Scurt excurS în viaţa religioasă a orădenilor

Viaţareligioasăpemeleagurilebihorene,înspeţăcea creştină, este milenară. Descoperirile paleocreştinefăcute înmaimulte sondaje sau săpături arheologice (Ce-tateaBiharia,punctularheologic Salca,DealulViilor – astapentruanominalizadoarcîtevaspaţiifoarteapropiatedevii-toareaCetateaOradiei)denotăorelativtimpuriecreştinareaacestuiareal.Iniţial,toateacestedescopeririaveautotulîncomuncucreştinismuldetipbizantin,celcaremaitârziu,înurmaMariiSchismedelamijloculsecoluluiXId.Chr.,vade-venicreştinismulortodox.Însăodatăcuinfiltrareatriburilormaghiare,stabilirea lor înpustapanonicăşicreştinarea lorînrit latin, iarmaiapoicuexpansiunea lor înTransilvania,populaţiaautohtonă,creştinată,aşacummenţionasem,înritortodox,vacunoaşteşioaltăformădeînchinareşidemani-festareavieţiireligioase.Aceastavafimaivizibilăexactînmediulpecareîlavemvedere,mediuldelocuireurban. Dacă înainte de aceste moment, şi dovezile ar-heologicesuntprincipaliimartori,existaocredinţăcreştinăneînchisă,celpuţinpentruzonanoastrădereferinţă,înniştescheme, unităţi administrativ religioase fixe, începând cucucerireamaghiarăputemdiscutadespreoviaţă religioasăcu tot tipicul necesar funcţionării sale. Mai exact, dincolode existenţa unităţilor teritorial administrative, impuse destatulmaghiar,vorapăreaşiepiscopiile,respectivunităţileteritorial administrative religioase, decupate dupămodelulroman. Conform legendei, Cetatea Oradea se înfiinţeazăşi există ca viitoare „capitală” a Comitatului Bihor, numaidupăapariţiaaiciauneimănăstiri.Oriseştiecă,peparcur-sul întregului EvMediuTimpuriu, fiecare orăşel se naşte şidezvoltă în juruluneiabaţiioribiserici.Diocezabihoreanăafost înfiinţată,spunistoricii,decătresanctificatulregelemaghiar Ştefan I., însă consolidarea ei precum şi ridicareareşedinţei episcopale şi implicit a Capitlului din Oradea se

leagădenumeleluiLadislauI.Amputeaspunecăodatăcuacesteprimemanifestărideviaţăreligioasăîncadrefixesedezvoltăşiviaţaurbană. Fiind vorba despre o scurtă introducere în prob-lematicareligiilor,ceînfuncţiedefactoriipolitici,socialişieconomici şi-au disputat procentele din populaţia oraşului,şi înbazalormaterialăreprezentatăprinlăcaşuriledecultnuneputempermiteoaprofundareafenomenului,desigurcunoscutăriiproblemei,sauceiinteresaţiovorputeaface,literaturadindomeniufiindnuînmodnecesarabundentă,cimaidegrabrăsuficientă(dinnefericireadeseapărtinitoarea,eafiindrezultatulunuianumecontextistoricîncareuniidin-tre credincioşii practicanţi ai unuia dintremultiplele culteprezenteînzonăaîncercatsădemonstreze„adevărul”). Dacăarfisăfacemoschematică,păcătoasăşimultprea didacticistă, desfăşurare pe perioade de supremaţieaunuicultcreştindinzonăsituaţiaararatăcamaşa:„pe-rioadacatolicădeAur” ,undeva între secoleleXII şiprimajumătate a secolului al XVI-lea, „perioada protestantă”,dinmijloculsecoluluialXVI-leapână înperioada instaurăridominaţieiturceştiasuprazonei(1660),„perioadapăciireli-gioaseotomane”(aceaPaxOtomanicacarepresupuneaşiorealălibertateaculteloraflateînteritoriileocupatedecătreturci),extinsătemporalpedoar3decenii,între1660-1692,anulcuceririihabsburgicecândareloco„restauraţiacatoli-cismului”,însăîncadrulacesteiperioadetrebuiescvăzuteşimomentelede intrare învizor, religios şipolitic,acultelorortodox,majoritar înzonă, însănerecunoscutdecâtparţialpânăatunci (EdictuldeToleranţă1782) şicelgreco-catolicsauuniat. Normal că, fiind vorba despre o schemă majoră,untabloufărăpreamultedetalii,pictatdoar înfuncţiededominanţe, el poate părea pentru majoritatea cititoriloravizaţi laconic, enervant şi anecdotic, în el neregăsindu-se „majorităţile tăcute”, iletrizate, fără o reprezentarepolitico-economicăcaresăoscoatădinanonimat.Estevorbaînprimulrânddesprecomunităţileortodoxeromâneşti,cuo

bazademograficănumericmasivă,macedo-române,armenesausârbeşti.Lafel,nici încazulcomunităţiimozaiceches-tiunilepânăprinsecolulXIXnusuntfoarteclare.Dacăarfisăneghidămdupăapariţiiledocumentareşidupăexistenţaedificiilordecult,aceastăcomunitate,foarteputernicăeco-nomicşichiardemografic,nicinuarfiexistatpânăînacestmoment. Însă, spuneaun ilustru istoric, „uneori şi tăcerilesunt surse”.Ele,prin intermediul altor resurse considerateazidecătrelumeaistoriciloracceptabileşicurolinformativbinedefinit,suntmeniteaumplevidurileinformaţionaleşicapabiledeadasoluţiiacolounde„politicaoficială”, ceabazată exclusiv pe producţia de documente scrise, oficialeşi oficioase, marele lor păcat, ignoră cu bună ştiinţă saudeformeazărealitateadinconsiderentede„politicalycorect”pentru acele vremuri. Un singur exemplu. Viaţa creştinilorortodocşidesubzidurilecetăţii,înspeţăacelordinVelenţaeste prezentă, cu acte în regulă amputea spune, încă dinsecoleleXIII-XIV. Şi când spunemprezentă avem în vedere conscrierea sa îndocumentele vremii, chiar dacă apariţia la capitolul ereziiorischisamticipoateficonsiderată,acum,înzilelenoastre,uşorofensatoare,poatechiarnedreaptă.Viaţa religioasăacreştinilorde rit oriental eraatâtdeputernică, încât aici,spununiiistoriciiarfiexistatînsecolulalXVII-leaoepiscopie(lipsadocumentelorscriseestesuplinitădeobiecteledecultpăstrate din vechea biserică de lemn din Velenţa – potire,ladădeodăjdii,mătăniiepiscopale,cărţidecultdeovaloareinestimabilă...).Atâtdecontrarăşipericuloasăpentruclasadominantă şi religia considerată de ei „drept credicioasă”,încâtdocumentelesaleaufostfie„pierdute”,fiarse,fiecon-fiscate,iarviaţasatrecutăpeunsecundplandoiîndomeniuloficial,alactelordecancelarie. Fiecare moment şi-a pus amprenta asupra vieţiireligioaseşiculturaleaoraşului,iaracestaaavutrepercur-siuniînstilularhitectonicadoptatşiînfrecvenţaactuluideedificare a viitoarelor aşezăminte de culte. Dacă măreţiaconstructivă, inclusiv îndomeniul religios local,eraapana-jul cultului sau cultelor acceptate într-o perioadă istoricădefinită,atuncispunemspunefărăteamădeagreşicădupăEdictuldeToleranţă(1781)şiactulprincareoraşelesedeschidşisprecomunitateamajoritară,româneascăşiortodoxă,arelocoadevărată„competiţie”deafirmareacredinţeiprinedi-ficareadelăcaşedecult.

Traseu spiriTual orădean Fărădoarşipoate,unochiavizatşiunspirittreaz,un iubitor de arhitectură, ori un turist curios va putea ob-servacuuşurinţaimpactul istorieireligioaseazoneiasupraevoluţieistilurilorarhitectoniceceîncămaiapasăpezidurilebisericilororădene. BogăţiaînlăcaşedecultaoraşuluidepemalurileCrişului Repede ne obligă să alocăm un generos spaţiu ti-pografic acestui tip de aşezăminte. Monumentalitatea, ar-hitectura, ori şi numai importanţa lor în viaţa comunităţiilocale, dar şi oamenii care le-au valorizat, discutând aicidespre oamenii care, cum spun ţăranii, „sfinţesc locul”, lefacdemnedeistorieşi,maiales,devizitat.Printreedificiilearhitecturaleecleziasticecuovecheistorieînspate,maire-cent,s-auinsinuatînviaţacomunităţilorreligioaselocaleşiedificiidecultmainoi,darcareprinsoluţiilearhitecturale,oriprindecoraţia lorpotfideclarateoricândcapunctedeatracţiepentruturiştiiamatorideculturăşispiritualitate.

CaTedrala roMano-CaToliCă „Înălţarea FeCioarei Maria”(BasilicaMinor)

EstesituatăpestradaŞirulCanonicilor,îninterio-rul Parcului Complexului Baroc, spaţiu care adăposteşte şiPalatulEpiscopalRomano-Catolicşiseconstituieînceldealpatruleasediuepiscopalpentrucultulromano-catolicînare-alulorădean.Accesulspreacestlăcaşdecultsepoatefacefiepepoartaprincipalăacomplexuluibaroc,fiepepoartacedăînnavacatedralei.Clădireacatedraleiesteoperaarhi-tectuluivienezFranzAntonHillebrandt,celcareaacceptatpropunereaepiscopuluiPaulusForgácsdeaoconstrui.Inte-resantdesemnalatestefaptulcă,din1750şipânăîn1mai1752, când se punepiatra de temelie, numele arhitectuluiaustriac este omniprezent, însă, din acestmoment, el dis-pareşiesteînlocuitdecelalconstructoruluiitalianGiovanniBattistaRicca.Osoartătristăplanaasupracelorcareşi-aulegat numele de acest aşezământ de cult, italianul Riccamoare în 1756. Venirea noului episcop,AdamPatachich dăunimpulsconstrucţiei.ElaranjeazăînaşafellucrurileîncâtînparalelcuconstrucţiaPalatuluiBaroc,acelaşiFranzAntonHillebrandt,devenitîntretimparhitectşefalCurţiiImperi-ale,catedralasăfieconstruităsubsupraveghereasadecătreaustriacul Johann Michael Neumann. Din anul 1761 asupraplanurilorluiRiccaserevineşielesuntînlocuitecualtele,astfelînlocdeobazilicăînstilulbaroculuinord-italiansevaedificaoclădireînstilbarocaustriactârziu.Dupămaimultemodificărideplanurişistagnărialelucrărilor,învaraanului1779lucrărilei-ausfârşit.Unanmaitârziu,pe25iunie1780,arelocsfinţirealăcaşuluidecult. Aflată într-o superioară starede conservare, atâtinteriorcâtşiexterior,clădireasedistingeprinmonumentali-tateexterioarăşiprintr-ointeligentăexploatareaspaţiuluiinterior.Toţiceicareîicalcăpragulşipătrundîninterioruleisevorsimţidominaţideoprofundăstareelevaţiemistică,înmaredatoratăjoculuidelumini,umbreşialceluideculori,dar şi efectului deosebit al altarului. Cromatica deosebită,compoziţia picturală şi acustica angelică sunt cu siguranţăelementecesusţinoprofundăatractivitateaBaziliciiMinor.Catedralaareoorgă,funcţionalăşiazi,cedateazădinanul1780.Ceeaceesteşimaiimportantestefaptulcă,aceastaafostdonatăcatedraleidecătredeîmpărăteasahabsburgicăMariaTereza. Printreobiectelepreţioasepecareleadăposteşteaminitim: pietrele tombale în stil gotic şi renascentistaparţinând vechii catedrale dinCetateaOradea, precum şihermacumoaşteleSfântuluiLadislauI–Taumaturgul.

BiseriCa roMano-CaToliCă „pogorÂrea sFÂnTului duH”

Acestedificiuareovecheşiîndeajunsdezbuciumatăistorie. Iniţial, aici existase omănăstire a călugărilor fran-ciscani, însă desfiinţarea de către împăratul Iosif al II-leaalacestuiordinfaceca,spaţiulşiclădireaconstruităpeelsă revină odată cu 1787 Bisericii romano-catolice. Astfel,vechiiclădirieclesiasticeiniţialbaroce,stildincaresemaipăstreazăuneleelementeşiazi(altarelelateraledincapele,cripta), i se adaugă de către noii proprietari un turn înalt(53m) împărţind întrei registrefaţadaprincipală.Realiza-reaturnuluiisedatoreazăingineruluiKnappFerencz,acestareuşinduluitoareaperformanţăpentruacelevremuridea-ledificaînnumaipatruluni. Odatăcuanul1891,asupraclădiriibisericiiseabate

unadevăratblestem.Acumaparprimelesemnealeşubrezimiiconstructive, între navă şi turn, făcându-şi loc o evidentăfisură.Refacereaimediatăastructuriieraiminentă,cutoateacesteapesteunsecol,în1901,onouăfisurăapăreapeboltabiserici.Soluţiiledereabilitarenumaierauîntrezărite,aşacăs-aprocedatlaînchidereabisericiişilademolareanavei.Misiunea de refacere a întrgii structuri revine arhitectuluiRimánoczyKálmánjr..Elestecelcareimprimăclădiriiunstilpseudobarocsau,dupăalţispecialiştiînistoriaarhitecturii,manieristic.

MănăsTirea ursulinelor Şi BiseriCa „sFÂnTa ana”

Acestedouă clădiri, aparentdistincte, sunt unitede o evoluţie istorică comună.Ambele i-au naştere, odatăcuanul1771,lainiţiativacanoniculuiStephánusSzentzy,celcarecumpărăterenulunuimaivechiclaustrucefuncţionasepe acest amplasament. Construcţia acestui ansamblu acunoscutmaimulteetape,iarsoluţiiarhitectonicesuntdin-trecelemaivariate.Astfelcă,încadratînplanulgeneralallitereiL,complexulformatdinbisericăşimănăstireprezintăelementearhitecturaleatâtbaroce(maialesîninterior),câtşiromanticecuinfluenţeneogotice(vizibileînspeciallanive-lulancadramentelordeuşişiferestre).Construcţia,separe,arfifostterminatăînanul1877,fărăaseştiexact,atuncicândaripiidepestradaRepubliciiiseadaugăceadepeac-tualastradăMoscovei,nr.1-3,undeînprezentfuncţioneazăLiceul„AdyEndre”. BisericaSfântaAnaesteşimartorulistoricaluneicalamităţi naturale ce s-a abătut asupra oraşului Oradea.Pefaţadaprincipală,ceadinspreRepublicii,sepoatevedeao inscripţie care indicp la ce nivel ajunsese apa în timpulinundaţiţieidinlunaaugustaanului1851.

BiseriCa roMano-CaToliCă „sFÂnTul ladislau”

LocalizatăînPiaţaUnirii,pemalulstângalrâuluicestrăbateoraşulOradeaclădireaecleziasticăesteconsideratăafiunadintrecelemaiimportanteedificiiînstilbarocpro-vincialtârziudinoraş.Construcţiasaaînceputînjurulanu-lui1720,subepiscopatulprelatuluiCsákyImre,iarconforminscripţiei de deasupra intrării s-ar fi finalizat în 1733. Defapt,construcţiasasedesfăşoarăînmaimulteetapeşiîntr-untimpmaiîndelungat.Depildă,existădateconcretecareatestăcăsacristiacuceledouăîncăperialesales-aconstruitdoar în1739, iar turnul, încadrabil stiluluibarocprovincialtârziu,sedefinitiveazănumaiîntreanii1790-1800. Despreconstructoriiacestuilocaşdecultînstilba-rocprovincial,simplu,darelegant,nusedeţinfoartemultedate.Informaţiiledesprearhitectlipsesccudesăvârşire,iardintreconstructorisemaiştiecâtecevadoardespremeşterulconstructorFránciscusSuszter.Demndesemnalatestefaptulcăpânăîn1780,cândarelocsfinţireabaziliciiromano-cato-lice,bisericaSf.Ladislauafuncţionatcaşicatedralăromano-catolică,făcândtemporaltranziţiaîntrevecheacatedralădinCetateşiceaactuală,respectivceadinComplexulBaroc. Dedicată sfântului tămăduitor(taumaturg) şi fon-dator al aşezării, biserica se dezvoltă în interiorul său, înspecialînzonatavanului,punctândcelmaiimportantemo-mentedinviaţaacestuia,legendaîntemeierii,legendamorţiişiînmormântăriisaleînCetateaOradea,precumşimomentulsanctificăriisale.Tematicasereiaşiperecentreabilitatata

uşăprincipalădeacces,undesepotobservagravurimetalicecuaceleaşimomentelegendar-istorice. De asemenea, amintim că în interiorul său segăseștecelmaivechialtardinOradeacaredin1730pânăaziestefuncţionalînaceeaşiformăşifond.

BiseriCa « sFÂnTul niColae » - CaTedrala greCo-CaToliCăaflată,oarecum,înprelungireaclădiriepiscopale,înPiaţaUnirii,afostconstruităîntreanii1800-1810,arhitectulşiconstructorulsuntnecunoscuţi,darstilulestebinedefinitestecelalbaroculuiclasicizant.Decoraţiainterioară, specifică individualizăriigreco-catolicilor româniîn lumeacatolică, estede facturăbizantină. Edificiul cadepradăincendiuluidin1836şiestereconstruitcumarieforturişicheltuielipânăînanul1870.Totacumisepuneşicoifuldefacturăbizantinăaturnului.Unnouincendiuafecteazătur-nulînanul1907.Restaurareaacestuiasefaceîntreanii1910-1912,cândiseadaugăsomptuosulcoifbarocvizibilşiazi. Decoraţiainterioarăestebogatăşirealizatămagis-tral.Picturaurmăreşteîntr-unprocentmaretipiculcanonicimpusdeartabisericeascăderitbizantin,greco-ortodox,înspecialînzonaiconostasului.Printrealtele,diferenţeleins-esizabileatâtdeaspect,câtşideritadeterminatcalăcaşuldecultsăfuncţioneze,dupăscoatereaînafaralegiiarituluigreco-catolicdecătreregimulcomunist,în1947,cabisericăortodoxăderangsuperior. Intrareaînnormalitateadatăderegimuldemocraticdedupă1989afăcutoreparaţieînacestsens,bisericaredevenindceeaceafostabinitio,catedralăgreco-catolică. Remarcabil este faptul că, acest lăcaş de cult sebucurădeprezenţaîninventarulsăuaunorpieseornamen-taleşidecultprimiteîndardeprelaţiigreco-catolicidelacapeteleîncoronatealeImperiuluiHabsburgic,MariaTerezaşiIosifalII-lea.Dintreacesteaamintim,depildăceledouătrepiedemonumentaleauriteceflancheazăaltarul.

BiseriCa „adorMirea MaiCii doMnului”,cunoscutămaifrecventsubdenominaţiade„BiSerica cu lună”seaflăvizavidecatedralagreco-catolică,încolţulSEalPieţeiUnirii. Laeas-audemaratlucrărileconstructiveîncepândculunanoiembrieaanului1784,anulcândTransilvaniaerabulversatădeunadintrecelemaiputernicemişcăriţărăneştitransilvănene.ArhitectulcareaelaboratplanulclădiriiafostIácobEder,iarantreprenorulconstrucţieinginerulIoannLins.Lucrăriledezidăriesuntterminateînanul1790,iarpedatade 17 noiembrie a aceluiaşi an se oficiază şi prima slujbăreligioasă.Sfinţireabisericiisefacemultmaitârziu,lamaimultdepatrudecenii,înanul1832,cânderadejaterminatăşipicturainterioară. Stilulîncareafostconstruităestecelalbaroculuitârziucuvăditeelementeclasicizante,darşicuoputernicăamprentă autohtonă, provincială. Interiorul se încadreazăstrictelor norme de dezvoltare spaţială ale stilului bizan-tin,urmărindu-secustricteţecanoaneleacesteibiserici. Întâmpla iconostasuluiseaflalaunmomentdatopicturacuchipulluiHorea,unuldintreconducătoriirăscoaleidin1784,eafiindconsideratădecătremulţiistoricicafiindsingurare-producereautenticăafizionomieiacestuia.Eaesteînlocuităînzilelenoastrecuocopie,originalulgăsindu-seînmuzeulEpiscopieiOrtodoxedeOradea. Supranumelede„BisericacuLună”isetragedelamecanismulinstalatînanul1793,înturnulbisericii.Orologiulşilunasuntoperaunuiinovativuluimecanicorădean,Georg

Rueppert.Mecanismulcareroteştelunaesteconceputsăfacăorotaţiecompletăînjurulaxeisaleîn28dezile,indicândînacestfelfazelelunii,înfuncţiedeciclulcotidianmarcatdemecanismuldeceas.Peroataancorăaorologiuluisepoatecitişiastăzi,scrisînlimbagermanănumeleconstructorului:„GeorgRueppert inGrosswardein,1793”(GeorgRueppert înOradeaMare,1793).

MănăsTirea Şi BiseriCa CapuCinilor se aflăamplasată între străzile General Traian Moşoiu şi CuzaVodă.Acestansamblu formatdinbiserică şimănăstireesteomărturieastiluluiclasicistcareadominat launmomentdatgusturileorădenilor. Iniţialbarocă,înurmaconstrucţieidintre1734-1742,clădireaafostarsăcompletînincediuldinanul1836.Refacereaansambluluis-afăcutînstilulclasicist,învogăînacelmoment,şis-aterminatînanul1838decătremaistrulconstructorBarthelGyőrgy.Interiorul bisericii este unul simplu, nava de dimensiu-nimodeste este doar parţial pictată, imagini apar doar înzona tavanului. Imaginile picturale, dependente artistic deinfluenţeleoccidentaleseremarcăprintr-oabordaresimplă,cupronunţateaccentelaicizante.

sinagoga orTodoXă este situată pe actuala stradăMihai Viteazul, într-un încă activ centru de manifestare acomunităţii evreieşti din municipiul Oradea. Însă, în mo-mentul iniţierii construcţiei, comunitatea orădeană dereligie mozaică era una dintre cele mai importante eco-nomicşinumericînOradea.Caatare,ţinându-seseamadetradiţiaculturalăşireligioasă,darmaialesdeputerniciasaeconomică,clădireatrebuiasafieunaemblematică. Eas-aconstruitînanul1890decătreconstructorulKnáppFerenc,elurmărindplanurileefectuatedearhitectulBáchNándor.Stilularboratesteceleclecticcuvizibileele-mentedecorativemaure,decelabileşiastăzi,înzonafrizelor.Elerămânpreponderenteşiînurmaultimelorintervenţii. Actualmente, ea rămâne singura sinagogăfuncţională din Oradea, numărul evreilor orădeni scăzânddrasticînperioadaceluideAlDoileaRăzboimondial,mulţiifiinddeportaţi,şiîntimpulregimuluicomunist,cândaceştiaaemigratfiespreIsrael,fiesprestateledinEuropaapuseanăsauAmerica.

sinagoga neologă « Zion » estesituatăînparteaopusăaPieţei1Decembrie,pestr.Independenţei.ConstruitădupăscindareacomunităţiievreieştidinOradeaînortodocşişicongresiştisauneologi,eadevineorealitatearhitecturalăîn peisajul orădean în anul 1878. Impozanta construcţieeclecticăs-arealizatdupăplanulefectuatdeBuschDavidşidecătreRimánoczyKálmánsr.Lafelcaşiîncazulceleilaltesinagogidecoraţiileexterioareşiinterioaresuntdeinspiraţiemaură. Diferenţele esenţiale dintre cele două aşezămintecultice mozaice constă în monumentalitatea acesteia dinurmă.ComparativcuSinagogaortodoxă,ceaNeologăseim-puneprinmasivitate,impozanţăşi,nuînultimulrând,am-plasamentfavorabil.Dinnefericire,clădirea,deşiseaflăîn-tr-obunăstaredeconservare,nuestefuncţională.Vizitareasainterioarăsepoateface,însădoardupăuneledemersuriînspreconducereacomunităţiievreieşti,lafelcaşiîncazulprecedentuluiobiectivdepatrimoniu.

aZilul penTru BăTrÂni Şi Copii „sFÂnTul ladislau”îşiareamplasamentulpecontemporanastradăRomanCiorogariu.

Comandapentruconstruireaacesteifrumoaseclădiriafăcut-ocanoniculLadislausPalotay,arhitectulşiînacelaşitimpant-reprenorul lucrării a fost arhitectul Sztárill Ferenc. În lunaaugustaanului1900clădireaeraterminată.Totînacelaşianeraterminatăşicapeladininteriorulcurţiiazilului,arhitectulşiconstructorulfiindacelaşi.Deosebitdefrumoasacapelăafost realizată în stilul neogoticului francez. Pe un restrânsspaţiu demanevră, renumitul arhitect orădean a reuşit săredeatoateelementelegoticului:contraforţi,ancadramentedeferestreşiuşiînogivă,rozasa,rozete,menou,cvadrifoliişi,evident,turnulzveltcufleşă. Înanii regimuluicomunistcapelaafost închisăşilăsatăpradăuităriişidegradării,cultulcatolicdinRomânia,sub presiunea regimului totalitar-ateu, restrângându-şi ac-tivitateaatâtînplansocial,câtşiîncelrelgios.După1989,frumoasacapelăafostrestauratăşisfinţitădecătreactualulepiscopromano-catolicorădeanTempfliJózsefşireintrodusăîncircuitulreligios.

BiseriCa roMano-CaToliCă„MaiCa ÎndureraTă” a fost mai întâi Biserică acălugărilor din ordinul paulin, mai apoi, biserică pentruOrdinul Premonstratens. Construcţia sa s-a realizat undevaîntre anii 1741-1766, asta după ce în anul 1740 episcopulorădeanNicolausCsákidoneazăordinuluipaulinilor terenulpecareesteamplasatăclădirea.Arhitectul şi separecăşiexecutorulconstrucţieiesteuncălugărpaulinpenumeVépiMáte.Faţadabisericiiareunaspectmasiv,datînspecialdeimensitateacelordouăturnuridecolţ.Eaesteîmpărţităîn3 axe orizontale şi 3 registre verticale. În registrul centralapare un portal terminat într-un fronton triunghiular. Dea-supraluiaparefereastra,realizatăînaxulcentral,specificăconstrucţiilorecleziasticebaroce.Înansamblulsău,bisericapoartăpeceteabaroculuicuaspecteclasicizante.

BiseriCa orTodoXă „sFÂnTa TreiMe” (fostă“Sfânta Brigitta”, Biserica Rutenilor, Biserica “Sfântul Spir-it”) Esteunuldintremultelelăcaşuridecultdeclaratemonumentistoric,eapoatefivizitatăînParculTraianlanr.5.Istoriasaagitată,eagăzduindrândperândpreoţiişienoriaşiia trei culte, romano-catolic, creştini de rit rutean (greco-catolici)şi,actulamente,ortodox,şi-apusamprentaasuprahramuluisăuşidezvoltăriispaţiuluiinterior. Construcţia sa a fost demarată în anii tulburi dedupăstabilireaocupaţieihabsburgiceasuprazonei.Maiex-act,înanul1692,cânddominaţiaotomanăasupraoraşuluisetermină.Menţionămcăesteprimabisericăromano-catolicăconstruităextramuros,înafaraCetăţiiOradea. Construcţia iniţiată de episcopul romano-catolicAgoston Benkovics reprezenta la acea dată prima clădireecleziastică din cartierul Olosig. Biserica „Sfânta Brigitta”,căci acest hram îl avea în acele vremuri, cade pradă unuiincediuînanul1703,fiindrefăcută19animaitârziu,înanul1722. Este o biserică simplă de tip navă, cu un altarpentagonal,elevaţia saesteminoră şi se terminăprintr-unturnuleţde lemn.Dinpunctde vedere stilistic, deşi iniţialbarocă(acoladeledinfrontontrădândaceststil),eapoatefiîncadratăastăziunuieclectic,neexcelândprinsoluţiileteh-niceoriprinartificiistilistice.Picturainterioarărealizatăîntehnica„fresco”estedefacturărecentă,eafiindfinalizatăîntreanii1982-1985.

BiseriCa roMano-CaToliCă „sFÂnTa TreiMe” Este amplasată în vechea localitate limitrofăorașului Oradea, Seleuș, actualmente cartierul Nufărul pestrada Bumbacului. Construcția sa a fost efectuată în anul1723într-unstilbarocdefacturăprovincială. Edificiul religiosestecompusdintr-osingurănavășioabsidă semicirculară.A fost construit conformtradițieiperuineleuneibisericimedievaledistrusădecătreturci.Re-centele cercetări arheologice au confirmat această ipotezăidentificândsubpardosealaactualăabisericiimaimultefazedeconstrucțiedatabile,conformspecialiştilor,întresec.XIV–XVI. Exteriorul,fărăafispectaculosdinpunctuldeve-dere al soluţiilor tehnice, devine interesant prinmodul deînchidere a turnului.Acesta are o formă de bulb atipică,pornită dintr-o bază dreptunghiulară cu o desfăşuraredisproporţionatăînzonamediană.

BiseriCa roMano-CaToliCă din CeTaTe Este situată în interiorul Cetăţii renascentisteorădene,înPiaţaIndependenţeilanumărul41.EaesteoconstrucţieecleziasticădezidşiseerijeazăînparteintegrantăaPalatuluiPrinciar,chiarînfaţaintrăriisaleex-istândgangulcefacelegăturaîntrecurteaPalatuluiPrinciarşicurteaexterioară. Construcţia sa, spundocumentele şialtemărturiiistorice,s-arfiterminatînanul1775.Stiluladoptatdecătreconstructori este cel baroc, cumultiple inflexiuni artisticeprovinciale. Refacerea sa, ea existând iniţial în acelaşi loccuoaltăînfăţişare,aducepuţinemodificări.Elesereferăînspeţălaaspectulexterior,turnulbaroc,laporticuldinganguldeaccesşilauşadetranzitdinpronaosulbisericii. Incendiudin1836,calamitateceamistuitopartedin oraş, a afectat şi această biserică.Acoperişul turnului,iniţialbaroc,vadeveni înurmarefaceriiosimplăpiramidăjoasăacoperităiniţialcuţiglă,iarmainoucutablă.Înanul1992bisericaafostrenovată,iaractualmenteaicisestrângpentrurugăciuneslovaciiromano-catolicidinOradea.

BiseriCa orTodoXă HraMul “sFinţii arHangHeli MiHail Şi gavril” Acest vechi locaş de cult ortodoxdinOradea, defapt cel mai vechi edificiu cultic ortodox de zid din oraş,se află actualmente în cartierul Velenţa, pe strada AntonBacalbaşalanumărul6. Bisericaa fost construită înperioadacuprinsă în-tre anii 1768-1779 în locul uneimai vechi biserici de lemnceţineacalocdeînchinăciuneşisediualierarhieiortodoxedinOradea.Desprearhitectdetaliilelipsesc,însăseştiecusiguranţă că lucrăriledeconstrucţieau fost coordonatedemeşteruldeorigineaustriacăSchultz. Lăcaşul de cult cunoaşte mai multe refaceri şirestaurări ulterioare care îşi vorpuneamprenta asupraas-pectuluiei.Bisericaafostrefăcutăînurmagravuluiincendiudinanul1836.Înanul1864refacereaeraaproapegata,atun-ci i seataşează şi turnulajungându-se la formaactuală cuputerniceamprentestilisticebaroce,defacturăprovincială.Interiorulesteorganizatconformtipiculuibisericiiorientale. Lăcaşul bisericesc găzduieşte un număr de 49icoaneşitreiuşicu inscripţii în limbagreacă.DeremarcatestefaptulcăînbisericăsuntexpuseicoanepictatepelemnşipânzădinsecolulalXVIII-leaextremdevaloroase.Elesuntprobabilpreluatedinvecheabisericădelemnceafost,spununii istoricicunoscătoriaiproblemei,sediuepiscopal.Dacă

exteriorulnuestesurprinzător,cusiguranţăcăinteriorulestefascinant,bogatşiplindeistorie.

Capela roMano-CaToliCă”Îngerii păZiTori” Capela romano-catolică ”Îngerii Păzitori”, de pestr. Republicii nr. 33, a fost construită în anul 1755 şi esteparteintegrantăacomplexuluimizericordienilor.Începerea construcţiei este datorată canonicului GeorgiusGyöngyösy,celcareesteresponsabilşideconstruireaspitalu-luişiamănăstirii,careîmpreunăcuaceastăcapelăformeazăcomplexularhitectonicbaroc. Dinnefericire,atâtarhitectulcâtşiconstructorulnunesuntcunoscuţi.Ceeaceestesigurestecăelnuputeafidecâtundesăvârşitarhitectcuoviziunearticulatăşifoartefinăaproporţiilor. Capelamizericordienilorestededimensiunirelativmodesteşiestelegatăprinlaturaapuseanădearipascurtăaspitalului.Deşidedimensiunineglijabile,capelaoferănu-meroasepunctedeatracţiedefacturăbarocă.Depildăuşacuancadramentuldinpiatrăprofilată,fereastraînsegmentdearc,frontonulînvolută,cumargineacurbă,iarîncâmpulfrontonuluipoatefiadmiratăofereastrătipicărepertoriuluibaroc. Deasupra faţadei principale, prin spaţiul rezultatîntreceledouăturnuridepefaţadaprincipală,sepoateob-serva o cupolă dominantă.Aceasta dă întregului ansambluunaspectdemonumentalitateşisobrietatespecificbarocă.Această imensăcupolăelipticăaedificiuluidecult înscrisăstilisticbaroculuitârziu,imensăcomparativcurestulclădirii,prinamplitudineadeschideriiseînscrieîntrecelemairareşiriscantesoluţiideacoperireaunuispaţiu. BiseriCa reForMaTă Calvină olosig Este amplasată în Piaţa Libertăţii la nr. 4, în ap-ropiereamalului drept alCrişului Repede.Construcţia sa aînceputînanulRăscoaleiţărăneşticondusedeHorea,CloşcaşiCrişan,înparalelcuconstrucţiaBisericiicuLună.Pepar-cursuladoar3ani,între1784-1787,clădireaedificatăînsti-lulbaroculuiclasicizant.Acestaestevizibilatât înexteriorpe faţade, cât şi în interior prin intermediul elementelordecorativespecificestilului(laamvonulbisericiişilamobilierinterior.).Elesuntînsăatipicecultuluireformat-calvin. Lafelcamultealtebisericiorădene,vacunoaştecelpuţindouăetapeconstructive.Primaetapă îiaparţine,atâtideaticcâtşipractic,constructivarhitectuluiEderIacob,iarceadeadoua,decalatăcuaproapeunsecol,aparţinere-numituluiarhitectorădeanRimanoczyKalmansenior(1884).Demndemenţionat este faptul că, frumoasaparohie a bi-sericiiOlosigesteşigazdaunuimic,darextremdeîncărcatdeistoriemuzeubisericesc.Aicipotfiadmiratenumeroaseexponate valoroase cum ar fi: sigilii parohiale, cărţi vechi(unuldintrepuţineexemplarealeBiblieidelaBălgrad),vasederitualşiţesături.

BiseriCa reForMaTă oraŞul nou SituatăpestradaPrimăriei,clădireaconstruită înstilclasicistîntreanii1835-1853,esteorezultantăaexpan-siuniinumericeşispaţialedinprimajumătateasecoluluialXIX-leaacomunităţiiprotestanteorădene. Impozanta şi monumentala biserică a fostclădită după planurile şi concepţia arhitectului Szasz Joz-sef. Construcţia sa s-a realizat etapizat. Inconvenientelemasivităţiisales-aurepercutatasupralucrărilorcareaumers

şimaigreudinlipsadefonduribăneşti.Revoluţiadin1848seconstituieşieaîntr-unelementperturbatoraledificării. Cu toateacestepiedici, după18 ani de lucru, înanul1853,Bisericaeraterminată. Turnurile poziţionate pe lateralul faţadei princi-paledateazădin1870-1871.Eleaccentueazăvizualefectuldemonumentalitate. În interiorul lor sunt adăpostite douăclopote imense. Cel ce este aşezat în turnul vestic, numitclopotulKoladupănumelemăcelarului(KolaGabor)carel-adonat, este şi celmaimare clopot din oraş. El cântăreşte3,6toneşi,pânălaafielectrificat,trebuiatrasde2oamenivânjoşi.

BiseriCa roMano-CaToliCă velenţa „nepriHăniTa ZăMislire” Situată în vechiul cartierVelenţa, locdeconcen-trare spirituală până la expansiunea spaţială spre vest aoraşului,închiarcentrulactualeiPieţeaTineretului,clădireabisericiiromano-catolice„NeprihănitaZămislire”s-aconstru-itîntreanii1858-1862.ArhitectulGuttmanJozsef,responsabilulcuelabo-rareaplanurilorpentruaceastăclădireecleziastică,aoptatpentruarborareaunuistilarhitectonicromantic.Acesta, înconformitate cu viziunea arhitectului, este grevat de nu-meroase elemente arhitecturale de factură neoromanică şineogotică,atâtdespecificeşidragicultuluiromano-catolic.Ancadramenteleuşilorşigeamurilor,fieînarc,fieînogivă,contraforţii, prezenţa rozasei pe faţada principală, dar şisupleţeaturnuluisuntedificatoareînaceastădirecţie.Inte-riorul păstrează aceeaşi notă de combinaţie a elementeloramintite, însă pot fi observate şi elemente decorative defacturăbarocă,întoncunoileopţiunistilistice,inclusivcleri-cale.

BiseriCa evangHeliCă luTerană ConstruitălaînceputulsecolulalXX–lea,întreanii1902-1903,BisericareformatăderitluteranestesituatăpestradaTudorVladimiresculanr.28.Operăarecunoscutuluişiharniculuiarhitect-constructororădeanRimanoczyKalmanjunior,lăcaşuldecultseînscriestiluluieclectic.Dominantavizualăestedatădemultipleinserţiineogotice,sesizabilelaancadramenteleuşilorşigeamurilor,lanivelulcontraforţilorşilaalturnurilordepefaţadaprincipală,turnuriacoperitecuţiglăşiceramicăemailată.

BiseriCa BapTisTă MagHiară AflatăpeAleeaŞtranduluilanumărul10,clădireaecleziastică neoprotestantă este una dintre celemai vechiedificiialecultuluibaptistmaghiar.Eaa fost ridicată întreanii1912-1913,dupăplanurilearhitectuluimaghiarOromyGyula. Construcţia efectivă a fost executată de către in-ginerul-constructorTarrGyorgy. Dinpunctdevederestilistic,clădireaecleziasticăse încadrează eclecticului. Abordarea arhitecturală, celpuţinstranie,aduslaointeresantăfaţadăîncareseîmbinăneoromanicul(unturndefaţadăceaduceadonjon)cuseces-sionulauster,decelabilînzonacornişeişiturnului.DemnderemarcatestefaptulcăbisericabaptistămaghiarădinOradeaareceamainumeroasăcomunitatedinRomânia.

BiseriCa orTodoXă „BunavesTire – naŞTerea MaiCii doMnului”(fostacapelăacălugărilorcapucini) Esteomicăbisericăcuoîncărcatăistorie.EapoatefivăzutăînPiaţaRahoveilanumărul2.Piatradetemeliea

lăcașuluidecultdepeacestamplasamentsepuneînprimeledeceniialesecoluluialXVIII-lea.Vecheaclădireceserveacaşi capelă cimiterială călugărilor capucini va fi în anul 1830extinsă, iar în 1884 renovată.Odată cu anul 1920, când iseimprimăstilulbrâncovenesc(neoromânesc),subinfluenţaarhitectului SaalerbeckAnton, ea serveşte cabiserică pen-trugreco-catolici,pentrucadupă1948săfiebisericăpentruortodocşi. O perioadă ea funcţionează ca biserică degarnizoană,deaceeaceimaibătrânicredincioşioreţinsubdenumireade„BisericaMilitară”.

BiseriCa roMano – CaToliCă sFÂnTa TereZa de lisieuX Ampalasată înzonaPieţeiDevei(cartierul Ioşia),clădireaecleziasticăromano-catolicăafostconstruităînpe-rioadainterbelică, întreanii1933-1934. Neoromaniculevi-dentalfaţadeloresteoperaarhitectuluiSallerbeckAntonşireprezintă o copie redusă la scară a bisericii omonime dinFranţa(catedraladinLisieux).Ridicareapropriu-zisăaedif-iciului le-afostîncredinţatăconstructorilorMihuţGheorgheşiHegedusLajos. Pe faţada principală dominante sunt cele douăturnuri laterale.Aicipotfi„citite”elementedefinitoriialestiluluineoromanicsesizabilînspeciallaancadramentulpor-talului.

BiseriCa roMano – CaToliCă „sFÂnTa Maria, Medalia MiraCuloasă” Pe actuala stradă Sovata, se construia între anii1934-1935 Biserica Lazariană. Ea va primi hramul „SfântaMaria,MedaliaMiraculoasă”.ArhitectulorădeanKrauseTiva-dar,responsabilulcuparteadeconcepţieaclădirii,opteazăpentruuneclecticdominatdeelementearhitecturaleşior-namentaleneoromanice.Parteadezidirele-afostatribuităconstructorilorPappFerencşiMorgosJozsef. Masivitatea bisercii este aparentă, senzaţia deimensitate este perceptibilă doar pe faţadă principală.Aici, cele trei turnuri conferă o iluzie de accentuată ver-ticalizare şi reuşesc să diferenţieze trei registre diferite.Partearăsăriteanăabisericii face legăturădirectăcufostamănăstireaacălugărilorlazarieni.

BiseriCa orTodoXă „sFinţii aposToli pavel Şi peTru” AfostconstruităîncarterulIoşia,pestradaNicolaeBolcaşlanumărul30.Edificareasas-afăcutîntreanii1937-1959înstilneoromânesc.Dinnefericire,numelearhitectuluinuestecunoscut.ClădireaecleziasticăortodoxăareunplantriconcşiestespecificedificiilorreligioaseortodoxedinŢaraRomânească a secolelor XVI-XVII. Acest tip de planimetrieestereevaluatădecătrearhitecţiicesecircumscriucurentu-luibrâncovenesc. Asupraconstrucţieserevineîntr-oetapădatabilăulterioară,ultimuldeceniualsecoluluitrecut.Atuncifaţadaprincipalăesteoarecumînchisăprinadăugareaunuipridvorextinsdefinitdetreiarcadetrilobatesusţinutedepilaştri.Interiorul este ornamentat cu decoraţii specifice cultuluiortodox,rituluibizantin.Astfel,potfiadmiratefrescelecuscenebibliceşiiconostasulpictat.

BiseriCa orTodoXă „naŞTerea preaCuraTei FeCioare Maria” Pe strada Clujului la numărul 130, în cartierulVelenţa,s-aridicatîntreanii1939-1948obisericădestinatăiniţial cultului unit greco-catolic. Scoaterea în afara legiia greco-catolicismului face ca imediat după terminarealucrărilorbisericasărevinăortodocşilor. Ridicatăîntr-unfrumosstilneoromânesc,dupăpla-nurileiubitoruluidebrâncovenesc,arhitectulSallerbeckAn-ton,biserica„NaştereaPreacurateiFecioareMaria”seînscrieplanimetrieicunaostrilobat.Faţadaprincipalăestedominatădeopoartătrilobată,încadratădedouăferestrecuancadra-mente identice şi încoronatădeun fronton semicircular. Încâmpulacestuiapoatefisesizatăofereastrăasemănătoaretriforiumuluispecificromanic. Interiorulse încadreazătipiculuibizantin,picturacuscenebibliceşiiconostatulpictatfiinddefinitorii.

BiseriCa orTodoXă alBasTră „sFÂnTul ierarH niColae” Aflată în carierul Rogerius, pe strada Traian La-lescu, biserica ce poartă hramul Sfântului Ierarh Nicolae afostconstruită întreanii 1938-1952.Stilularboratdecătreclădireaecleziasticăeste cel neoromânesc,elfiind în con-formitateacuviziunea arhitectuluiV.Vlad.Supranumelede„BisericaAlbastră”isetragedelaculoareacucareestevopsităatâtzidăriacâtşiTurnurile. Construcţiaafostetapizată,terminareafonduriloralocate şi intervenţia războiului a determinat o extinderetemporalămareaexecuţiei.

BiseriCa orTodoXă ”sF. gHeorgHe” Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Mare MucenicGheorghe, încă o clădire declaratămonument istoric, estevizitabilăpestradaParculTraian20(colţcubulevardulMagh-eru). Iniţial ea a fost biserica Seminarului greco-catolic,realizând împreunăcuclădirileacestuiauncomplexunitar.Demnderemarcatestefaptulcă,peamplasamentulactua-leibisericiesteamintităînanul1336existenţauneibisericiînchinatăSf.Egidiu,predatăînsecolulalXVI–leaordinuluiIezuiţilor. Înanul1858, întimpulepiscopatului luiSzaniszloFerenc,clădireaestereconstruităde lapunctulzero înro-mantic,grevatdenumeroaseelementeşisoluţiiarhitecturaledefacturăneoromanică(sesizabileînspeţălaancadrament-eleferestrelorşiuşii). Organizarea interioară a spaţiului de cult poartăamprentarituluiortodox,deşidoardinanul1948funcţioneazăcabisericăortodoxăînurmascoateriiînafaralegiidecătreregimul comunist a cultului greco-catolic. Pot fi admirateicoane în ulei pepânză şi lemn, încadrate în rame vopsiteauriuşisculpturiînlemnşiipsos,aurite.Uşasculptatădelaintrareintrareaînbisericăseconstituieşieaînelementdeadmiraţiepentruiubitoriidefrumos.

BiseriCa reForMaTă rÂT Situată în imediataapropiereaGăriicentraledinOradea,pebulevardulŞtefancelMarelanumărul6,clădireaecleziasticăreformatăafostedificatăîntreanii1948-1956.Iniţial,peacestamplasamentexistateocasăderugăciuneaaceluiaşicult, însăeaacăzutpradăbombardamentuluidinseptembrie1944.Stilulmodernestecelpentrucareaoptatîn elaborarea planurilor constructive arhitectul SzeghalmyBalint. În procesul constructiv au fost implicaţi, etapizat,

constructoriiElkanKarolyşiFenessyLaszlo.Faţada principală a clădirii este asimetrică şi pe ea pot fiobservate „infiltraţii” stilistice neoromanice, în special lanivelulturnuluiclopotniţăşilaancadramentuluşiideacces.Adosateclădiriiecleziastice,pelaturaesticăîncontinuareaturnului,aparnişteclădirianexeceservesccabirouri.

BiseriCa greCo-CaToliCă „MaiCa doMnului” OgăsimamplasatăpestradaCorneliuCoposu,înin-cintafostuluicimitirOlosig.Eaafostconstruităînanul1992dupăplanurilearhitecţilorMuthOctavianMoisiAlexandruşiCostaDan.Stilularboratesteceldefacturămodernă,însăînconformitatecu„crezul”stilisticalcultuluigreco-catolic,eaestemarcatăşideelementedecorativeneoromâneşti.Faţaprincipală este dominată de elementele decorative amint-ite. Elepotfiobservateîn„pridvorul”delaintrareşiînzonabalcoanelorexterioare.TurnulclopotniţăestesituatînparteastângăaBisercii.

CoMpleXul BiseriCesC BapTisT „eManuel” Pe stradaDecebal lanumărul 65 s-a construit în-cepând cu anul 1992 un complex bisericesc neoprotestantaparţinând cultului baptist. Necesitatea unui astfel deaşezământseoriginaînexistenţauneinumeroasecomunităţibaptisteînurbeadepemalurileCrişuluiRepede.ArhitecţiiPafkaErnest,PafkaCarmenşiAndreikaIstvanaufostceicarei-auimprimatunstilarhitecturalmodern. Complexulesteformatdintr-osalăcu3000delo-curiceestefolosităcalocderugăciune(unadintrecelemaimari din ţară, dacă nu ceamaimare), o şcoală cu 12 sălideclasăşiunspaţiuceserveşteactivităţiloradministrativeoricelordecazare.Dincunoştinţelenoastre,acestlăcaşdeînchinăciuneneoprotestantestecelmaimaredinRomâniaşichiardinEuropa.