serviciul hidrometeorologic de stat direcŢia...
TRANSCRIPT
MINISTERUL MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
COORDONAT: APROB:
Şeful Direcţiei Monitoring Directorul Serviciului al Calităţii Mediului Hidrometeorologic de Stat
______________Gavril GÎLCĂ _____________Anatolie Puţuntică _______________ 2015 ______________ 2015
A N U A R
STAREA CALITĂŢII SOLURILOR PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
ÎN ANUL 2014
Chişinău 2015
2
CUPRINS
pag.
Lista de definiţii şi abrevieri specifice 4
Prefaţă 6
1. Infrastructura şi direcţiile prioritare în activitatea de supraveghere a calităţii solului pe
teritoriul Republicii Moldova 9
2. Descrierea succintă a metodelor de analiză şi procedurele de colectare a probelor de sol 14
2.1. Descrierea succintă a metodelor de analiză 14
2.2..Descrierea succintă a procedurilor de colectare a probelor de sol 16
2.3. Descrierea etapelor de prelucrare a probelor de sol 17
3. Starea agrochimică a solului 18
3.1. Descrierea succintă a fondului funciar din Republica Moldova 18
3.2. Caracterizarea învelişului de sol pe teritoriul Republicii Moldova 20
4. Caracterizarea stării solului de pe terenurile agricole 22
4.1.Indicii agrochimici a solului 23
4.2. Conţinutul metalelor grele 29
4.3.Conţinutul produselor petroliere 33
4.4.Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice 33
4.5. Conţinutul poluanţilor organici persistenţi 34
4.5.1. Conţinutul de pesticide organoclorurate 35
4.5.2. Conţinutul de bifenili policloruraţi 36
5. Caracterizarea ariilor naturale 39
5.1. Conţinutul indicililor agrochimici 39
5.2.Conţinutul metalelor grele 41
5.3. Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice 43
5.4 Conţinutul bifenililor policloruraţi 43
5.5 Conţinutul pesticidelor organoclorurate 44
6. Caracterizarea solurilor din preajma zonelor industriale şi silvice ale oraşelor republicii 45
6.1. Conţinutul produselor petroliere 46
6.2. Conţinutul metalelor grele 47
6.3.Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice 49
6.4. Conţinutul bifenililor policloruraţi 49
6.5. Conţinutul pesticidelor organoclorurate 50
7. Caracterizarea calităţii solului din preajma autostrăzilor 50
7.1. Conţinutul produselor petroliere 51
3
7.2.Conţinutul metalelor grele 51
7.3. Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice 53
7.4. Caracterizarea calităţii solului din cadrul reabilitării traseului Chişinău – Soroca 53
8. Caracterizarea sedimentelor din rîurile şi lacurile ale republicii 58
8.1. Conţinutul formelor totale ale metalelor grele 59
8.2. Conţinutul azotului şi fosforului total 62
8.3. Conţinutul produselor petroliere 64
8.4. Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice 65
8.5. Conţinutul pesticidelor organoclorurate 66
8.6. Conţinutul bifenililor policloruraţi 67
8.7. Caracterizarea sedimentelor din lacul Beleu 68
Concluzii 71
Anexa 1. Concentraţiile maxime admisibile în sol 74
Anexa 2. Limitele de detecţie a pesticidelor şi bifenililor policlorutaţi în sol şi sedimente 75
Anexa 3. Clasificarea solurilor după conţinutul de humus şi elemente nutritive 77
Anexa 4. Schema difuzării buletinului-alertă privind cazurile excepţionale de poluare al
mediului ambiant în Republica Moldova (la momentul depistării) 78
Anexa 5. Schema difuzării buletinului lunar privind calitatea mediului pe teritoriul
Republicii Moldova 79
Anexa 6. Schema difuzării buletinului lunar privind gradul înalt şi/sau extrem de înalt de
poluare a mediului pe teritoriul Republicii Moldova 80
Bibliografie 81
4
LISTA DE DEFINIŢII ŞI ABREVIERI SPECIFICE
SHS - Serviciul Hidrometeorologic de Stat
DMCM - Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului
CMCS – Centrul Monitoring al Calităţii Solului
- HCH - alfa– hexaclorciclohexan
-HCH - beta– hexaclorciclohexan
- HCH - gama- hexaclorciclohexan
HCH –(- HCH+ -HCH +- HCH )
HCB - hexaclorbenzen
4-4' DDE– diclordifenildicloretilen
4-4' DDD - diclordifenildiclormetilmetan
4-4' DDT – diclordifeniltriclormetilmetan
2,4'-DDE – diclordifenildicloretilen
2,4'-DDD – diclordifenildiclormetilmetan
2,4'-DDT - diclordifeniltriclormetilmetan
DDT – (4-4' DDE +2,4'-DDE +4-4' DDD +2,4'-DDD+ 4-4' DDT+2,4'-DDT)
Pentaclorbenzen
Heptaclor
Heptaclor Epoxid (Izomeri A şi B)
Aldrin
Dieldrin
Endrin
Endosulfan Alfa şi Beta
Metoxiclor
Mirex
PAH16 - Hidrocarburi Poliaromatice:
1.Naftalină
2.Acenaften
3.Acenaftilen
4.Antracen
5.Benz[A]Antracen
6.Benzo[A]Piren
7.Benzo[B]Fluoranten
5
8.Benzo[G,H,I]Perilen
9.Benzo[K]Fluoranten
10.Crisen
11.Dibenz[A,H]Antracen
12.Fluoranten
13.Fluoren
14.Indeno[1,2,3-C,D]Piren
15.Fenantren
16.Piren
CR - cantitatea restantă
CMA – concentraţia maximă admisibilă
CMO – concentraţia maximă de orientare
POC - pesticide organoclorurate
BPC6 – bifenili policloruraţi:
1. BPC 28 - 2,4,4`-triclorbifenil
2. BPC 52 - 2,2`,5,5`-tetraclorbifenil
3. BPC 101 - 2,2`,4,5,5`-pentaclorbifenil
4. BPC 118 - 2,3`,4,4`,5-pentaclorbifenil
5. BPC 153 - 2,2',4,4`,5,5`-hexaclorbifenil
6. BPC 138 - 2,2`,3,4,4`,5`-hexaclorbifenil
BPC 180 - 2,2',3,4,4`,5,5'-heptaclorbifenil
UNEP – Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu
pH - reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen
Metale grele (forme totale) –formele totale ale metalelor grele în sol
Metale grele (forme mobile) – formele metalelor accesibile pentru plante, (inclusiv forme
schimbabile, hidrosolubile şi uşor solubile)
Fosfor total – conţinutul total al formelor minerale şi organice de fosfor în sol
Fosfor mobil - formele minerale şi organice ale fosforului, accesibile pentru plante
POPs – poluanţi organici persistenţi
ND – nu s-a depistat
≤LD – mai jos sau egal de limita de detecţie
6
PREFAŢĂ
PĂMÎNTUL-CEA MAI MARE BOGĂŢIE!
Pămîntul este singurul loc în care se poate
crea Paradisul!
Pe parcursul evoluţiei, natura si ecosistemele terestre au creat la suprafaţa uscatului
solurile, învelişul de sol numit si pedosfera. Solurile s-au format drept rezultat al interacţiunii
dintre factorii pedogenetici în decurs de milenii. Diversitatea acestor factori a contribuit la
formarea învelişului pedologic foarte diferit, menţinînd echilibrul ecologic cu condiţiile naturale
ale fiecărui ecosistem.
Solurile constituie principala resursă naturală a Republicii Moldova. Cernoziomurile
ocupă 75% din suprafaţa ţării. În raport cu multe alte state din Europa, Republica Moldova se
caracterizează printr-un grad înalt de valorificare agricolă a teritoriului şi prin ponderea mare a
terenurilor arabile care alcătuiesc 73% din suprafaţa terenurilor agricole.
Importanţa social-economică a solurilor este determinată de realizarea potenţialului lor
productiv, fiind folosite în calitate de mijloc de producere în agricultură. Învelişul de sol este
principala bogăţie naturală a ţării.
Monitoringul ecologic reprezintă sistemul de supraveghere complexă, integrată a
factorilor biotici şi a celor abiotici de mediu, precum şi a modificărilor care au loc în structura şi
funcţionarea ecosistemelor.
Monitorizarea solurilor este definită ca o activitate integrată de evaluare a calitatii în raport cu
condiţiile de sănătate umană şi cele ecologice.
În ultimele decenii a crescut în mod deosebit presiunea antropică asupra solului. Ca
urmare a dezvoltării proceselor de eroziune, pierderii de humus, salinizare, soloneţizare în timpul
irigării, poluarii cu chimicale, a generat reducerea fertilitatii solului. Solul este mai dificil de
decontaminat decît aerul sau apa. Din această cauză nu trebuie de subestimat gravitatea poluării
solului, deoarece în cazul dat nu se poate aplica nici un procedeu de restabilire. Remedierea
solului este posibilă prin acţiunea factorilor naturali, ceea ce decurge foarte lent şi durează o
perioadă îndelungată de timp.
7
Spre deosebire de celelalte componente ale mediului înconjurător, solul joacă rolul unui
absorbant, purificator şi neutralizator biologic de poluanţi, mineralizator al reziduurilor organice.
Foarte mult timp solul a avut capacitatea de autopurificare naturală in mediul înconjurător.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) este institutia abilitata la nivel national de
monitorizarea calitatii si nivelului poluarii agrotehnogene a solului, furnizînd informaţii necesare
pentru procesul decizional si cu functii de control, elaborarea măsurilor de ameliarare si
remediere a solului. SHS poseda laboratoare moderne, care dispun de un inalt potential tehnic si
uman, certificate in sistemul international de standardizare si care participă cu regularitate în
teste internaţionale de asigurare şi control al calităţii.
Pe parcursul anului 2014 în cadrul DMCM au fost continuate activităţile axate pe
monitorizarea calităţii solului, nivelului poluarii agrotehnogene a solului şi sedimentelor pe
teritoriul republicii, conform Planului de lucru şi Programului de activitate aprobat. Au fost
prelevate în total 163 probe, s-au efectuat 2954 analize şi s-au determinat 66 componente
chimice ale solului: forme totale şi mobile ale metalelor grele (cupru, zinc, nichel, plumb şi
mangan), azotul şi fosforul total, azotul amoniacal, azotul nitraţilor, fosforul şi potasiul mobil,
humusul, calciul şi magneziul schimbabili, aciditatea de schimb (pHKCl) şi pH-ul în extractul
apos (pHH2O); pesticide organoclorurate (POC) –DDT (4-4' DDE – diclordifenildicloretilen, 4-4'
DDD – diclordifenildiclormetilmetan, 4-4' DDT – diclordifeniltricloretan, 2,4'-DDE –
diclordifenildicloretilen, 2,4'-DDD – diclordifenildiclormetilmetan, 2,4'-DDT –
diclordifeniltricloretan); HCH (alfa, beta, gama hexaclorciclohexan); HCB – hexaclorbenzen,
methoxychlor, aldrin, dieldrin, endrin, heptachlor Heptaclor Epoxid (Izomeri A şi B);
Endosulfan Alfa şi Beta; chlordecon, pentaclorbenzen, chlordane, mirex; BPC6 -bifenili
policloruraţi: (BPC 28- 2,4,4`-triclorbifenil, BPC 52- 2,2`,5,5`-tetraclorbifenil, BPC 101 -
2,2`,4,5,5`-pentaclorbifenil, BPC 138- 2,2`,3,4,4`,5`-hexaclorbifenil, BPC 153 - 2,2',4,4`,5,5`-
hexaclorbifenil, BPC 180- 2,2',3,4,4`,5,5'-heptaclorbifenil) şi BPC 118- 2,3`,4,4`,5-
pentaclorbifenil; hidrocarburi poliaromatice PAH16 (acenaphthene, acenaphthylene, anthracene,
benz[a]anthracene, benzo[a]pyrene, benzo[b]fluoranthene, benzo[ghi]perylene,
benzo[k]fluoranthene, chrysene, dibenz(a,h)anthracene, fluoranthene, fluorene, indeno (1,2,3-cd)
pyrene, phenanthrene, pyrene, naphthalene), etc.
Pe parcursul perioadei de referinţă au fost prelevate şi analizate 73 probe de sol de pe
cîmpurile agricole a 10 raioane: r-nul Briceni, r-nul Glodeni, r–nul Soroca, r-nul Anenii Noi,
r-nul Orhei, r-nul Hînceşti, r-nul Taraclia, r-nul Cahul, UTAG, r-nul Căuşeni; 12 probe de sol
colectate de pe teritoriul ariilor naturale - rezervaţia naturală Hlingeni, ocolul silvic Şoldăneşti;
sector-etalon de pădure de scumpie, ocolul silvic Scoreni şi rezervaţia naturală Cahul, ocolul
silvic Larga, Romani.
8
Pentru a evidenţia impactul traficului auto asupra solului au fost prelevate şi analizate 28
probe de sol în preajma traseelor auto: Chişinău-Hînceşti, Leova-Cahul, Cimişlia-Căuşeni,
Leova-Leuşeni, Rîşcani-Brăneşti, Bălţi-Briceni, Orhei-Zagoreni. Probele au fost prelevate în
preajma traseelor cu trafic de transport auto slab, moderat şi intensiv la distanţa de 5 şi 10 m de
la traseu, de ambele parti ale carosabilului la adîncimea de 0-10 cm.
Controlul solului în zonele industriale şi silvice se realizeaza în opt locatii de
monitorizare, inclusiv oraşe mari şi mici. Pentru monitorizarea solurilor în oraşele mari şi orăşele
au fost colectate şi analizate 30 probe de sol din oraşele: Ocniţa, Bălţi, Rezina, Ungheni, Cahul,
Ceadîr-Lunga, mun. Chişinau şi s. Giurgiuleşti.
Monitorizarea sedimentelor se realizeaza în cadrul reţelei transnationale (TNMN), unde
au fost prelevate şi analizate 2 probe de sedimente din lacul de acumulare Costeşti şi 10 probe de
sedimente din r. Prut. Totodată în scopul monitorizării sedimentelor au fost colectate 8 probe de
sedimente din lacul de acumulare Beleu.
Sesizînd importanţa şi complexitatea acestei lucrări pentru instituţiile, departamentele şi
ministerele cu funcţii de luare a deciziilor şi mizînd în continuare pe competenţă, generozitatea şi
entuziasmul profesional, aş dori pe această cale să aduc mulţumiri cordiale, cele mai înalte
consideraţiuni şi tot respectul echipei de profesionalişti care au contribuit la apariţia Anuarului
dat.
Gavril Gîlcă
Şeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului al SHS
9
1. INFRASTRUCTURA ŞI DIRECŢIILE PRIORITARE ÎN ACTIVITATEA DE
SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII SOLULUI PE TERITORIUL
REPUBLICII MOLDOVA
Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de
Stat efectuează monitoringul ecologic privind calitatea componentelor mediului (ape de
suprafaţă, aer, sol, sedimente, precipitaţii atmosferice, nivelul radioactiv) şi în acest scop dispune
de o reţea amplă de laboratoare, posturi, secţiuni amplasate pe întreg teritoriul Republicii
Moldova.
Sistemul naţional de monitoring a fost înfiinţat în anii ’60 al secolului trecut, însă
observaţiile cu caracter sistematic au început a fi realizate în anii ’80, avînd drept obiective
prioritare:
- monitorizarea calităţii mediului şi determinarea nivelului de poluare;
- prevenirea şi reducerea efectelor nocive a factorilor antropici pentru mediul ambiant şi
populaţie;
- informatizarea sistematică a publicului privind calitatea mediului;
- înştiinţarea în regim de urgenţă a organelor cu funcţii de luare a deciziilor, privind gradul
excepţional de poluare a componentelor mediului.
Dispunînd de un potenţial uman şi tehnic adecvat, precum şi fiind deţinătorul a 3
Certificate de Acreditare (Apă, Aer, Sol) în conformitate cu cerinţele internaţionale, obţinute în
baza evaluării de către Centrul Naţional de Acreditare al Republicii Moldova, DMCM include 7
subdiviziuni: 4 Centre şi 1 secţie de monitorizare, 1 Centru de Monitoring Ecologic Integrat şi
Management Internaţional şi Grupul de Expediţie:
10
Una din priorităţile majore ale DMCM este familiarizarea sistematică a ministerelor,
departamentelor, instituţiilor abilitate, organelor cu funcţii de luare a deciziilor, a populaţiei etc.,
cu informaţia referitoare la gradul de calitate a mediului ambiant pe teritoriul republicii.
Sistematic, se completează baza de date cu informaţia primară curentă referitor la starea de
poluare a aerului, apelor de suprafaţă, solului, iar rezultatele obţinute sînt utilizate ulterior la
întocmirea buletinelor lunare şi săptămînale privind calitatea mediului ambiant, care se
difuzează conform Schemei aprobate de Ministerul Mediului precum şi se amplasează şi pot fi
vizualizate pe pagina WEB a serviciului - www.meteo.md. La momentul depistării cazurilor de
poluare extrem de înaltă pe teritoriul Republicii Moldova, în regim urgent se întocmeşte
Buletinul – Alertă (anexa 6). Sistematic se pregăteşte şi se difuzează informaţia referitor la
calitatea solului, solicitată în scrisorile parvenite de la diferite categorii de beneficiari, precum şi
stipulată în Acordurile şi Contractele de colaborare cu diverse instituţii, atît la nivel naţional, cît
şi internaţional.
În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 81 din 02 februarie 2009 şi Regulamentul
privind bifenilii policloruraţi (BPC) în Republica Moldova se efectuează lucrările de inventariere
a conţinutului de BPC în ulei din echipamentul electroenergetic cu volumul de ulei mai mare de
5 litri. Pe parcursul anului 2014, pentru identificarea BPC în uleiul dielectric a fost efectuată
analiza preliminară a 15 probe de ulei transformator cu aparatul L2000DX, informaţia solicitată
în scrisorile parvenite de la diferite categorii de beneficiari (fig.1).
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
nu
măru
l d
e s
cri
so
ri t
ran
sm
ise
lunile anului
Fig.1 Gradul de solicitare a informaţiei pentru identificarea BPC în uleiul dielectric de către
instituţii şi agenţii economici în anul 2014
11
Actualmente CMCS este preocupat de monitorizarea calităţii solurilor şi dispune de o
reţea naţională de observaţii constituită în baza terenurilor agricole, terenurilor din cadrul
oraşelor, solurilor situate în apropierea drumurilor cu intensitate de circulaţie auto diferită,
terenurilor de fond ce n-au fost supuse poluării antropogene, solurilor din vecinătatea depozitelor
cu pesticide, terenurilor adiacente substaţiilor sistemului electroenergetic contaminate cu BPC-
uri, cît şi studierea migrării poluanţilor. Probele de sol se prelevează în perioada primăvară-vară.
Rezultatele privind indicii agrochimici ai solului, obţinute în cadrul DMCM, pot fi utilizate la
estimarea normelor de întroducere a îngrăşămintelor în sol pentru diferite culturi agricole. De
asemenea, Centrul de Monitoring al Calităţii Solului efectuează analize complexe în sedimente
din rîurile şi lacurile de acumulare de pe teritoriul republicii, evidenţiază gradul de poluare a
sedimentelor.
De asemenea se elaborarează buletinele lunare ce se difuzează conform schemelor
întocmite (anexele 4, 5), anuarul privind starea calităţii solului pe teritoriul Republicii Moldova şi
informaţia solicitată de diverse instituţii.
Astfel, la procesul de monitorizare al calităţii solului în anul 2014 au fost implicaţi 7
colaboratori, dintre care 90 % din angajaţi posedă studii superioare şi 10 % - studii medii (fig.2).
90 %superioare
10 %medii
Studiile
Fig.2 Distribuirea personalului în concordanţă cu studiile obţinute
În dependenţă de studiile obţinute, 2 persoane sunt specialişti în domeniul chimiei, 1 -
geografie, 1 - biologie şi chimie, 2 – ecologie, 1 – altele, (fig.3). În cadrul laboratorului activează
personal cu aptitudini şi capacităţi intelectuale sporite în exercitarea unui monitoring adecvat.
12
1
2
11
2
0
0,5
1
1,5
2
1
Chimie Geografie Biologie și Chimie Ecologie Altele
Fig.3 Distribuirea personalului în concordanţă cu specialităţile obţinute( pe domenii)
Numărul personalului cu experienţă de muncă în domeniu constituie: mai mult de 25 ani
de experienţă - 3 persoane, > 20 ani - 1 persoană , <10 ani – 1 persoană, > 1 an – 2 persoane,
(fig.4).
Fig.4 Distribuirea personalului în concordanţă cu experienţa de muncă
La nivel naţional au fost organizate încercări interlaboratoare între laboratoarele din
Ministerul Mediului (Centrul de Investigaţii Ecologice al Agenţiei Ecologice din municipiile
Chişinău, Băţi şi or. Cahul) şi Centrul Republican de Pedologie Aplicată pentru executarea
procedurii controlului calităţii rezultatelor analizei chimice conform SM SR EN ISO/CEI
17025:2006.
13
La nivel internaţional, în cadrul Convenţiei de la Stockholm au fost efectuate analize
pentru derterminarea bifenililor policloruraţi într-o probă de ulei transformator şi a pesticidelor
organoclorurate şi bifenililor policloruraţi de tip „dioxin-like” într-o probă de peşte. În cadrul
încercărilor au fost efectuate o serie de analize cromatografice pentru determinarea pesticidelor
organoclorurate, bifenililor policloruraţi şi a hidrocarburilor poliaromatice în proba de sedimente
destinate din Laboratorul de Studiere a Mediului Marin, Agenţia Internaţională de Energia
Atomică, organizat de UNEP.
Colaboratorii Centrului de Monitoring al Calităţii Solului implicaţi în procesul de monitorizare a calităţii solului
14
2. DESCRIEREA SUCCINTĂ A METODELOR DE ANALIZĂ
ŞI PROCEDURILE DE COLECTARE A PROBELOR DE SOL
2.1. Descrierea succintă a metodelor de analiză
În corespundere cu procedura operaţională PО – MÎPst - Cl,F,BPC - 5.4 –03 pregătirea
chimică a probelor de sol şi sedimente în
scopul determinării conţinutului reziduurilor
de pesticide organoclorurate şi bifenililor
policloruraţi este efectuată în laborator prin
următoarele procedee chimice: extragerea
pesticidelor din probele de sol în amestec de
acetonă şi hexan (1:1), concentrarea
extractului în vaporizatorul rotativ,
purificarea cu H2SO4, neutralizarea cu
NaHCO3 (5 %) şi vaporizarea. Analiza
cantitativă a fost realizată prin intermediul cromatografului cu gaz cu detector de masă АТ 7990
Agilent Technologies.
Esenţa metodei de determinare a formelor
mobile ale metalelor (cupru, zinc, plumb, nichel şi
mangan) constă în extragerea metalelor din sol cu
soluţie tampon acetat-amoniacal cu pH = 4,8 şi
prin metoda spectrală cu absorbţie atomică, în
corespundere cu procedura operaţională PО –
MeFM – 5. 4 – 08.
Esenţa metodei de determinare a formelor
totale ale metalelor grele (cupru, zinc, plumb, nichel şi mangan) în sol şi sedimente a fost
înfăptuită în corespundere cu procedura operaţională PО – MeFM – 5. 4 – 07, ce constă în
supunerea termică cu adăugarea acidului nitric concentrat şi apă oxigenată, filtrarea şi ajustarea
pîna la volumul 100 ml cu apă distilată şi analiza prin metoda spectrală cu absorbţie atomică.
Determinarea azotului nitric a fost efectuată prin metoda fotoclorimetrică cu acid
disulfofenolic, în corespundere cu procedura operaţională PO – MÎNit - 5. 4 – 02.
Determinarea azotului total (metoda Kjeldahl) a fost realizată conform metodei Kjeldahl,
ce constă în descompunerea solului la supunere termică cu acidul sulfuric concentrat în prezenţa
catalizatorului, formarea compusului de amoniu, titrarea cu acidul sulfuric şi conform cantităţii
de acid sulfuric folosit se calculează cantitatea de azot în sol, în corespundere cu GOST 26107 -
84, pct. 4. 1.
Spectrofotometru cu absorbţie atomică
Cromatograful cu fază lichid-gazoasă destinat pentru determinarea substanţelor organice
15
Determinarea azotului amoniacal constă în extragerea ionilor de amoniu schimbabili din
sol cu soluţia de KCl şi obţinerea compusului de indofenol colorat în rezultatul interacţiunii
ionilor de amoniu cu hipocloritul de natriu şi salicilatul de natriu, în mediu bazic, iar în final
soluţia colorată se analizează la fotocolorimetru, în corespundere cu GOST 26489 - 85, pct. 4. 2.
Determinarea fosforului total este bazată pe descompunerea solului la supunere termică
în prezenţa acidului sulfuric şi a acidului percloric, după care are loc interacţiunea fosforului cu
molibdatul de amoniu în mediu acid, formarea molibdatului de fosfor heteropoliacid şi reducerea
acestuia cu acid ascorbic pînă la complexul fosfo-molibdat, colorat în albastru deschis, iar în
final se analizează la fotocolorimetru soluţia colorată, în corespundere cu GOST 26261-84, pct.
4. 3, 4. 4.
Determinarea fosforului şi potasiului mobil (metoda Macighin) constă în extragerea
compuşilor de fosfor şi potasiu mobil din sol cu soluţia de carbonat de amoniu, cu concentraţia
de 10 g/dm3. Fosforul de culoare albastră din compusul de molibdat de fosfor se determină la
fotocolorimetru, în corespundere cu GOST 26205 - 91, pct. 4. 2. 1, 4. 2. 3, iar pentru potasiu
mobil la fotocolorimetrul cu flacără în corespundere cu GOST 26205 - 91, pct. 4. 3.
Determinarea humusului după metoda Tiurin. Esenţa metodei constă în determinarea
indirectă a cantităţii totale de humus în sol prin evaluarea cantităţilor de carbon, ce rezultă la
oxidarea carbonului organic din componenţa humusului cu soluţie de 0,4 N de bicromat de
potasiu (K2Cr2O7) şi acid sulfuric. Cantitatea oxidantului care se consumă la oxidarea carbonului
se determină conform diferenţei dintre cantitatea amestecului de crom luat pentru oxidare şi
cantitatea rămasă. Conform cantităţii oxidantului consumat se calculează procentul conţinutului
de humus, în corespundere cu procedura operaţională PO – MÎHum – 5. 4 – 05.
Determinarea pH-lui în extractul apos constă în extragerea sărurilor solubile din sol cu
apa distilată în raport 1:5 şi determinarea potenţiometrică a pH-lui, în corespundere cu GOST
26423 - 85, pct. 4. 1, 4. 3.
Determinarea acidităţii de schimb constă în extragerea cationilor schimbabili din sol cu
soluţie KCl 1 mol/dm3 în raport 1:2,5 sol:soluţie şi determinarea potenţiometrică a pH-lui, în
corespundere cu GOST 26483 - 85, pct. 4.1., 4.3.
Determinarea calciului şi magneziului constă în determinarea complexometrică a
calciului şi magneziului prin titrarea cu trilon B, folosindu-se indicatorul crom albastru închis.
Pentru determinarea calciului, pH-ul bazic - 12,5 - 13,0, iar pentru magneziu pH-ul - 10,0 în
corespundere cu GOST 26487 - 85, pct. 4.1., 4.3.
Determinarea produselor petroliere constă în extragerea din sol cu hexan, filtrarea,
ajustarea volumului pînă la 15 ml şi se determină prin metoda spectrofotometrică cu aparatul
CARY 100CONC, în corespundere cu procedura PO-MÎProdPetrol - 5. 4 – 01.
16
Poziţia „Diagonală”
2.2. Descrierea succintă a procedurilor de colectare a probelor de sol
Colectarea probelor de sol a fost înfăptuită în corespundere cu instrucţiunea de lucru
“Eşantionarea şi păstrarea mostrelor de sol” IL-ESl-5.7-04II cît şi în corespundere cu GOST
17.4.3.01-83, GOST 17.4.4.02-84.
Unul dintre cei mai importanţi factori ce
influenţează rezultatul analizei de laborator şi
respectiv, evaluarea corectă a gradului de
poluare a solului este prelevarea corectă a
probelor de sol. Conform metodelor mai sus
enumerate se colectează probe separate, apoi din
aceste probe se pregătesc probe combinate.
Probele de sol au fost prelevate pe un model de
reţea, în general pe diagonală de-a lungul
parcelei. Probele combinate se pregătesc din 10
probe separate.
Suprafeţele cercetate stabilite pentru colectarea probelor corespund mărimilor:
100 m x 100 m sau cu o aşezare tipică pentru localitatea dată şi se selectează la o distanţă de
100m de la marginea cîmpului. Probele separate
au fost colectate cu burgiul de la adîncimea de 0
– 30 cm a stratului arabil. Probele din cîmpurile
cu cereale, cît şi din cîmpurile plantate cu viţă
de vie se colectează din rînduri şi printre
rînduri.
Colectarea probelor de sol
17
2.3. Descrierea etapelor de prelucrare a probelor de sol
Investigaţiile realizate pot fi grupate în 4 etape importante ale cercetării: etapa de
documentare preliminară, etapa de teren, etapa de laborator, etapa de prelucrare statistică a
datelor şi formularea concluziilor finale.
Etapa de documentare preliminară are la bază studierea întemeiată a informaţiilor din
domeniul poluării pentru a forma o imagine de ansamblu asupra temei propuse spre studiu şi de a
identifica direcţiile de abordare a problematicii atît de complexe a poluării mediului. În stabilirea
punctelor de observaţii pentru investigarea cîmpurilor agricole se utilizează planurile cadastrale
de evidenţe grafice şi planurile pedologice a satelor şi a comunelor republicii, destinate de la ÎS
Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului. Fragmentul planului pentru s.Tomai,
UTAG este prezentat mai jos.
Etapa de teren constă în cercetarea zonei stabilite, pentru a fi investigată prin observaţiile
necesare. Determinarea suprafeţelor de probe care au fost localizate şi caracterizate geografic,
(caracteristicile reliefului legate de expoziţia pantă, altitudine, orientarea geografică).
Etapa de laborator presupune condiţionarea (înregistrarea, uscarea, măcinarea şi
stocarea), precum şi tratarea chimică.
Etapa de prelucrare statistică a datelor şi formularea concluziilor finale în urma
determinărilor de laborator, formularea concluziilor în concordanţă cu scopul şi obiectivele care
au stat la baza cercetărilor, ce au dus la realizarea acestui Anuar.
Fragmentul planului cadastral a evidenţei grafice şi planului pedologic a ariilor s. Tomai, UTAG, la scara 1:10000
18
3. STAREA AGROCHIMICĂ A SOLULUI
3.1. Descrierea succintă a fondului funciar din Republica Moldova
Conform regionării pedogeografice actuale, pe teritoriul Republicii Moldova se
evidenţiază 3 zone: 8 districte şi 14 raioane cu 8 subraioane. Aceste unităţi teritoriale se
deosebesc prin construcţia geologică, condiţiile de relief şi climă, componenţa învelişului de sol.
În cadrul fiecărui raion pedogeografic specificul particularităţilor regionale condiţionează starea
actuală a învelişului de sol şi modul de utilizare. Starea actuală a principalei bogăţii a ţării, care o
constituie solurile, este îngrijorătoare, însă în fiecare raion pedogeografic există anumite
particularităţi regionale sau locale.
Condiţiile bioclimaterice ale Republicii Moldova sunt neomogene şi diverse, ceea ce a
condiţionat formarea unui înveliş de sol foarte complicat şi variabil.
De la Nord la Sud este foarte bine exprimată zonalitatea orizontală a învelişului de sol şi în
acelaşi timp prezenţa reliefului puternic fragmentat condiţionează diferenţierea verticală a
solurilor complică imaginea creată de zonalitatea latitudinală.
Partea de Nord a Republicii reprezintă condiţiile naturale, caracteristice pentru aripa
vestică a silvostepei Est-Europene. Aici regiunile deluroase erau ocupate de păduri de stejar şi
carpen pe soluri cenuşii, iar cîmpiile – de stepe mezofite pe cernoziomuri cambice şi tipice.
Centrul Moldovei, Podişul Codrilor, unde predomină altitudinile 300-400 m, iar suma
precipitaţiilor depăşeşte 650 mm, prezintă un avanpost estic al pădurilor de foioase Central-
Europene. În aceste condiţii s-au format solurile brune.
La Sudul Moldovei se produce o îmbinare a silvostepei xerofite cu stejar pufos pe
cernoziomuri tipice şi a stepei xerofite cu păiuş şi negară pe cernoziomuri slab humifere
carbonatice.
Condiţiile naturale ale zonelor biogeografice menţionate au creat o mare variabilitate de
unităţi taxonomice (745) a învelişului de sol care, la rîndul lor, au creat şi menţin biodiversitatea
vegetală şi animală. Trei tipuri zonale de sol – brune, cenuşii (împreună alcătuiesc 11%) şi
cernoziomurile (75%), ce sunt reprezentate de multe subtipuri, genuri, specii, variante şi alte
unităţi taxonomice care, în comun cu variabilitatea solurilor intrazonale (hidromorfe, litomorfe,
halomorfe), formează învelişul de sol al ţării.
Deşi, procesele de eroziune şi parţial cele de salinizare sunt afectate suprafeţe destul de
mari, totuşi în republică o pondere mai mare o au solurile fertile. Învelişul de sol constituie cea
mai de seamă bogăţie naturală a Republicii Moldova, deoarece republica nu dispune de
zăcăminte minerale şi surse energetice, suprafaţa pădurilor naturale este foarte redusă, rezervele
de apă sunt de asemenea minimale, iar principala particularitate a învelişului de sol al Republicii
19
Moldova constă în predominarea ceornoziomurilor pe o suprafaţă de peste 75 % din teritoriul
republicii.
Din suprafaţa totală de 3384,6 mii ha a terenurilor Republicii Moldova, după datele din
tab. 1 şi (fig.5) rezultă că, terenurile cu destinaţie agricolă - 2024,1 mii ha în anul 2014 este în
creştere faţă de anii precedenţi cu 9,6 mii ha. Cea mai mare parte din ele revenind terenurilor
arabile 73 %, iar restul viilor şi livezilor. Republica Moldova este o ţară cu economie agrară
evidentă. Toate ramurile de bază a economiei ţării îşi au începutul în agricultură. Activitatea
complexului agroindustrial, ponderea căruia constituie în produsul intern brut 33 - 40 la sută, se
bazează pe exploatarea resurselor funciare, (tab.1, fig.5).
Tabelul 1
Repartizarea fondului funciar pe categorii
Categoria de destinaţie a terenurilor
Suprafaţa totală, mii ha
2009 2010 2011 2012 2013 2014
Terenurile cu destinaţie agricolă 1984,6 2007,6 2008,7 2008,9 2014,5 2024,1
Terenurile localităţilor 311,4 311,6 312,2 312,2 312,8 313,0
Terenurile destinate industriei, transporturilor şi de altă destinaţie
58,5 58,7 58,9 58,9 59,6 59,6
Terenurile destinate protecţiei naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative, terenuri cu valoare istorico-culturală, terenuri ale zonelor suburbane şi ale zonelor verzi
3,95 4,0 4,1 4,1 3,9 3,9
Terenurile fondului silvic 443,1 450 446,7 446,5 446,5 446,5
Terenurile fondului apelor 86 86,8 87,3 87,6 86,1 76,30
Terenurile fondului de rezervă 497 469,9 466,7 466,4 461,2 461,2
Total terenuri 3384,6 3384,6 3384,6 3384,6 3384,6 3384,6
Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capătă un caracter exploziv ca urmare a
creşterii şi diversificării producţiei, a productivităţii economice tot mai ridicate, a metodelor
tehnicilor şi tehnologiilor utilizate. De – a lungul istoriei omul a cunoscut o evoluţie ascendentă
înregistrînd în mod continuu noi şi noi descoperiri.
20
3.2. Caracterizarea învelişului de sol pe teritoriul Republicii Moldova
Republica Moldova nu dispune de diverse bogăţii naturale, însă principala bogăţie o
reprezintă solurile. Solul constituie o funcţie a climei, a organismelor, a rocilor materne, a
reliefului şi a timpului. În decursul anilor, în funcţie de particularităţile condiţiilor climatice, ale
reliefului, ale componenţei rocilor geologice, ale vegetaţiei şi lumii animale, în diferite regiuni
ale ţării se formează diverse tipuri şi subtipuri de soluri: cenuşii tipice, molice şi aluviale hidrice,
cernoziomuri: levigate, tipice, obişnuite, carbonatice, moderate şi slab humifere.
Solurile cenuşii s-au format sub stejărişurile cu cireş, pe alocuri gorun, carpen şi alte
specii de foioase pe Podişul de Nord, Dealurile Prenistrene şi ale Codrilor, pe roci nisipoase,
lutoase şi luto-argiloase. Tipul de sol cenuşiu este reprezentat de 4 subtipuri: albice, tipice,
molice şi vertice. Solurile cenuşii albice (cenuşii deschise) se întîlnesc fragmentar, de obicei pe
roci luto-nisipoase. Solurile cenuşii tipice reprezintă subtipul caracteristic tipului – cu un
suborizont eluvial brun-cenuşiu. Solurile cenuşii molice (cenuşii închise) se caracterizează cu A
bine humifer, cu structura grăunţoasă mare, cu caracter eluvial slab pronunţat. Solurile cenuşii
21
vertice se formează sub păduri, pe roci argiloase grele. Solurile cenuşii posedă o fertilitate
naturală relativ bună.
Ceornoziomurile reprezintă un tip genetic clasic numit „regele solurilor” şi ocupă cea
mai mare parte din suprafaţa Republicii Moldova – peste 75 %, (fig.6). Acest tip de sol se
caracterizează printr-un conţinut relativ mare de humus în stratul superior, iar structura lui este
grăunţoasă, se deosebeşte prin caracterul acumulativ, bine humificat (pînă la adîncimea 80-100
cm, conţinutul de humus depăşeşte 1 %) şi structura, afînat (molic). Cernoziomul ca tip include
următoarele subtipuri – argiloiluviale (podzolite), levigate, tipice şi carbonatice.
Ceornoziomurile argiloiluviale (podzolite) s-au format în condiţiile pădurilor de stejar cu
înveliş de ierburi bine dezvoltat, care contactează cu pajiştele şi stepele mezofite. Denumirea
precedentă – ceornoziomuri podzolite, se formează pe roci parentale cu diferită textură – de la
argiloasă pînă la luto-nisipoasă, care prezintă un subtip de tranziţie, care contactează cu solurile
levigate, ultimele fiind amplasate spre sud sau la altitudini mai joase.
Ceornoziomurile levigate sunt răspîndite în Cîmpia de Sud şi la periferia Codrilor, se
formează în condiţiile pajiştilor şi stepelor mezofite al zonei de silvostepă, dar se întîlnesc şi sub
păduri de stejar cu înveliş încheiat de ierburi. Profilul acestor cernoziomuri este bine structurat şi
humificat.
Ceornoziomurile tipice se formează în condiţii de stepă, uneori cu pîlcuri de stejar pufos.
Subtipul se divizează în două genuri – moderat humifere şi slab humifere (obişnuite). Primele se
formează sub stepele mezofite şi stepele xerofite cu pîlcuri de stejar pufos, ultimele – sub stepele
xerofite cu comunităţi de negară şi păiuş. Structura lor fiind pronunţată, grăunţoasă, mică, relativ
slab hidrostabilă.
Ceornoziomurile carbonatice s-au format în condiţiile stepelor cu păiuş, năgară şi pelin, se
întîlnesc pe luturi loessoide şi sunt cele mai tinere. Acest tip de cernoziomuri ocupă terasele
inferioare ale rîurilor, părţile inferioare ale versanţilor, cît şi terenurile joase cu aceleaşi altitudini
ca şi ale teraselor. Conţin foarte puţin humus, se deosebesc prin culoarea cenuşie, structura lor
este slab pronunţată şi puţin stabilă.
Solurile aluviale sunt cele mai tinere şi se formează în luncile rîurilor pe depunerile
aluviale recente. Ele se divizează în următoarele subtipuri: molice, stratificate, hidrice, vertice şi
turbice. Solurile aluviale pot fi salinizate, soloneţizate, gleizate. Solurile aluviale molice se
formează pe părţile relativ mai drenate ale luncilor (lunca grăunţoasă). Solurile aluviale
stratificate se formează de-a lungul albiilor alcătuind mici grinduri. Solurile aluviale hidrice se
formează în condiţii preponderent subacvale şi ocupă cele mai joase porţiuni ale luncilor.
Solurile aluviale vertice se formează în luncile rîurilor pe sedimentele argiloase fine, avînd o
22
culoare cenuşie-verzuie. Solurile aluviale turbice se formează în depresiuni, în condiţii anaerobe,
determinate de stagnarea apei.
Clasificarea tipurilor de sol din Republica Moldova este reprezentată în figura următoare.
75,00%
14,20%
0,70%
9,50%5,90%
cernoziomuri
soluri aluviale
soluri brune
soluri cenuşiialte soluri
Fig.6 Ponderea principalelor tipuri de soluri din Republica Moldova
4. CARACTERIZAREA STĂRII SOLULUI DE PE TERENURILE AGRICOLE
Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componentelor ale
acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la
condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de
produse toxice provenind din activităţile industriale, urbane şi agricole. Evaluarea calităţii
solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a
acestora.
Centrul Monitoring al Calităţii Solului efectuează evaluarea stării solului în punct de
vedere a protecţiei solului, în privinţa poluarii cu nutrienţi şi pesticide la aplicarea fertilizantelor
şi pesticidelor şi nivelul de fertilizare ale solurilor. În cadrul investigaţiilor agrochimice au fost
realizate lucrări de evaluare a conţinutului de azot total, azotului nitraţilor şi celui amoniacal, a
conţinutului fosforului atît total cît şi mobil, potasiului mobil, calciului şi magneziului (formele
de schimb), de asemenea, a fost determinat conţinutul de humus în sol, pH-ul extractului apos şi
aciditatea de schimb (pHKCl).
23
Pe parcursul anului 2014 a fost efectuată investigarea agrochimică a 85 probelor de sol
prelevate de pe 13 sectoare cu o suprafaţă totală 5296,3 ha, pe terenuri de destinaţie agricolă şi
arii naturale. Reţeaua de supraveghere a calităţii solului este prezentătă în tabelul 2.
Tabelul 2
Reţeaua de supraveghere a calităţii solului din cîmpurile agricole şi ariile naturale
în anul 2014
Nr.
d/o Locul prelevării
Numărul de probe
prelevate
Suprafaţa investigată,
ha
1 Anenii Noi, com. Floreni r-nul 8 319
2 r-nul Briceni, com. Balasineşti 5 259
3 r-nul Orhei, com. Chiperceni 5 132
4 r-nul Glodeni, s. Petrunea 10 691
5 r-nul Hînceşti, s. Mereşeni 5 487
6 r-nul Taraclia, s. Albota de Jos 5 316
7 r-nul Cahul, com Moscovei, 5 444
8 UTAG, s. Tomai 10 694
9 r-nul Căuşeni, s. Grigorievca 10 1050
10 r-nul Soroca, s. Stoicani 10 631
11 Sector-etalon de pădure de scumpie,
ocolul silvic Scoreni, mun.Chişinău 4 110,2
12 Rezervaţia naturală Hligeni, ocolul
silvic Şoldăneşti, s. Mateuţi 4 70
13 Rezervaţia naturală Cahul, ocolul silvic
Larga, Romani 4 93,1
Total: 85 5296,3
4.1. Indicii agrochimici al solului
Terenurile investigate cu destinaţie agricolă au cuprins toate zonele Republicii Moldova
la Nord: r-nul Briceni com. Balasineşti; r-nul Glodeni s. Petrunea; r–nul Soroca s. Stoicani; la
Centru: r-nul Anenii Noi com. Floreni; r-nul Orhei com. Chiperceni; r-nul Hînceşti s. Mereşeni;
la Sud: r-nul Taraclia s. Albota de Jos; r-nul Cahul com Moscovei; UTAG s. Tomai; r-nul
Căuşeni s. Grigorievca, în total au fost prelevate 73 probe de sol de pe o suprafaţa de 5023 ha.
Rezultatele probelor investigate indică faptul că pe terenurile agricole se înregistrează
urmatoarele caracteristeristici pentru zonele enumerate:
24
Zona Nord
Partea de nord a Moldovei apariţine Zonei de
Silvostepă Est – Europeană. Spectrul zonal al învelişului de
sol include solurile: cenuşii albice – cenuşii tipice – cenuşii
molice – cernoziomuri argiloiluviale – cernoziomuri levigate –
cernoziomuri tipice moderat humifere. În această ordine sunt
răspîndite solurile în direcţia nord – sud.
Cunoaşterea reacţiei pH-ului solurilor prezintă o deosebită importanţa pentru studiile
pedologice şi pentru caracterizarea solurilor. În probele de sol a fost efectuată determinarea
pH-ului extractului apos - (aciditate actuală (activă) si aciditatea de schimb (pHKCl) - aciditate
potenţială. Aprecierea pH-ului solului s-a făcut după analiza extractului apos, conform
clasificaţiei prezentate în “Monitoringul stării de calitate a solurilor din România” a Institutului
de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie din Bucureşti, anul 2000, prezentată în Anexa 3.
Conform clasificării solurilor după gradul de aciditate în baza rezultatelor obţinute elucidăm
faptul că solurile investigate se clasifică în majoritatea lor ca neutru şi slab –moderat alcalin.
Valorile pH-ului solului variază de la 6,9-7,1 (neutru) pînă la 7,4-8,5 (slab -moderat alcalin) cu
excepţia solului de cernoziom levigat luto-argilos din r-nul Soroca, s.Stoicani, care se
caracterizează prin reacţie slab acidă - (6,8 pH), (fig.7).
PH-ul extractului apos în solurile zonei de Nord
8,27,9 8,0
7,4 7,4 7,58,1 8,0 8,2 8,0
7,1 6,87,4
6,9 7,0
8,5
6,9
8,3
7,57,0
0,0
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
arg
iloi
luvi
al
arg
iloi
luvi
al
lev
igat
arg
iloi
luvi
al
lev
igat
lev
igat
levi
gat
lev
igat
argi
loil
uvia
l
lev
igat
cernoziom
pH
-ul
extr
act
ulu
i a
po
s
2010
2014
Fig.7 Valorile pH-ului extractului apos în solurile zonei de Nord, a.2010-2014
25
Humusul reprezintă unul din indicii
principali ai fertilităţii, care determină în mare
măsura însuşirile agrofizice, agrochimice şi
biologice ale solului. Conţinutul de humus a
solurilor din localităţile din zona de Nord a
republicii, variază de la scăzut (12%), moderat
(72%) pînă la optim (16%) şi valorile se
încadrează în limitele de 2,36 - 4,90%,
reprezentînd o importanţă majoră pentru
structura solului, cît şi pentru nutriţia
plantelor, (fig.8).
Conținutul azotului total determinat după metoda Kjeldahl în sol variază de la 1526 mg
N/kg pînă la 2375 mg N/kg, iar conținutul fosforului total variază de la 952 mg P2O5/kg pînă la
1568 mg P2O5/kg. Asigurarea solurilor cu potasiu mobil se caracterizează printr-un conţinut
optim (218 mg K2O/kg) - foarte ridicat 419 mg K2O/kg, iar cu fosfor mobil se caracterizează
printr-un conţinut de la moderat (15,6 mg P2O5/kg) pînă la foarte ridicat (133,1 mg P2O5/kg). În
solul de pe toate cîmpurile monitorizate ale zonei de Nord conţinutul calciului variază de la
scăzut (7,93 mmol/100g) pînă la optim (22,63 mmol/100g) şi magneziul variază de la 1,81
mmol/100g (scăzut) pînă la 4,63 mmol/100g (optim). Valorile nitraţilor în solurile din nordul
republicii variază de la 6,57 mg NO3/kg pînă la 108,40 mg NO3/kg şi nu depăşesc CMA, cu
excepţia unei valori de 218,40 mg NO3/kg depistată în solul din cîmpul agricol cu o suprafaţa de
80 ha (floarea soarelui) din s.Stoicani r-nul Soroca, cu depășirea de 1,68 CMA, (fig.13).
Zona Centru
Partea centrală a Republicii Moldova reprezintă o
regiune specifică, deseori numită Codri. Din punct de
vedere geomorfologic Codri se deosebesc prin structura
caracteristică, relieful accidentat, fragmentat, cu caracter
muntos. Sub influenţa pădurilor de fag şi gorun, pe
straturile alterate ale rocilor terţiare s-au format solurile
brune. Învelişul de sol al raionului este neomogen. Solurile
zonelor cenuşii şi cernoziomurile formate pe straturile alterate ale rocilor sedimentare
sarmaţiene. În cadrul monitorizării acestei zone au fost investigate următoarele tipuri de
soluri: cernoziomuri tipice, levigate şi carbonatice. Datele obţinute arată faptul că clasificarea
solurilor după gradul de aciditate în solurile investigate în majoritatea lor sunt slab –moderat
alcalin, (fig.10). Valorile pH-ului extractului apos variază de la 7,1-8,6.
Fig.8 Clasificarea solurilor după conţinutul
de humus în solurile zonei de Nord
scăzut
12%
moderat
72%
optim
16%
scăzut moderat optim
26
Fig 9Clasificarea solurilor după conţinutul
de humus în solurile zonei de Centru
foarte
scăzut
6%moderat
33%
scăzut
61%
foarte scăzut scăzut moderat
Conţinutul de humus a solurilor din cîmpurile agricole din centrul republicii, variază de la
foarte scăzut(6%) şi scăzut (61%) pînă la moderat (33%). Distribuirea solurilor după conţinutul
de humus sunt prezentate în, (fig.9). Valorile de humus variază de la 1,95 - 3,91%, reprezentînd
diminuarea cantităţii de humus în comparaţie cu anul 2010 în majoritatea cazurilor (fig.11).
Conţinutul de humus în solurile din centrul republicii
0,00
1,00
2,00
3,00
4,00
5,00
tipi
c
tipi
c s
levi
gat
levi
gat l
levi
gat
tipi
c
tipi
c
tipi
c
tipi
c
tipi
c
tipi
c
tipi
c
tipi
c
tipi
c
tipi
c
tipi
c
car
bona
tic
car
bona
tic
cernoziom
Hum
us,%
2010
2014
Fig.11 Dinamica conţinutului de humus în solurile zonei centrale în a.2010-2014
Conținutul azotului total în sol variază de la 1292 mg N/kg pînă la 2139 mg N/kg, iar
conținutul fosforului total de la 748 mg P2O5/kg pînă la 2003 mg P2O5/kg. Concentrația
potasiului mobil se caracterizează printr-un conţinut optim 207 mg K2O/kg - foarte ridicat 459
mg K2O /kg, iar cu fosfor mobil se caracterizează printr-un conţinut de la foarte scăzut (12,6 mg
P2O5/kg) pînă la foarte ridicat (180,6 mg P2O5/kg). În solul de pe toate cîmpurile monitorizate ale
27
zonei de Centru conţinutul de calciu variază de la scăzut (11,63 mmol/100g) pînă la optim (25,00
mmol/100g) şi magneziu variază de la scăzut 1,25 mmol/100g pînă la optim 4,19 mmol/100g.
Valorile de nitraţi în solurile din Centru variază de la 7,39 mg NO3/kg pînă la 106,70 mg
NO3/kg şi nu depăşesc CMA, cu excepţia valorii de 168,30 mg NO3/kg depistată în solul din
cîmpul agricol cu o suprafaţa de 94 ha (floarea soarelui) din s.Mereşeni r-nul Hînceşti, cu
depășirea de 1,29 CMA, (fig.13).
Zona Sud
Solurile caracteristice pentru Cîmpia de Sud sunt
cernoziomurile tipice slab humifere şi carbonatice. În cadrul
cernoziomurilor zonale fragmentar sunt răspîndite cernoziomuri
vertice, soloneţuri, solonceacuri, soluri salinizate, cernoziomoide,
mocirle. În această zonă agroclimatică au fost investigate solurile
de tip cernoziom carbonatic, tipic şi cambic.
Analiza datelor denotă că solurile investigate din sudul republicii se clasifică în
majoritatea lor ca slab – moderat alcalin. Valorile pH-ului extractului apos variază de la 8,2-8,8,
cu excepţia solului cernoziom carbonatic slab erodat luto-argilos din UTAG, s.Tomai cu valoare
de pH-ul 9,2 (puternic alcalin).
Fig.12 Clasificarea solurilor după conţinutul
de humus în cernoziomurile sudice
foarte
scăzut
10%
scăzut
30%
moderat
60%
foarte scăzut scăzut moderat
Figura 13.Cazuri de depăşiri ale nitraţilor în
solurile republicii în anul 2014
1,68
1,29
1,03
0
1
2
Soroca,
s.Stoicani,fl.
soarelui,
80ha
Hînceşti,
s.Mereşeni,
fl. soarelui,
94ha
UTAG,
s.Tomai,
orz, 80ha
Localitatea
NO
3-
în p
orţ
iun
i C
MA
Conţinutul humusului în solurile din localităţile din sudul republicii sa-u distribuit astfel:
foarte scăzut (10%), scăzut (30%), moderat (60%) şi variază de la 1,06 – 3,92% (fig.12).
Concentrația de azot total în sol variază de la 977 mg N/kg pînă la 2444,0 mg N/kg
(fig.15), iar de fosfor total de la 655 mg P2O5/kg pînă la 2738 mg P2O5/kg, (fig.14). Asigurarea
solurilor cu potasiu mobil se caracterizează printr-un conţinut moderat (176 mg K2O/kg) - foarte
ridicat (419 mg K2O/kg), iar cu fosfor mobil se caracterizează printr-un conţinut de la foarte
scăzut (4,8 mg P2O5/kg) pînă la ridicat (58,1 mg P2O5/kg). În punct de vedere a protecţiei solului
28
s-a depistat o poluare în solul din cîmpul agricol cu o suprafaţa de 82 ha cu plantaţia de viţă de vie
din s.Albota de Jos r-nul Taraclia cu valoarea de 301,1 mg P2O5/kg cu depăşărea concentraţiei
maxime admisibile de 1,5 CMA. În solul de pe toate cîmpurile monitorizate ale zonei de Sud
conţinutul de calciu variază de la scăzut (14,44 mmol/100g) pînă la optim (25,19 mmol/100g) şi
magneziu variază de la scăzut 1,19 mmol/100g pînă la optim 4,38 mmol/100g.
Valorile de nitraţi în solurile din Zona Sud variază de la 10,51 mg NO3/kg pînă la 117,90 mg
NO3/kg şi nu depăşesc CMA, cu excepţia valoarei de 133,30 mg NO3/kg depistată în solul din
cîmpul agricol cu o suprafaţa de 80 ha (orz) din s.Tomai UTAG cu depășirea de 1,03 CMA,
(fig.13).
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
Tar
aclia
Tar
aclia
Tar
aclia
Tar
aclia
Tar
aclia
Cah
ul
Cah
ul
Cah
ul
Cah
ul
Cah
ul
UTA
G
UTA
G
UTA
G
UTA
G
UTA
G
locul colectării
mg
P2O
5 / k
g
2010 2014
Fig.14 Valorile fosforului total în cernoziomurile sudice ale republicii, a.2010-2014.
0
500
1000
1500
2000
2500
Tar
aclia
Tar
aclia
Tar
aclia
Tar
aclia
Tar
aclia
Cah
ul
Cah
ul
Cah
ul
Cah
ul
Cah
ul
UTA
G
UTA
G
UTA
G
UTA
G
UTA
G
locul colectării
mg
N /
kg
2010 2014
Fig.15 Valorile azotului după Kjeldahl în cernoziomurile sudice ale republicii, a.2010-2014
29
4.2. Conţinutul metalelor grele
Metalele sunt considerate importanţi
poluanţi toxici care intrînd în circuitele
biogeochimice ce se acumulează în ecosisteme.
Metalele grele sunt definite ca elemente cu
proprietăţi metalice şi cu număr atomic mai mare
de 50, care există în mod natural în scoarţa
terestră, dar se mai găsesc şi datorită surselor
artificiale. Unele metale sunt micronutrienţi
necesari în procesul de dezvoltare al plantelor (Zn,
Cu, Mn, Ni şi Co) în timp ce alte metale nu sunt
implicate în procesele fiziologice ale plantelor
(Cd, Pb, Hg).
Cei mai comuni contaminanţi metalici sunt Cd, Cr, Cu, Hg, Pb, Zn. Deci metalele sunt
componente esenţiale a vieţii, devin dăunătoare cînd sunt prezente în exces.
Cupru (Cu) este un element care se răspîndeşte în mediu prin fenomene naturale. Cuprul se
foloseste foarte mult şi este aplicat în industrie şi agricultură. Cuprul poate fi găsit în diferite
sortimente de hrană, în apa de băut şi în aer. Cuprul este un element esenţial pentru sănătatea
umană, dar în cantităţi excesive poate totuşi cauza probleme mari de sănătate.
Majoritatea compuşilor de cupru se depun pe sedimentele din apă sau particulele de sol.
În soluri, cuprul se găseşte sub următoarele forme: în compuşi greu solubili - minerale primare şi
minerale secundare; sub forma adsorbită, reţinerea este mai puternică şi scade pe măsura
acidifierii solului. Coloizii organici reţin cuprul prin intermediul grupărilor carboxilice şi
fenolice; în soluţia solului - rezultă că prin disocierea sărurilor uşor solubile sau prin desorbţie de
pe coloizii minerali şi organici.
Nichelul (Ni) este un element care se găseşte în natură numai la niveluri joase. Nichelul se
foloseşte în aplicaţii diverse. Cea mai comună utilizare a nichelului este folosirea lui ca
ingredient la obţinerea oţelului şi a altor produse metalice, poate fi găsit şi în detergenţi. Oamenii
pot fi expuşi la nichel prin respirarea aerului, băutul apei. În cantităţi mici nichelul este esenţial,
dar în cantităţi excesive poate produce afecţiuni ale sănatăţii.
Zincul (Zn) apare în mod natural în aer, apă şi sol. Concentraţiile de zinc sunt în creştere,
datorită adaosului de zinc prin intermediul activităţilor umane. Deficitului de zinc sau
concentraţiile mari de zinc, pot provoca probleme de sănătate. Zincul în sol formează complexe
cu cloruri, fosfaţi, nitraţi şi sulfaţi, ca urmare este slab mobil în sol, pierderile prin levigare fiind
reduse.
Determinarea metalelor grele în cadrul Centrului Analize Fizico-Chimice
30
Plumbul (Pb) este un produs chimic extrem de periculos, ce se poate acumula în organism, cît şi
în alimentaţie, în prezent, datorită poluării generale, plumbul se găseşte pretuntindeni în aer, apă,
sol. Cea mai importantă cale de pătrundere a plumbului în organism este calea respiratorie,
plumbul intrat în organism se elimină foarte greu, zilnic în organism pătrund cantităţi de plumb
prin alimente şi aer. Plumbul se numără printre poluanţii majori ai mediului, datorită caracterului
său cumulativ, cu efecte toxice şi a cărui concentraţie a crescut îngrijorător în ultimele decenii.
Manganul (Mn) Conţinutul de mangan este mai mare în solurile argiloase şi mai scăzut în cele
nisipoase. În soluri, manganul apare sub următoarele forme: în structura unor minerale
argiloase; în silicaţi feromagnezieni; sub formă de oxizi şi hidroxizi - este uşor oxidabil şi uşor
reductibil. Oxizii şi hidroxizii de mangan, la fel ca cei de aluminiu şi fier, au capacitatea de a
reţine ionii, capacitate influenţată de pH-ul; mangan schimbabil - care este reţinut de colizii
minerali şi organici; mangan solubil - cel din soluţia solului sub formă de ioni bivalenţi, se
găseşte în condiţii obişnuite. Manganul poate intra, de asemenea, în apele de suprafaţă, subterane
în sol. În cantităţi mari manganul este foarte toxic, acesta poate pătrunde în organism prin
înhalare şi ingerare.
Acumularea metalelor grele în producţia vegetală depinde de specificul biologic al
culturilor agricole şi de conţinutul acestor elemente de sol. O deosebită atenţie se acordă
determinării conţinutului de metale grele în sol, în producţia agricolă, mai cu seamă pe terenurile
viticole.
În cadrul Centrului Monitoring al Calităţii Solului în anul 2014 investigaţiile privind
conţinutul formelor mobile şi totale a metalelor grele (cupru, zinc, nichel, plumb şi mangan) în
sol au fost efectuate în toate raioanele încluse în reţeua de observaţii, rezultatele sunt
reprezentate în tab. 3.
Pe teritoriul gospodăriilor investigate s-au depistat cazuri de poluare a solului cu cupru
mobil în solul din cîmpurile ale raioanelor Briceni, Taraclia, Hînceşti şi Cahul. În r-nul Hînceşti,
s.Mereşeni au fost înregistrate depăşiri ale CMA în două cîmpuri cu o suprafata totală de 245 ha
sub viţă de vie cu concentraţia maximă de 7,86 mg/kg (2,62 CMA) şi în cîmpul cu o suprafaţă de
87 ha sub floarea soarelui cu concentraţia de 4,38 mg/kg (1,46 CMA); în r-nul Taraclia, s. Albota
de Jos în cîmpul cu o suprafata de 78 ha sub viţă de vie cu concentraţia de 5,35 mg/kg (1,78
CMA); în r-nul Cahul, com. Moscovei în cîmpul cu o suprafata de 88 ha sub viţă de vie cu
concentraţia de 3,96 mg/kg (1,32 CMA) şi în r-nul Briceni, com. Balasineşti pe teren cu livadă
cu o suprafaţă de 58 ha, atingînd valoarea maximă de 7,07 mg/kg (2,36 CMA). În comparaţie cu
investigaţiile anului 2010, în 2014 concentraţiile de cupru mobil în solurile investigate s-a
majorat, (fig.16). În total suprafaţa poluată cu cupru mobil a constutuit 556 ha - 11,1% din
suprafată investigată. Depăşirile ale CMA cu cupru mobil este rezultatul aplicării preparatelor ce
31
conţin cupru administrate pentru protecţia viţei de vie şi a livezilor contra vătămătorilor şi
bolilor. În celelalte gospodării investigate poluarea solului cu cupru mobil n-a fost înregistrată,
valorile variază de la 0,01 mg/kg pînă la 2,70 mg/kg.
0,00 1,00 2,00 3,00
Briceni, com.Balasineşti, livadă 58 ha
Hînceşti, s.Mereşeni, Vie 102 ha
Hînceşti, s.Mereşeni, vie 143 ha
Hînceşti, s.Mereşeni, fl. soarelui 87 ha
Taraclia, s.Albota de Jos, vie 78 ha
Cahul, com.Moscovei, vie 88 ha
Loc
alit
atea
Cu mobil, în porţiuni CMA2010 2014
Fig.16 Cazuri de depăşire ale CMA pentru cupru mobil în solurile republicii, a.2010-2014
Analiza datelor denotă că conţinutul de mangan mobil variază de la 42,67 pînă la 207,17
mg/kg şi se clasifică ca conţinut optim. Valorile de zinc mobil se încădrează în limitele de 0,36
mg/kg - 4,61 mg/kg, se clasifică ca conţinut optim. Pentru plumbul mobil depăşiri ale CMA nu
s-au înregistrat, valoarea maximă s-a înregistrat în UTAG, s. Tomai pe teren cu grîu, valoarea
căruia a atins 5,18 mg/kg în comparaţie cu 0,94 mg/kg care a fost înregistrată în anul 2010. Însă
aceste valori nu depăşesc valorile CMA. Conţinutul maxim pentru nichel mobil s–a înregistrat în
r-nul Briceni, com Balasineşti cu valoarea maximă – 4,31 mg/kg (1,1 CMA) pe teren cu livadă
(58 ha), aceasta fiind unica depăşire pentru cunţinutul de nichel mobil în anul 2014. În anul 2010
depăşiri ale conţinutului de nichel mobil nu au fost înregistrate.
Valorile formelor totale ale metalelor grele în anul 2014, s–a caracterizat astfel:
conţinutul maxim de cupru total a fost depistat în r-nul Hînceşti, s. Mereşeni cu valoarea 119,8
mg/kg, conţunutul maxim de nichel total a fost înregistrat în UTAG s. Tomai cu valoarea 34,3
mg/kg, iar valoarea maximă pentru zinc total a constituit 53,1 mg/kg în r-nul Briceni, com.
Balasineşti. Valoarea maximă a plumbului total a fost depistată în r-nul Glodeni, s. Petrunea, cu
concentraţia de 14,6 mg/kg, iar valoarea maximă a manganului a atins 730,5 mg/kg înregistrată
în r-nul Briceni, com. Balasineşti. Depăşiri ale conţinutului CMA nu au fost înregistrate.
32
Tabelul 3
Conţinutul metalelor grele în probele de sol
Locul colectării
Cu, mg/kg Ni, mg/kg Zn, mg/kg Pb, mg/kg Mn, mg/kg
mobil total mobil total mobil total mobil total mobil total
min max min max min max min max min max min max min max min max min max min max
r-nul Anenii Noi, com. Floreni
0,30 1,40 9,26 37,26 1,10 2,49 9,77 23,57 0,96 4,58 16,10 38,60 1,85 3,71 1,47 12,40 106,60 162,00 207,10 500,90
r-nul Briceni, com. Balasineşti
0,55 7,07 25,67 102,48 0,91 4,31 0,93 24,69 0,93 4,61 43,77 53,10 0,73 1,68 10,60 11,10 82,62 145,00 639,90 730,50
r-nul Orhei, com. Chiperceni
0,27 0,45 19,55 31,26 0,9 1,87 27,12 30,02 0,91 1,83 38,94 44,20 1,43 2,54 9,05 10,60 12,46 165,00 557,40 590,50
r-nul Hînceşti, s. Mereşeni
0,26 7,86 20,01 119,80 1,30 2,67 24,47 26,12 0,99 3,25 30,56 43,10 1,50 2,54 6,63 8,46 88,94 144,00 457,70 535,80
r-nul Taraclia, s. Albota de Jos
0,60 5,35 28,66 90,07 1,40 2,81 21,49 29,16 1,12 2,39 31,04 48,60 1,83 3,28 7,06 9,51 80,95 207,00 409,00 606,60
r-nul Cahul, com Moscovei
0,55 3,96 15,73 53,29 2,70 3,39 23,78 28,13 1,17 2,25 31,78 38,10 3,52 4,85 8,51 9,98 94,62 133,00 458,60 579,40
UTAG, s. Tomai 0,36 1,11 17,45 44,92 0,20 1,31 28,30 34,28 0,72 1,28 38,52 52,90 1,56 5,18 9,07 13,00 42,67 104,00 494,00 701,10
r-nul Căuşeni, s. Grigorievca
0,50 0,77 17,23 19,25 0,40 1,23 26,32 31,18 0,36 2,55 37,36 44,40 0,00 3,66 9,780 11,90 64,90 98,30 539,70 587,70
r-nul Glodeni, s. Petrunea
0,01 0,66 20,41 31,96 0,40 2,12 26,69 34,02 0,61 1,77 42,34 48,10 1,06 1,51 11,10 14,60 53,12 97,00 586,30 658,00
r-nul Soroca, s. Stoicani
0,11 1,26 18,66 76,64 0,70 3,37 27,63 34,23 1,68 2,33 39,88 51,80 1,56 2,16 9,68 14,60 56,64 96,30 476,40 634,90
33
4.3.Conţinutul produselor petroliere
Poluarea solurilor cu produse petroliere reprezintă un fenomen care s-a accentuat tot mai
mult în ultimele decenii şi care a devenit din ce în ce mai îngrijorator datorită proprietăţilor şi
consecinţelor sale.
Valorile produselor petroliere depistate în solurile din cămpurile agricole sunt
nesemnicative, valoarea maximă a produselor petroliere a fost înregistrată în solul din cămpurule
agricole com Moscovei r-nul Cahul, cu concentraţia de 16,46 mg/kg, iar minima - cu
concentraţia de 0,22 mg/kg în r-nul Anenii Noi, com. Floreni. În r-nul Briceni, com. Balasineşti
produse petroliere nu s-au depistat, (tab.4, fig.17).
Fig.17 Conţinultul produselor petroliere în solurile monitorizate de pe cîmpurile agricole
Tabelul 4
Conţinutul produselor petroliere , a.2014 Locul colectării probelor mg/kg
r-nul Anenii Noi, com. Floreni 0,22
r-nul Briceni, com. Balasineşti N.D.
r-nul Orhei, com. Chiperceni 1,06
r-nul Hînceşti, s. Mereşeni 0,54
r-nul Taraclia, s. Albota de Jos 7,77
r-nul Cahul, com Moscovei 16,46
UTAG, s. Tomai 0,38
r-nul Căuşeni, s. Grigorievca 0,64
r-nul Glodeni, s. Petrunea 1,10
r-nul Soroca, s. Stoicani 3,08
În anul 2014
4.4.Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice
Hidrocarburile poliaromatice provin din ardere incompletă a combustibililor.
Hidrocarburile poliaromatice sunt compuşi toxici cu proprietăţi mutagene, teratogene şi
cancerigene. În acest sens au fost identificaţi 16 hidrocarburi poliaromatice prezentate în lista de
abrevieri în categoria poluanţilor prioritari, care necesită o atenţie deosebită.
Rezultatele obţinute, indică lipsa depăşirilor valorilor CMA de benzo(a)piren în solurile
investigate de pe cîmpurile agicole, valoarea maximă a fost înregistrată în solul colectat din
r-nul Taraclia, s. Albota de Jos cu valoarea 0,0119 mg/kg (0,60 CMA), iar valoarea minimă s-a
înregistrat în solul din r-nul Cahul, com. Moscovei cu valoarea 0,0039 mg/kg (0,20 CMA).
Conţinutul bezno(a)pirenului în toate raioanele monitorizare este prizentat în fig.18.
34
Fig.18 Valorile medii de benzo(a)piren în
solurile de pe cîmpurile agricole, a. 2014.
Fig.19 Concentraţiile medii a hidrocarburilor
poliaromatice totale în solurile de pe cîmpurile agricole în a. 2014
Valorile medii ale conţinutului de hidrocarburi poliaromatice totale (HPA16) în solurile
din cîmpurile agricole variază de la 0,0354 mg/kg înregistrată în r-nul Cahul, com. Moscovei
pînă la 0,1172 mg/kg înregistrată în r-nul Taraclia, s. Albota de Jos, (fig.19).
4.5. Conţinutul poluanţilor organici persistenţi
POPs sunt compuşi toxici foarte stabili, se acumulează în ţesuturile adipoase ale
organismelor vii, pot migra la mare distanţă aducînd prejudicii sănătatea umană şi mediului
înconjurător în apropierea imediată sau la distanţă de sursele acestora. Unele dintre acestea sunt
utilizate ca pesticide, altele reprezentînd substanţe chimice industriale. Un pericol deosebit
pentru starea de sănătate a populaţiei şi a factorilor mediului înconjurător îl prezintă substanţele
din grupa de poluanţi organici persistenţi (POPs).
În prezent, astfel de preparate sunt interzise pentru utilizare de Convenţia de la
Stockholm, din cauza toxicităţii lor mare şi persistenţa în mediul înconjurător, Poluanţii Organici
Persistenţi contamină aerul, apa, solul.
Poluanţii organici persitenţi sunt substanţe chimice persistente în mediu, care se
bioacumulează prin lanţuri trofice şi reprezintă un risc din cauza efectelor adverse asupra
sănătăţii oamenilor şi asupra mediului înconjurător.
Aceste substanţe sunt grupate astfel:
1. Pesticide: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, heptaclor, toxafen, DDT, mirex, hexaclorobenzen.
2. Produse chimice industriale: policlorobifenili, hexaclorobenzen.
35
3.Produse secundare: policlorobifenili, hexaclorobenzen, policlorodibenzodioxine,
policlorodibenzofurani.
4. La lista anterioară s-au adăugat şi policloronaftalinele, policloroparafinele, difenileterii
polibromuraţi, difenileterii policloruraţi, hexaclorociclohexan (lindan) şi hidrocarburile
aromatice policiclice.
4.5.1.Conţinutul de pesticide organoclorurate
Aplicarea pesticidelor organoclorurate (POC) pe teritoriul Republicii Moldova a fost
suspendată din anul 1970. Concomitent, gradul înalt de persistenţă al DDT şi capacitatea mare
de migraţie a generat necesitatea monitorizării conţinutului DDT şi metaboliţilor săi – DDE,
DDD, DDT în obiectele mediului ambiant, inclusiv şi în sol.
Valorile CMA pentru DDT şi HCH în sol este egală cu 0,1 mg/kg, iar valorile CMO
pentru HCB în sol este egală cu 0,03 mg/kg (anexa 1).
Conform Programului de acticvitate, Centrul Monitoring al Calităţii Solului
monitorizează dinamica poluării solului pe intervale de 4-5 ani. În scopul determinării
conţinutului de POC în solurile din cîmpurile agricole, în anul 2014 au fost prelevate şi analizate
probe de sol din aceleşi puncte de control ce au fost monitorizate în anul 2010.
În tabelul 5 este prezentat conţinutul de pesticide organoclorurate în solurile terenurilor
agricole din raioanele monitorizate.
Monitorizarea poluării solului cu pesticide organoclorurate se efectueză după 21
componenţi prezentate în lista de abrivieturi.
În anul curent în 4 raioane ale republicii prezentate în reţeaua de supraveghere a calităţii
solului (tabelul 2) s-au depistat depăşiri ale CMA pentru suma DDT:
- în r-nul Soroca, s. Stoicani pe teren cu plantaţie de soia 42 ha cu valoarea de 3,2928
mg/kg (32,93 CMA),
- în r-nul Glodeni, s. Petrunea pe teren cu plantaţie de soia 60 ha cu valoarea de 2,5543
mg/kg (25,54 CMA) şi pe teren cu plantaţie de mazăre 19 ha cu valoarea de 0,2776 (2,78 CMA),
- în r-nul Briceni com. Balasineşti pe teren cu plantaţie de floarea soarelui 129 ha,cu
valoarea de 0,5732 mg/kg (5,73 CMA),
- în s. Tomai, UTAG pe teren cu plantaţie cu orz 82 ha cu valoarea de 0,1904 mg/kg
(1,90 CMA).
În total suprafaţa poluată cu DDT a atins 332 ha – 7% din suprafaţa totală investigată, (fig.20,tab.5).
36
Depăşiri ale sumei DDT în solurile republicii, în porţiuni CMA
1,9 2,785,73
25,54
32,93
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
25,00
30,00
35,00
Briceni, com
Balasineşti
fl.soarelui
129ha
UTAG,
s.Tomai
orz 162 ha
Glodeni
s.Petrunea
soia, 86 ha
Glodeni,
s.Petrunea
mazăre 19 ha
Soroca,
s.Stoicani
Soia 82 ha
Fig.20 Depăşiri ale CMA sumei DDT în solurile republicii, a.2014.
Totodată, reziduuri de hexaclorbenzen (HCB) au fost inregistrate pe terenul agricol de
lucernă cu o suprafată de 79 ha în s.Tomai, UTAG şi conţinutul maxim de HCB a atins 0,0018
mg/kg (0,1 CMO), această valoare nu depăşeşte concentraţia maximă de orientare.
Pentru resturile de pesticide, precum HCH, pentachlorbenzen, heptachlor, heptachlor epoxid
B, heptachlor epoxid A, endosulphan A, endosulfan B, aldrin, dieldrin, endrin şi metoxichlor
concentraţiile sunt mai jos de limita de detecţie sau nu s-au depistat.
4.5.2.Conţinutul de bifenili policloruraţi
Bifenilii policloruraţi au fost produşi în multe din ţările industrializate, fiind utilizaţi pe
larg, în special datorită caracteristicilor lor dielectrice şi izolatoare. Acestea şi-au găsit o aplicare
largă în calitate de lichide hidraulice şi termoizolante, în transformatoarele şi condensatoarele
electrice. Ulterior, s-a realizat că BPC au un impact serios asupra sănătăţii şi mediului natural,
care include efecte cancerogene, afecţiuni ale funcţiei reproductive, modificări ale sistemului
imunitar, precum şi pierderea diversităţii biologice.
Investigaţiile asupra conţinutului de ΣBPC6 în sol au fost efectuate pe toate terenurile
incluse în reţeaua de supraveghere a calităţii solului.
Analiza datelor demonstrează că valoarea maximă al BPC6 în solurile agricole este
neînsemnată şi a constituit 0,0096 mg/kg (0,16 CMA) în s. Tomai, conţinutul de BPC6 în
solurile de pe cîmpurile agricole monitorizate în a.2014 este prezentat în tab 6 şi fig.21.
37
Tabelul 5 Conţinutul sumar al DDT în solurile din cîmpurile agricole monitorizate în a.2014
Localitatea Cultura
Total Conţinutul
Minim Maxim
Nr. de
probe
Suprafaţa, ha.
DDT, mg/kg
DDT, CMA
DDT, mg/kg
DDT, în
porţiuni CMA
r-nul Anenii Noi, com. Floreni
Porumb 3 107 0,0014 0,01 0,0071 0,07
Grîu 4 189 0,0023 0,03 0,0451 0,45
Livadă 1 23 N.D N.D.
r-nul Briceni, com Balasineşti
Porumb 1 40 N.D 0,0027 0,03
Livadă 2 90 0,0195 0,20 0,0911 0,91
Fl.soarelui 2 129 0,2108 2,11 0,5732 5,73
r-nul Orhei, com. Chiperceni
Livadă 2 44 0,0042 0,04 0,0075 0,08
Porumb 2 83 0,0064 0,06 0,0248 0,25
Fl.soarelui 1 5 N.D 0,0163 0,16
r-nul Hinceşti, s. Mereşeni
vie 2 245 0,0130 0,13 0,0264 0,26
Fl.soarelui 2 181 0,0173 0,17 0,0391 0,39
Grîu 1 61 N.D 0,0100 0,10
r-nul Taraclia, s. Albota de Jos
Vie 4 275 0,0027 0,03 0,0517 0,52
Vie tînără 1 41 N.D 0,0265 0,27
r-nul Cahul, com. Moscovei
Vie 2 167 0,0019 0,02 0,0068 0,07
Orz 2 182 0,0032 0,03 0,0268 0,27
Rapiţa 1 95 N.D 0,0094 0,09
UTAG, s. Tomai
Livadă tînără 1 48 N.D 0,0235 0,24
Orz 2 162 0,0018 0,02 0,1904 1,90
Grîu 3 184 0,0018 0,02 0,0223 0,22
Fl. soarelui 1 77 N.D 0,0054 0,05
Porumb 1 92 N.D 0,0099 0,10
Vie 1 52 N.D 0,0576 0,58
Lucernă 1 79 N.D 0,0605 0,61
r-nul Căuşeni, s. Grigorievca
Grîu 8 790 0,0020 0,02 0,0214 0,21
Fl.soarelui 1 165 N.D 0,0025 0,03
Porumb 1 95 N.D 0,0049 0,05
r-nul Glodeni, s. Petrunea
Fl. soarelui 4 280 0,0182 0,18 0,0752 0,75
Soia 2 86 0,0540 0,54 2,5543 25,54
Mazăre 1 19 N.D 0,2776 2,78
Grîu 1 126 N.D 0,0122 0,12
Livadă 1 16 N.D 0,0051 0,05
Sfeclă de zahăr 1 164 N.D 0,0171 0,17
r-nul Soroca, s. Stoicani
Livadă 2 108 0,0187 0,19 0,0204 0,20
Soia 2 82 0,0335 0,34 3,2928 32,93
Fl.soarelui 4 253 0,0074 0,07 0,0306 0,31
Livadă tînără 1 108 N.D 0,0472 0,47
Porumb 1 80 N.D 0,0069 0,07
38
Fig.21 Concentrația maximă a bifenililor policloruraţi în solurile de pe cîmpurile agricole
monitorizate în a. 2014, în porţiuni CMA
Tabelul 6:
Conţinutul mediu al bifenililor policloruraţi în solurile pe cîmpurile agricole monitorizate în a. 2014
Localitatea
Total Conţinutul
Minim Maxim
Nr. de probe
Suprafaţa, ha.
Suma BPC6, mg/kg
Suma Suma BPC6, mg/kg,
CMA
Suma Suma BPC6, mg/kg
Suma Suma BPC6
în porţiuni CMA
r-nul Anenii Noi, com. Floreni
8 319 0,0008 0,01 0,0020 0,03
r-nul Briceni, com Balasineşti
5 259 0,0011 0,02 0,0062 0,10
r-nul Orhei, com. Chiperceni
5 132 0,0012 0,02 0,0025 0,04
r-nul Hinceşti, s. Mereşeni
5 487 0,0012 0,02 0,0055 0,09
r-nul Taraclia, s. Albota de Jos
5 356 0,0011 0,02 0,0074 0,12
r-nul Cahul, com. Moscovei
5 444 0,0008 0,01 0,0024 0,04
UTAG, s. Tomai 10 694 0,0010 0,02 0,0096 0,16 r-nul Căuşeni, s. Grigorievca
10 1050 0,0008 0,01 0,0018 0,03
r-nul Glodeni, s. Petrunea
10 691 0,0011 0,02 0,0050 0,08
r-nul Soroca, s. Stoicani 10 631 0,0011 0,02 0,0064 0,11
39
5. CARACTERIZAREA ARIILOR NATURALE
Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversitatii
peisajelor şi al aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de pădure,
stepă, luncile rîurilor, terenuri stîncoase, acvatice, agricole şi de alta natură.
In urma exploatării nechibzuite a acestor terenuri ele au început sa degradeze sau, altfel
spus, în urma impactului antropic necontrolat toate componentele naturii - pădurile, solurile,
apele, stepele, luncile - au început să îşi piardă aspectul şi structura lor naturală de alta dată. Au
început să dispară specii de plante şi animale, iar multe din ele au devenit rare şi au nevoie de a fi
protejate de stat.
Din cauza degradării componentelor naturii a devenit necesar să se ia măsuri de protecţie
a mediului, ca societatea umană sa foloseasca resursele naturale fără a aduce daune mediului
ambiant. Astfel au apărut teritorii care au statut special de protectie, care poarta denumirea de
arii naturale protejate de stat (Legea RM privind fondul ariilor naturale protejate de stat -
Nr.1538-XIII din 25.02.1998).
Ariile naturale protejate de stat ocupă o suprafaţă de 4,5 % din teritoriul republicii. În
prezent, acest patrimoniu natural include 12 categorii, mai importante fiind 5 rezervaţii
ştiinţifice, 63 rezervaţii natural, 41 rezervaţii peisagistice şi 3 zone de importanţă internaţională.
5.1. Conţinutul indicililor agrochimici
Ivestigarea agrochimică a 12 probe de fond colectate de pe sector – etalon de pădure de
scumpie (ocolul silvic Scoreni), rezervaţiile naturale Hligeni (ocolul silvic Şoldăneşti) şi Cahul
(ocolul silvic Larga, Romani) include lucrări de evaluare a conţinutului de azot nitric, azot
amoniacal, fosfor mobil, potasiu mobil, calciu şi magneziu schimbabil, conţinutul humusului,
valoarea acidităţii actuale şi potenţiale, rezerva de azot şi fosfor în sol.
Sector – Etalon de pădure (ocolul silvic de scumpie Scoreni)
Sectorul – etalon de pădure de scumpie este pădure naturală pe versanţi cu diferită
expoziţie. În componenţa pădurii intră: gorun, stejar pedunculat, tei, carpen, diferite specii de
tufari:
- deluros de cvercete cu stejăreto-şleauri, pe versanţi umbriţi, cu soluri brune argiloiluviale,
cenuşii pseudogleizate;
- deluros de cvercete cu gorunete, goruneto-şleauri, goruneto-stejăreto-şleauri, pe platouri şi
versanţi umbriţi, slab moderat înclinaţi, cu soluri cenuşii.
40
Analizînd datele obţinute în urma investigaţiilor de laborator constantăm că în solurile de
pe teritoriul sectorului ocolului silvic de scumpie Scoreni s-au înregistrat următoarele
caracteristici :
conţinutul de humus variază de la 2,37% (scăzut) pînă la 4,46% (optim);
conţinutul de potasiu mobil variază de la 163 mg/kg (moderat) pînă la 385 mg/kg
(ridicat), iar fosfor mobil variază de la 36,3 mg/kg (optim) pînă la 79,0 mg/kg (foarte
ridicat);
conţinutul de calciu variază de la 9,00 mg/kg pînă la 12,25 mg/kg, iar magneziu de la
1,31 mg/kg pînă la 2,31 mg/kg. După clasifiarea solurilor privind conţinutul bazelor
schimbabili, calciu este scăzut, iar magneziu: scăzut-optim;
rezerva de azot total variază de la 1103 – 1979 mg/kg, iar cea de fosfor total de la 465 -
858 mg/kg;
valoarile pH-lui soluţiei extractului apos se încădrează în limitile de 6,84 (slab acid) -7,99
(slab alcalin).
Rezervaţia Naturală Hligeni (ocolul silvic Oldăneşti).
Rezervaţia naturală Hligeni protejată de stat este amplasată la nord – vest de satul
Mateuţi, ocolul silvic Şoldăneşti, încadrată în etajul fitoclimatic – deluros de cvercete cu stejar
avînd următoarele tipuri de staţiune: deluros de cvercete cu stejar – soluri cenuşii şi cernoziom
argiloiluvial; deluros de stejărete – cernoziom litic, rendzinic; cernoziom litic;
Tipurile de sol – cenuşiu deschis, cenuşiu închis, cernoziom litic, cernoziom litic rendzinic,
cernoziom argiloiluvial.
Analizînd datele obţinute în urma investigaţiilor de laborator constantăm că în solurile din
rezervaţia naturală Hligeni au fost înregistrate următoarele caracteristici :
conţinutul de humus variază de la 4,57% (optim) pînă la 6,12% (foarte ridicat);
conţinutul de potasiu mobil variază de la 187 mg/kg (moderat) pînă la 242 mg/kg
(optim), iar fosfor mobil variază de la 16,7 mg/kg (moderat) pînă la 36,3 mg/kg (optim);
conţinutul de calciu variază de la 15,44 mg/kg pînă la 17,13 mg/kg, iar magneziu de la
3,19 mg/kg pînă la 3,56 mg/kg. După clasifiarea solurilor privind conţinutul bazelor
schimbabili, calciu este scăzut, iar magneziu este optim;
rezerva de azot total variază de la 2434 pînă la 3208 mg/kg, iar cea de fosfor total de la
572 - pînă la 990 mg/kg;
valoarile pH-lui soluţiei extractului apos se încădrează în limitile 6,80 (slab acid) -7,55
7,67 (slab alcalin).
41
5.2. Conţinutul metalelor grele
Pe parcursul anului de referinţă s-a
determinat conţinutul de metale grele (forma
mobilă şi totală) în solurile de pe teritoriul ariilor
naturale, (tab.7). Analiza datelor denotă că atît
valorile formelor mobile ale metalelor grele în
solurile ocolurilor silvice, investigate în a.2010-
2014 nu s-au schimbat esenţial (fig. 22, 23, 24),
cît şi pentru valorilorilor formelor totale ale
metalelor grele.
Valorile formelor totale ale metalelor grele în anul 2014, s–a caracterizat astfel:
conţinuturile maximale de cupru şi zinc total au fost depistate în ocolul silvic Larga cu valoarea
de 13,13 mg/kg şi de 37,38 mg/kg coresponzator. Conţunuturile maximimale de nichel, plumb şi
manganan total au fost înregistrate în ocolul silvic Şoldăneşti cu valoarea de nichel - 19,15
mg/kg, de plumb - 15,9 mg/kg, iar de mangan - 1436,96 mg/kg. Depăşiri ale conţinutului CMA
nu au fost înregistrate.
42
Tabelul 7
Conţinutul metalelor grele în solurile ariilor naturale
Sector-etalon de pădure de scumpie,
Scoreni
Ocolul silvic Şoldăneşti, Rezervaţia
naturală Hligeni
Ocolul silvic Larga, Romani, Rezervaţia
naturală Cahul 2010 2014 2010 2014 2010 2014
Cu, mg/kg
mob min 0,76 0,00 0,23 0,14 0,00 0,05
max 1,45 0,31 0,74 0,44 0,00 0,38
total min 5,90 5,25 9,50 9,12 7,70 9,81
max 15,10 9,40 11,20 10,31 11,50 13,13
Ni, mg/kg
mob min 1,07 0,40 1,67 0,58 0,01 0,61
max 2,65 1,88 2,36 1,46 0,56 1,01
total min 13,10 8,50 16,90 17,20 12,40 10,10
max 24,20 15,19 24,10 19,15 18,20 14,40
Zn, mg/kg
mob min 3,26 2,55 3,45 1,99 0,41 3,30
max 5,46 4,73 5,09 6,80 1,98 4,40
total min 24,00 19,14 26,90 28,58 22,30 28,09
max 56,10 30,06 34,10 36,39 30,60 37,38
Pb, mg/kg
mob min 0,00 1,42 0,00 0,98 0,00 2,05
max 0,00 2,33 0,84 2,15 0,61 2,72
total min 11,20 6,39 18,90 13,54 8,20 5,49
max 16,80 10,01 20,00 15,90 12,30 8,93
Mn, mg/kg
mob min 158,83 136,61 207,79 99,29 34,34 35,38
max 228,57 213,27 255,12 200,11 58,46 61,42
total min 563,90 467,41 1064,80 1385,32 437,40 417,01
max 1078,30 777,08 1143,20 1436,96 633,80 561,79
43
5.3. Conţinutul de hidrocarburi poliaromatice
În anul 2014 au fost monitorizate 3 rezervaţii naturale amplasate pe teritoriul Republicii
Moldova privind concentraţie de hidrocarburi poliaromatice în sol. Nivelul de benzo(a)piren s-a
înregistrat cu valoarea de 0,0054 mg/kg (0,27 CMA) pe teritoriul ocolului silvic Scoreni; pe
teritoriul ocolului silvic Larga - cu valoarea de 0,0089 mg/kg (0,45 CMA) şi pe teritoriul
Ocolului silvic Şoldăneşti sa depisatat valoarea de 0,0093 mg/kg (0,47 CMA), (fig.22).
5.4. Conţinutul bifenililor policloruraţi
Analiza datelor denotă că concentraţiile bifinililor policloruraţi depistate în probele de sol
colectate de pe teritoriile ariilor naturale sunt nesemnificative, valoarea maximală este de 0,0028
mg/kg (0,05 CMA) depistată în ocolul silvic Larga (tab.8). Totodată concentraţii de BPC 118 au
fost înregistrate în solul ocolului silvic Şoldăneşti, valoarea maximală a constituit 0,0012 mg/kg,
(tab.8).
Tabelul 8 Conţinutul befenililor policloruraţi în solurile ariilor naturale
Locul colectării
Ingredientul monitorizat
Su
ma
BP
C6,
mg/
kg
Su
ma
BP
C6,
în
p
orţi
un
i C
MA
BPC 118
BPC 28
BPC 52
BPC 101
BPC 153
BPC 138
BPC 180
mg/
kg
mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg
Sec
tor-
etal
on d
e p
ădu
re d
e sc
um
pie
, oc
olu
l si
lvic
Sco
ren
i,
mu
n.C
his
inau
N.D. N.D. 0,0009 N.D. N.D. N.D. 0,0009 0,02 N.D.
N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
Rez
erva
ţia
nat
ura
lă H
lige
ni,
oc
olu
l si
lvic
Ş
old
ăneş
ti,
s.M
ateu
ţi
N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
N.D. N.D. 0,0017 N.D. N.D. N.D. 0,0017 0,03 0,0012
N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
N.D. N.D. 0,0012 N.D. N.D. N.D. 0,0012 0,02 0,0009
Rez
erva
ţia
nat
ura
lă C
ahu
l,
ocol
ul
silv
ic
Lar
ga, R
oman
i N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0028 0,0028 0,05 N.D.
N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
44
5.5. Conţinutul pesticidelor organoclorurate
Analiza datelor referitor la nivelul conţinutului pesticidelor organoclorurate în solurile
ariilor naturale în anul 2014 indică că cea mai înaltă valoare a ƩDDT a fost depistată în ocolul
silvic Larga – 0,0253 mg/kg (0,25 CMA), valoarea maximă a teritoriului ocolului silvic Scoreni
– 0,0125 mg/kg (0,13 CMA) şi în a ocolului silvic Şoldăneşti, - 0,0223 mg/kg (0,22 CMA).
Datele de monitorizare a conţinutului de suma-HCH, metoxichlor, pentachlor, heptachlor,
heptachlorepoxid B, heptachlorepoxid A, endosulphanA, endosulphan B, aldrin, dieldrin, endrin,
şi mirex nu s-au depistat sau sunt mai jos de limita de detecţie.
Concentraţiile de pesticide organoclorurate şi bifinili policloruraţi depistate în probele de sol
colectate de pe teritoriile ariilor naturale sunt nesimnecative şi mai joase ca concentraţiile
depistate în solurile din terenurile agricole.
Tabelul 9
Conţinutul pesticidelor organoclorurate în solurile ariilor naturale
Locul colec tării
Ingredientul monitorizat
Σ DDT, mg/kg
Σ DDT, CMA
Alfa-HCH
Gama-HCH
Beta-HCH
2,4-DDE
4,4-DDE
2,4-DDD
4,4-DDD
2,4-DDT
4,4-DDT
mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg
mg/kg
Sec
tor-
eta
lon
de
pă
du
re
de
scu
mp
ie, o
colu
l si
lvic
S
core
ni,
mu
n.C
hiş
inău
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0045 N.D. 0,0010 N.D. N.D. 0,0055 0,06
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0064 N.D. 0,0016 N.D. N.D. 0,0080 0,08
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0054 N.D. 0,0010 N.D. N.D. 0,0064 0,06
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0113 N.D. 0,0012 N.D. N.D. 0,0125 0,13
Rez
erv
aţi
a n
atu
rală
H
lig
eni,
oco
lul
silv
ic
Şol
dă
neş
ti,
s.M
ateu
ţi N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0071 N.D. 0,0014 N.D. N.D. 0,0085 0,09
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0169 N.D. 0,0026 N.D. 0,0028 0,0223 0,22
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0081 N.D. 0,0019 N.D. N.D. 0,0100 0,10
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0122 N.D. 0,0019 N.D. ≤
0,0025 0,0141 0,14
Rez
erv
aţi
a n
atu
rală
C
ah
ul,
oco
lul
silv
ic
Lar
ga,
Ro
man
i
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0066 N.D. 0,0041 N.D. ≤
0,0025 0,0107 0,11
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0114 0,0011 0,0078 N.D. 0,0050 0,0253 0,25
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0108 0,0007 0,0053 N.D. 0,0034 0,0202 0,20
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0097 0,0006 0,0049 N.D. ≤
0,0025 0,0152 0,15
45
6. CARACTERIZAREA SOLURILOR DIN PREAJMA ZONELOR INDUSTRIALE ŞI
SILVICE ALE ORAŞELOR REPUBLICII
Pentru monitorizarea solurilor în oraşele mari şi orăşelele republicii au fost colectate şi
analizate 30 probe de sol colectate din zonele industriale şi silvice din oraşele: Ocniţa, Bălţi,
Rezina, Ungheni, Cahul, Ceadîr-Lunga, mun.Chişinau şi s.Giurgiuleşti (tab.10). În solul colectat
au fost efectuate analize a produselor petroliere, metalelor grele, poluantilor organici persistenţi
şi hidricarburilor poliaromatice.
Tabelul 10
Zonele industriale şi silvice monitorizate în anul 2014
Oraşul Locul prelevării
or. Ungheni
Zonă industrială, cazangerie, fabrică
Zonă silvică, Parcul Central
Zonă industrială, Fabrică Covoare
Zonă industrială, Vama Ungheni
or. Cahul
Zonă industrială, cazangerie or. Cahul
Zonă silvică, Parcul Central
Zonă industrială, Uzina de beton-armat
Zonă industrială, Elevator de cereale
or. Rezina
Zonă industrială, Fabrică de tricotaj
Zonă industrială, cazangerie
Zonă industrială, Uzina de ciment Rezina
Zonă silvică, Parc
mun. Chişinău
Zonă industrial, S.A. Zorile
Zonă industrial, S.A. Mezon, s. Rîşcani
Zonă industrial, S.A. Tutun – CTC
Zonă industrial, S.A. Macon
or. Bălţi
Zonă silvică, Parcul Central
Zonă industrial, SELMAȘ
Zonă industrial, Centrală electric cu termoficare
Zonă industrial, Fabrica de gips Knauff
or. Ocniţa
Zonă industrială, cazangerie Nr.1
Zonă industrială, cazangerie Nr.2
Zonă silvică, Parcul Central
or. Ceadîr - Lunga
Zonă industrială, Elevator de cereale
Zonă industrială, cazangerie
Zonă silvică, Parcul Central
s. Giurgiuleşti
Terminal Giurgiuleşti , Vama
Vama, în amonte, s. Giurgiuleşti
Centru, s. Giurgiuleşti
Nord – Est de s. Giurgiuleşti sau terminal
46
6.1. Conţinutul produselor petroliere
Produsele petroliere fiind insolubile în apă, se adună la suprafaţa pînzei freatice în
straturi. Produsele petroliere din sol se amestecă cu apa subterană, făcînd-o inutilizabilă pentru
consum sau agricultură. Stratul de produs poluant se deplasează împreună cu pînza freatică, cu
viteză şi pe distanţe mari, extinzînd aria de poluare. Conţinutul produselor petroliere în anul
2014 au fost determinat în solul din oraşele republicii enumerate mai sus în tab. 10, înregistrînd
maxima în valoarea de 627,8 mg/kg în or. Cahul, zonă industrială, Uzina de beton – armat.
Conţinuturile de produse petroliere în solurile colectate din zonele industriale ale oraşelor
republicii sunt destul de înalte, în solul din zonele industriale în 55% din probele analizate
nivelul de conţinut este mai mare de 100 mg/kg şi variază de la 112,6 pînă la 627,8 mg/kg, iar în
zonele silvice conţinutul este mai mic şi variază de la 17,9 mg/kg în parcul central or. Ocniţa
pînă la 86,3 mg/kg în parcul central or. Ungheni (tab.11).
Tabelul 11 Conţinutul produselor petroliere în solurile oraşelor monitorizate
Locul colectării Produse petroliere, mg/kg
2010 2014
or.Ungheni,
Cazangerie, fabrica vinuri 417,1 226,3
Zonă silvică, Parcul central 529,2 86,3
Fabrica ”Covoare” 109,2 231,1
Vama Ungheni 39,0 190,1
s.Giurgiuleşti,
Vama 771,1 112,6
Vama, în amonte 45,4 308,7
s.Giurgiuleşti, Centru 62,4 120,9
Nord-Est 0,0 90,4
or.Cahul
cazangerie 418,3 365,8
parcul central 59,5 25,6
Uzina de beton-armat 597,4 627,8
Elevator de cereale 38,5 38,5
or.Rezina
Uzina de ciment Rezina 44,6 20,1
zonă silvică (parc) 44,6 45,3
fabrica de tricotaje 906,2 0,00
cazangerie 25,3 10,5
or.Bălţi
Parcul central 34,7 71,9
Zonă industrială SELMAŞ 4,7 5,7
Centrala electrică cu Termoficare 1020,8 518,6
Fabrica de gips Knauff 158,7 131,7
or.Ocniţa
Cazangerie Nr.1 46,8 317,7
Cazangerie Nr.2 36,4 52,7
parcul central 9,9 17,9
or.Ceadîr-
Lunga
Elevator de cereale 483,6 69,4
Cazangerie 1024,3 39,0
Parcul central 35,3 39,4
47
6.2. Conţinutul metalelor grele
Parametrii monitorizaţi ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn, Ni şi Mn), provin din
emisiile mijloacelor de transport, ale motoarelor cu ardere internă, deşeuri, fertilizanţi, pesticide,
îngrăşăminte organice, etc.
Rezultatele analizelor efectuate în solul colectat din zonele industriale şi silvice cu
posibilitatea potenţială de poluare a solului ale oraşelor industrializate, denotă o poluare de
plumb cu valoarea de 35,5 mg/kg (1,11 CMA), depistată în solul colectat din zona silvică a
parcului central din or. Bălţi. În celelalte zone industriale şi silvice concentraţiile substanţiale cu
metale grele nu depăşesc CMA. Majoritatea valorilor metalelor grele din a.2014 s-au majorat în
comparaţie cu valorile obţinute în anul 2010, dar nu depăşesc valorile CMA. Conţinutul
metalelor grele în probele de sol din zonele industriale şi silvice este prezentat în tabelul 12.
Tabelul 12
Conţinutul metalelor grele în probele de sol în zonele industriale şi silvice, a.2010-2014
Locul colectării
Ingredientul monitorizat
Cupru, mg/kg Nichel, mg/kg Zinc, mg/kg Plumb, mg/kg Mangan, mg/kg
total total total total total total total total total total
2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014
Or.Ungheni,zonă industrială, cazangerie,
fabrica vinuri 16,7 30,10 24,5 28,26 48,2 58,10 18,9 18,09 422,8 624,55
Or.Ungheni, zonă silvică, Parcul central
19,5 19,49 29,6 29,03 54,1 48,11 21,4 12,67 604,6 687,48
Or.Ungheni, zonă industrială, Fabrica
”Covoare” din Ungheni 19,7 19,57 27,2 29,47 52,3 65,25 45,1 12,04 530,9 616,72
Or.Ungheni,zonă industrială,Vama
Ungheni 12,9 20,68 20,5 28,32 41,6 58,96 18,4 14,51 371 562,16
s.Giurgiuleşti, Terminal Giurgiuleşti, Vama
17,9 19,19 26,6 26,62 51,3 41,46 18,4 12,20 427,2 487,06
Vama, în amonte s.Giurgiuleşti
16,1 22,06 22,3 22,70 40,9 80,48 15 21,76 396,7 439,47
s.Giurgiuleşti ,Centru s.Giurgiuleşti
20,3 20,64 26,5 24,75 57,8 58,37 20,7 13,69 464,7 529,53
Nord-Est de s.Giurgiuleşti sau
terminal 43,1 53,21 28,6 27,60 45 40,23 16,6 9,08 439,1 484,81
Or.Cahul,zonă industrială, cazangerie
or.Cahul 19 17,07 23,9 18,80 84,9 57,16 29,6 14,62 425,4 427,34
Or.Cahul,zonă silvică, parcul central
21,6 23,92 26,4 24,59 57,2 40,07 16,4 8,74 530,8 576,84
Or.Cahul, zonă industrială,Uzina de
beton-armat 14,8 18,18 23,6 24,89 56,4 63,44 26 10,87 454,1 535,84
Or.Cahul,zonă industrială,Elevator de
cereale 15,8 19,24 26 23,87 39,4 45,93 13,2 10,75 426,6 506,48
48
Tabelul 12
Conţinutul metalelor grele în sol dîn zonele industriale
şi silicve a.2010-2014 (continuare)
Locul colectării
Ingredientul monitorizat
Cupru, mg/kg Nichel, mg/kg Zinc, mg/kg c Plumb, mg/kg Mangan, mg/kg
total total total total total total total total total total
2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014
mun.Chisinău, zonă industrială, S.A.Zorile
s.Buiucani 16,52 17,58 54,72 12,57 396,85
mun.Chisinău, zonă industrială, S.A.Mezon s.
Rîscani 16,96 23,74 48,03 10,73 495,78
mun.Chisinău, zonă industrială, S.A.Tutun-
CTC s. Ciocana 21,83 19,18 99,35 17,37 397,14
mun.Chisinău, zonă industrială, SA Macon s.
Ciocana 18,88 25,12 50,89 14,38 533,98
Or.Rezina,zonă industrială,Uzina de
ciment Rezina 12,6 12,92 21,4 20,34 41,8 28,72 16,1 11,36 365,1 379,11
Or.Rezina, zonă silvică (parc)
11,8 40,52 19,3 21,06 38,7 42,59 18,6 15,81 314,8 461,90
Or.Rezina, zonă industrială, fabrica de
tricotaje 18,9 23,35 27,1 20,61 59,5 37,28 17 12,84 458,7 427,87
Or.Rezina,zonă industrială, cazangerie
13,7 26,99 23,9 24,37 45,1 47,05 17,6 13,86 487,9 483,56
Or.Bălţi, zonă silvică, Parcul central
29,7 32,43 31,7 27,64 80,9 85,13 30,3 35,48 573,4 579,36
Or.Bălţi, zonă industrială SELMAŞ
16,6 19,47 26 29,08 46,8 48,01 15,3 14,02 538,4 637,33
Or.Bălţi, zonă industrială, Centrala electrică cu
termoficare 21,6 26,64 33,7 37,46 62,4 74,24 22,2 33,65 428,7 532,12
Or.Bălţi, zonă industrială,Fabrica de
gips Knauff 21,9 24,33 26,5 27,43 73,7 75,33 24,8 30,44 499,8 542,50
Or.Ocniţa, zonă industrială cazangerie
Nr.1 15,7 28,24 26,6 28,28 46,4 58,37 14,8 18,49 424,2 533,69
Or.Ocniţa, zonă industrială cazangerie
Nr.2 18,3 18,08 24,5 23,92 75,9 51,77 14,9 11,12 502,9 553,15
Or.Ocniţa, zonă silvică, parcul central
18,5 16,30 25,7 23,85 54,4 39,95 17,6 11,39 601,4 595,46
Or.Ceadîr-Lunga, zonă industrială, Elevator de
cereale 12,20 13,37 17,2 13,72 37,80 38,69 16,90 20,52 283,40 270,80
Or.Ceadîr-Lunga, zonă industrială, cazangerie
37,2 21,98 28,4 26,50 56,7 45,47 15,8 12,47 568,3 478,44
Or.Ceadîr-Lunga, zonă silvică, parcul central
24,5 21,59 33,6 28,48 77,9 49,77 18,9 13,97 556,9 558,80
49
6.3.Conţinutul hidrocarburilor
În anul 2014 analizele de hidrocarburi poliaromatice au fost efectuate în solurile din
zonele silvice ale oraşelor republicii şi în solurile din apropierea a patru întreprinderi din
mun.Chişinău (S.A. Zorile, S.A. Mezon, S.A. Tutun CTC şi S.A. Macon). Analiza datelor denotă
că depăşire maximală ale CMA de benzo(a)piren s-a înregistrat în solul din parcul central or.
Bălţi cu concentraţia de 0,2006 mg/kg (10,03 CMA), de asemenea au fost înregistrate depăşiri
ale CMA de benzo(a)piren în parcurile centrale ale oraşelor Cahul şi Ceadîr-Lunga, în centrul
s.Giurgiuleşti şi în zonele industriale mun. Chişinau. Concentraţia maximală de benzo(a)piren în
mun.Chişinău a atins 0,1777 (8,89 CMA) în solul zonei industriale SA Zorile, (fig.25).
Cantitatea de hidrocarburi poliaromatice (HPA16) în zonele silvice monitorizate
înregistrează valoarea maximală de 2,1283 mg/kg în parcul central or. Bălti, iar valoarea
minimală de 0,1036 mg/kg a fost înregistrată în parcul central or. Ocniţa.
Benz(a)piren
0
2
4
6
8
10
12
Localitatea
Con
cen
trați
i m
axim
e a
dm
isib
ile
or.Ungheni, parcul central
s.Giurgiuleşti, Centru
or.Cahul, parcul central
mun.Chisinău, zonă industrială,S.A.Zorile
mun.Chisinău, zonă industrială,S.A.Mezon
mun.Chisinău, zonă industrială,S.A.Tutun-CTC
mun.Chisinău, zonă industrială,SA Macon
or.Rezina, parcul central
or.Bălţi, Parcul central
or.Ocniţa, parcul central
or.Ceadîr-Lunga, parcul central
Fig.25 Conţinutul de benzo(a)piren în solurile din zonele industriale şi silvice, în a.2014.
6.4. Conţinutul bifenililor policloruraţi
Conţinutul de bifenilili policloruraţi (suma BPC6) în solul din zonele industriale şi
parcurile oraşelor republicii nu depăşesc CMA. Cantități de ΣBPC6 au fost înregistrate în
50
or. Bălţi, parcul central, cu valoarea 0,0038 mg/kg (0,06 CMA) şi cu valoarea 0,022 mg/kg
(0,04 CMA) în or. Ocniţa, parcul central.
6.5. Conţinutul pesticidelor organoclorurate
În cazul monitorizării solurilor din zonele industriale şi silvice privind conţinutul sumei
DDT, depăşiri ale CMA au fost înregistrate în solul parcului central or. Ceadîr-Lunga, cu
valoarea de 0,4419 mg/kg (4,42 CMA), aceasta fiind cea mai mare valoare înregistrată. În solul
din parcul central, or. Ocniţa a fost înregistrată valoarea de 0,1387 mg/kg (1,39 CMA) şi în solul
parcuuil central din or. Bălţi, - 0,1710mg/kg (1,71 CMA).
Conţinutul de beta-HCH a fost depistat numai în solul din parcul central or.Bălţi și a
constituit 0,0046 mg/kg (0,05 CMA).
Conţinutul de alfa-HCH, beta-HCH, gama-HCH metoxichlor, pentachlor, heptachlor,
heptachlorepoxid B, heptachlorepoxidA , endosulphan A, endosulphan B, aldrin, dieldrin,
endrin, şi mirex nu s-a depistat sau este mai jos de limita de detecţie.
7. CARACTERIZAREA CALITĂŢII SOLULUI DIN PREAJMA AUTOSTRAZILOR
Transportul joacă un rol important în dezvoltarea
economică a statului, dar totodată el este unul dintre cei
mai importanţi poluatori ai mediului înconjurător. În
ultimii 15 ani numărul autovehiculelor din ţară s-a majorat
de cca 2,0-2,5 ori şi această tendinţă este în creştere.
În Republica Moldova trei tipuri de transport au
cunoscut o dezvoltare mai importantă: transportul auto,
transportul feroviar şi transportul aerian. Transportul auto
este sursa principală de poluare a atmosferei în Republica
Moldova. Factorii de bază care sporesc impactul transportului auto asupra mediului, în afară de
creşterea numărului mijloacelor auto, sunt calitatea nesatisfăcătoare a drumurilor şi starea
tehnică precară a parcului auto.
Impactul negativ al automobilelor asupra mediului şi sănătăţii se manifestă prin:
degajarea în atmosferă a unor cantităţi enorme de gaze cu efect de seră; poluarea cu emisii de
gaze toxice; deversarea în sol şi apă a produselor petroliere, altor lichide; generarea unor cantităţi
considerabile de deşeuri solide (anvelope uzate, acumulatoare, produse sintetice, altele).
Pentru a evidenţia impactul traficului auto asupra solului, au fost prelevate şi analizate 28
probe de sol din preajma traselor auto: Chişinău-Hînceşti, Leova-Cahul, Cimişlia-Căuşeni,
Leova-Leuşeni, Rîşcani-Brăneşti, Bălţi-Briceni, Orhei-Zagoreni. Probele au fost prelevate de pe
traseele cu trafic de transport auto slab, moderat şi intensiv la distanţa de 5 şi 10 m de la traseu,
51
din partea stîngă şi dreaptă la adîncimea 10 cm. În probele de sol au fost determinate metalele
grele (Pb, Zn, Ni, Cu, Mn) , produsele petroliere şi pH-ul extractului apos.
7.1.Conţinutul produselor petroliere
Datele, referitoare la conţinutul de produse petroliere în sol din preajma autostrăzilor sunt
prezentate în tabelul 13, unde se observă o tendinţă de creşterea produselor petroliere în solul din
preajma tuturor traseelor auto în comparaţie cu datele anului 2010. Astfel maxima a fost
depistată în preajma traseului Chişinău – Hînceşti, 26 km de la mun. Chişinău ce se
caracterizează cu trafic de transport auto foarte intensiv, conţinutul căreia este în variaţie de
186,5 mg/kg - 559,1 mg/kg în anul 2014, pe cînd în anul 2010 conţinutul de produse petroliere se
încadra în limitele 146,2 – 166,4 mg/kg.
Tabelul 13 Continutul produselor petroliere din solul în preajma traseilor
Locul prelevării Produse petroliere, mg/kg 2010 2014
Traseul Tip de trafic min max min max Chişinău – Hînceşti, 26 km de la mun. Chişinău
Trafic de transport auto foarte intensiv
146,2 166,4 186,5 559,1
Leova – Cahul, 47 km de la or. Leoova
Trafic de transport auto intensiv 35,8 52,8 34,5 72,4
Cimişlia – Căuşeni, 52 km de la or. Cimişlia
Trafic de transport auto moderat 8,8 42,6 18,3 151,8
Orhei – Zagoreni, 5 km de la or. Orhei
Trafic de transport auto foarte intensiv
27,2 81,9 32,3 103,0
Bălţi – Briceni, 72 km de la mun. Bălţi
Trafic de transport auto intensiv 35,8 75,6 12,0 408,3
Leova – Leuşeni, 16 km de la or. Leova
Trafic de transport auto slab 20,2 20,5 14,2 294,9
Rîşcani – Brăneşti, 4 km de la or. Rîşcani
Trafic de transport auto moderat 35,8 75,6 33,2 430,8
7.2.Conţinutul metalelor grele
În baza efectuării monitoringului solurilor din apropierea traseelor auto s-au depistat
valoarile maximale pentru:
- cupru total - 52,33 mg/kg pe traseul Chişinău – Hînceşti, cu transport auto foarte intensiv, iar
minima 14,26 mg/kg - pe traseul Leova – Leuşeni – cu trafic auto slab, (fig.26, 29);
- nichel total - 34,56 mg/kg – pe traseul Cimişlia – Căuşeni trafic auto moderat, iar minima 16,14
pe traseul Leova – Leuşeni – cu trafic auto slab, (fig.28, 29);
- zinc total - 167,42 mg/kg pe traseul traseul Leova-Leuşeni- cu trafic de transport auto slab , iar
valoarea minimală pe traseul Leova-Cahul cu trafic de transport auto intensiv cu trafic auto
intensiv 32,95 mg/kg, (fig.29, 27);
52
- plumb total - 31,84 mg/kg pe traseul Chişinău – Hînceşti cu trafic de transport auto foarte
intensiv, iar valoarea minimală 8,44 pe traseul traseul Leova-Cahul cu trafic de transport auto
intensiv, (fig.26, 30).
Fig.26 Conţinutul de metale grele în solurile din preajma traseului Chişinău – Hînceşti, trafic de transport auto foarte intensiv în a.2014.
Fig.27 Conţinutul de metale grele în solurile din preajma traseului Leova – Cahul, trafic de transport auto intensiv în a.2014
Fig.28 Conţinutul de metale grele în solurile din preajma traseului Cimişlia – Căuşeni, trafic de transport auto moderat în a.2014
Fig.29 Conţinutul de metale grele în solurile din preajma traseului Leova – Leuşeni , trafic de transport auto slab în a.2014.
- mangan total - conţinutul înregistrat are o valoare
maximală 593,59 mg/kg pe traseul Cimişlia –
Căuşeni cu trafic de transport auto moderat şi
valoarea minimă înregistrată 265,98mg/kg pe traseul
Chişinău – Hînceşti cu trafic de transport auto foarte
intensiv.
Fig.30 Conţinutul de metale grele în solurile din preajma traseului Bălţi – Briceni, trafic de transport auto intensiv în a.2014.
53
7.3. Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice
Analiza datelor denotă că solurile în preajma traseelor auto sunt poluate cu benzo(a)piren
- din cele 14 probe analizate, în 10 probe s-a depistat depăsire ale CMA de benzo(a)piren,
(fig.31). Conţinutul de benzo(a)piren cu valoarea maximală a fost înregistrată pe traseul Chişinău
– Hînceşti, 26 km de la Chişinău, cu trafic de transport auto foarte intensiv la distanţa de 5 m de
la traseu din partea stîngă şi a constituit 0,0918 mg/kg (4,59 CMA), iar valoarea minimă au fost
înregistrată pe traseul Orhei – Zagoreni, 5 km de la or, Orhei, cu transport auto foarte intensiv, la
dictanţa de 5 m de la traseu din partea dreaptă şi a atins 0,0097 mg/kg (0,49 CMA).
Fig.31 Valorile de CMA a benzo(a)pirenului în sol de pe traseele monitorizate în anul 2014
Conţinutului de hidrocarburi poliaromatice totale (HPA16) în solurile din preajma
autostrăzilor înregistrază valoarea maximală pe traseul Chişinău – Hînceşti, 26 km de la
Chişinău, cu trafic de transport auto foarte intensiv, la distanţa de 5 m de la traseu din partea
dreapta – 1,5229 mg/kg, iar valoarea minimală – 0,1046 mg/kg pe traseul Leova – Leuşeni,
16 km de or. Leova, cu trafic de transport auto slab, la distanţa de 5 m de la traseu.
Clasificarea solurilor după gradul de aciditate în preajma tuturor traseilor auto investigate
se determină în majoritatea că moderat alcalin.
7.4. Caracterizarea calităţii solului din cadrul reabilitării traseului Chişinău –
Soroca
În anul 2014 au fost efectuate lucrări privind colectarea şi analiza probelor de sol din
preajma şantierului „Ţînţăreni” şi “Ghindeşti” în cadrul reabilitării traseului Chişinău – Soroca
pe distanţa de 52 km.
54
Colectarea probelor de sol s-a efectuat în corespundere cu instrucţiunea de lucru
“Eşantionarea şi păstrarea mostrelor de sol” stipulată în GOST 17.4.3.01-83 şi GOST 17.4.4.02-
84. Probele au fost colectate în luna aprilie şi luna iunie ale anului 2014. Mostrele de sol au fost
mărunţite, uscate şi trecute prin sita cu diametrul de 0,65 mm pentru metale grele, 0,25 mm
pentru humus şi azot total şi 1 mm pentru pH-ul.
Mostrele de sol au fost colectate de pe perimetrul a patru poligoane la trei nivele de
adîncime, în următoarele puncte: intersecţia Sărăteni; joncţiunea de vest cu drumul R 13
(Rîbniţa); şantierul companiei Onur Summa din preajma satului Ţînţăreni; şantierul companiei
Onur Summa din oraşul Ghindeşti. Din fiecare punct de colectare au fost colectate cîte trei probe
combinate de sol la adîncimea 0-10 cm, 10-20 cm şi 20-30 cm, utilizînd burghiul. În total au fost
colectate 12 mostre de sol. În probele de sol au fost efectuate următoarele analize conform
documentelor normative în vigoare: determinarea formelor mobile ale metalelor (cupru, zinc,
plumb, nichel şi cadmiu); determinarea azotului total; determinarea humusului după metoda
Tiurin; determinarea pH-lui în extractul apos.
.
Colectarea mostrelor de sol intersecţia Sărăteni
Colectarea mostrelor de sol – Şantierul companiei Onur Summa din preajma satului Ţînţăreni
Humusul reprezintă materia organică din stratul de sol pana la 30 cm şi este un amestec
de substanţe organice amorfe aflat în sol, care îi condiţionează fertilitatea şi care este rezultat din
transformarea materialului vegetal sub acţiunea microorganismelor. Humusul este principalul
indice al fertilităţii solului. Cu cît conţinutul de humus în sol este mai mare, cu atăt plantele sunt
mai asigurate cu elemente nutritive. În ultimii ani se observă pierderea humusului ca rezultat al
activităţilor umane. Pentru prevenirea pierderii de humus a fost introdusă evaluarea în urma
clasificării solurilor după conţinutul de humus.
Comparînd conţinuturile de humus obţinute în luna aprilie şi luna iunie constatăm că
concentraţiile s-au schimbat neesenţial. Din toate probele investigate, pentru 25 % din acestea
conţinutul de humus s-a atestat ca fiind ridicat. Pentru celelalte 75% de probe – conţinutul de
humus s-a dovedit a fi moderat atît pentru luna aprilie căt şi pentru luna iunie, (fig.32).
55
Fig32 Conţinutul de humus în solurile investigate în aprilie şi iunie, a.2014
Reacţia pH-ului în probele de sol colectate în luna iunie variază de la slab alcalină (8,3)
pînă la moderat alcalină (8,6) şi a rămas la acelaşi nivel ca în luna aprilie, ceea ce relevă faptul că
solurile nu sunt acidificate, (fig.33).
Fig.33 Valorile pH-ului extractului apos în solurile investigate în aprilie şi iunie, a.2014
Azotul este unul din principalele elemente necesare pentru nutriţia plantelor. Insuficienţa
azotului frănează creşterea şi dezvoltarea plantelor. Principalele forme de azot din sol sunt
compuşii organici cu azot, ionul NH4+ şi NO3
-. Azotul anorganic din sol este doar o fracţiune
mică din azotul total. Cea mai mare parte din azotul de la suprafaţa solului se găseşte sub formă
56
de compuşi organici. Aceste forme de rezervă a azotului pot fi supuse diferitelor procese de
transformare în sol, să fie disponibile pentru plante (mineralizarea, imobilizarea şi nitrificarea ca
rezultat a formării ionilor de NH4+şi NO3
-).
Determinarea azotului a fost realizat după metoda Kjeldahl care determină ambele forme
de azot organic şi anorganic.
Rezerva de azot în solurile investigate variază în luna iunie de la 1296 mg/kg (0,1%)
pînă la 4574 mg/kg (0,5%), pe cînd în luna aprilie conţinutul acestuia a înregistrat valori de la
1555 mg/kg (0,2%) pînă la 3881 mg/kg (0,4%), situîndu-se în limitele specifice solurilor acestei
zone. Cantitate de azot total s-a majorat uşor în luna iunie în solul colectat de la toate adîncimile
din localitatea Ghindeşti, baza Onur Summa faţă de luna aprilie, astfel conţinutul acestuia a
înregistrat respectiv valori de la 3818 mg/kg (0,4%) faţă de 2474 mg/kg (0,2%), pînă la
4574 mg/kg (0,5%) faţă de 3881 mg/kg (0,4%) corespunzător, (fig.34).
Metalele sunt considerate ca importanţi poluanţi toxici care întră în circuitele
biogeochimice şi se acumulează în ecosisteme. Metalele grele sunt definite ca elemente cu
proprietăţi metalice şi cu număr atomic mai mare de 50, care există în mod natural în scoarţa
terestră, dar se mai găsesc şi datorită surselor artificiale. Metalele sunt componente esenţiale a
vieţii, dar devin dăunătoare cînd sunt prezente în exces prin acumulare.
Fig.34 Valorile azotului după Kjeldahl în solurile investigate în aprilie şi iunie, a.2014
57
Fig.35 Conţinutul de plumb în solurile investigate în aprilie şi iunie, a.2014
Concentraţiile formelor mobile a plumbului în solurile investigate în luna aprilie nu
depăşesc concentraţia maximă admisibilă (CMA). În luna iunie au fost depistate depăşiri ale
CMA pentru plumb mobil în solul colectat de pe şantierul companiei Onur Summa din preajma
satului Ţînţăreni, înregistrînd concentraţia 6,36 mg/kg (1,06 CMA) la adîncimea 0-10 cm, cît şi
pentru toate adîncimile solulului adiacent traseului R13 (Rîbniţa), joncţiunea de vest cu
concentraţia maximă - 7,12 mg/kg (1,19 CMA), (fig.35).
Concentraţiile formelor mobile a nichelului şi cadmiului în solurile investigate în luna
aprilie şi luna iunie nu depăşesc concentraţia maximă admisibilă (CMA), astfel denotîndu-ne că
solurile nu sunt poluate cu metale grele, (fig.36, 37)
Conţinutul de Ni++
în solul investigat în aprilie şi iunie 2014
0,00
0,50
1,00
Sără
teni
(0-1
0cm
)
Sără
teni
(10-
20cm
)
Sără
teni
(20-
30cm
)
Ţîn
ţăre
ni
(0-1
0cm
)
Ţîn
ţăre
ni
(10-
20cm
)
Ţîn
ţăre
ni
(20-
30cm
)
Rîb
niţa
(0-
10cm
)
Rîb
niţa
(10-
20cm
)
Rîb
niţa
(20-
30cm
)
Ghi
ndeş
ti
(0-1
0cm
)
Ghi
ndeş
ti
(10-
20cm
)
Ghi
ndeş
ti
(20-
30cm
)
Poligonul eşantionat
Ni++
CM
A
luna aprilie luna iunie
Fig.36 Conţinutul de nichel în solurile investigate în aprilie şi iunie, a.2014
58
Conţinutul de Cd++
în solul investigat în aprilie şi iunie 2014
0,00
0,05
0,10
0,15
0,20
0,25
0,30
0,35
Sără
teni
(0-
10cm
)
Sără
teni
(10-
20cm
)
Sără
teni
(20-
30cm
)
Ţînţ
ăren
i (0-
10cm
)
Ţînţ
ăren
i (10
-
20cm
)
Ţînţ
ăren
i (20
-
30cm
)
Rîbn
iţa (0
-
10cm
)
Rîb
niţa
(10-
20cm
)
Rîbn
iţa (2
0-
30cm
)
Ghi
ndeş
ti (0
-
10cm
)
Ghi
ndeş
ti (1
0-
20cm
)
Ghi
ndeş
ti (2
0-
30cm
)
Poligonul eşantionat
Cd++
CM
A
luna aprilie luna iunie
Fig.37 Conţinutul de cadmiu în solurile investigate în aprilie şi iunie, a.2014
8. CARACTERIZAREA SEDIMENTELOR
Sedimentele în ecosistemul acvatic sunt similare cu cele ale ecosistemului terestru,
acestea fiind sursa de substrat nutrienţi, micro - macroflora şi fauna care servesc drept sursă
alimentară a resurselor acvatice vii. Sedimentele sunt catalizatorii cheie a ciclurilor alimentare
ecologice şi dinamice de calitate a apei, care provin din componentele naturale, fizice, chimice şi
biologice, legate în general, de bazinele de captare.
Materialul organic în sedimente provine din descompunerea ţesuturilor plantelor si
animalelor, din surse terestre şi acvatice şi din diferite puncte de evacuare de apele uzate.
Sedimentarea este rezultatul direct al pierderii (eroziune) sedimentelor zonelor acvatice
sau celor terestre. Adesea fiind sedimentele pot fi dăunătoare sau benefice pentru mediul acvatic.
Mai mult decît atît surplusul sau sărăcirea stratului sedimentar (eroziunea sau lipsa de
reaprovizionarea) într-o zonă sau alta cauzează daune considerabile ecosistemului acvatic.
În anul 2014 s-au continuat investigaţiile
asupra sedimentelor din lacul de acumulare Costeşti
şi r. Prut pe diferite secţiuni (tab.14), în scopul
determinării conţinutului metalelor totale, produselor
petroliere, POC şi BCB. De asemenea, în probele de
sedimente au fost determinate conţinutul formelor
totale ale azotului, fosforului, produselor petroliere şi
hidrocarburilor poliaromatice.
59
Tabelul 14 Reţeaua de monitorizare a sedimentelor acvatice în anul 2014
Locul prelevării Secţiunea Data prelevării
probelor
r. Prut
s. Lipcani 07.05.2014
02.10.2014
s. Branişte 07.05.2014
02.10.2014
or. Leova 20.06.2014
22.10.2014
s. Valea Mare 05.05.2014
09.10.2014
s. Giurgiuleşti 24.07.2014
23.10.2014
Lacul de acumulare Costeşti or.Costeşti 07.05.2014
02.10.2014
8.1. Conţinutul formelor totale ale metalelor grele
Principalele surse de poluare a apelor şi a sedimentelor cu metale grele sunt: surse
geologice (naturale); utilizările industriale şi casnice ale sărurilor de metale grele (de exemplu
cele de cupru, arsen, zinc şi mercur în pesticide, sau plumbul în benzină); din excreţiile umane şi
animale; din infiltraţiile de la haldele de gunoi.
În cadrul Programului de lucru s-au supus analizei 5 metale grele (Cu, Zn, Pb, Ni şi Mn)
aplicănd metoda spectrală cu absorbţie atomică din probele de sedimente, colectate pe parcursul
anului, în punctele incluse în reţeaua de monitorizare (tab.14). Rezultatele analizelor sînt
prezentate în tabelul 15.
Tabelul 15 Conţinutul formelor totale ale metalelor grele în sedimente, 2010- 2014
Locul prelevării Cu total,
mg/kg Ni total, mg/kg Zn total, mg/kg Pb total, mg/kg Mn total, mg/kg
2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014
r. P
rut
s. Şirăuţi 13,5 25,4
21,2 25,5
37,6 53,7
9,4 12,0
420,4 688,1
11,3 11,6 21,8 6,4 355,9
s. Branişte 12,6 5,5
19,5 6,8
27,9 12,8
12,7 3,0
330,1 180,9
7,9 9,6 17,9 6,2 209,5
or. Leova 10,6 12,5
17,2 15,4
30,4 29,5
11,1 7,8
313,3 344,5
10,4 13,0 26,3 7,1 314,5
s. Valea Mare 14,7
17,1
49,6
8,4
377,5
12,1 15,8 29,7 6,7 314,5
s. Giurgiuleşti 19 25,0
26,9 27,1
39,2 55,1
20,5 14,0
513,9 690,5
23,4 24,5 49,9 12,1 659,0
Lacul de acumulare Costeşti
15,1 8,3
18,6 5,9
31,4 9,5
15,3 8,4
312,8 153,7
17,5 18,5 36,9 8,0 465,4
60
Analizînd datele obţinute pe parcursul anilor 2010-2014 observăm că concentraţia
maximală de cupru total a fost înregistrată în sedimentele r. Prut, secţiunea s. Giurgiuleşti în anul
2013 cu valoarea de 29,73 mg/kg, iar conţinutul mai scăzut de cupru total s-a înregistrat în
r. Prut secţiunea s. Branişte în anul 2014, cu concentraţia 5,5 mg/kg. În comparaţie cu anii
precedenţi se înregistrează o fluctuacţie neesenţială a concentraţiei în toate secţiunele r. Prut cu
excepţia secţiunei a r-lui Prut s. Şirăuţi unde se observă o mărire a concentraţiei de cupru pînă la
25,4 mg/kg în anul 2014, (fig.38).
Fig.38 Dinamica conţinutului de cupru total în sedimente din r. Prut şi lacul de acumulare
Costeşti, a. 2010 – 2014 Analiza datelor multianuale arată că cele mai înalte concentraţii de nichel au fost
înregistrate în anii 2012-2013. în sedimentele r-lui Prut secţiunea s. Giurgiuleşti cu valoarea –
35,0 mg/kg. Comparativ cu anii precedenţi se observă scăderea conţinutuli de nichel în r. Prut
secţiunea s. Branişte. Totodată se observa o micşorare nesemnificativă a conținutului de nichel în
anul 2014 în r. Prut secţiunea s. Giurgiuleşti, (fig.39).
Fig. 39 Dinamica conţinutului de nichel total în sedimenetle din r. Prut şi lacul de acumulare
Costeşti, a. 2010 – 2014
61
În decursul anilor 2010-2014, conţinutul de zinc total în sedimente nu sa schimbat
semnificativ, cu excepţia secţiunei r. Prut, s. Giurgiuleşti, unde nivelul maxim cu valoarea
150,2 mg/kg a fost înregestat în 2013 (fig. 40).
Fig.40 Dinamica conţinutului de zinc total în sedimentle din r. Prut şi lacul de acumulare Costeşti, a. 2010 – 2014
Valoarea maximă pentru plumb total a fost înregistrată în r. Prut s. Giurgiuleşti cu
valoarea 14,0 mg/kg. Cu toate acestea, conţinutul de plumb în sedimentele monitorizate menţine
o tendinţă de diminuare a conţinutului de plumb total
Conţinutul sporit de mangan total se evidenţiază în sedimentele prelevate din r. Prut
secţiunea s. Giurgiuleşti cu valoarea 690,5 mg/kg. Scăderea conţinutului de mangan total se
atestă în r. Prut, pentru secţiunile s. Branişte, s. Valea Mare şi or. Leova. Valoarea minimală a
conţinutului de mangan pentru anul 2014 fiind de 180,9 mg/kg, pentru r. Prut secţiunea
s. Branişte, (fig.41).
Fig.41 Dinamica conţinutului de mangan în sedimentele din r. Prut şi lacul de acumular Costeşti, a.2010 – 2014
62
8.2. Conţinutul azotului şi fosforului total
Azotul este elementul esenţial pentru viaţă, care în apă suportă foarte multe procese
chimice şi biochimice. Excesul duce la eutrofizarea apelor, contaminarea acviferelor, este
posibilă şi afectarea sănătăţii umane - methemoglobinemie la copii, cancer gastric.
Un alt nutrient cu rol esenţial în funcţionarea ecosistemelor este fosforul. În apele de
suprafaţă, fosforul se găseşte sub forma de fosfor organic, de PO43- dizolvat şi de fosfor fixat pe
particule aluvionare.
În scopul monitorizării conţinutului de azot şi fosfor total în sedimentele din obiectele
acvatice, incluse în reţeaua de monitorizare a DMCM asupra sedimentelor (tab.14), pe parcursul
anului au fost colectate 12 probe în perioada de primăvară şi toamnă.
Concentraţiile maxime de azot şi fosfor total au fost înregistrate în probele de sedimente
colectate din r. Prut, secţiunea s. Şirăuţi – 1454 mgN/kg pentru azot şi 562,5 mgP/kg, pentru
fosfor, iar conţinutul minim de azot total (151 mgN/kg) şi fosfor total (95,3 mg P/kg) s-a
înregistrat în lacul de acumulare Costești (tab. 16).
Tabelul 16
Conţinutul mediu a azotului şi fosforului total în sedimente în anul 2014
Denumirea obiectului acvatic
Azot total, mg N/kg
Fosfor total, mg P/kg
r. Prut, s. Şirăuţi 1454 562,6
556 319,0
r. Prut, s. Branişte 411 226
272 294
r. Prut,or. Leova 340 293
213 319
r. Prut, s. Valea Mare 396 240
416 120
r. Prut, s. Giurgiuleşti 1236 455
826 529
Lac de acumulare Costeşti
151 95,3
686 228,1
În anul 2014 comparativ cu anii precedenţi, se observă o scădere a conţinutului de azot
total pentru r. Prut în secţiunile: s. Branişte, s. Valea Mare şi or. Leova. O sporire a conţinutului
de azot total se manifestă în r. Prut, secţiunea s. Şirăuţi cu valoarea maximă 1454 mg N/kg, cea
ce este concentraţia maximală înregistrată pe parcursul anilor 2010-2014, (fig.42). Dinamica
conţinutului de fosfor total în sedimente din r. Prut şi lacul de acumulare Costeşti, sunt
demonstrate în fig.43. Comparativ cu anii precedenţi, în anul 2014 conţinutul de fosfor s-a redus
63
în lacul de acumulare Costeşti. O sporire neesentială din 2011-2014 s-a înregistrat pentru r. Prut
secţiunea s. Branişte cu valoarea în anul 2014 – 226 mg P/kg. Creşterea conţinutului de fosfor
total s-a înregistrat în sedimentele r. Prut, secţiunea s. Şirăuţi, cu sporirea valorii pînă la
562,5 mgP/kg înregistrată în anul 2014.
Fig.42 Dinamica conţinutului de azot total în sedimentele din r. Prut şi lacul de acumulare Costeşti, a.2010 – 2014
Fig.43 Dinamica conţinutului de fosfor total în sedimenetle din r. Prut şi lacul de acumulare
Costeşti, a.2010 – 2014
64
8.3. Conţinutul de produse petroliere
Produsele petroliere includ o gamă largă de substanţe care au la bază hidrocarburile
naturale şi o serie de substanţe petroliere rafinate, fiecare
avînd însă compoziţii chimice diferite.
Produsele petroliere rezultate din procesele de
rafinare sunt agenţi importanţi de poluare a apelor de
suprafaţă şi a celor freatice. Sunt grav afectate multe
organisme acvatice, ceea ce duce la dezechilibru ecologic.
Fiind mai uşoare ca apa, produsele petroliere formează peliculă/strat la suprafaţa apei ce
împiedică oxigenarea. Poluarea apei cu reziduuri petroliere reprezintă o problemă deosebit de
importantă şi greu de prevenit şi remediat. Afectează atît apele de suprafaţă cît şi pe cele
subterane. Reziduurile de petrol ajung în bazinele naturale de apă prin deversarea apelor
reziduale rezultate de la rafinării, uzine de cracare, de la depozitele şi staţiile de alimentare,
spălătoriile şi staţiile de deservire, poluări de accident. Aceste reziduuri conduc la creşterea
temperaturii şi turbidităţii, la formarea unei pelicule de petrol la suprafaţa apei sau a unor
emulsii, şi la schimbarea compoziţiei apei, prin dizolvarea în aceasta a substanţelor petroliere
solubile, toxice în anumite concentraţii, pentru organismele acvatice, om şi animale.
Rezultatele obţinute în urma investigaţiilor de laborator în anul 2014 denotă un conţinut
sporit al produselor petroliere a fost înregistrat în sedimentele r. Prut secţiunea or. Branişte cu
valoarea de 102,8 mg/kg, iar conţinutul minim al produselor petroliere a fost înregistrat în r. Prut
secţiunea s. Valea Mare cu valoarea 19,6 mg/kg, (tab.17, fig.44).
Tabelul 17:
Conţinutul produselor petroliere în sedimentele monitorizate în a.2010-2014
Denumirea obiectului acvatic
Produsele petroliere, mg/kg 2010 2011 2013 2014
r. Prut, s. Şirăuţi 39,7 54,6 48,0 68,1
r. Prut, s. Branişte 16,6 49,9 33,6 102,8
r. Prut,or. Leova 10,6 7,0 4,3 N.D.
r. Prut, s. Valea Mare 0,0 17,9 11,8 19,6
r. Prut, s. Giurgiuleşti 0,0 15,1 86,5 20,8
Lac de acumulare Costeşti 53,6 6,4 13,1 41,1
65
Fig.44 Dinamica conţinutului de produse petroliere în sedimentele din r. Prut şi lacul de acumulare Costeşti, a.2010 – 2014, mg/kg.
8.4. Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice
In anul 2014, în scopul monitorizării conţinutului de hidrocarburi poliaromatice au fost
investigate sedimente din secţiunile localităţilor prezentate în tabelul 16, privind concentraţia
hidrocarburilor poliaromatice. Analiza datelor demonstrază că conţinutul total de HPA16 în
sedimente este mai mare în comparaţie cu conţinutul total de HPA16 în probele de sol de pe
cîmpurile agricole. Conţinutul de hidrocarburi poliaromatice totale (HPA16) în probele de
sedimente investigate au înregistrat minima de 0,0019 mg/kg în lacul de acumulare Costeşti, iar
valoarea maximă a fost înregistrată în r. Prut, secţiunea or. Lipcani cu valoarea de 1,9524 mg/kg,
(fig.45).
Suma HPA 16, mg/kg
0
0,5
1
1,5
2
or.L
ipca
ni
or.Lip
cani
s.Val
ea M
are
s.Val
ea M
are
or.L
eova
or.L
eova
Secţiune
mg/
kg
Fig.45 Concentraţia hidrocarburilor poliaromatice în sedimentele
monitorizate în a. 2014 Datele obţinute demonstrează că, concentraţia maximă pentru benzo(a)piren s-a
înregistrat în r.Prut secţiune or.Lipcani cu valoarea de 0,1516 mg/kg, iar valoarea minimală a fost
66
înregistrată în sedimentele prelevate din r.Prut, secţiunea or.Branişte cu valoarea de 0,0030
mg/kg, (fig.46).
Fig.46 Conţinutul de benzo(a)piren în sedimentele monitorizate în a. 2014.
8.5. Conţinutul pesticidelor organoclorurate
Rezultatele obţinute în urma efectuării încercărilor în sedimentele din secţiunile r. Prut şi
lacului de acumulare Costeşti asupra conţinutul de ƩDDT denotă că căntităţile restante de
pesticide organoclorurate au fost depistate în toate secţiunile r.Prut şi în lacul de acumulare
Costeţti secţiunea or.Costeşti, valoarea maximală de 0,0094 mg/kg au fost înregistrată în r.Prut
secţiunea s.Valea Mare.
În lacul de acumulare Costești, secţiunea or. Costeşti, a fost depistată concentraţia
0,0092 mg/kg de alfa-HCH, iar pentru beta-HCH, gama-HCH, metoxichlor, pentachlor,
heptachlor, heptachlorepoxid B, heptachlorepoxid A, endosulphan A, endosulphan B, aldrin,
dieldrin, endrin, şi mirex nu s-a depistat, sau au fost mai mici de limita de detecţie. În tabelul 18
sunt expuse detaliat concentraţiile pesticidelor organoclorurate.
67
Tabelul 18
Concentraţia pesticidelor organoclorurate în sedimente monitorizate în a. 2014.
Data colectării
Locul colectăr
ii
Ingredientul monitorizat
Σ DDT mg/kg
Alfa-HCH
Gama-HCH
Beta-HCH
2,4-DDE
4,4-DDE
2,4-DDD
4,4-DDD
2,4-DDT
4,4-DDT
mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg
07.05.2014
r.P
rut,
o
r.L
ipca
ni
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0015 0,0003 0,0022 N.D. N.D. 0,0040
02.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0010 N.D. 0,0015 N.D. N.D. 0,0025
07.05.2014
Lac
de
acu
mu
lare
C
ost
eşti
N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
02.10.2014 0,0092 mg/kg
N.D. N.D. N.D. 0,0010
≤ 0,0003
0,0017 N.D. N.D. 0,0027
07.05.2014
r.P
rut,
or
.Bra
niş
te
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0009 N.D. 0,0009 N.D. N.D. 0,0018
02.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
20.06.2014
r.P
rut,
o
r.L
eova
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0019 N.D. 0,0013 N.D. N.D. 0,0032
22.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
05.05.2014
r.P
rut,
s.
Va
lea
M
are
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0018 0,0014 0,0062 N.D. N.D. 0,0094
09.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
24.07.2014
r.P
rut,
s.
Giu
rgiu
leş
ti
N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0042 N.D. 0,0016 N.D. N.D. 0,0058
23.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0048 N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0048
8.6. Conţinutul bifenililor policloruraţi
În urma monitorizării sedimentelor din bazinele acvatice conform Planului de activitate a
Centrului Monitoring al Calităţii Solului în anul 2014 asupra conţinutului de bifenili
policloruraţi, maxima pentru suma PBC6 a fost înregistrată în sedimentele din lacul de acumulare
Costeşti, secţiunea or.Costeşti cu valoarea de 0,0042 mg/kg, iar în r.Prut, în sedimentele din
secţiunea or.Lipcani cu valoarea de 0,0009 mg/kg, şi în sedimentele din secţiunea or.Leova cu
valoarea de 0,0011 mg/kg. În celelalte secţiuni valori ale BPC6 nu a fost înregistrate. Totodată o
valoare de 0,0011 mg/kg a fost depistată şi pentru BPC 180 în sedimentele r.Prut, secţiunea
s.Valea Mare (tab.19).
68
Tabelul 19
Concentraţiile bifenililor policloruraţi în sedimentele monitorizate în a. 2014.
Data colectării
Locul colectării
Ingredientul monitorizat Suma BPC6, mg/kg
BPC 118
BPC 28
BPC 52
BPC 101
BPC 153
BPC 138
BPC 180
mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg
07.05.2014 r.Prut,
or.Lipcani
N.D. N.D. 0,0009 N.D. N.D. N.D. 0,0009 N.D.
02.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
07.05.2014 Lac de acumulare Costeşti
N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
02.10.2014 N.D. 0,0011 0,0007 N.D. N.D. 0,0024 0,0042 N.D.
07.05.2014 r.Prut,
or.Branişte
N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
02.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
20.06.2014 r.Prut,
or.Leova
N.D. N.D. 0,0011 N.D. N.D. N.D. 0,0011 N.D.
22.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
05.05.2014 r.Prut,
s.Valea Mare
N.D. N.D. 0,0015 0,0011 0,0014 N.D. N.D. 0,0011
09.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
24.07.2014 r.Prut,
s.Giurgiuleşti
N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
23.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.
8.7. Caracterizarea sedimentelor din lacul Beleu
Lacul Beleu reprezintă principala componentă geografică a rezervaţiei ştiinţifice "Prutul de
Jos", amplasat între localităţile Văleni şi Slobozia Mare, aflîndu-se la o distanţă de 30 km de centrul
raional - oraşul Cahul, avînd suprafaţa de 618 ha, coordonatele geografice ale căruia sunt:
45°36'32"N şi 28°29'14"E.
În anul 2014 au fost colectate 8 probe de sedimente din lacul de acumulare Beleu şi au
fost efectuate 48 analize pentru determinarea: fosforului total, azotului după Kjeldahl, produselor
petroliere, formelor totale ale metalelor grele (zinc, nichel, plumb, mangan, cupru şi cadmiu),
pesticidelor organoclorurate, bifenililor policloruraţi şi hidrocarburilor poliaromaticie.
Rezultatele analizelor sedimentelor din lacul de acumulare Beleu arată că au fost înregistrate
valori mai sporite de plumb total, care se încadrează în limitele de 47,22 mg/kg - 157,10 mg/kg,
(fig.40). Valorile de cupru total variază de la 12,72 mg/kg pînă la 32,38 mg/kg, valorile de zinc
total - de la 25,61 mg/kg pînă la 74,97mg/kg, de nichel total - de la 14,95mg/kg pînă la
38,23mg/kg şi de mangan total de la 487,59 mg/kg pînă la 942,64 mg/kg, (fig. 47).
69
0
20
40
60
80
100
120
140
160
Lacul Beleu
mg/
kg Cu, mg/kg
Ni, mg/kg
Zn, mg/kg
Pb, mg/kg
Fig.47 Conţinutul de metale grele în sedimentele din lacul Beleu, a.2014
Concentraţiile de azot total variază de la 392 mg/kg pînă la 2462 mg/kg, iar de fosfor
total de la 968 mg/kg pînă la 1895 mg/kg, (fig. 48).
0
500
1000
1500
2000
2500
Lacul Beleu
mg/
kg
N Kjeldahl
P2O5 total
Fig.48 Conţinutul de azot şi fosfor total în sedimentele din lacul Beleu, a.2014
Concentraţia maximală de Ʃ DDT a atins 0,0084 mg/kg, iar Σ BPC6 -0,107 mg/kg. De
asemenea a fost înregistrată valoarea de 0,0038 mg/kg pentru BPC180.
Resturi de pesticide opranoclorurate, precum şi suma-HCH, metoxichlor, pentachlor,
heptachlor, heptachlorepoxid B, heptachlorepoxid A, endosulphan A, endosulphan B, aldrin,
dieldrin, endrin, şi mirex nu s-a depistat sau sunt mai mici de limita de detecţie, (tab.20).
70
Tabelul 20
Concentraţiile bifenililor policloruraţi şi pesticidelor organoclorurate
în sedimentele lacului Beleu, a. 2014
Σ BPC6 BPC180 Σ DDT
mg/kg mg/kg mg/kg
0,0099 N.D. 0,0044
N.D. N.D. 0,0076
0,0047 N.D. 0,0074
N.D. N.D. 0,0080
0,107 0,0038 0,0043
0,0092 N.D. 0,0025
N.D. N.D. 0,0084
0,003 N.D. 0,0014
Conţinuturile de hidrocarburi poliaromatice totale (HPA16) şi a benzo(a)pirenului în
sedimentele lacului Beleu sunt prezentate în fig.49. Valorile de Σ PAH16 variază de la 0,0657
mg/kg pînă 0,3783 mg/kg, iar valorile de benzo(a)piren variază de la 0,0262 mg/kg pînă 0,0708
mg/kg. Conţinutul de benzo(a)piren conţine aproximativ 2% de la conţinutul total ale de
hidrocarburi poliaromatice. Conţinuturile de hidrocarburi poliaromatice şi a benzo(a)pirenului în
lacul Beleu sunt mai sporite în comparaţie cu valorile din lacul de acumulare Costeşti şi r.Prut,
această demonstrează că se observă procesul de acumulare şi depozitare a substanţilor nocive în
sedimentele lacului Beleu.
Fig.49 Conţinutul de HPA16 şi benzo(a)piren în sedimentele din lacul Beleu, a.2014
71
CONCLUZII
Conform Planului de Lucru şi Programului de Activitate, CMCS monitorizează dinamica
stării solului pe intervale de 4 – 5 ani ( 2010 - 2014). În anul de referinţa CMCS a continuat
activitatea sa axată pe monitorizarea calităţii solului din cîmpurile agricole şi ariile naturale,
zonele industriale şi silvice ale oraşelor republicii, solul din preajma autostrăzilor şi caracteristica
sedimentelor.
1. În baza determinării proprietăţilor agrochimice ale solului şi evaluării datelor obţinute pe
parcursul anului 2014 constatăm că:
- clasificarea solurilor după conţinutul de humus s-a distribuit astfel: 58 % din suprafata
terenurilor agricole poseda conţinut moderat, un conţinut optim poseda doar 5 % şi 37 % au un
conţinut de humus scăzut si foarte scăzut. Reducerea conţinutului de humus se explica prin
faptul că anual pe cîmpurile agricole se utilizează cantităţi insuficiente de îngrăşăminte organice.
Conţinutul de humus pe teritoriul ariilor naturale este mai sporit faţă de cîmpurile agricole, ce se
explica prin faptul ca anual pe aceste terenuri cresc şi se dezvoltă vegetaţii care rămîn ca suport
organic pentru sol, nu este istovit solul si iepuizat de substante nutritive, iar în asa fel masa
organică a solului este în proces de bioacumulare;
- aciditatea solurilor agricole investigate în anul 2014 indică că 50 % din cîmpurile agricole se
caracterizează cu aciditate slab alcalină, 40 % - moderat alcalină şi 10 % din terenurile
investigate posedă aciditate neutră.
În punct de vedere a poluării solului s-au depistat depăşiri ale CMA pentru:
- cupru mobil - pe o suprafaţa de 556 ha - 11,1% din suprafaţă investigată cu concentraţia
maximală 7,86 mg/kg (2,62 CMA);
- conţinutul maxim pentru nichel mobil depistat în r-nul Briceni, com Balasineşti cu valoarea
maximă – 4,13 mg/kg (1,03 CMA) pe teren cu livadă (58 ha), aceasta fiind unica depăşire a
cunţinutului de nichel mobil în anul 2014;
- suma DDT - pe o suprafaţă de 322 ha, 7,0% din suprafaţa totală investigată cu concentraţia
maximală de 32,93 CMA;
- nitraţi - pe o suprafaţa de 264 ha – 5,1% din suprafaţă investigată cu concentraţia maximală 1,3
CMA;
- fosforul mobil - pe o suprafaţa de 82 ha cu plantaţie de viţa de vie din s.Albota de Jos r-nul
Taraclia, unde s-a depistat valoarea de 301,1 mg P2O5/kg, care se consideră că depăşărea
concentraţiei maximale admisibile de 1,5 CMA.
72
2. Caracterizarea stării solurilor din zonele industriale şi zonele silvice ale oraşelor republicii
arată că:
- depăşiri ale CMA sumei DDT au fost înregistrate în or. Ceadîr-Lunga, parcul central cu
valoarea maximală de 0,4419 mg/kg (4,42 CMA), în parcul central or. Ocniţa a fost înregistrată
valoarea 0,1387 mg/kg (1,39 CMA) şi în parcul central or. Bălţi, - 0,1710mg/kg (1,71 CMA).
- conţinuturile de produse petroliere în solurile colectate din zonele industriale ale oraşelor
republicii sunt destul de înalte, în solurile din zonele industriale în 55% din probele analizate
conţine un nivel mai mare de produse petroliere 100 mg/kg şi variază de la 112,6 pînă la 627,8
mg/kg. În zonele silvice conţinutul este mai jos şi variază de la 17,9 mg/kg în parcul central,
or.Ocniţa pînă la 86,3 mg/kg în parcul central or.Ungheni;
- referitor la conţinutul de metale grele – au fost depistată poluarea solului cu plumb cu valoarea
de 1,11 CMA (35,5 mg/kg), în proba de sol colectată din zona silvică, parcul central, or. Bălţi;
- depăşirea maximală ale CMA de benzo(a)piren s-a înregistrat în or. Bălţi, parcul central cu
concentraţia maximală 0,2006mg/kg (10,03 CMA), de asemenea au fost înregistrate depăşiri ale
CMA de benzo(a)piren şi în parcurile centrale ale oraşelor Cahul şi Ceadîr-Lunga, precum şi în
centrul s.Giurgiuleşti. În solurile din apropierea întreprinderii mun.Chişinău SA Zorile, SA
Tutun CTC şi SA Macon au fost depistate depăşiri ale CMA, concentraţia maximală de
benzo(a)piren a atins 0,1777 (8,89 CMA) în solul din preajma zonei industriale SA Zorile.
3. Caracterizarea stării solurilor din preajma autostrazilor
- se observă o tendinţă de creştere a produselor petroliere în solul din preajma tuturor traseelor
auto în comparaţie cu datele anului 2010, în preajma traseului Chişinău – Hînceşti, ce se
carcterizează cu un trafic de transport auto foarte intensiv, conţinutul de produse petroliere se
încadrează în limitele de 186,5 mg/kg- 559,1 mg/kg în anul 2014, pe cînd în anul 2010 conţinutul
de produse petroliere se încadra în limitele 146,2 – 166,4 mg/kg;
- conţinutul metalelor grele în preajma traseelor auto sunt mai sporite decît conţinuturile în sol
din cămpurile agricole;
- au fost depistate depăşiri ale CMA pentru benzo(a)piren în 10 probe din 14 analizate (71%),
valoarea maximală a conţinutului de benzo(a)piren au fost înregistrată în preajma traseului
Chişinău-Hănceşti din partea dreapă la distanşa 5 m cu valoarea de 0,0918 mg/kg (4,59 CMA;
- în luna iunie au fost depistate depăşiri ale CMA pentru plumb mobil în solul colectat de pe
şantierul companiei Onur Summa din preajma satului Ţînţăreni, înregistrînd concentraţia 6,36
mg/kg (1,06 CMA) la adîncimea 0-10 cm, cît şi pentru toate adîncimile solulului adiacent
traseului R13 (Rîbniţa), joncţiunea de vest, cu concentraţia maximă - 7,12 mg/kg (1,19 CMA).
73
4. Conţinutul produselor petroliere, poluanţilor organici persistenţi şi metalelelor grele în
sedimentele monitorizate în anul 2014 nu sa schimbat semnificativ în comparaţie cu anii
precedenţi. Conţinuturile de hidrocarburi poliaromatice şi a benzo(a)pirenului în lacul Beleu sunt
mai sporite în comparaţie cu valorile din lacul de acumulare Costeşti şi r.Prut, aceasta ne
vorbeste elocvent despre procesul de acumulare şi depozitare a substanţilor nocive în
sedimentele lacului Beleu.
74
Anexa 1 Concentraţiile maxime admisibile (CMA) în sol
Nr. d/o Poluant CMA, mg/kg
1. Suma HCH 0.1* 2. Suma DDT 0.1*
3. Suma BPC 0.06* 4. HCB 0.03** 5. Cu mobil 3.0* 6. Zn mobil 23.0* 7. Ni mobil 4.0* 8. Pb mobil 6.0* 9. Mn mobil 140.0* 10. Pb total 32.0* 11. Mn total 1500.0* 12. Nitraţi 130* 13. Superfosfat dupa P2O5 200*** 14. Benzo(a)pyrene 0,02*
*. Concentraţiile maxime admisibile în sol”, Monitorul oficial al Republicii Moldova Nr.112-114 din 5 septembrie anului 2000 * * Concentraţiile maxime maxime de orientative în sol”, Monitorul oficial al Republicii Moldova Nr.112-114 din 5 septembrie anului 2000
*** - „Почва, очистка населенных мест, отходы производства и потребления, санитарная охрана почвы”. Предельно допустимые концентрации (ПДК) химических веществ в почве. Гигиенические нормативы. ГН 2.1.7.2041-06.
Concentraţiile maxime admisibile a metalelor în sol
Nr. d/o
Tipul solului Poluant mg/kg
1. Nisipoase şi argilonisipoase
Zn total
55.0 2. Leossoidale şi leossoidale acide (рНKCl < 5,5) 110.0 3. Aproape neutre, neutre, neutre – argilonisipoase
şi argiloase (рНKCl > 5,5) 220.0
4. Nisipoase şi argilonisipoase
Cu total
33.0 5. Leossoidale şi leossoidale acide (рНKCl < 5,5) 66.0 6. Aproape neutre, neutre, neutre – argilonisipoase
şi argiloase (рНKCl > 5,5) 132.0
7. Nisipoase şi argilonisipoase
Ni total
20.0 8. Leossoidale şi leossoidale acide (рНKCl < 5,5) 40.0 9. Aproape neutre, neutre, neutre – argilonisipoase
şi argiloase (рНKCl > 5,5) 80.0
„Почва, очистка населенных мест, бытовые и промышленные отходы. Санитарная охрана почвы”,Ориентировочно-допустимые концентрации (ОДК) тяжелых металлов и мышьяка в почвах с различнымифизико-химическими свойствами (валовое содержание, мг/кг. (Дополнение №1 к перечню ПДК и ОДК № 6229-91), официальное издание.)
75
Anexa 2 Limitele de detecţie a pesticidelor rganoclorurate şi bifinililor policloruraţi
în sol şi sedimente
Nr. d/o. Parametru
Limita de detecţie
mg/kg
1. Pentachlorbenzen 0,0002
2. alpha-HCH 0,0006
3. Hexachlorobenzene 0,0003
4. beta-HCH 0,0019
5. gamma-HCH 0,0007
6. Heptachlor 0,0027
7. Aldrin 0,0009
8. Heptachlorepoxid B 0,0009
9. Heptachlorepoxid A 0,0014
10. 2,4-DDE 0,0003
11. Endosulfan A 0,0023
12. 4,4-DDE 0,0004
13. Dieldrin 0,0018
14. 2,4-DDD 0,0003
15. Endrin 0,0032
16. Endosulfan B 0,0025
17. 4,4-DDD 0,0004
18. 2,4-DDT 0,0009
19. 4,4-DDT 0,0025
20. Methoxichlor 0,0024
21. Mirex 0,0005
22. BPC 28 0,0003
23. BPC 52 0,0003
24. BPC 101 0,0003
25. BPC 118 0,0003
26. BPC 153 0,0003
27. BPC 138 0,0004
28. BPC 180 0,0005
76
Limitele de detecţie a hidrocarburilor poliaromatici în sol şi sedimente
Nr. d/o.
Parametru Limita de detecţie în, mg/kg
1 Naphthalene 0,0002
2 Acenaphthylene 0,0004
3 Acenaphthene 0,0005
4 Fluorene 0,0008
5 Phenanthrene 0,0007
6 Anthracene 0,0009
7 Fluoranthene 0,0006
8 Pyrene 0,0006
9 Benz(a)anthracene 0,0009
10 Chryzene 0,0010
11 Benzo(b)fluoranthene 0,0012
12 Benzo(k)fluoranthene 0,0012
13 Benzo(a)pyrene 0,0023
14 Indeno(1,2,3-cd)pyrene 0,0022
15 Dibenz(a,h)anthracene 0,0025
16 Benzo(g,h,i)perylene 0,0018
77
Anexa 3
Clasificarea solurilor după conţinutul de humus şi elemente nutritive
Gradul de clasificare
Humus, %
Capacitatea de
nitrifivare, N(NO3
-), mg/kg
Fosfor mobil după Metoda Macighin, mg
P2O5/kg
Potasiu după Metoda Macighin, mg
K2O/kg
foarte scăzut sub 2 sub 5 sub 10 sub 50 scăzut 2-3 5-10 11-15 50-100
moderat 3-4 10-15 15-30 100-200 optim 4-5 15-20 31-45 200-300 ridicat 5-6 peste 20 45-60 300-400
foarte ridicat peste 6 peste 60 peste 400
Gradul de clasificare
mg/kg
zinc mangan cupru foarte scăzut sub 3 sub 15 sub 0,1
scăzut 0,3-0,9 15-25 0,1-0,3 moderat 0,9-1,5 25-40 0,3-0,7 optim peste 1,5 peste 40 peste 0,7
conform “Metodologiei valorificării superioare a solului
în noile condiţii de gospodărire a terenurilor agricole”, editura Ruxanda Chişinău, 1999
Clasificarea solurilor după gradul de aciditate
Valoarea pH (H2O) Aciditatea solului 3,6-4,3 foarte puternic acid 4,4-5,0 puternic acid 5,1-5,8 moderat acid 5,9-6,8 slab acid 6,9-7,2 neutru 7,3-8,4 slab alcalin 8,5-9,0 moderat alcalin 9,1-9,4 puternic alcalin
conform “Monitoringul stării de calitate a solurilor din Romînia” – Institutul de cercetări pentru pedologie şi agrochimie. - Bucureşti. – 2000
Clasificarea solurilor privind conţinutul bazelor schimbabile, mmol/100 g sol Indicatori Conţinutul
Scăzut Optim Ridicat Ca++ <15 25-35 >45 Mg++ <1 2-6 >10
Ca++ + Mg++ <16 27-41 >55 Аринушкина Е.В.” Руководство по химическому анализу почв. М”.: изд-во МГУ, 1970.
78
Anexa 4
la ordinul Ministerului Mediului nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI – ALERTĂ PRIVIND
CAZURILE EXCEPŢIONALE DE POLUARE AL MEDIULUI AMBIANT ÎN REPUBLICA MOLDOVA
(la momentul depistării)
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
tel. 022204507 fax. 022226858
E-mail:[email protected]
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ
Mass-media Societatea civilă
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
tel.022281473 fax.022211134
E-mail: [email protected]
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale al Republicii
Moldova tel. 022738554/ fax. 022738501
E-mail: [email protected]
Inspectoratul Ecologic de Stat
tel. 022226941 fax. 022242100
E-mail: [email protected]
Primăria mun. Chişinău tel. 022227236 fax.022238084
E-mail: [email protected];
Centrul Naţional de Sănătate Publică fax. 022729725 tel. 022729647
E-mail: [email protected]
Agenţia ecologică
Bălţi tel/fax. 231 33390
E-mail: [email protected]
Agenţia ecologică Chişinău
tel/fax. 022281577 E-mail:
Agenţia ecologică Cahul
tel/fax. 299 20554 E-mail:
Agenţia ecologică U.T.A.Găgăuzia(Comrat)
tel/ fax. 29824046 E-mail:
Serviciul Piscicol fax. 022472412
tel. 022473237 E-mail:
79
Anexa 5
la ordinul Ministerului Mediului nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND CALITATEA MEDIULUI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
PPrreeşşeeddiinntteellee PPaarrllaammeennttuulluuii RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa tteell//ffaaxx.. 002222226688556600
EE--mmaaiill:: vveerroonniiccaa..ssiirrbbuu@@ppaarrllaammeenntt..mmdd
PPrriimm –– mmiinniissttrruull RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa
tel. 022250101 fax. 022242696
E-mail: [email protected]
CCoonnssiilliieerruull PPrreeşşeeddiinntteelluuii RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa
tel. 022250250 fax. 022250365
E-mail: [email protected]
Ministerul Mediului
tel. 022204507
fax. 022226858
E-mail:
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
tel. 022281473 fax. 022211134
E-mail: [email protected]
Biroul Naţional de Statistică tel. 022403000 fax. 022226146
E-mail: [email protected]
Inspectoratul Ecologic de Stat tel. 022226941 fax. 022242100
E-mail: [email protected]
CCeennttrruull NNaaţţiioonnaall ddee SSăănnăăttaattee PPuubblliiccăă
fax. 022729725 tel. 022729647
E-mail: [email protected]
Primăria mun. Chişinău Secția Ecologie
tel. 022238084 fax. 022223145 E-mail:
[email protected]; [email protected]
Agenţia ecologică Bălţi
tel/fax. 023133390 E-mail:
Agenţia ecologică Chişinău
Tel/fax. 022281004 E-mail:
Agenţia ecologică Cahul tel/fax. 029920554
E-mail: [email protected]
Agenţia ecologică U.T.A.Găgăuzia
(Comrat)tel/ fax. 29824046 E-mail:
Societatea civilă
Mass-media
REC Moldova
Centrul Informaţional de Mediu al Ministerului
Mediului
80
Anexa 6
la ordinul Ministerului Mediului nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND GRADUL ÎNALT ŞI/SAU EXTREM DE ÎNALT AL POLUĂRII MEDIULUI
PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Ministerul Mediului
tel. 022204507 fax. 022226858
E-mail: [email protected]
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
tel. 022281473 fax. 022211134
E-mail: [email protected]
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor
Interne tel. 022738554/ fax. 022738501
E-mail: [email protected]
Inspectoratul
Ecologic de Stat tel. 022226941 fax. 022242100
E-mail: [email protected]
Primăria mun. Chişinău Secția Ecologie
tel. 22238084; fax.022223145 E-mail: [email protected];
Centrul Naţional de Sănătate Publică
tel. 022729647; fax. 022729725 E-mail: [email protected]
Agenţia ecologică Bălţi tel/fax. 0231 33390
E-mail: [email protected]
Agenţia ecologică Chişinău
tel/fax. 022811577 E-mail:
Agenţia ecologică Cahul tel/fax. 0299 20554
E-mail: [email protected]
Agenţia ecologică U.T.A.Găgăuzia
(Comrat) tel/fax. 029824046
E-mail: [email protected]
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ
Mass-media Societatea civilă
81
BIBLIOGRAFIE
1. Buletin de monitoring ecopedologic. Chişinău: Agroinformreclama, 1993 - ediţia I.
2. Degradarea solurilor şi deşertificarea. Chişinău, 2000 - 308 p.
3. GOST 17.4.3.01-83. Почвы. Общие требования к отбору проб.
4. GOST 26107-84. Почвы. Методы определения общего азота.
5. GOST 26205-91. Почвы. Определение подвижных соединений фосфора и калия по методу
Мачигина в модификации ЦИНАО.
6. GOST 26261-84. Почвы. Методы определения валового фосфора и валового калия.
7. GOST 26423-85. Почвы. Методы определения удельной электрической проводимости, рН и
плотного остатка водной вытяжки.
8. GOST 26487-85. Почвы. Определение обменного кальция и обменного (подвижного) магния
методами ЦИНАО.
9. GOST 26489-85. Почвы. Определение обменного аммония по методу ЦИНАО.
10. PD 2.24.71-88. Методические указания по определению содержания хлорорганических
пестицидов и их метаболитов в донных отложениях. Госкомгидромет. Ростов-на-Дону, 1988.
11. Programul complex de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor. Partea I
Ameliorarea terenurilor degradate. Red. resp. S. Andrieş/-Ch.: Pontos, 2004 – 212 p.
12. Ungureanu, V. şi alţii, Practici agricole prietenoase mediului – îndrumar. Chişinău. Agenţia Naţională
de Dezvoltare Rurală, 2006, p. 96. ISBN 978-9975-9710-8-9.
13. Ursu A. Clasificarea Solurilor Republicii Moldova. Chişinău - 2001 (ediţia II) - 40 p.
14. Ursu A. Pămîntul - principala bogăţie naturală a Moldovei. Chişinău - 1999 - 52 p.
15. Ursu A. Raioanele pedogeografice şi particularităţile regionale de utilizare şi protejare a solurilor.
Chişinău - 2006.
16. Ursu A. Solurile Moldovei. ştiinţa – 2011.
17. Временные методические рекомендации по контролю загрязнения почв. - М.-
Гидрометеоиздат. - 1983.
18. И.М.Ващенко и др. Практикум по основам сельского хозяйства. М. – 1991.
19. Н.Х.Дудина и др. Агрохимия и система удобрения. М. – 1991.
20. РД 52.18.156-88. Методические указания. Охрана природы. Почвы. Методы отбора
представительных проб почвы, характеризующих пространственное загрязнение
сельскохозяйственного угодья остаточными количествами пестицидов. Госком. СССР по
гидрометеорологии. М. - 1988.
21. Cerbari V. Monitoringul calităţii solurilor Republicii Moldova. Chişinău - 2010.
22. Metodologiei valorificării superioare a solului în noile condiţii de gospodărire a terenurilor agricole,
editura Ruxanda Chişinău, 1999
Elaborarea și tehnoredactarea computerizată:
Șef CMEIMI Rodica Midari
Inginer-coordonator Violeta Topor
Verificat: Șef CMCS
Inginer-coordonator Inginer
Anna Cumanova
Galina Buga
Constantin Barbălată
Aprobat: Șef DMCM Gavril Gîlcă
14
4. EVALUAREA SITUAŢIEI RADIOLOGICE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA ÎN ANUL 2014 ŞI DINAMICA VARIAŢIILOR ÎN PERIOADA ANILOR 2010-2014
Monitoringul echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama se efectuează mai
mult de 30 ani la toate staţiile meteorologice din reţeaua SHS. Investigaţii asupra depunerilor
atmosferice se realizează la 6 staţii meteorologice: din anul 2003 - la staţiile meteorologice din
mun. Chişinău, or. Cahul, mun. Bălţi, din anul 2005 – la staţia meteorologică din or. Leova, ca post
transfrontier de observaţii asupra poluării aerului la distanţe lungi şi din anul 2008 la staţiile
meteorologice din or.Briceni şi s. Corneşti, iar investigaţii în mostrele de sol se efectuează la 13
staţii meteorologice de pe teritoriul republicii.
Tabelul 1
Lista localităţilor unde se monitorizează radioactivitatea mediului în Republica Moldova
NORDUL REPUPLICII CENTRUL REPUBLICII SUDUL REPUBLICII
1. Briceni▲*
2. Soroca▲
3. Camenca
4. Bălţi▲*
5. Rîbniţa 6. Făleşti▲
7. Mateuţi▲
8. Corneşti▲*
9. Bravicea▲
10.Dubăsari
11.Chişinău▲*●
12.Bălţata▲ 13.Tiraspol 14.Bender
15. Ştefan Vodă▲
16. Leova▲* 17. Comrat▲
18. Cahul▲*
“*“- Investigaţii în depuneri atmosferice
“▲“ – Investigaţii în mostrele de sol “●” – Investigaţii în aerosolii atmosferici
Nordul republicii include 7 puncte de monitoring radiologic:
4.1. Punctul de monitoring radiologic BRICENI, or. Briceni.
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. BRICENI, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 27003\19\\, latitudinea nordică de 48022\31\\ şi altitudinea de 261 m
deasupra nivelului Mării Baltice.
Platforma meteorologică este situată în partea de S-E a or. Briceni, pe un teren drept, ce
ocupă o poziţie oblică spre N. Spre E şi S-E de platformă, la o distanţă de 20 m se află o încăpere
destinată pentru generarea gazelor cu înălţimea de 3-4 m.
Staţia meteorologică din or. BRICENI este situată pe creasta înălţimii Hotinului, avînd
cotele absolute de cca. 300 m, iar spre E şi N-V se înalţă coline, ce depăşesc neesenţial cotele din
preajma staţiei. Relieful din preajmă este deluros întretăiat de vîlcele şi rîpe cu depresiuni de cca. 30
- 40 m, ce se întind în direcţiile S-V şi S-E. La o distanţă de cca 1,6 km de staţie, de la N spre S
curge rîul Lopatinka. Lăţimea rîului în regiunea staţiei este de 2,5-3 m, iar valea rîului se întinde pe
1,5-2 km. În vecinătatea staţiei meteorologice sunt amplasate terenuri cu destinaţie agricolă şi
talveguri împădurite, unde cresc arbori solitari şi în grupuri. Spre E, la cca. 4,5 km, pe o suprafaţă
de ≈15 km² se întinde o pădure de foioase, iar la 2 km spre V un alt teren împădurit pe o suprafaţă
15
de cca. 25 km². Diversitatea solurilor e constituită preponderent din cernoziom argilo-nisipos,
podzolit şi cenuşiu de pădure. Apele acviferului superior sunt localizate la o adîncime de cca. 15 m.
Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de
cantitatea medie anuală (a.1891-2000) de precipitaţii ce constituie 610 mm.
Temperatura minimă absolută a aerului a constituit: -33,80C (a.1963), iar temperatura
maximă absolută: 37,0 0C (a.1946). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă a atins
înălţimea – 89 cm (a. 1973).
La staţia meteorologică din or. Briceni, pe parcursul anului 2014, conform Programului de
activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei
gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 2000 – în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 2
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama au variat între 13 – 15 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la nivelul
de 20 µR/h, în luna iunie.
0
5
10
15
20
25
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig. 7. Valorile maxime şi medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Briceni, a.2014
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. BRICENI, a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D 13 14 14 14 14 14 14 14 14 15 14 15 X 17 18 17 17 17 20 18 18 18 18 18 18
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
16
În perioada ultimilor 5 ani valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei
ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Briceni au înregistrat o creştere în anii
2011, valoarea maximală înregistrîndu-se în 2012 - 24 R/h, cu o tendință de micșorare în anul
2013 și 2014 coborînd pînă la 20 R/h iar mediile anuale au înregistrat o valoare constantă de 13
R/h în perioada 2010 şi 2012, iar în 2011, 2013 și 2014 au înregistrat o uşoară creştere pînă la 14
R/h (Fig.8).
20
23
24
20
20
13
14
13
14
14
0 5 10 15 20 25 30
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.8. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Briceni, a.a. 2010-2014
În anul 2014, în baza mostrelor lunare de depuneri atmosferice totale colectate s-au
determinat radionuclizii tehnogeni 137Cs şi 90Sr.
Din perimetrul amplasamentului staţiei meteorologice din or. Briceni au fost prelevate probe
de sol necultivat, în care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a
radionuclidului tehnogen 137Cs. Conform investigaţiilor efectuate s-au înregistrat următoarele valori
pentru:
137Cs – 6,34 Bq/kg
40K – 618,78 Bq/kg
226Ra – 24,21 Bq/kg
232Th – 37,67 Bq/kg
17
4.2. Punctul de monitoring radiologic SOROCA, r-nul Soroca, s. Cosăuţi
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din r-nul SOROCA, poziţionată geografic
în spaţiu la longitudinea estică de 28017\28\\, latitudinea nordică de 48012\44\\şi altitudinea de 173m.
Staţia meteorologică se află pe culmile unui podiş, pe loc deschis, avînd panta puţin
înclinată spre sud. Platforma meteorologică este situată pe un loc neted. Sectorul ocupat de ea şi de
suprafeţele adiacente sunt acoperite cu vegetaţie naturală.
Staţia meteorologică este situată pe malul drept al r. Nistru, la distanţa de 5-7 km spre N-E,
avînd cotele absolute de 200-300 m, la 6 km depărtare de or. Soroca. Relieful regiunii este deluros,
întretăiat de vîlcele şi rîpe, cu precădere spre E şi S, micşorîndu-şi treptat altitudinea, iar la distanţa
de cca. 2 km spre S, panta coboară brusc sub un unghi de 30-35º şi trece treptat în valea r. Nistru.
Valea rîului este intens valorificată şi utilizată în scopuri agricole, iar pe alocuri se întîlnesc grupuri
răzleţe de pomi şi construcţii. La 700 m în direcţia S-V de staţie, pe o distanţă de 2 km se întinde o
pădure de foioase, acoperind văile rîpelor. Solul în zona staţiei este preponderent de tip cernoziom
podzolit, care treptat trece în argilo-nisipos cu evidenţierea în profilul solului a straturilor de
prundiş, pietriş şi nisip. Apele superficiale sunt localizate la adîncimi de 40-50 m, iar pe alocuri, în
special în rîpele create, acestea ies la suprafaţă sub formă de izvoare. Caracteristica climatică este
determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală (a.a1891-2000)
de precipitaţii ce constituie 533 mm. În lunile de iarnă cad 10-15 % de precipitaţii, în cele de vară –
35-45%, iar primăvara şi toamna în medie până la 20-25%. Temperatura minimă absolută a aerului
a constituit: - 34,9 0C (a.1963), iar cea maximă absolută: 40,9 0C (a.2013). Grosimea maximă a
stratului de zăpadă pe decadă a atins înălţimea – 51 cm (a. 1996).
Pe parcursul anului 2014, conform Programului de activitate întocmit, s-au efectuat
măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi
2000 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate. Tabelul 3
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. SOROCA, a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D 13 13 13 13 14 13 13 13 14 14 14 14
X 16 16 16 18 17 16 16 18 16 16 16 16
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
0
5
10
15
20
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.9. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Soroca, a. 2014
18
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama au variat în limitele 13-14 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la
nivelul de 18 µR/h, în luna aprilie și august.
16
18
19
19
18
12
13
13
14
13
0 5 10 15 20
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.10. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Soroca, a.a. 2010–2014
Reieşind din valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Soroca s-a observat o tendinţă de creştere a
radioactivităţii de fond din anii 2012, 2013 cînd s-a înregistrat valoarea de 19 µR/h. Valorile medii
au variat între 12-14 µR/h (Fig.10).
În probele colectate pe parcursul anului 2014 s-a determinat conţinutul radionuclizilor
telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi radionuclidului tehnogen 137Cs în solul necultivat prelevat din
perimetrul staţiei meteorologice din or. Soroca. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat
următoarele valori pentru:
137Cs – 24,93 Bq/kg
40K – 469,93 Bq/kg
226Ra – 20,67 Bq/kg
232Th – 29,67 Bq/kg
19
4.3. Punctul de monitoring radiologic CAMENCA, or. Camenca
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. CAMENCA, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 28042\ 00\\, latitudinea nordică de 48002\ 00\\ şi altitudinea de 154 m.
Staţia meteorologică este situată la o distanţă de 2,5 km de malul stîng al r. Nistru şi la 1 km
depărtare de or. Camenca. Relieful din preajmă este deluros, întretăiat de vîlcele şi rîpe adînci.
Spre E de staţie, la o distanţă de cca. 1,5 km, în depresiunea unei văi adînci curge
r. Camenca, pe pantele căruia cresc plantaţii de viţă de vie. În direcţia S, la o distanţă de cca. 500 m
sunt plantate livezi şi vii, iar la 300-400 m se întinde o pantă abruptă şi pietroasă. La cca. 1-1,2 km
spre N-V de staţie pe versanţii dealurilor din partea locului se întinde pădurea de foioase a Podişului
Nistrean, iar la 4 km spre S-E trece linia de cale ferată. Solul este preponderent cernoziom tipic.
Apele superficiale sunt localizate la adîncimi de 50-60 m. Staţia meteorologică se învecinează cu
terenuri destinate pentru agricultură, iar platforma meteorologică este situată pe o pantă uşor
înclinată spre est, acoperită de un înveliş ierbos.
Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de
cantitatea medie anuală (a.a1891-2000) de precipitaţii ce constituie 523 mm. Temperatura minimă
absolută a aerului a constituit: -32,80 C (a.1963), iar temperatura maximă absolută: 41,5 0C (a.2007).
Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 50 cm (a. 1985).
Pe parcursul anului 2014, la staţia meteorologică din or. Camenca, s-au efectuat măsurători a
echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama o dată/24h, la orele 700 - în total 365,
utilizînd dozimetrul de tipul DРГ 06 m.
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 4
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. CAMENCA, a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D 14 14 14 14 14 15 14 14 14 14 14 13
X 17 17 18 16 19 19 18 19 17 20 19 15
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama s-au situat la nivelul – 13-15 µR/h pe parcursul întregului an, iar valoarea maximă
absolută s-a înregistrat la nivelul de 20 µR/h, în luna octombrie.
20
0
5
10
15
20
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.11. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Camenca, a. 2014
Pe parcursul ultimilor 5 ani, evoluţia valorilor maxime ale echivalentului debitului dozei
ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Camenca, indică o creștere a debitului
dozei ambientale gama astfel înregistrînd 20 µR/h în anul 2014. Valorile medii în perioada
2010-2014 au fost constante, înregistrînd 14 µR/h (Fig. 12).
16
18
19
19
20
14
14
14
14
14
0 5 10 15 20 25
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.12. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Camenca, a.a. 2010 – 2014
21
4.4. Punctul de monitoring radiologic BĂLŢI, mun. Bălţi, str. Pavel Boțu
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din mun.BĂLŢI, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 27095\ 07\\, latitudinea nordică de 47077\ 46\\ şi altitudinea de 156 m.
Staţia meteorologică este amplasată în valea r. Răut, pe malul stîng al acestuia. Cota absolută a colinei pe care este amplasată stația atinge 191 m la distanța de 780 m spre nord şi în valea ei la distanţa de 2 km 700 m spre sud de stație -100 m. La N,W și E de stație pe o distanță de cca 1-10 km relieful este deluros, întretăiat de vilcele și rîpe. Cotele absolute ale colinelor ating ≈ 150-200 m. În nemijlocita apropiere a stației suprafața terenului este înclinată spre sud. Solul în înmprejurimile stației predomină preponderent cernoziom obișnuit mediu viguros greu argilo-nisipos cu trecere lentă în cernoziom obișnuit și cu fîșii înguste de cenușiu de pădure. Solul pe platforma meteorologică prezintă cernoziom degradat cu stratul de 1,5 m adîncime. Partea de N a platformei a fost nivelată fiind mai înaltă și solul de aceea este argilo-nisipos. Apele freatice sunt localizate la nivelul adîncimilor cuprinse între 8-10 m. Platforma meteorologică este situată pe colină și are înclinare spre sud.
Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală (a.a1891-2000) de precipitaţii ce constituie 510 mm. Temperatura minimă absolută a aerului a constituit: -35,40C (a.1963), iar temperatura maximă absolută: 40,00C (a.2012). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 41 cm (a. 1985). Pe parcursul anului 2014, conform Programului de activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 2000 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate. Tabelul 5
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. BĂLŢI , a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII D 17 16 17 16 16 17 16 16 16 17 16 16
X 19 19 20 20 20 20 20 20 19 20 19 19
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama au variat în limitele 16-17 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la nivelul de 20 µR/h – pe toată perioada de primăvară, vară și luna octombrie.
0
5
10
15
20
25
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.13. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Bălţi, a. 2014
22
În baza valorilor maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama atestate pentru ultimii 5 ani la staţia meteorologică din mun. Bălţi s-a observat o
uşoară majorare în anii 2011-2014, la nivelul de 20 µR/h, în comparaţie cu anul 2010, înregistrînd
19 µR/h. Valorile medii au îregistrat a scădere ușoară în anii 2013, 2014, astfel constituind 16 µR/h,
în comparație cu perioada 2010-2012 cînd a fost atestată valoarea de 17 µR/h (Fig.14).
19
20
20
20
20
17
17
17
16
16
0 5 10 15 20 25
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.14. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Bălţi, a.a. 2010-2014
În anul 2014, în baza mostrelor lunare de depuneri atmosferice colectate s-au determinat
radionuclizii tehnogeni 137Cs şi 90Sr.
Din perimetrul amplasamentului staţiei meteorologice din mun. Bălţi au fost prelevate probe
de sol necultivat, în care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi
radionuclidului tehnogen 137Cs. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori:
137Cs – 5,45 Bq/kg
40 K – 556,18 Bq/kg
226 Ra – 22,09 Bq/kg
232 Th – 38,51 Bq/kg
23
4.5 Punctul de monitoring radiologic RÎBNIŢA, or. Rîbniţa
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. RÎBNIŢA, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 29001\ 27\\, latitudinea nordică de 47047\ 33\\ şi altitudinea de 119 m.
Staţia meteorologică este situată în partea de N-E a or. Rîbniţa, pe malul stîng al r. Nistru
avînd cote absolute între 160-240 m. Relieful din împrejurimile staţiei este întretăiat de văi, rîuleţe
cu adîncimea de 60-80 cm şi de rîpe cu adîncimea de 15-20 m. Spre Vest de staţie, în direcţie
meridională la o distanţă de 1 km îşi ia început lacul de acumulare Dubăsari. La 1,5 km în direcţia
sudică de staţie, curge rîul Rîbniţa, în care se revarsă doi afluenţi, de stînga şi dreapta rîului. Din
partea malului drept al lacului de acumulare Dubăsari, la 1,5 km spre V de staţie, se revarsă
r. Ciorna, iar la 2,5 km spre S-V r. Rezina, malurile căruia ating cotele de pînă la 100 m. Pe malul
drept şi stîng al lacului de acumulare se întîlnesc fîşii împădurite, avînd suprafeţe cuprinse între
8-10 km². În marea majoritate, sectoarele din preajma staţiei sunt supuse activităţii agricole.
Solul din regiune este preponderent cernoziom tipic, carbonatic şi argilo-nisipos, iar sectorul
ocupat de platforma meteorologică este acoperit cu un înveliş natural de vegetaţie. Caracteristica
climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală
(a.a1891-2000) de precipitaţii ce constituie 517 mm. Temperatura minimă absolută a aerului a
constituit: -30,7 0C (a.1963), iar temperatura maximă absolută: 40,0 0C (a.2012). Grosimea maximă
a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 39 cm (a. 1996).
La staţia meteorologică din or. Rîbniţa, pe parcursul anului 2014, s-au efectuat măsurători a
echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama o dată/24h, la orele 700 - în total 365,
utilizînd dozimetrul de tipul PKCБ – 104.
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 6
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. RÎBNIŢA, a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D
12
12
12
13
15
15
15
15
15
12
13
12
X
13
13
14
16
17
17
16
16
16
14
14
14
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama au variat în limitele 12–15 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la
nivelul de 17 µR/h, în lunile mai-iunie.
24
0
5
10
15
20
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.15. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Rîbniţa, a. 2014.
Conform valorilor maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Rîbniţa, în anii 2010 și 2012 s-a înregistrat valoarea
de 16 µR/h, iar în următorii ani s-a observat o uşoară majorare. Valorile medii anuale au înregistrat
13 µR/h în anii 2010, 2013 și 2014, în 2011 s-au majorat pînă la 14 µR/h, iar în 2012 a scăzut pînă
la 12 µR/h (Fig. 16).
16
17
16
17
17
13
14
12
13
13
0 5 10 15 20
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.16. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la st. Rîbniţa, a.a. 2010–2014
25
4.6. Punctul de monitoring radiologic FĂLEŞTI, or. Făleşti, str. Cosmodemianscaea
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. FĂLEŞTI, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 270 42\ 00\\, latitudinea nordică de 470 35\ 00\\ şi altitudinea de 162 m.
Staţia meteorologică este situată în zona cîmpiei Prutului în partea de N-V a or. Făleşti cu
înclinaţie uşoară de la N spre S. Relieful din preajmă este deluros, întretăiat de numeroase vîlcele,
rîpe, dealuri, versanţi care depăşesc înălţimea locului pe care este amplasată staţia cu 15-50 m.
Spre S şi S-E de staţia meteorologică, la o distanţă de 1,5 km se află un bazin de acumulare
cu suprafaţa de 12 ha. Pantele vîlcelelor şi ale rîpelor sunt plantate cu culturi agricole, viţă de vie şi
livezi. La o distanţă de 10 km în direcţia S şi S-E se întîlnesc fîşii forestiere, relativ mici. În jurul
staţiei, la distanţa de 2-8 km sunt amplasate localităţi rurale. Solul din împrejurimile staţiei este
preponderent de tip cernoziom nisipo-argilos. Sectorul staţiei este acoperit de un înveliş ierbos
natural. Apele freatice sunt localizate la cota de adîncime de 20 - 25 m. Spre N şi V de staţie la o
distanţă de cca. 20-30 m trece un drum de ţară, iar în partea de E este amplasat teritoriul unei
întreprinderi. Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi
de cantitatea medie anuală (a.a1891-2000) de precipitaţii ce constituie 564 mm. Temperatura
minimă absolută a aerului a constituit: -27,5 0C (a.1963), iar temperatura maximă absolută: 42,4 0C
(a.2012). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 47 cm (a. 1966).
Pe parcursul anului 2014, conform Programului de activitate întocmit, s-au efectuat
măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi
20 00 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 7
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. FĂLEŞTI a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D 13 12 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13
X 15 15 18 15 15 15 15 15 15 15 15 15
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama au variat în limitele 12-13 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la
nivelul de 18 µR/h, în luna martie.
26
0
4
8
12
16
20
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.17. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Făleşti, a. 2014
Pe parcursul ultimilor 5 ani valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei
ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Făleşti au variat în limitele 16-19 µR/h,
atestînd valoarea maximă de 19 µR/h, în anul 2010. Valorile medii s-au situat în limitele 10-15
µR/h (Fig.18).
19
16
16
16
18
15
10
14
13
13
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.18. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Făleşti, a.a. 2010-2014.
Pentru determinarea conţinutului radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi radionuclidului
tehnogen 137Cs din perimetrul amplasamentului staţiei meteorologice au fost prelevate probe de sol
necultivat. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori pentru:
137 Cs – 35,21 Bq/kg226 40K – 426,58 Bq/kg
Ra – 19,81 Bq/kg 232Th – 23,83 Bq/kg
27
Postul automatizat de monitoring a calităţii aerului şi fondului radioactiv
4.7 Punctul de monitoring radiologic s. MATEUŢI, r-nul Rezina
Este amplasat în cadrul staţiei automate din
s. MATEUŢI, poziţionată geografic în spaţiu la
longitudinea estică de 28055\56\\, latitudinea nordică
de 47048\ 36\\, şi altitudinea de 120 m.
Staţia automată este situată în partea de nord,
la circa 8 km de or. Rezina, pe partea dreaptă a
Podişului Nistrean, avînd cotele absolute între 150-
245 m.
Relieful din vecinătatea punctului de
monitoring este deluros, cu înălţimea colinelor situată
în limitele 150-200 m, pe alocuri folosite în calitate
de terenuri agricole. În regiune se găsesc zăcăminte
de calcar ce sunt utilizate la producerea cimentului,
varului ars şi ca piatră brută, nisip, pietriş utilizate în
construcţie.
i Sectorul staţiei este acoperit de un înveliş
ierbos natural. Solul din regiune este preponderent de tip cernoziom tipic, carbonatic, argilo-nisipos.
Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de
cantitatea medie anuală de precipitaţii, ce constituie 517 mm. Temperatura minimă absolută a
aerului a constituit: -28,1 0C (a.1977), iar temperatura maximă absolută: 39,6 0C (a.2007).
Grosimea stratului de zăpadă este nesemnificativă şi în mediu nu depăşeşte 25 cm.
Începînd cu luna martie, anul 2007 în scopul realizării eficiente a monitoringului privind
calitatea aerului atmosferic s-au iniţiat lucrări de investigare la staţia automată de control din
s. Mateuţi. Amplasarea acestei staţii poate fi explicată prin nivelul sporit de poluare în această zonă
din Republica Moldova.
Complexul computaţional de recepţionare a informaţiei în
timp real de la staţia automatizată din s.Mateuţi
28
Pe parcursul anului 2014 la postul automat din s. Mateuţi s-au efectuat circa 14688
măsurători a debitului dozei de expoziţie a radiaţiei gama în regim continuu. În perioada 24 iulie -
31 decembrie nu s-au efectuat măsurători din motive tehnice.
Tabelul 8
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la postul MATEUŢI a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D 7 7 7 7 7 7 7 *- - - - -
X 10 9 9 10 11 10 11 - - - - -
D - valoarea medie; X - valoarea maximă. *- lipsa măsurătorilor din motive tehnice
Valorile medii lunare în a. 2014 s-au înregistrat la nivelul de 7 µR/h, iar valoarea maximă
absolută a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama s-a înregistrat la nivelul de
11 µR/h, în lunile mai și iulie, luîndu-se în consideraţie doar lunile în care s-au efectuat măsurători
(Fig.19).
0
2
4
6
8
10
12
14
I II III IV V VI VII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.19. Variaţia valorilor medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată din s. Mateuţi, r-nul Rezina, a. 2014 (ianuarie-iulie)
Din perimetrul amplasamentului staţiei automate au fost prelevate probe de sol necultivat, în
care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a radionuclidului
tehnogen 137Cs. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori, care nu au
depăşit concentraţiile maxime admisibile:
137Cs – 4,57 Bq/kg
40K – 449,30 Bq/kg
226Ra – 21,34 Bq/kg
232Th – 31,23 Bq/kg
29
Centrul republicii include 7 puncte de monitoring radiologic:
4.8. Punctul de monitoring radiologic CORNEŞTI, s. Corneşti, r-nul Ungheni Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din s.CORNEŞTI, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 27058\ 46\\, latitudinea nordică de 47023\ 14\\ şi altitudinea de 232 m.
Staţia meteorologică este amplasată în Zona Codrilor, succedată de un relief deluros,
întretăiat de vîlcele şi rîpe, orientate în diferite direcţii. La distanţa de 1 km spre sud de staţie trece
linia de cale ferată, iar pe ambele costişe ale văii este situat s. Corneşti. La 3 km spre N-E şi E de
staţie se întinde un masiv forestier.
La o distanţă de 3 km spre V de staţie curge rîul Pojarnaia, pantele văii rîului sunt ocupate
cu grădini, vii şi livezi.
Regiunea de amplasament a staţiei, este predominată de cîteva tipuri de sol: cenuşiu de
pădure, cernoziom tipic, argilo-nisipos, precum şi soloneţuri cernoziomice.
Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi
cantitatea medie anuală (a.a1891-2000) de precipitaţii înregistrată ce constituie 613 mm.
Temperatura minimă absolută a aerului a constituit: -27,1 0C (a.1947), iar temperatura maximă
absolută: 40,6 0C (a.2012). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea –
36 cm (a. 1973).
La staţia meteorologică din s. Corneşti, pe parcursul anului 2014, conform Programului de
activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei
gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 2000- în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 9
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. CORNEŞTI a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D 13 13 13 13 13 13 13 13 12 12 12 12
X 16 15 16 14 16 16 15 15 14 14 14 15
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama au variat în limitele 12-13µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la
nivelul de 16 µR/h, în lunile ianuarie, martie, mai, iunie.
30
0
5
10
15
20
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.20. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Corneşti, a. 2014.
Pe parcursul ultimilor 5 ani valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei
ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Corneşti au variat în limitele 16–19 µR/h.
Valorile medii anuale s-au situat la nivelul - 13 µR/h (Fig.21).
18
19
18
17
16
13
13
13
13
13
0 5 10 15 20
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.21. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Corneşti, a.a. 2010-2014
În anul 2014 la staţia meteorologică din s. Corneşti, în baza mostrelor lunare de depuneri
atmosferice colectate s-au determinat radionuclizii tehnogeni 137Cs şi 90Sr.
Din perimetrul amplasamentului staţiei meteorologice au fost prelevate probe de sol
necultivat, în care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a
radionuclidului tehnogen 137Cs. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori
pentru: 137Cs – 16,41 Bq/kg 226Ra – 17,66 Bq/kg
40K – 455,02 Bq/kg 232 Th – 24,98 Bq/kg
31
4.9. Punctul de monitoring radiologic BRAVICEA, s. Bravicea, r-nul Călăraşi
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din s. BRAVICEA, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 280 25\ 29\\, latitudinea nordică de 470 23\ 03\\ şi altitudinea de 78 m.
Staţia meteorologică este situată în Zona Codrilor, pe panta nordică a văii r. Cula, care curge
la o distanţă de 800 m. Relieful din jurul staţiei - preponderent deluros (cotele absolute de cca. 300
m), este întretăiat de vîlcele, rîpe şi lanţuri de coline. Lanţul de sud al dealurilor, care atinge
altitudinea de 320 m, serveşte cumpăna apelor dintre cele două rîuri: Cula şi Ichel. Părţile
superioare ale pantelor sunt acoperite cu vii şi livezi şi doar pe alocuri culmile dealurilor fiind
acoperite cu formaţiuni forestiere. Lunca rîului are lăţimea de 500-600 m, primăvara şi toamna
preponderent mlăştinoasă, în unii ani rîul seacă. Valea r. Cula este orientată de la V spre E.
Staţia meteorologică este amplasată la periferia nordică a s. Bravicea şi pe o rază de 2-10 km
staţia e înconjurată de sate. Sectorul ocupat de platforma meteorologică este acoperit cu un înveliş
ierbos natural. În partea N-V şi S-V platforma este împrejmuită de construcţiile satului, cele mai
apropiate dintre acestea, fiind cu înălţimea de cca. 5 m şi plasate la o distanţă de 30-50 m. Apele
freatice sunt localizate la adîncimi de 8-10 m. Solul din regiunea staţiei este preponderent - cenuşiu
de pădure, argilo-nisipos, cernoziom tipic şi levigat. Caracteristica climatică este determinată în
special de specificul reliefului regiunii şi cantitatea medie anuală (1891-2000) de precipitaţii ce
constituie 595 mm. Temperatura minimă absolută a aerului a constituit: -34,8 0C (a.1963), iar
temperatura maximă absolută: 40,7 0C (a.2007 şi 2012). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe
decadă atinge înălţimea – 47 cm (a. 1954).
La staţia meteorologică din s. Bravicea, pe parcursul anului 2014, conform Programului de
activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei
gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 2000- în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 10
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. BRAVICEA a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D
16
16
16
16
16
16
16
16
16
16
16
16
X
19
18
18
18
18
19
18
18
18
18
18
19
D - valoarea medie; X - valoarea maximă. Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama a înregistrat 16 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la nivelul de
19 µR/h, în lunile ianuarie, iunie, și decembrie.
32
Fig.22. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Bravicea, a.2013.
Conform valorilor maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama pe parcursul ultimilor 5 ani la staţia Bravicea s-au înregistrat 20 µR/h în anul 2011,
în ceilalţi ani valoarea acestuia a constituit 19 µR/h. Valorile medii s-au situat în limitele 14-16
µR/h (Fig.23).
19
20
19
19
19
15
16
14
15
16
0 5 10 15 20 25
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.23 Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Bravicea, a.a. 2010-2014.
Pe teritoriul staţiei meteorologice din s. Bravicea au fost prelevate probe de sol necultivat, în
care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi radionuclidului tehnogen
137Cs. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori pentru:
137 Cs – 9,77 Bq/kg 226 Ra – 21,10 Bq/kg
232 Th – 32,83 Bq/kg 40K – 455,53 Bq/kg
33
4.10. Punctul de monitoring radiologic DUBĂSARI, or. Dubăsari
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or.DUBĂSARI, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 290 08\ 35\\, latitudinea nordică de 47017\ 59\\ şi altitudinea de 40 m.
Staţia meteorologică este amplasată în partea de N-V a or. Dubăsari, la o distanţă de 150 m
de la malul r. Nistru. Staţia este situată pe panta stîngă a văii rîului Nistru, care are lăţimea văii de
3,5 – 4,5 km, iar pantele căreia sunt moderat-abrupte cu înălţimea de 100-120 m. Versantul stîng
este puternic întretăiat de vîlcele şi rîpe, versantul drept, la 3 km S de staţie, este întretăiat de valea
r. Răut care este afluent de dreapta al r. Nistru. La sud, cca. 2,5 km de staţie, terenul este deluros.
Spre vest de staţie, la distanţa de cca. 300 m, se întinde lacul de acumulare Dubăsari cu lăţimea de
aproximativ 1,4 km. Pantele văii sunt acoperite cu livezi şi vii, crestele acestora, fiind destinate
pentru agricultură. La 1-1,5 km spre vest, pe versantul drept al văii, se întinde un masiv păduros de
cca. 3 km², iar de celelalte părţi, staţia este înconjurată de sate.
Apele freatice sunt localizate la adîncimea de 12-15 m. Solul platformei este caracterizat
prin cernoziom carbonatic în combinaţie cu cernoziom tipic slab-humifer. Stratul de la suprafaţa
solului reprezintă un strat amestecat de cernoziom nisipo-argilos cu prundiş. Caracteristica
climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală
(1891-2000) de precipitaţii ce constituie 511 mm. Temperatura minimă absolută a aerului a
constituit: -29,6 0C (a.1937), iar temperatura maximă absolută: 40,4 0C (a.2007). Grosimea maximă
a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 40 cm (a. 1985).
La staţia meteorologică din or. Dubăsari, pe parcursul anului 2014, s-au efectuat măsurători
a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama o dată/24h, la orele 700 - în total 365,
utilizând dozimetrul de tipul PKCБ – 104.
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 11
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama s-au situat în limitele 11-13 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la
nivelul de 16 µR/h, în lunile mai și iulie.
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. DUBĂSARI a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D
13
12
12
12
12
12
12
12
11
12
12
12
X
15
14
13
13
16
13
16
13
12
13
13
14
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
34
0
5
10
15
20
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime medii
Fig.24. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Dubăsari, a. 2014.
Echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la punctul de monitoring
radiologic din or. Dubăsari prezentat în Fig. 25 a înregistrat valoarea maximă de 18 µR/h în anii
2012 şi 2013, comparativ cu anii 2010-2011 cînd s-a atestat valoarea de 17 µR/h. Valorile medii au
înregistrat 14 µR/h în perioada ultimilor 5 ani de observații, cu excepția anului 2014, cînd s-a
înregistrat o scădere ușoară pînă la 12 µR/h.
17
17
18
18
16
14
14
14
14
12
0 5 10 15 20
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.25. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Dubăsari, a.a. 2010 – 2014.
35
4.11. Punctul de monitoring radiologic CHIŞINĂU, mun. Chişinău, str. Grenoble, 134
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din mun. CHIŞINĂU, poziţionată geografic
în spaţiu la longitudinea estică de 28051\20\\, latitudinea nordică de 46057\56\\şi altitudinea de 173m.
Staţia meteorologică este amplasată pe Podişul Moldovei Centrale, avînd cotele absolute de
circa 200 m şi este situată la periferia sudică a mun. Chişinău pe una din colinele înalte ale oraşului.
La o distanţă de 4 km de staţie se află Aeroportul Internaţional.
Platforma meteorologică este situată pe o suprafaţă plană şi este împrejurată cu diferite tipuri
de construcţii, atît cu destinaţie locativă, cît şi administrativă. Prezenţa acestora, precum şi aşezarea
geografică a postului în zona limitrofă a oraşului declanşează un trafic intens al transportului urban
şi a camioanelor ce tranzitează oraşul. Sectorul ocupat de platformă este acoperit cu un înveliş
ierbos natural. Spaţiile verzi din cadrul perimetrului staţiei sunt prezentate de fîşii plantate de-a
lungul străzilor şi aleelor, de arborii şi arbuştii din cadrul complexelor de locuit. În apropiere se
găseşte Grădina Botanică şi Grădina Zoologică a mun. Chişinău, urmată de o zonă de recreaţie
înzestrată cu parcuri şi bazine artificiale.
Apele freatice sunt localizate la adîncimea de 23 m. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe
întreg teritoriul oraşului au o adîncime de la 2 până la 30 m. Solul din preajma staţiei este
preponderent cernoziom carbonatic leossoidal. Caracteristica climatică este determinată în special
de specificul reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală de precipitaţii ce constituie 526 mm.
Temperatura minimă absolută a aerului a constituit: -31,5 0C (a.1937), iar temperatura maximă
absolută: 39,5 0C (a.2007). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea –
35 cm (a. 1985).
La staţia meteorologică din mun. Chişinău, pe parcursul anului 2014, conform Programului
de activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 2000- în total 730, (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 12
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. CHIŞINĂU a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D 12 12 13 13 12 12 12 12 12 13 11 13
X 21 21 20 20 21 18 18 19 20 20 17 22
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
36
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama au variat în limitele 11-13 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la
nivelul de 22 µR/h, în luna decembrie.
0
5
10
15
20
25
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
medii
maxime
Fig.26. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Chişinău, a. 2014.
Conform valorilor maxime absolute anuale ale echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama pe parcursul a 5 ani la punctul de monitoring radiologic din mun. Chişinău,
comparativ cu radioactivitatea de fond înregistrată în reţeaua de observaţii, se semnalează deseori
cazuri cu valori destul de înalte, 22-24 µR/h. Valorile medii s-au situat în limitele 12-14 µR/h
(Fig.27).
23
23
24
23
22
13
14
14
13
12
0 5 10 15 20 25 30
2010
2011
2012
2013
2014
An
ii
µR/h
mediimaxime
Fig.27. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Chişinău, a.a. 2010 - 2014.
37
Staţia ASS-500 destinată pentru
prelevarea probelor de aerosoli atmosferici
La staţia meteorologică în anul 2014, în baza mostrelor de depuneri atmosferice colectate
lunar s-au determinat radionuclizii tehnogeni 137Cs şi 90Sr.
Pe teritoriul staţiei a fost prelevată o probă de sol necultivat, în care s-a determinat conţinutul
radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a radionuclidului tehnogen 137Cs.
Conform investigaţiilor efectuate s-a constatat următoarele valori pentru:
137Cs – 2,78 Bq/kg
226Ra – 17,75 Bq/kg
232Th – 29,46 Bq/kg
40K – 408,54 Bq/kg
În anul 2014, la staţia meteorologică din mun. Chişinău, s-au efectuat investigaţii pentru
determinarea conţinutului radionuclizilor 90Sr, 137Cs şi 40K în aerosolii din aerul atmosferic.
Conform investigaţiilor efectuate s-a constatat că valorile anuale pentru 137 Cs s-au încadrat în
limitele: 5,71 x 10-7–3,01 x 10-5 Bq/m3; pentru 7Be –8,16 x 10-5–4,92 x 10-3Bq/m3 şi pentru 40K –
6,07 x 10-5 – 1,02 x 10-4Bq/m3 pentru 137 (tab.21).
38
4.12. Punctul de monitoring radiologic BĂLŢATA, s. Bălţata, r-nul Criuleni
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din s. BĂLŢATA, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 29002\15\\, latitudinea nordică de 470 03\ 42\\ şi altitudinea de 79 m.
Staţia meteorologică este situată la 200 m spre N de satul Bălţata, pe Înălţimea Centrală a
Codrilor, împrejurimile ei fiind întretăiate de văi, pante adînci şi vîlcele. Platforma meteorologică
este situată pe un loc neted, uşor înclinat spre S-E, acoperită cu un înveliş ierbos artificial şi
înconjurată de terenuri utilizate în agricultură.
La cca. 9 km de staţie se întinde un lanţ de dealuri cu înălţimea de 60-70 m, formaţiuni
forestiere, cu suprafaţa de 6-8 km², iar pe o rază de la 1 pînă la 6 km, staţia e înconjurată de sate. La
170 m spre E de terenul meteorologic se află un talveg adînc de 15-16 m. Clădirea staţiei
meteorologice cu înălţimea cca. 5 m, este înconjurată de o alee de salcîmi înalţi şi cimitirul satului,
care este aşezat la o distanţă 150 m spre V.
Staţia meteorologică este amplasată pe o culme între pîrăul Bălţata, care curge la o distanţă
de 1,2 km spre S-V de staţie şi un talveg. La o distanţă de 5 km spre N de staţie curge r. Nistru, iar
la 700 m spre S este un lac de acumulare cu suprafaţa de 12 ha, construit în 1955. Apele freatice
sunt localizate la adîncimea de 14-16 m. Solurile preponderent - cernoziom tipic carbonatic şi
cernoziom argilo-nisipos. Caracteristica climatică este determinată în special de specificul
reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală de precipitaţii ce constituie 509 mm. Temperatura
minimă absolută a aerului a constituit: -30,5 0C (a.1954, 1963), iar temperatura maximă absolută:
39,6 0C (a.2007 şi a.2012). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 34 cm
(a. 1996).
La staţia meteorologică din s. Bălţata, pe parcursul anului 2014, conform Programului de
activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei
gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 2000 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate. Tabelul 13
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama au variat în limitele 11-13 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la
nivelul de 16 µR/h, în lunile martie, august, septembrie.
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. BĂLŢATA a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D
11
12
12
12
11
12
12
13
12
12
12
12
X
14
14
16
15
14
15
15
16
16
15
15
15
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
39
0
5
10
15
20
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.28. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Bălţata, a. 2014.
În perioada anilor 2010-2014 constatăm că valorile maxime a echivalentului
debitului dozei ambientale a radiaţiei gama au înregistrat fluctuaţii în limitele 16-19 µR/h. Valorile
medii practic au fost constante situîndu-se în limitele 12-13 µR/h (Fig.29).
17
19
17
16
16
13
13
13
12
12
0 5 10 15 20
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.29. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Bălţata, a.a. 2010 - 2014.
Pe teritoriul staţiei meteorologice din s. Bălţata au fost prelevate probe de sol necultivat, în
care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi radionuclidului tehnogen
137Cs. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori pentru:
137Cs – 22,69 Bq/kg
232Th – 29,68 Bq/kg
226 Ra – 20,30 Bq/kg
40K – 484,77 Bq/kg
40
4.13. Punctul de monitoring radiologic TIRASPOL, mun. Tiraspol
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din mun.TIRASPOL, poziţionată geografic
în spaţiu la longitudinea estică de 29039\44\\, latitudinea nordică de 46049\ 28\\ şi altitudinea de 40 m.
Staţia meteorologică este situată pe panta stîngă a văii rîului Nistru, la 500 m spre S-E de
mun. Tiraspol. Relieful regiunii se caracterizează prin prezenţa unor coline neînsemnate, cu peisaje
preponderent plane, iar spre S cu precădere la nivelul albiei rîului. În vecinătatea staţiei se întîlnesc
lanuri, grădini, livezi, vii, iar de-a lungul fluviului se întind pajişti, formaţiuni forestiere şi arbuşti.
Platforma meteorologică este situată pe un loc plan, deschis, iar sectorul ocupat de ea este
acoperit de un înveliş ierbos natural. La o distanţă de cca. 500 m spre N-E de staţie trece calea
ferată. Spre sud de staţie, la o distanţă de 1 km, curge r. Nistru, pe malul stîng al căruia este situată.
Albia rîului şerpuieşte, formînd un şir de meandre. Malurile fluviului sunt înalte de 2-5 m, iar
lăţimea rîului - 100-120 m. Apele freatice sunt localizate la adîncimi de 6-8 m. Solul din
împrejurimile staţiei este preponderent - cernoziom aluvial şi argilo-nisipos.
Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de
cantitatea medie anuală de precipitaţii ce constituie 484 mm. Temperatura minimă absolută a
aerului a constituit: -29,6 0C (a.1937), iar temperatura maximă absolută: 41,0 0C (a.2007).
Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 35 cm (a. 1996).
La staţia meteorologică din mun. Tiraspol, pe parcursul anului 2014,s-au efectuat măsurători
a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama zilnic, la ora 700, care au constituit în
total 365, utilizînd dozimetrul de tipul DРГ 06 m.
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 14
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. TIRASPOL a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D
14
13
14
14
14
16
16
15
15
13
13
13
X
16
16
17
17
17
19
18
18
20
15
16
14 D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama au variat în limitele 13-16 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la
nivelul de 20 µR/h, în luna septembrie.
41
0
5
10
15
20
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.30. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Tiraspol, a. 2014.
Pe parcursul ultimilor 5 ani valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei
ambientale a radiaţiei gama la staţia menţionată s-au înregistrat în limitele 16-20 µR/h, iar valorile
medii anuale au fost constante din 2010 pînă în 2011 – 13 µR/h în 2012 au înregistrat o creştere de
pînă la 15 µR/h iar în anul 2013 și 2014 au scăzut pînă la 14 µR/h (Fig.31).
16
17
19
18
20
13
13
15
14
14
0 4 8 12 16 20 24
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.31. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Tiraspol, a.a. 2010 - 2014.
42
4.14. Punctul de monitoring radiologic BENDER, mun. Bender Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din mun. BENDER, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 29039\ 44\\, latitudinea nordică de 46049\ 28\\ şi altitudinea de 40 m.
Staţia meteorologică este amplasată la periferia de N-E a mun. Bender, pe panta dreaptă a
văii r. Nistru. Relieful din împrejurimi este întretăiat de văi şi rîpe, iar valea malului stîng al rîului
este şerpuitoare, pantele-abrupte, întretăiate de vîlcele, unde se găsesc case de locuit şi clădiri
industriale. Lunca inundabilă din stînga rîului are o lăţime de 2-3 km, este îndiguită şi acoperită de
livezi şi grădini de zarzavaturi.
Mun. Bender este situat la confluenţa rîurilor Nistru şi Bîc, pe un teren deluros, ce se întinde
pe o distanţă de 10-11 km de la nord spre sud, de-a lungul malului drept al r. Nistru. În apropiere se
găseşte o pădure de foioase, cu o suprafaţă de 70 km². La 15 km spre S de staţie este amplasat
postul pentru măsurarea cotelor de nivel a rîului. Apele freatice sunt localizate la adîncimea de
8-10 m. Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de
cantitatea medie anuală de precipitaţii ce constituie 484 mm. Temperatura minimă absolută a
aerului a constituit: -29,6 0C (a.1937), iar temperatura maximă absolută: 41,0 0C (a.2007).
Grosimea stratului de zăpadă este nesemnificativă şi în mediu nu depăşeşte 25 cm.
Solul din preajma staţiei este cernoziom aluvional, nisipo-argilos, grosimea stratului de
cernoziom e de cca. 30 cm. Sub acest strat se află altul de argilă şi nisip, care alterează între ele.
La staţia meteorologică din mun. Bender, pe parcursul anului 2014, s-au efectuat măsurători
a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama zilnic, la ora 700- în total 365,
utilizînd dozimetrul de tipul PKCБ – 104.
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 15
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. BENDER a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D
12
12
12
12
12
14
14
13
12
12
12
12
X
14
13
14
14
14
16
18
16
14
13
15
14
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama au variat în limitele 12-14 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la
nivelul de 18 µR/h, în luna iulie.
43
0
5
10
15
20
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.32. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Bender, a. 2014
Pe parcursul ultimilor 5 ani valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei
ambientale a radiaţiei gama la punctul de monitoring radiologic din mun. Bender a înregistrat cea
mai mare valoare în anul 2011 de 20 µR/h, iar în 2014 aceasta a scăzut la 18 µR/h. Valorile medii
anuale s-au situat în limitele 12-15 µR/h (Fig.33).
17
20
17
17
18
15
14
12
12
13
0 5 10 15 20 25
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
Fig.33. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Bender, a.a. 2010 - 2014.
44
Sudul republicii include 4 puncte de monitoring radiologic:
4.15. Punctul de monitoring radiologic ŞTEFAN VODĂ, or. Ştefan Vodă, str. 31 August
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. ŞTEFAN VODĂ, poziţionată
geografic în spaţiu la longitudinea estică de 29028\30\\, latitudinea nordică de 46031\00\\ şi
altitudinea de 173m.
Staţia meteorologică menţionată este situată în partea de V a Cîmpiei Mării Negre. Este
amplasată la periferia N-V a or. Ştefan - Vodă. În oraş predomină construcţii cu un singur nivel, iar
sectorul pe care e situată staţia, este neted, acoperit cu un înveliş ierbos natural. Teritoriul acestei
zone reprezintă o cîmpie deluroasă înclinată spre r. Nistru şi spre depresiunea Mării Negre. Râul
Nistru curge spre S-E de staţie, la o distanţă de 10 km. Teritoriul din preajma staţiei este ocupat de
cîmpuri, pe alocuri întretăiate de fîşii forestiere, iar la distanţa de 10-12 m spre S-V, este plantată o
livadă. La 100 m spre E de platforma meteorologică trece şoseaua Căuşeni-Belgorod-Dnestrovsc,
iar la cca. 80 m spre sud de staţie se află o clădire de serviciu cu două nivele. Apele freatice sunt
localizate la adîncimea de 13-15 m. Solurile din preajma staţiei sunt preponderent de tip cernoziom
obişnuit şi carbonatic leaso-argilos.
Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de
cantitatea medie anuală de precipitaţii ce constituie 526 mm. Temperatura minimă absolută a
aerului a constituit: -25,30C (a.2006), iar temperatura maximă absolută: 41,10C (a.2007). Grosimea
maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 32 cm (a. 1954).
La staţia meteorologică din or. Ştefan Vodă, pe parcursul anului 2014, s-au efectuat
măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi
2000 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 16
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. ŞTEFAN VODĂ a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D
11
11
11
12
12
12
12
11
11
11
11
11
X
14
14
14
14
14
14
14
14
13
13
13
14
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama s-au situat între 11-12 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la nivelul
de 14 µR/h, în perioada ianuarie-august și luna decembrie.
45
0
5
10
15
20
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.34. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Ştefan-Vodă, a. 2014.
În perioada anilor 2010-2014, valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului
dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Ştefan - Vodă s-au înregistrat între
14-16 µR/h. Valorile medii anuale s-au situat în limitele 11-12 µR/h (Fig.35).
15
16
15
15
14
11
12
11
11
11
0 5 10 15 20
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.35. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Ştefan-Vodă, a.a. 2010-2014.
Pe teritoriul staţiei a fost prelevată o probă de sol necultivat, în care s-a determinat
conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a radionuclidului tehnogen 137Cs.
În urma investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori pentru:
137Cs –22,62 Bq/kg 226Ra – 24,78 Bq/kg
232 Th – 38,27 Bq/kg 40K – 537,03 Bq/kg
46
4.16. Punctul de monitoring radiologic LEOVA, or.Leova, str. Livezilor, 26 Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. LEOVA, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 28016\57\\, latitudinea nordică de 460 30\ 15\\ şi altitudinea de 156m.
Staţia meteorologică este situată pe una din terasele înalte de stînga a r. Prut, la periferia de
N a or. Leova. Platforma meteorologică se află pe un loc neted, sectorul ocupat de ea este acoperit
cu înveliş ierbos natural. La 100 m spre V de platformă trece o şosea, după care se află o fîşie de
copaci solitari. La 3 km spre V de staţie, în direcţie meridională curge r. Prut, la 3-5 km - rîul Sîrma,
iar la 7-8 km spre E r. Sărata. Văile rîurilor Sîrma şi Sărata au o adîncime de 160-180 m, iar pantele
lor de dreapta sunt abrupte, pronunţat divizate de văgăuni şi rîpe cu o acţiune intensă de alunecare.
Pantele de stînga sunt divizate moderat de vîlcele, parţial cultivate. Se întîlnesc masive forestiere,
cu suprafaţa mai mare de 1 km². Solurile din preajma staţiei sunt preponderent de tip cernoziomuri
obişnuite şi carbonatice de componenţa argilo-nisipoase. Nivelul apelor freatice este localizat la
adîncimea de 5-7 m.
Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de
cantitatea medie anuală de precipitaţii ce constituie 514 mm. Temperatura minimă absolută a
aerului a constituit: -31,40C (a.1954), iar temperatura maximă absolută: 39,8 0C (a.2012). Grosimea
maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 65 cm (a. 2004).
La staţia meteorologică din or. Leova, pe parcursul anului 2014, conform Programului de
Activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei
gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 20 00- în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 17
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. LEOVA a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D
11
12
11
12
12
12
12
13
12
11
11
11
X
13
13
13
14
13
13
14
15
13
12
14
13
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama au variat în limitele 11-13 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la
nivelul de 15 µR/h, în luna august.
47
0
5
10
15
20
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.36. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Leova, a. 2014.
Pe parcursul ultimilor 5 ani, valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei
ambientale a radiaţiei gama la punctul de monitoring radiologic din or. Leova înregistrează
valoarea minimă la nivelul - 15 µR/h, în anul 2014, iar maxima – 21 µR/h, în anul 2011. Valorile
medii s-au situat în limitele 12-13 µR/h (Fig.37).
17
21
18
17
15
13
13
12
12
12
0 5 10 15 20 25
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.37. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Leova, a.a. 2010 - 2014.
Pe teritoriul staţiei meteorologice a fost prelevată o probă de sol necultivat, în care s-a
determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a radionuclidului tehnogen 137Cs.
Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori pentru:
137 Cs – 6,48 Bq/kg 226Ra – 19,97 Bq/kg
232Th – 26,46 Bq/kg 40K – 412,69 Bq/kg
48
4.17. Punctul de monitoring radiologic COMRAT, mun. Comrat, str. Şevcenco, 56, Unitatea
Teritorială Autonomă Găgăuzia
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din mun.COMRAT, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 28038\ 06\\, latitudinea nordică de 46019\ 25\\ şi altitudinea de 133 m.
Staţia meteorologică din mun. COMRAT este amplasată în regiunea Cîmpiei Moldovei de
Sud, pe malul drept a r. Ialpug, în zona limitrofă de vest a or. Comrat. Platforma meteorologică este
amplasată pe un podiş cu o înclinaţie mai evidentă în direcţia nordică, pe alocuri, platforma este
acoperită cu înveliş ierbos natural. Relieful din preajmă este deluros întretăiat de vîlcele şi rîpe
adînci de cca. 20-30 m, iar în direcţia N şi S la o distanţă de 1-1,5 km se înalţă coline care depăşesc
nivelul staţiei cu 20-60 m. Spre E de staţie la 3 km curge r. Ialpug, avînd malurile joase, puţin
înclinate cu lăţimea văii de 1-2 km, iar adîncimea de 40-50 m. În direcţia sudică pantele văii sunt
acoperite de livezi, viţă de vie, fîşii forestiere. Solul din regiune este preponderent de tip cernoziom
carbonatic, obişnuit cu variaţii argilo-nisipoase. Apele freatice sunt localizate la adîncimea de 8-10 m.
Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de
cantitatea medie anuală de precipitaţii ce constituie 479 mm. Temperatura minimă absolută a
aerului a constituit: -28,1 0C (a.1932), iar temperatura maximă absolută: 40,8 0C (a.2007). Grosimea
maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 32 cm (a. 2000).
La staţia meteorologică din mun. Comrat, pe parcursul anului 2014, conform Programului
de activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 20 00 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 18
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. COMRAT a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D
15
13
14
14
14
13
13
13
13
13
15
14
X
22
18
17
18
17
19
17
16
18
19
20
18
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama au variat în limitele 13-15 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la
nivelul de 22 µR/h, în luna ianuarie.
49
0
5
10
15
20
25
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.38. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Comrat, a. 2014.
Pe parcursul ultimilor 5 ani valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei
ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Comrat a înregistrat preponderent
nivelul de 22 µR/h, doar în anul 2011 aceasta a atins maxima de 23 µR/h. Valorile medii anuale
s-au situat în limitele 13-14 µR/h (Fig.39).
22
23
22
22
22
13
13
14
14
14
0 5 10 15 20 25
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.39. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Comrat, a.a. 2010-2014.
Pe teritoriul staţiei au fost prelevate probe de sol necultivat, în care s-a determinat conţinutul
radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi radionuclidului tehnogen 137Cs. Conform
investigaţiilor efectuate s-a constatat următoarele valori pentru:
137Cs – 15,15 Bq/kg 226Ra – 20,23 Bq/kg
232Th – 29,83 Bq/kg 40 K – 402,54 Bq/kg
50
4.18. Punctul de monitoring radiologic CAHUL, or. Cahul, str. A. Lupan, 68
Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. CAHUL, poziţionată geografic în
spaţiu la longitudinea estică de 28015\ 31\\, latitudinea nordică de 45052\ 45\\ şi altitudinea de 196 m.
Staţia meteorologică din or. CAHUL este situată în Cîmpia Moldovei de Sud, pe malul stîng
al r. Prut, în partea de S a periferiei or. Cahul. Platforma meteorologică este situată pe un loc drept
şi deschis, iar sectorul ocupat de ea este acoperit cu un înveliş ierbos natural. Regiunea dată se
caracterizează prin prezenţa reliefului deluros întretăiat de vîlcele şi rîpe. Spre V de staţie la o
distanţă de cca. 10-12 km de la N spre S curge rîul Prut. Lunca malului stîng al rîului are lăţimea de
5-6 km, fiind acoperită cu stufărişuri, sectoare de luncă inundabilă şi iazuri ce se alimentează din
r. Prut. La 10-12 km spre vest de staţie se întinde panta dreaptă a văii cu înălţimea de cca. 120 m.
Staţia este înconjurată de terenuri destinate pentru agricultură. De-a lungul drumurilor şi a
lanurilor sunt plantate fîşiile forestiere de protecţie. Diversitatea solurilor este constituită
preponderent din cernoziom carbonatic, aluvional, slab levigat şi argilo-nisipos. Apele freatice sunt
localizate la adîncimea de 8-20 m. Caracteristica climatică este determinată în special de specificul
reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală de precipitaţii ce constituie 521 mm. Temperatura
minimă absolută a aerului a constituit: -25,8 0C (a.1954), iar temperatura maximă absolută: 39,4 0C
(a.2007). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 52 cm (a. 1985).
Pe parcursul anului 2014, conform Programului de activitate întocmit, s-au efectuat
măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi
20 00 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).
Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.
Tabelul 19
Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. CAHUL a. 2014
lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
D
12
12
12
13
12
12
13
12
12
12
12
12
X
15
15
15
16
14
17
15
16
15
16
16
15
D - valoarea medie; X - valoarea maximă.
Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a
radiaţiei gama au variat în limitele 12-13 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la
nivelul de 17 µR/h, în luna iunie.
51
0
5
10
15
20
IV V VI VII VIII IX X XI XII
µR
/h
Lunile
maxime
medii
Fig.40. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Cahul, a. 2014.
Pe parcursul ultimilor 5 ani, valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei
ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Cahul au variat în limitele de la 17 µR/h
în 2014, pînă la 22 µR/h în anul 2012. Valorile medii anuale s-au situat în limitele 12-14 µR/h
(Fig.41).
20
20
22
19
17
13
14
14
13
12
0 5 10 15 20 25
2010
2011
2012
2013
2014
µR/h
An
ii
medii
maxime
Fig.41. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale
a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Cahul, a.a. 2010 - 2014.
Investigaţii asupra depunerilor atmosferice la punctul de monitoring radiologic din or. Cahul, se efectuează din anul 2003. În anul 2014 în baza mostrelor lunare colectate s-au determinat radionuclizii tehnogeni 137Cs şi 90Sr.
Pe teritoriul punctului de monitoring a fost prelevată o probă de sol necultivat, în care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a radionuclidului tehnogen 137Cs.
În urma investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori pentru: 137 Cs – 11,83 Bq/kg 226 Ra – 21,67 Bq/kg 40K – 457,22 Bq/kg 232 Th – 29,20 Bq/kg
52
5. Rezultatele monitoringului radioactivităţii mediului
5.1 Debitul dozei ambientale a radiaţiei gama
Un indicator important al radioactivităţii atmosferei îl prezintă debitul dozei ambientale a
radiației gamma. Acest parametru este determinat prin măsurare. În Fig.42 sunt prezentate valorile
medii şi maximele anuale înregistrate la punctele de monitoring radiologic de pe teritoriul
Republicii Moldova.
În cadrul SHS pe parcursul anului 2014 s-au efectuat observaţii conform Programului de
Activitate aprobat. Informaţia privind echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama
include 12410 observaţii colectate de la 17 staţii meteorologice de pe teritoriul republicii – la 12
staţii s-au efectuat măsurători de 2 ori/24h, la orele 700
şi 2000
, iar la 5 staţii, amplasate pe teritoriul
din stînga Nistrului s-au efectuat măsurători o dată/24h, la ora 700
. La staţia automată din s. Mateuţi
s-au efectuat 14688 măsurători în regim continuu.
Conform datelor colectate de la punctele de monitoring radiologic, valorile medii ale
echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama pe teritoriul Republicii Moldova pentru a.
2014 a variat în limitele:
- la Nord - 12 R/h (or. Rîbnița, Fălești) - 20 R/h (or. Briceni, Bălți,Camenca);
- în Centru - 11 R/h (or. Dubăsari, Chișinău,Bălțata)- 22 R/h (mun. Chişinău);
- la Sud - 11 R/h (or. Ștefan-Vodă, Leova) - 22 R/h (or. Comrat).
La staţia automată de control din s. Mateuţi debitul dozei de expoziţie a radiaţiei gama a variat în
limitele 7 - 11 R/h. (tab. 20) ( ()
www Valorile medii anuale ale echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama s-au
situat în limitele 7 R/h (s. Mateuţi) – 22 R/h (mun. Chișinău, or. Comrat).
Valorile menţionate nu depăşesc limita de avertizare (25 R/h) şi nu prezintă pericol pentru
poluarea mediului înconjurător (tabelul 20, Fig.42). Comparativ cu anul 2013, în anul 2014,
valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama nu au suportat
modificări esenţiale.
Variaţia echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama este cauzată de influenţa
considerabilă a factorilor meteorologici şi de condiţiile meteorologice, de gradul de exalare a radonului
din roci şi sol, de viteza şi direcţia vîntului, de gradul de umectare a solului, temperatura şi umiditatea
aerului. Majorarea fondului gama, determinată după căderea ploilor sau a ninsorii, poate fi cauzată de
„spălarea” aerosolilor naturali din straturile adiacente cu suprafaţa pămîntului ale atmosferei şi prin
precipitarea lor pe pămînt. eeeeeeeeeeeeeeeee
53
Tabelul 20
VALORILE ECHIVALENTULUI DEBITULUI DOZEI AMBIENTALE A RADIAŢIEI GAMA,
EXPRIMATE ÎN µR/h, PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA, ANUL 2014
D – valoarea medie „-” Nu au fost efectuate măsurători din motive tehnice
X – valoarea maximă ▼
– observaţiile s-au efectuat numai la ora 700
*– Măsurători a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată Mateuţi se efectuează în regim continuu
№
Luna
Staţia
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Anual
D X D X D X D X D X D X D X D X D X D X D X D X D X
1
No
rd
Briceni 13 17 14 18 14 17 14 17 14 17 14 20 14 18 14 18 14 18 15 18 14 18 15 18 14 20
2 Soroca 13 16 13 16 13 16 13 18 14 17 13 16 13 16 13 18 14 16 14 16 14 16 14 16 13 18
3 Camenca▼ 14 17 14 17 14 18 14 16 14 19 15 19 14 18 14 19 14 17 14 20 14 19 13 15 14 20
4 Bălţi 17 19 16 19 17 20 16 20 16 20 17 20 16 20 16 20 16 19 17 20 16 19 16 19 16 20
5 Rîbniţa▼ 12 13 12 13 12 14 13 16 15 17 15 17 15 16 15 16 15 16 12 14 13 14 12 14 13 17
6 Făleşti 13 15 12 15 13 18 13 15 13 15 13 15 13 15 13 15 13 15 13 15 13 15 13 15 13 18
7 Mateuţi* 7 10 7 9 7 9 7 10 7 11 7 10 7 11
8
cen
tru
Corneşti 13 16 13 15 13 16 13 14 13 16 13 16 13 15 13 15 12 14 12 14 12 14 12 15 13 16
9 Bravicea 16 19 16 18 16 18 16 18 16 18 16 19 16 18 16 18 16 18 16 18 16 18 16 19 16 19
10 Dubăsari▼ 13 15 12 14 12 13 12 13 12 16 12 13 12 16 12 13 11 12 12 13 12 13 12 14 12 16
11 Chişinău 12 21 12 21 13 20 13 20 12 21 12 18 12 18 12 19 12 20 13 20 11 17 13 22 12 22
12 Bălţata 11 14 12 14 12 16 12 15 11 14 12 15 12 15 13 16 12 16 12 15 12 15 12 15 12 16
13 Tiraspol▼ 14 16 13 16 14 17 14 17 14 17 16 19 16 18 15 18 15 20 13 15 13 16 13 14 14 20
14 Bender▼ 12 14 12 13 12 14 12 14 12 14 14 16 14 18 13 16 12 14 12 13 12 15 12 14 13 18
15
Su
d
Şt. Vodă 11 14 11 14 11 14 12 14 12 14 12 14 12 14 11 14 11 13 11 13 11 13 11 14 11 14
16 Leova 11 13 12 13 11 13 12 14 12 13 12 13 12 14 13 15 12 13 11 12 11 14 11 13 12 15
17 Comrat 15 22 13 18 14 17 14 18 14 17 13 19 13 17 13 16 13 18 13 19 15 20 14 18 14 22
18 Cahul 12 15 12 15 12 15 13 16 12 14 12 17 13 15 12 16 12 15 12 16 12 16 12 15 12 17
Maxima lunară 17 22 16 21 17 20 16 20 16 21 17 20 16 20 16 20 16 20 17 20 16 20 16 22 16 22
54
14
1314
16
13 13
7
13
16
12 12 12
14
13
11
12
14
12
20
18
20 20
17
18
11
16
19
16
22
16
20
18
14
15
22
17
0
5
10
15
20
25
µR
/h
Staţiile meteorologice
medii
maxime
Fig.42. Valorile medii şi maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama, pe teritoriul Republicii Moldova, a. 2014
55
5.2 Aerosoli atmosferici
Atmosfera cu fenomenele ei specifice determină rolul principal în poluarea radioactivă a
mediului. Radionuclizii nimerind în atmosferă formează aerosoli, care sub influenţa forţei de
gravitaţie, cît şi a factorilor meteorologici (curenţii de aer ascensionali şi descensionali, curenţii
turbionari, precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă, ninsoare, ceaţă) se precipită pe suprafaţa
pămîntului şi suprafeţele acvatice, poluînd astfel solul, apa şi plantele. Importanţa studiului
radiologic a straturilor adiacente ale atmosferei se prezintă prin posibilitatea depistării operative în
ea a celor mai neînsemnate cantităţi de noxe radioactive la etapa timpurie de migrare a lor în
biosferă.
Tabelul 21
Conţinutul radionuclizilor în aerosolii din aerul atmosferic monitorizați la staţia
din mun. Chişinău, anul 2014
Nr.
d/o Perioada de prelevare
Activitatea specifică 137
Cs
[Bq/m3]
Activitatea specifică 7Be
[Bq/m3]
Activitatea specifică 40
K
[Bq/m3]
1 03 – 17 martie 2,76 x 10-6
2,75 x 10-3
1,29 x 10-4
2 17 martie – 01 aprilie 4,23 x 10-7
2,04 x 10-3
6,07 x 10-5
3 01 – 15 aprilie 2,81 x 10-6
3,23 x 10-3
9,12 x 10-5
4 16 – 30 aprilie 7,87 x 10-7
2,76 x 10-3
1,02 x 10-4
5 30 aprilie – 15 mai 1,58 x 10-6
4,92 x 10-3
8,44 x 10-5
6 15 – 30 mai 4,72 x 10-6
3,84 x 10-3
1,94 x 10-4
7 30 mai – 14 iunie 1,02 x 10-6
3,58 x 10-3
1,61 x 10-4
8 14 iunie – 01 iulie 3,01 x 10-5
1,28 x 10-4
6,76 x 10-5
9 01 – 16 iulie 6,78 x 10-7
3,50 x 10-3
8,73 x 10-5
10 16 – 31 iulie 1,22 x 10-6
4,90 x 10-3
8,40 x 10-5
11 31 iulie – 15 august 1,99 x 10-6
5,67 x 10-4
1,13 x 10-4
12 15 august – 01 septembrie 5,71 x 10-7
4,86 x 10-4
7,73 x 10-5
13 01 – 15 septembrie 1,65 x 10-6
5,05 x 10-4
1,36 x 10-4
14 15 septembrie – 01 octombrie 1,11 x 10-6
4,70 x 10-4
1,09 x 10-4
15 01 – 15 octombrie 9,87 x 10-7
3,44 x 10-4
8,99 x 10-5
16 15 – 31 octombrie 6,56 x 10-7
1,41 x 10-4
8,39 x 10-4
17 31 octombrie – 17 noiembrie 1,04 x 10-6
9,66 x 10-4
1,02 x 10-4
18 17 noiembrie – 01 decembrie 3,71 x 10-7
5,63 x 10-4
1,02 x 10-4
19 01 – 16 decembrie 1,48 x 10-6
1,07 x 10-3
1,04 x 10-4
20 15 – 31 decembrie 7,40 x 10-7
8,16 x 10-5
7,94 x 10-5
56
În prezent, poluarea aerului în țară se datorează în primul rînd proceselor globale de
transformare în mediul înconjurător și poluării transfrontaliere a maselor de aer.
Pentru determinarea conţinutului radionuclizilor tehnogeni şi cosmogeni în probele de
aerosoli atmosferici colectaţi la staţia Chişinău s-a utilizat sistemul de aspiraţie ASS-500 (cu volum
de aer aspirat circa 500m3 pe oră), prelevarea efectuîndu-se prin intermediul filtrului Petreanov
ФПП-15-1,5. Măsurătorile calitative şi cantitative a radionuclizilor s-au efectuat utilizînd
spectrometrul cu rezoluţie înaltă (ORTEC: GEM55P4-83-SMP), la baza căreia stă cristalul de
germaniu extra pur.
0
2
4
6
8
10
12
14
16
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
NV,N E,N N,E NV,N N N, NV N,NE E,N E,N E,N,V
Lunile anului. Direcţia vîntului
[Bq/m3] • 10
-6
Fig. 43 Concentrația 137
Cs în probele de aerosoli atmosferici în mun. Chișinău în anul 2014
Conform rezultatelor analizei gamma spectrometrice în probele de aerosoli se evidențiază
următorii radionuclizii: 137
Cs, 40
K, 7Be,
226,228Ra. În anul 2014, izotopii cu viaţă scurtă, inclusiv
131I,
n-au fost depistaţi. Deasemenea nu s-au înregistrat modificări semnificative a 137
Cs în aer,
comparativ cu anul precedent, cu excepția lunii iunie. (Fig. 43,44)
Concentrația 137
Cs în aerosolii atmosfecrici
și direcția vîntului la stația Chișinău, în anul 2014 Direcția vîntului NV,N E,N N,E NV,V N N, NV N,NE E,N E,N E,N,V
luna 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
concentrația 137
Cs,
Bq/m3•10
-6 1.59 1.8 3.15 15.56 0.95 1.28 1.38 0.82 0.71 1.11
57
Fig. 44. Dinamina concentraței 137
Cs în probele de aerosoli atmosferici
în mun. Chișinău în perioada anilor 2013-2014
Este remarcabil faptul că conținutul radionuclizilor în atmosferă variază în funcţie de
manifestarea condițiilor meteorologice. În anul 2014 cea mai mare concentrație s-a atestat în luna
iunie cînd direcţia vîntului preponderent s-a manifestat din partea de nord și nord-vest (Fig. 45).
0
10
20
30N
NE
E
SE
S
SV
V
NV
Frcvenţa, %
Fig. 45. Repetabilitatea % direcției vântului, luna iunie 2014
Investigaţiile gama spectrometrice efectuate pentru probele de aerosoli atmosferici, au
permis identificarea 137
Cs în concentraţii foarte scăzute, de ordinul μBq/m3, valorile situându-se în
general sub limita de detecţie a aparatelor.
Conform rezultatelor estimate, incluse în tabelul 21, s-a constatat că concentraţia radionuclizilor
tehnogeni şi cosmogeni pe parcursul anului 2014 au variat în limitele specifice teritoriului:
pentru 137
Cs : 5,71 x 10-7
–3,01 x 10-5
Bq/m3;
pentru 7Be –8,16 x 10
-5–4,92 x 10
-3Bq/m
3;
pentru 40
K – 6,07 x 10-5
– 1,02 x 10-4
Bq/m3.
Repetabilitatea % direcției vântului în luna iunie
Direcția
vîntului N NE E SE S SV V NV
repetabilitatea% 28 7 10 5 6 5 9 30
58
5.3 Determinarea activității specifice α și β globale în baza pulberilor cu fracţia PM10 mkm
În anul 2014 la staţia Chişinău au fost iniţiate măsurători ale activităţii α şi β globale a
pulberilor PM10 mkm. Pe parcursul anului aceste măsurători, au fost efectuate fiind colectate
mostre de aerosoli a pulberilor cu fracţia PM 10 mkm care s-au prelevat sezonier. Mostrele au fost
prelevate utilizînd echipamentul de aspiraţie Tecora ECHO PM cu volumul de aer aspirat
aproximativ de 2,3 m3/h, şi a filtrelor Whatman cu un diametru de 47 mm. Ulterior activitatea
specifică α și β grlobală, cu excluderea componentei radonului şi toronuluii, s-a determinat prin
intermediul radiometrului portabil iSOLO ALPHA BETA 300G.
În anul 2014 maxima activității specifice α globală s-a atestat în luna ianuarie - 1,19 x 10-3
și
maxima activității β globală s-a atestat în luna aprilie- 3,71 x 10-3
; minima activității specifice α
globală s-a atestat în luna decembrie 7,03x 10-6
şi minima activității specifice β globală s-a atestat
în luna ianuarie 1,56x 10-4
(tabelul 22).
Flucţaţia impulsurilor variază în fiecare an, ca urmare a instabilității climei cauzate de încălzirea
globală, necătînd la aceasta activitatea specifică globală atestînd modificări neesenţiale.
Tabelul 22
Activitatea specifică α – β globală, cu excluderea produşilor descendenţi ai radonului şi
toronului în probele mostrelor PM10 mkm prelevate la staţia Chişinău
Perioada de
prelevare
Maxima Minima
Activitatea
specifică
α globală
impuls/m3
Activitatea specifică
β globală
impuls/m3
Activitatea specifică
α globală
impuls/m3
Activitatea
specifică
β globală
impuls/m3
ianuarie 1,19 x 10-3
1,16 x 10-3
1,21 x 10-5
1,56 x 10-4
februarie 8,20 x 10-4
2,15 x 10-3
2,15 x 10-5
1,57 x 10-4
aprilie 1,47 x 10-4
3,71 x 10-3
1,04 x 10-5
1,67 x 10-4
mai 2,62 x 10-4
1,97 x 10-4
2,67 x 10-5
1,86 x 10-4
iulie 2,41 x 10-4
2,34 x 10-4
1,32 x 10-5
1,79 x 10-4
august 2,45 x 10-4
3,69 x 10-4
3,06 x 10-5
1,80 x 10-4
noiembrie 1,81 x 10-4
4,84 x 10-4
1,22 x 10-5
1,62 x 10-4
decembrie 8,54 x 10-5
1,65 x 10-4
7,03 x 10-6
1,62 x 10-4
Măsurarea activităţii alfa şi beta cu ajutorul radiometrului portabil,
modelul iSolo (iSolo ALPHA BETA 300G
59
5.4 Depuneri atmosferice totale
Cantitatea depunerilor de substanţe radioactive pe suprafaţa Terrei depinde de anotimp şi se
atestă maxima în perioada de primăvară-vară şi minima – toamnă-iarnă. Primăvara prin breşele
tropopauzei are loc un amestec vertical intensiv de mase de aer, datorită căruia, aerosoli radioactivi
din stratosferă coboară în troposferă, sporind sedimentarea lor. Nivelul radioactivităţii în depuneri
atmosferice nu este identic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, depinde de anotimp şi condiţiile
meteorologice (vînt, ploaie, prezenţa particulelor în suspensie, etc.). wwwwwwwwwwwww
În anul 2014, în scopul determinării radionuclizilor tehnogeni 137
Cs şi 40
K s-au colectat
probe de depuneri atmosferice de la staţiile meteorologice din: or. Briceni, mun. Bălţi, s. Corneşti,
mun. Chişinău, or. Leova, or. Cahul. Valorile obţinute pentru 137
Cs s-au situat în limitele 0,001
Bq/m2 (Cornești) – 0,380 Bq/m
2 (Leova), iar pentru 40
K concentrațiile au variat de la 0,020 Bq/m2
(Briceni), pînă la 0,796 Bq/m2 (Leova).
În tabelul 23 este prezentat conţinutul radionuclizilor tehnogeni 137
Cs şi 40
K determinat în
cadrul CMCAARM cu utilizarea metodei gama-spectrometrice .
Tabelul 23
Activitatea specifică lunară a radionuclizilor tehnogeni şi cosmogeni în depuneri atmosferice
prelevate la staţiile meteorologice din cadrul SHS
Lu
nil
e Briceni Bălţi Corneşti Chişinău Leova Cahul
137Cs
Bq/m2
40K
Bq/m2
137Cs
Bq/m2
40K
Bq/m2
137Cs
Bq/m2
40K
Bq/m2
137Cs
Bq/m2
40K
Bq/m2
137Cs
Bq/m2
40K
Bq/m2
137Cs
Bq/m2
40K
Bq/m2
I 0,082 0,091 0,005 0,061 0,005 0,092 0,021 0,053 0,044 0,217 0,009 0,087
II 0,068 0,184 < LD 0,102 0,010 0,072 0,035 0,185 0,172 0,796 0,027 0,211
III 0,134 0,257 0,139 0,179 0,033 0,080 0,014 0,213 - 2* - 0,047 0,211
IV 0,008 0,102 0,106 0,225 0,049 0,139 0,004 0,119 0,038 0,163 0,041 0,116
V 0,019 0,050 0,034 0,233 0,006 0,087 0,019 0,109 0,051 0,129 0,020 0,078
VI 0,018 0,108 0,016 0,197 0,001 0,086 0,012 0,157 0,127 0,498 0,059 0,197
VII 0,006 0,020 < LD 0,063 0,052 0,062 0,024 0,200 0,024 0,093 0,078 0,111
VIII 0,024 0,109 < LD 0,177 0,052 0,062 0,012 0,216 0,189 1,437 0,064 0,141
IX 0,011 0,178 0,028 0,86 0,012 0,085 0,154 0,212 0,380 0,711 0,052 0,210
X 0,033 0,089 0,059 0,040 0,012 0,074 0,081 0,293 0,106 0,222 0,056 0,124
XI 0,029 0,070 0,005 0,036 0,041 0,060 0,050 0,019 0,016 0,032 0,061 0,119
XII < LD* 0,177 0,037 0,091 0,167 0,099 0,022 0,228 0,008 0,211 < LD 0,139
1* - valorile s-au atestat sub limita de detecţie (LD).
2* - lipsa mostrelor.
60
0
0,05
0,1
0,15
0,2
0,25
0,3
0,35
0,4
Bq
/m2
lunile
Briceni
Bălți
Cornești
Chișinău
Leova
Cahul
Fig.46. Conţinutul 137
Cs (Bq/m2) în probele de depuneri atmosferice, anul 2014
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
1,4
1,6
Bq
/m2
lunile
Briceni
Bălți
Cornești
Chișinău
Leova
Cahul
Fig.47. Conţinutul 40K (Bq/m
2) în probele de depuneri atmosferice, anul 2014
Tabelul 24
Conţinutul radionuclizilor tehnogeni 137
Cs, 90
Sr și 40K
în probele sumare de depuneri atmosferice, anii 2010 - 2014
Staţiile
Anii
Briceni Bălţi Corneşti Chişinău Leova Cahul
Radionuclizi, Bq/m2
40K
137Cs
40K
137Cs
40K
137Cs
40K
137Cs
40K
137Cs
40K
137Cs
2014 0,257 0,134 0,233 0,139 0,139 0,167 0,293 0,154 1,437 0,380 0,211 0,078
Staţiile
Anii
90Sr
137Cs
90Sr
137Cs
90Sr
137Cs
90Sr
137Cs
90Sr
137Cs
90Sr
137Cs
2013 0,046 0,0042 0,039 0,003 0,048 0,0041 0,048 0,0045 0,040 0,0038 0,030 0,0028
2012 ≤0,02 ≤0,33 ≤0,02 ≤0,2 ≤0,2 ≤0,79 ≤0,02 ≤0,2 ≤0,02 ≤0,2 ≤0,16 ≤0,49
2011 ≤0,01 ≤0,33 ≤0,01 ≤0,15 ≤0,01 ≤0,12 ≤0,01 ≤0,12 ≤0,01 ≤0,12 ≤0,01 ≤0,33
2010 ≤0,01 ≤0,12 ≤0,01 ≤0,15 ≤0,01 ≤0,08 ≤0,01 ≤0,12 ≤0,01 ≤0,13 ≤0,01 ≤0,12
*≤ – valorile obţinute se situează sub limita de detecţie sau apropiate de limita de detecţie a a instrumentului de măsurare
61
Tabelul 25
Activitatea specifică α – β globală, cu excluderea produşilor descendenţi ai radonului
în probele de depuneri atmosferice prelevate de la staţiile meteorologice din cadrul SHS, utilizînd radiometrul portabil iSolo.
Lu
na
an
ulu
i
Briceni Bălţi Corneşti Chişinău Leova Cahul
Activitatea
α globală
[Bq/m2/zi]
Activitatea
β globală
[Bq/m2/zi]
Activitatea α
globală
[Bq/m2/zi]
Activitatea
β globală
[Bq/m2/zi]
Activitate α
globală
[Bq/m2/zi]
Activitatea
β globală
[Bq/m2/zi]
Activitatea
α globală
[Bq/m2/zi]
Activitatea
β globală
[Bq/m2/zi]
Activitatea
α globală
[Bq/m2/zi]
Activitatea
β globală
[Bq/m2/zi]
Activitatea α
globală
[Bq/m2/zi]
Activitatea
β globală
[Bq/m2/zi]
I 0,818 x 10-2
0,325 1,061 x 10-3
0,140 0,132 x 10-2
0,314 0,339 x 10-2
0,350 1,666 x 10-3
0,249 1,452 x 10-2
0,227
II 0,682 x 10-2
0,201 1,471 x 10-2
0,233 0,263 x 10-2
0,454 0,565 x 10-2
0,279 2,606 x 10-3
0,181 1,435 x 10-2
0,248
III 1,334 x 10-2
0,266 3,196 x 10-3
0,310 0,868 x 10-2
0,365 0,226 x 10-2 0,157 -
2* - 1,758 x 10
-3 0,250
IV 2,163 x 10-3
0,290 2,424 x 10-3
0,216 1,289 x 10-2
0,456 0,645 x 10-2
0,209 1,576 x 10-2
0,274 1,661 x 10-3
0,302
V 1,902 x 10-2
0,305 1,078 x 10-2
0,232 0,158 x 10-2
0,424 0,306 x 10-2
0,222 1,773 x 10-2
0,295 1,323 x 10-2
0,202
VI 0,901 x 10-2
0,298 1,636 x 10-2
0,144 0,263 x 10-2
0,258 0,935 x 10-2
0,305 1,294 x 10-3
0,106 0,952 x 10-2
0,129
VII 2,502 x 10-3
0,247 1,727 x 10-2
0,230 1,368 x 10-3
0,314 1,307 x 10-3
0,278 1,364 x 10-3
0,151 1,258 x 10-2
0,288
VIII 2,387 x 10-3
0,200 2,132 x 10-3
0,306 1,783 x 10-3
0,314 1,194 x 10-3
0,198 2,864 x 10-3
0,218 1,032 x 10-2
0,367
IX 2,848 x 10-3
0,198 2,694 x 10-3
0,257 0,315 x 10-2
0,298 2,484 x 10-3
0,200 2,758 x 10-3
0,152 0,839 x 10-2
0,246
X 0,978 x 10-3
0,182 1,789 x 10-2
0,198 0,318 x 10-2
0,297 1,306 x 10-2
0,196 1,606 x 10-2
0,145 0,903 x 10-2
0,323
XI 1,320 x 10-3
0,183 1,348 x 10-2
0,300 1,079 x 10-2
0,324 0,806 x 10-2
0,230 1,242 x 10-2
0,169 0,984 x 10-2
0,311
XII 1,530 x 10-3
0,218 1,212 x 10-2
0,269 3,394 x 10-3
0,500 0,355 x 10-2
0,215 1,121 x10-2
0,298 0,158 x 10-2
0,361
1
* - valorile s-au atestat sub limita de detecţie (LD). 2
* - lipsa mostrelor.
În anul 2014, în scopul determinării radioactivităţii α şi β totale s-au determinat probe de
depuneri atmosferice de la staţiile meteorologice din: or. Briceni, mun. Bălţi, or. Corneşti,
mun. Chişinău, or. Leova şi or. Cahul cu ajutorul radiometrului portabil, modelul iSolo (iSolo
ALPHA BETA 300G) pentru măsurarea activităţii alfa şi beta totale cu algoritmul de exludere a
componentei radonului.
Nivelul radioactivităţii α şi β totale în probele de depuneri atmosferice pentru anul 2014 este
prezentat în Tabelul 25. Mecanismul prin care radionuclizii din sol ajung în atmosferă este
resuspensia particulelor fine din stratul superficial din sol. Radioactivitatea α şi β totală în probele
de depuneri atmosferice totale prelevate în decursul anului s-au situat în medie sub 1 Bq/m2/zi.
Astfel, activitatea totală α s-a înregistrat în limitele 3,394 x 10-3
Bq/m2/zi la stația Cornești, în luna
decembrie- 0,132 x 10-2
Bq/m2/zi, la stația Cornești în luna ianuarie, iar activitatea β totală 0,106
Bq/m2/zi la stația Leova, în luna iunie - 0,500 Bq/m
2/zi, la stația Cornești în luna decembrie,valorile
obţinute situîndu-se sub limita de detecţie a instalaţiei de măsurare.
Măsurările efectuate indică că concentraţiile radionuclizilor în mediul ambiant sunt în limitele
specifice teritoriului RM şi nu au înregistrat „evenimente” de contaminare radioactivă a mediului.
Dinamica concentraţiilor radionuclizilor 137
Cs şi 90
Sr în depunerile atmosferice în altimii ani
semnifică o scădere pînă la nivelul de fond, fapt ce denotă o stabilitate şi o securitate a situaţiei
radiologice. De menţionat că fluctuaţia parametrilor radiologici este condiţionată de procesele
dinamice atmosferice şi de particularităţile regionale ale teritoriului Republicii Moldova.
5.5 Ape de suprafaţă
În cadrul Programului de supraveghere a radioactivităţii mediului în apele de suprafaţă, pe
parcursul anului 2014, în scopul determinării conţinutului de 90Sr au fost prelevate şi analizate probe
de apă în volum de 10 l fiecare din rîurile Nistru şi Prut în lunile februarie, mai, iulie şi noiembrie.
Conform investigaţiilor efectuate singurul radionuclid artificial identificat, în cantităţi foarte
mici, în probele de apă din r. Nistru şi Prut, a fost 90
Sr. Conţinutul acestuia nu a înregistrat valori
semnificative, situîndu-se sub limita de detecţie a spectrometrului utilizat în măsurare.
Rezultatele obţinute privind evoluţia radioactivităţii în apele de suprafaţă denotă că nu s-a
înregistrat nici o poluare radioactivă, care să conducă la creşteri semnificative a nivelului de radiaţii
sau care să pericliteze mediul înconjurător, activităţile desfăşurate sau ecosistemele din diverse
zone.
5.6 Sol necultivat
Radioactivitatea naturală a solurilor depinde de conţinutul uraniului-238, toriului-232,
radiului-226 şi potasiului-40. Fondul radiaţional natural al solurilor este determinat mai cu seamă de
potasiu-40. La poluarea biosferei şi în special a solurilor cu elemente radioactive naturale contribuie
extragerea şi transportarea minereurilor radioactive, deşeurilor industriei de prelucrare a lor,
evacuarea straturilor acvifere captive cu un conţinut sporit al radionuclizilor din zăcăminte de petrol
şi gaze. O sursă suplimentară de poluare prezintă cu sine staţiile termice. Ele injectează în mediul
înconjurător elemente radioactive mai puternic, decît staţiile atomice electrice echivalente după
capacitatea de producere a electroenergiei. La poluarea radioactivă a terenurilor agricole poate
contribui administrarea îngraşămintelor minerale, care conţin sub formă de balast radionuclizii
naturali.
Pe parcursul perioadei de referinţă în scopul determinării radionuclizilor telurici: 226
Ra,
232Th,
40K şi a radionuclidului tehnogen
137Cs au fost prelevate şi analizate mostre de sol necultivat
de la 13 staţii meteorologice din: mun. Chişinău, mun. Bălţi, or. Briceni, or. Soroca, or. Comrat,
or. Leova, or. Cahul, s. Bălţata, s. Bravicea, s. Corneşti, or. Făleşti, or. Ştefan Vodă şi s. Mateuţi
(Tabelul 26).
Tabelul 26
Conţinutul de radionuclizi în mostrele de sol necultivat, anul 2014
Nr.
d/o
Staţia
Conţinutul (Bq/kg)
137 Cs
40 K
226 Ra
232 Th
N
ord
1. Mateuţi 4,57 449,30 21,34 31,23
2. Briceni 6,34 618,78 24,21 37,67
3. Soroca 24,93 469,93 20,67 29,67
4. Bălţi 5,45 556,18 22,09 38,51
5. Făleşti 35,21 426,58 19,81 23,83
C
entr
u
6. Corneşti 16,41 455,02 17,66 24,98
7. Bravicea 9,77 455,53 21,10 32,83
8. Bălţata 22,69 484,77 20,30 29,68
9. Chişinău 2,78 408,54 17,75 29,46
S
ud
10. Şt. Vodă 22,62 537,03 24,78 38,27
11. Leova 6,48 412,69 19,97 26,46
12. Comrat 15,15 402,54 20,23 29,83
13. Cahul 11,83 457,22 21,67 29,20
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Bq
/kg
Staţiile meteorologice
226 Ra 232 Th 137 Cs
Fig.48. Conţinutul 226
Ra, 232
Th şi 137
Cs în mostrele de sol necultivat, anul 2014
Analizând rezultatele obţinute putem constata că valorile maxime ale 226
Ra și ale 232
Th au fost
înregistrate în proba de sol necultivat prelevată de pe teritoriul staţiei meteorologice din or. Ștefan
Vodă, constituind 24,78 Bq/kg pentru 226
Ra și 38,51 Bq/kg, pentru 232
Th a fost înregistrat în proba
de sol necultivat prelevată de pe teritoriul staţiei meteorologice din or. Bălți. Valoarea maximă de
35,21 Bq/kg a 137
Cs a fost înregistrată în proba de sol necultivat prelevată de pe teritoriul staţiei
meteorologice din or. Făleşti (Fig.48). Pentru 40
K, valoarea maximă s-a înregistrat la staţia
meteorologică din or. Briceni – 618,78 Bq/kg. (Fig. 49).
Stocarea şi procesarea informaţiei privind nivelul radioactivităţii mediului
0 100 200 300 400 500 600 700
Mateuţi
Briceni
Soroca
Bălţi
Făleşti
Corneşti
Bravicea
Bălţata
Chişinău
Şt. Vodă
Leova
Comrat
Cahul
Bq/kg
Sta
ţiil
e m
eteo
rolo
gic
e
2012
2013
2014
Fig.49. Conţinutul 40
K în probele de sol necultivat, anii 2012 - 2014
Tabelul 27
Conţinutul radionuclizilor telurici: 40
K, 226
Ra, 232
Th şi a radionuclidului tehnogen 137
Cs în
perioada anilor 2012-2014
Anii
Staţiile
2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014
Radionuclizi, Bq/kg
137
Cs 40
K 226
Ra 232
Th
Mateuţi 5,67 6,18 4,57 439,68 319,31 449,30 24,67 24,73 21,34 28,91 31,56 31,23
Briceni 7,10 8,01 6,34 571,94 608,88 618,78 23,04 24,87 24,21 35,91 36,67 37,67
Soroca 26,80 26,57 14,93 543,34 521,84 469,93 22,4 21,40 20,67 33,05 32,62 29,67
Bălţi 12,43 20,18 5,45 644,55 558,85 556,18 24,57 20,44 22,09 39,21 32,39 38,51
Făleşti 34,61 42,19 35,21 541,05 598,09 426,58 23,90 24,39 19,81 33,20 33,87 23,83
Corneşti 19,51 15,51 16,41 530,16 477,80 455,02 20,54 17,02 17,66 30,33 27,42 24,98
Bravicea 13,47 9,39 9,77 527,17 460,20 455,53 21,60 18,47 21,10 33,99 28,90 32,83
Bălţata 28,02 21,45 22,69 533,66 420,35 484,77 22,60 18,33 20,30 33,44 25,80 29,68
Chişinău 3,08 2,57 2,78 414,88 463,30 408,54 19,04 18,33 17,75 30,07 31,14 29,46
Ştefan
Vodă
18,60 26,69 22,62
499,15 521,82 537,03
24,66 21,97 24,78
36,46 37,44 38,27
Leova 17,57 2,29 6,48 531,84 461,59 412,69 24,35 23,66 19,97 35,40 34,35 26,46
Comrat 18,95 16,37 15,15 487,92 379,22 402,54 22,37 19,74 20,23 33,80 29,18 29,83
Cahul 12,94 15,24 11,83 532,72 589,30 457,22 25,98 32,99 21,67 35,10 41,25 29,20
Atmosfera
Apa
Animalele
agricole Produsele
alimentare
animaliere
Omul
Solul Plantele
Nutreţurile Produsele
alimentare
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
232-Th 226-Ra 137-Cs 232-Th 226-Ra 137-Cs 232-Th 226-Ra 137-Cs
Nord Centru Sud
Bq
/kg
Staţiile
2012
2013
2014
Fig.50. Variaţia conţinutului radionuclizilor în probele de sol necultivat prelevat
la staţiile meteorologice, a.a. 2012 - 2014
Rezultatele obţinute în urma măsurătorilor efectuate pe probele de sol necultivat pe parcursul
anilor 2012-2014 au variat în următoarele limite:
- pentru 137
Cs de la 16,02 Bq/kg în anul 2012, înregistrat în centrul republicii pînă la 35,21
Bq/kg în anul 2014, la Nord;
- pentru 226
Ra de la 18,03 Bq/kg în anul 2013, în centru, pînă la 25,46 Bq/kg în anul 2013, la
Sud;
- pentru 232
Th de la 28,31 Bq/kg în anul 2013, în partea centrală pînă la 38,51 Bq/kg pentru
anul 2014, la Nord.
Fig.48. Schema migrării radionuclizilor în domeniul agricol
Concentraţia radionuclizilor naturali în natură variază în limite largi. În scoarţa terestră predomină
40K, pe cînd conţinutul uraniului, radiului şi toriului este mai redus. La poluarea solurilor cu
elemente radioactive naturale contribuie extragerea şi transportarea minereurilor radioactive,
deşeurile industriei de prelucrare a lor, evacuarea stratelor acvifere captive cu un conţinut sporit al
radionuclizilor din zăcămintele de petrol şi gaze. O sursă suplimentară de poluare prezintă staţiile
termice electrice. Ele injectează în mediul înconjurător elemente radioactive mai puternic decît
staţiile atomice electrice echivalente după capacitatea de producere a electroenergiei. La poluarea
radioactivă a terenurilor agricole poate contribui administrarea îngraşămintelor minerale, care
conţin sub formă de balast radionuclizii naturali.
Distribuirea radionuclizilor pe profilul diferitor tipuri şi subtipuri de sol şi conţinutul lor în
solurile landşaftelor elementare subordonate depinde, în temei, de textură. Conform conţinutului de
40K,
232Th ,
226Ra, în comparaţie cu concentraţia elementelor radioactive în solurile lumii, nivelul
fondului radioactiv natural al învelişului de sol al Moldovei este în limitele lui fireşti.
6. CONCLUZII
1. Distrubuirea radionuclizilor în biosferă, capacitatea lor de migraţiune în circuitele ecologice şi
trofice determină necesitatea controlului coerent al poluării mediului ambiant. Radioactivitatea
naturală a mediului înconjurător în ţară poartă un caracter coevoluţional stabil. Totodată necesită
studierea conţinutului radionuclizilor naturali şi artificiali în toate componentele mediului. Situaţia
radioecologică este potenţial agravată de faptul funcţionării în jurul teritoriului ţării la o distanţă de
125 - 400 km a 7 staţii atomo-electrice, iar un accident la aceste staţii ar provoca poluarea mediului
înconjurător cu substanţe radioactive, cum a fost în cazul accidentului de la centrala atomo-electrică
de la Cernobîl. În afară de aceasta, Moldova este situată între latitudinea de 40-50º- epicentrul
precipitaţiilor radioactive globale. Sus-numitele aspecte determină organizarea unui sistem riguros
de control radiologic. Prin urmare, pe prim plan reiese rolul monitorizării nivelului radioactivităţii
mediului deoarece amprentele activităţii umane asupra mediului se întîlnesc pretutindeni şi o
atenţie deosebită urmează a fi acordată problemei sănătăţii omului în raport cu gradul de poluare a
mediului cu substanţe radioactive.
2. Investigaţiile, efectuate în cadrul SHS pe parcursul anului 2014 la 17 puncte de supraveghere a
radioactivităţii mediului, amplasate pe teritoriul staţiilor meteorologice de pe teritoriul republicii şi
în regim continuu la staţia automată din s. Mateuţi, permit să constatăm că nivelul radioactivităţii
mediului, în comparaţie cu anul 2013, nu a suferit schimbări esenţiale.
3. În rezultatul estimării nivelului echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama pe
întreg teritoriul republicii ne denotă faptul, că pe parcursul anului 2014 depăşiri ale limitei de
avertizare (25 R/h) n-au fost înregistrate.
4. În cadrul DMCM s-au efectuat observaţii privind conţinutul radionuclizilor tehnogeni și
cosmogeni 137
Cs, 40
K(cesiu-137, caliu-40) precum şi activitatea specifică α şi β globală în probele
sumare de depuneri atmosferice colectate la 6 staţii meteorologice. În probele de sol necultivat
colectate la 13 staţii meteorologice pe parcursul anului s-a determinat conţinutul radionuclizilor
telurici şi tehnogeni 137
Cs,226
Ra, 232
Th, 40
K (cesiu-137, radiu-226, toriu-232, caliu- 40). La staţia
Chişinău, s-au prelevat şi determinat concentraţia radionuclizilor
137Cs
, 7Be,
40K (cesiu-137,
beriliu-7, caliu- 40) în aerosolii atmosferici utilizînd prelevatorul de aspiraţie ASS-500. De
asemenea s-au efectuat observaţii în apele de suprafaţă (r. Nistru şi Prut).
Rezultatele obţinute privind evoluţia radioactivităţii în componentele mediului (depuneri
atmosferice la 6 puncte de monitoring radiologic: Bălţi, Briceni, Corneşti, Chişinău, Cahul, Leova;
sol necultivat, aerosoli atmosferici şi ape de suprafaţă) pe teritoriul Republicii Moldova, indică
faptul, că în anul 2014 nu s-a înregistrat nici o poluare radioactivă, spaţială sau temporală, care să
conducă la creşteri semnificative a nivelului de radiaţii sau care să pericliteze activităţile desfăşurate
sau ecosistemele din diverse zone. Fluctuaţia concentraţiilor radionuclizilor în componentele
mediului este condiţionată de procesele dinamice atmosferice şi de particularităţile regionale ale
teritoriului Republicii Moldova.
5. Informaţia relevată în anuar însumează o serie de sinteze referitoare la starea radioactivă, iar
datele obţinute în baza investigaţiilor efectuate pe parcursul anului 2014 ne permit să constatăm, că
starea radioactivităţii mediului pe teritoriul republicii a fost stabilă.
6. În prezent CMCAARM răspunde obiectivelor de lucru asumate. Sistemul de supraveghere a
radioactivităţii mediului trebuie însă dezvoltat şi modernizat. În acest scop ar fi monitorizarea on-
line a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (dotare cu detectoare gama automate), extinderea
programului standard de monitorizare prin determinarea radioactivităţii în mai multe componente
ale mediului cum ar fi: vegetaţie spontană, supravegherea mediului din preajma punctului de stocare
a deşeurilor radioactive ş. a.
7. Toate măsurările au fost efectuate în conformitate cu prevederile „Îndrumarului metodologic de
lucru la Staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului”. Corectitudinea şi
efectuarea acestor Programe se verifică periodic, prin schimbul de experienţă şi traininguri
efectuate atît la nivel naţional cît şi internaţional cît şi intercomparări de laborator.
Analiza rezultatelor monitorizării arată că principalii factori care determină fluctuaţia conţinutului
radionuclizilor în mediu sunt:
• dezintegrarea radionuclizilor naturali;
• poluare transfrontalieră;
• migrația verticală și orizontală a radionuclizilor în sol;
• interacţiunea factorilor meteorologici, fenomenelor geofizice, nivelul şi gradul de contaminare
radioactivă a aerului atmosferic (fluctuațiile sezoniere, impactul condițiilor meteorologice, etc.).
BIBLIOGRAFIE
1 Stasiev Gr., Nedealcov S., Burlacu I. „Substanţele radioactive artificiale şi impactul radiaţional”. Starea
radioecologică a mediului Republicii Moldova, 1998, pg.70
2 Недялков С. «Радиологические аспекты в агрохимическом обслуживании». Agricultura Moldovei
№3, 2001, с.15-17
3 Руководящий Документ, Руководство по контролю загрязнения атмосферы 52.04.186-89
Госкомитет СССР по метеорологии. - М. 1991.
4 Ежегодник. Радиационная обстановка на территории России и сопредельных государств.
5 Marcu Gh., Marcu T. „Poluarea mediului şi riscurile iradierii”.
6 Constantin A „Curs de radioactivitate. ” Institutul de cercetare şi inginerie a mediului, laboratorul de
radioactivitate a mediului. L.R.M., Bucureşti, Afumaţi, 1993
7 „Curs radioactivităţii” Ministerul apelor, pădurilor şi protecţiei Mediului, Bucureşti, 78, România
8. „Raport de supraveghere a radioactivităţii mediului în România, pentru anul 2009”.
LEGISLAŢIA ŞI GHIDURILE CU PRIVIRE LA MONITORINGUL
RADIOLOGIC
1 Legea Republicii Moldova cu privire la activitatea hidrometeorologică, nr.1536-XIII din 25 februarie
1998. (Monitorul Oficial,2 iulie 1998, № 60-61)
2 Legea Republicii Moldova privind desfăşurarea în siguranţa a activităţilor radiologice şi nucleare, nr.
132 din 08 iunie 2012.
3
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 961 din 21 august 2006 cu privire la aprobarea
Regulamentului reţelei naţionale de observare şi control de laborator asupra contaminării (poluării)
mediului înconjurător cu substanţe radioactive, otrăvitoare, puternic toxice şi agenţi biologiei.
4 Legea Republicii Moldova privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XI din 16 iunie 1993.
(Monitorul Oficial № 10)
5
Ordinul Serviciului protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a Ministerului Afacerilor Interne „Cu
privire la punerea în aplicare a Instrucţiunii privind organizarea şi efectuarea observării radiative,
chimice şi înştiinţarea în caz de contaminare radiativă şi chimică în protecţia civilă” din 9 noiembrie
2010.
6
Recomandaţii metodice Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale al Republicii
Moldova din 17 septembrie 1999 cu privire la nivelele de intervenţie în caz de accident nuclear, însoţit
de contaminarea teritoriului, produselor alimentare şi apei potabile cu radionuclizi la nivel sporit.
7 Normele fundamentale de radioprotecţie NFRP 2000 (Monitorul Oficial,5 aprilie 2001, № 764-765)
8 „Наставление гидрометеорологическим станциям и постам” – Ленинград Гидрометеоиздат 1982 şi
„Методические рекомендации по санитарному контролю за содержанием радиоактивных веществ в
объектах внешней среды – Москва 1980.
STANDARDE
1 SR 133220:1994. Aer înconjurător. Determinarea Sr-90 în depuneri atmosferice.
Director al
Serviciului Hidrometeorologic de Stat Anatolie PUŢUNTICĂ
Schema AVERTIZĂRII URGENTE a instituţiilor abilitate privind depăşirea
echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama peste limita de 0,25μSv/h (25 μR/h) în Republica Moldova
În orele de serviciu
Observatorul punctului de supraveghere din cadrul
staţiei meteorologice al Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS)
Cenrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şi Radioactivităţii Mediului (SHS)
Tel. 022 762 566
Stat – major local al Serviciului Protecţiei
Civile şi Situaţiilor Excepţionale
Ministerul Afacerilor Interne al RM
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale
Ministerul Afacerilor Interne al RM
Tel. 022 738 545
Tel. 77-85-45
Şeful Direcţiei Monitoring
al Calităţii Mediului (SHS)
Tel. 022 766 855 Mob. 069191029
Directorul Serviciului Hidrometeorologic
de Stat Tel. 022 773 633 Mob.069191024
Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor
Nucleare şi Radiologice Tel. 022 311 136 Mob. 069215449
Anexa 1
la Ordinul Ministerului Mediului
nr._______din_______________
În perioada de odihnă
Director al
Serviciului Hidrometeorologic de Stat Anatolie PUŢUNTICĂ
Centru de Prognoze Meteorologice (SHS)
Tel. 022 773 544
Observatorul punctului de supraveghere din cadrul staţiei meteorologice al Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS)
Anexa 2
la Ordinul Ministerului Mediului
nr._______din_______________
Centru de Comunicaţii şi Tehnologii Informaţionale Meteorologice (SHS)
Tel. 022 773 600
Cenrul Monitoring al
Calităţii Aerului Atmosferic şi
Radioactivităţii Mediului (SHS) Mob. 069215447
Şeful Direcţiei Monitoring
al Calităţii Mediului (SHS)
Tel/fax. 022 766 855 Mob. 069191029
Directorul Serviciului Hidrometeorologic
de Stat Tel. 022 773 633
Mob.069191024
Agenţia Naţională
de Reglementare a Activităţilor Nucleare
şi Radiologice Tel. 022 311 136 Mob. 069215449
Schema AVERTIZĂRII URGENTE a instituţiilor abilitate privind depăşirea
echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama peste limita de 0,25μSv/h (25 μR/h) în Republica Moldova
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor
Excepţionale Ministerul Afacerilor
Interne al RM Tel. 022 738 545
Anexa 3
la ordinul Ministerului Mediului nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI – ALERTĂ PRIVIND CAZURILE EXCEPŢIONALE DE POLUARE AL MEDIULUI AMBIANT
ÎN REPUBLICA MOLDOVA (la momentul depistării)
Ministerul Mediului al Republicii Moldova tel. 022204507 fax. 022226858
E-mail: [email protected]
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
tel.022281473 fax.022211134
E-mail: [email protected]
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale al Republicii
Moldova tel. 022738554/ fax. 022738501
E-mail: [email protected]
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
Inspectoratul Ecologic de Stat tel. 022226941 fax. 022242100
E-mail: [email protected]
Primăria mun. Chişinău tel. 022227236 fax.022238084
E-mail: [email protected];
Centrul Naţional de Sănătate Publică fax. 022729725 tel. 022729647
E-mail: [email protected]
d
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ
Agenţia ecologică Bălţi
tel/fax. 231 33390 E-mail:
Agenţia ecologică Chişinău
tel/fax. 022281577 E-mail:
Agenţia ecologică Cahul
tel/fax. 299 20554 E-mail:
Agenţia ecologică U.T.A.Găgăuzia(Comrat)
tel/ fax. 29824046 E-mail:
Mass-media Societatea civilă
Serviciul Piscicol fax. 022472412
tel. 022473237 E-mail:
Anexa 4
la ordinul Ministerului Mediului nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND GRADUL ÎNALT ŞI/SAU EXTREM DE ÎNALT AL POLUĂRII MEDIULUI
PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Ministerul Mediului tel. 022204507 fax. 022226858
E-mail: [email protected]
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
tel. 022281473 fax. 022211134
E-mail: [email protected]
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor
Interne tel. 022738554/ fax. 022738501
E-mail: [email protected]
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
Inspectoratul Ecologic de Stat tel. 022226941 fax. 022242100
E-mail: [email protected]
Primăria mun. Chişinău Secția Ecologie
tel. 22238084; fax.022223145 E-mail: [email protected];
Centrul Naţional de Sănătate Publică
tel. 022729647; fax. 022729725 E-mail: [email protected]
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ
Agenţia ecologică Bălţi
tel/fax. 0231 33390 E-mail:
Agenţia ecologică Chişinău
tel/fax. 022811577 E-mail:
Agenţia ecologică Cahul
tel/fax. 0299 20554 E-mail:
Agenţia ecologică U.T.A.Găgăuzia
(Comrat) tel/fax. 029824046
E-mail: [email protected]
Mass-media Societatea civilă
Anexa 5
la ordinul Ministerului Mediului nr._______din_______________
SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND CALITATEA
MEDIULUI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Ministerul Mediului tel. 022204507 fax. 022226858
E-mail: [email protected]
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
tel. 022281473 fax. 022211134
E-mail: [email protected]
Biroul Naţional de Statistică tel. 022403000 fax. 022226146
E-mail: [email protected]
PPrreeşşeeddiinntteellee PPaarrllaammeennttuulluuii RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa tteell//ffaaxx.. 002222226688556600
EE--mmaaiill:: vveerroonniiccaa..ssiirrbbuu@@ppaarrllaammeenntt..mmdd
PPrriimm –– mmiinniissttrruull RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa
tel. 022250101 fax. 022242696
E-mail: [email protected]
CCoonnssiilliieerruull PPrreeşşeeddiinntteelluuii RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa
tel. 022250250 fax. 022250365
E-mail: [email protected]
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT
DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI
Inspectoratul Ecologic de Stat tel. 022226941 fax. 022242100
E-mail: [email protected]
CCeennttrruull NNaaţţiioonnaall ddee SSăănnăăttaattee PPuubblliiccăă
fax. 022729725 tel. 022729647
E-mail: [email protected]
Primăria mun. Chişinău Secția Ecologie
tel. 022238084 fax. 022223145 E-mail:
[email protected]; [email protected]
Agenţia ecologică Bălţi
tel/fax. 023133390 E-mail:
Agenţia ecologică Chişinău
Tel/fax. 022281004 E-mail:
Agenţia ecologică Cahul tel/fax. 029920554
E-mail: [email protected]
Agenţia ecologică U.T.A.Găgăuzia
(Comrat)tel/ fax. 29824046 E-mail:
Societatea civilă
Mass-media
REC Moldova
Centrul Informaţional de Mediu al
Ministerului Mediului
IANUARIE 2014 Pe lună
Cod Denumirea Ora Zilele
staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 minima maxima media
min. /24h 7 4 6 4 3 7 6 7 4 6 4 7 4 3 3 4 7 4 6 7 4 6 3 3 3 6 3 4 6 6 4 3 7 5
Mateuţi * max. /24h 8 9 9 8 4 8 8 8 8 8 8 9 8 8 8 8 9 9 9 10 8 8 8 8 8 7 8 9 7 7 7 4 10 8
med. /24h 7 8 7 7 7 7 7 7 7 8 7 8 7 7 7 7 7 7 8 8 7 7 7 7 7 7 7 8 7 7 6 6 8 7
07-00 14 14 13 16 13 14 15 13 14 11 13 15 15 12 13 10 14 15 13 15 12 15 14 15 13 14 15 11 15 12 13
20-00 15 14 16 15 17 12 17 15 13 12 15 13 11 14 11 16 12 11 17 13 13 16 15 16 11 12 10 14 12 13 12
07-00 15 11 14 15 14 13 15 15 11 12 12 15 12 11 14 14 10 12 15 16 11 12 15 14 14 12 14 11 14 12 10
20-00 11 12 14 16 12 15 13 16 10 14 14 16 14 11 12 15 14 15 14 14 10 14 14 16 15 13 13 15 11 14 14
33679 Camenca 07-00 12 13 12 13 13 14 14 13 16 15 14 17 15 13 16 16 16 13 12 13 13 15 12 13 14 13 14 14 15 12 14 12 17 14
07-00 17 18 17 17 16 16 18 18 17 16 18 17 16 16 17 16 17 15 18 18 17 17 19 18 16 17 19 18 13 16 17
20-00 16 16 16 15 17 18 18 18 17 18 15 15 17 18 18 16 16 17 19 17 18 19 17 17 15 16 19 12 14 16 18
33754 Rîbniţa 07-00 11 12 13 11 12 11 13 13 12 13 12 12 11 11 13 12 13 12 13 13 11 13 12 12 12 11 13 13 11 12 13 11 13 12
07-00 12 13 14 12 13 13 14 15 14 13 14 14 12 14 12 13 13 12 11 12 11 12 13 12 13 13 12 14 13 13 14
20-00 13 12 13 11 12 13 15 11 12 15 14 10 13 12 14 15 12 14 15 11 12 14 12 14 13 11 12 13 14 14 12
07-00 12 12 13 12 12 15 14 12 12 14 14 12 14 15 13 12 13 13 11 13 12 11 14 12 13 12 14 11 12 14 13
20-00 16 14 14 12 15 14 13 12 16 13 13 14 13 13 14 14 12 13 12 14 14 12 13 11 12 14 13 12 15 12 15
07-00 16 17 16 15 18 18 18 17 18 15 16 15 13 17 16 17 15 16 16 15 16 18 17 18 17 19 17 16 15 15 14
Reg
iun
eaN
ord
33664 Briceni
33678 Soroca
33745
13
13
13
17
13
10 17
10 16
19
10 15
12
11 16
Bălţi
33744 Făleşti
33748 Corneşti
07-00 16 17 16 15 18 18 18 17 18 15 16 15 13 17 16 17 15 16 16 15 16 18 17 18 17 19 17 16 15 15 14
20-00 17 15 14 16 17 17 16 17 18 17 16 12 17 18 15 16 12 16 14 18 18 16 15 15 19 18 18 16 15 16 16
33821 Dubăsari 07-00 12 11 13 11 11 12 12 15 14 13 14 14 11 12 12 13 15 13 11 11 12 14 13 12 12 13 13 14 12 12 13 11 15 13
07-00 10 8 11 12 13 12 12 15 11 11 13 11 12 13 10 10 13 15 10 18 15 13 5 11 15 14 11 14 13 15 10
20-00 12 10 11 10 9 11 20 18 5 15 14 13 10 14 13 17 21 18 17 17 14 8 13 9 10 12 6 9 12 9 14
07-00 12 11 12 9 12 11 10 14 10 10 12 10 11 10 12 10 14 10 12 9 10 10 10 14 10 11 12 13 10 10 10
20-00 10 14 14 10 9 10 12 13 12 14 10 13 14 12 9 12 10 14 9 11 9 12 13 12 9 10 12 11 9 12 12
33829 Tiraspol 07-00 12 13 13 13 14 14 14 14 13 16 13 14 14 14 16 14 14 13 16 14 12 13 13 13 14 14 12 14 14 11 14 11 16 14
Bender 07-00 13 12 12 11 13 12 14 12 13 13 12 13 12 12 13 11 11 11 12 12 12 14 11 12 12 13 14 13 12 12 11 11 14 12
07-00 10 9 12 10 10 10 9 10 12 11 10 10 11 10 13 12 11 11 11 11 11 10 11 12 11 9 12 11 10 12 10
20-00 10 11 10 11 12 13 10 14 12 10 10 12 12 13 14 13 10 12 13 12 10 12 12 12 10 11 13 12 13 12 12
07-00 11 11 12 10 10 12 11 11 13 11 11 10 11 12 12 10 10 10 12 11 13 11 11 11 11 12 11 12 10 11 11
20-00 11 12 12 11 12 12 11 13 10 12 12 12 12 12 11 11 12 10 10 12 12 12 11 12 12 12 12 12 11 12 12
07-00 14 13 18 17 17 14 20 18 12 16 13 14 12 15 12 13 11 17 12 19 16 12 11 12 10 12 16 11 15 13 9
20-00 11 16 16 20 15 18 19 22 20 12 14 16 17 15 16 12 10 14 15 13 15 10 14 14 15 14 13 16 14 18 12
07-00 14 11 11 13 12 12 13 10 12 15 12 14 13 10 10 15 14 12 12 14 12 13 11 11 11 13 13 12 10 10 12
20-00 12 13 10 14 10 13 11 12 12 14 13 12 11 12 14 12 11 13 12 13 13 14 10 10 12 14 12 11 11 13 13
* - Măsurători a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată Mateuţi se fac în continuu.
Su
d
33892 Ştefan Vodă
33881 Leova
33883 Comrat
33885 Cahul
33824 Bălţata
12
16
11
11
12
15
21
9
12 19
9
5
14
11
22
10 15
9 14
10 13
Cen
tru
33749 Bravicea
33815 Chişinău
FEBRUARIE 2014 Pe lună
Cod Denumirea Ora Zilele
staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 minima maxima media
min. /24h 3 6 4 3 3 3 3 4 6 6 6 6 4 6 4 4 3 3 4 4 3 4 6 7 7 3 3 4 3 7 4
Mateuţi * max. /24h 7 7 7 8 8 7 7 7 8 8 8 7 8 8 8 8 8 8 8 8 9 8 8 8 8 8 8 8 7 9 8
med. /24h 6 7 7 7 7 7 6 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 6 7 7
07-00 14 14 15 13 14 11 15 13 10 10 16 15 11 17 17 14 17 10 10 15 16 16 14 13 17 16 17 15
20-00 12 15 13 17 15 16 15 11 15 18 14 13 16 16 14 15 14 14 15 14 15 15 12 17 17 15 14 10
07-00 15 15 11 13 15 12 13 15 15 11 15 14 11 15 11 14 16 16 16 11 15 14 16 11 11 11 13 14
20-00 15 11 12 11 14 11 13 14 15 11 13 15 15 13 13 12 15 15 12 11 15 12 11 14 15 16 15 12
33679 Camenca 07-00 14 14 13 13 15 16 13 13 12 12 14 14 15 14 14 14 17 11 11 13 15 16 17 13 12 17 13 14 11 17 14
07-00 19 16 13 16 18 17 15 18 16 17 14 14 16 18 15 19 16 18 18 15 16 17 16 15 17 13 18 17
20-00 18 19 15 17 16 17 17 16 18 16 14 15 19 18 18 17 17 17 13 17 15 15 18 12 15 18 15 14
33754 Rîbniţa 07-00 11 12 12 12 12 12 13 11 13 12 12 13 12 13 13 13 11 12 12 12 11 13 11 12 13 13 13 13 11 13 12
07-00 13 14 13 14 12 13 12 14 13 14 13 13 12 10 13 10 10 12 12 14 10 13 12 10 11 12 14 13
20-00 14 13 15 13 14 13 14 11 14 12 11 11 10 12 11 10 11 11 12 12 11 14 10 14 11 12 10 14
07-00 14 12 14 12 13 14 13 13 13 12 13 14 13 13 14 13 12 12 12 14 13 12 14 13 13 12 13 12
20-00 12 11 15 13 12 14 11 12 12 11 12 13 12 11 14 14 13 13 12 12 12 11 12 14 12 14 12 12
07-00 15 18 18 14 16 14 16 13 15 16 16 14 17 16 17 15 16 15 15 14 18 16 18 15 15 17 17 14
33748 Corneşti
Reg
iun
eaN
ord
33664 Briceni
33678 Soroca
33745 Bălţi
33744 Făleşti
13
16
14
12
13
10 18
16
12 19
11
10 15
11 15
07-00 15 18 18 14 16 14 16 13 15 16 16 14 17 16 17 15 16 15 15 14 18 16 18 15 15 17 17 14
20-00 17 16 16 17 15 15 15 14 17 18 16 15 16 15 17 16 17 17 17 16 15 18 17 16 15 18 16 15
33821 Dubăsari 07-00 13 14 12 12 12 11 13 11 11 12 11 11 11 12 13 12 12 13 13 13 10 13 12 10 12 12 12 13 10 14 12
07-00 11 12 15 11 5 15 11 13 10 18 11 15 15 16 9 12 12 15 15 14 10 9 21 12 12 15 14 13
20-00 8 11 8 8 10 16 8 18 10 14 16 13 9 13 10 5 11 11 11 18 12 13 12 11 19 10 12 16
07-00 10 12 11 12 14 13 12 10 14 14 12 13 11 12 11 10 13 14 14 14 10 13 11 10 10 12 11 9
20-00 12 10 12 12 13 14 10 12 13 14 14 14 12 10 10 10 14 14 12 13 11 12 11 12 10 10 9 10
33829 Tiraspol 07-00 12 12 12 12 13 13 12 13 13 13 14 13 13 12 14 16 14 14 14 13 14 16 12 13 14 14 16 14 12 16 13
Bender 07-00 12 11 12 11 12 11 12 12 12 13 12 12 12 13 13 12 12 11 12 11 11 13 12 11 11 12 11 12 11 13 12
07-00 11 11 10 13 12 11 10 11 10 10 10 12 12 11 10 11 10 11 11 11 10 11 10 12 11 10 11 12
20-00 12 10 12 12 10 12 14 12 12 11 13 14 13 13 10 12 10 10 11 12 12 12 13 13 10 11 10 10
07-00 12 12 11 11 12 11 11 11 13 11 11 12 13 12 12 12 13 12 12 11 11 11 12 12 12 11 11 12
20-00 10 11 12 12 10 10 13 12 10 11 12 13 12 12 12 13 11 11 11 12 11 10 12 11 12 11 11 11
07-00 13 14 17 17 15 14 11 12 13 18 14 16 11 13 12 13 17 13 13 12 14 14 12 14 11 14 15 17
20-00 13 15 15 12 13 12 9 14 11 14 12 14 15 16 13 14 10 10 10 14 13 15 14 10 16 12 16 12
07-00 12 13 12 11 13 13 11 12 12 13 14 13 11 15 14 14 12 10 10 11 13 12 11 12 14 14 12 11
20-00 11 12 10 12 14 12 11 11 14 12 10 10 12 13 12 10 12 12 10 12 11 12 14 13 13 12 10 12
* - Măsurători a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată Mateuţi se fac în continuu.
Su
d
33892 Ştefan Vodă
33881 Leova
33883 Comrat
33885 Cahul
Cen
tru
33749 Bravicea
33815 Chişinău
33824 Bălţata
12
13
12
12
11
16
10 14
10 15 12
13 18
5 21
10 13
9 18
9 14
MARTIE 2014 Pe lună
Cod Denumirea Ora Zilele
staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 minima maxima media
min. /24h 4 7 3 4 6 3 3 7 6 3 3 3 3 3 4 3 3 3 3 3 3 3 4 3 3 3 3 3 3 3 7 3 7 4
Mateuţi * max. /24h 8 8 9 8 9 9 8 8 8 8 8 8 8 8 9 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 9 8 8 9 8 8 9 8
med. /24h 7 7 8 7 8 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7
07-00 13 12 16 13 17 12 15 14 13 12 12 14 15 16 15 13 15 15 12 16 10 14 12 15 14 16 13 14 11 14 12
20-00 15 12 14 17 14 16 13 16 12 11 14 16 14 14 15 16 13 12 14 13 11 14 15 17 15 15 14 16 12 16 13
07-00 10 14 13 15 15 11 14 11 15 16 11 11 15 10 14 15 15 11 12 15 15 10 14 13 11 14 14 10 15 14 12
20-00 15 13 15 11 15 14 12 10 15 10 12 14 16 13 15 11 16 12 14 11 16 12 13 9 15 10 12 13 15 11 10
33679 Camenca 07-00 11 13 15 14 13 12 12 14 17 17 14 15 14 14 18 18 15 14 13 16 15 12 14 16 14 16 14 13 15 13 15 11 18 14
07-00 16 11 17 16 16 16 16 14 16 15 16 16 15 17 16 16 20 19 17 16 17 13 17 20 18 17 20 17 18 17 18
20-00 19 14 15 15 14 14 15 17 17 18 15 17 18 18 19 15 18 17 17 15 18 15 19 20 19 15 19 18 19 20 11
33754 Rîbniţa 07-00 12 11 12 12 11 13 12 13 13 12 11 12 11 13 13 12 11 13 12 13 13 12 13 13 11 13 13 12 12 13 14 11 14 12
07-00 14 11 13 13 12 10 12 12 12 14 13 13 13 14 13 13 12 13 11 13 12 14 14 13 15 14 12 13 10 12 12
20-00 18 13 14 13 11 13 12 14 15 12 14 13 15 12 14 13 13 13 12 11 15 14 13 13 12 12 14 11 12 14 13
07-00 12 12 13 12 12 14 13 11 13 12 13 14 13 12 12 13 13 12 15 12 15 14 13 13 12 13 12 13 13 14 13
20-00 11 13 14 12 14 14 12 14 12 14 12 14 12 13 14 12 12 16 14 14 14 14 11 12 14 11 13 14 14 11 11
07-00 16 17 18 16 17 18 15 17 15 17 17 15 15 14 17 14 18 15 18 16 17 15 16 14 14 17 18 15 16 18 15
33748 Corneşti
Reg
iun
eaN
ord
33664 Briceni
33678 Soroca
33745 Bălţi
33744 Făleşti
14
13
17
13
11
9 16
16
11 20
10 18
10 17
13
07-00 16 17 18 16 17 18 15 17 15 17 17 15 15 14 17 14 18 15 18 16 17 15 16 14 14 17 18 15 16 18 15
20-00 18 16 16 16 17 16 17 17 16 16 18 17 14 15 17 14 17 14 17 15 16 17 16 15 16 15 16 14 18 17 16
33821 Dubăsari 07-00 12 12 10 11 12 13 12 11 11 11 11 12 12 11 13 12 13 12 12 12 11 12 13 12 12 12 13 13 13 11 11 10 13 12
07-00 11 10 9 14 8 13 14 13 10 15 16 15 7 13 14 14 12 13 9 14 15 16 14 10 14 15 15 14 13 14 19
20-00 8 11 9 10 8 16 18 12 11 14 13 12 13 11 13 10 9 15 13 12 18 9 13 12 16 13 12 11 10 15 20
07-00 10 12 16 14 10 13 10 12 11 13 14 12 15 14 12 10 9 12 14 10 15 13 14 15 10 12 13 14 14 14 10
20-00 11 10 15 12 11 10 9 15 13 14 12 10 14 12 10 12 10 12 10 13 15 14 12 15 11 13 10 15 13 11 12
33829 Tiraspol 07-00 13 14 13 14 17 12 13 14 14 14 14 14 16 14 16 14 14 12 13 12 13 14 14 14 14 14 14 13 14 14 14 12 17 14
Bender 07-00 13 12 11 13 12 12 13 13 12 12 12 13 11 13 12 13 12 13 11 11 14 13 12 12 13 13 11 12 13 12 13 11 14 12
07-00 12 11 10 11 11 10 10 9 10 12 11 10 10 10 11 12 11 11 10 11 10 10 9 12 10 11 11 12 11 10 10
20-00 13 12 11 12 10 11 12 11 12 13 10 12 11 14 13 12 10 12 12 11 12 12 11 12 11 14 13 12 12 12 13
07-00 13 12 11 12 12 10 11 12 11 11 11 12 11 11 11 10 12 11 11 12 11 10 11 11 11 12 12 12 11 11 12
20-00 11 11 12 10 10 11 11 10 12 10 11 11 10 11 10 12 11 11 11 12 12 10 11 12 13 11 11 11 12 12 12
07-00 14 13 14 13 14 12 13 14 16 14 15 16 11 14 15 16 17 14 16 17 11 15 16 12 12 11 12 13 11 10 12
20-00 12 12 15 16 13 14 12 13 15 10 14 10 12 17 12 14 15 14 15 14 12 16 15 10 14 14 17 15 15 12 13
07-00 13 10 11 12 13 11 13 11 11 12 15 12 13 12 11 15 11 12 11 12 10 15 14 12 15 10 11 12 13 13 12
20-00 12 12 13 13 11 13 12 13 10 11 13 13 14 14 13 12 13 14 12 12 13 14 11 13 11 12 12 11 14 11 11
* - Măsurători a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată Mateuţi se fac în continuu.
Su
d
33892 Ştefan Vodă
33881 Leova
33883 Comrat
33885 Cahul
Cen
tru
33749 Bravicea
33815 Chişinău
33824 Bălţata
16
137 20
9 16
14 18
14
12
10 17
10 15
9 14
10 13
12
11
11
APRILIE 2014 Pe lună
Cod Denumirea Ora Zilele
staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 minima maxima media
min. /24h 3 3 3 3 3 4 3 3 3 4 3 3 7 3 3 3 3 3 3 3 6 3 3 4 3 3 3 7 3 6 3 7 4
Mateuţi * max. /24h 8 9 8 10 8 8 8 8 8 9 10 10 8 9 9 9 8 8 8 9 8 8 8 9 8 8 8 8 8 8 8 10 8
med. /24h 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7
07-00 15 12 10 13 15 13 11 12 14 15 12 13 14 10 10 12 14 12 13 14 15 11 14 15 13 10 12 15 14 12
20-00 10 14 14 15 13 16 12 14 17 13 10 15 10 11 13 15 17 16 15 15 13 17 11 13 11 15 14 17 15 16
07-00 12 15 12 12 12 13 15 10 15 15 15 15 14 13 16 12 11 13 14 15 13 14 16 16 9 11 14 14 12 11
20-00 14 15 10 10 9 15 11 16 13 15 15 14 15 15 15 11 11 15 15 13 13 15 11 14 13 14 12 10 11 18
33679 Camenca 07-00 16 13 14 15 12 15 12 14 14 12 13 13 15 14 14 15 13 13 13 15 12 15 16 13 14 13 14 15 13 12 12 16 14
07-00 14 15 19 18 16 15 14 14 15 14 19 18 19 18 17 12 14 15 14 11 13 17 15 20 18 15 16 16 17 18
20-00 17 16 19 18 15 16 15 13 16 20 20 20 17 19 11 16 13 16 14 15 18 17 18 17 14 17 20 19 15 19
33754 Rîbniţa 07-00 11 14 13 12 12 11 12 13 13 13 10 13 14 12 12 16 14 14 13 13 14 15 14 16 14 13 14 15 13 16 10 16 13
07-00 13 11 12 13 11 11 12 15 13 14 11 14 14 13 12 15 12 13 14 12 13 11 12 13 14 14 14 14 13 13
20-00 12 13 13 14 13 11 13 14 14 12 12 14 12 11 13 13 11 14 12 14 15 13 13 15 14 13 11 13 14 14
07-00 13 12 12 13 14 12 12 13 12 13 12 13 14 12 14 14 12 12 12 13 13 12 14 13 14 13 12 13 11 14
20-00 13 14 12 12 13 12 11 11 12 12 14 11 13 14 13 13 13 14 12 14 14 14 13 12 12 14 13 14 13 14
07-00 15 16 16 14 16 15 17 15 18 17 18 15 15 16 17 15 17 16 17 18 15 16 18 18 17 16 15 16 17 15
33748 Corneşti
Reg
iun
eaN
ord
33664 Briceni
33678 Soroca
33745 Bălţi
33744 Făleşti
13
16
13
1410 17
13
11 14
9 18
11 20
11 15
07-00 15 16 16 14 16 15 17 15 18 17 18 15 15 16 17 15 17 16 17 18 15 16 18 18 17 16 15 16 17 15
20-00 17 15 16 15 13 16 17 15 14 16 17 16 17 15 16 16 17 15 17 15 14 16 17 16 14 16 17 15 14 18
33821 Dubăsari 07-00 11 12 12 12 13 13 12 12 12 12 11 12 12 12 11 11 13 13 12 12 12 12 12 11 11 12 12 13 11 12 11 13 12
07-00 18 15 15 12 15 15 14 13 12 13 16 16 10 10 15 13 19 14 15 16 11 14 14 15 14 10 11 14 15 14
20-00 12 13 16 8 13 16 8 10 10 9 15 14 11 12 9 12 13 14 19 16 13 10 20 12 16 13 10 18 12 13
07-00 10 12 14 12 13 14 15 10 10 14 13 11 11 12 14 12 10 15 11 10 10 14 10 12 9 11 10 13 12 15
20-00 10 13 11 10 15 14 9 12 12 14 10 15 13 13 10 14 12 14 12 9 12 14 10 10 13 10 14 10 9 14
33829 Tiraspol 07-00 14 14 17 16 14 13 16 14 14 13 14 14 11 14 13 11 16 13 13 14 14 14 14 14 13 12 13 14 13 16 11 17 14
Bender 07-00 14 12 12 14 13 12 12 13 12 11 11 14 13 13 14 13 12 12 12 13 11 12 12 11 12 13 12 12 13 12 11 14 12
07-00 11 11 12 12 12 12 11 10 12 11 12 10 11 12 10 10 11 11 12 10 12 11 10 11 10 11 10 9 12 10
20-00 13 14 13 14 13 12 13 14 12 14 12 9 13 10 12 13 13 12 14 12 13 12 10 13 12 12 13 13 11 11
07-00 12 12 12 12 12 11 12 12 11 12 12 11 11 12 12 11 11 12 12 12 12 12 12 12 12 12 14 12 12 10
20-00 12 12 13 12 11 11 10 12 12 13 12 11 11 11 11 11 13 13 13 11 12 12 13 12 13 12 13 13 11 12
07-00 11 12 14 13 14 13 15 17 14 18 14 15 12 11 14 17 16 12 14 11 14 10 13 16 13 16 17 12 13 12
20-00 14 15 13 15 16 11 14 15 15 15 17 14 13 16 14 15 16 13 17 13 12 15 11 12 14 14 15 11 15 15
07-00 13 13 12 14 15 13 13 12 12 11 13 14 13 10 12 13 13 10 15 11 14 13 12 14 11 13 14 13 10 11
20-00 14 12 16 12 14 14 11 10 13 12 14 11 12 12 11 14 11 12 12 13 13 14 16 12 12 14 11 14 12 14
* - Măsurători a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată Mateuţi se fac în continuu.efectuează în continuu.
Su
d
33892 Ştefan Vodă
33881 Leova
33883 Comrat
33885 Cahul
Cen
tru
33749 Bravicea
33815 Chişinău
33824 Bălţata 12
12
9 15
9 14
10 14 12
10
13 18 16
8 20 13
18 14
10 16 13
MAI 2014 Pe lună
Cod Denumirea Ora Zilele
staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 minima maxima media
min. /24h 3 3 3 4 3 6 3 4 4 3 3 4 3 3 7 4 4 3 3 6 6 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 7 4
Mateuţi * max. /24h 9 9 8 8 8 8 8 8 8 9 8 10 8 8 9 8 8 8 8 8 11 8 8 8 8 8 8 9 9 9 10 8 11 8
med. /24h 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7 7 7 7 7 8 7 6 7 7 7 7 7 7 7 7 6 8 7
07-00 10 15 15 13 12 14 15 17 13 11 13 12 16 13 15 12 14 12 15 16 15 13 14 13 14 15 15 16 12 15 14
20-00 14 13 11 10 16 14 17 15 14 13 15 13 17 14 11 15 12 13 17 17 15 11 13 16 15 13 17 15 14 13 13
07-00 12 15 11 12 16 12 15 13 11 14 16 17 15 15 15 14 13 14 15 13 14 14 13 15 12 11 14 16 12 11 15
20-00 14 9 9 15 14 15 9 11 14 15 11 16 12 15 15 11 14 13 15 14 15 11 14 14 13 14 15 13 16 15 15
33679 Camenca 07-00 14 15 19 16 12 12 11 15 16 11 14 15 16 16 13 13 14 14 13 13 14 14 13 14 11 13 18 13 14 12 16 11 19 14
07-00 17 15 16 17 16 18 14 18 16 15 14 16 17 11 18 19 17 17 14 18 16 18 12 13 16 15 15 16 12 15 13
20-00 10 13 18 14 17 16 17 18 17 13 17 14 11 16 20 20 17 15 16 19 19 14 14 15 17 14 19 14 14 15 19
33754 Rîbniţa 07-00 14 16 15 16 17 14 15 15 14 14 15 16 17 16 14 16 15 16 14 15 15 15 14 16 14 17 15 13 14 15 16 13 17 15
07-00 14 11 13 13 11 13 14 13 14 14 13 11 12 11 13 11 14 11 14 12 13 11 13 14 11 14 12 14 14 12 13
20-00 13 13 14 12 12 15 13 15 14 12 14 11 13 13 13 13 13 15 14 14 12 13 11 13 12 12 15 14 12 14 12
07-00 12 14 13 12 12 13 12 12 12 14 13 12 13 12 14 13 12 14 12 14 12 13 13 14 14 16 14 13 12 13 12
20-00 15 12 12 12 14 14 13 14 13 13 14 11 14 11 12 14 12 12 15 14 12 14 13 14 11 13 13 14 10 11 12
07-00 15 15 16 16 15 17 14 16 17 16 15 15 15 14 17 14 15 15 13 17 15 17 14 18 14 13 14 13 16 16 16
33748 Corneşti
Reg
iun
eaN
ord
33664 Briceni
33678 Soroca
33745 Bălţi
33744 Făleşti
20
10 16 13
10 17
9 17
11 13
14
14
16
15
10
07-00 15 15 16 16 15 17 14 16 17 16 15 15 15 14 17 14 15 15 13 17 15 17 14 18 14 13 14 13 16 16 16
20-00 14 15 18 17 16 15 14 18 16 17 15 17 16 15 16 17 16 17 18 18 16 15 13 16 15 15 13 15 18 17 14
33821 Dubăsari 07-00 16 13 12 12 14 12 12 12 13 13 13 10 11 12 12 12 13 12 12 12 12 11 11 12 12 13 13 13 12 13 13 10 16 12
07-00 11 13 12 13 12 14 13 12 10 9 15 13 14 16 13 10 12 10 11 13 14 15 10 12 13 12 11 13 12 10 13
20-00 15 14 15 11 8 10 11 11 11 13 12 12 14 9 11 19 16 12 10 12 21 13 11 8 15 10 18 13 7 17 10
07-00 10 11 12 11 10 11 12 11 10 11 12 13 10 13 9 9 12 10 12 13 14 11 12 9 13 10 12 11 12 13 10
20-00 10 14 10 13 10 14 9 11 9 14 10 12 14 9 10 11 12 14 10 13 10 12 10 13 10 12 13 10 10 9 12
33829 Tiraspol 07-00 11 14 14 14 14 14 14 14 17 13 16 13 14 13 12 14 14 11 13 13 13 13 13 13 14 13 13 14 16 14 16 11 17 14
Bender 07-00 12 13 12 12 11 13 13 11 12 11 12 12 11 12 12 13 14 13 12 12 11 13 13 12 12 13 14 13 12 14 13 11 14 12
07-00 10 10 11 10 12 10 10 11 10 12 11 10 12 12 10 12 11 10 10 11 12 11 10 10 11 10 12 12 10 10 12
20-00 12 11 12 14 12 12 12 13 12 13 14 13 10 12 14 13 12 10 12 13 12 10 12 14 11 14 13 10 12 14 13
07-00 11 12 10 11 12 12 12 12 12 11 11 12 12 11 12 11 11 10 11 12 11 11 13 11 12 11 10 11 11 12 11
20-00 13 12 12 11 13 12 12 11 12 12 13 12 12 12 12 12 11 11 12 11 12 13 12 12 11 12 11 12 12 11 13
07-00 14 16 12 17 12 11 14 17 15 16 16 12 13 11 13 16 14 15 13 10 11 15 16 13 12 11 16 14 16 13 14
20-00 15 14 10 14 10 10 13 15 15 12 14 16 11 10 12 15 12 16 13 14 13 11 15 16 13 15 13 14 14 17 12
07-00 12 13 12 14 10 12 13 11 13 12 10 12 11 11 11 12 13 11 13 14 12 13 12 10 13 13 12 12 13 14 13
20-00 12 11 11 11 11 11 12 14 12 11 12 13 12 10 13 12 12 14 11 13 14 11 11 14 14 11 10 11 12 13 11
* - Măsurători a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată Mateuţi se fac în continuu.efectuează în continuu.
Su
d
33892 Ştefan Vodă
33881 Leova
33883 Comrat
33885 Cahul
Cen
tru
33749 Bravicea
33815 Chişinău
33824 Bălţata
17
10 14
10
13 18
7 21 12
10 14 12
9 14
16
11
10 13 12
12
14
IUNIE 2014 Pe lună
Cod Denumirea Ora Zilele
staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 minima maxima media
min. /24h 7 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 7 4 4 3 7 3 3 3 3 7 3
Mateuţi * max. /24h 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 10 8 8 8 8 8 10 8
med. /24h 7 6 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7 7 7 7 6 8 7
07-00 13 10 15 11 12 14 14 13 15 13 14 11 15 16 13 12 17 18 15 14 10 13 15 14 15 20 16 15 15 15
20-00 12 14 13 12 11 15 13 17 16 14 14 16 14 15 11 16 16 15 14 12 15 16 12 17 18 16 14 17 14 16
07-00 16 14 15 15 13 12 15 15 14 15 14 12 14 11 11 12 14 14 16 13 10 13 13 11 14 12 11 13 14 14
20-00 15 16 13 13 15 16 16 10 15 12 10 12 15 11 14 13 15 15 10 13 13 10 14 10 15 14 11 12 15 11
33679 Camenca 07-00 12 17 17 15 14 15 18 13 15 17 15 14 14 19 18 12 13 13 14 15 15 14 14 16 12 14 14 13 15 13 12 19 15
07-00 18 18 19 19 16 18 12 18 15 16 17 14 16 13 14 13 19 18 18 16 15 14 18 15 16 16 20 19 18 16
20-00 13 17 18 19 18 20 16 13 18 19 14 17 15 16 16 17 18 19 19 14 17 19 16 17 15 14 15 17 19 19
33754 Rîbniţa 07-00 15 14 15 13 16 16 14 15 16 16 14 15 15 16 16 14 15 17 15 16 15 16 15 14 15 15 14 16 15 15 13 17 15
07-00 11 11 13 14 12 13 13 13 15 12 14 12 14 15 12 13 13 14 13 14 11 15 12 12 11 15 15 15 13 14
20-00 12 11 14 15 11 11 12 14 10 11 13 13 13 14 13 14 10 12 14 10 14 13 10 13 14 13 14 13 14 14
07-00 13 12 13 12 13 13 14 13 12 12 13 13 14 12 16 12 15 12 13 11 14 12 15 12 14 12 14 13 13 12
20-00 12 11 14 11 14 12 13 12 14 13 11 14 12 14 14 14 12 14 13 12 12 11 14 13 12 14 13 12 12 13
07-00 15 15 15 15 16 17 15 16 15 12 16 13 17 14 16 17 15 16 14 18 17 15 17 14 16 19 16 14 15 14
33748 Corneşti
Reg
iun
eaN
ord
33664 Briceni
33678 Soroca
33745 Bălţi
33744 Făleşti
14
13
17
13
13
10
10 16
12 20
11 16
10
20
15
07-00 15 15 15 15 16 17 15 16 15 12 16 13 17 14 16 17 15 16 14 18 17 15 17 14 16 19 16 14 15 14
20-00 17 14 17 17 18 14 16 18 17 15 16 17 15 15 14 17 16 15 16 15 16 16 16 16 18 17 13 16 16 15
33821 Dubăsari 07-00 12 10 12 11 11 10 12 13 11 12 11 12 12 11 12 12 12 12 12 13 13 12 12 11 11 12 13 11 11 11 10 13 12
07-00 10 10 10 10 9 11 10 12 15 12 10 12 15 12 13 14 12 11 13 10 9 13 10 9 12 13 12 10 15 15
20-00 13 12 10 12 13 14 12 13 11 14 12 13 12 10 14 15 9 10 13 12 11 10 12 10 11 10 14 12 14 9
07-00 11 10 14 13 11 14 12 10 13 12 11 12 13 14 10 11 13 14 12 10 12 10 13 10 12 13 14 12 11 10
20-00 13 12 10 9 10 12 13 18 14 14 14 10 17 6 11 16 16 10 13 16 11 17 11 9 12 11 10 15 8 9
33829 Tiraspol 07-00 16 14 14 17 16 15 19 13 13 16 16 15 15 17 16 14 15 17 15 16 17 17 14 17 16 15 14 17 14 15 13 19 16
Bender 07-00 14 15 16 14 13 14 15 14 13 14 14 15 13 15 14 15 14 15 13 14 13 14 13 16 14 12 13 14 13 14 12 16 14
07-00 12 10 11 10 11 10 12 12 10 10 11 10 11 10 12 10 11 10 10 12 11 12 12 10 12 11 10 12 11 12
20-00 10 13 12 14 12 13 14 12 13 12 12 12 12 13 11 11 12 12 11 13 12 13 12 12 10 13 11 11 14 11
07-00 12 11 11 11 13 12 12 12 12 12 12 12 11 11 11 11 11 11 11 11 10 11 10 11 10 12 10 10 11 13
20-00 12 12 12 12 13 13 13 11 13 13 11 12 12 12 12 10 12 11 12 12 12 12 12 11 12 11 11 12 10 13
07-00 13 15 16 14 16 11 14 10 9 10 14 10 15 14 12 12 10 12 15 12 13 12 14 13 13 16 13 14 11 13
20-00 12 12 12 13 10 15 16 13 11 12 12 16 10 13 13 11 14 13 14 16 14 15 16 10 14 14 15 17 15 19
07-00 12 13 12 11 14 12 14 11 10 13 12 10 11 17 10 13 13 11 12 11 14 12 13 14 12 12 14 12 15 13
20-00 11 12 13 12 12 14 12 12 12 14 11 12 14 11 12 14 12 12 10 12 13 11 12 12 13 14 13 10 14 12
* - Măsurători a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată Mateuţi se fac în continuu.efectuează în continuu.
Su
d
33892 Ştefan Vodă
33881 Leova
33883 Comrat
33885 Cahul
Cen
tru
33749 Bravicea
33824 Bălţata
33815 Chişinău
19
126
12 19
18
9 15 12
16
12
10 17 12
10 14
1210 13
9 13
IULIE 2014 Pe lună
Cod Denumirea Ora Zilele
staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 minima maxima media
min. /24h 3 3 3 3 3 4 3 7 4 3 3 3 7 3 3 3 3 3 3 3 4 3 3 3 7 3
Mateuţi * max. /24h 8 8 9 8 8 8 8 8 8 9 10 11 8 8 8 10 10 8 8 8 8 8 9 Defecţiuni tehnice 8 11 9
med. /24h 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7
07-00 14 14 10 12 16 15 14 12 18 15 16 15 15 17 16 12 14 16 10 15 12 17 15 17 15 15 17 15 13 15 16
20-00 16 10 14 18 13 17 15 17 13 14 13 14 18 16 15 11 14 13 11 14 18 17 16 14 11 17 14 17 16 17 17
07-00 13 11 11 10 15 12 14 11 13 15 14 14 12 11 13 14 14 14 9 14 9 11 15 15 16 15 12 14 13 13 16
20-00 12 10 9 11 13 15 12 12 16 16 13 14 13 13 11 14 16 16 15 14 9 11 15 10 14 10 15 14 11 11 15
33679 Camenca 07-00 18 16 16 13 14 17 15 14 14 12 14 15 11 13 14 13 12 14 17 11 13 15 16 14 15 14 14 14 13 14 14 11 18 14
07-00 17 20 17 16 18 15 14 15 16 12 15 18 17 10 13 16 17 14 17 17 18 17 19 18 16 15 13 15 16 19 13
20-00 15 18 17 15 14 12 17 15 15 13 16 14 13 15 13 12 13 19 15 20 19 18 16 12 14 19 17 19 14 17 16
33754 Rîbniţa 07-00 14 15 15 16 16 14 15 15 14 15 14 16 16 15 16 15 15 14 12 14 14 15 16 14 15 14 15 16 14 16 15 12 16 15
07-00 14 13 14 11 13 11 12 14 14 13 14 14 12 14 13 14 14 12 11 15 12 12 14 12 11 14 12 11 13 13 14
20-00 15 15 12 13 12 14 15 13 13 14 15 14 13 12 15 13 13 13 12 13 11 14 14 13 14 13 13 13 13 15 12
07-00 12 13 13 12 14 13 12 12 12 13 13 12 13 13 13 12 14 13 12 12 11 13 12 12 13 14 12 13 13 12 13
20-00 11 15 14 10 11 12 14 12 12 15 14 14 14 14 14 13 12 12 14 14 11 14 12 14 12 14 14 13 14 15 15
07-00 16 17 15 16 17 18 15 15 15 17 15 17 15 17 14 17 15 17 13 16 15 14 16 15 17 13 16 15 16 18 16
33748 Corneşti
Reg
iun
eaN
ord
33664 Briceni
33678 Soroca
33745 Bălţi
33744 Făleşti
9 16
10 18
13
14
1620
10 15
11 15
10
13
13
07-00 16 17 15 16 17 18 15 15 15 17 15 17 15 17 14 17 15 17 13 16 15 14 16 15 17 13 16 15 16 18 16
20-00 18 15 17 15 16 16 14 16 15 15 17 16 14 15 16 18 16 14 15 17 15 14 15 17 14 14 17 18 17 18 17
33821 Dubăsari 07-00 11 13 12 10 11 13 12 12 16 12 11 11 12 12 13 11 12 12 12 10 11 12 12 12 12 13 12 13 11 12 12 10 16 12
07-00 11 10 14 15 10 13 11 12 13 12 10 14 11 10 12 13 10 10 9 12 11 13 10 14 13 12 14 11 15 14 13
20-00 13 12 13 12 10 13 10 14 15 13 12 10 12 12 13 12 12 12 10 10 14 14 12 15 10 11 12 14 15 15 14
07-00 12 14 13 12 11 12 10 12 10 14 13 10 11 13 11 12 11 14 13 12 11 13 14 13 13 12 14 11 9 11 15
20-00 11 16 14 14 10 14 13 11 11 12 14 13 16 10 13 15 10 18 9 10 10 10 14 11 10 16 12 15 13 10 13
33829 Tiraspol 07-00 14 13 15 14 16 14 16 17 13 16 16 15 17 15 14 17 16 17 17 16 13 17 17 18 12 15 16 15 16 16 18 12 18 16
Bender 07-00 16 12 14 13 13 13 14 13 16 14 13 15 14 14 13 14 13 15 14 13 15 15 14 15 14 15 14 18 16 15 16 12 18 14
07-00 10 11 12 10 12 10 10 11 13 11 11 11 11 9 12 11 12 11 10 11 11 11 11 10 10 10 11 12 10 10 11
20-00 12 14 12 11 13 12 11 12 12 10 12 13 11 11 14 13 12 12 13 13 12 13 12 11 12 14 13 11 12 14 13
07-00 12 13 11 12 13 13 12 11 11 11 12 12 12 11 12 12 12 12 12 11 11 12 11 12 12 11 12 12 11 11 12
20-00 12 12 12 12 12 11 12 12 12 13 12 12 12 13 11 12 12 11 10 12 14 12 12 12 12 13 14 11 12 13 13
07-00 16 15 17 16 12 9 14 9 11 12 13 14 10 12 14 11 13 12 13 14 12 12 10 14 11 12 15 14 14 13 15
20-00 13 16 15 14 7 13 10 10 17 14 13 14 13 13 12 15 12 16 11 10 11 11 12 15 14 13 16 12 12 14 17
07-00 12 13 14 11 11 12 12 13 12 12 13 12 12 14 12 12 14 13 13 11 13 13 12 12 14 13 12 13 13 13 11
20-00 11 12 14 12 13 12 12 12 13 14 10 11 13 13 13 13 12 15 11 12 14 12 11 13 15 15 14 12 15 11 12
* - Măsurători a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată Mateuţi se fac în continuu.efectuează în continuu.
Su
d
33892 Ştefan Vodă
33881 Leova
33883 Comrat
33885 Cahul
Cen
tru
33749 Bravicea
33824 Bălţata
33815 Chişinău
12
12
12
13
9 15
13 18
10 15
16
12
7 17 13
9 14
10 14
9 18
AUGUST 2014 Pe lună
Cod Denumirea Ora Zilele
staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 minima maxima media
min. /24h 0 0
Mateuţi max. /24h 0 0
med. /24h 0 0
07-00 14 14 16 15 16 14 17 16 11 14 15 17 12 15 13 16 15 14 12 15 10 13 15 10 12 14 12 15 11 13 16
20-00 13 18 15 17 16 16 15 13 16 15 15 14 15 15 18 16 12 16 16 13 15 11 16 14 16 15 17 14 15 16 17
07-00 13 14 13 15 14 15 12 14 14 13 14 14 14 14 10 11 15 16 11 12 12 15 14 15 14 15 10 14 13 15 16
20-00 12 15 11 13 11 13 15 15 11 11 11 15 10 12 14 15 14 14 14 15 15 10 12 15 18 14 13 11 11 12 14
33679 Camenca 07-00 14 14 13 13 14 12 15 13 14 12 14 19 14 14 14 14 17 14 13 14 15 12 15 15 18 14 14 14 14 15 14 12 19 14
07-00 17 16 17 19 17 17 15 14 17 15 15 16 17 17 17 16 15 16 10 14 13 17 15 15 16 16 18 17 16 17 17
20-00 14 17 20 13 16 17 17 17 13 14 16 15 14 14 19 18 19 12 15 16 18 19 18 18 19 18 15 14 18 15 18
33754 Rîbniţa 07-00 15 15 15 16 16 14 15 16 15 15 16 14 15 13 14 16 15 15 16 15 14 15 16 15 14 16 14 15 16 15 16 13 16 15
07-00 14 15 13 11 13 10 12 13 12 13 14 13 14 14 14 13 13 12 14 13 14 13 14 14 14 13 14 12 13 14 11
20-00 14 12 13 12 11 14 13 11 15 15 13 12 14 13 15 12 11 14 15 14 12 14 13 15 13 12 12 13 13 15 13
07-00 14 12 12 14 14 12 13 13 13 14 12 13 14 12 13 14 12 12 14 13 13 12 12 11 12 12 13 11 12 12 13
20-00 13 14 15 13 13 13 14 13 11 11 15 11 14 14 15 12 13 11 11 13 14 12 13 13 11 12 14 12 13 13 12
07-00 15 17 15 14 14 16 18 14 16 14 18 16 14 17 18 15 16 14 15 16 14 15 13 15 15 15 18 16 16 15 16
33748 Corneşti
Reg
iun
eaN
ord
33664 Briceni
33678 Soroca
33745 Bălţi
33744 Făleşti
13
1410 18
10 18
10 20
10 15
11 15
Defecţiuni tehnice
13
13
16
07-00 15 17 15 14 14 16 18 14 16 14 18 16 14 17 18 15 16 14 15 16 14 15 13 15 15 15 18 16 16 15 16
20-00 17 14 16 12 16 17 15 15 16 16 14 15 17 17 13 15 16 17 18 17 15 16 16 13 17 16 16 14 17 18 17
33821 Dubăsari 07-00 12 11 11 12 11 12 12 12 13 13 12 12 11 13 11 11 12 11 12 11 12 11 11 12 12 12 13 12 11 10 11 10 13 12
07-00 13 14 12 14 12 13 10 15 16 15 15 13 14 15 14 12 12 11 14 10 10 13 12 14 15 13 10 13 12 10 10
20-00 15 10 12 10 12 10 13 14 15 14 16 14 16 14 15 13 10 12 14 11 12 14 14 12 14 10 11 10 12 9 12
07-00 12 15 11 13 16 10 10 13 13 19 13 12 11 11 10 14 11 9 8 15 15 14 13 14 10 11 12 9 8 15 12
20-00 12 8 10 16 18 12 12 14 15 15 10 10 17 12 15 13 12 10 11 12 11 12 17 7 13 16 10 10 11 10 14
33829 Tiraspol 07-00 14 11 11 16 14 17 15 15 16 16 16 16 16 16 15 16 16 16 17 15 14 16 17 14 14 15 13 13 14 18 16 11 18 15
Bender 07-00 12 11 14 14 11 11 13 15 11 12 15 12 12 11 13 13 12 12 13 12 11 12 12 13 13 15 16 13 12 11 13 11 16 13
07-00 12 11 12 12 10 10 10 12 11 10 11 12 11 12 11 12 10 11 10 11 10 11 10 10 11 10 11 10 9 10 10
20-00 13 12 14 14 12 13 11 10 13 10 14 13 14 14 13 12 12 11 12 13 12 10 10 12 13 12 13 11 10 12 13
07-00 12 12 12 12 11 12 11 12 12 12 12 15 14 14 12 14 14 12 12 14 11 12 12 12 12 12 12 11 11 12 11
20-00 13 14 14 13 13 12 13 14 14 13 15 15 15 12 15 15 13 13 14 13 13 13 14 12 13 14 13 12 13 12 13
07-00 12 10 11 15 13 11 15 13 13 16 14 13 15 16 12 11 16 12 10 11 11 15 10 10 13 14 15 14 11 12 13
20-00 13 11 12 11 13 14 12 11 14 14 11 16 14 15 12 13 15 9 14 12 13 11 12 14 13 13 13 10 11 14 12
07-00 12 13 12 12 14 11 12 13 11 10 12 13 10 12 15 14 11 12 11 10 10 12 11 12 12 14 12 10 13 12 14
20-00 13 14 16 14 12 13 10 12 12 11 14 12 11 14 14 11 10 15 11 12 13 13 14 11 13 12 11 12 11 13 13
Comrat
33885 Cahul
Cen
tru
33749 Bravicea
33824 Bălţata
Su
d
33892 Ştefan Vodă
33881 Leova
33883
33815 Chişinău
12
11
13
13
9 16
15
9
12 18
11
16
16
14
10 16
13
7 19 12
9
SEPTEMBRIE 2014 Pe lună
Cod Denumirea Ora Zilele
staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 minima maxima media
min. /24h 0 0
Mateuţi max. /24h 0 0
med. /24h 0 0
07-00 15 10 14 13 15 12 10 13 15 15 12 15 13 11 15 15 14 15 16 14 11 13 16 15 11 15 18 13 17 17
20-00 13 11 14 14 11 14 15 18 17 14 11 16 17 16 14 13 14 18 12 11 15 14 12 13 14 16 15 16 15 15
07-00 13 14 16 13 14 15 10 14 15 12 12 14 10 14 12 13 13 12 15 16 15 16 14 15 14 13 14 12 15 16
20-00 15 15 14 11 15 9 12 15 13 14 11 11 15 13 12 14 15 15 13 14 15 11 14 12 16 12 13 13 16 11
33679 Camenca 07-00 15 15 13 14 12 13 14 13 12 15 15 12 13 12 14 14 13 12 13 14 13 14 13 17 13 14 15 14 16 16 12 17 14
07-00 16 15 18 19 16 14 17 15 15 14 14 17 15 16 17 15 16 14 17 16 18 17 18 16 17 16 17 18 17 16
20-00 17 16 17 19 17 16 15 18 16 16 18 18 17 15 15 17 16 15 16 14 19 19 14 15 16 11 17 16 15 16
33754 Rîbniţa 07-00 15 16 15 14 13 14 15 15 16 16 15 16 15 14 13 14 16 15 14 16 16 15 16 14 16 16 15 14 16 16 13 16 15
07-00 12 12 13 13 14 14 14 14 13 12 13 13 14 13 14 13 13 12 14 12 13 14 11 14 14 13 12 14 13 14
20-00 11 14 12 15 14 15 14 14 15 14 11 11 14 15 14 15 14 14 13 13 15 12 12 14 13 12 14 15 13 13
07-00 12 13 12 12 13 12 13 12 11 11 12 14 12 11 13 13 12 12 13 11 12 12 13 12 13 12 11 12 11 12
20-00 14 10 14 13 12 11 14 13 12 14 14 13 12 12 11 12 12 10 12 13 11 13 11 13 12 11 12 13 12 13
07-00 15 14 15 17 14 15 16 18 16 15 17 17 16 14 16 14 17 15 13 18 15 14 14 18 17 16 14 17 16 14
Reg
iun
eaN
ord
33664 Briceni
33678 Soroca
12
11 15
9
10 14
16
11 19
13
1810 14
14
16
33748 Corneşti
Defecţiuni tehnice
33745 Bălţi
33744 Făleşti
07-00 15 14 15 17 14 15 16 18 16 15 17 17 16 14 16 14 17 15 13 18 15 14 14 18 17 16 14 17 16 14
20-00 15 17 13 15 16 17 17 18 14 17 16 15 16 15 13 15 16 15 16 14 16 16 18 16 17 15 16 15 16 17
33821 Dubăsari 07-00 12 12 11 12 12 12 11 12 12 12 12 10 12 12 10 12 12 12 12 11 12 11 10 11 11 11 11 10 10 11 10 12 11
07-00 10 13 12 10 15 14 13 10 10 13 12 12 10 10 10 12 13 12 13 10 10 10 11 14 13 15 13 14 10 13
20-00 11 12 10 12 14 12 11 12 11 14 12 15 11 11 14 10 12 14 11 11 10 9 16 16 14 12 16 14 10 14
07-00 13 15 10 11 10 10 16 11 12 13 12 11 10 13 10 12 15 11 13 9 12 13 12 12 10 15 12 13 9 10
20-00 18 8 9 12 9 14 11 10 9 16 10 13 16 14 9 19 12 10 9 10 11 18 10 15 9 20 11 14 8 17
33829 Tiraspol 07-00 14 17 16 14 18 17 15 17 18 17 15 15 17 15 15 14 16 16 15 20 16 15 15 11 12 14 13 12 12 12 11 20 15
Bender 07-00 14 11 11 12 12 13 12 12 12 12 13 12 13 13 11 11 12 11 12 12 12 12 11 11 14 12 12 12 11 12 11 14 12
07-00 11 10 9 12 11 11 10 12 12 11 10 11 12 11 10 10 11 10 12 11 10 12 12 10 11 10 12 12 11 10
20-00 13 12 11 12 10 13 13 13 12 13 12 10 11 13 12 12 13 12 10 11 13 13 11 10 13 11 13 10 13 12
07-00 12 12 12 11 11 12 12 12 11 12 12 12 12 11 12 11 12 11 12 11 11 12 10 11 11 12 11 11 10 12
20-00 13 13 12 13 13 13 12 12 13 13 13 12 12 13 13 10 11 11 12 12 11 12 11 10 12 12 12 10 11 12
07-00 14 12 17 15 18 17 13 12 15 14 12 14 12 10 9 11 12 10 14 11 12 14 12 11 10 13 14 12 11 13
20-00 9 15 14 16 10 12 14 14 12 11 13 12 14 11 12 14 13 12 10 11 16 12 12 13 14 12 13 14 12 14
07-00 12 9 11 14 13 15 11 12 10 13 13 11 12 12 13 11 12 11 11 12 12 9 11 11 15 12 11 12 12 11
20-00 13 10 12 13 14 12 12 11 10 14 11 10 13 14 12 12 10 12 10 13 13 12 10 12 12 10 13 10 11 1212
13
12
16
12
159
12
9 16
18
10
13 18
8
13
9
20
13 119
Cen
tru
33749 Bravicea
33824 Bălţata
33815 Chişinău
Comrat
33885 Cahul
Su
d
33892 Ştefan Vodă
33881 Leova
33883
OCTOMBRIE 2014 Pe lună
Cod Denumirea Ora Zilele
staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 minima maxima media
min. /24h 0 0
Mateuţi max. /24h 0 0
med. /24h 0 0
07-00 18 14 13 12 11 12 13 15 13 16 15 10 15 15 13 14 13 11 15 14 14 13 13 10 16 15 13 11 15 15 14
20-00 15 16 14 15 17 14 15 15 18 16 18 13 14 17 12 16 14 17 18 15 12 17 15 14 16 13 14 12 13 17 15
07-00 14 12 16 15 10 12 15 14 16 12 15 16 15 12 14 15 11 12 15 16 14 16 15 15 15 15 15 15 14 14 15
20-00 12 14 13 12 14 14 15 15 10 16 15 14 14 14 13 11 16 13 15 13 10 14 16 15 14 13 15 16 11 11 15
33679 Camenca 07-00 17 16 13 14 14 19 12 11 13 18 15 20 16 16 12 15 14 14 14 12 13 15 13 11 14 15 13 16 15 16 11 11 20 14
07-00 13 16 15 15 19 17 17 16 14 16 17 18 16 16 18 15 15 18 18 17 14 17 17 18 19 18 17 18 19 18 19
20-00 15 17 16 20 16 15 18 17 15 14 15 18 15 16 17 14 17 16 15 16 18 16 19 18 16 16 15 15 16 17 18
33754 Rîbniţa 07-00 11 13 14 13 12 12 11 13 13 12 13 11 11 12 12 13 13 11 13 13 12 14 12 12 13 11 12 13 13 14 13 11 14 12
07-00 14 13 14 12 13 12 14 14 14 12 11 13 14 14 13 12 11 12 12 12 13 14 14 14 13 13 13 14 12 13 12
20-00 13 12 11 14 11 13 14 15 13 13 13 14 13 13 14 13 12 13 13 14 12 11 14 12 15 13 12 13 14 12 13
07-00 11 11 12 11 12 12 11 12 13 12 12 13 14 11 12 10 11 11 12 12 13 12 11 11 12 11 12 11 12 13 12
20-00 12 12 13 10 11 13 12 11 10 12 12 12 12 11 12 11 12 12 12 11 11 11 10 12 12 12 13 12 12 12 11
07-00 15 13 17 16 14 15 16 15 13 13 17 15 13 16 15 17 15 18 16 14 15 14 16 16 15 18 16 15 13 13 16
Defecţiuni tehnice
No
rd
33664 Briceni
33678 Soroca
33745 Bălţi
33744 Făleşti
13 20
10 16
10 1518
11 15
14
13
17
10 14 12
Reg
iun
ea
33748 Corneşti
07-00 15 13 17 16 14 15 16 15 13 13 17 15 13 16 15 17 15 18 16 14 15 14 16 16 15 18 16 15 13 13 16
20-00 15 16 15 16 17 14 17 15 17 15 16 15 18 16 15 17 13 17 15 17 16 18 17 16 18 15 16 17 15 17 15
33821 Dubăsari 07-00 11 12 11 12 11 11 11 12 12 11 11 12 12 11 12 12 12 11 12 13 13 12 11 13 12 13 12 11 11 12 12 11 13 12
07-00 11 14 13 9 14 13 15 14 11 13 10 9 14 13 14 11 12 9 8 13 10 13 10 14 15 12 7 8 16 15 12
20-00 12 11 8 9 12 12 14 20 9 15 12 12 12 12 13 15 13 11 17 11 14 17 16 13 8 15 14 18 13 16 13
07-00 12 10 14 12 10 10 13 12 10 10 13 14 13 10 15 14 11 13 10 11 10 10 14 14 10 12 13 12 13 10 12
20-00 10 12 13 10 14 12 11 10 12 13 12 15 10 12 15 12 14 13 11 12 10 12 15 9 12 13 14 14 10 11 11
33829 Tiraspol 07-00 13 13 13 13 12 12 14 14 13 13 13 14 12 13 14 15 12 13 11 12 12 13 12 12 14 13 13 12 11 12 13 11 15 13
Bender 07-00 12 12 11 11 11 12 12 13 12 11 12 12 12 13 13 13 12 13 12 12 11 13 11 12 12 12 13 11 12 11 11 11 13 12
07-00 11 11 10 12 10 10 12 10 10 12 12 10 10 11 10 11 10 12 10 10 10 12 10 10 11 10 10 12 12 12 10
20-00 10 11 13 12 11 11 10 12 11 11 12 13 12 13 12 11 12 10 10 12 13 10 11 12 11 12 13 12 11 10 11
07-00 12 11 12 10 11 10 10 12 11 11 10 10 11 11 10 12 10 10 10 11 11 12 10 12 10 10 10 10 11 10 10
20-00 12 12 10 10 11 10 12 12 12 10 10 10 11 11 12 12 11 10 12 12 12 10 12 10 10 10 10 10 10 10 10
07-00 11 15 13 10 9 10 12 12 11 19 13 16 16 14 16 12 11 10 10 11 12 14 13 13 11 13 14 13 13 15 12
20-00 14 12 11 12 10 11 10 13 16 14 14 13 12 15 9 14 13 11 14 11 15 15 14 14 15 12 11 12 11 13 12
07-00 10 11 13 13 12 14 12 12 10 13 15 12 13 10 12 14 12 11 14 12 13 9 13 12 13 14 12 14 15 13 13
20-00 12 14 12 12 14 11 13 12 11 12 14 16 12 11 12 12 13 12 15 11 12 15 11 13 11 11 12 13 12 12 1233885
13
12
10 13
9 16 12
20 13
159
7
10 12
9 19
11
11
13 18 16
Cahul
Cen
tru
33749 Bravicea
33815 Chişinău
33824 Bălţata
Su
d
33892 Ştefan Vodă
33881 Leova
33883 Comrat
NOIEMBRIE 2014 Pe lună
Cod Denumirea Ora Zilele
staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 minima maxima media
min. /24h 0 0
Mateuţi max. /24h 0 0
med. /24h 0 0
07-00 14 11 15 13 15 13 14 11 15 12 16 15 15 16 13 15 14 15 15 11 15 16 15 17 16 16 13 14 15 18
20-00 13 15 17 15 12 10 11 13 14 16 17 16 18 14 15 16 12 13 13 10 18 14 17 14 18 15 14 17 16 15
07-00 14 15 15 10 11 9 12 15 15 16 15 15 15 10 14 15 15 13 15 15 16 10 15 16 15 12 11 14 14 14
20-00 11 13 12 12 11 10 11 15 11 15 13 15 16 13 15 16 14 14 15 12 14 13 13 15 12 14 16 15 13 15
33679 Camenca 07-00 13 14 15 13 13 13 14 16 14 13 16 13 14 13 14 11 12 12 16 12 15 15 14 14 14 14 12 19 13 13 11 19 14
07-00 18 18 17 18 17 19 18 17 19 12 17 18 16 16 14 16 17 14 14 14 18 12 14 16 15 13 16 17 16 13
20-00 16 16 15 16 13 15 19 16 15 15 16 14 15 13 14 15 18 17 13 17 13 16 15 13 16 14 16 18 11 15
33754 Rîbniţa 07-00 14 12 13 13 12 13 11 12 13 12 14 13 12 13 13 12 12 14 14 11 13 11 12 12 13 12 13 14 13 11 11 14 13
07-00 15 13 14 13 13 13 12 13 12 12 12 13 12 11 13 12 12 12 12 12 12 12 11 12 12 13 13 13 13 13
20-00 14 14 12 14 13 14 13 14 13 13 13 12 13 12 12 14 12 13 11 12 13 13 13 12 13 13 12 13 13 13
07-00 10 11 12 12 11 14 11 11 12 12 11 10 11 14 13 12 11 12 11 11 11 11 10 11 10 12 12 11 11 12
20-00 12 12 13 13 12 11 12 12 13 13 12 12 14 13 10 11 12 13 10 12 12 10 11 12 12 11 11 10 11 11
07-00 16 15 17 15 16 15 17 15 14 17 18 17 15 14 18 17 15 15 17 16 15 14 15 16 17 15 16 15 14 14
33748 Corneşti
Reg
iun
eaN
ord
33664 Briceni
33678 Soroca
33745 Bălţi
14
16
12
11 15 13
14
9 16
18
10
10 14
11 19
Defecţiuni tehnice
33744 Făleşti
07-00 16 15 17 15 16 15 17 15 14 17 18 17 15 14 18 17 15 15 17 16 15 14 15 16 17 15 16 15 14 14
20-00 16 16 16 14 16 18 17 15 16 15 17 16 15 16 16 17 16 14 18 15 17 16 17 18 17 17 16 16 15 15
33821 Dubăsari 07-00 12 12 11 13 12 11 12 12 12 13 12 12 12 13 13 11 11 12 12 13 12 11 11 12 12 12 12 12 13 12 11 13 12
07-00 14 10 12 7 15 17 15 15 14 8 13 13 15 12 14 13 13 10 14 13 9 8 7 8 12 7 8 12 13 9
20-00 13 14 11 16 10 13 16 14 11 10 11 17 10 11 14 14 8 12 9 7 8 9 10 8 9 10 9 11 10 11
07-00 12 11 12 10 11 14 14 13 12 11 14 15 13 11 10 13 14 15 10 10 13 14 10 9 10 11 13 12 10 13
20-00 10 14 13 12 12 10 12 13 10 15 14 13 12 14 15 13 12 12 12 12 10 12 11 12 9 14 15 9 10 14
33829 Tiraspol 07-00 13 11 11 11 14 13 13 11 12 13 14 13 13 12 16 14 12 15 13 13 13 13 11 12 12 11 11 12 13 12 11 16 13
Bender 07-00 11 11 12 11 11 11 11 12 11 14 12 13 11 11 12 12 15 11 12 12 13 12 12 14 12 11 12 12 14 13 11 15 12
07-00 10 11 10 10 11 11 12 10 11 10 11 10 9 10 12 12 9 11 11 12 10 12 11 10 12 11 12 10 11 11
20-00 11 12 12 13 12 12 11 11 12 12 12 10 11 12 9 11 12 13 12 10 13 11 10 13 12 12 11 12 10 12
07-00 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 11 13 11 10 11 14 11 10 12 12 12 12 11 12 12 11 10 10 11
20-00 12 11 10 10 10 11 10 10 10 10 12 11 12 10 12 13 12 11 12 12 12 12 10 11 11 12 11 11 10 11
07-00 11 10 17 18 17 14 17 13 12 19 15 11 12 13 15 16 15 13 11 16 17 15 17 10 17 13 16 15 20 16
20-00 9 20 14 17 17 15 15 10 16 17 15 14 15 15 14 12 16 13 14 15 12 14 16 13 14 15 12 17 12 12
07-00 11 10 12 14 13 12 11 12 14 11 14 11 10 12 13 14 12 14 11 11 11 11 13 11 13 11 13 10 13 11
20-00 10 11 14 12 14 13 12 16 13 12 13 12 11 13 12 11 13 12 10 11 11 12 10 10 12 12 12 11 12 11
Su
d
33892 Ştefan Vodă
33881 Leova
33883 Comrat
33885 Cahul
Cen
tru
33749 Bravicea
33815 Chişinău
33824 Bălţata 12
9 20 15
12
11
10 16
15
10 14 11
9 13
7 17
14
11
18 16
9
DECEMBRIE 2014 Pe lună
Cod Denumirea Ora Zilele
staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 minima maxima media
min. /24h 0 0
Mateuţi max. /24h 0 0
med. /24h 0 0
07-00 15 14 17 18 15 17 17 16 15 15 15 16 15 17 15 16 14 15 17 11 13 15 15 14 16 15 12 14 15 13 15
20-00 17 15 15 15 17 16 16 15 15 14 18 14 17 16 14 13 16 16 17 15 17 14 12 13 14 11 13 16 17 16 15
07-00 14 16 15 15 11 15 14 15 14 15 15 13 13 15 14 14 12 14 13 15 13 15 15 14 14 15 14 15 15 15 11
20-00 12 15 12 16 14 16 15 14 15 15 16 15 14 16 13 14 16 11 15 12 14 15 12 12 13 16 12 13 14 14 12
33679 Camenca 07-00 14 13 11 13 13 13 15 15 14 14 14 13 14 15 15 14 14 14 15 12 12 14 14 12 13 12 13 13 14 11 12 11 15 13
07-00 14 16 18 11 17 16 16 14 14 16 15 18 17 16 15 18 16 19 17 14 17 15 14 12 16 16 17 13 19 18 19
20-00 14 19 18 15 14 15 17 16 15 14 14 16 14 17 15 14 18 14 13 19 15 14 13 14 15 14 14 18 17 18 13
33754 Rîbniţa 07-00 12 13 12 12 12 12 14 13 14 14 14 11 12 13 13 14 13 12 14 11 12 12 12 12 13 12 11 11 13 11 12 11 14 12
07-00 14 13 13 11 13 14 11 12 12 13 11 13 13 14 13 13 12 13 12 12 13 13 11 12 13 14 13 13 14 13 13
20-00 12 12 13 13 12 13 11 11 13 12 13 13 11 14 11 11 12 13 12 14 13 13 14 14 14 12 12 15 12 14 11
07-00 10 11 11 13 11 12 12 12 12 11 12 12 13 13 12 14 13 12 12 11 13 12 10 14 11 12 12 13 13 12 12
20-00 12 12 13 12 14 12 12 13 12 12 13 11 15 14 13 12 12 14 13 12 11 14 14 13 12 14 12 11 11 12 13
Defecţiuni tehnice
33748 Corneşti
33745 Bălţi
33744 Făleşti
33664 Briceni
33678 Soroca
11 19 16
11 16 14
13
10 15
15
12
11
11 18 15
Reg
iun
eaN
ord
07-00 16 15 16 17 16 16 17 16 13 18 14 14 14 16 15 16 17 18 15 16 15 17 15 16 16 15 16 15 15 16 17
20-00 14 16 18 18 14 15 18 15 17 16 17 15 14 17 18 18 15 16 17 19 16 16 17 15 17 16 17 14 17 15 17
33821 Dubăsari 07-00 11 11 11 12 12 12 12 11 10 12 13 12 12 10 12 13 12 11 12 13 11 12 11 13 12 12 12 12 12 14 10 10 14 12
07-00 10 11 9 11 15 11 8 14 10 14 13 11 15 11 15 14 13 12 15 13 17 11 7 13 10 15 11 14 12 14 13
20-00 13 12 10 14 13 16 12 12 11 12 15 10 15 17 16 10 13 15 22 13 14 16 14 12 17 7 14 13 10 13 15
07-00 10 13 12 13 11 12 14 11 10 9 11 12 12 10 11 11 10 13 12 10 10 13 10 10 10 14 12 10 12 13 12
20-00 11 12 14 15 14 12 10 10 12 10 9 10 13 10 9 14 11 12 14 10 12 13 12 10 12 13 10 14 14 12 11
33829 Tiraspol 07-00 13 12 13 13 14 12 11 11 12 14 13 13 13 14 12 13 13 12 11 13 11 13 11 13 13 13 13 13 13 14 13 11 14 13
Bender 07-00 11 12 11 11 12 13 12 12 12 14 13 11 11 12 12 12 11 13 13 12 11 12 11 11 12 12 14 12 13 12 13 11 14 12
07-00 10 10 11 11 11 10 11 11 11 11 10 9 10 11 10 10 11 10 11 12 10 9 11 10 10 10 12 11 12 10 10
20-00 12 11 12 14 11 13 12 12 13 10 10 12 14 12 12 12 12 13 11 12 11 12 11 11 12 14 12 13 11 12 11
07-00 10 11 12 13 10 11 10 11 11 11 11 11 11 11 11 12 12 11 11 12 11 11 12 11 12 10 11 11 12 11 11
20-00 11 12 12 11 12 12 11 12 12 11 13 12 12 11 13 13 12 12 12 12 12 10 12 13 11 11 10 11 12 12 13
07-00 9 11 18 16 17 9 11 12 14 16 17 17 14 13 10 15 11 16 14 16 16 13 17 17 14 14 16 12 16 15 17
20-00 12 14 14 17 12 15 14 15 12 16 15 12 16 16 14 13 15 17 15 15 14 12 15 18 17 13 12 14 13 12 14
07-00 10 11 14 12 13 14 12 14 * 10 15 14 12 14 11 11 12 13 12 11 14 12 13 11 12 11 13 12 11 14 11
20-00 12 12 10 10 10 11 13 13 12 12 13 10 11 13 12 13 13 11 14 15 13 11 10 14 13 11 11 15 13 12 10
* - Defectarea echipamentului de măsurare
33883 Comrat
33815 Chişinău
33824 Bălţata
33749 Bravicea
33885 Cahul
33892 Ştefan Vodă
33881 Leova
9 18 14
10 15 12
13
9 15 12
7 22
11
10 13 11
9 14
1613 19
Su
dC
entr
u
Elaborarea și tehnoredactarea computerizată:
Șef CMEIMI Midari Rodica
Verificat: Șef CMCAARM
Inginer-coordonator Inginer
Violeta Bălan
Natalia Ghieș
Olga Ștain
Aprobat: Șef DMCM Gavril Gîlcă