvo-rlt din adevërat sentiment.

Partea oficială terminată, a urmat partea neoficială a .bëtrânilor", între cari cei mai tineri erau de 20 de ani. Masa a fost condusă de vrednicul preşedinte ad hoc, dl consilier Onesim Ţurcan, ajutat în dificila sa funcţiune de un roiu de vulpoi masculini cu benevolul concurs al multor

domnişoare, care îl încurajau neîntrerupt pe Nestorul Junimei. Veselă curgea voroava, discursului serios urma altul plin de h:iz, petrecerea era la zenit. Din discursuri amintim entusiasta vorbire a d-lui C. Berariu, care scoase în relief virtuţile poporului românesc, şi şăgalnica improvizaţie a d lui Mihai Teliman, care dovedi că Românul prin fluerare sau alt semn e mai eloquent decât străinul prin sute de frase. Petrecerea s'a terminat târziu după miezul nopţii, lăsând în inimile participanţilor cele mai plăcute suveniri şi dor de revedere.

І Ю Т Г А Т І Arad, 10 Aprilie 1900.

Prigonirea părintelui Lucaciu. Organul guvernamental din loc anunţa, ca deja in luna viitoare dl Dr. V. Lucaciu va fi dus înaintea curţii cu juraţi d n Oradea-Mare, unde — nu ne îndoim, va şi fi osândit pentru scrisoarea deschidă adresată, prin ziarul nostru, studentului universitar Bolcaş, care pentru sentimentele lui naţionale a fost esclus de la toate universităţile din patrie.

*

Generalul Gustav Blondein, comandant al trupelor din garnisoana oraşului nostru, care şi-a regulat drepturile la pensie, mâne va şi parai deja Aradul, unde între cei-ce l-au cunoscut, lasă sincere regrete .

*

Cununi eterne. Dl advocat Dr. Aurel Isac a depus In numele familiei 4 0 coroane In fondnl pentru ajutorarea tinerilor sëracï de la institutul pedag. teol. din Arad, întru pomenirea decedatului de pie memorie Romul Roşescu.

Candidare. După-cum aflăm, în cer cui preoţesc al Butenilor o parte mare a preoţim"! va susţine candidatura dlul Ioan Petran, profesor seminarial. Nu ne îadoim, c4 preoţimea din acest tract va şi lucra pentru reuşita d-lul Petran, profesor distins şi membru în consntoriu, faţă de care auzim că ar fl vrând să candideze protopopul Giorgia, acest viăstar tinër al neamurilor, care, după-ce i ă a fost impus de răposatul sistem cu d'a stla, apoi 'şi a mal inaugurat activitatea îndemnând pe subalternii s 31 să falsifice în a leger i . . . AzI-mâne de altflel consistorul va şi avé să se ocupe de afa cerea faimosului protopop, a cărui suspendare e numai chestie de timp.

Nu tractul Butenilor se va face de rts alegênd un asemenea protopop.

POIŢÂ TRIBUNEI POPORULUI 8

MITOLOGIA ROMÂNĂ.

Babele sfinte în mitologia noastră.

Eroul solar face în drumul seu popasuri la vr'o sfântă oare-care şi de obiceiu cere de la ele sfaturi şi ajutor. Patru dintre sfinte: Vineri, Duminecă Lunî şi Mercur!, représenta principiul binelui şi sùut blânde, bune şi totdeauna gata să ajute pe erou; celelalte trei, Joi, Marţi şi Sâmbătă sunt răutăcioase, de aceea eroii solari le ocolesc căci ele représenta principiul răului.

Toate aceste sfinte in mitologia noastră représenta noţiuni concrete, sunt personificări lămurite ca faţa soarelui. Culegătorii de poveşti însă de multe ori le amestecă, le dau roluri cu totul contrarii caracterului lor, le ţin ca pe un fel de hocus-pocus al basmelor cu car! te poţi juca după buna ta chibzueală. Dar' pe cât de bine ştie cel ce se uită Ia un scaun din faţa lui, că acel obiect e sc iun şi nu altceva şi că stă acolo unde-'l vede şi nu

într'alt loc, tot aşa de lămurit ar trebui să se ştie că sfintele din basme sunt anumite personificări, bine stabilite, cu însuşiri permanente şi esenţiale, cu o sferă de activitate bine determinată şi cu rostul lor care e neclintit, A amesteca pe sfânta Luni cu sfânta Vineri, ca şi când ele ar fi simple locuri comune ale poveştilor, ori a purta pe erou la toate sfintele pe rond — şi mal ales în ordinea numelor zilelor din septămână - nu e numai o confusie, ci un non-sens tot aşa de mare ca şi când ai descrie pe leu cu însuşiri de ale iepurelui, ori dimpotrivă.

Sfintele noastre personifică timpul de la o răsărire de soare până la alta. Fiecare îşi are porţiunea sa de timp, ear' însuşirile ce se dau fiecăreia în basme au să corespundă pe cât se poate de exact cu fenomenele anumitei porţiuni de timp. Ziua şi noaptea împart drumul soarelui în două părţi, privite ca egale. E deci natural, ca faptul zilei şi faptul nopţii să fie privite ca popasurile de căpetenie ale soarelui. Aceste douö fenomene sunt representate şi personificate în sfânta MercurI şi sfânta Vineri, cele mal de căpetenie sfinte ale basmelor, ear' în credinţe şi obiceiuri .zilele" cele mal sfinte din septemână. O să mă

opresc acum la aceste două personificări înainte de a vorbi despre celelalte sfinte, ca să le lămuresc bine rostul şi fiinţa, mal întâiu singure, ear' mal târziu în legătură cu celelalte.

Numele Vineri n'are nevoe de demonstrări întru cât ÎI priveşte origina. Tot aşa Miercuri. Unul e Venus, altul Mercurius. Dar nu numai în nume se potrivesc aceste zeităţi, ci şi în fiinţa lor. Sf. Vineri a noastră, ca personificare mitologică, e una cu zeiţa Venus, ear Sfânta Mercur! e într'ade-vër Mercuriu*. Latir i! au împrumutat aceste zeităţi de la Greci, prin urmare o să ne căutăm dovezile în mitologia grecească, fiiud-că e mal de baştină şi flind-că o aflăm sistemisată prin cărţi şi desvoltată mal mult decât la Latini.

Afrodita e cunoscută mal mult ca zeiţă a frumuseţi! corporale şi a iubirii sexuale. Aceasta era Afrodita vremilor târzii ale vieţii greceşti; la început însă, ea n'a avut de-a face nimic cufrumuseţa corpului şi nici cu iubirea sexuală, ci simplu cu frumuseţa ca abstrucţiune, a tuturor lucru rilor şi manifestărilor naturii, şi cu iubirea în înţelesul abstract şi ideal. Genealogia Zeilor, aşa cum o dă Hesiod, e neîntrerupt discutată, şi mulţi interpreţi al mitologiei

Caracteristic. Foaia kossuthisto-ovre-iască din loc înregistrează cu mare bucurie că în cercul Belinţulul, .unde lupta contra ultraiştilor a fost înverşunată, candidatul moderaţilor I. Gall, a învins pe ultraiştl'.

Adevărul e, că In cercul Belinţulul a reuşit nu numai dl Gali ci în primii tM şi cu voturile cele mal multe, amicul no-stiu Romul Ciorogariu.

Reuniunea română de gimnastici |l cântări din Braşov a adresat Românilor din Braşov şi g n r următorul apel:

.Domnule 1 Abia a trecut o lună de zile şi bravul nostru dirigent, distinsul ar-tist George Dima, a pregătit deja o nouă sur. prinsă publicului românesc, studiând ea corul Reuniune! opera: , 0 noapte In Granada" de Conradin Kreutzer, care se va représenta tn Braşov în zilele de Maţi 28, Joi 30. Martie şi Sâmbătă 1 Aprilie v.a.e,

.Suntem convinşi, că această nouă prestaţiune a Reuniune! noastre, sub conducerea măiastră a d-lul G. Dima, va concentra earăşi publicul românesc la câteva sări alese, cum nu ni-s'a dat ocasiune a avé până acuma, mai cu seamă după ce ni-a succes a ne asigura şi concursul binevoitor al celui dintâiu artist român, al domnului Dumitru Popovici, distinsul cântăreţ de operă, al cărui nume este cunoscut în lumea întreagă cultă şi care ca această ocasiune pentru prima oară sepie-sinfă ca artist dramatic pe scena românească, un fapt acesta, care ne umple de cea mai justă mândrie !

, E datorinţa naţională, ca la aceste representaţiun! să participe cât de mulţi Români şi din giurul Braşovului.

.Un popor numai atunci se înalţă ţi întră în rîndurile naţiunilor culte, când dovedeşte, că ştie să cinstească şi să pre-ţuiască pe fruntaşii săi pe ori-ce teren I

.Deci Vă rugăm să veniţi la Braşov, ca cu toţii împreună să conlucrăm la reuşita splendidă a acestor serbări de musicl,

Braşov, în Martie 1900. Comitetul RemiunA *

Ohenadie nu se lasă J o i seara, s c r i u f o i l e d i n B u c u r e ş t i , li strada Călăraş! s'a adunat la domiciliul uDd membru toţi membrii comitetului dé acţiif pentru combaterea catolicismului şi reabilitarea lui Ghecadie.

Au luat hotărîrl de o importanţă foarte mare. Vor scoate un ziar care se va vinde cu 5 ban! tn toată ţeara.

Se vor convoca pentru sëptëmâna viitoare tntrunir! puolice tn 4 oraşe din ţeari,

Comitetul se compune din 10 inşi, Pe zidurile capitalei s'au lipit placate ghena-diste.

Secţiunea istorică a Academiei române a determinat subiectul pantru concursul din fondul Adamaclr. Acest subiect este : „Poporul român din Transilvania ţi Ţeara-Ungureassă dela secolul al IX le», până tn zilile noastre. Evoluţiunea lui naţională, culturală, economică, socială etc."

găsesc că totul tn Hesiod e contradicţie ţi imposibilitate. E o părere generală, că e absurd să faci o genealogie a zeilor, cft e lucru neraţional să Introduci cronologia la teogonie. Alţi interpretatorl însă găsesc, ci Hesiod e dimpotrivă foarte limpede tn tot ce spune şi că cronologia lui e nu numai Înţeleaptă şi adevărată, dar' absolut necesari, Ce descrie el întru începutul Teogoniell Un simplu fapt de ziuă. După-cum urmeail fenomenele unul după altul la natu?ă, la începerea zilei, şi după cum aceste fenomene sunt personificate în Zel, e natural ca Zei! să se nască unul după altul, şi eată gata cronologia Teogoniel. Hesiod spune, ci la început s'a născut Haos, apoi pământul (Gaea) cel cu umeri laţi şi Tartarul, eer'ta urmă Eros, cel mal frumo -i Z ш şi cel mal plăcut Zeilor şi oamenilor. Haos ѳ Noaptea întru care zace pământu'. Hesiod spune ci s'a născut, într'adevër Insă el era. (') Din noapte s'a născut Pământul şi Tartarul. E o concepţiune a neamurilor primitive ci Pămentul iese din noapte încetul cu încetul ca şi când ar fi o insulă ce iese din mare, ca o balenă Dacă al fi tn văzduh, al vedi

*) Compară оѳ spune Molse În genesă,

3 Premiul de 5,000 lei se va acorda in

ud 1905 celei mai bune lucrări. *

Emigrarea Românilor. ..Apër^rea Na-ţmiala' scrie : ,Am anunţat In uaul din mutrele trecute că In Bucureşti s'a forait o societate pentru Înlesnirea emigrare! iimânilor in diverse părţi ala lumel.

,Ni-ee face acum cunoscut că la ao-de car.- am vorbit s'au mal Іпвсгів

hei 80 de inşi, foşti funcţionari români ţi |g căile ferate şi servicii publice pentru merge io Aprilie lu Asia mică, unde sunt

рѳ un timp îndelungat pentru a ta parte la lucrările unei mari reţele de hm de fier.

,m fruntea acestei societăţi sunt 10 kpnerî români, cari au mandat in regulă bi angaja cu contract cât de mulţi Rocki; cad societatea, care va exploata li-ie ferate In lucrare, voeşte ca o parte i aceste linii să fie administrate numai de Români acordându-le în acelaşi timp şi «re-carî avantagil.

La inaugurarea exposiţiei de la Paris aie se va face la 14 Aprilie st. n , statul Min vă fl représentât prin dl Gr. Ghicp, maistru plenipotenţiar la Paris, asistat dt itreg personalul legaţiunei ; Dim. C. Olă-m , comisar general al României la ex-jesţie, N. Cucu, comisar special şi întreg {(Malul comisariatului român.

Revista artistică românească Lip-a Bel reviste artistice naţionale se simţia nit Intre Români. Câteva îeviste literare seriale, cu toate că au avut şi au mari merite, au lăsat Insă i.u totul de-o parte pietuia, sculptura şi celelalte ramuri ale irtel, Solul aeeata va fi umplut în curênd. Un grup de pictori, eculptorl şi scriitori din Muia a decis să scoată peste câtva timp 1 mare revistă artistică ia fei cu revistele nie mal bine reputate din apus. Revista va parla numele simbolic „Faunul* şi la ea w colabora toţi scriitorii distinşi din Ro-tiaia cu reputaţie stablită, precum ş tinerii iubitori de formă şi de artă noua. De uemenea au făgăduit spriginul lor şi câţi n scriitori celebri din stiăinatate.

.Faunul' va grupa in giurul sëu dinire pictorii şi sculptorii români : Ştefan Lu-rJn, Ludovic Basaarab, Kimon Logbi, Ar-behino, Nicolae Vermont, Serafim, Grant, Verona, Fra. Storck, Späte şi alţii. Dintre celebrităţile picturel străine vor colabora : Benjamin Constant, Fracz Stuck, Roche-jrosse, Seitz, 8chramm, Schmutzler şi alţii.

Manuscrisele literare se primise de pe acum. Ele trebuesc adresate dlul Ştefan Petică la redacţia „României June ' Bucu-reiH Str. Isvor 80. Pentru partea artistică trimiterile se vor face dlul Ştefan Lukian.

0 damă între diplomaţi. Z iarJe din Boeureştl scriu: .Parchetul a pus în libertate pe Luisa de Teisenbourg, amanta unul ataşat strein în capitală. Au fost sequestrate la domiciliul el o mulţime de acte de o importanţă capi'ală. Parchetul păstrează cel шаітаге secret asupra acestor acte a căror cuprins a fost comunicat gaveraulul căci

sunt tn ele acte ce privesc siguranţa statului Român*.

• Ovrei ucigaşi. In ziua de 21 şi 22

v. a. c , s'a judecat de cătră Curtea cu juraţi din Roman (România) acel 4 ovrei, cari au contribuit ia moartea vizitiului, cu oca-sia manifestanţilor delà 16 Maiu 1899 In Iaşi. — Verdictul a fost demn de aceia cari 'l-au dat şi conform dorinţei lumel întregi care a asitat la acest proces. Curtea a condamnat pe Haim Vasserman şi losub Gruber la 5 ani reclusiune, рч Ştrul Cofler 5 агЛ Închisoare, ear' pe Meier Cofler la 1 an închisoare.

* Bibliografie. In editura Tipografiei şi Li

brăriei diecesane din Caransebeş au apărut : Dr. PetruBarbu : Istorioare Biblice, II Carte de R^ligiune pentru şcoalele poporale. Cu adausurile: A) Despre Sânta Scriptură, B) Rugăciuni : a) de dimineaţa, b) nainte de masă, c) după ms?fă, d) de seara şi C) Simbolul credinţei Cartea este aprobată de Ven. Con-sistorii gr. or. româno din Arad, Caransebeş şi Oradea-Mare. — Ediţia III — Format 8o, 64 pag. — Preţul 30 fii.

. Is tor ia Legii noue ' , scrisă de Dr. Victor Szmigelski. Tomul II: Isus ca preot. Cu aprobarea preaveneratulul Ordinariat Hietropolitaa gr.-cat. de Alba-lulia şi Făgăraş. — Sub acest titlu a apărut tn Blaj şi ni-s'a trimis ш mare volum, în format &° mare, care so estinde pe 32) pagini. Preţul: 3 coroane 40 fileri (4 lei) şi se poate comanda de la autorul din Blaj. — Venitul curat al opului va fl o contribuée la formarea unul fond provincial de salarisare a preoţilor şi înveţă-torilor din archidiecesa Blajului.

Un canidat de advocat, care posede şi limba română pe lângă cea maghiară, poate afla de loc aplicaţie în cancelaria subscrisului, căruia au sä se adreseze. Cel cu praxft deja sunt preferiţi şi bine salarisaţî.

Nagyszentmik 'ós (Torontál) la 2/lV n. 1 9 0 0 .

Dr. Nestor Oprean, advocat.

sub tine ua haos, pămentul una cu aerai întunecat al univeräulul. Dar' cu încetai se luminează, se deosebeşte pămentul, acum 11 vezi. Se naşte pămentul din noapte. Dar' Hesiod spune că sa naşte Pămentul şi Tartarul. Acest Tartar e întunericul de sub piment, aşa cum şi '1 închipuiau cel vecbl ţi cum şi-'I tnchipuiesc toate popoarele. Cum ie naşte el din coapte, deodată cu pămea tal? Unii dinire comentatori zic că Tartarul e ceva inerent pămentu'ul, e legat de (1, prin urmare Hesiod nu vrea să spue că и naşte pămentul şi (apoi) Tartarul, ci pămentul (deodată) cu Tartarul, Căci, ziuă ori noapte, pămentul are sub el un Tartar. Aici o ceartă pentru si şi cu. Dar' însăşi cel vechi au discutat acest şi. Plato în Symposion reproduce versurile lui Hesiod şi dă afară pe tártára înlocuindu '1 cu pánton, (a)

67. Coşbuc. (Va urma.)

(2) Acelaşi lucru 11 face Aristotel în douö Mul; Zenos şi Sextus Empiricus asemenea.

P a r t e a L i t e r a r ă . Memoriile lui Bismarck. Toată lumea

aşteaptă cu nerăbdare să vadă cel de al treilea volum al memoriilor lui Bismarck, pentru că în acest volum, se zice, se cuprinde expunerea deosebirilor de vederi între Bismarck şi Wilhelm al doilea, pecum şi expunerea conflictului care a provocat retragerea cancelarului.

Această curiositate este astëzï satisfăcută, căci doctorul Hans Blum a publicat o carte, in care este sciisă o lungă con-versaţiune pe care doctorul a avut-o cu bëtrânul cancelar în 23 Aprilie 1893, asupra căuşelor rupture! cu impëratul.

Aceste cause eu fost prevëzute de Bismarck una după alta, îndată ce s'a suit pe Tron tinërul împërat Wdlh:lm al U-lea.

Impëratul a întreprins, contra sfaturilor cancelarului seu, mai multe câlëtoril politice In Rusia, in Anglia la Constantinopol şi In aceste eăletorii, mal cu seamă în Rusia, a compromis linia de conduită politică, trasă da imperiul german de m

<

ECONOMI E •

Cereale (bucate).

De aci Încolo preţurile pe pieţe se so cotesc în coroane ei după 50 chilograme ear' nu ca şi până acum, dup» maja me trică (100 chilograme).

Preţurile delà 1 Aprilie n. In Arad:

. cor. 695—7.1.5 . „ 6 .85-6.90. . , 4 .65-4 .70 . . , 5 .35-5.40. . . 5.3J. . , 4 .30-4 .40 .

Grâul cel mal bun Grâu mijlociu . . C u c u r u z . . . . Săcară . . . . Orz Ovös

Cursul pieţli din Arad. Hârtie-monetă română Cnmp. fl. 9-48 Vend 9.52 Lire turoeştî M • m • Imperiali (15 B. aur) 18.90 , 1 9 . -Ruble ruseşti 100 ă 126. - , 1 2 " . -Galbeni 5.Б8 5.6S Napoleon-d'orI 9.48 9.56 100 Maree germane 58.50 58.96 Livre sterling 11.90 18.60

S p i r t :

Spirt »

rafinat; cu toptanu , cu mieu

brut cu toptanu . cu mic

2 1 lan. 55.50 56.50 54.50 05.50

Porci : (Piaţa Steinbruch)

Ungari; greutate; bătrâni 320—380 kg. 40— tineri 320—390 „ 4 4 -

2 5 0 - 3 9 0 , până 250

mijlocie 240—260

-42. cr -44.5 ,

„ 44 45 „ 45 46 , 4 7 . 5 . - 4 8

p. kg. » » »

» » » » » » » » I I

Din „Noua Revistă Română", a cărei prospect şi apel l 'am dat, dupä-cum am Înregistrat deja şi sumarul celor doué numere dintâiu, a apărut numërul 4, cu următorul cu prins bogat :

Cronica politică : Stavri Predescu : Partidele noastre politice. — Sp. Haret, St. Hepites, E. A. Pangrati, D. Emmanuel, N. Coculedcu, C. Miclescu, D. Mire seu, D. Bun-geţianu, G. Tzitzeica, M. Ianculescu: Proiect de lege pentru Introducerea călindaru-lul apusean drept călindar al statului in vieaţa civilă. (Memoriu justificativ). — Etnografie: Gustav Weigand: Românii din Serbia şi din Bulgaria-apuseană. — Literatură: G. Coşbuc, Elementele literaturo! poporale. — D. Teleor: Anton Pann (schiţă). — Pedagogie : N. Vaschide : Introducerea la studiul aplicaţiunilor pedagogice ale cercetărilor psihologiei esperimentale. - Mişcarea literară şi stientifică : Ioan Slavici : Vatra părăsită. — Panait Zosin: Dulci şi amare, poesil. — N. Vaschide şi Van Melle: O nouă ipotesă asupra naturel condiţiunilor fleice ale odoratulul. — Notiţe bibliografice.

Suplimentul L: Din Bucovina. — Suplinitorii şi legea InvoţămOntulu! secundar, de N: Em. Teohari, directorul gimnasiulul din Slatina. — Ateneul din Bacău. — .Călindarul Poporului". — Imaginaţia şi felurile el la copiii (conferenţă ţinută la şcoala normală de institutoare din Iaşi).

Suplimentul II. : Ca la noi la nimeni... .De Sfântul Ilie", de Victor Bogdănescu.— Iubire (poésie), de Ioan PetrovicI — In închisoare, de Iancu Horia. — Scrisoare (poésie), de Nirvan. — Călotoria dn nuntă, de Sprin S. Hasnaş. — Tristeţe,. Xebäda (poesil), de D. Karr. — Discursul unu! ambasador chi_ç_. — Ateneul român.

ca prim călindar scos în tipografia noastră

co ilnstraţiuni, cd un bogat şi variât coprins literar. Preţul 30 er.

plus 5 cr. poro postai.

Doritorii do a şi-1 procura sunt rugaţi a se adresa la

Administraţia „Tribunei Poporului" La comande mai mari de IO exemplare

dăm 2 0 7 o rabat.

ЫІШ&ТЙДТІД

„Tribunei Poporului". Щ

A apărut cor. — . 6 0 fil.

>> 1* >>

» 2. „

„ — 8 0 „

» 2« „

«i 4 . ,,

2 .60 „

Şi sà află de vônzare la administraţia „Trib. Poporului"

următoarele opuri: 1). „Calendarul nostru" — pe 1900 . preţul — — — — — — — — _ _ _ _ _

2.) „Amicu Poporului" — de Titus Vuculescu, pretor. îndreptar practic In cause administrative. Preţul — — — —

3 ; „Lupta pentru drept de Dr. Rudolf Ihering t raducere de T. V. Păcăţean, preţul — — — — — — —

4. ) „ J u d e c ă t o r i i l e cu j u r a ţ i i " — de Teodor V. Păcăţeanu, preţul — — — — — — — — — — — —

5.) „Libertatea" — de Ioan Stuart Mill, t radusă de T. V. Pacaţianu, preţul — — — — — — — — — —

6.; „Principiile politicei", după Dr. T de Holteendorf, de T. Pacaţianu -—preţul — — — — — — — — —

7.) „Caractere morale" — e x e m p l e şi sentinţe culese din istoriile şi literaturile popoarelor vechi şi moderne, de Ioan Popea, profesor în Braşov. Preţul . — — — — — — — — — — — — — — — — — — —

8.) „Résboiul pentru neatârare" şi „Povestea unei coroane de oţel" ambele de George Coşbuc. Pre ţu l Resboiului Pre ţu l „Coroanei" — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — —

9). „Din vremuri apuse" — de Judita Seeula nasc. Truţia — preţul — — — — — — — — — — —

10). „VierituP- — de Pe t ru Vancu, preţul — — — — — — — _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

11). „Teoria Dramei" — de Dr. losif Blaga. Pre ţu l : — — — — — — _ _ — _ — _ _ _ _

12). „Juvenilia" — de Sextil Puşcariu. P r e ţ : — — — _ _ — _ _ — _ _ _ _ — _ _

13) . „Cuventări bisericeşti" — traduse de Ioan Genţ. Pre ţ . — — _ _ — _ _ _ — _ — _ _

14). „Pribeag" — de Ioan losif Seeopul, preţ — — — _ _ _ — _ _ _ — _ — _ _ _

15). Instrucţiuni populare despre Datorinţele şi Drepturile purtătorului de dare edate de Vilehelm Niemandz preţul — 1 6 . ; „Liturgia Stului Ioan Crisostom" (pe note) pentru cor mixt pe 4 voci — de Nicolae Stefu înveţător în Arad.

Aceasta liturgie conţine toate cântările liturgice, сѳ are sä röspunzä corul în Dumineci şi sorbători. P e lăngă acestea mai conţine irmoase priceane şi un adaus de cântece poporale. Toate imnele se pot cânta şi numai pe 2 — 3 voci. Pre ţu l unui exemplar s'a redus delà 6 la 5 coroane.

La c o m a n d e sç se m a i a d a u g e de fle-care op 10 flleri s p e s e p o s t a l e .

Tipografia „Tribuna Poporului" Aurel Popoviciu Barcianu

l>

1.20 „ 1.60 ,,

1 . - „

1 — „

3.60 „

1.60 „

6 . — , 1

1.50 ,,

1.20