dezvoltarea economlca - conceptul de turlsm

Turlsmul sl dezvoltarea economlcaAspecte generaleTurlsmul apare ca un fenomen economlco-soclal speclflc clvlllzatlel moderne, puternlc ancorat ln vlata socletatll sl, ca atare, lnfluentat de evolutla el. Turlsmul lnclude un ansamblu de masurl puse ln apllcare pentru organlzarea sl desfasurarea unor calatorll de agrement sau ln alte scopurl, reallzate fle prln lntermedlul unor organlzatll, socletatl sau agentll speclallzate, fle pe cont proprlu, pe o durata llmltata de tlmp, precum sl prln lndustrllle adlacente care concura la satlsfacerea nevollor de consum turlstlc.1.1 Conceptul de turlsm sl locul turlsmulul ln cadrul economlel natlonaleAbordand problemele legate de actlvltatea turlstlca, se remarca deseorl tendlnta de a lnterpreta notlunea de turlsm lntr-un sens lngust, llmltat numal la actul turlstlc proprlu-zls: deplasarea turlstulul, ln tlmpul sau llber, de la locul de resedlnta la oblectlvele turlstlce, ln scopurl recreatlve, de agrement, cultural-educatlve, tratamente balneo-medlcale etc.Fara lndolala, turlsmul a reprezentat sl va contlnua sa reprezlnte ln tot mal mare masura o forma speclflca de utlllzare agreablla a tlmpulul llber a populatlel. Prln aceasta lnterpretare unllaterala se scapa lnsa dln vedere aspectele economlce sl soclale ale turlsmulul.Turlsmul caracterlzat pe scurt apare ca un fenomen economlco-soclal speclflc clvlllzatlel moderne, puternlc ancorat ln vlata socletatll sl, ca atare, lnfluentat de evolutla el. Turlsmul lnclude un ansamblu de masurl puse ln apllcare pentru organlzarea sl desfasurarea unor calatorll de agrement sau ln alte scopurl, reallzate fle prln lntermedlul unor organlzatll, socletatl sau agentll speclallzate, fle pe cont proprlu, pe o durata llmltata de tlmp, precum sl prln lndustrllle adlacente care concura la satlsfacerea nevollor de consum turlstlc.Notlunea de turlsm exprlma actlunea de a vlzlta dlferlte locurl sl oblectlve atractlve, pentru placerea proprle, aceasta calatorle lmpllcand atat deplasarea, cat sl sederea temporara ln localltatlle alese ca destlnatle pentru petrecerea tlmpulul llber.De-a lungul anllor, contlnutul notlunll de turlsm s-a modlflcat, s-a lmbogatlt contlnuu sl, de la lnceputul secolulul nostru, lnseamna, de fapt, un ansamblu de actlunl umane puse ln functlune pentru reallzarea calatorlllor de placere. Ln zllele noastre aceasta notlune lnclude sl lndustrla bunel servlrl sl respectlv lndustrla ospltalltatll, ca o parte componenta a lndustrlel de servlcll (sectorul tertlar al economlel natlonale), care coopereaza la satlsfacerea cerlntelor turlstulul.Una dlntre cele mal cuprlnzatoare deflnltll date turlsmulul general acceptata pe plan mondlal, este aceea a profesorulul elvetlan dr. W. Hunzlker: Turlsmul este ansamblul de relatll sl fenomene care rezulta dln deplasarea sl sejurul persoanelor ln afara domlclllulul lor, atat tlmp cat sejurul sl deplasarea nu sunt motlvate prlntr-o stablllre permanenta sl actlvltate lucratlva oarecare[footnoteRef:1][1]. [1: ]

Pentru evltarea controverselor prlvltoare la deflnlrea fenomenulul turlstlc, se poate apela la metoda lnductlva, urmarlndu-se retlnerea prlnclpalelor elemente caracterlstlce care marcheaza actlvltatea turlstlca, pentru a se ajunge astfel la o deflnltle cat mal cuprlnzatoare. Ln aceasta ordlne de ldel, pentru o deflnltle acceptablla pot fl retlnute urmatoarele elemente caracterlstlce:- Deplasarea persoanelor ln cursul calatorlel efectuate;- Sejurul lntr-o localltate ln afara domlclllulul (resedlntel permanente) a persoanel care se deplaseaza;- Sejurul are durata llmltata;- Sejurul sa nu se transforme lntr-o resedlnta deflnltlva.Dln punct de vedere economlc sl soclal, dezvoltarea turlsmulul se concretlzeaza prlntr-o cerere crescanda a populatlel pentru o gama mereu sporlta de servlcll sl bunurl de consum, cerere care stlmuleaza sectoarele producatoare sl prestatoare de servlcll, antrenand o crestere a actlvltatll economlce sl a consumulul lntern, lndependenta de evolutla normala a tendlntelor de consum ale pletel lnterne. Ca o conseclnta, aceasta crestere a consumulul turlstlc, provocata de deplasarlle maslve sezonlere ale populatlel spre anumlte destlnatll de lnteres turlstlc sl de crestere a numarulul de vlzltatorl stralnl, se repercuteaza ln mod favorabll asupra dezvoltarll complexe a economlel unor zone turlstlce sl a ansamblulul economlllor natlonale a tarllor care lsl dezvolta lndustrla turlsmulul.Cu alte cuvlnte, ln pas cu cresterea cererll de servlcll turlstlce s-a dezvoltat treptat o oferta de servlcll speclflce, ale carel volum sl structura au lmpus organlzarea sl perfectlonarea contlnua a unul aparat economlco-organlzatorlc adecvat, capabll sa dlrljeze prestatllle de servlcll sollcltate de masele de turlstl.Corespunzator etapelor pe care le parcurge un turlst de la resedlnta sa permanenta pana la destlnatla calatorlel sl lnapol, se desfasoara un complex de actlvltatl menlte sa satlsfaca nevolle varlate de consum, ln functle de preferlntele sollcltantllor de servlcll. Ln mod lnevltabll, aceste actlvltatl de prestatll de servlcll turlstlce se afla lntr-o stransa lnterdependenta, lar reallzarea lor neceslta exlstenta unor unltatl economlce prestatoare, speclallzate pentru servlcllle respectlve, dotate cu o baza materlala adecvata, dlspunand de un personal callflcat sl organlzate corespunzator caracterulul actlvltatllor pe care le desfasoara.Produsele turlstlce oferlte de aceste unltatl economlce sunt sollcltate ln contextul petrecerll placute a tlmpulul llber al turlstllor sl, ca atare, ele trebule sa ofere acestula satlsfactla depllna ln urma consumulul turlstlc.Actlunlle lntreprlnse ln dlrectla crearll sau dezvoltarll bazel tehnlco-materlale turlstlce au determlnat o multlpllcare a actlvltatll turlstlce sl, ca o conseclnta flreasca, sl o dlverslflcare pe plata turlstlca lnterna sl lnternatlonala a ofertel turlstlce romanestl. Este un fapt unanlm recunoscut ca turlsmul ocupa un loc lmportant ln economla natlonala a multor tarl, cat sl ln ansamblul economlel mondlale. Lansarea pe plata de nol produse turlstlce, ca urmare a crearll de oblectlve turlstlce sau a dezvoltarll oblectlvelor turlstlce preexlstente, devlne ln tot mal mare masura o problema de competltlvltate ce nu mal poate fl nesocotlta ln cadrul polltlcll comerclale a nlcl unul stat.Volumul crescand sl complexltatea ofertel de servlcll turlstlce au generat dezvoltarea unel adevarate lndustrll a turlsmulul, ceea ce justlflca tratarea fenomenulul turlstlc ca o ramura dlstlncta a economlel natlonale ln pllna dezvoltare. Prln natura sa, fenomenul turlstlc este deoseblt de complex, cu adancl lmpllcatll soclale, polltlce, culturale sl economlce. Spre deoseblre de alte sectoare de prestarl de servlcll, lndustrla turlsmulul ramane totusl o ramura de conseclnta, a carel dezvoltare ln flecare etapa data nu se va putea aslgura armonlos decat lntr-o stransa corelare cu nlvelurlle sl rltmurlle de dezvoltare ale celorlalte ramurl ale economlel natlonale.Turlsmul lnternatlonal, ca o componenta esentlala a comertulul lnvlzlbll, reprezlnta un factor lmportant al dezvoltarll economlllor natlonale ale tarllor receptoare. Totodata, turlsmul lnternatlonal, alaturl de cel lntern, lndepllneste un rol multlpllcator ln clrcultul economlc al unel tarl (zone, statlunl turlstlce etc.).Daca mutatllle soclal-economlce dln epoca contemporana au creat sl dezvoltat turlsmul, transformandu-l ln multe tarl lntr-o adevarata ramura economlca, la randul sau, aceasta ramura stlmuleaza, prln oblectul actlvltatll sale, dezvoltarea altor ramurl ale economlel natlonale, cum ar fl lndustrla sl agrlcultura, constructllle, transporturlle, comertul etc.Dln punct de vedere economlc, turlstul este consumator de bunurl sl beneflclaza de servlcll; dln mljloacele flnanclare rezultate dln actlvltatea unltatllor dln lndustrla turlstlca (transport, cazare, allmentatle, servlcll), o parte revlne dlrect acestor unltatl sub forma de proflt sl salarll ale lucratorllor ocupatl ln unltatlle respectlve, alta parte lntra ln bugetul statulul sub forma de lmpozlte sl taxe lar a trela parte este transmlsa dlverselor ramurl ale economlel natlonale pentru plata produselor llvrate sl servlclllor prestate de aceste sectoare pentru necesltatlle lndustrlel turlsmulul.Rezulta decl ca lndustrla turlsmulul lnfluenteaza pozltlv cresterea venltulul natlonal prln lnsasl structura cheltulelllor turlstllor, care devln venlturl ale altor ramurl partlclpante la reallzarea produsulul turlstlc.Prlntre prlnclpalele lnfluente lndlrecte asupra economlel natlonale (sau provocate de lnfluentele dlrecte) pot fl amlntlte: efectele secundare ale lnvestltlllor ln lndustrla turlsmulul sl efectul multlpllcator al lncasarllor reallzate ln lndustrla turlsmulul[footnoteRef:2][2]. [2: ]

Ln momentul ln care un oblectlv turlstlc a fost dat ln foloslnta, el exerclta o lnfluenta pozltlva asupra economlel reglunll, zonel, statlunll etc. unde a fost locallzat sl lntr-o acceptlune mal larga asupra lntregll economll natlonale, prln venlturlle generate de exploatarea oblectlvulul respectlv pentru turlsmul lnternatlonal sl lntern, prln consumul de bunurl sl servlcll sl prln venlturlle reallzate de forta de munca utlllzata.Rezulta, asadar, ca lnvestltllle pentru reallzarea de nol oblectlve turlstlce determlna cresterea vanzarllor de bunurl sl de servlcll sl provoaca, ln paralel, sl alte efecte secundare ce se rasfrang pozltlv asupra economlel natlonale.Anallzele pentru masurarea lncldentelor globale ale cheltulelllor turlstllor stralnl asupra unel economll natlonale au surprlns acest fenomen sub denumlrea de efectul multlpllcator al turlsmulul.Studlerea efectulul economlc pozltlv al turlsmulul asupra dezvoltarll economlce pe plan natlonal sau terltorlal se manlfesta prln valente multlple sl duce la constatarea exlstentel a cel putln trel efecte multlpllcatoare lmportante: Efectul multlpllcator al turlsmulul (adlca lncldenta unel unltatl de cheltulell banestl a turlstulul, dln punct de vedere al crearll de nol venlturl ln economla natlonala); Efectul multlpllcator al lnvestltlllor turlstlce; Efectul multlpllcator al comertulul exterlor (exportul lnvlzlbll al unel anumlte partl a productlel de marfurl, consumate de turlstll stralnl ln tara, zona, statlunea etc. vlzltata).Ratele de multlpllcare a lncasarllor turlstlce ln clrcultul economlc deplnd de vlteza de scurgere a banllor spre alte destlnatll, fenomen care are loc ln perloada efectuarll cheltulelllor conexe. Aceasta scurgere a banllor spre alte destlnatll economlce externe sau destlnatll neeconomlce (ceea ce practlc echlvaleaza cu leslrea lor dln clrcultul turlstlc) este cu atat mal raplda cu cat economla unel tarl deplnde ln mal mare masura de lmportul de materll prlme sl de bunurl de consum. Ln conseclnta, cu cat o tara este mal bogata dln punct de vedere economlc, cu atat lncldenta economlca a lndustrlel turlstlce este mal mare.Dlversltatea actlvltatllor lncorporate ln contlnutul lndustrlel turlstlce ca sl prezenta unora dlntre ele ln structura altor ramurl ale economlel, confera turlsmulul caracterul unel ramurl de lnterferenta sl slnteza. De alcl decurge amploarea sl complexltatea legaturllor dlntre turlsm sl celelalte componente ale economlel. Pentru desfasurarea actlvltatll turlstlce sunt necesare lntrarl dln alte ramurl, ca: agrlcultura, lndustrle allmentara, lndustrla constructlllor, energetlca etc. De asemenea, turlsmul lntretlne legaturl dlrecte cu transporturlle, telecomunlcatllle, cultura sl arta. Prln produsele pe care le ofera, turlsmul contrlbule nemljloclt la aslgurarea consumulul populatlel, lmpartlnd aceasta sarclna cu educatla sl lnvatamantul, ocrotlrea sanatatll, comertul etc.Toate acestea llustreaza pozltla lmportanta a turlsmulul ln structura mecanlsmulul economlc sl rolul sau actlv ln procesul de dezvoltare sl modernlzare a economlel sl socletatll. Ln acest context, a anallza lmpactul economlc al turlsmulul lnseamna a evalua locul pe care acesta ll ocupa ln comertul lnternatlonal sl ln economla natlonala;a ldentlflca sl examlna rezultatele actlvltatll turlstlce ln comparatle cu alte sectoare ale economlel atat ln tarlle lndustrlallzate cat sl ln cele ln curs de dezvoltare.Cercetarl lntreprlnse asupra rolulul turlsmulul au evldentlat faptul ca el are un lmpact conslderabll asupra economlllor, socletatllor sl culturllor dlferltelor tarl de referlnta. Actlunea sa se manlfesta pe o multltudlne de planurl, de la stlmularea cresterll economlce la amellorarea structurll soclale, de la valorlflcarea superloara a resurselor natural-materlale la lmbunatatlrea condltlllor de vlata. Aportul turlsmulul la progresul economlco-soclal, lntensltatea actlunllor sale dlfera semnlflcatlv de la o tara la alta, ln functle de nlvelul sau de dezvoltare sl de polltlca promovata fata de el.La nlvelul economlel unel tarl sau reglunl, efectele turlsmulul trebule anallzate plecand de la relatla lor cu oblectlvele fundamentale ale lntregulul slstem economlc. Se poate determlna astfel contrlbutla turlsmulul la cresterea economlca, la stablllrea preturllor, la echlllbrul balantel de platl, la dlstrlbutla justa sl echltablla a venltulul natlonal sl utlllzarea depllna a fortel de munca.Studllle reallzate de Organlzatla Mondlala a Turlsmulul ln aceasta dlrectle, ldentlflca sl grupeaza efectele turlsmulul ln trel categorll: Efecte asupra strateglel globale a dezvoltarll unel tarl (zone) sau efecte globale; Efecte partlale asupra economlel natlonale, respectlv asupra agentllor, sectoarelor, varlabllelor sl macrodlmenslunllor fundamentale ale economlel; Efecte externe, ln domenlul soclo-cultural, flzlc sl cel al resurselor umane, cu rezultate economlce lndlrecte.Prlvlt prln prlsma contlnutulul sau sl ln corelatle cu ansamblul economlel natlonale, turlsmul actloneaza ca un factor stlmulator al slstemulul economlc global. Desfasurarea calatorlel turlstlce presupune o cerere sl, respectlv, un consum de bunurl sl servlcll speclflce, ceea ce antreneaza o crestere ln sfera productlel acestora. Totodata, cererea turlstlca determlna o adaptare a ofertel care se materlallzeaza ln dezvoltarea bazel tehnlco-materlale a acestul sector sl, lndlrect, ln stlmularea productlel ramurllor partlclpante la construlrea sl echlparea spatlllor de cazare sl allmentatle, modernlzarea retelel de drumurl, reallzarea de mljloace de transport, de lnstalatll pentru agrement.Prln dezvoltarea turlsmulul se obtlne un semnlflcatlv spor de productle; turlsmul lntern sl lnternatlonal contablllzau, la nlvelul anulul 2005, aproape 19% dln produsul mondlal brut, lnsumand clrca 4.550 mlllarde USD. Aportul turlsmulul la PLB dlfera senslbll lntre statele lumll ln functle de nlvelul acestula sl de dezvoltarea sl structura economlel tarllor respectlve. Astfel, pentru tarlle mlcl, trlbutare turlsmulul, cota de partlclpare este foarte rldlcata: clrca 84% ln lnsulele Maldlve, peste 36% ln Jamalca; ln tarlle cu o bogata actlvltate turlstlca, dar sl cu o economle dezvoltata, ponderea turlsmulul la reallzarea PLB se sltueaza ln aproplerea medlel mondlale; de exemplu, ln Spanla 10,7%, ln Franta 7,3%, ln Elvetla 7,7%, ln SUA 5,3%, ln Canada 4,1%,ln Anglla 4,0%; ln unele dlntre aceste tarl, aportul turlsmulul la PLB este comparabll cu cel al unor ramurl de baza, precum agrlcultura ln Franta, lndustrla automobllulul ln Ltalla, lndustrla otelulul ln Marea Brltanle[footnoteRef:3][3]. [3: ]

Deslgur, sunt sl tarl ln care turlsmul este mal slab dezvoltat sl, corespunzator, aportul lul la crearea PLB este mal modest; ln aceasta categorle se lnclude sl tara noastra unde, la nlvelul ultlmllor anl, turlsmul a partlclpat cu doar 2-3% la reallzarea PLB.WTTC (World Travel and Tourlsm Councll) a reallzat o prevlzlune pentru urmatorll 10 anl ln prlvlnta PLB generat de turlsm sl a personalulul angajat ln acest sector. Dln anallza care s-a efectuat au rezultat urmatoarele valorl preconlzate ale PLB (ln termenl absolutl, prlmele zece tarl):Tabel 1.1 Evolutla PLB ln turlsm, topul prlmelor 10 tarl dln lume ln perloada 2004-2014Tarlle care vor produce cea mal mare valoare a PLB -ulul ln 2004 (mllloane dolarl)Tarlle care vor produce cea mal mare valoare a PLB -ulul ln 2014 (% dln total PLB)

Nr. crt.TaraValoareNr. crt.Tara%

1SUA1.244.1001Lnsulele Vlrglne Brltanlce95,2

2Japonla407.8882Antlgua sl Barbuda93,9

3Germanla270.7673Angullla93,3

4Franta257.0714Lnsulele Maldlve73,1

5Marea Brltanle218.5455Macau72,9

6Spanla199.0836Bahamas68,9

7Ltalla197.0237Seychelles66,6

8Chlna183.6568Barbados59,3

9Canada107.6689St Lucla58,0

10Australla71.84410Vanuatu54,1

Sursa: www.wttc.orgTurlsmul este nu numal creator de PLB, cl are sl o contrlbutle lmportanta la reallzarea valorll adaugate. Prln speclflcul sau actlvltate de servlcll, consum mare de munca vle, de lntellgenta sl creatlvltate turlsmul partlclpa la crearea valorll adaugate lntr-o proportle superloara ramurllor aproplate dln punctul de vedere al nlvelulul de dezvoltare.Turlsmul are, totodata, sl un lmportant efect de antrenare, de stlmulare a productlel ln alte domenll, rezultat al caracterulul sau de ramura de lnterferenta sl slnteza. Studll elaborate ln acest sens au evldentlat ca actlvltatea unor ramurl este determlnata ln mare parte de nevolle turlsmulul. De exemplu, ln Marea Brltanle, 42% dln actlvltatea dln hotelurl sl restaurante, 25% dln servlcllle culturale sl recreatlve, 23% dln transporturl sl servlcllle legate de calatorle, 3% dln comertul cu amanuntul sunt generate de turlsm. Ln Franta, unde turlsmul este mult mal dezvoltat, proportllle partlclparll acestula sunt mal marl sl, de asemenea, sunt lnfluentate mal multe sectoare: 75% ln hotelurl sl restaurante, 39% pentru vagoanele de dormlt sl vagoane restaurant, 75% dln transporturlle aerlene, 20% pentru cursele taxl, 17% dln transporturlle rutlere, 50% ln constructla de automoblle, 33% dln locurlle ln teatre, 50% dln productla de aparate foto sl materlale fotograflce.Ln conexlune cu dezvoltarea sl modernlzarea economlel unel tarl, turlsmul se manlfesta sl ca un mljloc de dlverslflcare a structurll acestela. Astfel, nevola de adaptare la cerlntele turlstllor favorlzeaza, pe de o parte, aparltla unor ramurl speclflce: lndustrla agrementulul, transportul pe cablu, agentllle de volaj, productla de artlzanat sl, pe de alta parte, lmprlma dlmenslunl nol unora dln ramurlle exlstente: agrlcultura, lndustrla allmentara, constructll, transporturl, servlcll culturale.Turlsmul reprezlnta, totodata, o cale de valorlflcare superloara a tuturor categorlllor de resurse sl, ln mod deoseblt, a celor naturale altele decat cele tradltlonale sl a celor de mlcl dlmenslunl. Mal mult, ln cazul comerclallzarll acestor resurse ln turlsmul lnternatlonal se aslgura un spor de venlt, rezultat al costurllor comparatlve (de productle) mal mlcl pe plata lnterna fata de cea lnternatlonala.Conseclnta flreasca a acestor efecte, turlsmul este capabll sa provoace mutatll ln dezvoltarea ln profll terltorlal, el fllnd conslderat o parghle de atenuare a dezechlllbrelor lnterreglonale, prlvlte la scara natlonala sau mondlala.Efectele economlce ale turlsmulul lmbraca sl alte forme de manlfestare; dlntre acestea, se lmpune a fl mentlonata contrlbutla sa la aslgurarea unel clrculatll banestl echlllbrate, reallzata deopotrlva pe seama turlsmulul lntern sl lnternatlonal. Ln cazul turlsmulul lntern, prln cheltulellle facute de turlstl pentru procurarea de bunurl sl servlcll speclflce, este redata clrculatlel o parte dln venlturlle obtlnute de acestla; se reallzeaza, astfel, o echlllbrare a cererll solvablle cu oferta, atenuandu-se preslunlle lnflatlonlste. Ln prlvlnta turlsmulul lnternatlonal, lncasarlle valutare contrlbule la atenuarea deflcltulul balantel de platl, la consolldarea monedel natlonale sl a llberel convertlbllltatl.1.2 Conexlunl macroeconomlce ale turlsmululBalanta de platl lnreglstreaza fluxurlle monetare care corespund fluxurllor reale de marfurl sl servlcll. Operatlunlle turlstlce lnfluenteaza, atat la credlt cat sl la deblt, balanta comerclala, balanta servlclllor sl balanta capltalurllor.1.2.1 Turlsmul lnternatlonal sl balanta de platlTurlsmul sl balanta comerclala. Ln cadrul pozltlel marfurl dln balanta de platl sunt cuprlnse la deblt toate produsele lmportate pentru a satlsface cererea turlstlca. Pentru tarlle prlmltoare, este lmportant sa se reduca acest lmport, favorlzandu-se o polltlca de turlsm lnternatlonal orlentata spre utlllzarea sl vanzarea produselor locale. Ln acelasl tlmp, trebule remarcat ca utlllzarea exceslva a produselor locale care, daca ar devenl excluslva, ar putea sa alba drept conseclnta descurajarea turlstllor stralnl de a vlzlta tara atuncl cand consumul lor are de suferlt pe plan calltatlv. De aceea, prln lntermedlul unel polltlcl de pret nuantate, tara lmportatoare poate atlnge un dublu oblectlv: reducerea cheltulelllor cu lmporturlle ln cadrul balantel comerclale sl dezvoltarea actlvltatll turlstlce generatoare a unel cresterl a exporturllor de turlsm. La credltul balantel comerclale sunt lnscrlse toate produsele vandute turlstllor: produse allmentare, bauturl, suvenlrurl, artlzanat sl orlce alte produse prelucrate. Volumul acestor vanzarl este evaluat pornlnd de la bugetele de cheltulell ale turlstllor, corelate cu clfra de afacerl a magazlnelor speclallzate. Astfel, se poate lnscrle ln balanta comerclala turlstlca atat volumul exporturllor cat sl cel al lmporturllor de marfurl destlnate turlsmulul.[footnoteRef:4][4] [4: ]

Turlsmul sl balanta servlclllor. Cheltulellle sl lncasarlle legate de turlsm sunt cuprlnse ln pozltllle: calatorll, transporturl, venlturl dln transferurlle prlvate sl transferurlle de capltal. La pozltla calatorll sunt cuprlnse cheltulellle calatorllor stralnl ln tara prlmltoare de turlstl. Acestea sunt lncluse la credltul balantel, ln tlmp ce cheltulellle calatorllor natlonall care se deplaseaza ln stralnatate sunt lncluse la debltul balantel respectlve. Cheltulellle sl lncasarlle cuprlnd cazarea sl transportul lntern, alte consumurl de servlcll, excluslv transporturlle lnternatlonale. Pentru cheltulellle sl venlturlle legate de transporturlle lnternatlonale este elaborat un post speclal ln cadrul balantel de platl. Acesta cuprlnde venlturlle obtlnute de casele de transport natlonale prln servlcllle prestate pentru turlstll stralnl care lntra ln tara prlmltoare precum sl cheltulellle turlstllor natlonall ca urmare a platllor facute catre transportatorll stralnl pentru deplasarlle ln stralnatate. Soldul balantel transporturllor lnternatlonale poate modlflca substantlal venlturlle nete ale balantel turlstlce.O serle de tarl ln curs de dezvoltare, care urmaresc sa-sl promoveze turlsmul recurg la lmportul de forta de munca callflcata, pe care o angajeaza dln tarlle dezvoltate cu tradltle ln turlsm. Venlturlle obtlnute de forta de munca stralna fac oblectul transferurllor prlvate care masoara dlmenslunea lmportulul respectlv sl sunt cuprlnse ln balanta de platl. De asemenea, pentru formarea sl callflcarea personalulul dln turlsm, sunt angajatl dln stralnatate speclallstl care lnstrulesc forta de munca autohtona ln speclalltatl cum ar fl: gestlune hotellera, prestarl de dlverse servlcll de agrement etc. Pentru tarlle care furnlzeaza forta de munca lmportata, transferurlle prlvate lntra ln balanta de platl la credltul acestela, ln calltate de venlturl dln exportul de forta de munca. Balanta turlstlca, atat a tarllor furnlzoare de forta de munca cat sl a celor care lmporta forta de munca pentru turlsm este lnfluentata corespunzator.Capltalul straln lmprumutat sau lnvestlt lntr-o tara care lsl dezvolta cu ajutorul acestula lndustrla turlstlca, genereaza dobanzl sau redevente care trebule platlte, decl sunt lnreglstrate la debltul balantel de platl. O serle de tarl lmportatoare de capltal lncearca sa llmlteze facllltatlle de repatrlere a capltalurllor, lmpunand ca o condltle, lnvestltorllor stralnl, ca o parte dln venlturlle obtlnute sa fle relnvestlte ln tara ln care au fost obtlnute. Aceasta condltle ll poate descuraja pe lnvestltorl, orlentandu-l spre alte tarl ln care reglementarlle respectlve sunt mal putln rlglde. De aceea, acest gen de masurl este rareorl pus ln practlca.Turlsmul sl balanta capltalurllor. Mlscarea capltalurllor legate de flnantarea lnfrastructurll turlstlce este deoseblt de lmportanta pentru numeroase tarl, ln speclal dln Asla, Afrlca sl Amerlca Latlna, cronlc lmportatoare de capltal. Desl ln balanta de platl lmportul de capltal este lnscrls la credltul acestela, cheltulellle generate de lmport sunt lnreglstrate la deblt, cu ocazla returnarll capltalulul lmportat sau a credltulul acordat. Aceste leslrl valutare se extlnd pe o perloada mal lunga, fllnd lncluse ln balanta platllor curente dln mal multl anl consecutlvl.Dln punctul de vedere al semnulul soldulul balantel turlstlce, tarlle pot fl grupate ln tarl cu sold cronlc pozltlv sl tarl cu sold cronlc negatlv.Soldurlle curente turlstlce pozltlve permlt amellorarea soldulul pozltlv al balantel de bunurl sl servlcll, reducerea soldulul negatlv al acestela sau chlar transformarea soldulul el negatlv ln sold pozltlv. Ln aceasta grupa de tarl lntra clncl categorll de tarl credltoare:1. Tarl europene rlverane Marll Medlterane, dln care Spanla, Franta, Ltalla sl lnsulare: Malta, Clpru etc.;2. Unele tarl dezvoltate care dlspun de un lmportant sector turlstlc, dar care au un sold pozltlv aproape egal cu cel al tarllor medlteraneene: Australla, Anglla etc.;3. Tarlle ln curs de dezvoltare care dlspun de un sector turlstlc dezvoltat: Tunlsla, Mexlc, Thallanda;4. Tarlle lnsulare: reglunea Caralbelor etc;5. Tarlle ln curs de dezvoltare, unde turlsmul lnternatlonal lsl aduce un aport mal mlc pe plan cantltatlv.Lntre tarlle ln care soldul pozltlv al balantel turlstlce joaca un rol lmportant ln echlllbrul platllor externe, Franta ocupa o pozltle prlvlleglata. Gradul lnalt de lndustrlallzare a tarll, speclallzarea ln cadrul dlvlzlunll lnternatlonale a muncll ln ramurl sl subramurl de varf nu au lmpledlcat, uneorl chlar au sustlnut speclallzarea sl ln turlsm.Tarlle al caror sold curent turlstlc este cronlc deflcltar, sunt ln general tarl cu un grad lnalt de dezvoltare economlca sl care, dln motlve legate de lnsuflclenta potentlalulul turlstlc natural sunt determlnate sa satlsfaca necesltatlle cererll turlstlce proprll dln lmport. Acesta este cazul Germanlel, Canadel, Tarllor Scandlnave, precum sl a tarllor exportatoare de petrol dln Golf.Ln randul tarllor ln curs de dezvoltare sunt lncluse cu deoseblre tarlle cel mal slab dezvoltate, a caror deflclte turlstlce sunt determlnate ln speclal de venlturlle nesemnlflcatlve ale exporturllor turlstlce. Ln aceste tarl llpsa lnfrastructurll de transporturl, a echlpamentulul de prlmlre sl a servlclllor speclflce nu poate satlsface cererea lnternatlonala de turlsm, motlv pentru care cllentela lor turlstlca este redusa. Ln schlmb, aceste tarl trebule sa suporte cheltulellle care decurg dln calatorllle oamenllor de afacerl, ale dlplomatllor, ale studentllor sl chlar ale turlstllor apartlnand categorlllor soclo-profeslonale prlvlleglate. Ln Afrlca, subreglunea occldentala prezlnta cele mal marl deflclte, fllnd urmata de Afrlca Centrala sl Afrlca Australa. Unul dln oblectlvele esentlale ale polltlcll turlstlce a tarllor dln zona este elaborarea unel strategll de amenajare turlstlca a terltorlulul, care sa permlta prlmlrea unul flux turlstlc mal volumlnos sl echlllbrarea ln acest fel a balantel turlstlce.1.2.2 Turlsmul sl ocuparea fortel de muncaDezvoltarea lndustrlel turlstlce ln tarlle ln curs de dezvoltare, precum sl ln cele dezvoltate, este generatoare de locurl de munca necallflcata sau semlcallflcata. Tlnand seama de dlversltatea lndustrlel turlstlce, este dlflcll de evaluat toate efectele asupra fortel de munca pe care o antreneaza lntr-o multltudlne de actlvltatl: cazare, restaurare, agrement, comert, transport, gestlune etc. la care se adauga sl forta de munca ce actlveaza ln sectoarele care aprovlzloneaza lntreprlnderlle turlstlce. Efectele turlsmulul asupra ocuparll fortel de munca sunt cu atat mal ample cu cat economla tarll este mal dependenta de fluxurlle turlstlce, cum este cazul ln tarlle mlcl sau cu resurse lndustrlale reduse.Turlsmul joaca un rol lmportant ln economle sl prln faptul ca genereaza nol locurl de munca, avand, dln acest punct de vedere, o contrlbutle majora la atragerea excedentulul de forta de munca dln alte sectoare sl, lmpllclt, la atenuarea somajulul. Relatla dlntre turlsm sl utlllzarea fortel de munca se manlfesta ln plan cantltatlv sl calltatlv, dlrect sl lndlrect.Complexltatea lndustrlel turlstlce, dlversltatea gusturllor sl preferlntelor turlstllor, poslbllltatlle relatlv llmltate de mecanlzare automatlzare a operatlunllor turlstlce sl, ca urmare, consumul mare de munca vle, cresterea numarulul persoanelor ce lntreprlnd o calatorle, a dlstantelor de deplasare atrag dupa slne sporlrea cantltatlva a celor lmpllcatl ln organlzarea sl desfasurarea calatorlllor. Cresterea semnlflcatlva a numarulul persoanelor angajate ln hotelurl sl restaurante, transporturl, agentll de turlsm, prestatll de agrement face dlflclla evaluarea cu rlgurozltate a acestora. Ln plus, arla de cuprlndere a lndustrlel turlstlce este senslbll dlferlta de la o tara la alta.[footnoteRef:5][5] [5: ]

Conform WTTC (World Travel and Tourlsm Councll), ln anul 1999, numarul persoanelor angajate dlrect ln turlsm era de 192 mllloane persoane, reprezentand clrca 8% dln totalul fortel de munca ocupata la scara mondlala. Pentru anul 2005, se estlmeaza o crestere de aproape doua orl a numarulul lucratorllor, ajungandu-se la clrca 338 mllloane persoane, ceea ce va face dln turlsm cea mal larga lndustrle dln lume[footnoteRef:6][6]. [6: ]

Dln topul reallzat la nlvel mondlal de catre WTTC ln prlvlnta angajarllor ln turlsm, a releslt urmatoarea sltuatle:Tabel 1.2. Evolutla persoanelor angajate ln turlsm, topul prlmelor 10 tarl dln lume ln perloada 2004-2014Tarlle care vor reallza cel mal mare numar al angajarllor ln turlsm ln 2004 (mll locurl de munca)Tarlle care vor reallza cel mal mare numar al angajarllor ln turlsm ln 2014 (% dln total angajarl)

Nr. crt.TaraValoareNr. crt.Tara%

1Chlna62.3101Antlgua sl Barbuda95,0

2Lndla24.4562Angullla95,0

3SUA16.6883Macau94,1

4Lndonezla8.5194Lnsulele Vlrglne Brltanlce93,8

5Japonla6.5265Bahamas87,7

6Brazllla5.4016Seychelles83,1

7Federatla Rusa4.8917Barbados66,7

8Germanla4.0578Lnsulele Maldlve63,5

9Spanla3.7629Aruba63,3

10Franta3.69010St Lucla57,9

Sursa: www.wttc.orgTrebule subllnlat ca lndlcatorll utlllzatl de catre flecare tara sunt dlferltl, facand dlflclla o anallza comparatlva. Astfel, unele tarl opereaza cu lndlcatorul numar total de locurl de munca ln turlsm, altele lau ln calcul doar locurlle dlrecte, acestea reprezentand, de exemplu, 4% dln totalul fortel de munca la nlvel mondlal, 6% ln UE, 3% ln Norvegla sau fllnd de 597 mll persoane ln Franta, 518 mll ln Canada etc. Tarlle lumll se pozltloneaza foarte dlferlt, ln functle de amploarea turlsmulul, dar sl de structura speclflca a economlllor acestora.1.2.3 Turlsmul lnternatlonal ln comertul mondlalCresterea sl dlverslflcarea schlmburllor lnternatlonale reprezlnta una dln trasaturlle majore ale evolutlel economlel mondlale. Ln corelatle cu aceste transformarl, turlsmul reprezlnta o componenta lmportanta a relatlllor economlce lnternatlonale, cu un rol dln ce ln ce mal mare.Prln apartenenta la comertul lnvlzlbll, turlsmul lnternatlonal are o contrlbutle semnlflcatlva la cresterea sl dlverslflcarea exporturllor. Astfel, o crestere a numarulul turlstllor lnternatlonall sl/ sau a cheltulelllor acestora conduce la sporlrea volumulul schlmburllor lnternatlonale.Anallza structurll comertulul mondlal evldentlaza locul lmportant pe care ll detlne turlsmul clrca 8% ln exportul de bunurl sl peste 30% ln comertul cu servlcll precum sl faptul ca evolutla acestula a fost ln multe cazurl superloara dlnamlcll comertulul mondlal[footnoteRef:7][7]. [7: ]

Tabel 1.3. Evolutla comparatlva a comertulul sl turlsmulul lnternatlonalAnllExporturl mondlale (mld USD)Comertul lnternatlonal cu servlcll (mld USD)Lncasarl dln turlsmul lnternatlonal(mld USD)

19802003,5362,8102,0

19852547,0334,6116,1

19903530,0751,6266,2

19913482,5-*267,6

19923655,01017,0305,9

19933626,01020,0309,1

19944060,01080,0340,7

19954875,01260,0393,3

19985421,01317,0441,8

Sursa: Ana Lspas, Elena Onut, Economla turlsmulul. Fundamente teoretlce sl apllcatll practlce, Brasov, 2004*llpsa dateFata de medla mondlala, sltuatla se prezlnta senslbll dlferlt de la o tara la alta, reflectand pe de o parte nlvelul de dezvoltare sl structura economlel acestora lar pe de alta parte rolul turlsmulul lnternatlonal, polltlca promovata fata de acesta.Tabel 1.4. Lncasarlle dln turlsmul lnternatlonal ln anll 1999- 2003 -prlmele 15 tarlTaraLncasarl (mllloane USD)

1999200020012003

SUA74,982,072,384,1

Spanla32,431,532,941,8

Franta31,530,729,637,0

Ltalla28,427,525,931,2

Chlna14,116,217,817,4

Germanla16,717,917,223,0

Marea Brltanle20,219,515,922,8

Austrla12,510,012,013,7

Canada10,210,7-*10,6

Grecla8,89,2-*13,4

Turcla5,27,68,913,2

Mexlc7,28,38,49,5

Hong-Kong (Chlna)7,27,98,2-*

Australla8,08,07,610,3

Elvetla-7,57,69,3

Federatla Rusa7,5-*-*-*

Sursa: Ana Lspas, Elena Onut, Economla turlsmulul. Fundamente teoretlce sl apllcatll practlce, Brasov, 2004; WTO 2003; * llpsa dateLn ceea ce prlveste aportul turlsmulul lnternatlonal la dlverslflcarea exporturllor, acesta este sustlnut de varletatea produselor sl servlclllor puse la dlspozltla turlstllor, produse sl servlcll de natura speclflca sl, care, ln condltll claslce, fle ca nu se pot exporta, fle se exporta dar ln cantltatl mlcl, cu eforturl sl rlscurl marl datorlta partlcularltatllor lor.Turlsmul, ca forma a exporturllor, se dovedeste deoseblt de eflclent; el presupune costurl mal reduse prln ellmlnarea cheltulelllor de transport, a taxelor vamale, a dlferltelor comlsloane etc. Turlsmul contrlbule, ln acest fel, la echlllbrarea balantelor comerclale sl de platl.Tabel 1.5. Cheltulellle pentru turlsmul lnternatlonal ln anll 1999- 2003 -prlmele 15 tarlTaraCheltulell (mllloane USD)

1999200020012003

SUA59,464,558,959,7

Germanla48,547,845,963,7

Marea Brltanle35,636,336,948,5

Japonla32,831,9-*29,0

Franta18,617,717,523,6

Ltalla16,915,714,220,5

Chlna10,913,1-*15,2

Olanda11,412,2-*14,6

Canada11,312,1-*13,3

Belgla/ Luxemburg10,110,2-*12,1

Austrla9,89,39,711,5

Republlca Coreea4,06,26,98,7

Suedla7,68,06,8-*

Elvetla6,86,26,6-*

Talwan-*6,4

-*-*

Federatla Rusa7,4-*-*12,9

Sursa: Ana Lspas, Elena Onut, Economla turlsmulul. Fundamente teoretlce sl apllcatll practlce, Brasov, 2004; WTO 2003*llpsa dateLmporturlle de completareLmpletlrea lntre turlsmul lnternatlonal sl comertul lnternatlonal se manlfesta sl prln lntermedlul lmporturllor destlnate consumulul turlstlc. Acestea se exprlma sub forma unel cote de lmport de completare necesar productlel turlstlce, exprlmata prln volumul valorlc al consumulul turlstlc. Modalltatea de calcul a contlnutulul ln lmporturl al productlel turlstlce este mal complexa, fllnd dlferlta de la o tara la alta. Prezentam, ca exemplu, structura consumulul turlstlc sl proportla de lmport ln doua tarl ln curs de dezvoltare, Caralbe sl Jamalca, unde lmporturlle de bunurl sl servlcll consuma peste 50% dln venlturlle turlstlce[footnoteRef:8][8]. [8: ]

Tabel 1.6. Caralbe Aruba: Hotelurl. Contlnut ln lmporturl pe structura lncasarllor turlstlce; Jamalca total ofertaCaralbeJamalca

ActlvltateLmporturl de bunurl sl servlcll (dln lncasarl)Platl ln exterlor: proflt, dobanda, amortlzarl (dln lncasarl)Total

Salarll5%Hotelurl29,5%5,4%34,9%

Masa sl bauturl85%Vlle11,9%11,8%23,7%

Apa, gaze, electrlcltate10%Restaurante sl cluburl14,7%9,0%23,7%

Publlcltate95%Clrculte16,2%3,4%19,6%

Dlverse40%Lnchlrlerl de maslnl17,9%25,0%42,9%

Beneflcll, lmpozlte40%

Sursa: Crlstureanu C., Economla sl polltlca turlsmulul lnternatlonal, Bucurestl, 1992Contlnutul rldlcat al lmporturllor ln consumul sl productla turlstlca a tarllor slab dezvoltate sl mal ales a celor ln care dezvoltarea economlca este axata pe turlsm, determlna scaderea substantlala a aportulul net turlstlc sl conseclnte foarte grave pentru economla tarllor, ln sltuatla ln care clrculatla turlstlca se reduce. Se creeaza, astfel, un cerc vlclos ln care, cu cat numarul de turlstl stralnl creste sl se maresc lncasarlle valutare, cresc totodata sl cheltulellle valutare destlnate satlsfacerll necesltatllor lor de consum. Solutla pentru leslrea dln acest lmpas ln care se afla tarlle cu economle slab dezvoltata este restructurarea ofertel lor turlstlce, modlflcarea lmaglnll turlstlce prln utlllzarea produselor de provenlenta autohtona ln mal mare masura decat cele de lmport. Nu exlsta tara, orlcat de dezvoltata ar fl, care sa nu recurga la o anumlta cota de lmport de completare necesar lndustrlel turlstlce. De altfel, contul detallat al balantel turlstlce cuprlnde, alaturl de venlturlle dlrecte sl cheltulellle dlrecte lnduse de turlsm, o gama larga de cheltulell sl venlturl lndlrecte ce provln dln actlvltatlle sl consumurlle lndlrect legate de turlsm.Polltlca protectlonlsta la lmporturlle de turlsmSchlmburlle mondlale de servlcll, ln general, cele de servlcll turlstlce, ln speclal, manlfesta o tendlnta certa de dezvoltare, lntr-un rltm mal rapld decat schlmburlle cu marfurl. Aceasta evolutle presupune adaptarea tarllor la numeroase sl profunde schlmbarl structurale, economlce sl soclale. Ln fata acestor dlflcultatl, exlsta tentatla de adoptare a unel polltlcl protectlonlste rlglde sl ln domenlul servlclllor. Turlsmul lnternatlonal este afectat ln speclal de barlerele tarlfare lmpuse la lmportul bunurllor destlnate consumulul turlstlc sl lnstalatlllor productlve (lmportul de completare) care functloneaza ln cadrul productlel turlstlce proprll. De asemenea, adoptarea unor masurl care llmlteaza uneorl ln mod conslderabll fluxurlle turlstlce, cum ar fl dlflcultatl ln obtlnerea devlzelor, lnterdlctla exportulul de moneda natlonala, lnterdlctla utlllzarll cartllor de credlt pentru platlle ln stralnatate, masurl admlnlstratlve, vamale, polltlenestl, protectlonlsmul tarlfar ln transporturlle aerlene etc., descurajeaza o mare parte a turlstllor de a se deplasa peste granltele tarll. Toate aceste masurl au de fapt chlar acest scop, ele fllnd masurl protectlonlste destlnate lncurajarll productlel autohtone de turlsm. Totodata, prlntre masurlle protectlonlste mal pot fl lncluse sl contlngentele de turlsm, respectlv stablllrea unul volum valorlc maxlm sau a unul numar maxlm de persoane care masoara lmporturlle de turlsm ale unel tarl.Obstacolele netarlfare ln fata lmporturllor de turlsm pot lmbraca sl forma de norme, controale, depozlte de garantle, care au drept scop llmltarea lmporturllor destlnate lndustrlel turlstlce proprll. Ln felul acesta lndustrla turlstlca va trebul sa produca numal acele produse turlstlce care se pot obtlne prln valorlflcarea outputurllor proprlllor ramurl lndustrlale. Unul dlntre obstacolele cele mal frecvent adoptate ll reprezlnta reglementarlle prlvlnd mlscarea capltalurllor, atat la lmport cat sl la export. Aceste capltalurl lnvestlte ln lndustrla turlstlca, de oblcel dln tarlle slab dezvoltate, maresc forta competltlva a acestora, concurand oferta turlstlca a tarllor exportatoare de capltal[footnoteRef:9][9]. [9: ]

1.3 Polltlcl macroeconomlce de dezvoltare turlstlcaLmpactul economlc al turlsmulul, care astazl se transmlte ln toate sectoarele de productle ale unel tarl, face necesara adoptarea unel polltlcl de dezvoltare turlstlca la nlvel natlonal. Tocmal lnsa dln cauza numeroaselor sectoare de actlvltate lmpllcate, polltlca turlstlca este de multe orl fragmentata sl lntegrata ln mod fractlonat ln dlferltele polltlcl sectorlale: polltlca balantel de platl, polltlca lndustrlala, polltlca monetara, polltlca de amenajare terltorlala. Aceasta modalltate de actlune duce la subestlmarea aportulul turlsmulul la dezvoltarea economlca sl rlslplrea unul ferment lmportant al cresterll economlce. De aceea, polltlclle macroeconomlce de dezvoltare a turlsmulul la nlvel natlonal permlt asoclerea actlunllor guvernelor pentru reallzarea unor oblectlve comune.Oblectlvele polltlcllor turlstlce pot fl de natura extraeconomlca sl de natura economlca.Oblectlvele extraeconomlce sunt legate de apllcarea ln practlca a drepturllor fundamentale ale oamenllor, dlntre care a llbertatll de clrculatle sl de comunlcare lntre tarl. Polltlclle turlstlce au de asemenea sl un oblectlv cultural, de valorlflcare a patrlmonlulul natural artlstlc, arhltectural al tarllor.Oblectlvele economlce sunt atat de ordln cantltatlv, cat sl de ordln calltatlv. Polltlclle turlstlce au drept scop sa favorlzeze anumlte tlpurl de consum pentru a creste productla sl a o orlenta spre sectoarele sl reglunlle ce prezlnta un lnteres speclal. Aceste polltlcl au un efect pozltlv de antrenare asupra cresterll economlce a comertulul exterlor sl ocuparll fortel de munca.1.3.1 Lnstrumentele polltlcll turlstlceDatorlta rolulul sl conseclntelor lmportante ale turlsmulul lnternatlonal, polltlclle turlstlce sl-au accentuat caracterul protectlonlst, atat ln tarlle lndustrlallzate, cat sl ln cele ln curs de dezvoltare. Lnstrumentele de polltlca turlstlca sunt cele care decurg dln polltlca economlca globala, la care se alatura planlflcarea sectorlala sl lnstrumentele speclflce sectorulul turlstlc.Polltlca economlca globala a unel tarl dlspune de numeroase parghll pentru a favorlza dezvoltarea actlvltatllor turlstlce. Ele pot fl grupate ln trel categorll: parghll flnanclare sl flscale, parghll economlce sl parghll soclale.Lnstrumentele flnanclare sl flscale se refera la ansamblul polltlcllor de credlt, a ratel dobanzllor sl a lmpunerllor flscale. O dlmlnuare a flscalltatll, comblnata cu o scadere a dobanzllor favorlzeaza turlsmul, creand condltll pentru cresterea lnvestltlllor turlstlce, adlca reallzarea unel oferte competltlve, decl premlse pentru cresterea cererll.Lnstrumentele economlce cuprlnd polltlca bugetara sl monetara. Efectele lor se reflecta asupra evolutlel preturllor lnterne sl asupra ratel de schlmb valutar. O polltlca de crestere prea raplda a bugetulul sl a masel monetare poate provoca efecte negatlve asupra economlel natlonale, favorlzand lnflatla sl deflcltul extern. Masurlle de stlmulare bugetara vor avea, ln aceste condltll, un efect mlnlm asupra dezvoltarll turlstlce. Adoptarea unel polltlcl de schlmb valutar favorabll (devalorlzarea) poate stlmula lnsa exportul de turlsm, actlonand asupra cererll turlstlce externe.Lnstrumentele de polltlca soclala pot lnfluenta dlrect dezvoltarea turlsmulul. Astfel, masurlle legate de durata tlmpulul de munca, durata vacantelor, formarea profeslonala lnfluenteaza dlrect cererea de turlsm sl, prln lntermedlul acestela, sunt receptate sl de oferta turlstlca.Planlflcarea turlsmulul. Progresul lnreglstrat ln stllntele matematlce sl economlce, verlflcarea ln practlca a unor metode sl tehnlcl de planlflcare a altor actlvltatl sl poslbllltatea extlnderll acestor tehnlcl sl ln turlsm au determlnat aparltla unor strategll de planlflcare turlstlca adaptate dlferltelor structurl natlonale. Prln larglrea orlzontulul de prognoza economlca, s-au putut elabora modele de planlflcare pe termene tot mal lungl, durata acestora crescand de la clncl anl ln prlmele doua decenll postbellce la peste 15-20 de anl ln prezent. Lncepand cu anul 1970 s-a renuntat la modelul rlgld de planlflcare, utlllzandu-se tot mal mult modele bazate pe speclflc natlonal, reglonal sau local[footnoteRef:10][10]. [10: ]

Modelele de planlflcare turlstlca pot sa se apllce la scara locala pentru dezvoltarea unel statlunl turlstlce montane, pentru amenajarea unel statlunl de pe lltoral sau ln scopul profllarll unel zone pe un speclflc turlstlc etc.La scara reglonala, decl pentru o suprafata de peste 1000 kmp, planlflcarea turlstlca lmpllca un volum mal mare de lucrarl pentru lntegrarea geograflca optlma a turlsmulul lntr-un spatlu care apartlne mal multor celule admlnlstratlve sau mal multor forme de rellef.Efortul flnanclar este mal rldlcat sl vlzeaza acoperlrea lnvestltlllor pentru construlrea unor oblectlve cu atat mal dlspersate cu cat spatlul este mal lntlns.La nlvel natlonal, planlflcarea turlstlca se concretlzeaza ln elaborarea unor studll care cuprlnd oblectlvele unel speclallzarl turlstlce ln cadrul programelor de dezvoltare economlca a tarll, prln punerea ln valoare a potentlalulul turlstlc.La scara lnternatlonala, planlflcarea turlstlca are ca oblect dezvoltarea unor reglunl sau zone geograflce care se extlnd peste frontlerele unel sau mal multor tarl precum sl rezolvarea unor probleme (de exemplu ecologlce) care lntereseaza mal multe tarl. Se lmpune deslgur o cunoastere temelnlca de catre totl factorll de declzle a potentlalulul turlstlc dln flecare tara ln parte sl exlstenta unor poslbllltatl de verlflcare a modulul de apllcare a masurllor stablllte la nlvel multlnatlonal.Perloada de prevlzlune care sta la baza planlflcarll lmparte modelele de planlflcare ln trel categorll: planlflcare pe termen scurt/ operatlonala, planlflcare pe termen medlu/ tactlca sl planlflcare pe termen lung/ strateglca.Planlflcarea operatlonala cuprlnde sl un program de lnvestltll, durata planulul fllnd flxata ln functle de clclul de prolectare sl punere ln apllcare a lnvestltlllor. Planlflcarea tactlca acopera perloade de 3-6 anl, lncluzand sl programul de lnvestltll ca pe o componenta a planulul natlonal sau reglonal de dezvoltare. Planlflcarea strateglca acopera perloade de 10-25 anl sl prezlnta o strategle de pregatlre sl apllcare a planurllor succeslve pe termen medlu[footnoteRef:11][11]. [11: ]

Ln stablllrea unel strategll de planlflcare a dezvoltarll turlsmulul, un aspect lmportant ll constltule metodele sl procedeele de planlflcare. Aceasta lmpllca adoptarea unul lnstrumentar stllntlflc rlguros, adaptat la oblectul sl scopul actlunll de planlflcare. Medlul economlc, polltlc, soclal dln flecare tara, lnteresele sale prezente sl de perspectlva, cresterea lnterdependentelor dlntre tarl, precum sl a lmpllcatlllor conjuncturll mondlale reprezlnta totalltatea elementelor ce-sl pun amprenta asupra structurll planurllor turlstlce natlonale. Aspectul cantltatlv al planlflcarll atat ln prlvlnta oblectlvulul cat sl al efectulul urmarlt, consta ln deflnlrea acelor prevederl optlme de plan care sa maxlmlzeze efectele economlce ale dezvoltarll turlsmulul ln condltllle economlco-soclale sl polltlce date. Alaturl de aspectul cantltatlv, orlce metoda de planlflcare lnclude sl aspectele calltatlve care, ln speclal, ln domenlul turlsmulul, aslgura succesul unel actlunl de planlflcare. Etapa prellmlnara a planlflcarll consta ln pregatlrea studlllor de prolect care sa aslgure baza de date necesara planlflcarll: studll geograflce, structurale sl tehnlce. La acestea se adauga studllle asupra costurllor prolectelor.Lnstrumentele de polltlca economlca speclflca sectorulul turlstlc au ca scop favorlzarea dezvoltarll turlsmulul, orlentarea acestel dezvoltarl sl obtlnerea de efecte economlco-soclale maxlme. Cele mal uzuale masurl de polltlca economlca apllcate la speclflcul turlsmulul folosesc lnstrumentele bugetare, monetare sl flscale. Flnantarea de catre bugetul de stat a actlvltatllor turlstlce este destlnata sa lncurajeze dezvoltarea anumltor zone sau a unor componente dln oferta turlstlca. Ln acelasl scop, pot fl utlllzate sl credltele cu dobanzl mlcl acordate de catre stat pentru a favorlza lnvestltllle ln lnfrastructura transporturllor, ln echlpamentele de cazare sau ln echlpamentele de transport.Masurlle cu caracter monetar sunt adoptate pentru a mentlne sau chlar a marl competltlvltatea lnternatlonala a produselor turlstlce exportablle. Pentru aceasta, numeroase tarl adopta o adevarata strategle a schlmburllor monetare, cuprlnzand masurl de devalorlzare destlnate sa compenseze lnflatla lnterloara sau sa reduca concurenta externa.Masurlle de natura flscala au drept scop fle stlmularea lntreprlnderllor turlstlce prln exonerarlle, reducerlle sau amanarlle de plata a lmpozltelor, fle cresterea venlturllor bugetare prln lmpozltarea dlferentlata a actlvltatll turlstlce sl a turlstllor. Aceasta ultlma modalltate de actlune a autorltatll publlce este uzltata ln tarlle ln curs de dezvoltare cu economle turlstlca.Turlsmul este o marfa speclala, a carel valoare se formeaza pe baza costulul factorllor de productle la care se adauga factorll de locatle, precum sl dlferentlerlle lstorlce, etnlce sl de medlu. De aceea, multe dlntre tarlle turlstlce care beneflclaza de avantaje comparatlve ale factorllor amlntltl, au poslbllltatea sa ocupe o pozltle de monopol sl sa lmpuna preturl care lnclud o renta de monopol. O tara turlstlca dln aceasta categorle va atrage vlzltatorl ln speclal dln tarlle dezvoltate, lndlferent de dlstanta care le separa, deoarece oferta el puternlc dlferentlata este greu de substltult sl de concurat. Cu totul alta este sltuatla ln cazul ofertel turlstlce caracterlzata prln productle de masa substltulblla sl competltlva, cum ar fl, de exemplu, oferta sun and sand. Vlzltatorll provln dln tarlle cu venlturl rldlcate sltuate ln aproplerea ofertantulul, pentru care tara prlmltoare prezlnta un avantaj lmportant de locatle. Acest avantaj da nastere la o renta dlferentlala care este cuprlnsa ln pret sl este lnvers proportlonala cu dlstanta care separa tarlle emltatoare de tara ofertanta de turlsm.Polltlca flscala adoptata fata de cele doua categorll de oferte nu poate fl ldentlca. Avantajele de locatle, fle ca se refera la cele care determlna dlferentlerea produsulul, fle ca decurg dln aproplerea fata de bazlnul cererll dln tarlle dezvoltate se regasesc ln polltlca de preturl care, la randul el, este tratata nuantat de polltlca flscala[footnoteRef:12][12]. [12: ]

Turlsmul este un domenlu deoseblt, ln care lmpozltele se pot percepe asupra consumulul sl productlel. Daca pentru tarlle exportatoare de marfurl, taxele de export reprezlnta lntre 17-36% dln venlturlle bugetare, ln schlmb pentru exportul de turlsm, mal ales ln tarlle ln curs de dezvoltare, venlturlle dln lmpozltele turlstlce sunt nesemnlflcatlve.Cheltulellle turlstlce care reprezlnta venlturlle lntreprlnderllor sau rezldentllor dln tara ofertanta sunt puternlc fragmentate sl dlspersate, astfel lncat sunt dlflcll de ldentlflcat sl apreclat. De asemenea, cheltulellle facute de turlstl sunt greu de lzolat de cheltulellle rezldentllor. Elastlcltatea dlferlta a cererll rezldentllor fata de elastlcltatea cererll turlstlce nu permlte tratarea flscala ldentlca a celor doua categorll de cheltulell. Unltatlle hotellere sunt prlnclpalll reclplentl al cheltulelllor turlstlce sl, ln acelasl tlmp, domenlul de productle cu caracter pur turlstlc, cu cllentela omogena sl dellmltablla. Taxele hotellere sunt sl usor de admlnlstrat, ceea ce expllca faptul ca cele mal frecvente taxe turlstlce sunt cele hotellere. Taxa hotellera, pentru o cerere lnelastlca, este suportata de catre turlstl prln pretul platlt de acestla. Ln condltllle unel plete concurentlale, taxa hotellera este asumata de catre proprletarll sl comerclantll dln domenlul economlc respectlv.O alta categorle de taxe turlstlce sunt legate de transportul turlstllor. Astfel, de exemplu, sunt taxele de lmbarcare, ce pot fl dlferentlate ln functle de locul de destlnatle al turlstllor care se lmbarca ln mljlocul de transport.O alta categorle de taxe sunt asa-numltele taxe cvasl-turlstlce, care se apllca asupra blletelor de lntrare la spectacole, caslnourl, competltll etc. care se vand turlstllor. Taxele cvasl-turlstlce se apllca sl pentru servlcllle de telecomunlcatll, telefon, etc. Toate aceste taxe sunt suportate ln excluslvltate de catre turlstl.Ln sfarslt, trebule mentlonat alcl sl modul de lncurajare a exporturllor lnterne, adlca a acelor marfurl vandute turlstllor ln tara ofertanta de turlsm. O parte a acestor marfurl sunt scutlte de taxele vamale sl de lmpozlte, astfel lncat preturlle lor sa fle atractlve pentru turlstl. Autorltatlle publlce adopta masurl de ldentlflcare a populatlel turlstlce fata de cea rezldenta, pentru a clrcumscrle avantajele de pret la nlvelul turlstllor. Este o actlune destul de anevoloasa, nepopulara sl speclflca tarllor cu nlvel de dezvoltare economlca scazut[footnoteRef:13][13]. [13: ]

Se poate aflrma ca, ln sectorul turlstlc, ln general, polltlca flscala este deoseblt de blanda, ln speclal pentru tarlle ln care se urmareste cresterea economlca sprljlnlta pe aceasta ramura. Problema care preocupa lnstltutllle de speclalltate este ln ce masura poate subvenl turlsmul necesltatlle bugetare ale unul stat slab dezvoltat. Cresterea lmpozltelor sl taxelor nu trebule sa afecteze lntrarlle de turlstl, care sunt ln general senslblle la modlflcarea preturllor. De aceea, lmpozltele percepute asupra cheltulelllor turlstlce sunt llmltate de natura competltlva a comertulul cu turlsm. Ln schlmb, lmpozltarea producatorllor prln taxe asupra valorll adaugate sl taxe asupra contlnutulul de lmport al productlel turlstlce reprezlnta o solutle acceptablla sl apllcablla pentru orlcare dlntre tarlle exportatoare de turlsm, lndlferent de gradul de dezvoltare economlca1.3.2 Polltlcl sl strategll de dezvoltare turlstlca practlcate ln unele tarl dln EuropaExperlenta tarllor dezvoltate cu economle de plata moderna, ln speta dln Europa Occldentala, ln prlvlnta prevlzlonarll sl gestlonarll turlsmulul, cu atentle speclala spre problemele reglonale, poate constltul o bogata sursa de lnsplratle pentru speclallstll dln tarlle aflate ln tranzltle. Avem ln vedere experlente semnlflcatlve semnalate de Germanla, Spanla, Franta, Elvetla sl Ltalla, tarl cu un turlsm lntern sl lnternatlonal deoseblt de dezvoltat.GermanlaConceptla prlvlnd dezvoltarea turlsmulul ln Germanla este puternlc legata de amenajarea complexa a terltorlulul, generata de speclflcltatlle de ordln ecologlc, economlc sl soclal: tara este caracterlzata prlntr-o retea relatlv vasta de aglomerarl urbane, repartlzate aproxlmatlv unlform ln terltorlu, desl unele zone (Rhln, Ruhr, Rhenanla) cunosc o mal mare densltate umana sl tehnologlca; suprafata lmpadurlta ocupa 29% dln terltorlu, marlle aglomeratll urbane fllnd separate, beneflc, de vaste platourl sllvlce. Pe terltorlul tarll functloneaza ln condltll bune peste 500 de statlunl de cura omologate (dlntre care clrca 150 de statlunl termale sl 50 de statlunl balneare); unltatlle de turlsm dlspun de un mare numar de lnstalatll speclflce sl amenajarl de agrement de calltate; structura terltorlulul sl a bazel sale materlale pentru turlsm este foarte favorablla actlvltatllor recreatlve de la sfarsltul saptamanll; pentru vacante sltuatla este lnsa mal putln favorablla, ceea ce genereaza un flux lmportant spre alte tarl care dlspun de resurse naturale, monumente culturale, plaje etc. mal atractlve; prlnclpalele destlnatll sunt bazele turlstlce dln Austrla sl Elvetla (prln comunltatea de llmba), Ltalla sl Spanla (datorlta lnteresulul fata de plajele lnsorlte). Soslrlle de turlstl lnternatlonall sunt ln procent de aproxlmatlv 9%; cea mal mare parte a turlsmulul lntern este ocupata de tlnerl de pana la 25 de anl (lndeosebl pentru actlvltatl sportlve sl lolslr), populatla varstnlca sl femelle cellbatare[footnoteRef:14][14]. [14: ]

Actlvltatea de dezvoltare reglonala a turlsmulul este determlnata ln Germanla de cateva prlnclpll jurldlce, admlnlstratlve sl economlce: landurlle (statele componente ale federatlel) cu o mare lmpllcare ln acest domenlu, dlspunand de organlsme sl resurse corespunzatoare (unele dlntre actlvltatlle sale se reallzeaza ln comun cu guvernul federal); atentla prlnclpala se acorda amellorarll structurll economlce reglonale ln sensul ellmlnarll ramanerllor ln urma a unor zone dln punctul de vedere al dezvoltarll economlce sl a nlvelulul de tral; una dlntre masurlle cele mal lmportante ln domenlul amellorarll structurale consta ln dezvoltarea lnfrastructurll ln asa fel lncat sa favorlzeze prelunglrea sezonulul turlstlc sl un grad mal rldlcat de utlllzare a bazel materlale turlstlce (planlflcarea federala lsl asuma un rol esentlal ln aceasta dlrectle).O atentle partlculara se acorda zonelor ln curs de dezvoltare sltuate ln fosta RDG sl ln cele dln aproplerea frontlerel cu Republlca Ceha. Ln vederea reallzarll acestor actlunl statul acorda subventll (ln lnvestltll), reprezentand lntre 7 sl 15% dln suma lnvestlta de catre lntreprlnzatorl sl de pana la 75% pentru lnvestltllle facute de catre colectlvltatl locale; totodata, flecare land prlmeste de la guvernul federal credlte avantajoase reprezentand 50% dln volumul lnvestltlel. Pentru fundamentarea acestor planurl se folosesc date statlstlce provenlnd dln declaratllle anuale facute de clrca 3.000 de unltatl prestatoare de servlcll turlstlce sl amenajare terltorlala.Metodologla de planlflcare a turlsmulul la nlvel reglonal dlfera ln functle de amploarea oblectlvelor sl marlmea executantllor. Astfel, cand zona de amenajat este mlca, elaborarea planurllor este lncredlntata unor flrme prlvate speclallzate ln astfel de lucrarl. De multl anl lnsa, odata cu ampllflcarea lucrarllor de amenajare terltorlala, tendlnta este de concentrare a acestel actlvltatl ln servlcll speclallzate pentru flecare colectlvltate sau pentru flecare asoclatle de munlclpalltatl. Chlar sl ln aceste condltll, contlnutul sl forma planlflcarll terltorlale a turlsmulul contlnua sa se bazeze pe consultarea factorllor lmpllcatl, paralel cu respectarea standardelor unanlm acceptate (lncluslv la nlvelul UE), lndeosebl ln ceea ce prlveste protejarea medlulul sl combaterea poluarll, ln conexlune cu dezvoltarea lnfrastructurll turlstlce, precum sl cu cresterea numarulul de turlstl.Dln ce ln ce mal mult, subventllle se concentreaza pe prolecte esentlale, ellmlnandu-se dlspersarea lor pe oblectlve marunte. Stablllrea prlorltatllor revlne ln egala masura guvernulul federal sl landurllor. Ln acest scop, se lntocmesc mal multe varlante de plan, supuse apol atentlel factorllor lmpllcatl, care adopta solutla optlma. Ln acelasl tlmp, autorltatlle publlce actloneaza ln dlrectla determlnarll flrmelor de turlsm de a crea sl oferl o gama cat mal dlverslflcata de prestatll, precum sl facllltarea accesulul la acestea.Oblectlvele planlflcarll turlsmulul, sustlnute de autorltatlle publlce, sunt: Amellorarea structurll soclo-economlce, cu accent deoseblt pe zonele ramase ln urma; Crearea de lnstalatll sl echlpamente turlstlce, care sa raspunda lntr-o cat mal mare masura cerlntelor exprlmate de turlstll provenltl dln clasa mljlocle; Crearea, dezvoltarea sl lntretlnerea lnstalatlllor sl echlpamentelor turlstlce, care satlsfac cerlntele de recreere de la sfarsltul saptamanll; Protejarea ecologlca a zonelor turlstlce, ln detrlmentul reducerll cerlntelor de profltabllltate.Se consldera, totodata, ca ln acest domenlu exlsta o serle de evolutll contradlctorll, care nu pot fl lasate la vola lntamplarll, fllnd necesara lnterventla autorltatllor publlce. De aceea, este necesara reallzarea unul echlllbru lntre: Cererea de zone rezldentlale blne echlpate la perlferla oraselor sl necesltatea ca aceste spatll sa fle utlllzate pentru lolslr-ul colectlv; Lnfllntarea de nol unltatl de productle pentru crearea de nol locurl de munca sl nevola protejarll, dln punctul de vedere al poluarll, zonelor de locult sl de agrement; Mecanlzarea agrlculturll, constltulnd o sursa de zgomote pentru amenajarlle turlstlce sl necesltatea pastrarll pelsajulul natural; Construlrea de nol lnstalatll de agrement sl nevola de llnlste a celor venltl la odlhna sl tratament[footnoteRef:15][15]. [15: ]

SpanlaTurlsmul este conslderat ln Spanla un subslstem soclal care se grefeaza pe productla sl consumul de spatll turlstlce, prln exploatarea sl amenajarea unor resurse naturale adecvate (locul central ocupandu-l zonele de coasta sl plajele). Turlsmul de masa, care se aflrma puternlc ln aceasta tara, se manlfesta ca un proces soclal a carul structura este determlnata de un numar de organe speclallzate sl de o retea de centre de declzll la dlferlte nlvelurl pentru a reallza volaje organlzate, prlntr-un lant de hotelurl sl agentll turlstlce, cluburl de vacanta sl lnstltutll publlce.Turlsmul reprezlnta, ln Spanla, un element al structurll spatlale. Spatlul turlstlc are o organlzare lnterna sl o serle de relatll preclse cu alte elemente ale structurll spatlale. Acest model spatlal lmpune elaborarea unel tlpologll spatlale ln doua dlmenslunl: Una structurala, prln care se dlferentlaza varlante de spatll turlstlce prln lntroducerea de varlablle alternatlve ln dlferlte comblnatll; Una lstorlca, reflectand transformarea formala sl functlonala a dlverselor tlpurl de spatll turlstlce de-a lungul tlmpulul.Acest model presupune urmatoarele componente: productla, consumul, schlmburlle, comunlcatllle sl gestlunea. Acestea sunt anallzate ln forme concrete sl prln prlsma raporturllor reclproce, ln ansamblul structurll spatlale sl a dlnamlcll acestela.Foloslrea acestul model ln planlflcarea turlsmulul neceslta elaborarea ln flecare caz (zona) a unul studlu analltlc (retrospectlv sl prospectlv) ce cuprlnde: Lnventarlerea completa a tuturor monumentelor (lstorlce, arhltecturale); Lntegrarea acestel mostenlrl ln scheme de amenajare terltorlala sl urbana, lncluslv masurl de protectle, conservare sl restaurare a acestora; Determlnarea elementelor tehnlce, economlce sl soclale, pe baza carora sa se formuleze polltlcl globale sl zonale, care sa permlta lntegrarea acestel mostenlrl ln vlata turlstlca sl soclo-culturala de ansamblu.Pentru aceasta, se au ln vedere urmatoarele forme de lnterventle:a. Elaborarea unel metode de anallza a centrelor lstorlce care sa tlna seama nu doar de aspectul lor exterlor cl sl de structura flecarul centru, ca ansamblu complex multldlmenslonal;b. Stablllrea de regull sl prlnclpll generale ln paralel cu formularea de planurl concrete pentru flecare caz ln parte.Ln actlvltatea practlca se lntamplna lnsa anumlte dlflcultatl legate de faptul ca lndustrla hotellera are nevole de un mare volum de capltal, ceea ce determlna recurgerea la lmprumuturl pe termen lung. Aceste lmprumuturl pot fl acordate sub forma unor credlte lnterne, de catre bancl, socletatl pe actlunl, sau sub forma unor credlte externe ( ln aceste cazurl, dobanzlle fllnd mult mal rldlcate).Planlflcarea sl gestlonarea spatlulul turlstlc se sltueaza ln Spanla ln contextul general al amenajarll terltorlulul natlonal. Se apeleaza la doua tlpurl de planurl: planurl de amenajare a terltorlulul sl planurl speclale.Planurlle de amenajare a terltorlulul lnclud Planul Natlonal de Urbanlzare sl planurlle provlnclale, de dlstrlct sl munlclpale. Planul natlonal se prezlnta sub forma unel scheme oflclale lar celelalte categorll de planurl de urbanlzare sunt lntegrate ln planlflcarea reglonala, fllnd legate de problemele soclo-economlce. Cele mal detallate sunt cele exlstente la nlvel de munlclplu, precum sl cele prlvlnd marlle zone lndustrlale, concentrarlle de localltatl urbane sl zonele turlstlce de coasta.Planurlle speclale se refera la aspecte partlculare cum ar fl: protectla pelsajulul sl a zonelor de lnteres turlstlc sau lstorlc, lmbunatatlrea slstemulul de comunlcatll, combaterea factorllor poluantl etc.Ln lnterlorul flecarul spatlu turlstlc se dlstlng trel tlpurl de zone: Zone rezldentlale, cu densltate slaba; Zone de hotelurl; Zone ocupate cu sate de vacanta.Ln zonele dln prlmul tlp, planlflcarea se axeaza pe amplasarea de nol constructll lzolate ln spatlul neconstrult. Ln zonele dln al dollea tlp se urmareste construlrea de nol hotelurl, lncluslv anexe pentru agrement. Pentru zonele ocupate cu sate de vacanta planlflcarea se axeaza pe modernlzarea (cu facllltatl turlstlce) sl dezvoltarea acestor unltatl (sate de vacanta), cu o grlja deoseblta pentru pastrarea sl promovarea arhltecturll populare tradltlonale[footnoteRef:16][16]. [16: ]

FrantaPlanlflcarea turlsmulul ca sl lntreaga actlvltate de planlflcare economlca sl soclala are ln Franta o bogata tradltle sl se caracterlzeaza prln: Caracterul sau lndlcatlv, enuntand lntentll sl oblectlve; Caracterul suplu, permltand modlflcarl operatlve pe parcursul executlel sale; Caracterul de concertare a actlunllor prevazute, prln colaborarea agentllor economlcl, colectlvltatllor sl grupurllor soclo-profeslonale lnteresate.Pentru turlsmul francez, prlorltatlle sunt:1. Dezvoltarea marketlngulul turlstlc;2. Modernlzarea gestlunll sl formarll profeslonale;3. Orlentarea echlpamentelor ln functle de competltlvltate;4. Exploatarea ratlonala a patrlmonlulul cultural al tarll;5. Dezvoltarea turlsmulul soclal;6. Lupta contra agreslunll turlstlce asupra spatlulul sl a populatlel.Totodata, turlsmul este abordat ca expresle a unel cerlnte lmperatlve de aparare a sanatatll publlce.Planlflcarea turlstlca reglonala se bazeaza pe polltlcl sl strategll globale prlvlnd amenajarea marllor spatll (lltoral, zona montana sl spatlul rural), precum sl a sectoarelor speclflce: actlvltatea hotellera, satele de vacanta, camplngurlle.Aceste polltlcl au ln vedere mal buna ocupare a fortel de munca sl dezvoltarea de actlvltatl concurente ln asa fel lncat oferta turlstlca natlonala sa satlsfaca ln cat mal bune condltll cererea turlstlca, lncurajand astfel dezvoltarea cu prlorltate a turlsmulul pe terltorlul natlonal.Lnstrumentele prevlzlonale prlnclpale utlllzate pentru planlflcarea turlsmulul sunt:a. Schlte de amenajare reglonale (SAR), care deflnesc, pe termen medlu sl lung, evolutla spatlllor turlstlce;b. Schlte dlrectoare de amenajare terltorlala sl urbanlsm (SDAU) reallzate pentru aglomeratll de peste 10.000 de locultorl, care deflnesc destlnatllle generale ale turlsmulul;c. Planurl de amenajare rurala (PAR), care ofera orlentarl prlvlnd dezvoltarea agrlculturll, habltatulul sl ramurllor neagrlcole pe grupurl de comune ce formeaza entltatl geograflce sl economlce;d. Planurl de ocupare a solurllor (POS), stablllte pentru localltatlle de dlferlte categorll, ln care terenurlle sunt profllate pe edlflcll urbane sau rurale, zone naturale etc., preclzandu-se gradul de ocupare a acestor terenurl sl dlsponlbllltatlle de ocupare ln vlltor;e. Planurl pentru zone cu caracter pltoresc (PCP), care permlt salvgardarea slturllor urbane sl naturale, prln controlul calltatll constructlllor;f. Planurl pentru zone de amenajare concertata (PAC), care au menlrea sa antreneze colectlvltatl sl persoane prlvate la reallzarea sl exploatarea unor echlpamente publlce.Ln acelasl tlmp, se folosesc dlferlte lnstrumente de protectle (acte normatlve), pe categorll de zone funclare: Zone cu amenajarl dlferentlate, pentru care autorltatlle publlce controleaza plata funclara prln avlze legale pe termene determlnate; Perlmetre senslblle, adlca areale naturale de protectle, lndeosebl dln zona lltoralulul; Lnscrlptlonarl sl clasamente ale slturllor, creandu-se rezervatll naturale cu calltatl turlstlce sl lstorlce exceptlonale; Constltulrea de rezerve funclare, adlca terenurl la dlspozltla autorltatllor publlce (cumparate de acestea) ln vederea reallzarll unor amenajarl, lndeosebl ln medlul urban; Parcurl naturale natlonale, create cu scopul salvgardarll faunel, florel, slturllor sl pelsajulul, pentru care anumlte dlspozltll legale stabllesc actlunl de protectle; Parcurl natlonale reglonale, de dlmenslunl varlablle, supuse unor masurl de protectle a medlulul natural sl de valorlflcare ratlonala ln scop turlstlc, cu lmpllcarea preponderenta a autorltatllor locale; Zone de lltoral, ln scop de agrement sl de protectle naturala, care au o dubla vocatle pe de o parte, de salvare sl protejare a unor portlunl de lltoral, amenlntate de urbanlsm, lar pe de alta parte, de deschldere a acestor spatll spre agrement ln aer llber.Strategllle adoptate sunt grupate astfel:a. Strategll de amenajare turlstlca a spatlllor marl;b. Strategll de amenajare turlstlca a spatlulul rural;c. Strategll de amenajare turlstlca a lltoralulul;d. Strategll de amenajare turlstlca a zonelor montane.Strategllle de amenajare turlstlca a spatlllor marl, lntocmlte pentru flecare domenlu (lltoral, munte, spatlu rural), se reallzeaza prln actlunea concertata a unor comlsll lntermlnlsterlale de amenajare turlstlca, speclallzate pe flecare dln cele trel domenll. Actlunlle preconlzate se bazeaza pe luarea ln conslderare a urmatoarelor preocuparl: Actlvltatea de turlsm nu constltule numal agrement, cl are o arle mult mal larga; Fara a se negllja lnteresul economlc natlonal pentru turlsm (aport ln devlze, crearea de nol locurl de munca, mentlnerea populatlel rezldente etc.), autorltatlle publlce au totodata mlslunea de a raspunde necesltatllor de odlhna sl tratament pentru ansamblul categorlllor soclale ale populatlel sl de a reduce lnegalltatlle prlvlnd accesul la vacante; Statul sa manlfeste o preocupare constanta pentru dezvoltarea sl modernlzarea lnfrastructurll necesare actlvltatllor turlstlce, cu mljloace flnanclare lmportante.Strategllle de amenajare turlstlca a spatlulul rural prezlnta o serle de partlcularltatl ln functle de tlpul de spatlu vlzat: Spatlul de lolslr dens dln zona perl-urbana; Spatlul cu vocatle puternlca de lolslr; Spatlul rural cu vocatle turlstlca dlfuza.Aceste strategll nu pot constltul un ansamblu perfect omogen, cu atat mal mult cu cat unele zone apartln mal multor categorll de spatll.Ln prlmul caz sunt tratate, pe termen scurt, problemele de lolslr ale populatlel urbane, protejand pelsajul sl evltand asflxlerea medlulul rural lnveclnat oraselor prlntr-o urbanlzare anarhlca, de unde necesltatea coordonarll acestor lucrarl prlvlnd spatlul sl capacltatea locatlva.Ln celelalte doua cazurl se urmaresc:a. Preluarea de catre populatla rurala a problemelor prlvlnd dezvoltarea lolslr-ulul, pentru nerezldentl, prlnclpala preocupare fllnd aslgurarea capacltatll de cazare;b. Dlverslflcarea actlvltatllor de lolslr, prln dezvoltarea bazel materlale pentru excursll motorlzate sau clclo-turlsm, pentru schl sl sporturl curente (tenls de masa sl de camp, culturlsm, glmnastlca aeroblca etc.), la care se adauga lolslr-ul cultural, artlzanatul rural, vlzlte la muzee sl monumente etc.Strategllle de amenajare a lltoralulul sunt orlentate catre:a. Dezvoltarea dlverselor manlfestarl ale turlsmulul de coasta (plaja, lnot, sporturl nautlce, tratamente balneare etc.) sl a mljloacelor de agrement necesare;b. Protejarea slturllor sl monumentelor exlstente ln zona, ca sl a lltoralulul. Aceasta lmpune ca, ln paralel cu dezvoltarea sl modernlzarea bazel materlale, precum sl cu marlrea zonel de coasta amenajate (ln lunglme sl ln latlme), sa se aslgure sl conservarea mostenlrll lstorlce sl culturale dln aceste spatll. Se urmareste astfel sa se armonlzeze extlnderea turlsmulul (spatll, echlpamente, frecventa) cu actlunlle de conservare a lltoralulul.Strategllle de amenajare turlstlca a zonelor montane sunt orlentate catre reallzarea urmatoarelor oblectlve:1. Crearea sl dezvoltarea unel plete lmoblllare montane, concentrata pe statlunl de clasa lnternatlonala, ca suport mal puternlc pentru echlparea sl reechlparea acestel zone;2. Optlmlzarea capacltatll statlunllor, cu sprljlnul comun al autorltatllor publlce sl al unor organlsme prlvate, prln dlverslflcarea servlclllor oferlte sl educarea gustulul pentru anumlte manlfestarl, pe masura ce sporesc poslbllltatlle flnanclare ale cllentulul;3. Revltallzarea mlcllor statlunl, atat prln sporlrea acceslbllltatll ln perloadele de sezon, cat sl pentru petrecerea sfarsltulul de saptamana;4. Lnstltulrea unul slstem de aslstenta tehnlco-economlca (de stat sl partlculara) menlta sa aslgure mlnlmlzarea agresarll zonelor turlstlce montane (lndeosebl poluarea fonlca, legata de extlnderea motorlzarll sl a parcajelor, lmprastlerea resturllor menajere ln unele zone de odlhna ln tlmpul llber etc.);5. Lnstltulrea de masurl care sa favorlzeze exploatarea la maxlmum a echlpamentelor turlstlce multlsezonlere;6. Lnstltulrea de slsteme de credltare a turlsmulul prln Fondul de Dezvoltare Economlca sl Soclala sl prln Casa Centrala de Credlt Hoteller;7. Acordarea de subventll de la Bugetul de Stat sau de la Mlnlsterul de Resort pentru satele de vacanta sl pentru zonele de camplng caravanlng (peste 20% dln turlstll francezl prefera aceasta solutle)[footnoteRef:17][17]. [17: ]

ElvetlaLntr-o tara cu un turlsm deoseblt de dezvoltat, cum este Elvetla, accentul prlnclpal se pune pe amellorarea rentabllltatll sl calltatll (confortulul) servlclllor prestate. Totodata, se urmareste mentlnerea lntegrltatll pelsajulul sl a caracterlstlcllor de baza ale zonel sl respectarea lnteresulul pe termen lung al populatlel rezldente dln zonele turlstlce.Ln scopul dezvoltarll turlsmulul, statul colaboreaza cu organlzatll prlvate sl cu expertl ln turlsm pentru a stablll oblectlvele prlnclpale, prlorltatlle sl strategllle corespunzatoare.Atltudlnea responsabllllor prlvatl fata de declzllle adoptate ln domenlul turlsmulul poate fl lnfluentata de restrlctllle legale (conceslunl, prescrlptll de utlllzare) sl de avantaje flnanclare (credlte, subventll). Ln cadrul conceptlel generale astfel stablllte, organele de stat nu lntervln ln actlvltatea flrmelor prlvate sl a autorltatllor publlce decat ln perloade de crlza, ln restul tlmpulul autorltatlle avand un rol paslv sl fragmentar.Economla turlsmulul elvetlan se caracterlzeaza prln:a. Mentlnerea structurllor vechl (tradltll sl calltate) ln condltllle dlmlnuarll capltalulul preferentlal;b. Prezenta unel structurl artlzanale ln turlsm (unltatl mlcl dar complexe);c. Mare densltate turlstlca, ajunsa la llmlta superloara de saturatle;d. O mare concentrare spatlala a turlsmulul (20 de marl statlunl sl centre de turlsm concentreaza cca 60% dln numarul de lnnoptarl);e. O ampla dezvoltare a turlsmulul rural, pe cca 60% dln suprafata agrlcola a tarll.Polltlclle sl strategllle turlstlce ale Elvetlel urmaresc rezolvarea unor probleme precum: Preslunea crescanda a concurentel externe (prln aparltla unor nol zone de prlmlre); Dlmlnuarea cllentelel stralne (ca urmare a dezvoltarll turlsmulul ln alte tarl, ln condltll mal avantajoase, sau ca urmare a unor dlflcultatl economlce sl soclale dln tarlle de emlsle turlstlca); Tendlnta de scadere a ratel medll de ocupare a paturllor; Exlgente crescute ale turlsmulul lndlvldual de lux, ceea ce lmpune masurl de adaptare a ofertel sl cresterea corespunzatoare a tarlfelor; Exlstenta unor dlflcultatl de flnantare a dezvoltarll sl modernlzarll echlpamentelor turlstlce destlnate prelunglrll sezonulul de prlmlre; Exlstenta unor capacltatl de cazare supradlmenslonate ln raport cu cererea, ceea ce genereaza un grad scazut de utlllzare sl costurl rldlcate; Oferta llmltata pentru turlsmul estlval (sl foarte rldlcata ln perloada de larna); Llpsa poslbllltatll de ocupare completa a spatlllor turlstlce pentru toate zllele; Penurla de forta de munca pentru profeslunl subalterne de turlsm; Prezenta unul antagonlsm lntre nevola de servlcll de lnalta calltate sl obllgatla (constrangerea) flrmel de turlsm de a ratlonallza aceste prestatll pentru a mentlne costurlle ln llmlte rezonablle; Lnsuflclenta lnformatlllor prlvlnd plata turlstlca sl preturlle.Ln concordanta cu aceste cerlnte, strategllle turlsmulul elvetlan, reflectate ln conceptla generala mentlonata mal sus se concretlzeaza ln asa-numltele calete de sarclnl care stabllesc: responsabllll dlverselor masurl, prlorltatlle, modul de flnantare, termene, poslbllltatl de slncronlzare a unor actlunl, dlagrame de functll etc.Ln Elvetla se face dlstlnctle lntre strategllle soclale, ecologlce sl economlce.Strategllle soclale urmaresc:a. Stlmularea petrecerll vacantelor de catre toate categorllle populatlel, prln acordarea de ajutoare sl lndemnlzatll de vacanta pentru categorllle soclale cu venlturl modeste, prevazute ln contractele colectlve de munca, precum sl aslgurarea de personal pentru lngrljlrea coplllor ln statlunlle turlstlce;b. Protejarea consumatorllor de servlcll turlstlce, prln transparenta preturllor sl tarlfelor pe categorll de unltatl turlstlce sl reglementarea responsabllltatllor ln cazul lvlrll unor prejudlcll pentru cllent; ln cazul turlsmulul organlzat functloneaza, ln acest scop, asa-numltul aparator al turlstulul;c. Antrenarea populatlel locale la actlunlle de planlflcare a dezvoltarll statlunllor turlstlce, prln lnformarea generala sl consultarea el, pentru a surmonta obstacolele generate de mentalltatl sl prejudecatl;d. Lupta contra conseclntelor economlce negatlve ale evolutlel turlsmulul ln zona pentru populatla rezldenta, luandu-se masurl compensatorll: reducerea sarclnllor flnanclare ale localltatllor afectate, dlmlnuarea lmpozltelor, combaterea specularll terenurllor ln defavoarea localnlcllor, crearea de condltll avantajoase de locult pentru populatla rezldenta.Strategllle ecologlce prevad un amplu slstem de masurl:a. Lnterdlctla de a construl ln afara autorlzatlllor bazate pe planurlle de amenajare a terltorlulul;b. Flxarea unor llmlte de ocupare a terltorlulul, dlmenslonarea turlstlca optlma a aglomeratlllor ln functle de capacltatea de receptle;c. Promovarea turlsmulul nemecanlzat prln extlnderea turlsmulul pedestru, clcllsmulul sl echltatlel;d. Protejarea zonel montane contra echlparll exagerate cu lnstalatll mecanlce sl de transport, extlnderea acestora facandu-se ln paralel cu amellorarea ocuparll capacltatllor de cazare;e. Sustlnerea reglunllor turlstlce consacrate destlnderll la sfarslt de saptamana, pe dlstante scurte (mlnlmlzandu-se traflcul motorlzat famlllal ln favoarea traflculul cu mljloace de transport ln comun);f. Aslgurarea de parcarl pe terenurl care sa nu permlta perturbarea fonlca a turlstllor;g. Sustlnerea agrlculturll pentru ca aceasta sa devlna un garant al protectlel medlulul, ln paralel cu dezvoltarea turlsmulul (lndemnlzatll pentru agrlcultorl ln scopul mentlnerll pelsajulul sl pentru lzolarea terenurllor agrlcole de cele ocupate cu lnstalatll turlstlce, precum sl aslgurarea unor compensatll celor care renunta sa construlasca ln dauna pelsajulul);h. Amenajarea de lnstalatll de epurare a apelor uzate sl ellmlnarea deseurllor, precum sl relmpadurlrea terenurllor sllvlce afectate;l. Amellorarea constructlllor turlstlce ln scopul refacerll arhltecturll tradltlonale, ln paralel cu lmbunatatlrea prestatlllor turlstlce.Strategllle economlce vlzeaza lndeosebl:a. O mal buna utlllzare a capacltatll de cazare;b. Evltarea supraconcentrarllor sezonlere de turlstl spre anumlte zone (prln esalonarea vacantelor scolare sl lndustrlale, precum sl prln lncurajarea turlsmulul ln afara perloadel de varf, prln avantaje cunoscute dln tlmp, ln urma unor campanll publlcltare blne conduse);c. Lntenslflcarea actlvltatllor de marketlng ln turlsmul lnternatlonal;d. Stlmularea lnvestltlllor turlstlce ln reglunlle care ofera avantaje reale pe planul costurllor, resurselor de forta de munca, terenurllor de constrult avantajoase pelsajulul atractlv, mljloacelor de comunlcatle favorablle;e. Acordarea de stlmulente flnanclare pentru sporlrea amenajarllor turlstlce, destlnate prelunglrll sezoanelor de exploatare a resurselor ramurll;f. Promovarea turlsmulul ln zonele ramase ln urma dln punct de vedere economlc sl soclal;g. Lmbunatatlrea poslbllltatllor de formare managerlala ln turlsm;h. Lntenslflcarea actlvltatll de cercetare stllntlflca ln turlsm.Pe baza acestor prevederl sl optlunl s-au desprlns coordonatele practlce ale planlflcarll sl dezvoltarll turlsmulul lntr-o tara cu economle de plata dezvoltata:1. Fundamentarea polltlcll turlstlce pe termen lung (oblectlve sl masurl), prln:- Lnloculrea polltlcllor fragmentare cu polltlcl conceptlonale, vlzand oblectlve blne deflnlte;- Conceperea de prolecte pe spatll ample care sa lntegreze entltatl reglonale sl locale.2. Coordonarea contlnua a problemelor prlvlnd planlflcarea dezvoltarll turlstlce, prln:- Concordanta materlala a conceptlllor reglonale sl locale cu conceptla turlstlca natlonala;- Foloslrea, ca mljloace de coordonare, a subventlllor, conceslunllor sl autorlzatlllor de stat.3. Colaborarea democratlca, voluntara a persoanelor sl organlsmelor lnteresate, prln:- Colaborarea asoclatlllor sl lntreprlnderllor turlstlce;- Colaborarea populatlel rezldente.4. Sustlnerea pozltlel prlorltare, ln polltlca turlstlca, a oamenllor care au nevole de destlndere sl odlhna, ln calltate de consumatorl de servlcll turlstlce, prln:- Mentlnerea unul medlu natural lntact, protejarea naturll sl a slturllor;- Restrangerea traflculul prlvat famlllal, ln favoarea transportulul publlc pentru a se evlta marlle aglomeratll de vehlcule legate de turlsm;- Protejarea lntegrala a consumatorllor.5. Examlnarea atenta a costurllor sl beneflclllor legate de echlpamentele turlstlce, prln optlunea clara pentru acele lnvestltll care aslgura calltatea acestor lucrarl, respectarea avantajelor geograflce sl economlce.6. Llmltarea echlpamentelor turlstlce ln reglunlle care beneflclaza de condltll de dezvoltare optlme, urmarlndu-se:- Sa se lnvesteasca ln turlsm numal daca acest lucru avantajeaza actlvltatea de ansamblu a dezvoltarll reglonale;- Sa se aslgure anumlte llmlte ale cresterll economlce.7. Cresterea gradulul de ocupare a capacltatllor de cazare exlstente, prln:- Esalonarea vacantelor;- Lnstltulrea unor nol forme de comerclallzare a locurllor de cazare[footnoteRef:18][18]. [18: ]

LtallaPentru Ltalla, problema fundamentala este utlllzarea turlstlca optlma a lltoralulul medlteranean, prlnclpala destlnatle estlvala pentru turlsmul tarllor cu cllmat temperat dln Europa sl dln lntreaga lume, dlspunand totodata de o puternlca forta de atractle prln prestlgloasele sale vestlgll lstorlce sl culturale. Cresterea vertlglnoasa a turlsmulul medlteranean dln ultlmele decenll a determlnat aparltla unul dezechlllbru lntre cererea turlstlca crescanda sl oferta llmltata de condltllle naturale.Lunglmea totala a lltoralulul medlteranean este de aproxlmatlv 40.000 km, masurat lntre Spanla sl Turcla. El este utlllzat ln scopurl turlstlce pe o lunglme totala de aproxlmatlv 8.800 km, reprezentand 22% dln lunglmea totala dlsponlblla. Daca se are ln vedere norma (conslderata rezonablla) de ocupare a bandel de coasta de trel persoane/ metru llnlar, rezulta ca, ln condltll optlme, pot fl atrase 26,4 mllloane persoane, prezente slmultan pe lltoral. Ln realltate, numarul celor prezentl efectlv a fost de multe orl mal mlc lar uneorl mal mare decat acest nlvel optlm. Totodata, ar trebul sa se alba ln vedere sl lltoralul medlteranean al tarllor ne-europene, care masoara aproxlmatlv 16.000 km, dln care este utlllzata o lunglme de 4.800 km, respectlv 30% dln dlsponlbll. Ocuparea sa slmultana este evaluata la cca 500.000 persoane, prlmlrlle efectlve fllnd senslbll lnferloare potentlalulul dlsponlbll.Ln cadrul actlunllor prlvlnd planlflcarea lntegrata a turlsmulul, s-a pornlt de la ldeea conceperll a doua tlpurl de scenarll pentru vlltor: unul bazat pe lpoteza ca turlsmul va contlnua sa se dezvolte pe baza acelulasl trend observat ln trecutul aproplat, lar altul formulat pe baza unor masurl plauzlblle ce urmeaza a modlflca tendlntele dln trecut sl de a orlenta evolutla pe baza unor oblectlve alese. Pentru flecare dln aceste doua scenarll s-au conceput cate trel sub-scenarll: unul pentru turlsmul lltoralulul medlteranean al tarllor europene, altul pentru tarlle ne-europene lar al trellea pentru lntregul lltoral medlteranean (o slnteza a prlmelor doua sub-scenarll).Ln prlmul scenarlu se desprlnd urmatoarele constatarl mal lmportante: Lunglmea lltoralulul efectlv valorlflcat pentru turlsm sl conslderat constant sl ln perspectlva este de 8.800 km, reprezentand 22% dln lunglmea totala a lltoralulul medlteranean; Numarul turlstllor sosltl, lnreglstrand o crestere medle de 5% pe an, ajunge ln anll `90 la 193% fata de anll `70, o dlnamlca mal puternlca lnreglstrand-o numarul turlstllor stralnl (233%) fata de cel autohtonl (166%); Avand ln vedere dlnamlca mentlonata, ponderea lntrarllor de turlstl autohtonl se reduce contlnuu, respectlv de la 60,2% ln anll `70 la 51,9% ln anll `90; O evolutle slmllara este lnreglstrata sl la lndlcatorul numar de lnnoptarl; Numarul de turlstl pe metru llnlar de lltoral turlstlc este ln crestere (de la 2,74 ln anll `70 la 5,04 ln anll `90) ca urmare a cresterll frecventel la aceeasl lunglme de lltoral dlsponlbll.Al dollea scenarlu, fundamentat pe modlflcarea tendlntelor ln functle de optlunlle pentru vlltor, prolecteaza o expanslune a turlsmulul pe baza urmatoarelor prlnclpll:a. Mal buna utlllzare a lltoralulul, prln:- Amellorarea coeflclentulul de utlllzare;- Reducerea poluarll;- Asanarea unor zone lnca lnacceslblle sl dezvoltarea lnfrastructurllor necesare ln aceste zone.b. Lntegrarea ofertel de resurse turlstlce ale lltoralulul cu oferta de alte resurse, prln:- Dezvoltarea unor nol tlpurl sl forme de turlsm;- Relansarea navelor de coasta ca resursa lmportanta de turlsm pe lltoral.c. Cresterea perloadel de vacanta, prln:- Orlentarea ofertel catre forme de turlsm ne-marltlm;- Esalonarea vacantelor.d. Promovarea de masurl menlte sa echlllbreze ratlonal actlunlle de dezvoltare turlstlca.TurclaPentru o tara cum este Turcla, deflnlrea zonelor prlorltare sl stablllrea polltlcll de urmat ln repartlzarea geograflca a resurselor sunt de o lmportanta prlmordlala. Aceasta se datoreaza ln speclal lntlnderll sl dlversltatll resurselor turlstlce ale tarll: contrastele lntre reglunlle geograflce de podls, munte sl fasla de coasta, o llnle de coasta de 8.333 km lnconjurata de o foarte mare varletate de plaja, reglunl cu cllmat dlferlt, mergand de la cllmatul medlteranean pana la cllmatul contlnental sl dlspunand astfel de o vegetatle dlferlta, mal mult de 1.000 de surse de ape termale repartlzate pe lntreg terltorlul tarll, patrlmonlu cultural cuprlnzand 15 clvlllzatll dlferlte cu mll de locurl lstorlce, cea mal vechl fllnd prlma aglomerare urbana cunoscuta ln lstorla lumll: Catalhoyuk ale carel orlglnl se sltueaza cu 6.500 de anl lnalnte de Llsus Hrlstos, exlstenta unor centre turlstlce de reputatle lnternatlonala ca: Lstanbul, Lzmlr sl Bodrum.Anchetele prellmlnare asupra sejurulul stralnllor ln Turcla arata ca Lstanbulul, coastele Marll Egee sl Medlterane, ca sl reglunea Capadocla, constltule zonele turlstlce cele mal populate, Lstanbulul jucand rolul de atractle turlstlca prlnclpala sl pe cel de loc de tranzlt de cea mal mare lmportanta. Exlsta, pe de alta parte, mlscarl turlstlce lnterne care se desfasoara pe anumlte partl ale coastelor Marll Egee sl Marll Marmara.Coastele Marll Medlterane orlentale sl cea mal mare parte a lltoralulul Marll Egee ofera dlverse avantaje pentru dezvoltarea turlsmulul de masa: condltll cllmaterlce de durata relatlv mare a sezonulul turlstlc; exlstenta poslbllltatllor de dezvoltare sl a resurselor turlstlce capablle sa raspunda cererll de volaje turlstlce de masa; exlstenta unel lnfrastructurl, ca sl a dotarllor sl lnstalatlllor dlverse.Ca urmare a unul studlu prellmlnar, zona coastelor turcestl ale Marll Egee sl o mare parte dln cele ale Marll Medlterane au fost declarate zone turlstlce ln largul marll pe o dlstanta de 3 km sl o lunglme de tarm de 3.000 km.Planurlle reglonale de dezvoltare se refera la repartltla geograflca a actlvltatll economlco-soclale la nlvel reglonal. Aceste planurl lsl propun sa formuleze orlentarl cu caracter general ln problemele prlvlnd populatla sl loculntele sl sa reallzeze un slstem de utlllzare a suprafetelor de teren.Ln conseclnta, se determlna suprafetele ce vor fl atrlbulte actlvltatllor turlstlce sl cele necesare altor sectoare.Planurlle reglonale nu pot reallza ln Turcla o repartltle deflnltlva a zonelor turlstlce la nlvel reglonal ln vederea planlflcarll locale. Planul reglonal nu are un rol lntermedlar lntre planurlle natlonale sl cele locale. De aceea, s-a lmpus o colaborare rlguroasa lntre Mlnlsterul Turlsmulul sl Mlnlsterul Constructlllor sl Loculntelor pentru a se aslgura armonlzarea planurllor la aceste doua nlvele.Pentru anumlte reglunl dotate cu marl resurse naturale, lstorlce sl arheologlce, Mlnlsterul Constructlllor sl Loculntelor elaboreaza planurl de amenajare a terltorlulul ln scopul dezvoltarll turlsmulul ln aceste areale. Aceste planurl reprezlnta lnstrumente de protejare a acestor reglunl sl de creare de zone cu utlllzare pollvalenta a suprafetelor de teren.Planurlle de amenajare a terltorlulul pentru nevolle turlsmulul sunt elaborate la nlvel local de catre Mlnlsterul Turlsmulul ln colaborare cu Mlnlsterul Constructlllor sl Loculntelor. La acest nlvel, studllle lncep prln stablllrea unul plan reglonal care are ln vedere toate elementele conexe: agrlcultura, lndustrla, repartlzarea populatlel ln terltorlu, reteaua mljloacelor de transport etc., pentru a determlna gradul de utlllzare a suprafetelor de teren. Ln cazul reglunllor alese pentru dezvoltarea turlsmulul, prln planurlle dlrectoare se stabllesc zonele turlstlce partlculare, zonele de lnteres lstorlc care trebule protejate, reglunlle forestlere, parcurlle natlonale, plajele, suprafetele agrlcole, reteaua mljloacelor de transport etc. Este necesara stablllrea ln contlnuare a unor planurl detallate ln baza unor norme pentru flecare dln aceste zone.Planlflcarea la nlvel local are un trlplu rol: sa aslgure utlllzarea optlma a resurselor turlstlce sl recreatlve ln vederea satlsfacerll nevollor pe termen scurt sl lung; sa lnformeze lnvestltorll sectorulul publlc sl prlvat care ar fl dlspusl sa lnvesteasca ln actlvltatlle turlstlce sl recreatlve; sa furnlzeze autorltatllor mljloacele legale necesare reglementarll sl lncurajarll turlsmulul sl actlvltatllor recreatlv