sectiune t si moment capabil sect t

5
Armarea secţiunii T la moment încovoietor – Med Pag. 1 din 5 ARMARE SIMPLĂ-GRINZI CU SECTIUNE T Grindă T=grindă cu placă în zona comprimată. M ed *f cd axa neutra z Fs Fc x arm atura constructiva bw d d1 h zona comprimata A s,eff arm atura de rezistenta beff hf O grinda T este compusa din inima cu latimea bw si placa comprimata cu latimea beff. Inaltimea grinzii este considerata impreuna cu placa (= h). O grinda se calculeaza ca o grinda T atunci cand: - este proiectata ca atare ( de obicei prefabricat) si atunci beff se predimensioneaza. - este turnata monolit, odata cu placa, si atunci in calule se considera ca fiind o grinda T iar beff se calculeaza in functie de deschiderea placii (distanta intre doua grinzi consecutive). In ambele cazuri grinda este calculata ca si T (cu luarea in calcul a latimii beff) doar la moment pozitiv adica atunci cand placa este comprimata. Pe reazeme (moment negativ), la grinzi continue sau la console, armatura se dimensioneaza ca la o grinda dreptunghiulara considerand doar latimea inimii bw. M ed = momentul de proiectare = M max 1. Se aleg coeficienţii (beton obisnut; incarcari permanente): η=1; λ=0.8; γ c =1.5; γ s =1.15. 2. Se aleg materialele şi se calculează rezistenţele de calcul: BETON: f ctm =… OŢEL: 3. Se estimează b şi h (grinda cu 1 deschidere); ; l eff = deschiderea de calcul grindă; b wmin = 200 mm pt secţiuni dreptunghiulare; h şi b w : multiplii de 50 mm.

Upload: robert-veber

Post on 03-Jul-2015

978 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Sectiune T Si Moment Capabil Sect T

Armarea secţiunii T la moment încovoietor – Med Pag. 1 din 4

ARMARE SIMPLĂ-GRINZI CU SECTIUNE T

Grindă T=grindă cu placă în zona comprimată.

Med

*fcd

axa neutra

z

Fs

Fc

x

armatura constructiva

bw

dd1

h

zona comprimata

As,eff

armatura de rezistenta

beff

hf

O grinda T este compusa din inima cu latimea bw si placa comprimata cu latimea beff. Inaltimea grinzii este considerata impreuna cu placa (= h).O grinda se calculeaza ca o grinda T atunci cand: - este proiectata ca atare ( de obicei prefabricat) si atunci beff se predimensioneaza. - este turnata monolit, odata cu placa, si atunci in calule se considera ca fiind o grinda T iar beff se calculeaza in functie de deschiderea placii (distanta intre doua grinzi consecutive). In ambele cazuri grinda este calculata ca si T (cu luarea in calcul a latimii beff) doar la moment pozitiv adica atunci cand placa este comprimata. Pe reazeme (moment negativ), la grinzi continue sau la console, armatura se dimensioneaza ca la o grinda dreptunghiulara considerand doar latimea inimii bw.

Med = momentul de proiectare = Mmax

1. Se aleg coeficienţii (beton obisnut; incarcari permanente): η=1; λ=0.8; γc=1.5; γs=1.15.2. Se aleg materialele şi se calculează rezistenţele de calcul:

BETON: fctm=… OŢEL:

3. Se estimează b şi h (grinda cu 1 deschidere); ;

leff= deschiderea de calcul grindă; bwmin = 200 mm pt secţiuni dreptunghiulare; h şi bw: multiplii de 50 mm.

4. Se estimează

5. Se estimează pt un rând de armătură ; (Φl se estimeaza ca fiind = Φmax posibil=28mm)

6. Se estimează 7. Se calculeaza momentul capabil (rezistent) al placii (beff x hf) fata de centrul de greutate al armaturii

intinse

8. Este Mplaca ≥ Med ? - daca DA atunci axa neutra in placa si grinda se calculeaza ca o sectiune dreptunghiulara cu

Page 2: Sectiune T Si Moment Capabil Sect T

Armarea secţiunii T la moment încovoietor – Med Pag. 2 din 4

dimensiunea beff x h (se merge la punctul. 7 de la armare simpla sect. dreptunghiulara considerand b=beff) iar mom :

Med

*fcd

axa neutra

z

Fs

Fc

x

armatura constructiva

bw

dd1

h

zona comprimata

As,eff

armatura de rezistenta

beff

hf

- daca NU atunci axa neuntra in inima si se merge la punctul 9 (sectiune T):

9. Se calculeaza momentul capabil (rezistent) al aripilor (beff-bw):

10. Se calculează ;

11. Dacă ? daca DA, atunci se face armare simplă şi se merge la pct 12, daca NU se pot aplica variantele -se poate mări secţiunea (daca nu e impusă!!): se calculează “d” din egalitatatea K=K’; se recalculează h=d+d1 şi se merge de la pct. 3.

-se poate mări clasa betonului şi se reia de la pct. 2-se poate face armare dublă (dacă nu sunt posibile celelalte 2 variante); (nu se recomanda)

12. DACĂ SE FACE ARMARE SIMPLĂ, atunci se calculează ;

dacă nu e verificată inegalitatea, se ia z = 0.95*d şi se verifică la final MRd

13. Se calculează

Page 3: Sectiune T Si Moment Capabil Sect T

Armarea secţiunii T la moment încovoietor – Med Pag. 3 din 4

14. Se alege As,eff >= As,nec

15. Se determină distanţa minimă între armăturile longitudinale:

k1 = 1 k2 = 5 mm

snh = distanţa între barele longitudinale de pe acelaşi rândsnv = distanţa între barele longitudinale de pe două rânduri consecutive dg = diametrul maxim al granulei de agregat (dacă nu se precizeaza altfel, considerăm dg =15mm)Φl se ia egal cu = Φmax longitudinal ales (real)

16. Se determină aria minimă de armare longitudinală:

17. Se determină aria maximă de armare longitudinală:; Ac=aria sectiunii de beton

CALCULUL MOMENTULUI CAPABIL SECTIUNE T – ARMARE SIMPLAA. AXA NEUTRA IN PLACA

Med

*fcd

axa neutra

z

Fs

Fc

xarmatura constructiva

bw

dd1

h

zona comprimata

As,eff

armatura de rezistenta

beff

hf

se recalculează “d1” şi “d” considerând diametrele efective (alese) şi poziţionarea armăturilor (1, 2...rânduri)

Fc = Fs rezulta x

CALCULUL MOMENTULUI CAPABIL SECTIUNE T – ARMARE SIMPLA

Page 4: Sectiune T Si Moment Capabil Sect T

Armarea secţiunii T la moment încovoietor – Med Pag. 4 din 4

B. AXA NEUTRA IN INIMA

= M1

inima

+ M2

*fcd

Fs2

Fcf

d-h

f/2h

f

dd1

bw

h hf

(beff-bw)

aripi

hf

beff

As,eff

armatura de rezistenta

zona comprimata

h

d1d

bw

armatura constructiva

x Fcw

Fs1

z

axa neutra

*fcd

Med

se recalculează “d1” şi “d” considerând diametrele efective (alese) şi poziţionarea armăturilor (1, 2...rânduri)

Fcf = Fs2 rezulta As2

rezulta x

aripi

inima