serviciul de marketing i comunicare,...
TRANSCRIPT
Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod
010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
CUPRINS:
ASE şi École hôtelière de Lausanne lansează mini-MBA pentru managerii din
industria ospitalităţii. „Vrem să creăm un pol regional şi să atragem la studii în
România managerii din industria ospitalităţii din sud-estul Europei.“
Sfaturile liderilor din business pentru studenţi: E momentul ca tinerii să
rămână în ţară. Pot creşte profesional la fel ca în Occident
Vezi aici oferta ASE Bucuresti pentru tinerii absolventi buzoieni
Adrian Mitroi: Simt un deficit de interes al autorităților, acestea zgâindu-se la televizor
toată ziua
19 IUNIE 2017
Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod
010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
ASE şi École hôtelière de Lausanne lansează mini-MBA pentru managerii din
industria ospitalităţii. „Vrem să creăm un pol regional şi să atragem la studii în România
managerii din industria ospitalităţii din sud-estul Europei.“
Academia de Studii Economice din Bucureşti şi École
hôtelière de Lausanne (Elveţia) vor oferi un program de
pregătire pentru managerii români din industria ospitalităţii,
costul şcolarizării fiind de 6.000 de euro.
„«Managementul strategic al ospitalităţii» este un
program de pregătire continuă cu o durată de 198 de ore, în
care 60% dintre cadrele didactice provin de la Şcoala de
Ospitalitate din Lausanne, iar 40% din cadrul ASE. Profesorii
din Lausanne se vor deplasa la Bucureşti sau în altă zonă din
România unde vom organiza cursuri, poate la Predeal – unde
avem un sediu – sau în Tulcea, în Deltă, pentru a face orele
practice”, a spus Nicolae Istudor, rectorul Academiei de
Studii Economice din Bucureşti, cea mai mare universitate de
business din România, care şcolarizează în prezent peste
21.600 de studenţi.
École hôtelière de Lausanne este una dintre cele mai
cunoscute şi bune şcoli de management hotelier din lume,
care pregăteşte studenţi pentru ca aceştia să ocupe ulterior
funcţii de management în companiile din turism.
Publicul-ţintă pentru noul program de educaţie oferit de ASE şi École hôtelière de Lausanne este format
din angajaţii cu funcţii de conducere din companiile care activează în industria ospitalităţii, iar perioada de
înscriere la cursuri se încheie pe 30 iunie.
„Începem colaborarea cu École hôtelière de Lausanne cu acest program de pregătire continuă şi, dacă
reuşim să atragem cursanţi, vom crea un pol regional, astfel încât să vină la program şi managerii bulgari sau
din alte state din zona de sud-est a Europei. După care, într-un viitor apropiat, cam în doi ani, vrem să
înfiinţăm un program de masterat în sistem Bologna (cu o durată de doi ani) în parteneriat cu această
instituţie de învăţământ”.
Pentru a se încrie la acest program, cursanţii trebuie să aibă diplomă de licenţă, să aibă experienţă
practică în domeniu, să fie cunoscători de limbă engleză - în care se vor desfăşura cursurile - şi să depună un
eseu motivaţional în care să spună de ce au optat pentru acest program.
Programul este organizat în şapte module, fiind structurat ca un fel de „mini-MBA”, iar plata cursurilor
se poate plăti în două tranşe. „Ca să nu avem pierderi, ar trebui să avem minimum 20 de cursanţi în program.
Pentru majoritatea celor care s-au înscris deja, cred că procentul este de 90%, finanţarea programului este
asigurată de către angajator. În general, sunt manageri din industria hotelieră, dar şi din alte domenii. La
Lausanne, când ne-au prezentat structura absolvenţilor, numai jumătate dintre aceştia lucrau în industria
hotelieră, restul fiind din alte zone, sănătate, management sportiv sau management public”. Dacă ASE va
reuşi să atragă suficient de mulţi cursanţi pentru o grupă, atunci programul va începe la 1 septembrie şi se va
încheia în perioada aprilie – mai, când absolvenţii vor primi diplomă atât de la ASE, cât şi de la şcoala
din Lausanne.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR - http://www.zf.ro/profesii/ase-cole-h-teliere-lausanne-lanseaza-
mini-mba-managerii-industria-ospitalitatii-vrem-cream-pol-regional-atragem-studii-romania-managerii-
industria-ospitalitatii-sud-estul-europei-16483391
Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod
010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Sfaturile liderilor din business pentru studenţi: E momentul ca tinerii să rămână în
ţară. Pot creşte profesional la fel ca în Occident
Ce ar face Mariana Gheorghe (CEO al OMV Petrom), Sergiu
Manea (preşedintele executiv al BCR) sau Nicolae Istudor (rectorul
ASE) dacă ar fi proaspăt absolvenţi de facultate şi ar avea oferte de
muncă din ţară şi din străinătate? Cum arată perspectivele
profesionale viitoare pentru un elev român? Când va avea România
o universitate în top 500 mondial? Acestea sunt doar câteva dintre
întrebările pe care studenţii de la ASE şi de la Politehnică le-au
adresat liderilor din business şi din mediul academic ieri la
conferinţa „Potenţialul României, de la capitalul de încredere la
prosperitate“, organizată de ZF în parteneriat cu BCR.
Sînziana Voicu, 21 de ani, studentă la Facultatea de relaţii
economice Internaţionale (ASE) şi CEO for One Month Adecco
România 2017
Nu ştiu dacă beneficiile mele vor fi mai mari în ţară sau în
străinătate şi nu ştiu dacă să accept opţiunile de lucru pe care le am
în România sau să încerc să-mi continui drumul în altă parte.
Dumneavoastră ce aţi face în locul meu: aţi rămâne aici sau aţi merge, poate, într-o ţară mai dezvoltată?
Mariana Gheorghe (OMV Petrom):
Nu cred că există un răspuns valabil pentru toată lumea, decizia trebuie luată după o analiză făcută cu
ajutorul celor din jur, cu familia şi cu prietenii. Eu aş da o primă şansă României, m-aş uita dacă am
posibilitatea, cu abilităţile pe care le am, să mă realizez profesional în România. Dacă nu, dacă piaţa muncii
nu oferă oportunităţi pentru ce ştiu să fac, m-aş uita spre străinătate. Dar nu cred că mai suntem la momentul
în care cele două opţiuni sunt exclusive, este o lume mobilă. Dar viaţa de expatriat vine cu consecinţe, nu e
totul doar unt şi miere.
Sergiu Manea (BCR):
Cunoaşte, experimentează şi nu sta încătuşată în ideea unui teritoriu, pentru că asta va veni mai târziu.
Datoria ta este să cunoşti şi să te cunoşti, să trăieşti şi să respiri. Şi dacă vrei să faci asta în ţară, o poţi face la
noi, la BCR.
Nicolae Istudor (ASE):
Mi-aş dori ca toţi absolvenţii să rămână în România şi să-şi aducă contribuţia măcar până bugetul de stat să
primească înapoi investiţia pe care a făcut-o, pentru că şcolarizarea unui cetăţean costă foarte mult statul.
Andrei Remus, 22 de ani, student la Facultatea de administrarea afacerilor (ASE)
De ce să mă fac antreprenor în România în contextul în care accentul se pune pe companii de stat,
multinaţionale şi mai puţin pe companii româneşti?
Mariana Gheorghe (OMV Petrom):
Companiile cu capital străin au adus 60 de miliarde de euro şi au angajat o treime din populaţia din România.
Proveninenţa capitalului este o problemă falsă atunci când ne alegem unde să lucrăm. În legătură cu antrepre-
noriatul, aceasta este o decizie profesională majoră. Nu ai o idee şi te duci la un venture capital să ţi-o
finanţeze, nu toată lumea are competenţele pentru a fi antreprenor şi nu este un răspuns universal la toate
problemele pe care le avem. Cine se duce în antreprenoriat, trebuie să ştie că poate să facă ceva foarte bine.
În România sunt mai multe oportunităţi pentru antreprenori decât în străinătate, pentru că multe dintre
produsele de acolo nu se regăsesc în spectrul economic local.
Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod
010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Nicolae Istudor (ASE):
Trebuie să ştii pe ce domeniu eşti foarte bun şi acolo să încerci să dezvolţi o afacere. Sigur, reuşita este foarte
mică la IMM-uri, dar important este să încerci. De aceea, îl aşteptăm pe Remus la incubatorul de afaceri al
ASE, unde are toate condiţiile pentru a-şi începe activitatea.
Diana Cojocaru, 19 ani, elevă, complexul educaţional Lauder-Reut
Voi studia la Haga pe Relaţii Internaţionale. Cum credeţi că va arăta România peste 5 ani astfel încât să am
un motiv să mă reîntorc în ţară?
Mariana Gheorghe (OMV Petrom):
Eu am un optimism realist, îmi doresc să atingem performanţe foarte mari, dar mă bucură progresul în
fiecare etapă. Cinci ani este o perioadă foarte mică, dar dacă ai o perioadă de pregătire - în România această
perioadă a fost de 27 de ani –, există şansa de coagulare a progreselor în diverse părţi ale societăţii.
Potenţialul României a început deja să se arate, deşi poate nu îl vedeţi, dar când eşti plecat multă vreme din
ţară şi te întorci, vezi progrese semnificative. Faptul că România este prezentată mereu doar pe ultimul loc,
că are această competiţie negativă, nu ne ajută. Vom deveni altceva doar atunci când lăsăm trecutul ca punct
de referinţă, iar pas cu pas se va construi încrederea, progresele se vor coagula, iar în următorii cinci ani
România va fi diferită în sensul bun.
Sergiu Manea (BCR):
Dacă ne uităm la indexul prosperităţii, vedem nişte tendinţe interesante, astfel că partea de capital social a
avut o dinamică pozitivă în ultimii zece ani. Dacă păstrăm această dinamică şi rezolvăm o parte din
problemele legate de sănătate, educaţie şi mediu economic, România va arăta cu certitudine mult mai bine
peste 5 ani.
Dan Grigore Ivan, 23 de ani, student, Facultatea de automatică şi calculatoare (Universitatea
Politehnică din Bucureşti)
Când şi cum credeţi că ar putea ajunge ţara noastră să atragă talente din întreaga lume şi când credeţi că vom
avea măcar o universitate în topul celor mai bune 50 la nivel mondial?
Nicolae Istudor (ASE):
Comparăm Dacia cu Mercedes. Dacă ne uităm cu cât finanţăm învăţământul, care este bugetul de cercetare al
unei universităţi din străinătate versus situaţia de la noi, vedem că ASE nu are cum să fie nici măcar în
primele 500 cele mai bune universităţi mondiale.
Unul dintre criterii pentru a fi într-un astfel de top este să ai Premiul Nobel. Credeţi că ASE va da în
următorii 10 – 15 ani un laureat al Premiului Nobel pentru Economie?
Alte criterii sunt legate de invenţii, inovaţii sau articole ISI. Publicarea unui articol ISI costă 4.000 – 5.000
de euro, aş fi bucuros să pot aproba un astfel de cost pentru unul dintre colegii de la ASE, dar nu am bază
legală.
Am fost în martie într-o delegaţie în Franţa când am aflat bucuros că ASE a intrat în top 350 de universităţi
la nivel mondial potrivit unui clasament realizat de QS şi mă lăudam cu acest lucru unui rector de acolo.
Când m-a văzut aşa de vesel, nu înţelegea de ce, că el are o altă viziune în care singurul lucru pe care îl
interesează este câţi absolvenţi de-ai lor sunt angajaţi pe salarii bune.
Mariana Gheorghe (OMV Petrom):
Cred că nu contează atât de mult locul în top al unei universităţi, ci contează foarte mult angajabilitatea
absolvenţilor, iar acest indicator arată performanţa mediului academic. Pe de altă parte, tinerii se uită foarte
mult la topuri atunci când decid unde să aplice.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR - http://old.zf.ro/profesii/sfaturile-liderilor-din-business-pentru-
studenti-e-momentul-ca-tinerii-sa-ramana-in-tara-pot-creste-profesional-la-fel-ca-in-occident-16468663
Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod
010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod
010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
SURSA: JURNALUL DE BUZĂU - http://www.jurnaluldebuzau.ro/eveniment/vezi-aici-
oferta-ase-bucuresti-pentru-tinerii-absolventi-buzoieni/
Adrian Mitroi: Simt un deficit de interes al autorităților, acestea zgâindu-se la televizor toată
ziua
România intră într-o criză de limitare a creșterii economice într-un context în care privatul și-a atins
limita de creștere, iar autoritățile sunt în expectativă, a declarat joi, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi,
profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE). ''Cea mai mare îngrijorare a mea este disfuncționalitatea operațiunilor statului. Asta mi se pare cea mai
gravă. Simt un deficit de interes al autorităților, acestea zgâindu-
se la televizor toată ziua. Este foarte clar că sunt în expectativă.
Vorbesc de autorități în sensul că nici pe stradă nu mă simt în
siguranță pentru că nu văd suficient de mulți polițiști de
circulație, de exemplu. Asta coroborează pe drama pe care deja
am vorbit-o de acum 3-4 ani din privat în care business-urile au
înghețat pentru că nu mai au forță de muncă. Forța de muncă vrea
salarii mai mari. Ce faci pentru că nu sunt competitive? Trebuie
să compensezi, probabil, printr-un curs ușor depreciat, care mai
așează un pic competitivitatea, cu niște autorități care sunt la
relanti acum, cu un privat care și-a atins limita de creștere în
principal din cauza deficitului cronic de forță de muncă. Nu mai sunt oameni pe toate palierele. Niciunde sub
Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod
010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: [email protected]
nicio formă nu găsești oameni, ei au pretenții salariale pe bună dreptate, iar angajatorii nici vorbă să le dea
aceste pretenții salariale'', a spus Mitroi.
El este de părere că economia se va așeza pe ''un platou'' de creștere economică insuficientă.
''Eu cred că economia se va așeza pe un platou de creștere economică insuficientă, deși bună și de
performanță, dar insuficientă pentru noi. 'Criza' în care intrăm noi este una de limitare de creștere economică,
cu limitatori de viteză, autoimpusă, probabil, de noi. Acum se văd tare și disfuncționalitățile, inabilitatea
leadeship-ului de exemplu. (...) Decizia FED de ieri a transmis, așa, un mesaj rece peste piețele financiare
internaționale. Dobânda peste 1% la rata FED înseamnă împrumuturi mai scumpe în dolari, că economia
americană este puternică, iar când economia americană este puternică, celelalte sunt mai slabe. Noi ne-am
ales, ca întotdeauna, un moment potrivit să schimbăm viteza economică în jos. Eu sunt îngrijorat de deficitul
cronic de forță de muncă, de inabilitatea angajatorilor de a plăti salarii mai mari, nu mai sunt oameni pe
niciun palier, deci creșterea economică va fi clar limitată de această inabilitate pe privat, iar pe stat
inabilitatea de a înțelege că pozițiile de leadership sunt poziții tip business'', a mai spus profesorul ASE.
SURSA: AGERPRES - https://www.agerpres.ro/economie/2017/06/15/adrian-mitroi-simt-un-
deficit-de-interes-al-autoritatilor-acestea-zgaindu-se-la-televizor-toata-ziua-15-16-11
Important:
Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în
presa locală, regională şi naţională.
Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în
presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).