scrierile sacre si povestirea initiatica

8/16/2019 Scrierile Sacre Si Povestirea Initiatica

http://slidepdf.com/reader/full/scrierile-sacre-si-povestirea-initiatica 1/7

MITUL în SCRIERILE SACRE

iș POVESTIREA INI IATICĂ Ț Toate scrierile sacre ale omenirii zugrăvesc în culori vii i imagini cu puternicș

impact modelator(fiind purtătoare de sens, de adevăr i impregnate cu valori etice iș ș

mistice), acele momente decisive ale devenirii umanită ii, care au trasatț scara

evolutivă a acesteia. Desigur, momentul capital se consideră a fi cel ini ial, cel unic,ț

adevărat, exemplar, repetabil i, prin aceasta, creator. Biblia, cea la care putem aveaș

acces cel mai u or, ne prezintă acel moment al Genezei, proces creator de lumi,ș

întorcndu!ne astfel la origini, în viziunea cre tină. "iecare religie propune o variantăș

proprie a acestui moment, care orict de mult s!ar individualiza, păstrează totu i, înș

esen ă, oț camuflată comuniune, un fir ro u ce leagă toate aceste viziuni cosmogonice.ș

#ornindu!se de la scrierile sacre, adresate cu precădere celor ale i, singurii înș

măsură de a dezlega, uzita, transmite bogă ia de imagini, simboluri, mituri, mistereț

con inută tainic între rndurile ini iatice, au apărut scrieri ulterioare, replici mai multț ț

sau mai pu in descifrabile, decodificate în func ie de gradul de în elegere, scrieri cu unț ț ț

singur scop$ ini ierea, pătrunderea dincolo de vălul lumii profane, re!legarea omuluiț

cu acea lume creatoare de sens i de formă, lumea sacră, prin simpla receptareș

(ascultare, repetare, lecturare), dar i prin inspira ie(necesitate a reflec iei) a acelor ș ț ț

cuvinte magice, vindecătoare, mistice.

%ircea &liade vorbe te despre acea putere a scrierilor mitice de a scoate omul dinș

timpul său istoric, profan i de a!l transpune în acel timp inaugural, contractat, tare,ș

acel illo temore capabil sa redea omului unitatea pierdută cu 'niversul. Definind

mitul ca relatare e!emlară a unei istorii sacre" a#e$ărate%& a unui e$eniment care aa$ut loc în timul rimor#ial& în timul fa'ulos al înceuturilor& ca o$estea unei

(faceri)* & sau ca #i$ersele i uneori #ramaticele i+'ucniri în lume ale sacruluiș , &

%ircea &liade afirma că singura ansă de salvare a omului, în stadiul evolu iei saleș ț

actuale (aparent descendentă), este redescoperirea mitului, ca povestire exemplară cu

sensuri metafizice, devenirea fiind posibilă doar prin re!cunoa terea sacrului, aș

1 %ircea &liade, Asecte ale mitului& &d. 'nivers, Bucure ti, *, p. +.ș

2 bidem.



miracolului camuflat, irecognoscibil ascuns în banalul cotidian, în profan - Nu se oate

concee osi'ilitatea #e a #e$eni om fără a trăi această e!erien.ă fun#amentală a

#eose'irii între rofan /i sacru0, cu alte cuvinte, recuperarea $alorilor att de neclar

conturate astăzi se poate realiza doar prin raportarea la acea lume transcendentă cu

care omul a pierdut contactul, prin întoarcerea a' initio.

1iin# consi#erat at2t ontofanie(manifestarea globală a sacrului ca realitate) sau

teofanie(apari ia sau manifestarea divinită ii)ț ț & c2t i 3ierofanieș (revela ia sacrului)ț &

entru că #e+$ăluie misterul $iu& (mitul) #e$ine urtător #e sacru i încororea+ă& înș

afara in#i$i#ualită ii& amrenta acelui (altce$a)& care îl face temut& $enerat iț ș

misterios-4

ată că am surprins de-a acele func ii ale mitului, prin care se revelează cevaț

manifestat deplin, creator, de a oferi un model exemplar cunoa terii umane pentruș

crea ia în sine. evelarea aceluiț altce$a supranatural ine de func ia mistică a mitului.ț ț

/ceasta afirmă posibilitatea omului de a comunica direct cu aceste for e prinț

revela ie, intui ie, extazț ț & practicnd anumite ritualuri, spre a! i depă i istoricitatea, fieș ș

si numai temporar. /ceastă ie ire din timp ec0ivalează cu vindecarea prinș uterea

sacra a e$enimentelor re5memorate si re5actuali+ate6-

'neori, func ia soteriologica a mitului se amplifica, avnd loc, prin a a numitaț ș

anamnesis& de orice tip ar fi aceasta & (.ecăpătarea memoriei evenimentelor

primordiale1cunoa tereaș ori7inilor , 2. /mintirea vie ilor anterioare individuale1istoriaț

proprie)3, o vindecare eliberatoare$ iesirea #in con#itionalitatea 8armei& omul

#e$enin# stă2nul #estinului9 & sau ie irea din roataș samsarei-: 'n exemplu în acest

sens este scrierea sacră tibetană, ;ar#o T3<#ol sau Cartea ti'etană a mor ilor&ț mai

3 %ircea &liade, nterviu, =ntîlnirea cu sacrul , &ditura /xa, Boto4ani, 3, p. 5+.

4 6ăcrămioara Berec0et, Mitul ca literatură& literatura ca mit , &d. &7 #89T8, :onstan a, 2;;, p.ț

3.

5 %ircea &liade, Asecte ale mitului& &d. 'nivers, Bucure ti, *,ș p..

6 dem, p. 3.

7 </%<// (s=t.), ciclul de rena teri în lumea materială.ș

8 %ircea &liade, Asecte ale mitului& &d. 'nivers, Bucure ti, *, pș . 86.



exact Marea Eli'erare rin Ascultare în starea #e #uă moarte rin A#2ncă

în$ă ătură #esre eli'erarea con tiin ei& rin unerea fa ă în fa ă cu realitatea înț ș ț ț ț

starea interme#iară> ;ar#o& o călăuză a existen ei sufletului1con tiin ei de la moarteț ș ț

pnă la o următoare încarnare.

?e fat& în$ă ătura T3<#ol are ca sco trăirea ini ierii sau rec3emarea în$ă ăturiiț ț ț

"7urului% în amintirea celui mort& cum i ini ierea celui $iu este #oar o re7ătire entruș ț

?incolo& @entru m2ntuirea #in le7ile lumii i ale ăcatelor- M2ntuirea este oș

a'sol$ire i o eli'erare #intr5o stare anterioară #e întuneric i incon tien ă către oș ș ș ț

stare #e iluminare& #e #eta are& #e #eă ire i #e triumf asura (celor #ate)-ș ș ș

/ceastă scriere ini iatică tibetană, citită la căpătiul mortului pe o perioadă de >ț

de zile, pnă la o nouă încarnare, propune ini ierea, prin re!amintire, cu scopul de aț

resta'ili #i$initatea sufletului& ier#ută rin na tere& sf2r in#u5se cu o rena tere înș ș ș

utero"na tere matricială%ș *B sau cu o na tere suranormalăș **, ec0ivalentă cu ie irea dinș

ciclul =armic, eliberare posibilă numai dacă sufletul1spiritul recunoa te 6uminaș

:lară1vidul con tiin ei sale(are loc iluminarea) i propriul <ine.ș ț ș

;ar#o T3<#ol nu interesea+ă numai e seciali tii în 'u##3ismul Ma3aana& căciș

#atorită rofun#ului său umanism i încă mai rofun#ei sale ătrun#eri în secreteleș

suflete ti& se a#resea+ă mai ales rofanilor care se stră#uiesc să5 i lăr7eascăș ș

cuno tin ele #esre $ia ă-ș ț ț *,

%ircea &liade a constituit această scriere sacră ca metatext a povestirii sale ini iaticeț La i7ănci-ț &xperien?a trăită de persona-ul nuvelei este o ini?iere inversă, în moarte,

foarte asemănătoare cu drumul străbătut de suflet în acest scop în credin?a tibetană.

ni ial, sufletul va intra întro stare de vis,ț a a încee& ca într5un $isș *0 & va vedea i vaș

asculta o întreagă drama. "antome =armice, sunete, lumini, raze înfioară i nelini tesc,ș ș

obosesc, iar primul simptom al con4tiin?ei mor?ii este o senza?ie de răceală ce se

transformă gradat în ar4i?ă. egăsim aici elemente ale nuvelei amintite, stări prin care

9 :. :. @ung, Comentariu si3olo7ic la ;ar'o T3<#ol , în Cartea mor ilor ti'etanăț , &d. %oldova, a i,ș

2, p. 7.

10 dem, p. 7.

11 9/ T&& <'#/98%/6A, transferul în pura împără ie a lui B'DD/, înȘ ț Cartea mor ilor ț

ti'etană, &d. %oldova, a i, 2, p. CC.ș

12 :. :. @ung, Comentariu si3olo7ic la ;ar'o T3<#ol , în Cartea mor ilor ti'etanăț , &d. %oldova,a i, 2, p. .ș

13 %ircea &liade, La i7ănci i alte o$estiriț ș , &ditura pentru literatură, Bucure ti, 3, p *>.ș



ca o lumină al'a tul'ure i î i atin7e fruntea@-ș ț ( ;ar#o T3<#ol& p. +) >>@

#ar sim ea #easura caului aceea i lumină al'a&& incan#escentă&ț ș

or'itoare& i sim ea $ăaia fier'inte a stră+ii lo$in#u5l ș ț ( La i7ănci--ț , p.

+C)-- i #use m2na la frunte> i #use iar m2na la frunte@ș ș ( La i7ănci--ț , p.

32).o Se $a tre+i teamă i saimă în tine i $ei $oi să fu7i---ș ș ( ;ar#o T3<#ol&

p.+)1 > S5a seriat @ i s5a tre+it aler72n# ne'une te@& alunec2n#@&ș ș

că+2n#@"La i7ănci--ț , p. C;).

Tim #e /ate +ile e re+entat +eită.ilor 'l2n#e& /i aoi încă /ate +ile cunoa/te

e cele terifiante& roiriile sale forme #e 72n#ire-( ;ar#o T3<#ol& p. >!>C) igăncileȚ

ar putea fi interpretate ca fiind +eită.ile 'l2n#e, :ele apte zile sunt simbolizate de u4i,ș

pe care Gavrilescu le numără gre it. &l sare peste următoarele 4apte(unde s!ar fi găsitș

+eită.ile terifiante), a-ungnd direct la capătul drumului, în cea de!a treia etapă a stării

Bardo(Si#a5;ar#o,B), ie irea din starea intermediară a trăirii ealită ii ca în vis1ș ț

intrarea în matrice(o posibilă reîncarnare în care i se oferă 4ansa retrăirii vie ii alăturiț

de ildegard), ratnd ansa ie irii din roataș ș samsarei.

Dacă func?ia mitului era de a cunoa4te, pentru ca, prin cunoa tere, să vindece, săș

elibereze, să izbăvească, cea a povestirii ini iatice este de a re!cunoa4te sacrul, prințoferirea imaginii, complete sau par iale, a unui univers primordial. 6umeaț

povestirilor1nuvelelor lui &liade este resemantizată mitic, structurată pe două planuri,

cel real 4i cel mitologic. storicul religiilor este un creator, dar mai înti un cercetător

al lumii naturale e care $rea să o #eslu/ească& să o intuiască& să o în.elea7ă&

în$re#nicin#u5se măcar #e o cliă e!tratemorală& #e o cliă #e eternitate,*.

evelarea sacrului13ierofania este lăsată acum pe seama nara?iunii, ce intermediază

legătura cu 6ogosul, cuvntul căpătnd iar substan ă metafizică, re!amintindț a#e$ărul

sacru, repetabil, emblematic, ini iind, devenind un exerci iu transfigurator. 6iteratura,ț ț

alături de artă, în general, dar nu numai, este, de fapt, formula mitului, a sacrului,

readaptată la con4tiin?a modernă a individul condi?ionat istoric. /cesta se poate

20 <idpa!Bardo(tib.), stare intermediară a procesului contrar existen ei sangsarice1a lipsei de pace, înț

timpul căutării rena terii, 8p.cit. p.*.ș

21 9icolae <tein0ardt, 1antasticul lui Mircea Elia#e, în Incertitu#ini literare, &ditura Dacia, :lu-!

9apoca, *;, p..



sustrage lumii profane doar print!o altă e!erien.ă a timului /i sa.iului,,, accesnd

dimensiunea sacră a vie ii.ț

:itndu!l, în final, pe Goet0e, regăsim aceea i imagine a nostalgiei după acelș

timp fabulos, care transfigurează. &ste dorul căutării unei căi de mntuire, absolvire

i eliberare din starea anterioară de întuneric către o stare de iluminare, de triumf ș

asupra celor date.

Un# so lan7 #u #as nic3t 3ast& ?iesesH Stir' un# er#eJ

;ist #u nur ein trK'er ast Auf #er #un8len Er#e-,0

"Seli7e Se3nsuc3t%

BB68G/"&$

<urse primare$

. Cartea mor ilor ti'etanăț , trad. 9icolae onel, &d. %oldova, a i, 2.ș

2. &liade, %ircea, La i7ănci i alte o$estiriț ș , &ditura pentru literatură, Bucure ti,ș

22 %ircea &liade, Cu$înt înainte, în =n curte la ?ionis, &ditura :artea omneascN, Bucure4ti,*2, p.;.

23 @.O. von Goet0e, e#ic3te, Band , %etzler erlag, <tuttgart 3, <. 5CC E 5*;, Traducere

proprie$ Dor(9ostalgie) binecuvntat(ă), "ără a avea 1acest Jmori i devinoK,1 e ti doar un oaspeteș ștulbure1 pe pămntul întunecat.



3.5. &liade, %ircea, Asecte ale mitului& &d. 'nivers, Bucure ti, *.ș

>. &liade, %ircea, =n curte la ?ionis, &d. :artea omneascN, Bucure4ti, *2.+. &liade, %ircea, Ima7ini i sim'oluriș , &d. umanitas, Bucure ti, *>.ș

3. &liade, %ircea, Tratat #e istorie a reli7iilor , Bucure4ti, &ditura

umanitas,2.C. &liade, %ircea, =nt2lnirea cu sacrul , Inter$iu, &d. /xa, Boto4ani, 3.*. &liade, %ircea, Mituri& $ise i mistereș , &d. 'nivers &nciclopedic, Bucure ti,ș

*.

<urse secundare$

. Berec0et, 6ăcrămioara, 1ic.iunea ini.iatică la Mircea Elia#e, &d. #ontica,2;;5.2. Berec0et, 6ăcrămioara, Mitul ca literatură& literatura ca mit , &d. &x #onto,

:onstan a, 2;;.ț

5. Goet0e, @o0an Oolfgang von, e#ic3te, Band , %etzler erlag, <tuttgart

3.>. <tein0ardt, 9icolae, Incertitu#ini literare, &d. Dacia, :lu-!9apoca, *;.

scrierile sacre si povestirea initiatica

Documents