sergiu nistor gestiunea patrimoniului construit ubb.pdf
TRANSCRIPT
1.1 Patrimoniul Umanitii (categorii patrimoniale UNESCO) 1.2
Convenia Patrimoniului Mondial Cultural i Natural (Paris 1972) 1.3
Ghidul Operaional al Conveniei UNESCO 1972 1.4 Strategia
Global pentru o List a Patrimoniului Mondial
echilibrat i credibil
(Situatia Europeana, Liste tentative, situaia României) 1.5 Planuri de gestiune ale siturilor Patrimoniului Mondial (structura, studii de caz) 1.6 Reglementarea monitorizrii i gestiunii siturilor de patrimoniu mondial în România
(Reglementare, studii de caz) 1.7 Rolul Economic al Siturilor Patrimoniului Mondial 1.8 Gestiunea turismului la Siturile Patrimoniului Mondial (Metodologii, studii de caz) 1.9 Patrimoniul European, Decizia Consiliului i Parlamentului European, Nominalizri
în categoria Patrimoniului European 1.10 Rolul patrimoniului în economia industriilor culturale în Europa
2. GESTIUNEA NAIONAL (GESTIUNEA PATRIMONIULUI NAIONAL)
2.1 Europa: 2.1.1 Rolul economic al patrimoniului arhitectural (studii de caz) 2.1.2 Rolul social i cultural al patrimoniului arhitectural (studii de caz) 2.1.3 Raportul patrimonial în Europa (numr de construcii clasate, regim juridic, autoriti
responsabile pentru gestiunea patrimoniului, reglementri ale pieei interveniilor aspra MI)
2.2 România: 2.2.1 Evidena i clasarea patrimoniului (Reglementri, LMI, procedura de clasare a MI,
fia de eviden a MI) 2.2.2 Gruparea (A i B) i ierarhizarea patrimoniului arhitectural în România (MI, zone
protejate, zone de protecie a MI) i reglementarea specific a claselor sale (patrimoniu arheologic, patrimoniu arhitectural, patrimoniu urbanistic)
2.2.3 Planul de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a Zone Protejate: L 5 2000 i Metodologie de elaborare i con inutul cadru al documenta iilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), anex la Ordinul Ministrului Transporturilor, Construciilor i Turismului nr. 562/2003 (M.Of. nr. 125 bis/11.02.2004) , protecia patrimoniului arhitectural prin mecanisme aleamenajrii teritoriului i urbanismului
2.2.4 Strategii naionale de protejare a patrimoniului arhitectural (Sistem instituional, programe naionale, analiza critic a sistemului)
3. GESTIUNEA LOCAL A PATRIMONIULUI ARHITECTURAL URBANISTIC
3.1 Ansambluri, zone i centre istorice 3.2 Tipologia patrimoniului din zonele de patrimoniu arhitectural i urbanistic:
Agregarea patrimoniului, Raport patrimonial specific, Omogenitatea patrimoniului. 3.3 Problematica specific a zonelor i centrelor istorice urbane 3.4 Managementul interveniei de reabilitare a patrimoniului arhitectural-urbanistic din
ansambluri de patrimoniu arhitectural-urbanistic, zone i centre istorice (Principii
3.5 Partenerii sociali ai reabilitrii patrimoniului arhitectural-urbanistic din ansambluri de patrimoniu arhitectural-urbanistic, zone i centre istorice.
3.6 Intervenii de reabilitare a patrimoniului arhitectural-urbanistic din ansambluri de patrimoniu arhitectural-urbanistic, zone i centre istorice din România. Reglementare, studii de caz: Baia Mare, Sibiu, Bucureti.
4. GESTIUNEA SPECIFIC A MONUMENTULUI ISTORIC
4.1 Definirea interveniilor asupra MI prin prisma reglementrilor existente în legislaia din România: cercetare, întreinere, reparare, conservare, consolidare, restaurare, punere în valoare.
4.2 Obligaia de folosin a unui MI: coninut, mod de elaborare 4.3 Dimensiunea economic a MI: produse, fluxuri, metode de determinare, impactul
clasrii asupra valorii de pia a MI 4.4 Gestiunea monumentelor publice, a monumentelor subvenionate i a
monumentelor privat(izat)e
5.1 Definirea clasic a patrimoniului i transformrile acesteia în perioada actual 5.2 Statul regalian: naiune, patrimoniu naional 5.3 Dileme ale descentralizrii 5.4 Descentralizarea proteciei patrimoniului în România: unde suntem (prevederi in
programele de guvernare, in programele electorale, in strategiile judeene)
BIBLIOGRAFIE (SELECIE):
x x x Convenia Patrimoniului Mondial Cultural i Natural, UNESCO, 1972, http://whc.unesco.org/archive/convention-en.pdf
x x x Ghidul operaional pentru aplicarea Conveniei Patrimoniului Mondial Cultural i Natural, UNESCO, 2008, http://whc.unesco.org/archive/opguide08-en.pdf
x x x Strategia global UNESCO pentru o list a Patrimoniului Mondial reprezentativ i credibil, http://whc.unesco.org/en/globalstrategy/
x x x The World Heritage List, Filling the Gap, An action plan for the future, ICOMOS, http://www.international.icomos.org/world_heritage/gaps.pdf , http://www.international.icomos.org/world_heritage/gaps-annexes.pdf
x x x The Charter of the European Architectural Heritage, Consiliul Europei, Amsterdam, 1975, https://wcd.coe.int/com.instranet.InstraServlet?command=com.instranet.CmdBlobG et&InstranetImage=581176&SecMode=1&DocId=1141782&Usage=2
x x x The Convention for the Protection of the Architectural Heritage of Europe, Consiliul Europei, Granada, 1985, http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/121.htm
x x x The European Lanscape Convention, Consiliul Europei, Florena, 2000, http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/176.htm
x x x The European Convention on the Protection of the Archaeological Heritage, revised, Consiliul Europei, La Valetta, 1992, http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/143.htm
x x x Europe Framework Convention on the Value of Cultural Heritage for Society, Consiliul Europei, Faro, 2005, http://conventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/Html/199.htm
x x x Consiliul Europei, European Heritage Network , National Heritage Policies, http://european-
heritage.coe.int/sdx/herein/national_heritage/select_theme.xsp?id=intro_ES_en,
International Scientific Committee on Cultural Tourism , Tourism at world heritage cultural sites: the site manager's hand book , ICOMOS, 1993, http://www.international.icomos.org/publications/93touris.htm
Christian OST, Nathalie VAN DROOGENBROECK, Report on Economics of Conservation, An appraisal of Theories, principles and methods, ICOMOS International Economics Committee, December 1998, http://www.international.icomos.org/publications/economics98.htm
Studii, statistici, strategii - Anglia: http://www.english-heritage.org.uk/hc/upload/pdf/HC09_England_Acc.pdf?1270528119 http://www.english- heritage.org.uk/hc/upload/pdf/HC09_Summary_Acc_20091021121200.pdf?1270539982
Studii, statistici, strategii - Romania: x x x Legea 422-2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata (2006), http://www.cimec.ro/Resurse/Legislatie/Legea-422-2001-republicata-2006.pdf
x x x Consiliul Europei, European Heritage Network , National Heritage Policies, Romania http://european-heritage.coe.int/sdx/herein/national_heritage/voir.xsp?id=intro_RO_en
x x x Strategia MCPN în domeniul patrimoniului cultural naional, http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/MCC-StrategiaPCN.pdf
MCPN, Ordinul ministrului culturii i cultelor 2684/2003, Metodologia de întocmire a obligaiei privind folosina monumentului istoric i a coninutului acestuia, http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/OMCC-2684-2003-ObligatiaFolosinta.pdf
MCPN, Ordinul Ministrului Culturii, Cultelor i Patrimoniului Naional 2260-2008 privind aprobarea Normelor Metodolopgice de clasare i inventariere a monumentelor istorice, http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/OMCC-2260-2008-NormeClasareMonumente.pdf , http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/OMCC-2260-2008-Ax-NormeleClasareMon.pdf
1.1 Patrimoniul Umanitii (categorii patrimoniale UNESCO)
Patrimoniul documentar arhivistic i digitizat
Patrimoniul cinematografic
P a t r i m o n i u
m o b i l
o r a l e
M e s e r i i
P A T R I M O N I U I M A T E R I O A L ( I N T A N G I B I L )
1.2 Convenia Patrimoniului Mondial Cultural i Natural (Paris 1972)
Principii 1. Datoria fiecrui stat de a proteja bunurile apar inând Patrimoniului Mondial aflate pe teritoriul naional (Art. 4):
2. Datoria comunitii internaionale de a coopera în asigurarea conservrii patrimoniului mondial (Preambul, par.7):
“Considerand c (...) incumb asupra comunit ii interna ionale ca întreg s participe la protec ia patrimoniului cultural i natural de deosebit valoare universal prin oferirea de asisten colectiv ce, f r a înlocui ac iunea statului direct interesat, contribuie în mod efectiv la completarea eforturilor acestuia(...)”
Subiectul Conveniei,
“Pentru scopurile acestei Conven ii, urmtoarele vor fi considerate ‘patrimoniu cultural’ :
Monumente: opere de arhitectur , de sculptur sau pictur monumental , elemente sau structuri cu caracter arheologic, inscrip ii, peteri i grupe de elemente ce au valoare universal din punct de vedere al istoriei, artei i tiin ei;
Ansambluri: grupuri de construc ii izolate sau grupate care datorit arhitecturii lor, unit ii i integr rii lor în peisaj au o valoare universal de excep ie din punct de vedere al istoriei, artei sau tiin ei;
Aspecte de gestiune a patrimoniului construit prevzute în OpG:
Principiul de gestiune Art.97-98: Statele trebuie s asigure existena unor msuri legislative, de reglementare, de protecie cutumiar sau contractual i de gestiune care s asigure autenticitatea, integritatea i conservarea valorii universale excepionale (VUE) împotriva unor aciuni de dezvoltare sau modificare.
Delimitarea bunului Limitele siturilor trebuie: 1. s asigure cuprinderea totalitii elementelor care
definesc VUE a bunului de patrimoniu mondial (BPM) i
2. s asigure conservarea autenticitii i integritii acestuia.
Aceasta este valabil atât pentru cunoaterea actual a bunului cât i pentru zone susceptibile s conin valori materiale definitorii pentru VUE.
„ Art.99. Delimitarea i limitele sunt condi ii esen iale pentru stabilirea unei protec ii eficace (...). Limitele trebuie stabilite pentru garantarea expresiei depline a valorii universale excep ionale i a integrit ii ori / i autenticit ii bunului.
8
Gestiunea BPM Art. 108-110: Solicit existena unui plan de gestiune aplicat tr sturilor i condiiilor concrete ale sitului care s arate felul în care este administrat bunul de patrimoniu mondial, de preferin prin mijloace participatorii, in vederea conservrii sale.
Planul de gestiune- management al BPM
Cuprinde aciuni 1. pe termen lung, i 2. zilnice
din urmtoarele categorii: a) contientizarea celor vizai-interesai cu privire la
valorile BPM
b) un ciclu de planificare, implementare, monitorizare, evaluare i feed-back
c) modalitatea de participare a celor vizai-interesai i a partenerilor
d) modalitatea de alocare a resurselor
e) creterea capacitii de gestiune
f) descrierea mecanismului de funcionare transparent i msurabil a sistemului de gestiune
Alte instrumente de management-gestiune
− planurile operaionale (Operational Plans, Art.115), pentru situaiile tranzitorii
− planurile de aciune (Action Plan, Art. 116) pentru cele cu disfuncionaliti generate de activitatea omului
− planurile de pregtire de înfruntare a riscurilor (Risk Preparadness, Art.118), pentru minimizarea ameninrilor probabile.
Utilizri permise Utilizri ecologic i cultural durabile (Art. 119)
9
1.4 Strategia Global pentru o List a Patrimoniului Mondial echilibrat i credibil (Situatia Europeana, Liste tentative, situaia României)
W o r l d
A f r i c a
A r a
b S t .
E u r o p e
/ N A
L a
All
Cultural
Natural
Mixed
830
415
644
357
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
World Regions
49
9
162
24
830
644
f S i t e s
World Heritage List Tentative List
World Heritage (Tentative) List
l t )
European Sub-Regions
1.6 Reglementarea monitorizrii i gestiunii siturilor de patrimoniu mondial în România (Reglementare, studii de caz)
monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial
Introduce sistemul de gestiune i mecanismul de monitorizare a obiectivelor din LPM, precum i condiia re-evalurii planurilor de urbanism aferente acestora, cu prerogativa Guvernului de aprobare. „"Art. 6. - (1) Activitile i lucr rile prevzute la art. 4, pentru monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, se realizeaz în conformitate cu Programul de protecie i gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. (...) Art. 7. - (1) Documentaiile de urbanism i amenajare a teritoriului pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial i zonele lor de protecie se elaboreaz sau se actualizeaz prin includerea prevederilor i reglementrilor de urbanism i amenajare a teritoriului din programele de protecie i gestiune, în termen de 12 luni de la aprobarea acestora.
(2) Finanarea elabor rii sau actualizrii documentaiilor de amenajare a teritoriului i urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Lucr rilor Publice, Transporturilor i Locuinei.
Art. 3. - În înelesul prezentei metodologii, monitorizarea desemneaz aciunea prin care se evalueaz periodic rezultatele msurilor de protecie asupra monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial.
Art. 5. - (1) Monitorizarea realizat de autoritile administraiei publice locale cuprinde dou etape: a) evaluarea strii de conservare;
b) planul de msuri care se impun a se lua în urma evalurilor prevzute la lit. a).
dup caz, asupra zonei protejate.
Art. 6. - (1) Evaluarea se realizeaz de dou ori pe an de ctre reprezentanii autoritilor administraiei publice locale, pe baza unui grafic de monitorizare, unitar pentru toate monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. Modelul graficului de monitorizare este prevzut în anexa B la prezenta metodologie. (2) În cazul în care apar degradri majore la monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, reprezentanii autoritilor administraiei publice locale realizeaz evaluarea prevzut la art. 5. (3) Evalurile sunt înscrise în fie de monitorizare, care se ataeaz fiei monumentului istoric respectiv. Modelul fiei de monitorizare este prevzut în anexa C la prezenta metodologie. (4) În urma evalurilor prevzute la alin. (1) i (2), autoritile administraiei publice locale elaboreaz planul de msuri prevzut la art. 5 alin. (1) lit. b), în care se stabilesc responsabiliti, termene i resurse financiare, în vederea protejrii monumentului istoric respectiv. (5) Planul de msuri prevzut la alin. (4) este parte integrant din planul anual de protecie i gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial.
Art. 1. - (1) Activitile i lucr rile privind paza, reparaiile, întreinerea curent, cercetarea, punerea în valoare, restaurarea, consolidarea i conservarea monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial se realizeaz în conformitate cu Programul de protecie i gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. (2) Programul de protecie i gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial se elaboreaz pentru perioade de 5 ani de ctre Ministerul Culturii i Cultelor, se avizeaz de Comisia Naional a Monumentelor Istorice i se aprob prin hotrâre a Guvernului.
22
Parcaje, zonare
Costuri generate de inscrierea în LPM
Problematica SPM
1.8 Gestiunea turismului la Siturile Patrimoniului Mondial (Metodologii, studii de caz)
1. Cresterea numarului de turisti internationali : 25 Mil. / 1950 > 567 Mil. / 1995; Rata de crestere : 18% - 1950/60; 9% - 1960/70; 6% - 1970/80 4% - dupa 1988 In fiecare an se adauga cca. 20 Mil. de turisti la cifra anului anterior.
2. Prevederea pentru anul 2000 este de 660 Mil. turisti internationali, iar pentru anul 2010 de 937 Mil.
3. Distributia de intrari de turisti internationali pe regiuni este urmatoarea:
Nr. crt.
Crestere (%)
ANUL 1990 2000 2010 1990- 2010
1. EUROPA 287 372 476 2.6 2. AMERICILE 94 146 207 4.1 3. ASIA EST/ PACIFIC 52 101 190 6.7 4. AFRICA 15 24 36 4.5 5. ORIENTUL
MIJLOCIU 7 11 18 4.5
6. ASIA DE SUD 3 6 10 6.1 7. TOTAL 458 660 937 3.6
4. Raportul dintre turistii internationali si cei nationali este de cca. 1/10. Turismul intre tari apartinand aceluiasi continent este dominant (88% din turismul international european - 1995 - este asa).
5. WTTC (World Travel and Tourism Council) estimeaza ca in 1995 turismul a produs : • 11.4% din totalul investitiilor; • 10.9% din produsul global brut; • 10.7% din numarul locurilor de munca; • 11% din veniturile fiscale de pe glob.
6. In industria hoteliera, in 10 ani s-a sporit capacitatea hoteliera de la 9 la 13 Mil. camere.
7. Europa: In 1995 acumula 50% din veniturile din turism si 59% din totalul sosirilor turistice iinternationale (in scadere procentuala).
8. Aportul turismului in comertul international = 372 Mld. USD (20%) din totalul serviciilor. Este echivalent cu 30% din comertul cu produse petroliere si cu 40% din cel agricol.
10. Repartitia procentuala a sosirilor turistice pe regiuni - in % (WTO)
NR. REGIUNEA 1975 1996 1. EUROPA 69.2 58.7 2. ASIA EST/ PACIFIC 3.9 15.2 3. AMERICILE 22.5 19.5 4. AFRICA 2.1 3.3 5. ASIA DE SUD 0.7 0.8 6. ORIENTUL MIJLOCIU 1.6 2.5
11. Repartitia procentuala a incasarilor din turism (WTO)
NR. REGIUNEA 1975 1996 1. EUROPA 63.5 50.8 2. ASIA EST/ PACIFIC 5.5 19.4 3. AMERICILE 25.1 25.1 4. AFRICA 3.1 1.8 5. ASIA DE SUD 0.8 0.9 6. ORIENTUL MIJLOCIU 2.1 2.0
12. Efectul activitatii turistice si de transport persoane asupra economiei globale (WTTC)
NR. EFECTUL ASUPRA... 1995 2005 1. Numarului locurilor de munca 212 mil. 338 mil. 2. Ocuparea populatiei 1 / 9 1 / 8 3. Produs brut 3,400 mld. $ 7,200 mld. $ 4. % din produsul global brut 10.9% 11.4% 5. Consum 1,900 mld. $ 3,900 mld. $ 6. % din consumul global 11.4% 11.7% 7. Investitii 701 mld. $ 1,600 mld. $ 8. % din totalul investitiilor 11.4% 11.8% 9. Impozite 655 mld. $ 1,400 mld. $ 10. % din total impozite 11.1% 11.6% 11. Exporturi 646 mld. $ 1,400 mld. $ 12. % din total exporturi 12.6% 11.9%
Vizitarea siturilor patrimoniale
• 6,5 Mil. vizitatori /an - Louvre;
• 5 Mil vizitatori/an - Versailles;
• 2 Mil. vizitatori/an - Mont Saint Michel
• 90% din vizitatori sunt primiti in doar 10% din punctele patrimoniale de interes turistic;
• doar 5% din patrimoniul cultural francez este vizitat;
PRESIUNEA TURISMULUI (EXEMPLE MAREA BRITANIE)
• GRADUL DE OCUPARE MEDIU AL HOTELURILOR DIN ORASELE ISTORICE DIN M. BRITANIE ESTE CU 25% MAI MARE DECAT MEDIA (NR. TURISTILOR STRAINI ESTE CU 20% MAI MARE - 35%)
• YORK : IN ZILELE DE SAMBATA, CENTRUL (CONEY ST.) ESTE PARCURS DE 50,000 TURISTI; CONSILIUL LOCAL A AJUNS SA NU MAI INCURAJEZE TURISMUL (EXCEPTIE SEZONUL DE IARNA)
• YORK : JORVIK VIKING CENTRE- 900,000 VIZITATORI / AN (1984) - CIFRA DE AFACERI ANUALA 5 MIL. GBP (1986) - COST AMENAJARE DE 2,6 MIL GBP - EFECT MULTIPLICATOR DE 7,14
• BATH : VIZITA GENERALA 70% (TURISTI) VIZITA BAILOR ROMANE 68% FRECVENTARE PUB/CAFENEA 56% VIZITA “CALDARIUM”-ULUI 52% SHOPPING 52% VIZITA ABATIEI 49% TURISTI DE O ZI 77% DURATA MEDIE A VIZITEI 4,5 ORE TURISTI PENTRU 2 NOPTI 9% TURISTI PENTRU 3 NOPTI 4%
• BRIGHTON : VIZITA PAVILIONULUI REGAL 42% SHOPPING 74%
• STONEHENGE: 2,000 VIZITATORI / ORA (1977) 7,000 VIZITATORI / ZI
• EDINBURGH: 6 MIL. VIZITATORI / 750 MIL. GBP (1990) 12,000 DE LOCURI DE MUNCA IN TURISM
• CHESTER: 245,000 VIZITATORI DE CEL PUTIN 1 ZI IN MAI/SEPT.1983 865,000 VIZITATORI DE O ZI CHELTUIND RESPECTIV 12 SI 13 MIL. GBP. SEJURUL MEDIU= 1,6 ZILE: 50% HOTELURI/PENSIUNI
17% B&B 10% HOTELURI DE TINERET 7% CAMPING 7% PRIETENI SI RUDE
1.9 Patrimoniul European, Decizia Consiliului i Parlamentului European, Nominalizri în categoria Patrimoniului European
În prezent, la acest proiect particip 18 ri, printre care i Elveia. Registrul a luat propor ii, pe list figurând zeci de edificii istorice precum Acropola din Atena, casa lui Robert Schuman (om de stat francez i unul dintre prinii fondatori ai UE), antierele navale din Gdask unde a luat natere sindicatul Solidaritatea, care a declanat o parte din evenimentele ce au gr bit sfâr itul Rzboiului Rece.
Registrul vine în completarea unor iniiative ale UE cum ar fi Capitala cultural european.
România a înregistrat sub aceast etichet 4 situri:
Histria, Ansamblul monumental Brâncui de la Tg. Jiu, Palatul Cantacuzino – Muzeul Enescu, Ateneul Român
Pentru a consolida sentimentul apartenenei la Europa, Comisia a decis s sponsorizeze marca patrimoniului european, registru de situri istorice iniiat de Frana, Ungaria i Spania în 2006.
Registrul i-a propus s-i sensibilizeze pe europeni i s le sporeasc sentimentul de apreciere fa de istoria lor comun i fa de diversitatea patrimonului cultural european.
Pentru a obine marca patrimoniului european, siturile trebuie s demonstreze c joac un rol important în procesul de integrare european.
1.10 Rolul patrimoniului în economia i industriile culturale din Europa
Fapte i cifre
În Europa reabilitarea construciilor genereaz cu 16.5% mai multe locuri de munc decât construcia nou, i fiecare loc de munc din industria patrimoniului cultural creaz alte 26.7 locuri de munc indirecte (spre comparaie industria auto genereaz doar 6.3 locuri de munc indirecte)
David Listokin (Center for Urban Policy Research – Rutgers) a calculat impactul diferitelor lucr ri publice. Cheltuirea $1 million pentru
a) construirea unei autostr zi: genereaz 34 locuri de munc; $1.2 million in veniturile populatiei; $100,000 in impozite i taxe; $85,000 in taxe locale.
b) o construcie nou: 36 locuri de munc; $1,223,000 in veniturile populaiei; $103, 000 in impozite i taxe; $86,000 in taxe locale.
Bunuri culturale
Servicii culturale
INTERES CULTURAL
B U N E C O N O M I C
Bunuri / servicii
economice colective
Bunuri / servicii
economice private
reprezinta functiunea, utilizarea bunului patrimonial
• oferta precede cererea • cererea este simultana sau ulterioara ofertei, variind in functie de tipul serviciului
• cererea este de ordin calitativ (estetic, emotional, etc.)
• cererea este de ordin calitativ si cantitativ
• nu poate fi inlocuit (substituit cu alt bun)
• poate fi substituit
• confera valoare de folosinta
• oferta este facuta de catre proprietarul bunului (un singur ofertant)
• oferta este facuta de proprietarul bunului sau de cel care produce serviciul patrimonial
• cererea este colectiva (mai mult doritori de a-si insusi valorile culturale ale bunului)
• cererea este facuta de catre consumatorii serviciului
• are o valoare de inventar si o valoare simbolica
• valoare de folosinta determinata de functiune
In consecinta, in precizarea dimensiunii economice a patrimoniului pot fi determinate si abordate pe rand trei tipuri de valori:
1. valoarea de inventar a cladirii, 2. valoarea simbolica (culturala) - cu limitele sale de cuantificare - si 3. valoarea de folosinta (a serviciului patrimonial) pe diversele tipuri de utilizari
permise pentru fiecare monument in parte.
Terminologia folosita
Termenii cu care va opera analiza sunt : 1. bun patrimonial : cladirea clasata, monumentul in sine; 2. serviciul patrimonial : utilizarea bunului patrimonial, utilitatea produsa de
functiunea acestuia; 3. valoarea de piata (Vp): valoarea unei cladiri pe piata tranzactiilor
imobiliare; 4. valoarea de inventar (Vi): valoarea de realizare de nou a bunului, cu
aceleasi caracteristici arhitecturale si in acelasi amplasament;
5. valoarea de folosinta (Vf): valoarea de piata a serviciului functional realizat intr-o anumita utilizare a edificiului;
6. valoarea de simbol (Vs): sau plus - valoarea de prestigiu, valoare de merit a imobilului, recunoscuta de catre piata, urmare a valorii sale culturale protejate prin clasarea ca monument istoric;
7. venitul net de operare (VNO): venitul obtinut din exploatarea bunului (chirie/mp/luna) din care se scad cheltuielile de intretinere, impozitul pe proprietate1, etc.
8. rata de capitalizare (r): multiplicator asupra venitului net de operare, exprimat ca rata a profitului daca banii din VNO ar fi fost utilizati intr-o investitie.
Towards creating value: Heritage Management and Planning in the Knowledge Society, Krister Olsson
1 In cazul monumentelor istorice acesta este 0.
5
Tabel 1 Subvenii pentru proprietari privai de monumente istorice pe tipuri de operaiuni
ara Subiectul proteciei
reparaii, întreinere, restaurare, punere în
valoare, inclusiv documentaiile
proprietate privata
+ 10% din partea municipalitii
biserici istorice restaurare 50% din partea Statului +30% din partea aut.locale +10% din partea aut. reg.
Olanda
locuine clasate reabilitare 30% pt. cele particulare / 40% pt. cele aflate în propr.
mun. Italia imobile clasate restaurarea mat.
istoric max. 70%
ansambluri de arhitectura
istoric i arhitectural
locale)
Tabel 2. Faciliti fiscale pentru proprietarii particulari de monumente istorice2. ara Impozit Fiscalitate Condiii
I. pe venit deducere 100% lucr ri de reparaii I. pe venit deducere 100% pierderi cauzate de clasare sau
înscriere
Frana
I. funciar pân la 93,75% MI clasat/înscris deschis publicului I. pe venit deducere a
dobânzii aferente credit contractat pentru achizitionar e sau conservarea bunurilor de PA4
Belgia3
T.V.A. 6% (fata de 17%- normal)
lucr ri de reabilitare ale locuinelor mai vechi de 20 ani
I. pe venit deducere 100% cheltuieli de restaurare a constr. istorice pe o perioad < 10 ani
I. pe venit deducere 100% cheltuieli de întreinere ale ocupantului
I. pe avere reducere cu 5-- 40% a bazei de
calcul
T. pe ctigul de
dobânditoare bunul se afl în posesia familiei de
peste 20 de ani i ur meaz a fi restaurat5
R. F. G.
I. funciar loc.
imobile clasate
I. pe venit 15% deducere cheltuieli de restaurare a “proprietilor de interes cultural
Spania
I. pe cladiri 0% impozitare pentru toate “proprietile de interes cultural”
Olanda I. pe venit pân la 100% deducere
costul întreinerii i restaur rii monumentelor istorice
I. pe venit 0% impozitare asociaiile non-profit de conservare T.V.A. 0 % taxare modificri la constr.listate
necomerciale / pentru vânzarea unei constr. listate restaurate
T. motenire 0 % taxare cu conditia vizitrii constr. list./ proprietatea decedatului > 6 ani6
M. Britanie
0% (normal 30%) pentru tranzaciile asociaiilor non- profit de conservare
suplimentare
Danemarca
T. locale subevaluarea bazei de taxare
în funcie de cheltuielile pe care le presupune conservarea imobilului în urmtorii 4 ani (perioada cenzitar )
I. pe venit 75% costul întreinerii i restaur rii monumentelor istorice
Italia
Tabel 3. Faciliti fiscale pentru deschiderea spre vizitare a monumentelor istorice aflate în proprietate privat.
ara Impozit Fiscalitate Condiii I. pe venit deducere 50% (în
limita a 10,000FF sau 15,000FF - MI
cu parc7)
întreinere a imobilelor clasate/înscrise vizitabile8
T. pe ctigul de
capital
0% impozitare motenire sau donaie a unui imobil clasat sau listat, vizitabil
Frana
I. funciar pân la 93,75% MI clasat/înscris deschis publicului Belgia9 I. pe venit deducere 50%
<275.000 BF/an10 cheltuieli de intretinere, angajare de personal si restaurare a imobilelor
clasate cu acces al publicului11
I. pe cladiri 0% impozitare constr.istorice vizitabile T. pe
castigul de capital
T. locale reducere de 30% a bazei de calcul
constr.istorice vizitabile
I. pe avere baza de calcul de 66% si 16,5%
dac construcia face parte dintr-un sit natural protejat + dac este
deschis publicului
8
Tabel 4 Monumente istorice în propr. privat (date din rapoartele naionale ctre Consiliul Europei) ara Total constr. protejate/
Propr. privata Observaii
Austria 4,631 cldiri (1990) 9,000 cldiri (1992) + 100,000 biserici sau publice (91% din total 1992) 7,500 ansambluri de cldiri în propr. privat (9% - 1992)
Austria protejeaz automat orice construcie aflat în proprietate public. Procesul este de declasare continua a proprietilor publice
Cehia 1989 - 20% propr. privat 1993 - 20% Stat, 66% propr. privat, 10% biserici, 4% cooperative
"Tendinta general este de a continua procesul de privatizare. Statul va reine doar un minim de proprieti (…)"13
Danemarca Aprox. 25% propr. public i 75% propr. privat.
Cele 9,000 de monumente aveau cca. 3,500 de proprietari (1991)
Franta Categorii de proprietari pentru: Monumente înscrise (31/12/1992) municipaliti 8,931 (36.67%) proprietari privai 14,309 (58.75%) stat 805 (3.30%) departmente 298 (1.22%) instituii publice 14 (0.06%) Total 24,357 (100.00%)
Categorii de proprietari pentru: Monumentele clasate (31/12/1993) municipaliti 7,947 (60.6%) propr. privai 3,919 (29.9%) stat 850 (6.5%) departmente 245 (1.8%) instituii publice 117 (0.9%) diversi alti proprietari 20 (0.2%) regiuni 12 (0.1%) Total 13,110 (100.0%)
Ungaria 1988: 9,627 monumente din care: 4,565 apar ineau statului sau municipalitilor 2,277 erau în propr. privat 2,785 apar ineau bisericilor.
1995: Majoritatea monumentelor apar in municipalitilor sau propr. particulari. 250 de monumente din cele mai importante vor r mâne in administrarea statului, 3,200 apar in bisericilor
Irlanda 709 monumente deinute sau administrate de stat 2,924 aflate în propr. privat
Italia Exemplificare pentru provincia Verona, La scar naional este greu de
9
Vicenza i Rovigo: - State deine: 14 monumente / 4 ansambluri / 2 situri - consiliile locale i regionale dein: 135 monumente / 2 ansambluri / 5 situri - in proprietate privat sunt: 527 monumente / 56 ansambluri / 149 situri
estimat raportul dintre monumentele aflate în proprietate public i cel deinute de proprietari privai, de vreme ce multe din cldirile publice nu sunt înscrise în listele de protecie. Aprox. Se poate aprecia la 80% proprietatea privat a monumentelor.
Luxemburg Monumente înscrise Stat - 48 (75), aut. locale - 36, propr. privai - 52 Situri înscrise: Statul - 9 (9), propr. privai - 13 (12)
Monumente clasate: Statul deine 73 (12), propr. privai - 3 (7) Situri clasate: Statul - 15, aut. locale - 12 (11), propr. privai - 3 (6)
Olanda "În Olanda aproape toate monumentele istorice se afl în proprietate privat."14
Norvegia "Majoritatea monumentelor istorice se afl în proprietate particular . Proprietatea public în acest domeniu este de mai puin dect 1% (…)15".
Slovacia Total = 9,042 monumente / 66 Monumente naionale Stat = 2,038 Municipaliti = 1,914 Propr. privai - biserici = 5,060
Spania "Majoritatea monumentelor (din care cea mai mare parte o constituie bisericile) sunt deinute de stat i de colectivitile locale."16
Suedia 380 imobile - monumente istorice apar inând statului, 930 imobile - monumente istorice apar inând propr. privai / municipaliti (1988); 377 imobile (800 cldiri) monumente istorice apar inând statului, 1,107 imobile (4,500 cldiri) apar inând propr. privai / municipaliti (1995)
(1988)
45.4
47.6
45.4
43.3
26.8
38.4
44.2
47.5
24.4
49.8
20.9
56.9
58.6
62.5
50
57.3
49.6
54.4
54.7
49.6
46.4
45.3
65.8
59
65.1
60.5
36.1
45.3
72.4
52
51.7
51.7
45.7
R.F.G
Franta
Italia
Marea
Britanie
Spania
Elvetia
Suedia
Olanda
Finlanda
Danematca
Norvegia
% al reabilitarii din constr. de locuinte
% al reabilitarii din total constructii
Incasari (lire it.) Localitatea
1 Anfiteatro Flavio 2.503.001 20.260.763.000 Roma 2 Scavi vecchi e nuovi e
Circuito Archeologico di Pompei (Scavi di Pompei, Scavi di Oplonti, Museo di Boscoreale)
2.148.607 24.728.526.000 Pompei
3 Pantheon 2.003.100 gratuit Roma 4 Parco del Castello di
Miramare 1.890.595 gratuit Trieste
1.414.484 13.770.126.000 Firenze
1.239.398 12.549.633.500 Firenze
7 Giardino di Boboli 918.856 2.718.057.000 Firenze 8 Parco del Palazzo Reale 704.163 1.109.141.000 Caserta 9 Villa d'Este 682.605 3.499.436.000 Tivoli 10 Museo Nazionale di Castel
Sant'Angelo 591.281 4.368.263.000 Roma
11 Abbazia di Montecassino 524.005 gratuit Cassino 12 Palazzo Reale 476.655 1.874.987.000 Caserta 13 Galleria Palatina e
Appartamenti Monumentali Palazzo Pitti
475.474 4.181.052.000 Firenze
14 Cappelle Medicee 440.669 2.619.748.000 Firenze 15 Museo e Galleria Borghese 411.038 3.348.213.000 Roma 16 Gallerie dell'Accademia 364.413 3.308.166.000 Venezia 17 Palatino e Foro Romano 360.126 3.269.191.000 Roma 18 Museo delle Antichità
Egizie 345.759 1.745.086.000 Torino
Grouping
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
Table 4.3: Estimated Total Employment (FTEs) Total
International 682 Medium 864 Urban 155 Parish Church 184 Total 1885
Table 4.6: Maintenance and Restoration
Maintenance (£’000s) Restoration (£’000s)
Av. Spend Est imated Total (all)
Day Visitors Staying Visitors (overseas and UK)
International 190 380 Medium 80 70 Urban 45 40 Parish Church 20 10 Source: ECOTEC Analysis
Table 4.14: Estimated Average Number of Jobs Suppor ted by Visitor Spend Jobs Supported (FTEs)
International 250 Medium 55 Urban 10 Parish Church 2 Source: ECOTEC Analysis
Table 4.15: Estimated Total Number of Jobs Supported by Visi tor Spend Jobs Supported (FTEs)
International 1500 Medium 1050 Urban 40 Parish Church 20 Total 2600 Source: ECOTEC Analysis
Table 4.16: Average Indirect and Induced Effects (FTE) Cathedral-Related Jobs19 Visitor-Related Jobs
International 32 62 Medium 12 14 Urban 8 2 Parish Church 5 0.5 Source: ECOTEC Analysis
Table 4.17: Total Indirect and Induced Effects (FTE)
Cathedral-Related Jobs Visitor-Related Jobs International 189 375 Medium 203 262 Urban 42 10 Parish Church 38 5 Total 472 652 Source: ECOTEC Analysis
Total visits % change 03/04
sites)
Historic houses 29% 53,000 17,025,000 -2%
Historic monuments 5% 48,000 3,101,000 -1%
Visitor/heritage centres
Other historic properties
Table 1.5 Origin of visitors to historic properties
%
Historic houses 13 -8 60 28
Historic monuments 25 +17 57 18
Visitor/heritage centres
Other historic properties
Free Admission Paid Admission
Historic houses 7 4 93 96
Historic monuments 9 4 91 96
Visitor/heritage centres
Other historic properties
Table 1.8 Average admission price to historic properties (attractions charging)
Sample (adult paid attractions)
Historic houses (298) £5.12 £2.67 52% +5
Historic
monuments
Visitor/heritage
centres
Places of worship (14) £4.34 £1.87 43% +7
Other historic
TOTAL (680) £4.38 £2.34 53% +6
Sample Average full-time
Average unpaid
volunteer s
Total Staff
Castles/forts (73) 6 3 2 2 6 19 Gardens (116) 13 4 2 8 15 42 Historic houses (243) 8 3 4 10 37 62 Historic monuments
(53) 2 1 1 1 8 13
Visitor/heritage centres
(86) 4 4 1 2 10 21
Places of worship (87) 4 4 * 1 62 71 Other historic properties
(75) 4 2 1 2 16 25
TOTAL (733) 7 3 2 5 26 43
Table 1.12 Staffing of histor ic properties – nr. of employees by category type
TOTAL Full-time permanent
Historic houses 15,209 2,015 770 1,047 2,401 8,976
Historic monuments
Visitor/heritage centres
Places of worship
Other historic properties
TOTAL 32,054 5,050 2,302 1,671 3,936 19,095
De la (Iniial) La (În prezent) Definirea PC Monumente
individuale
culturale
comunitate)
colectivitate
Ipostazele patrimoniului construit:
2. Zone de patrimoniu arheologic reperat
3.
B. Patrimoniu construit muzeal
C. Patrimoniu arhitectural
9. Situri istorice
UNESCO
Zone de protecie a monumentelor istorice
13. Zone de protecie a monumentelor, ansamblurilor i siturilor clasate în
Lista Patrimoniului Mondial UNESCO
Reglementrile relevante pentru aceste categorii sunt1:
• Lege nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr.
43/2000 privind protecia patrimoniului arheologic i declararea unor situri
arheologice ca zone de interes naional, publicat în M.Of. partea I nr. 394 din
data: 07/18/2001
completat prin Legea nr. 259-2006, republicat în Monitorul Oficial al
României partea I, nr. 573 din 3 iulie 2006
• Lege nr. 311 din 8 iulie 2003 muzeelor i a coleciilor publice, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 528 din 23 iulie 2003
• Lege nr. 564 din 19 octombrie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care
fac parte din Lista patrimoniului mondial, Publicata în Monitorul Oficial cu
numarul 695 din data de 1 noiembrie 2001
(http://www.cultura.ro/Laws.aspx?ID=49)
• Lege nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate, publicat în Monitorul
Oficial al României nr. 152 din 12 aprilie 2000
• Hotrâre a Guvernului nr. 493 din 1 aprilie 2004 pentru aprobarea Metodologiei
privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului
mondial si a Metodologiei privind elaborarea si continutul-cadru al planurilor de
protectie si gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului
mondial, publicat în Monitorul Oficial nr. 380, 30 aprilie 2004,
(http://www.cultura.ro/Laws.aspx?ID=55)
“Metodologie de elaborare i coninutul-cadru al documentaiilor de urbanism
pentru zone protejate (PUZ), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 125 din 11 februarie 2004
• Ordin al MCC nr. 2684 din 18 iunie 2003 privind aprobarea Metodologiei de
întocmire a Obligatiei privind folosinta monumentului istoric si a continutului
acesteia, publicat în Monitorul Oficial nr. 448 din 24 iunie 2003
(http://www.cultura.ro/Laws.aspx?ID=59)
• Ordin al MCC nr. 2682 din 13 iunie 2003 privind aprobarea Normelor
metodologice de clasare si evidenta a monumentelor istorice, a Listei
monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidenta a monumentelor istorice si a
Fisei minimale de evidenta a monumentelor istorice, publicat în Monitorul
Oficial nr. 448 din 24 iunie 2003, (http://www.cultura.ro/Laws.aspx?ID=58
1 Suplimentar fa de prevederile L. 50-1991 cu modificrile i completrile ulterioare
Tabel cu principalele msuri de protecie i gestiune a patrimoniului construit, pe categorii i tipuri, în
conformitate cu actele normative în vigoare
Nr.crt
relevant
autorizare
Regimul de protec ie a zonelor cu
poten ial arheologic cunoscut i cercetat este reglementat de legisla ia
în vigoare privitoare la protejarea
monumentelor istorice i a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul
cultural na ional
arheologic
Zone de patrimoniu arheologic reperat Lege nr. 378 - 2001 Repertoriul arheologic na ional
Zone cu potenial arheologic Lege nr. 378 - 2001 Lege nr. 422-2001
Supravegherea din punct de vedere
tiin ific a lucr rilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice
întâmpl toare
2001, Lege nr. 422- 2001, Lege nr. 182-
2000
Persoana descoperitoare sau
proprietarul ori administratorul
terenului (…) este obligat s anun e (...) primarului localit ii, în termen de
72 de ore Zona cu patrimoniu arheologic
eviden iat întâmpl tor se delimiteaz în jurul locului descoperirii
arheologice întâmpl toare
Zone arheologice de interes naional Lege nr. 378 -2001 Bunurile mobile sau imobile, care fac
parte sau sunt propuse s fac parte
din categoria Tezaur al patrimoniului
cultural na ional mobil sau, dup caz, din categoria monumentelor istorice
aflate în Lista patrimoniului mondial.
Patrimoniu construit muzeal
Lege nr. 182-2000,
Lege nr. 311 - 2003 M suri de conservare i restaurare
muzeal
Avizul CNMC
Patrimoniu arhitectural
2003
Obliga ia privind folosin a MI Avizul MCC
Centre i zone istorice Lege nr. 422-2001, OMTCT nr.562-
2003
2003 OMCC nr.
Lege nr. 564 - 2001
H.G. nr. 493 - 2004 Program de protec ie i gestiune Plan anual de protec ie i gestiune
HG
Zone de protecie a M.I. Lege nr. 422-2001 Aviz MCC
Zone de protecie a monumentelor, ansamblurilor i siturilor din Lista
Patrimoniului Mondial UNESCO
PUZ HG Aviz MCC
bine, satisf ctor, nesatisf ctor, neacoperit
1. IDENTIFICAREA SI EVIDENTA PATRIMONIULUI CULTURAL
1.1 definirea bunurilor culturale protejate
1,2 realizarea inventarului general al patrimoniului
1.3 realizarea inventarului protectiv si actualizarea sa
2. PREVENIREA TRANSFERULUI ILICIT DE BUNURI CULTURALE (P. ARHEOLOGIC)
2.1 evidenta bunurilor de patrimoniu al caror transfer este considerat ilicit
2.2 instituirea unui control asupra sapaturilor arheologice
2.3 instituirea controlului vamal asupra comertului cu bunuri culturale
2.4 instituirea de pedepse aspre si a unui sistem de recuperare eficient
3. INSTITUIREA PROTECTIEI STATULUI ASUPRA MONUMENTELOR ISTORICE
3.1 instituirea unui regim legal de protectie
3.2 posibilitatea clasarii de salvare (din oficiu sau la cerere)
3.3 aplicarea prevederilor legilor protectiei si sanctionarea incalcarii lor
4. INSTITUIREA PROTECTIEI STATULUI ASUPRA ANSAMBLURILOR SI ZONELOR ISTORICE
4.1 instituirea unui regim legal de protectie
4.2 integrarea politicii de conservare cu cea de planificare si dezvoltare urbana
4.3 instituirea protectiei patrimoniului independent de regimul proprietati sau modificarea acestuia
5. CONTROLUL INTERVENTIILOR ASUPRA PATRIMONIULUI
5.1 existenta unei autoritati a protectiei legale a patrimoniului (protector)
5.3 supunerea catre o autoritate competenta a proiectelor de modificare a ambientului monumental
5.4 posibilitatea protectorului de a obliga realizarea unor lucrari sau de a le realiza el insusi
5.5 posibilitatea de achizitie sau expropriere in scopul salvarii unui bun de patrimoniu
5.6 evitarea indepartarii sau stramutarii, in intregime sau in parte, a unui monument
6. PUNEREA IN VALOARE A PATRIMONIULUI (PREZENTARE, FOLOSIRE SI REUTILIZARE)
6.1 integrarea politicilor culturale, a celei a ambientului si a amenajarii teritoriului cu cea de conservare
6.2 adaptarea patrimoniului la nevoile vietii contemporane
7. SPRIJINIREA ACTIVITATILOR DE CONSERVARE SI PUNERE IN VALOARE
7.1 sprijinirea financiara a autoritatilor publice locale pentru conservarea patrimoniului
7.2 sprijinirea financiara a proprietarilor privati ai bunurilor de patrimoniu pentru conservarea acestuia
7.3 incurajarea conservarii patrimoniului prin deduceri fiscale asupra cheltuielilor directe de restaurare
7.4 incurajarea conservarii patrimoniului prin deduceri fiscale aplicate pt. donatii, sponsorizari si legatii.
7.5 sprijinirea si consultarea ONG de protectie, conservare si punere in valoare
7.6 cuplarea operatiunilor de asanare, housing si renovare urbana la scopurile conservarii
8. CERCETARE STIINTIFICA, COOPERAREA INTERNATIONALA SI EDUCAREA PUBLICULUI.
8.1 sprijinirea cercetarii stiintifice
8.3 diseminarea informatiilor, educatia si cresterea interesului publicului pentru patrimoniu.
8.4 valorificarea si utilizarea mestesugurilor traditionale
50.132
466.854
19.5
0
200
400
600
800
1,000
1,200
1,400
# MI (.000) 6 2.646 36.67 43.75 15.2 45.45 1,265.30.73 10 4 500 0.694 44.45 3.43 2.712 9.188 9.391 1.771 2.734 50.13 466.9
MI/Spec 67 14 180 547 48 27 22.5 13 14.5 38.5 7 14.5 5 25.5 2.5 12.5 9
MI/Adm 67 29 1,358 972 1,013 151 2,530 102 27 72.5 7 247 38.5 12 37 4.5 125.5 290 1
(Situatia Europeana, Liste tentative, situaia României) 1.5 Planuri de gestiune ale siturilor Patrimoniului Mondial (structura, studii de caz) 1.6 Reglementarea monitorizrii i gestiunii siturilor de patrimoniu mondial în România
(Reglementare, studii de caz) 1.7 Rolul Economic al Siturilor Patrimoniului Mondial 1.8 Gestiunea turismului la Siturile Patrimoniului Mondial (Metodologii, studii de caz) 1.9 Patrimoniul European, Decizia Consiliului i Parlamentului European, Nominalizri
în categoria Patrimoniului European 1.10 Rolul patrimoniului în economia industriilor culturale în Europa
2. GESTIUNEA NAIONAL (GESTIUNEA PATRIMONIULUI NAIONAL)
2.1 Europa: 2.1.1 Rolul economic al patrimoniului arhitectural (studii de caz) 2.1.2 Rolul social i cultural al patrimoniului arhitectural (studii de caz) 2.1.3 Raportul patrimonial în Europa (numr de construcii clasate, regim juridic, autoriti
responsabile pentru gestiunea patrimoniului, reglementri ale pieei interveniilor aspra MI)
2.2 România: 2.2.1 Evidena i clasarea patrimoniului (Reglementri, LMI, procedura de clasare a MI,
fia de eviden a MI) 2.2.2 Gruparea (A i B) i ierarhizarea patrimoniului arhitectural în România (MI, zone
protejate, zone de protecie a MI) i reglementarea specific a claselor sale (patrimoniu arheologic, patrimoniu arhitectural, patrimoniu urbanistic)
2.2.3 Planul de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a Zone Protejate: L 5 2000 i Metodologie de elaborare i con inutul cadru al documenta iilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), anex la Ordinul Ministrului Transporturilor, Construciilor i Turismului nr. 562/2003 (M.Of. nr. 125 bis/11.02.2004) , protecia patrimoniului arhitectural prin mecanisme aleamenajrii teritoriului i urbanismului
2.2.4 Strategii naionale de protejare a patrimoniului arhitectural (Sistem instituional, programe naionale, analiza critic a sistemului)
3. GESTIUNEA LOCAL A PATRIMONIULUI ARHITECTURAL URBANISTIC
3.1 Ansambluri, zone i centre istorice 3.2 Tipologia patrimoniului din zonele de patrimoniu arhitectural i urbanistic:
Agregarea patrimoniului, Raport patrimonial specific, Omogenitatea patrimoniului. 3.3 Problematica specific a zonelor i centrelor istorice urbane 3.4 Managementul interveniei de reabilitare a patrimoniului arhitectural-urbanistic din
ansambluri de patrimoniu arhitectural-urbanistic, zone i centre istorice (Principii
3.5 Partenerii sociali ai reabilitrii patrimoniului arhitectural-urbanistic din ansambluri de patrimoniu arhitectural-urbanistic, zone i centre istorice.
3.6 Intervenii de reabilitare a patrimoniului arhitectural-urbanistic din ansambluri de patrimoniu arhitectural-urbanistic, zone i centre istorice din România. Reglementare, studii de caz: Baia Mare, Sibiu, Bucureti.
4. GESTIUNEA SPECIFIC A MONUMENTULUI ISTORIC
4.1 Definirea interveniilor asupra MI prin prisma reglementrilor existente în legislaia din România: cercetare, întreinere, reparare, conservare, consolidare, restaurare, punere în valoare.
4.2 Obligaia de folosin a unui MI: coninut, mod de elaborare 4.3 Dimensiunea economic a MI: produse, fluxuri, metode de determinare, impactul
clasrii asupra valorii de pia a MI 4.4 Gestiunea monumentelor publice, a monumentelor subvenionate i a
monumentelor privat(izat)e
5.1 Definirea clasic a patrimoniului i transformrile acesteia în perioada actual 5.2 Statul regalian: naiune, patrimoniu naional 5.3 Dileme ale descentralizrii 5.4 Descentralizarea proteciei patrimoniului în România: unde suntem (prevederi in
programele de guvernare, in programele electorale, in strategiile judeene)
BIBLIOGRAFIE (SELECIE):
x x x Convenia Patrimoniului Mondial Cultural i Natural, UNESCO, 1972, http://whc.unesco.org/archive/convention-en.pdf
x x x Ghidul operaional pentru aplicarea Conveniei Patrimoniului Mondial Cultural i Natural, UNESCO, 2008, http://whc.unesco.org/archive/opguide08-en.pdf
x x x Strategia global UNESCO pentru o list a Patrimoniului Mondial reprezentativ i credibil, http://whc.unesco.org/en/globalstrategy/
x x x The World Heritage List, Filling the Gap, An action plan for the future, ICOMOS, http://www.international.icomos.org/world_heritage/gaps.pdf , http://www.international.icomos.org/world_heritage/gaps-annexes.pdf
x x x The Charter of the European Architectural Heritage, Consiliul Europei, Amsterdam, 1975, https://wcd.coe.int/com.instranet.InstraServlet?command=com.instranet.CmdBlobG et&InstranetImage=581176&SecMode=1&DocId=1141782&Usage=2
x x x The Convention for the Protection of the Architectural Heritage of Europe, Consiliul Europei, Granada, 1985, http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/121.htm
x x x The European Lanscape Convention, Consiliul Europei, Florena, 2000, http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/176.htm
x x x The European Convention on the Protection of the Archaeological Heritage, revised, Consiliul Europei, La Valetta, 1992, http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/143.htm
x x x Europe Framework Convention on the Value of Cultural Heritage for Society, Consiliul Europei, Faro, 2005, http://conventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/Html/199.htm
x x x Consiliul Europei, European Heritage Network , National Heritage Policies, http://european-
heritage.coe.int/sdx/herein/national_heritage/select_theme.xsp?id=intro_ES_en,
International Scientific Committee on Cultural Tourism , Tourism at world heritage cultural sites: the site manager's hand book , ICOMOS, 1993, http://www.international.icomos.org/publications/93touris.htm
Christian OST, Nathalie VAN DROOGENBROECK, Report on Economics of Conservation, An appraisal of Theories, principles and methods, ICOMOS International Economics Committee, December 1998, http://www.international.icomos.org/publications/economics98.htm
Studii, statistici, strategii - Anglia: http://www.english-heritage.org.uk/hc/upload/pdf/HC09_England_Acc.pdf?1270528119 http://www.english- heritage.org.uk/hc/upload/pdf/HC09_Summary_Acc_20091021121200.pdf?1270539982
Studii, statistici, strategii - Romania: x x x Legea 422-2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata (2006), http://www.cimec.ro/Resurse/Legislatie/Legea-422-2001-republicata-2006.pdf
x x x Consiliul Europei, European Heritage Network , National Heritage Policies, Romania http://european-heritage.coe.int/sdx/herein/national_heritage/voir.xsp?id=intro_RO_en
x x x Strategia MCPN în domeniul patrimoniului cultural naional, http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/MCC-StrategiaPCN.pdf
MCPN, Ordinul ministrului culturii i cultelor 2684/2003, Metodologia de întocmire a obligaiei privind folosina monumentului istoric i a coninutului acestuia, http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/OMCC-2684-2003-ObligatiaFolosinta.pdf
MCPN, Ordinul Ministrului Culturii, Cultelor i Patrimoniului Naional 2260-2008 privind aprobarea Normelor Metodolopgice de clasare i inventariere a monumentelor istorice, http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/OMCC-2260-2008-NormeClasareMonumente.pdf , http://www.cultura.ro/Files/GenericFiles/OMCC-2260-2008-Ax-NormeleClasareMon.pdf
1.1 Patrimoniul Umanitii (categorii patrimoniale UNESCO)
Patrimoniul documentar arhivistic i digitizat
Patrimoniul cinematografic
P a t r i m o n i u
m o b i l
o r a l e
M e s e r i i
P A T R I M O N I U I M A T E R I O A L ( I N T A N G I B I L )
1.2 Convenia Patrimoniului Mondial Cultural i Natural (Paris 1972)
Principii 1. Datoria fiecrui stat de a proteja bunurile apar inând Patrimoniului Mondial aflate pe teritoriul naional (Art. 4):
2. Datoria comunitii internaionale de a coopera în asigurarea conservrii patrimoniului mondial (Preambul, par.7):
“Considerand c (...) incumb asupra comunit ii interna ionale ca întreg s participe la protec ia patrimoniului cultural i natural de deosebit valoare universal prin oferirea de asisten colectiv ce, f r a înlocui ac iunea statului direct interesat, contribuie în mod efectiv la completarea eforturilor acestuia(...)”
Subiectul Conveniei,
“Pentru scopurile acestei Conven ii, urmtoarele vor fi considerate ‘patrimoniu cultural’ :
Monumente: opere de arhitectur , de sculptur sau pictur monumental , elemente sau structuri cu caracter arheologic, inscrip ii, peteri i grupe de elemente ce au valoare universal din punct de vedere al istoriei, artei i tiin ei;
Ansambluri: grupuri de construc ii izolate sau grupate care datorit arhitecturii lor, unit ii i integr rii lor în peisaj au o valoare universal de excep ie din punct de vedere al istoriei, artei sau tiin ei;
Aspecte de gestiune a patrimoniului construit prevzute în OpG:
Principiul de gestiune Art.97-98: Statele trebuie s asigure existena unor msuri legislative, de reglementare, de protecie cutumiar sau contractual i de gestiune care s asigure autenticitatea, integritatea i conservarea valorii universale excepionale (VUE) împotriva unor aciuni de dezvoltare sau modificare.
Delimitarea bunului Limitele siturilor trebuie: 1. s asigure cuprinderea totalitii elementelor care
definesc VUE a bunului de patrimoniu mondial (BPM) i
2. s asigure conservarea autenticitii i integritii acestuia.
Aceasta este valabil atât pentru cunoaterea actual a bunului cât i pentru zone susceptibile s conin valori materiale definitorii pentru VUE.
„ Art.99. Delimitarea i limitele sunt condi ii esen iale pentru stabilirea unei protec ii eficace (...). Limitele trebuie stabilite pentru garantarea expresiei depline a valorii universale excep ionale i a integrit ii ori / i autenticit ii bunului.
8
Gestiunea BPM Art. 108-110: Solicit existena unui plan de gestiune aplicat tr sturilor i condiiilor concrete ale sitului care s arate felul în care este administrat bunul de patrimoniu mondial, de preferin prin mijloace participatorii, in vederea conservrii sale.
Planul de gestiune- management al BPM
Cuprinde aciuni 1. pe termen lung, i 2. zilnice
din urmtoarele categorii: a) contientizarea celor vizai-interesai cu privire la
valorile BPM
b) un ciclu de planificare, implementare, monitorizare, evaluare i feed-back
c) modalitatea de participare a celor vizai-interesai i a partenerilor
d) modalitatea de alocare a resurselor
e) creterea capacitii de gestiune
f) descrierea mecanismului de funcionare transparent i msurabil a sistemului de gestiune
Alte instrumente de management-gestiune
− planurile operaionale (Operational Plans, Art.115), pentru situaiile tranzitorii
− planurile de aciune (Action Plan, Art. 116) pentru cele cu disfuncionaliti generate de activitatea omului
− planurile de pregtire de înfruntare a riscurilor (Risk Preparadness, Art.118), pentru minimizarea ameninrilor probabile.
Utilizri permise Utilizri ecologic i cultural durabile (Art. 119)
9
1.4 Strategia Global pentru o List a Patrimoniului Mondial echilibrat i credibil (Situatia Europeana, Liste tentative, situaia României)
W o r l d
A f r i c a
A r a
b S t .
E u r o p e
/ N A
L a
All
Cultural
Natural
Mixed
830
415
644
357
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
World Regions
49
9
162
24
830
644
f S i t e s
World Heritage List Tentative List
World Heritage (Tentative) List
l t )
European Sub-Regions
1.6 Reglementarea monitorizrii i gestiunii siturilor de patrimoniu mondial în România (Reglementare, studii de caz)
monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial
Introduce sistemul de gestiune i mecanismul de monitorizare a obiectivelor din LPM, precum i condiia re-evalurii planurilor de urbanism aferente acestora, cu prerogativa Guvernului de aprobare. „"Art. 6. - (1) Activitile i lucr rile prevzute la art. 4, pentru monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, se realizeaz în conformitate cu Programul de protecie i gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. (...) Art. 7. - (1) Documentaiile de urbanism i amenajare a teritoriului pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial i zonele lor de protecie se elaboreaz sau se actualizeaz prin includerea prevederilor i reglementrilor de urbanism i amenajare a teritoriului din programele de protecie i gestiune, în termen de 12 luni de la aprobarea acestora.
(2) Finanarea elabor rii sau actualizrii documentaiilor de amenajare a teritoriului i urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Lucr rilor Publice, Transporturilor i Locuinei.
Art. 3. - În înelesul prezentei metodologii, monitorizarea desemneaz aciunea prin care se evalueaz periodic rezultatele msurilor de protecie asupra monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial.
Art. 5. - (1) Monitorizarea realizat de autoritile administraiei publice locale cuprinde dou etape: a) evaluarea strii de conservare;
b) planul de msuri care se impun a se lua în urma evalurilor prevzute la lit. a).
dup caz, asupra zonei protejate.
Art. 6. - (1) Evaluarea se realizeaz de dou ori pe an de ctre reprezentanii autoritilor administraiei publice locale, pe baza unui grafic de monitorizare, unitar pentru toate monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. Modelul graficului de monitorizare este prevzut în anexa B la prezenta metodologie. (2) În cazul în care apar degradri majore la monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial, reprezentanii autoritilor administraiei publice locale realizeaz evaluarea prevzut la art. 5. (3) Evalurile sunt înscrise în fie de monitorizare, care se ataeaz fiei monumentului istoric respectiv. Modelul fiei de monitorizare este prevzut în anexa C la prezenta metodologie. (4) În urma evalurilor prevzute la alin. (1) i (2), autoritile administraiei publice locale elaboreaz planul de msuri prevzut la art. 5 alin. (1) lit. b), în care se stabilesc responsabiliti, termene i resurse financiare, în vederea protejrii monumentului istoric respectiv. (5) Planul de msuri prevzut la alin. (4) este parte integrant din planul anual de protecie i gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial.
Art. 1. - (1) Activitile i lucr rile privind paza, reparaiile, întreinerea curent, cercetarea, punerea în valoare, restaurarea, consolidarea i conservarea monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial se realizeaz în conformitate cu Programul de protecie i gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial. (2) Programul de protecie i gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial se elaboreaz pentru perioade de 5 ani de ctre Ministerul Culturii i Cultelor, se avizeaz de Comisia Naional a Monumentelor Istorice i se aprob prin hotrâre a Guvernului.
22
Parcaje, zonare
Costuri generate de inscrierea în LPM
Problematica SPM
1.8 Gestiunea turismului la Siturile Patrimoniului Mondial (Metodologii, studii de caz)
1. Cresterea numarului de turisti internationali : 25 Mil. / 1950 > 567 Mil. / 1995; Rata de crestere : 18% - 1950/60; 9% - 1960/70; 6% - 1970/80 4% - dupa 1988 In fiecare an se adauga cca. 20 Mil. de turisti la cifra anului anterior.
2. Prevederea pentru anul 2000 este de 660 Mil. turisti internationali, iar pentru anul 2010 de 937 Mil.
3. Distributia de intrari de turisti internationali pe regiuni este urmatoarea:
Nr. crt.
Crestere (%)
ANUL 1990 2000 2010 1990- 2010
1. EUROPA 287 372 476 2.6 2. AMERICILE 94 146 207 4.1 3. ASIA EST/ PACIFIC 52 101 190 6.7 4. AFRICA 15 24 36 4.5 5. ORIENTUL
MIJLOCIU 7 11 18 4.5
6. ASIA DE SUD 3 6 10 6.1 7. TOTAL 458 660 937 3.6
4. Raportul dintre turistii internationali si cei nationali este de cca. 1/10. Turismul intre tari apartinand aceluiasi continent este dominant (88% din turismul international european - 1995 - este asa).
5. WTTC (World Travel and Tourism Council) estimeaza ca in 1995 turismul a produs : • 11.4% din totalul investitiilor; • 10.9% din produsul global brut; • 10.7% din numarul locurilor de munca; • 11% din veniturile fiscale de pe glob.
6. In industria hoteliera, in 10 ani s-a sporit capacitatea hoteliera de la 9 la 13 Mil. camere.
7. Europa: In 1995 acumula 50% din veniturile din turism si 59% din totalul sosirilor turistice iinternationale (in scadere procentuala).
8. Aportul turismului in comertul international = 372 Mld. USD (20%) din totalul serviciilor. Este echivalent cu 30% din comertul cu produse petroliere si cu 40% din cel agricol.
10. Repartitia procentuala a sosirilor turistice pe regiuni - in % (WTO)
NR. REGIUNEA 1975 1996 1. EUROPA 69.2 58.7 2. ASIA EST/ PACIFIC 3.9 15.2 3. AMERICILE 22.5 19.5 4. AFRICA 2.1 3.3 5. ASIA DE SUD 0.7 0.8 6. ORIENTUL MIJLOCIU 1.6 2.5
11. Repartitia procentuala a incasarilor din turism (WTO)
NR. REGIUNEA 1975 1996 1. EUROPA 63.5 50.8 2. ASIA EST/ PACIFIC 5.5 19.4 3. AMERICILE 25.1 25.1 4. AFRICA 3.1 1.8 5. ASIA DE SUD 0.8 0.9 6. ORIENTUL MIJLOCIU 2.1 2.0
12. Efectul activitatii turistice si de transport persoane asupra economiei globale (WTTC)
NR. EFECTUL ASUPRA... 1995 2005 1. Numarului locurilor de munca 212 mil. 338 mil. 2. Ocuparea populatiei 1 / 9 1 / 8 3. Produs brut 3,400 mld. $ 7,200 mld. $ 4. % din produsul global brut 10.9% 11.4% 5. Consum 1,900 mld. $ 3,900 mld. $ 6. % din consumul global 11.4% 11.7% 7. Investitii 701 mld. $ 1,600 mld. $ 8. % din totalul investitiilor 11.4% 11.8% 9. Impozite 655 mld. $ 1,400 mld. $ 10. % din total impozite 11.1% 11.6% 11. Exporturi 646 mld. $ 1,400 mld. $ 12. % din total exporturi 12.6% 11.9%
Vizitarea siturilor patrimoniale
• 6,5 Mil. vizitatori /an - Louvre;
• 5 Mil vizitatori/an - Versailles;
• 2 Mil. vizitatori/an - Mont Saint Michel
• 90% din vizitatori sunt primiti in doar 10% din punctele patrimoniale de interes turistic;
• doar 5% din patrimoniul cultural francez este vizitat;
PRESIUNEA TURISMULUI (EXEMPLE MAREA BRITANIE)
• GRADUL DE OCUPARE MEDIU AL HOTELURILOR DIN ORASELE ISTORICE DIN M. BRITANIE ESTE CU 25% MAI MARE DECAT MEDIA (NR. TURISTILOR STRAINI ESTE CU 20% MAI MARE - 35%)
• YORK : IN ZILELE DE SAMBATA, CENTRUL (CONEY ST.) ESTE PARCURS DE 50,000 TURISTI; CONSILIUL LOCAL A AJUNS SA NU MAI INCURAJEZE TURISMUL (EXCEPTIE SEZONUL DE IARNA)
• YORK : JORVIK VIKING CENTRE- 900,000 VIZITATORI / AN (1984) - CIFRA DE AFACERI ANUALA 5 MIL. GBP (1986) - COST AMENAJARE DE 2,6 MIL GBP - EFECT MULTIPLICATOR DE 7,14
• BATH : VIZITA GENERALA 70% (TURISTI) VIZITA BAILOR ROMANE 68% FRECVENTARE PUB/CAFENEA 56% VIZITA “CALDARIUM”-ULUI 52% SHOPPING 52% VIZITA ABATIEI 49% TURISTI DE O ZI 77% DURATA MEDIE A VIZITEI 4,5 ORE TURISTI PENTRU 2 NOPTI 9% TURISTI PENTRU 3 NOPTI 4%
• BRIGHTON : VIZITA PAVILIONULUI REGAL 42% SHOPPING 74%
• STONEHENGE: 2,000 VIZITATORI / ORA (1977) 7,000 VIZITATORI / ZI
• EDINBURGH: 6 MIL. VIZITATORI / 750 MIL. GBP (1990) 12,000 DE LOCURI DE MUNCA IN TURISM
• CHESTER: 245,000 VIZITATORI DE CEL PUTIN 1 ZI IN MAI/SEPT.1983 865,000 VIZITATORI DE O ZI CHELTUIND RESPECTIV 12 SI 13 MIL. GBP. SEJURUL MEDIU= 1,6 ZILE: 50% HOTELURI/PENSIUNI
17% B&B 10% HOTELURI DE TINERET 7% CAMPING 7% PRIETENI SI RUDE
1.9 Patrimoniul European, Decizia Consiliului i Parlamentului European, Nominalizri în categoria Patrimoniului European
În prezent, la acest proiect particip 18 ri, printre care i Elveia. Registrul a luat propor ii, pe list figurând zeci de edificii istorice precum Acropola din Atena, casa lui Robert Schuman (om de stat francez i unul dintre prinii fondatori ai UE), antierele navale din Gdask unde a luat natere sindicatul Solidaritatea, care a declanat o parte din evenimentele ce au gr bit sfâr itul Rzboiului Rece.
Registrul vine în completarea unor iniiative ale UE cum ar fi Capitala cultural european.
România a înregistrat sub aceast etichet 4 situri:
Histria, Ansamblul monumental Brâncui de la Tg. Jiu, Palatul Cantacuzino – Muzeul Enescu, Ateneul Român
Pentru a consolida sentimentul apartenenei la Europa, Comisia a decis s sponsorizeze marca patrimoniului european, registru de situri istorice iniiat de Frana, Ungaria i Spania în 2006.
Registrul i-a propus s-i sensibilizeze pe europeni i s le sporeasc sentimentul de apreciere fa de istoria lor comun i fa de diversitatea patrimonului cultural european.
Pentru a obine marca patrimoniului european, siturile trebuie s demonstreze c joac un rol important în procesul de integrare european.
1.10 Rolul patrimoniului în economia i industriile culturale din Europa
Fapte i cifre
În Europa reabilitarea construciilor genereaz cu 16.5% mai multe locuri de munc decât construcia nou, i fiecare loc de munc din industria patrimoniului cultural creaz alte 26.7 locuri de munc indirecte (spre comparaie industria auto genereaz doar 6.3 locuri de munc indirecte)
David Listokin (Center for Urban Policy Research – Rutgers) a calculat impactul diferitelor lucr ri publice. Cheltuirea $1 million pentru
a) construirea unei autostr zi: genereaz 34 locuri de munc; $1.2 million in veniturile populatiei; $100,000 in impozite i taxe; $85,000 in taxe locale.
b) o construcie nou: 36 locuri de munc; $1,223,000 in veniturile populaiei; $103, 000 in impozite i taxe; $86,000 in taxe locale.
Bunuri culturale
Servicii culturale
INTERES CULTURAL
B U N E C O N O M I C
Bunuri / servicii
economice colective
Bunuri / servicii
economice private
reprezinta functiunea, utilizarea bunului patrimonial
• oferta precede cererea • cererea este simultana sau ulterioara ofertei, variind in functie de tipul serviciului
• cererea este de ordin calitativ (estetic, emotional, etc.)
• cererea este de ordin calitativ si cantitativ
• nu poate fi inlocuit (substituit cu alt bun)
• poate fi substituit
• confera valoare de folosinta
• oferta este facuta de catre proprietarul bunului (un singur ofertant)
• oferta este facuta de proprietarul bunului sau de cel care produce serviciul patrimonial
• cererea este colectiva (mai mult doritori de a-si insusi valorile culturale ale bunului)
• cererea este facuta de catre consumatorii serviciului
• are o valoare de inventar si o valoare simbolica
• valoare de folosinta determinata de functiune
In consecinta, in precizarea dimensiunii economice a patrimoniului pot fi determinate si abordate pe rand trei tipuri de valori:
1. valoarea de inventar a cladirii, 2. valoarea simbolica (culturala) - cu limitele sale de cuantificare - si 3. valoarea de folosinta (a serviciului patrimonial) pe diversele tipuri de utilizari
permise pentru fiecare monument in parte.
Terminologia folosita
Termenii cu care va opera analiza sunt : 1. bun patrimonial : cladirea clasata, monumentul in sine; 2. serviciul patrimonial : utilizarea bunului patrimonial, utilitatea produsa de
functiunea acestuia; 3. valoarea de piata (Vp): valoarea unei cladiri pe piata tranzactiilor
imobiliare; 4. valoarea de inventar (Vi): valoarea de realizare de nou a bunului, cu
aceleasi caracteristici arhitecturale si in acelasi amplasament;
5. valoarea de folosinta (Vf): valoarea de piata a serviciului functional realizat intr-o anumita utilizare a edificiului;
6. valoarea de simbol (Vs): sau plus - valoarea de prestigiu, valoare de merit a imobilului, recunoscuta de catre piata, urmare a valorii sale culturale protejate prin clasarea ca monument istoric;
7. venitul net de operare (VNO): venitul obtinut din exploatarea bunului (chirie/mp/luna) din care se scad cheltuielile de intretinere, impozitul pe proprietate1, etc.
8. rata de capitalizare (r): multiplicator asupra venitului net de operare, exprimat ca rata a profitului daca banii din VNO ar fi fost utilizati intr-o investitie.
Towards creating value: Heritage Management and Planning in the Knowledge Society, Krister Olsson
1 In cazul monumentelor istorice acesta este 0.
5
Tabel 1 Subvenii pentru proprietari privai de monumente istorice pe tipuri de operaiuni
ara Subiectul proteciei
reparaii, întreinere, restaurare, punere în
valoare, inclusiv documentaiile
proprietate privata
+ 10% din partea municipalitii
biserici istorice restaurare 50% din partea Statului +30% din partea aut.locale +10% din partea aut. reg.
Olanda
locuine clasate reabilitare 30% pt. cele particulare / 40% pt. cele aflate în propr.
mun. Italia imobile clasate restaurarea mat.
istoric max. 70%
ansambluri de arhitectura
istoric i arhitectural
locale)
Tabel 2. Faciliti fiscale pentru proprietarii particulari de monumente istorice2. ara Impozit Fiscalitate Condiii
I. pe venit deducere 100% lucr ri de reparaii I. pe venit deducere 100% pierderi cauzate de clasare sau
înscriere
Frana
I. funciar pân la 93,75% MI clasat/înscris deschis publicului I. pe venit deducere a
dobânzii aferente credit contractat pentru achizitionar e sau conservarea bunurilor de PA4
Belgia3
T.V.A. 6% (fata de 17%- normal)
lucr ri de reabilitare ale locuinelor mai vechi de 20 ani
I. pe venit deducere 100% cheltuieli de restaurare a constr. istorice pe o perioad < 10 ani
I. pe venit deducere 100% cheltuieli de întreinere ale ocupantului
I. pe avere reducere cu 5-- 40% a bazei de
calcul
T. pe ctigul de
dobânditoare bunul se afl în posesia familiei de
peste 20 de ani i ur meaz a fi restaurat5
R. F. G.
I. funciar loc.
imobile clasate
I. pe venit 15% deducere cheltuieli de restaurare a “proprietilor de interes cultural
Spania
I. pe cladiri 0% impozitare pentru toate “proprietile de interes cultural”
Olanda I. pe venit pân la 100% deducere
costul întreinerii i restaur rii monumentelor istorice
I. pe venit 0% impozitare asociaiile non-profit de conservare T.V.A. 0 % taxare modificri la constr.listate
necomerciale / pentru vânzarea unei constr. listate restaurate
T. motenire 0 % taxare cu conditia vizitrii constr. list./ proprietatea decedatului > 6 ani6
M. Britanie
0% (normal 30%) pentru tranzaciile asociaiilor non- profit de conservare
suplimentare
Danemarca
T. locale subevaluarea bazei de taxare
în funcie de cheltuielile pe care le presupune conservarea imobilului în urmtorii 4 ani (perioada cenzitar )
I. pe venit 75% costul întreinerii i restaur rii monumentelor istorice
Italia
Tabel 3. Faciliti fiscale pentru deschiderea spre vizitare a monumentelor istorice aflate în proprietate privat.
ara Impozit Fiscalitate Condiii I. pe venit deducere 50% (în
limita a 10,000FF sau 15,000FF - MI
cu parc7)
întreinere a imobilelor clasate/înscrise vizitabile8
T. pe ctigul de
capital
0% impozitare motenire sau donaie a unui imobil clasat sau listat, vizitabil
Frana
I. funciar pân la 93,75% MI clasat/înscris deschis publicului Belgia9 I. pe venit deducere 50%
<275.000 BF/an10 cheltuieli de intretinere, angajare de personal si restaurare a imobilelor
clasate cu acces al publicului11
I. pe cladiri 0% impozitare constr.istorice vizitabile T. pe
castigul de capital
T. locale reducere de 30% a bazei de calcul
constr.istorice vizitabile
I. pe avere baza de calcul de 66% si 16,5%
dac construcia face parte dintr-un sit natural protejat + dac este
deschis publicului
8
Tabel 4 Monumente istorice în propr. privat (date din rapoartele naionale ctre Consiliul Europei) ara Total constr. protejate/
Propr. privata Observaii
Austria 4,631 cldiri (1990) 9,000 cldiri (1992) + 100,000 biserici sau publice (91% din total 1992) 7,500 ansambluri de cldiri în propr. privat (9% - 1992)
Austria protejeaz automat orice construcie aflat în proprietate public. Procesul este de declasare continua a proprietilor publice
Cehia 1989 - 20% propr. privat 1993 - 20% Stat, 66% propr. privat, 10% biserici, 4% cooperative
"Tendinta general este de a continua procesul de privatizare. Statul va reine doar un minim de proprieti (…)"13
Danemarca Aprox. 25% propr. public i 75% propr. privat.
Cele 9,000 de monumente aveau cca. 3,500 de proprietari (1991)
Franta Categorii de proprietari pentru: Monumente înscrise (31/12/1992) municipaliti 8,931 (36.67%) proprietari privai 14,309 (58.75%) stat 805 (3.30%) departmente 298 (1.22%) instituii publice 14 (0.06%) Total 24,357 (100.00%)
Categorii de proprietari pentru: Monumentele clasate (31/12/1993) municipaliti 7,947 (60.6%) propr. privai 3,919 (29.9%) stat 850 (6.5%) departmente 245 (1.8%) instituii publice 117 (0.9%) diversi alti proprietari 20 (0.2%) regiuni 12 (0.1%) Total 13,110 (100.0%)
Ungaria 1988: 9,627 monumente din care: 4,565 apar ineau statului sau municipalitilor 2,277 erau în propr. privat 2,785 apar ineau bisericilor.
1995: Majoritatea monumentelor apar in municipalitilor sau propr. particulari. 250 de monumente din cele mai importante vor r mâne in administrarea statului, 3,200 apar in bisericilor
Irlanda 709 monumente deinute sau administrate de stat 2,924 aflate în propr. privat
Italia Exemplificare pentru provincia Verona, La scar naional este greu de
9
Vicenza i Rovigo: - State deine: 14 monumente / 4 ansambluri / 2 situri - consiliile locale i regionale dein: 135 monumente / 2 ansambluri / 5 situri - in proprietate privat sunt: 527 monumente / 56 ansambluri / 149 situri
estimat raportul dintre monumentele aflate în proprietate public i cel deinute de proprietari privai, de vreme ce multe din cldirile publice nu sunt înscrise în listele de protecie. Aprox. Se poate aprecia la 80% proprietatea privat a monumentelor.
Luxemburg Monumente înscrise Stat - 48 (75), aut. locale - 36, propr. privai - 52 Situri înscrise: Statul - 9 (9), propr. privai - 13 (12)
Monumente clasate: Statul deine 73 (12), propr. privai - 3 (7) Situri clasate: Statul - 15, aut. locale - 12 (11), propr. privai - 3 (6)
Olanda "În Olanda aproape toate monumentele istorice se afl în proprietate privat."14
Norvegia "Majoritatea monumentelor istorice se afl în proprietate particular . Proprietatea public în acest domeniu este de mai puin dect 1% (…)15".
Slovacia Total = 9,042 monumente / 66 Monumente naionale Stat = 2,038 Municipaliti = 1,914 Propr. privai - biserici = 5,060
Spania "Majoritatea monumentelor (din care cea mai mare parte o constituie bisericile) sunt deinute de stat i de colectivitile locale."16
Suedia 380 imobile - monumente istorice apar inând statului, 930 imobile - monumente istorice apar inând propr. privai / municipaliti (1988); 377 imobile (800 cldiri) monumente istorice apar inând statului, 1,107 imobile (4,500 cldiri) apar inând propr. privai / municipaliti (1995)
(1988)
45.4
47.6
45.4
43.3
26.8
38.4
44.2
47.5
24.4
49.8
20.9
56.9
58.6
62.5
50
57.3
49.6
54.4
54.7
49.6
46.4
45.3
65.8
59
65.1
60.5
36.1
45.3
72.4
52
51.7
51.7
45.7
R.F.G
Franta
Italia
Marea
Britanie
Spania
Elvetia
Suedia
Olanda
Finlanda
Danematca
Norvegia
% al reabilitarii din constr. de locuinte
% al reabilitarii din total constructii
Incasari (lire it.) Localitatea
1 Anfiteatro Flavio 2.503.001 20.260.763.000 Roma 2 Scavi vecchi e nuovi e
Circuito Archeologico di Pompei (Scavi di Pompei, Scavi di Oplonti, Museo di Boscoreale)
2.148.607 24.728.526.000 Pompei
3 Pantheon 2.003.100 gratuit Roma 4 Parco del Castello di
Miramare 1.890.595 gratuit Trieste
1.414.484 13.770.126.000 Firenze
1.239.398 12.549.633.500 Firenze
7 Giardino di Boboli 918.856 2.718.057.000 Firenze 8 Parco del Palazzo Reale 704.163 1.109.141.000 Caserta 9 Villa d'Este 682.605 3.499.436.000 Tivoli 10 Museo Nazionale di Castel
Sant'Angelo 591.281 4.368.263.000 Roma
11 Abbazia di Montecassino 524.005 gratuit Cassino 12 Palazzo Reale 476.655 1.874.987.000 Caserta 13 Galleria Palatina e
Appartamenti Monumentali Palazzo Pitti
475.474 4.181.052.000 Firenze
14 Cappelle Medicee 440.669 2.619.748.000 Firenze 15 Museo e Galleria Borghese 411.038 3.348.213.000 Roma 16 Gallerie dell'Accademia 364.413 3.308.166.000 Venezia 17 Palatino e Foro Romano 360.126 3.269.191.000 Roma 18 Museo delle Antichità
Egizie 345.759 1.745.086.000 Torino
Grouping
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
Table 4.3: Estimated Total Employment (FTEs) Total
International 682 Medium 864 Urban 155 Parish Church 184 Total 1885
Table 4.6: Maintenance and Restoration
Maintenance (£’000s) Restoration (£’000s)
Av. Spend Est imated Total (all)
Day Visitors Staying Visitors (overseas and UK)
International 190 380 Medium 80 70 Urban 45 40 Parish Church 20 10 Source: ECOTEC Analysis
Table 4.14: Estimated Average Number of Jobs Suppor ted by Visitor Spend Jobs Supported (FTEs)
International 250 Medium 55 Urban 10 Parish Church 2 Source: ECOTEC Analysis
Table 4.15: Estimated Total Number of Jobs Supported by Visi tor Spend Jobs Supported (FTEs)
International 1500 Medium 1050 Urban 40 Parish Church 20 Total 2600 Source: ECOTEC Analysis
Table 4.16: Average Indirect and Induced Effects (FTE) Cathedral-Related Jobs19 Visitor-Related Jobs
International 32 62 Medium 12 14 Urban 8 2 Parish Church 5 0.5 Source: ECOTEC Analysis
Table 4.17: Total Indirect and Induced Effects (FTE)
Cathedral-Related Jobs Visitor-Related Jobs International 189 375 Medium 203 262 Urban 42 10 Parish Church 38 5 Total 472 652 Source: ECOTEC Analysis
Total visits % change 03/04
sites)
Historic houses 29% 53,000 17,025,000 -2%
Historic monuments 5% 48,000 3,101,000 -1%
Visitor/heritage centres
Other historic properties
Table 1.5 Origin of visitors to historic properties
%
Historic houses 13 -8 60 28
Historic monuments 25 +17 57 18
Visitor/heritage centres
Other historic properties
Free Admission Paid Admission
Historic houses 7 4 93 96
Historic monuments 9 4 91 96
Visitor/heritage centres
Other historic properties
Table 1.8 Average admission price to historic properties (attractions charging)
Sample (adult paid attractions)
Historic houses (298) £5.12 £2.67 52% +5
Historic
monuments
Visitor/heritage
centres
Places of worship (14) £4.34 £1.87 43% +7
Other historic
TOTAL (680) £4.38 £2.34 53% +6
Sample Average full-time
Average unpaid
volunteer s
Total Staff
Castles/forts (73) 6 3 2 2 6 19 Gardens (116) 13 4 2 8 15 42 Historic houses (243) 8 3 4 10 37 62 Historic monuments
(53) 2 1 1 1 8 13
Visitor/heritage centres
(86) 4 4 1 2 10 21
Places of worship (87) 4 4 * 1 62 71 Other historic properties
(75) 4 2 1 2 16 25
TOTAL (733) 7 3 2 5 26 43
Table 1.12 Staffing of histor ic properties – nr. of employees by category type
TOTAL Full-time permanent
Historic houses 15,209 2,015 770 1,047 2,401 8,976
Historic monuments
Visitor/heritage centres
Places of worship
Other historic properties
TOTAL 32,054 5,050 2,302 1,671 3,936 19,095
De la (Iniial) La (În prezent) Definirea PC Monumente
individuale
culturale
comunitate)
colectivitate
Ipostazele patrimoniului construit:
2. Zone de patrimoniu arheologic reperat
3.
B. Patrimoniu construit muzeal
C. Patrimoniu arhitectural
9. Situri istorice
UNESCO
Zone de protecie a monumentelor istorice
13. Zone de protecie a monumentelor, ansamblurilor i siturilor clasate în
Lista Patrimoniului Mondial UNESCO
Reglementrile relevante pentru aceste categorii sunt1:
• Lege nr. 378 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr.
43/2000 privind protecia patrimoniului arheologic i declararea unor situri
arheologice ca zone de interes naional, publicat în M.Of. partea I nr. 394 din
data: 07/18/2001
completat prin Legea nr. 259-2006, republicat în Monitorul Oficial al
României partea I, nr. 573 din 3 iulie 2006
• Lege nr. 311 din 8 iulie 2003 muzeelor i a coleciilor publice, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 528 din 23 iulie 2003
• Lege nr. 564 din 19 octombrie 2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care
fac parte din Lista patrimoniului mondial, Publicata în Monitorul Oficial cu
numarul 695 din data de 1 noiembrie 2001
(http://www.cultura.ro/Laws.aspx?ID=49)
• Lege nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate, publicat în Monitorul
Oficial al României nr. 152 din 12 aprilie 2000
• Hotrâre a Guvernului nr. 493 din 1 aprilie 2004 pentru aprobarea Metodologiei
privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului
mondial si a Metodologiei privind elaborarea si continutul-cadru al planurilor de
protectie si gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului
mondial, publicat în Monitorul Oficial nr. 380, 30 aprilie 2004,
(http://www.cultura.ro/Laws.aspx?ID=55)
“Metodologie de elaborare i coninutul-cadru al documentaiilor de urbanism
pentru zone protejate (PUZ), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 125 din 11 februarie 2004
• Ordin al MCC nr. 2684 din 18 iunie 2003 privind aprobarea Metodologiei de
întocmire a Obligatiei privind folosinta monumentului istoric si a continutului
acesteia, publicat în Monitorul Oficial nr. 448 din 24 iunie 2003
(http://www.cultura.ro/Laws.aspx?ID=59)
• Ordin al MCC nr. 2682 din 13 iunie 2003 privind aprobarea Normelor
metodologice de clasare si evidenta a monumentelor istorice, a Listei
monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidenta a monumentelor istorice si a
Fisei minimale de evidenta a monumentelor istorice, publicat în Monitorul
Oficial nr. 448 din 24 iunie 2003, (http://www.cultura.ro/Laws.aspx?ID=58
1 Suplimentar fa de prevederile L. 50-1991 cu modificrile i completrile ulterioare
Tabel cu principalele msuri de protecie i gestiune a patrimoniului construit, pe categorii i tipuri, în
conformitate cu actele normative în vigoare
Nr.crt
relevant
autorizare
Regimul de protec ie a zonelor cu
poten ial arheologic cunoscut i cercetat este reglementat de legisla ia
în vigoare privitoare la protejarea
monumentelor istorice i a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul
cultural na ional
arheologic
Zone de patrimoniu arheologic reperat Lege nr. 378 - 2001 Repertoriul arheologic na ional
Zone cu potenial arheologic Lege nr. 378 - 2001 Lege nr. 422-2001
Supravegherea din punct de vedere
tiin ific a lucr rilor la care au fost consemnate descoperiri arheologice
întâmpl toare
2001, Lege nr. 422- 2001, Lege nr. 182-
2000
Persoana descoperitoare sau
proprietarul ori administratorul
terenului (…) este obligat s anun e (...) primarului localit ii, în termen de
72 de ore Zona cu patrimoniu arheologic
eviden iat întâmpl tor se delimiteaz în jurul locului descoperirii
arheologice întâmpl toare
Zone arheologice de interes naional Lege nr. 378 -2001 Bunurile mobile sau imobile, care fac
parte sau sunt propuse s fac parte
din categoria Tezaur al patrimoniului
cultural na ional mobil sau, dup caz, din categoria monumentelor istorice
aflate în Lista patrimoniului mondial.
Patrimoniu construit muzeal
Lege nr. 182-2000,
Lege nr. 311 - 2003 M suri de conservare i restaurare
muzeal
Avizul CNMC
Patrimoniu arhitectural
2003
Obliga ia privind folosin a MI Avizul MCC
Centre i zone istorice Lege nr. 422-2001, OMTCT nr.562-
2003
2003 OMCC nr.
Lege nr. 564 - 2001
H.G. nr. 493 - 2004 Program de protec ie i gestiune Plan anual de protec ie i gestiune
HG
Zone de protecie a M.I. Lege nr. 422-2001 Aviz MCC
Zone de protecie a monumentelor, ansamblurilor i siturilor din Lista
Patrimoniului Mondial UNESCO
PUZ HG Aviz MCC
bine, satisf ctor, nesatisf ctor, neacoperit
1. IDENTIFICAREA SI EVIDENTA PATRIMONIULUI CULTURAL
1.1 definirea bunurilor culturale protejate
1,2 realizarea inventarului general al patrimoniului
1.3 realizarea inventarului protectiv si actualizarea sa
2. PREVENIREA TRANSFERULUI ILICIT DE BUNURI CULTURALE (P. ARHEOLOGIC)
2.1 evidenta bunurilor de patrimoniu al caror transfer este considerat ilicit
2.2 instituirea unui control asupra sapaturilor arheologice
2.3 instituirea controlului vamal asupra comertului cu bunuri culturale
2.4 instituirea de pedepse aspre si a unui sistem de recuperare eficient
3. INSTITUIREA PROTECTIEI STATULUI ASUPRA MONUMENTELOR ISTORICE
3.1 instituirea unui regim legal de protectie
3.2 posibilitatea clasarii de salvare (din oficiu sau la cerere)
3.3 aplicarea prevederilor legilor protectiei si sanctionarea incalcarii lor
4. INSTITUIREA PROTECTIEI STATULUI ASUPRA ANSAMBLURILOR SI ZONELOR ISTORICE
4.1 instituirea unui regim legal de protectie
4.2 integrarea politicii de conservare cu cea de planificare si dezvoltare urbana
4.3 instituirea protectiei patrimoniului independent de regimul proprietati sau modificarea acestuia
5. CONTROLUL INTERVENTIILOR ASUPRA PATRIMONIULUI
5.1 existenta unei autoritati a protectiei legale a patrimoniului (protector)
5.3 supunerea catre o autoritate competenta a proiectelor de modificare a ambientului monumental
5.4 posibilitatea protectorului de a obliga realizarea unor lucrari sau de a le realiza el insusi
5.5 posibilitatea de achizitie sau expropriere in scopul salvarii unui bun de patrimoniu
5.6 evitarea indepartarii sau stramutarii, in intregime sau in parte, a unui monument
6. PUNEREA IN VALOARE A PATRIMONIULUI (PREZENTARE, FOLOSIRE SI REUTILIZARE)
6.1 integrarea politicilor culturale, a celei a ambientului si a amenajarii teritoriului cu cea de conservare
6.2 adaptarea patrimoniului la nevoile vietii contemporane
7. SPRIJINIREA ACTIVITATILOR DE CONSERVARE SI PUNERE IN VALOARE
7.1 sprijinirea financiara a autoritatilor publice locale pentru conservarea patrimoniului
7.2 sprijinirea financiara a proprietarilor privati ai bunurilor de patrimoniu pentru conservarea acestuia
7.3 incurajarea conservarii patrimoniului prin deduceri fiscale asupra cheltuielilor directe de restaurare
7.4 incurajarea conservarii patrimoniului prin deduceri fiscale aplicate pt. donatii, sponsorizari si legatii.
7.5 sprijinirea si consultarea ONG de protectie, conservare si punere in valoare
7.6 cuplarea operatiunilor de asanare, housing si renovare urbana la scopurile conservarii
8. CERCETARE STIINTIFICA, COOPERAREA INTERNATIONALA SI EDUCAREA PUBLICULUI.
8.1 sprijinirea cercetarii stiintifice
8.3 diseminarea informatiilor, educatia si cresterea interesului publicului pentru patrimoniu.
8.4 valorificarea si utilizarea mestesugurilor traditionale
50.132
466.854
19.5
0
200
400
600
800
1,000
1,200
1,400
# MI (.000) 6 2.646 36.67 43.75 15.2 45.45 1,265.30.73 10 4 500 0.694 44.45 3.43 2.712 9.188 9.391 1.771 2.734 50.13 466.9
MI/Spec 67 14 180 547 48 27 22.5 13 14.5 38.5 7 14.5 5 25.5 2.5 12.5 9
MI/Adm 67 29 1,358 972 1,013 151 2,530 102 27 72.5 7 247 38.5 12 37 4.5 125.5 290 1