Capitolul 3

DEMOCRA IAŢ

Marele Abraham Lincoln a fost acela care, în America, a transformat în realitate ideea unei democra ii autentice. El a afirmat, în modţ special, c guvernul trebuie s fie „al poporului" dar, în ziuaă ă de ast zi, vedem c majoritatea rilor care seă ă ţă autointituleaz democra ii, sunt mai curând „demonocra ii".ă ţ ţ Ele sunt guvernate de oameni ahtia i fie dup bani, fie dupţ ă ă putere. Preocuparea pentru bun starea poporului, care ară trebui s constituie principalul scop al unei democra ii, aă ţ disp rut cu des vârşire în vremurile modeme. Ea nu-i maiă ă intereseaz pe oamenii care conduc marile afaceri. Mul iă ţ sunt aceia care sus in, nu f r s aib dreptate, c Americaţ ă ă ă ă ă nu mai este condus ast zi de c tre popor, ci doar de c treă ă ă ă cei boga i, de marii afacerişti, sau de actorii şi actri ele deţ ţ cinema. Celelalte âri dezvoltate sunt, de asemenea,ţ guvernate de b nci, produc tori. mass-media şi mafia.ă ăAstfel, ideea lui Abraham Lincoln, asemenea ideilor tuturor marilor sfin i şi profe i, a fost complet deformat , împreun cuţ ţ ă ă democra ia care a degenerat în cadrul societ ii modemeţ ăţ obsedate numai de bani. Toate principiile generoase lansate la început, s-au topit în cea a discu iilor violente şiţ ţ contradictorii, purtate cu prilejul diverselor conferin eţ convocate în întreaga lume. pentru rezolvarea problemelor democra iei. Stabilirea unor valori etice înalte care. ini ial,ţ ţ urmau s ocupe un loc prioritar în orice ar democratic , aă ţ ă ă disp rut acum cu des vârşire de pe ordinea de zi.ă ăDe pild , America, m rea a patrie a celor liberi sprijin f ră ă ţ ă ă ă nici o ezitare sau scrupul, orice ar care convine politiciiţ ă preşedintelui aflat la putere. Iar aceasta, indiferent de faptul c ara respecă ţ tiv ar putea fi condus de un tiran care nuă ă are nici cel mai mic respect pentru democra ie. De exemplu,ţ America şi majoritatea rilor europene care se declar a fiţă ă democratice, au fabricat şi au vândut arme Irakului condus de Saddam Hussein. Multe ri demoţă cratice şi-au dat astfel mâna, pentru a-i m ri puterea şi agresivitatea.ădoar pentru c aceasta s-a întâmplat s fie convenabil pentruă ă

politica lor.Democra ia real este posibilţ ă ă numai atunci când oamenii au asimilat, cu adev rat, principiile democratice şi respectă ă valorile etice, mai presus de orice. Oamenii care sunt ahtia iţ dup putere şi care sunt dispuşi s fac bani prin oriceă ă ă mijloace, nu posed o corect ideologie democratic .ă ă ă Democra ia nu poate fi respectat de oamenii lacomi,ţ ă egoişti şi lipsi i de caracter. Cei care umbl dup femei sauţ ă ă beau în timp ce se ocup de rezolvarea problemeloră na ionale, reprezint adev rata surs a problemelor na iuniiţ ă ă ă ţ şi ale întregii lumi.Politicienii ar trebui s fie devota i bun st rii oamenilor, dară ţ ă ă uneori politica devine ca un joc de şah, în care singurul scop este de a rezista cât mai mult posibil, înainte de a fi f cută mat. Politicienii nu vor s -şi P r seasc fotoliile de care suntă ă ă ă de-a dreptul lipi i, pân când nu sunt for a i s -şiţ ă ţ ţ ă recunoasc eşecul. Pân la ultima suflare a vie ii, vor s seă ă ţ ă afle într-o continu be ie politic . Ei îşi dau demisia doară ţ ă atunci când. în mod irevocabil, se afl cu un picior înă groap . Asemenea oameni, de o calitate atât de îndoielnic ,ă ă nu pot sluji o democra ie adev rat . Pentru o democra ie,ţ ă ă ţ este nevoie de vizionari plini de noble e, înv tur şiţ ăţă ă compasiune, care au o atitudine benefic fa de popor şi oă ţă d ruire complet fa de idealurile democra iei.ă ă ţă ţUnde este acea ar democratic , ai c rei oameni s aibţ ă ă ă ă ă caracterul potrivit pentru a sus ine o democra ie pur şiţ ţ ă dreapt , ca aceea prefigurat de Abraham Lincoln? în lumeaă ă a treia, unde politicienii imit cu religiozitate exemplulă

rilor dezvoltate, sistemul valoţă rilor democratice este degradat într-o m sur şi mai mare. în India, de exemplu,ă ă cei afla i la putere resping eradicarea s r ciei, pentru c . înţ ă ă ă schimbul unei sume derizorii, pot cump ra voturile celor s ră ă -mani. Altminteri, ei sus in o minoritate na ional , pe care oţ ţ ă flateaz pentru a o folosi ca o banc de voturi. Astfel,ă ă s r cia din rile subă ă ţă dezvoltate ajut , de fapt, la men inereaă ţ acestui tip de demonocra ie".ţNic ieri în lume nu exist un guvern democratic, într-adev ră ă ă „al poporului, pentru popor şi din mijlocul poporului". în realitate îns , vedem oameni ajunşi la putere, care nu auă

nici un sim al valorilor etice şi nici o grij pentru poporul peţ ă care ar trebui s -l sluă jeasc . Puterea politic este tratat caă ă ă o investi ie menit s aduc mai mul i bani, la fel ca înţ ă ă ă ţ lumea afacerilor. Abraham Lincoln. ca orice sfânt, a avut privirile îndreptate asupra valorilor absolute şi nu a ştiut că oamenii nu erau înc gata pentru un ideal atât de înalt preă -cum democra ia, şi c cei mai mul i dintre ei vor tinde s seţ ă ţ ă abat de la calea dreapt şi dificil a d ruirii de sine pentruă ă ă ă bun starea colectiv , urmând în schimb drumul b t torit şiă ă ă ă facil al interesului propriu. Oamenii aleşi pentru a fi la putere trebuie, în mod esen ial, s fie interesa i deţ ă ţ prosperitatea întregii na iuni şi s fie înzestra i cuţ ă ţ în elepciunea cerut de munca depus în spiritul slujiriiţ ă ă celorlal i.ţUn conduc tor auspicios, sub forma regelui filosof (aşa cum aă fost conceput de Socrate), este persoana ideal care ară trebui s fie în fruntea guvernului. O asemenea persoană ă trebuie s fie extrem de în eleapt , detaşat şi lipsit deă ţ ă ă ă orice dorin de lux, putere sau bani. Au existat, nu demult,ţă asemenea oameni ca Mahatma Gandhi', Kemal Ataturlc, Anwar el Şadat, Lai Bahadur Shastri, Martin Luther King, Nelson Mandela5, Dag Hammarskjoid" şi Mujibur Rahman.S vorbeşti îns despre în elepciune în vremurile modeme,ă ă ţ pare cam ciudat. Se pare c în elepciunea a ieşit total dină ţ discu ie, deoarece ra iunea i-a luat de mult locul. Pe bazaţ ţ logicii liniare şi limitate a simplei ra iuni, se formuleazţ ă solu ii complet egoiste care s justifice ac iunile celor afla iţ ă ţ ţ la putere şi care, desigur, au o simpatie global , reciproc ,ă ă fa de to i ceilal i egoişti situa i pe pozi ii de putere. înţă ţ ţ ţ ţ acest fel, exist o fraternitate a gândirii negative, în care to iă ţ se sus in reciproc, în parlamente, adun ri sau senate, iatţ ă ă de ce nu se face nimic cu adev rat folositor pentru mase.ă Dimpotriv , politicieniiă rilor democraticeţă se folosesc de toate mijloacele pe care le pot imagina, pentru propriile lor scopuri egoiste. sau pentru impunerea ideilor lor arbitrare.De vreme ce acest desfrîu - c ci asta a devenit libertatea într-oă democra ie - le d dreptul de a se bucura de putere pân laţ ă ă abuz. ei au dus libertatea lor necontrolat dincolo de toateă limitele şi opreliştile naturale. Politicienii, nu numai c auă

f cut mul i bani, distan îndu-se astfel de oamenii obişnui iă ţ ţ ţ pe care erau puşi s -i serveasc , dar sunt tot timpul descrişiă ă cu mult admira ie, ca fiind personalit i marcante şi foarteă ţ ăţ bogate în sfera afacerilor. Orice om s-ar sim i ruşinat auzindţ asemenea lucruri despre cei pe care i-a ales şi în care şi-a pus atâtea speran e.ţTimpul socotelilor îns a venit, iar actele lor criminale suntă date acum în vileag. Democra iile şi politicienii lor au atins,ţ probabil, în unele ri, starea de manifestare a legiiţă polarit ii, în vreme ce în alte ri lucrurile se îndreapt , lentăţ ţă ă dar sigur, spre acelaşi deznod mânt. Politicienii vin şiă pleac , dar exist întotdeauna al ii care stau la rând, pentruă ă ţ a le lua locul. Nu se poate pune cap t în nici un fel proă -cesului în care o mân de oameni ajung, în câ iva ani, înă ţ fruntea afacerilor, iar aceştia ar putea s fie cu mult mai r iă ă decât cei dinaintea lor. Astfel, majoritatea rilorţă democratice au devenit, prin consens mutual, absolut tiranice, rasiste şi materialiste. Acelea care înc nu au ajunsă acolo, aspir s le ajung din urm pe celelalte. Banul faceă ă ă ă ca întregul concept de democra ie autentic s treac peţ ă ă ă plan secundar. Cei care au puterea banului, pot guverna f r s nutreasc vreun sentiment pentru prosperitatea şiă ă ă ă pentru sistemul de valori al democra iei adev rate. ţ ă Este lesne de observat c , atunci când banul devine Dumnezeu,ă toate valorile morale sunt l sate la o parte.ăîntr-o democra ie, desigur, voturile devin foarte importante.ţ De pild , dac se întâmpl ca femeile s fie în majoritate,ă ă ă ă voturile lor vor deveni semnificative, iar politica celor interesa i doar de a ajunge la putere va fi ajustat în aşa fel,ţ ă încît s convin ideilor egoă ă iste ale acelei p r i din electorat.ă ţ Aşadar, femeile au dreptul legal de a umbla pe jum tateă goale în clima rece a Elve iei, unde bunul sim şi decen a arţ ţ ţ sugera ca ele s se îmbrace ca lumea. în alte ri, precumă ţă Fran a, femeile se bucur de dreptul glorios de a avea oţ ă comportare imoral , practicând, spre exemplu, prostitu ia,ă ţ care se bucur de toate favorurile şi de aprobare legal .ă ă Dac ele reprezină t un electorat destul de important, nimeniă nu le poate influen a sau controla. Ele sunt cele care facţ legile. De îndat ce o persoan reprezint un vot poten ial,ă ă ă ţ

el sau ea devine foarte important, iar politicienii sunt gata s îl flateze şi s -l curteze.ă ăIdealul socratic de a fi în serviciul bun st rii poporului, a disă ă p rută de mult. Dimpotriv , toat lumea îl critic , spunând că ă ă ă Socrate nu fusese un om practic. Desigur, to i marii sfin i şiţ ţ profe i erau idealişti şi nu oameni cu sim practic. Cele maiţ ţ multe dintre democra iile lumii actuale se afl la cheremulţ ă celor lipsi i cu des vârşire de orice idei despre onoare sauţ ă moral . ă Ei descoper foarte repede c puterea le poate daă ă prosperitate şi c banii le pot sp la şi acoperi toate fapteleă ă necinstite şi le pot ascunde afacerile murdare. Din nefericire pentru ei, falsa libertate le-a devenit o idee fix , care îiă împinge spre o comportare imoral , şi f r fric de Divin,ă ă ă ă prin care distrug cu brutalitate întregul sistem de valori al democra iei. Ei pot continua tot aşa ani de-a rândul, cum s-aţ întâmplat în Italia, pân când ajung s fie da i în vileag prină ă ţ ac iunea legii polarit ii, sau a r spl tirii divine. înainte deţ ăţ ă ă asta îns , guvernan ii cu pricina devin, din p cate, modeleă ţ ă pentru cei care îi conduceau şi, treptat, degradarea moral aă vie ii zilnice începe s creeze o societate cu democra ieţ ă ţ decadent sau muribund .ă ăAşa cum am mai afirmat, cei aleşi pentru a servi binele public ar trebui s fie suflete evoluate, ale c ror idei s seă ă ă asemene cu cele ale lui Abraham Lincoln, sau ale c roră valori etice s fie la fel cu cele ale lui Mahatma Gandhi.ă Probabil c strategia politic , plin de cinism, aă ă ă conduc torilor moderni, este de aă ruina vie ile personale aleţ oamenilor. De ce ar tulbura guvernul via a particular aţ ă oamenilor? Oricine pune cea mai mic întrebare despreă via a parţ ticular a oamenilor, nu va primi nici un vot.ă Politicianul modem declar c dac oamenii vor s seă ă ă ă autodistrug , au dreptul şi liberă tatea de a o face. De ce să tulbur m o asemenea gândire politic ? Aceeaşi strategieă ă este comun şi democra iei şi sistemelor comuă ţ niste. Atâta vreme cât electoratul nu are inten ia s -i clinteasc peţ ă ă cei afla i la putereţ din fotoliile de care sunt lipi iţ (pentru a servi propriile lor interese), politicienii se simt foarte în siguran .ţăGoana demonic dup bani atrage dup sine alte activit iă ă ă ăţ periculoase; de pild , legea francez permite unei so ii s fieă ă ţ ă

şi prostituat cu jum tateă ă de norm . Oricine poate deduceă din aceasta, c o femeie are tot dreptul de a scoate bani peă orice cale.Se spune, printre altele, c Fran a este fiica cea mare a Bisericiiă ţ Catolice. Cum s-ar putea explica această toleran stranieţă fa de imoralitate, pân la a încerca justificarea ei prinţă ă logic ? R spunsul este probabil c Justi ia nu are habară ă ă ţ despre Dharma; ci urmeaz orbeşte teoriile freudiene şiă accept cu supunere opiniile psihanaliştilor. Deşi teoria luiă Freud a fost demascat şi discreditat , ea este înc folosită ă ă ă în aproape toate rile democratice, pentru a judeca toateţă crimele pacien ilor suferinzi de boli psihice. Influen aţ ţ insidioas a lui Freud asupra atitudinii oamenilor din rileă ţă dezvoltate, are o mare amploare şi este extrem de distructiv . Este greu de evaluat râul pe care-l exercită ă teoriile sale asupra societ ii occidentale în ansamblu, darăţ cel mai mare r u este c , prin acceptarea concep iilor luiă ă ţ Freud ca pe nişte adev ruri biblice, oamenii şi-au pierdută întregul respect fa de sine. Sub influen a constant aţă ţ ă mass-mediei, în special a filmelor şi a televiziunii, ei fie neglijeaz , fie încearc s distrug toate sentimenteleă ă ă ă naturale de modestie şi castitate care, în societ ileăţ tradi ionale, au creat baza moralit ii, a fericirii şi aţ ăţ bun st rii personale şi familiale. rile în curs de dezvoltareă ă Ţă doresc s preia asemenea metode distrugă ătoare, deoarece unii intelectuali afirm c cine vrea s beneficieze deă ă ă progres economic trebuie s se "arunce cu capul înainte înă aceast cultur aberant .ă ă ăDe curând, am citit într-un articol de ziar despre o tân r careă ă frecventa barurile şi discotecile. P rin ii au aflat ta ună ţ moment dat c devenise prostituat . Şocul a fost să ă ă descop r c nu aveau nici o obiec ie, atâta vreme cât era oă ă ţ activitate legal , iar o parte din câştigul dobândit leă revenea, pentru cheltuielile de între inere ale proţ priei lor fiice. Mai târziu, fata a murit în urma unei boli venerice, la Vârst de dou zeci şi unu de ani. O astfel de comportare ară ă putea fi teoretic justificat într-o ar s rac dar, în realitate,ă ţ ă ă ă p rin ii din rile s race au un control mai mare asupraă ţ ţă ă copiilor lor. Societatea, în rile paupere, ader înc laţă ă ă

valorile tradi ionale şi etice, deoarece acolo exist oţ ă credin autentic în puterea Divinului, sau poate cţă ă ă oamenii de acolo înc nu au c zut prad iluziei banilor.ă ă ăîn rile bogate, dup cum se poate citi zilnic în ziare, p rin iiţă ă ă ţ înşişi pun la cale distrugerea propriilor copii, permi îndu-leţ s bea şi s fumeze, încurajîndu-i spre promiscuitate şiă ă alimentîndu-le interesul pentru sex, prin sfaturile contraceptive date la o vârst fraged şi l sîndu-i să ă ă ă urm reasc filme al c ror unic scop este de a desfiă ă ă in aţ respectul natural pe care toate fiin ele umane îl manifestţ ă pentru ceea ce este sacru. în aceste ri, nu exist niciţă ă maturizare şi nici respect pentru maturitate.în familiile bogate, lucrurile stau şi mai r u. Tinerii doresc s seă ă bucure de libertate, numai şi numai pentru a se autodistruge. Nu exist nici un control exercitat de c treă ă p rin i sau de stat, pentru a împiedica fetele la vârstaă ţ adolescen ei s r mân îns rcinate, sau s contractezeţ ă ă ă ă ă diverse boli venerice. Ele pornesc la drum pline de entuziasm şi, bucurîndu-se neînfrânat de libertate, sfârşesc fie aruncate de la un partener la altul, fie în iadul unui bordel.Dac avem curajul s analiz m implica iile reale a ceea ce seă ă ă ţ petrece în jur, devine foarte clar c cele mai profundeă tendin e din societ ile democratice sunt îndreptate c treţ ăţ ă autodistrugere. Nu numai c în Elve ia, Norvegia şiă ţ Danemarca oamenii se iau la întrecere în sinucideri, dar tinerii din toate rile dezvoltate ader la activit iţă ă ăţ autodistrug toare în mas . Nimeni nu poate în elege de ceă ă ţ ei cad în capcana falselor culte, a patimilor sau viciilor precum alcoolul sau homosexualitatea, privite ca un drept dobândit prin gra ie divin . Alcoolismul şi drogurileţ ă constituie, în realitate, un paşaport sigur pentru iad. Şi totuşi, tot mai mul i sunt aceia care se îngr m desc s îlţ ă ă ă ob in . Tot felul de perversiuni sexuale, cu neputin deţ ă ţă descris, duc la SIDA şi la alte boli grave. Cum se întâmpl că ă oamenii care, plini de arogan , chiar se laud cuţă ă homosexualitatea sau cu promiscuitatea, sunt trata i caţ nişte bravi eroi, care înfrunt amenin area teribilei boliă ţ SIDA? Moartea în urma acestei boli este prezentat acum caă

un martiraj glorios al unor ostaşi plini de curaj, care se îndreapt c tre mormânt. Cum se face c oameni dota i cuă ă ă ţ inteligen nu pun sub semnul întreb rii juste ea obiceiurilorţă ă ţ lor distrug toare? Toate fiin ele umane ştiu ce înseamnă ţ ă decen a simpl şi natural şi, în adâncul sufletului lor, oţ ă ă doresc şi o caut . S fie oare oamenii din rile dezvoltateă ă ţă atât de frustra i în aceast c utare, încît devin dornici deţ ă ă sinucidere?Chiar atunci când este vorba de distrac ii, ceea ce se vede foarteţ clar, în muzica pop de pild , este c oamenii îşi exprimă ă ă nesiguran a şi frustrarea, printr-o comportare lipsit deţ ă respect fa de ei înşişi, de parc şi-ar urî sau şi-ar dispre uiţă ă ţ propria persoan . Muzica pop este creat de impresari şiă ă produc tori, care au în vedere câştigul personal. Flatând cuă iscusin sl biciunile omeneşti, ei fi împing pe cei tineri spreţă ă st ri care nu sînt aduc toare de pace, armonie şi bucurie, ciă ă de tulbur ri sufleteşti, sau sentimente de proă fundă nemul umire şi inutilitate. Urm torul val de muzic pop,ţ ă ă „aranjat" foarte convenabil de c tre batalioanele de f cută ă bani, va încerca s atenueze criza, dar nu va reuşi decât să ă zdruncine, în mod permanent, prin emo ii puternice şiţ nocive, echilibrul interior al unei genera ii crude, încţ ă nematurizate. Aceşti copii vor deveni fie singuratici deprima i, incapabili de a lega o rela ie adev rat , fie huliţ ţ ă ă -gani refractari şi violen i, dornici s tulbure liniştea celorlal i.ţ ă ţ Oare asta se aşteapt de la m re ul ideal al democra iei?ă ă ţ ţDemocra iile moderne au început s -şi fac apari ia în secolulţ ă ă ţ al optsprezecelea dar, cam în aceeaşi perioad , o dat cuă ă progresul ştiin ei, a început s se manifeste revolu iaţ ă ţ industrial . Valorile industriale şi comerciale au fostă generate şi ele de apari ia societ ii industriale sauţ ăţ tehnologice. Ştiin a, aşa cum o cunoaştem, este absolutţ amoral . Ea nu se conformeaz regulilor şi prevederilor staă ă -bilite pentru sistemul uman de valori. Ştiin a reprezintţ ă cunoaşterea materiei, iar materia posed propriile saleă reguli. Spre deosebire de fiin ele umane, materia nu areţ libertatea de voin prin care s -şi elaboreze propriul sistemţă ă etic de valori. Aceast însuşire a ştiin ei pure, amorale, aă ţ fost transferat aproape f r ca cineva s observe, înă ă ă ă

domeniul practic, aplicativ, al tehnicii şi tehnologiei. în acest fel, industria şi comer ul (cu care se afl într-o strînsţ ă ă asociere) au devenit complet amorale.Atunci când munca este efectuat de c tre fiin e umane, care îşiă ă ţ exercit deprinderile într-un mediu uman, munca şi moralaă merg mân în mân . Dar tehnologia şi ceea ce numimă ă industrie (care odinioar însemna munca productivă ă dedicat bun st rii oamenilor) nu con in un sistem etic deă ă ă ţ valori proprii şi deci nu sunt supuse unor bariere morale interne. Şi aici, îns . ac ioneaz legea polarit ii, care aă ţ ă ăţ împins industria din rile dezvoltate în cealalt extrem . înţă ă ă întreaga lume, şi în special în rile democratice dezţă voltate, are loc o profund şi galopant recesiune economic ,ă ă ă cauzat de dezvoltarea f r m sur a industriei, dincolo deă ă ă ă ă influen a umanizatoare a sistemului de valori etice sau aţ dharmei. Este ca şi cum gigantica maşin a industriei ar fiă luat-o razna, deoarece nimeni nu şi-a b tut capul s verificeă ă dac func iona la parametrii s i normali.ă ţ ăGuvernele încearc acum s revitalizeze industria lor vl guiă ă ă t ,ă prin metode artificiale precum manipularea ratei dobânzilor, sau prin ademenirea rilor din blocul r s ritean, în specialţă ă ă Rusia şi China, pentru a cump ra tot surplusul nevîndut ală industriei rilor cuprinse de recesiune. Pentru aceasta, seţă mobilizeaz intreaga for de convingere a arsenalului deă ţă reclame occidental, punând rile subdezvoltate în fa aţă ţ riscului de a fi înc o dat exploatate de c tre aşa-numiteieă ă ă democra ii dezvoltate. Este deplorabil imaginea oferit deţ ă ă to i aşa-zişii mari conduc tori, prim miniştri şi preşedin i aiţ ă ţ na iunilor dezvoltate, care se îmbulzesc s -şi vînd marfaţ ă ă acelor ri care se mai afl înc sub mirajul bunurilorţă ă ă importate. Totul nu este decât o grosolan exploatareă moral şi economic . în Rusia, unui popor care dispune deă ă foarte pu in valut forte, i se vând sumedenie de m rfuriţ ă ă ă inutile, americane sau germane. Toate vechiturile care nu s-au putut vinde în rile industrializate suferind de recesiune,ţă sunt expediate în cele mai îndep rtate ri, pân chiar şi înă ţă ă India. Au loc vizite pompoase ale conduc torilor politici,ă precum şi ale vajnicilor generali ai industriei, prin care se încearc impliă carea rilor subdezvoltate în criza ârilorţă ţ

dezvoltate. Pân unde vor ajunge oare? To i aleargă ţ ă nebuneşte dup aceeaşi iluzie. Privind spectacolul din afar ,ă ă te întrebi cum se va ieşi din aceast recesiune, deoareceă r d cinile sale merg adânc în timp, iar legea polarit ii nuă ă ăţ poate fi evitat . Cel mai bun exemplu îlă ofer Turcia, careă are cele mai bune mânc ruri,ă cele mai bune haine, cele mai frumoase bijuterii şi cele mai bune covoare şi, totuşi importă toate aceste m rfuri din Germania. Produc torii germani auă ă izbutit s fac poporul turc s fie orb fa de propriile saleă ă ă ţă articole, executate manual. Drept rezultat, turcii au s r cit şiă ă poart blue-jeans în climatul lor atât de cald. Cei vinova iă ţ vor pl ti cândva pentru toate acestea.ăMai intîi, odat cu apari ia ideilor imperialiste, majoritateaă ţ

rilor au început, f r pic de ruşine, s îşi extind puterea înţă ă ă ă ă restul lumii. La început, s-au îmbog it prin jefuirea,ăţ înşelarea şi masacrarea celor din rile colonizate,ţă bucurîndu-se vreme îndelungat deă câştigul dobândit prin fraud . Mai târziu, odat cu dezvoltarea industrial , ele şi-auă ă ă folosit coloniile drept o surs ieftin de materii prime şi deă ă mân de lucru şi ca pia sigur şi oricând disponibil pentruă ţă ă ă m rfurile lor. Acum îns industrializarea şi-a dep şit limitele,ă ă ă iar rile dezvoltate au început s produc în exces.ţă ă ă Surplusul de produc ie nu poate fi consumat nici de propriaţ lor popula ie şi nici de fostele colonii deoarece, ca oţ consecin a colonialismului, noile ri independente (în careţă ţă industria local a fost creat ini ial pentru a exploataă ă ţ materiile prime şi mâna de lucru ieftin ) sunt înzestrate cuă utilaje care pot produce m rfurile respective la un pre cuă ţ mult mai mic fa de cel al fostelor ri colonialiste. Pe cineţă ţă vor exploata acum rile superdezvoltate, pentru a puteaţă traversa recesiunea? Pur şi simplu, nu exist suficiente pie eă ţ de desfacere pentru produsele acestei industrii nerealiste şi amorale. S-a pierdut îns mult mai mult decât pie ele meniteă ţ s înghit surplusul de bunuri. Pia a a fost invadat deă ă ţ ă îmbr c minte care nu are nevoie s fie sp lat şi c lcat . Eaă ă ă ă ă ă ă este purtat cu mare fal în ri calde precum Sri Lanka,ă ă ţă Taiwan, Malaezia etc. Deşi aceste haine miros urît şi dau mânc rimi, ele impresioneaz , pentru c sunt la mod , c ciă ă ă ă ă aşa au decretat afaceriştii din Vest. Cât timp vor mai p c liă ă

ei, oare, rile subdezţă voltate?Odat cu dezvoltarea industriei, atât în sistemul capitalist,ă cât şi în cel comunist, fiin ele umane au devenit treptatţ sclavii materiei, care a început s le domine. Efectul cel maiă grav este c sistemul de valori existent ia nivel uman a fostă redus la un nivel materialist grosier. Deşi fiin a umanţ ă reprezint , de fapt, culmea evolu iei şi st pâneşte poten ială ţ ă ţ lumile subumane, omul modem apare într-o nou imagine,ă în care este dominat de materie, de propriul s u corp şi deă instinctele sale primare. Situa ia s-a înr ut it într-atîta, încîtţ ă ăţ oricine aduce vorba despre înaltele valori umane este privit, sau chiar tratat, de parc ar fi o creatur bizar sau ună ă ă nebun. Se pare că oamenilor le este imposibil s în eleag înă ţ ă ce m sur au c zut prad materiei şi instinctelor animalice.ă ă ă ă Pentru a pune capac domina iei fiin elor umane, au maiţ ţ ap rut şi aşa-zişii mari gânditori şi savan i, de teapa luiă ţ Freud, care au redus fiin ele umane la sex.ţDe ce materia conduce fiin ele umane? in decursul evolu iei,ţ ţ am traversat diverse stadii, iar adev rul este c naturaă ă noastr priă mar şi fundamental este materia. Am ap rută ă ă din materia neînsufle it ca fiin e vii, apoi am progresat lent,ţ ă ţ traversând şi dep şind staă diul animal. Cu multe mii de ani în urm , s-au elaborat în India lucr ri de filosofie a spiritului,ă ă extrem de subtile şi de elevate, precum Vedele, Upanişadele şi Gita şi, în tot acest timp, oamenii de acolo au tr ită conform acestei nobile viziuni despre umanitate. Lumea modern este, prin urmare, rezultatul unei regresiiă accentuate, al pr buşirii individului de pe culmile atinseă odinioar prin eleva ie spiriă ţ tual . Cunoscutul film „Planetaă maimu elor" ne-a dat o idee despre ce s-ar putea întâmplţ ă dac evolu ia ar merge în sens invers, dac ar avea loc oă ţ ă involu ie.ţCele dou r zboaie mondiale au masacrat un num r uriaş deă ă ă oameni obişnui i, foarte cumsecade şi plini de decen , ceeaţ ţă ce a zdruncinat încrederea în bine şi în valorile eterne. Ororile celor dou r zboaie au creat milioane de v duve şiă ă ă de orfani, iar na iunile implicate au fost complet paralizate,ţ nu numai în plan industrial, dar şi în planul vie ii morale.ţ Consecin a teribil care a urmat, a fost o via goal , lipsitţ ă ţă ă ă

de viitor sau de speran a unei reveniri. Oamenilor le-a fost,ţ aşadar, foarte uşor s abandoneze toate valorile etice şi să ă înceap o via ieftin şi superficial , tipic pentru aniiă ţă ă ă ă şaizeci, şaptezeci şi chiar pentru perioada prezent . Via aă ţ cultural a acestor ani a fost în special marcat de atacul,ă ă tot mai agresiv, al aşa- zisului curent modernist, îndreptat asupra tuturor valorilor şi formelor tradi ionale. în decursulţ ultimilor şaptezeci de ani. nivelul general al conştiin ei aţ coborât, treptat, sub poten ialul s u obişnuit. Pentru oricineţ ă priveşte, calm şi obiectiv, situa ia în care au ajuns fiin eleţ ţ umane, este evident c , dac nu realiz m saltul la o formă ă ă ă superioar de conştiin , la un sistem superior de valori, nuă ţă vom putea ieşi din mizeria pe care am creat-o, devenind sclavii materiei, ai instinctelor animalice şi, deci, ai propriei noastre distrugeri. Şi totuşi, democra iile, rile în careţ ţă libertatea uman trebuieă să fie în deplin înflorire şi glorie,ă abund în contradic ii interne teribile, care fac ca acest saltă ţ evolutiv s fie extrem de dificil. în plus, într-o democra ie,ă ţ libertatea de a critica şi de a-i induce în eroare pe ceilal iţ constituie un drept fundamental. Sensul real al libert iiăţ cuprinde un sim înn scut al responsabilit ii, bazat peţ ă ăţ în elepciune şi pe luciditate, care nu permite nici un fel deţ imoralitate, de competi ie, sau de ur . Libertatea autenticţ ă ă exist pentru a ne îng dui s ne recunoaştem naturaă ă ă noastr etic superioar , s o slujim şi s o dezvolt m,ă ă ă ă ă ă pentru bun starea noastr proprie şi cea a întregii lumi.ă ăDimpotriv , îns , în democra ia modern nu exist nici m cară ă ţ ă ă ă dorin a de a vorbi despre moralitate şi compasiuneţ deoarece, aşa cum se sus ine, acestea privesc via aţ ţ particular a indivizilor. Prin deformarea ideii nobile aă dreptului conştiin ei individuale, guvernele democratice s-auţ debarasat de responsabilitatea cre rii unui sim al drept iiă ţ ăţ şi al respectului fa de sine, atât la propriile lor na iuni, câtţă ţ şi în rela iile dintre na iuni. Indiferent de ideile lor teoretice,ţ ţ ele nu cred în existen a unei singure lumi şi a unei singureţ comunit i de fiin e omeneşti pentru c , altfel, nu ar fiăţ ţ ă abandonat orice încercare de a sluji natura umană superioar , aşa cum au f cut-o, într-un mod atât deă ă evident.

La toate acestea se mai adaug şi o mare doz de ipocrizie,ă ă atunci când este vorba de moralitatea public . Dac un primă ă ministru dintr-o ar democratic între ine rela ii cu o altţ ă ă ţ ţ ă femeie, el este condamnat cu asprime în ochii publicului. Dar restul b rba ilor din aceeaşi ar pot avea rela ii intimeă ţ ţ ă ţ cu oricâte femei, de orice factur . ipoteza general esteă ă simpl : nu po i nici s corectezi şi nici s critici acesteă ţ ă ă lucruri. De când Freud şi-a lansat faimoasa lui teorie, considerat adev r neîndoielnic, a devenit un fapt acceptată ă c majoritatea oamenilor sunt la cheremul celor mai josniceă porniri ale lor. Un prim ministru sau un preşedinte, trebuie s fie altfel. Ei trebuie s fie o persoan de o moralitateă ă ă perfect . Cel pu in aceast presupunere are o not pozitivă ţ ă ă ă dar, ca ultim vestigiu al unei concep ii cu adev rat morale,ţ ă ea nu înseamn decât o vorb rie goal întru pomenirea unuiă ă ă ideal defunct. Tot ceea ce se demonstreaz este că ă perfec iunea aşteptat de la o singur persoan nu seţ ă ă ă extinde şi nici nu poate s se extind la societate înă ă ansamblul ei-Dintr-un fals respect fa de libertatea individului, care poateţă masca, desigur, dorin a de a face tot ceea ce le place, f r aţ ă ă avea nevoie de sfaturi, cei de la putere nu doresc s seă amestece in via a particular a oamenilor. Acum, prinţ ă pierderea oric rui sim de ruşine sau de bun cuviin , via aă ţ ă ţă ţ particular a devenit o chestiune public , iar legea polarit iiă ă ăţ a început s creeze suferin e în acele societ i aflate subă ţ ăţ controlul structurilor democrate.To i se comport de parc moralitatea dintr-o democra ie arţ ă ă ţ privi numai persoanele publice, restul popula iei fiind liber sţ ă apuce încotro are chef, indiferent dac merge spre dezastruă sau nu. în virtutea legii polarit ii, libertatea personal dinăţ ă

rile democratice va ruina societatea în ansamblul ei,ţă printr-un fenomen de transformare în mas . Nimeni îns , nuă ă este dispus s întreprind ceva pentru a reteza r d cinileă ă ă ă r ului. Compasiunea apare numai în perora iile religiiloră ţ orientate c tre bani sau c tre putere, care nici nu vor şi niciă ă nu pot s opreasc declinul rapid al societ ii spre degradareă ă ăţ moral şi ruin economic .ă ă ăConduc torii din Vest pretind c sunt democra i dar, fiind deă ă ţ

fapt rasişti sau fundamentalişti, nu îng duie m rfuriloră ă provenite din rile în curs de dezvoltare - pe care le-auţă exploatat ani la rând - s le intre în ar , pentru c sunt de oă ţ ă ă calitate superioar şi seă vîndă mai bine. Aceleaşi oprelişti le impun şi persoanelor provenite din acele ri. ţă Ei nu sunt deloc interesa i s elaboreze o legisla ie prin care s seţ ă ţ ă opreasc declinul nivelului de via al propriilor popoare, ciă ţă in doar s nu provoace mişc ri sociale sau manifesta ii aleţ ă ă ţ

cet enilor care au fost atât de flata i şi de încuraja i înăţ ţ ţ individualismul lor, încît singura lor dorin este s duc oţă ă ă via „universal " prezentat de mass-media şi de întreagaţă ă ă serie de false modele pe care aceasta o ofer . Asemeneaă politicieni îşi fac popularitate cu vorb ria lor neîntrecut şi,ă ă atâta vreme cât sunt siguri pe pozi ii, nu sunt delocţ interesa i de ceea ce se întâmpl cu omul obişnuit. Dinţ ă contr , acordîndu-i întreagaă libertate în pl nui vie iiă ţ particulare, ei nu fac altceva decât s linguşeasc ego-ul şiă ă sl biciunile electoratului şi aşa ajung s nu elaborezeă ă niciodat legi pentru p strarea şi încuă ă rajarea moralit ii. Celăţ pu in aşa sunt siguri c nu vor înfruntaţ ă vreodat furia şiă frustrarea celor imorali.Un alt rezultat al libert ii este violen a brutal şi dement ,ăţ ţ ă ă pricinuit de lipsa de discern mânt între bine şi r u şi deă ă ă absen a fricii de o pedeaps posibilţ ă ă. în Los Angeles, „oraşul îngerilor", mergeam odat într-o maşin , iar şoferul m-aă ă sf tuit la un moment dat s închid geamul şi s las capul înă ă ă jos. Mi-a explicat c doar cu o s pt mân în urmă ă ă ă ă unsprezece persoane fuseser împuşcate chiar pe strada peă care treceam. Întrebîndu-I care fusese motivul, el mi-a r spuns c „aşa au avut unii chef". Violen a nemotivată ă ţ ă poate fi explicat doar prin ceea ce asimileaz unii oameniă ă din atitudinea familiei, a prietenilor, prin intermediul mass-mediei, şi în special prin televiziune sau cinematograf, care ascund mult ur şi rasism. Democra ia permite tot soiul deă ă ţ filme oribile, în numele libert ii. Atâta vreme cât nu criticăţ ă nici o persoan aflat la putere, ele pot propaga toate ideileă ă vulgare, violente şi demoralizatoare posibile. Nenorocirea este c filmele devin modele de comportament, aşa încîtă toate ac iunile crude şi violente trec din planul imaginar înţ

cel real. Scenele de coşmar din filmele de groaz au devenită realit i ale oraşelor şi caselor noastre. Aceia care pot redaăţ cât mai lugubru întreaga groz vie a subiectului, primesc celeă mai înalte distinc ii din partea juriilor. De curând s-a turnatţ un film despre un individ care era psihopat şi canibal. Devenit un mare succes, filmul trebuia s distreze publiculă cu nişte scene în care personajul principal ucidea oameni şi îi mânca. în orice societate decent un asemenea film nu ar fiă putut s fie turnat, iar dac printr-o abera ie el ar fi fostă ă ţ realizat, cu siguran c ar fi fost interzis. în loc s seţă ă ă întîmple aşa ceva, filmul s-a bucurat de aplauzele şi aclama iile criticilor. S-ar putea spune c subiectul esteţ ă neobişnuit, dar ce idee | a putut s ias din creierul unui omă ă care îşi imagineaz indivizi doriă tori s devoreze trupul uneiă fiin e omeneşti, cu toate c nu sînt în situa ia de a muri deţ ă ţ foame ca cei din Bosnia. Filmul a devenit foarte popular, câştigând şi premiul pentru cea mai bun produc ie a anuă ţ lui. Asta nu înseamn c arta nu poate aborda şi aspectele negaă ă -tive şi dezastruoase ale vie ii. ţ Este chiar o idee bun s seă ă realizeze un film care s oglindeasc problemele moderneă ă ale decaden ei şi descompunerii, dar produc torul ar trebuiţ ă s ofere şi solu ii pentru aceste probleme ale lumiiă ţ contemporane. Dac artistul este de caliă tate, el poate reprezenta orice, în raport cu lumea valorilor autenticecare au condus la bun starea şi fericirea oamenilor în oriceă vremuri şi în orice ar .ţ ăMai exist şi o alt latur legat de ideea c arta poate reflecă ă ă ă ă -ta chiar şi cele mai josnice şi mai degradate aspecte ale lumii contemporane. Dac într-o societate cineva reprezintă ă un caz extrem de perversiune, cei din Occident, în special, vor înregistra murdaria, cruzimea şi agresivitatea tic losuluiă respectiv şi, departe de a trage concluziile morale evidente, vor încerca de fapt s imite ceea ce au v zut pe ecran.ă ă Aceasta a devenit un reflex condi ionat, şi cel mai r u esteţ ă c nimeni nu mai este şocat.ăînc din timpurile iluminismului şi revolu iilor democraticeă ţ din secolul al optsprezecelea, a ap rut o tendin înă ţă Occident, dup care ar trebui s fim liberi s absorbim toateă ă ă ideile nedrepte, neauspicioase, lipsite de sfin enie şiţ

malefice, pe care le putem g si în c r i, filme, ziare sau oriceă ă ţ altceva. Totul se petrece de parc oamenii ar ine cu totă ţ dinadinsul s devin ei înşişi for e ale r ului. Acum îns esteă ă ţ ă ă momentul ca ei s decid dac vor s opreasc această ă ă ă ă ă deraiere a democra iei şi s îşi dea seama de ceea ce treţ ă -buie întreprins. Progresul cu care occidentul se mândreşte atât de mult este, de fapt, o alunecare spre dezastru, c ciă oamenii au totala libertate de a ajunge în rai sau în infern şi, de asemenea, mai posed şi puterea extraordinar aă ă ra iunii, pentru a-şi justifica propria condamnare.ţLa prima lectur s-ar putea ca unii dintre fundamentaliştiiă occidentali s sufere un şoc. Cu unii probabil se va întâmplă ă aşa, dar cei mai mul i vor în elege grija for ei divine, careţ ţ ţ doreşte mai mult decât orice s p streze crea ia, cu ajutorulă ă ţ puterii atotp trună z toare a iubirii divine.ă